Sunteți pe pagina 1din 69

cel de-al 32

presedinte al Statelor
Unite ale Americii
(1933-1945)

Roosevelt i-a realizat


reputaia ca un
reformator progresiv, n
tradiia
luiTheodore Roosevelt, vrul
su, care a
fost al 26-lea preedinte
alS.U.A.

Prin decizia luat n


decembrie1941, de
intrare n rzboi a americanilor
mpotriva
forelor Axei,Roosevelta
contribuit
decisiv la
nfrngereaGermaniei.

Politica extern promovat de el,


ndreptat ctre cooperare a pus bazele
constituiriiOrganizaiei Naiunilor
Unitela26 iunie1945.
Membru al Partidului Democrat,
Roosevelt a fost singurul presedinte
american care a cistigat patru mandate.

Franklin Delano Roosevelt,


cunoscut si sub initialele FDR,
s-a
nascut in New York la 30 ianuarie
1882 la conacul de la Hyde Park
ca
unic fiu al lui James si Sara
Delano
Roosevelt.

James Roosevelt
A fost un om de afaceri. S-a
nascut la 16 Iulie 1828
inHyde Park, New York.
Parintii:Isaac
Roosevelt(17901863) si
Mary Rebecca Aspinwall
(18091886)

Sara Ann Delano Roosevelt


(21 Septembrie 1854 7 Septembrie,
1941)
S-a nascut la Delano Estate noraul
Newburgh, New York. A fost a doua sotie a
luiJames Roosevelt (1880), si mama lui
Franklin Delano Roosevelt.
Parintii: Warren DelanoiCatherine
Robbins
Lyman.

n 1905, sa casatorit cu verisoara sa, n a


cincea generaie, cu Anna Eleanor
Roosevelt
(1884-1962).Tatal ei a fost fratele mai mic
al preedintelui Theodore Roosevelt, care
a
fost idolul lui Franklin. Eleanor Roosevelt a
jucat un rol important n cariera politic a
soului ei, mai ales dup 1921, cnd a
contractat poliomielit i nu a despri t
scaunul cu rotile.

Familia lui Roosevelt era


compusa din 6 copii:
Anna
James
Franklin (I)
Elliott
Franklin (II)
John

Dar feciorul al treilea, Franklin (I) a


decedat
dupa un an de la nastere.

Anna Roosevelt Dall


Boettiger Halsted
(3 Mai 1906-1 Decembrie 1975)
A fost fiica preedintelui SUA
Franklin D i Eleanor Roosevelt
sa nascut n New York, numita
in cinstea mamei ei, Eleanor
Roosevelt, a crei primul nume
a fost Anna, i in cinstea bunicii,
Anna Roosevelt

James Roosevelt
(23 Decembrie 1907 13 august 1991), New
York.
A fost fiul cel mai mare al preedintelui
american
Franklin D. Roosevelt.El a fost un
congresman al
Statelor Unite ale Americii, un
ofier al Marinei, consilier si
secretar oficial al preedintelui,
un activist al Partidului
Democrat, i un om de afaceri
cu interese variate

Elliott Roosevelt

(23 Septembrie 1910 - 27 Octombrie 1990)

A fost un autor si un ofier in Armata


Forelor
Aeriene a Statelor Unite, al doilea fiu al
preedintelui american Franklin
D. Roosevelt i Eleanor
Roosevelt. El a avut o cariera
extrem devariata, n primul rnd
n domeniul audiovizualului,
politica, afacere

Franklin Delano Roosevelt,


Jr.
(17 August 1914-17 August 1988)
El a fost al cincilea copil al
preedintelui
american Franklin D. Roosevelt i
Eleanor.
A fost un avocat american,
politician, om de afaceri.

John Aspinwall Roosevelt


(13 Martie 1916- 27 Aprilie 1981)
A fost al aselea si cel mai mic
copil al
Preedintelui SUA, Franklin
Roosevelt si Eleanor Roosevelt.
El a fost unicul fiu care nu a
cutat niciodat o funcie
politic.

Fala a fost un celebru Terrier scoian,


caine
iubit de FranklinRoosevelt.Una dintre
cele
mai faimoase animale de companie
prezideniale, Fala a captat atenia
publicului
n Statele Unite ale Americii i la urmat
pe
Roosevelt pretutindeni,
devenind o parte a
imaginii publice
a lui Roosevelt

El a fost un cadou de Crciun


de
La cuzina sa, Margaret
"Daisy"Suckley

A avut parte de o educatie


indrumata de profesori
particulari.

A frecventat scoala de la
Groton (18961899), o scoala pentru fii
milionari.

A absolvit Universitatea
Harvad
(1900-1904)
In ultimul an a devenit
presedintele colegiului de
redactie al Gazetei Harvad
Crimson

Dupa absolvirea universitatii


Harvad
se inscrie la Facultatea de
drept
Columbia (1905-1907)

In anul 1910 incepe


cariera sa
politica in componenta
organizatiei Partidului
Democrat .
Este ales in senatul din
New York.

In 1912 sustine candidatura lui


ThomasWoodrow Wilson, care
devine al 28 presedinte al
Statelor
Unite ale Americii, iar
Roosevelt este
ales in calitate de secretar
adjunct al
Marinei (1913-1921)

In calitate de secretar
adjunct al Marinei
el promova intarirea flotei,
consolidarea
aprrii SUA, preedinie
puternica si
politica externa activa.

In anul 1918 participa la Conferinta de


Pace
din Europa.
La varsta de 24 de ani sufera de o
paralizie
infantila , imobilizandu-l la pat. Insa cu
ajutorul sotiei sale Eleonor Roosevelt si
secretarului sau Louis Howe in
primavara
anului 1922 merge cu ajutorul cirjelor.

In anul 1924 deschide un birou de


avocatura cu D. Basil, in acelas
an il sprijina pe Alfred Smith in
campania electorala, un candidat
democrat, care il sfatuieste sa
candideze pentru postul de
guvernator al New Yorkului.
In anul 1928 este ales in acest
post. Isi indeplineste slujba
foarte bine ajutandu-i pe
fermierii si pe batrani.

In anul 1930 este reales in functia de


guvernator al statului New York . Avand
mult de lucru cu marele crize
economice,
convoaca legislativa pentru acordarea
a
20 000 000 de dolari pentru ajutorarea
somerilor , fiind prima masura luata de
un
stat american in sustinerea celor fara
loc de
munca.

Initiaza conferinte ale guvernatorilor


statelot
industriale in vederea adoptarii unor
actiuni
comune de asistenta sociala si de
combatere a
somajului, infiinteaza o administratie
numita
Temporary Emergency Relief
Administration (Administratia de Ajutor
Temporar pentru cei in nevoie) aceasta
devenind un model si pentru alte state.

n campania prezidenial din 1932


Roosevelt a ctigat o victorie
impresionant asupra G. Hoover,
care nu au fost n stare s scoata
ara din criza economic din 19291933("Marea Depresie").n timpul
campaniei electorale, Roosevelt a
prezentat ideile de baz ale
schimbrilor
economico-sociale, care au primit
prin recomandarea consilierilor si
denumirea "New Deal".

n prima sut de zile de la


preedinia sa
(care a nceput n martie 1933)
Roosevelt a
implementat un numr de
reforme importante.

A fost restaurat sistemul bancar.n


luna mai, Roosevelt a semnat
legea de crearea a Administraiei
Federale de asisten urgenta a
celor infometati i a omerilor.
Legea privind refinanarea
datoriilor agricole i Legea de
redresare a Agriculturii, care a
prevzut un control
guvernamental asupra volumului
produciei agricole.

"Fr ndoial, din toate


cpeteniile lumii capitaliste
moderne Roosevelt cea mai
puternica figura" Stalin a
vorbit despre el n vara anului
1934, artnd asupra
"initiativa, curajul, hotrrea
lui.

n 1935 el a efectuat reforme


importante n
domeniul muncii (Legea Wagner),
securitatea
social, fiscalitatea, lucrul bancar.
Victoria electorala impresionant
n 1936 ia permis lui Roosevelt n
1937-1938 sa progreseze n
domeniul construciilor civile,
salariile i legislaia muncii.

Legile adoptate de Congres din


initiativa
presedintelui au fost un
experiment ndrzne
de reglementare
guvernamental n scopul de a
schimba mecanismul de
distribuie a economiei
i de securitate social.

Una dintre iniiativele de politic


extern n
lunile de dup venirea la putere a lui
Roosevelt a fost recunoaterea
diplomatic a
Uniunii Sovietice, n noiembrie 1933.n
relaiile cu America Latin a fost
proclamata
o politic de "bun vecin", pentru
promovarea
unui sistem de securitate colectiv.

Dar teama pentru soarta reformelor interne i


nedorinta de a lega Statele Unite cu obligatiuni
ntr-un mediu internaional complex au
contribuit la politica extern a lui Roosevelt sa
fie una de neutralitate.
Ca rezultat al neamestecului n conflictul italoetiopian (1935) i Rzboiul Civil din Spania,
guverne legitime au fost lipsite de posibilitatea
de a cumpra arme i muniii americane n
lupta mpotriva naiunilor bine-armate - "Axa
Roma-Berlin.

Numai n luna noiembrie 1939, cnd


a nceput
rzboiul n Europa, Roosevelt a
obtinut
anularea articolului despre
embargo asupra
vnzrilor de arme i a promovat o
politic de
asisten pentru victime ale
agresiunii.

Atacurile lui Hitler n Europa i a treia


victorie
consecutiv n alegeri a lui Roosevelt n
1940,
a intensificat ajutorul american catre Marea
Britanie.La nceputul anului 1941,
preedintele a semnat "Legea cu privire la
consolidarea n continuare a aprar ii
Statelor Unite i promovarea n alt or
scopuri."Legea lend-lize s-a extins la URSS,
careia ia fost acordat un mprumut fr
dobinda de 1 miliard dolari.

Roosevelt a ncercat pe ct posibil s limiteze


furnizarea de arme i dac este posibil s
evite
scar larg de implicare a SUA n rzboiul
european.n acest caz, sub sloganul "aprare
activ", n toamna anului 1941 n Oceanul
Atlantic a fost dus "rzboi nedeclarat" cu
asupra
instantelor germane i italiene, care intrau in
zona
de securitate a Statelor Unite, au fost anulate
legile despre neutralitate, care interziceau
inarmarea navelor comerciale, intrarea
navelor
americane in zona de conflict.

Atacul din 07 decembrie 1941 de


aeronavele
japoneze a bazei aerian
americane de la Pearl
Harbor, n Oceanul Pacific, a fost o
surpriz
pentru Roosevelt. El a ncercat prin
negocieri
diplomatice sa evite rzboiului cu
Japonia.

n ziua urmtoare, Statele Unite i Marea


Britanie au declarat rzboi Japoniei, iar pe
11
decembrie a fost declarat rzboi Statelor
Unite
de Germania i Italia.Roosevelt, n
conformitate cu Constituia, a asumat
toate
responsabilitile de comandant-ef n
timp de
rzboi.El a fcut eforturi mari de
consolidare
a coaliiei antihitleriste, acord o mare
importan la stabilirea Naiunilor Unite.

La 1 ianuarie 1942 n Washington s-a petrecut


semnarea Declaraiei Organizaiei Naiunilor
Unite,
care consacr alian, n ordinea juridic
internaional.Cu toate acestea, Roosevelt mult
timp ocupa o pozitie de asteptare in ceea ce
privea
deschiderea unui al doilea front. Dar, dup victorii
impresionante ale Armatei Roii de la Stalingradi
Kursk, el tot mai mult se convingea c Uniunea
Sovietic este factorul crucial in nvingerea "axei"
n Europa i e necesar de a coopera activ cu ei n
lumea postbelic.

Aratind o atenie deosebit aspectelor legate de


acordul de pace de dup rzboi, Roosevelt
pentru
prima data la Conferina Quebec (1943) a
prezentat
proiectul su de a crea o organizaie
internaional i
responsabila: SUA, Marea Britanie, URSS i China
(" patru poliiti"), pentru meninerea pcii.
Acest subiect a fost discutat in continuare la
conferina de la Moscova, Teheran i la
Conferina
de la Dumbarton. In 1944 Roosevelt a luat parte
la a doua conferin Quebec, pentru a discuta
despre viitorul post-rzboi a Germaniei.

Reales n 1944 pentru un al patrulea mandat


Roosevelt a fcut o contribuie semnificativ
la
deciziile istorice ale Conferinei de la Yalta
(1945).Poziia sa realist a fost dictat de o
vedere sobra al mediului actual militarstrategic
i mediului politic in legatura cu succesul
trupelor
sovietice n Europa de Est, dorina de a
ajunge la
un acord cu URSS despre intrarea n rzboiul
mpotriva Japoniei i sperana pentru
cooperarea in continuare a relatiilor
americano-sovietice.

La ntoarcerea sa de la Yalta,
Roosevelt, n
ciuda oboselei i starii generale de ru,
a
continuat s se implice n afacerile
publice i
la pregtirea pentru deschiderea
conferinei
din 23 aprilie a Naiunilor Unite de la
San
Francisco, iar pe 17 iulie deschiderea
Conferinei de la Potsdam.

Cu toate acestea, la 12 aprilie,


preedintele a
murit de hemoragie
cerebral.Ultimele sale
cuvinte au fost: "Am o durere
de cap teribil."
El a fost ngropat n Hyde Park.

n istoriografie este
permanent pus pe un rind
de egalitate cu cei mai
remarcabili presedinti
americani: George
Washington, Thomas
Jefferson, Abraham Lincoln.