Sunteți pe pagina 1din 10
Dreptul european al afacerilor Note de curs (2) LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR 1, Notiunea de mirfuri. Uniunea vamali, Domeniu de aplicare. Interzicerea intre statele membre a taxelor vamale de import si de export Preliminarii. Potrivit dispozifiilor art, 3 din T.U.E.-nou (ex-art, 2 din T.U.E.), instituirea pietei interne si a unei Uniuni economice si monetare (a cairei moneda este curo) reprezinti mijloaccle efective de realizare a obiectivelor comunitare in cadrul cirora ,,dezvoltarea durabild a Europei, intemeiatét pe o crestere economicdt echilibratd $i pe stabilitatea preturilor, pe 0 economie socialé de pias cu grad ridicat de competitivitate care tinde spre ocuparea deplind a forfei de munca si spre progres social (..), coeziunea economicd, sociald si teritoriald precum si solidaritatea intre statele membre ocupi un rol esenfial. in accepfiunea consacrati de C.E.J. (CCE), piaja comund presupune ,eliminarea tuturor obstacolelor aduse schimburilor comerciale intracomunitare in vederea fuzionarii piefelor nationale intr-o piaféi unica ce va realiza condifii cét mai apropiate posibil de cele ale unei veritabile piefe interne''®, Crearea pietei_ comune presupune inliturarea barierelor comerciale, tehnice, fiscale sau administrative intre statele membre (ceea ce este cunoscut sub denumirea de ,, integrare negativa), respectiv elaborarea regulilor de functionare a liberei circulafii a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor si armonizarea reglementirilor nationale ale statelor membre (fiind vorba despre aga-zisa ,, integrare pozitiva“)"", Sediu juridic. Libera citculajie a mirfurilor este reglementata in prezent in Titlul I al Parfii a treia - ,.Politicile si actiunile interne ale Uniunii* (art. 28-37 din T.£.U.E.-ex- art, 23-31 din T.C.E,), precedand dispozitiile incidente liberei circulajii a persoanelor, lor si capitalurilor. Conform art. 28 alin, (1) din TLU.E, [ex-art, 23 alin, (1) din T.C.E.J, Uniunea este aleZtuiti dintr-o uniune vamali care cuprinde ansamblul schimburilor de marfuri si care implica interzicerea intre statele membre a taxelor vamale la import si la export gi a oricdror taxe cu efect echivalent precum si adoptarea unui tarif vamal comun in relajiile acestora cu firi terfe™. Introducerea Tarifidui vamal comun (T.V.C.) s-a realizat in doud tape: in prima faz, tarifele vamale nationale au fost apropiate in mod treptat pentru ca ulterior sa se instituie T.V.C. Uniunea vamali a permis Comunitatii promovarea unei CE,, § mai 1982, cauza 15/81, Ree. 1982, p. 1409. "in sensul aratat, a se vedea M. Cricani, M. C&pltint, Libera cireulatie a persoanelor, bumurilor servcilor $i capitabwrilor, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2007. politici comerciale comune si elaborarea unei legislafii vamale proprii, respectiv Codul ‘Vamal Comunitar”? Domeniu de aplicare (spatial yi material). Referindu-ne la aria de incident a dispozitiilor comunitare care transpun principiul liberei circulatii a marfurilor, acestea igi produc efectele induntrul limitelor teritoriale in care statele-membre isi exercita suveranitatea, Se impune precizarea ca exist’ totusi anumite teritorii care, desi aparjin unor state care nu au aderat la ULE. (principatul Monaco), sunt integrate teritoriului vamal definit de art. 3 din Codul Vamal Comunitar precum si teritorii care, desi fac parte din teritoriul unor state membre nu sunt cuprinse in teritoriul vamal comunitar (este cazul regiunilor de peste mari“ ale Franfei”') in ceea ce priveste comertul cu marfuri intre statele membre ale UE si alte tari terfe, avesta este reglementat prin acorduri specificie, nu prin prevederile TFUE. Cu titlu exemplificativ, produsele din Islanda, Liechtenstein si Norvegia beneficiaza de libera circulajie in Uniunea European’ in conformitate cu art.11 din Acordul SEE, iar produsele industriale din Turcia beneficiaza de libera circulatie in Uniunea Europeand potrivit art 547 din Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE - Turcia privind etapa final a uniunii vamale™? Sub aspect material, potrivit art. 28 din T.£U.E., sunt avute in vedere schimburile (racomunitare de mérfuri, reglementiri speciale find incidente anumitor eategorii de mirfuri (ciirbune, ofel, materiale nucleare). in acceptiunea jurisprudentiala consacrat& de Curtea de Justitie, prin marfti se injelege orice bun cu valoare economicd transportat peste o frontierd in scopul unci tranzactii comerciale. Delimitarea nojiunii a fost ocazionata de reglementarea italian’ instituind taxarea la export a operelor cu valoare artisticd, istoried, arheologicd sau etnografica; sustinerile statului italian potrivit earora: + bunurile aritate (si considerate drept ,,bumuri culturale") nu ar putea fi asimilate marfurilor, iar + scopul impunerii taxei nu ar consta in colectarea de venituri, ci de a asigura protectia ,,mostenirii artistice” italiene nu au fost primite, apreciindu-se cA nu exist institut initial prin Regulamentel (CEE) nr, 2913/92 (cu modifictrle aduse prin Regulamentul ar. 82/97, Regulamentul ne. 985/1999, respectiv Regulamentul nr. 2700/2000), nou Cod Vamal Comunitar (Codul Vamal Moderizat) a fost adopt prin Regulamenta! (CE) nr 450/2008 al Parlamentului European si al Consilului publicat {in Jurmalul Oficial al Uniunié Europene din 4 iunie 2008; punerea in aplicare a acestuiregulament are lo treptat, incepind cu data de 24 iunie 2009, finalizarea urmind a avea loc eel mai iru la data de 24 iunie 2013 2" Asasnumitele departamente we peste mir ale Frantei sunt insulele din Oceanul Atlantic, Pacific si Indian, Potrvit art. 3 alin. (1) din Codul Vamal Modernizat nu fac parte din teritoiul vamal al Comuntitii Nowa Caledonie, Mazote, Saint-Pierre si Miguelon, Wallis si Futuna, Polinezia Franceza si Teritorile austele si antaretice Traneeze; in schimb, fac parte din teritoilecdrora li se aplica dispoztile art. 28-30, 34-37 TFUE insulele Guadelupo, insula Martinica din Arhipelagul Antilelor, Guyana francezd si insula Réunion (anterior cumité. Inula Bourbon si considerata ,Hawai-ul*francezilor. Dincolo de fapul c reputafa teritoilor arate este legaté in mod obignut de caraterul exotic pe care il au ca destinalituristice, acestea igi conserva dimensiunea pitoreased $i in contextul mai larg al istoriei europene: astfel, este canoscut faptul ci Insula Martnica (unde consumul de parfum Chanel sau de porfelan Limoges pe cap de locuitor este mai mare chiar decdt in Franja) este desenati pe banenotele curo sau faptul ef Tnsula Réunion, find zona cea mai estic8 a Uniunii Europene, este looul unde sa efectuat prima plata in moneda euro cu efteva ore inate celorfacute de europeni FOL 35, 13.02.1996, p. 1 niciun motiv pentru care bunurile respective ~ trecand o frontier si constituind obiectul 'unor operajiuni comerciale ~ sit nu fie considerate drept mirfuri si sii nu se alle sub incidenfa regulilor comunitare circumscrise prineipiului liberei circulatii a mérfurilor”. Tot pe cale jurisprudenfiali, au fost calificate drept marfuri inclusiv + deseurile fara valoare comercial dar care presupun anumite costuri pentru intreprinderi™ precum si + materialele audiovizuale”® (nu si emisiunile sau mesajele publicitare aflate sub incidenfa regulilor referitoare la libera circulafie a serviciilor) sau + monedele de Ja data la care nu mai detin curs legal intr-un stat membru (in Thompson fiind vorba despre monede de aur si argint iesite din circulatie), in timp ce mijloacelor de plat aflate in circulatie intr-un stat membru le sunt aplicabile regulile privind libera circulajie a capitalurilor” ul liberei circulafii se aplic& mArfurilor comunitare in sensul consacrat de art. 4 pet. 18 din Codul Vamal Comunitar, si anume: 4) marfurilor produse in intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii; b) marfurilor care intra pe teritoriul vamal al Comunitaii provenind din fari sau teritorii care nu fac parte din acest teritoriu si care au fost puse in liberd circulagie (aflate in libera practica). consecin{i, mirfurile care benefieiazi de dispozitiile care transpun prineipiul liberei circula{ii cuprinse in art, 28-30 si 34-37 TFUE sunt nu doar cele care provin ntr-un stat membru ci si cele care care provin din fri sau teritorii din afara Uniunii Europene si care au fost puse in liberd circulatie pe teritoriul statelor membre. Criteriile ce se cer a fi indeplinite pentru ca marfurile care provin din flrile terfe s& fie puse in liber circulatie in cadrul UE sunt prevazute de art, 29 din T.LULE. (ex-art. 24 din T.CE): i) siise fi indeplinit pentru aceste marfuri formalitatile de import si ii) _agentul economic si fi platit taxele vamale si taxele cu efect echivalent nebeneficiind de nicio restituire (totald sau partiala) a acestor impuneri. ©) méirfurilor obfinute sau produse pe teritoriul vamal al Comunitafii fie exclusiv din maufurile ardtate la lit. b), fie din mavfurite de la lit.a) sib). Dac’ procesul de fabricare a unei méirfi se desfigoara pe teritoriul a dou sau mai multe state, marfa este considerati originara din fara in care a avut loc ultima transformare substanfiali sub aspect economic; la nivel jurisprudential, s-a ardtat cd suntem in prezenja unei transformari esenfiale atunci cind ,produsul dobandeste o compozitie si caracteristici specifice proprii, pe care nu le poseda initial’ sau dact * C.LCE,, 10 decembrie 1968, eauza C-1168 Comisiaftaia, Res. 1968, p. 423 ¥ CLE. 9 julie 1992, cauza C-2/90 Comisia/Belgia, Rec, 4431 % CECE. 30 aprilie 1974, cauza 195/73 Sacchi, Ree. 1974, p. 40. ® CLC. 28 noiembrie 1978, cauza 7/78 ReginalE.C.Thompson sa, Rec. 1978, p.2247, ® CECE” 23 februarie 1995, cauzele conexe C-358 si C-41698 Bordess sa, Ree. 1995, p. 1-361 * CLCE. 26 ianuarie 1977, cauza 49/76 Geselchat fie Ubersechandel, Ree p. AI. ,transformarea a facut posibili confectionarea unui produs nou si original“”*, De regula, operatiunile de asamblare nu prezinti relevanta pentru stabilirea originii mirfurilor; totusi, acestea devin semnificative in ipoteza in care efectuarea monoperelor de asamblare devine stadiul de fabricatie determinant in cadrul cAruia se concretizeaza, practic, destinatia diferitelor elemente componente ale marfii iar marfa dobindeste Insusiri calitative specifice (cu titlu exemplificativ, pot fi refinute asamblirile din domeniul auto)’. Celelate marfuri sunt considerate a fi necomunitare, originea lor putand fi: = nepreferenyiald (regula generala) sau = preferentiald, fie prin i) asezarea lor in aceasta categorie ca urmare a dispozitiilor tratatelor internationale incheiate de Comunitate cu state terfe sau grupari de state, fie prin ii) stabilirea in mod unilateral de cétre Comunitate a caracterului preferential in favoarea unor state (este cazul statelor mediteraneene care beneficiazi de tarife preferinjiale in contextul politicii specifice a Comunitatii fata de acestea), Marfurile care circula in Comunitate sunt prezumate a fi marfuri comunitare, autoritifile interesate fiind finute si dovedeased natura necomunitard a marfurilor. 2, Obstacole la libera circulatie a marfurilor — consideratii generale. Libera circulafie a marfurilor poate fi obstruetionati in diverse moduri. Cea mai evident forma de protectionism are loc prin intermediul taxelor vamale gi a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale cu scopul de a creste preful merfurilor strdine fats de cel al produselor interne similare ceea face obiectul dispozitiilor art, 28-30 din TFUE. Nu mai pufin, un stat poate tncerca si favorizeze mirfurile autohtone fat de marfurile importate prin aplicarea in conditii ind impozitele interne prin nerespectarea egalitatii de tratament fiscal intre marfurile importate gi cele autohtone ceea ce constituie obiectul reglementarii art. 110 TFUE. Continuind seria obstacolelor la libera circulatie a marfurilor, artim ci un stat poate cuta si asigure si s& mentind anumite avantaje pentru propriile produse impundnd cote sau misuri cu efect echivalent asupra importurilor, reducind prin aceasta cantitatea mirfurilor importate; interzicerea restrictiilor cantitative si a meere ficdnd obiectul dispozitiilor art. 34-35 TFUE. in fine, nu pot fi omise acele actiuni ale statelor prin care se creeazii bariere in calea comer(ului; este cazul ajutorului acordat de un stat membru unei anumite \dustrii ceea ce poate dezavantaja produsele concurente din alte state membre, acestea find rafiunile pentru care dreptul UE reglementeaza strict acordarea unui astfe! de ajutor de stat prin art, 107-109 TFUE, 3. Interzicerea intre statele membre a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale fn lipsa unei definitii legale, C.LU.E. (C.LCE,) a statuat ci taxele eu efect echivalent, fara a fi taxe vamale in sensul strict al termenului, sunt orice sarcini * C.ACE., 31 januarie 1979, eauza 114/78 Yoshida, Ree. p. 151 > A se vedea 8. Deleanu, Dreptul comunitar al afacerilor, p. 10, bitp/facultatexegieive.so, pecuniare care, indiferent de marimea, denumirea sau modul de aplicare, sunt impuse unilateral asupra médrfurilor nationale sau striine pentru ed ele trec o frontier. Pentru infelegerea semnificatiilor notiunii, relevant este conceptia consacrata de Curtea de Justitie prin decizia pronuntati. in cauza Social Fonds voor Diamantarbeiders’'. in contextul in care legea belgiand prevedea obligatia importatoritor belgieni de a virsa 0,33% din yatoarea importuritor de diamante intr-un fond social constituit in favoarea Iucratorilor din industria de prelucrare a diamantelor, importatorul belgian Branchfeld a invocat faptul c& reglementarea national contravine dispozitilor comunitare; in consecinta. instanta belgiana a dispus inaintarea cererii in vederea pronunfarié unei decizii preliminare de interpretare a Curfii de Justitie. Apirarea formulata de statul belgian, funcamentata in prineipal pe idcea cf + impunerea acestei contributii la fondul social respectiv nu: urmareste protejarea industriel sale nationale de profil, Belgia nedezvoltind o industrie de acest gen, 4 fost respinsi de Curte, care a retinut cf + destinatia sumelor astfel obinute nu prezint& importanté atata timp cat + sareina pecuniard institita de legea beleiand, determindnd o crestere a pretului masfii, devine tun obstacol Ia libera circulatie a marfurilor Urmand reperele stabilite pe cale jurisprudentiala, taxele cu efect echivalent taxelor vamale pot fi caracterizate prin urmatoarele triisituri specifice: = au caracter pecuniar deosebindu-se astfel de restrictiile cantitative sau de masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative”; sunt impuse in mod unilateral de citre autoritiile statelor membre: - sunt impuse mirfurilor in considerarea faptului ca acestea tree o frontier’. Tot pe cale jurisprudentiala, s-a refinut c& nojiunea de frontier trebuie infeleasa in sensul larg al termenului, urménd a fi avut& in vedere si frontiera regionala (in cazul teritoriilor franceze ,de dincolo de mari“, spre exemplu); prin urmare taxa perceputé la intrarea intr- © regiune a unui stat membru a marfurilor provenite dintr-o alt& parte a acestui stat sau a celor importate dintr-un alt stat membru, respectiv Ja iesirea marfurilor din regiune (ntitulata taxa de chei sau de debarcader*) reprezinta un obstacol la fel de grav la libera circulajie a mérfurilor ca si o tax perceputi la fronticra nationala™. ‘Mai mult, imprejurarea cA taxa respectiva nu are un caracter protectionist, aceasta aplicdndu-se inclusiv marfurilor nationale importate din alte regiuni ale statului respectiv, ‘nu prezint& importan& in calificarea taxei ca find una cu efect echivalent. Aceasta este consecinja faptului c&, prin Tratat, taxele vamale si cele cu efect echivalent = sunt interzise chiar daca nu produc un efect discriminatoriu; - in fine, taxele cu efect echivalent sunt prohibite indiferent de mirimea, denumirea sau modul de aplicare al acestora, respectiv indiferent de destinatia pentru care au fost instituite. In alti termeni, nu prezint& important valoarea inferioar’ a taxei > CJC. iulie 1969, cauzele conexate 2-3/69 Social Fonds voor de Diamantarbeiders, Rec. 1969, p an, * Pentru detalii privind notiunea si efectele restitilor cantitattive, respestiv a misurlor cu efect echivalent restrictilor canttativea se vedea ina, p. 13 si urm, ® C.LCE,, 16 julie 1992, cauza 163/90, citati dup D. M. Sandu, Drept comunitar Integrarea europeans. Impactul asupra schimburilor comerciale europene $i mondial, A. Universitat, Bucuresti, 2007, p. 133. idem, 10 denumirea sau circumstanfele aplicdrii acesteia, atata timp cat obligafia pecuniara respectiva, antrendind sporirea costului marfii, obstaculeazai libera circulajie a marfurilor. Nu mai pufin, nu este relevant cine este beneficiarul sumelor astfe! objinute sau ratiunea pentru care a fost instituita taxa; cu titlu ilustrativ, taxa instituiti de statul grec asupra exporturilor de tutun, chiar gi in conditiile in care resursele colectate erau destinate finanfarii fondurilor sociale (pensii) pentru angajafii din sectorul tutunului a fost apreciat& drept o taxi cu efect echivalent intrucat perceperea acesteia, determinata de faptul trecerii frontierei, reprezenta un obstacol in calea liberei circulatii a marfurilor. = taxele vamale si taxele cu efect echivalent ~ efect, nu scop. in jurisprudenta sa timpurie, Curtea a retinut pentru calificarea unei obligatii pecuniare drept TEE urmeazi a se lua in considerare efectul taxei, mu scopul acesteia oferind astfel o interpretare extensiva a notiunii de TEE unei taxe vamale. O astfel de concepfie a fost sustinuté nu doar in cauza Diamantarbeiders, ci si in jurisprudenta Arta Italiana Italia a impus o tax& o taxi la exportul operelor cu valonte artistic, istoriea, arheologics si etnografied. Comisia a introdus actiune in constatarea neindeplinirii obligafiilor in temeiul ex-art.226 ‘TCE (258 TFUE) sustindind ca taxa se afla in sfera de aplicare a prevederilor care interzic taxele vamale si TEE. Jn aparatea formulat, statul italian a invocat, in principal, doua urgumente, si anume e&: = bunurile respective nu ar putea fi asimilate marfurilor in sensul avut in vedere de normele referitoare la uniunea vamals,flind considerate drept bunuri culturale = scopul impunerii taxei nu ar consta in colectarea de venitur, ci acela de a asigura protectia smnosteniri artistice” italiene, mai exact a patrimoniului artistic, istoric si arheologic existent pe teritoriul national; in consecing’, potrivit susfinerilor statului italian, taxa nu ar avea in realitate o naturd fiscal, contributile oferite prin intermediul acesteia bugetului find, de altfel, nesemnificative. Cu referre la la calificarea taxe in litigu, Curtea respingsind asertiunile anterior dezvoltate, a apreviat 8 taxa in litigiu greveaz asupra pre(ului obietelor exportate producind astel asupra liber circulafii a acestei mirfi acelasi efect restrict ca si o taxa vamald. In considerentele hotirarii, se ara n continuare c& dispovitile care interzic taxcle vamale si TEE nu fac nicio distinct in functie de scopul ‘urmarit prin perceperea taxelor. Obligatia pecuniaré respectiva, antrendnd in mod implicit sporirea obstaculeaza libera circulajie a aaceste, efectul fiind similar celui produs de impunerea unei taxe vamal. Cu titlu exemplificativ, interpretand jurisprudenta in materie a C.J.C.E., au fost calificate drept taxe cu efect echivalent taxelor vamale™: ~ taxele impuse Ja frontier’ in mod unilateral pentru acoperirea costurilor administrative antrenate de operatiunile vamale; - taxele pretinse pentru efectuarea controalelor tehnice, sanitar-veterinare, exceptiind situafia in care realizarea acestora este previzut de normele comunitare; - taxele solicitate pentru stringerea datelor statistice. Nu sunt considerate taxe cu efect echivalent: - taxele pretinse pentru prestarea unor servicii agen{ilor economici (de exemplu, pentru depozitarea mérfurilor, in masura in care agentul economic are » CLC. 10 decembrie 1968, cauza 7/68 Comisia/Talia, Ree. 1968, p.423. + ® A se vedea L. Dubois, C. Bleumann, Droit matériel de "Union Européenne, Ed. Montchestien, Pats, 2001, p. 208 in acelasi sens, iD. M. Sandru, op eit, p. 133, posibilitatea si ia aceast& decizie; daci insi i se impune o tax obligatorie pentru depozitarea pe durata indeplinirii formalititilor vamale aceasta are natura unei taxe cu efect echivalent”) Exceptia contraprestatiei. O aparare obignuiti este aceea ci taxa impusi asupra marfurilor importate este justificat’ intrucdt ea nu reprezinta decat contravaloarea unui serviciu pe care autoritatile statului membru l-au oferit importatorului si ca, prin urmare, nu ar trebui considerat4 ca find 0 TEE. Desi, de regul, Curtea a primit o astfe! de justificare, Curtea a examinat cu atentie sustinerile statelor in astfel de cazuri gi, in consecint’, se apreciazé cA obligatia pecuniard pretinsa in schimbul unui serviciu determinat nu poate fi considerata taxa cu efect echivalent dac& sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditi + prestajia efectuatds reprezintdi un avantaj real pentru beneficiarul acesteia; astfel, cu referire la condifia ardtati este ilustrativ cazul Societafii italiene de oleoduc transalpin cu privire la care Curtea de Justifie a apreciat c& taxa perceputii la debarcarca petrolului in Talia, tranportat apoi in Germania si Austria prin oleodue reprezinta redeventa pentru beneficiul procurat prin utilizarea apei gi a instalatiilor portuare, servicii asigurate de stat"; + heneficiul asigurat prin intermediul prestatiei respective sd fie procurat individual operatorului economic, sens in care C.J.C.E. a statuat c& nu constituie un avantaj individual controlul executat de c&tre Institutul italian de comert exterior asupra mirfurilor exportate, serviciul respectiv vizind in realitate interesele generale ale exportatorilor italieni astfel inct taxa pretins& in schimbul controlului nu poate fi retinuta drept o contraprestatie a unui avantaj determinat, efectiv si care sa profite in mod individual beneficiarului?; + contravaloarea taxei si fie proportional’ cu serviciul prestat agentului economic: - taxele solicitate in temeiul unor dispozitii legale comunitare, cum este cazul taxelor aferente controalelor pentru verificarea indeplinirii unor obligatii instituite prin prevederi legale comunitare (fitosanitare, veterinare,ete); Astfel, Curtea a refinut cd o taxd instituitd de stat nu intra tn sfera de aplicare a interdictiei cuprinse in art. 28-30 in situatia in care este perceputa pentru a acoperi costul unui control obligatoriu cerut de dreptul UE Cu tity exemplificati, poate fi amintitd taxa impusd de autoritiile regionale germane asupra importului de animale vii a cArei finalitate era ce a acoperi costurile suportate ca urmare a controalelor ‘efeetuate conform Directivei 81/389/CEE. Luand in considerate ca taxa in litigiu este perceputi cu ocazia contrealelor efectuate in temeiul unei dispozitii comunitare (toate statele membre de tranzit si destinatie find obligate potrivit Directivei SI/389/CEE si efectueze controale veterinare in momentul introducerii animaclor pe teritoriul lor), Curtea reitereazA ca astfel de taxe nu pot fi calificate drept TEE unei taxe vamale atunci cind sunt indeplinite urmatoarele conditi = taxele nu depagese costl real al controalelor eu ocazia cBrora sunt percepute: » CL.C.E,, 17 mai 1983, cauza 132/82, ComisiaBelgia, Rec, p.1649, * CLCE, 16 marti 1983, cauzn 266/81, citatt dup& 0. Tinea, Libera eireulafe a marfurilor in Uniunea Europeand, in R.D.C. ne. 1/2042, p. 78-79. CALC. 26 februarie 1975, cauza 63/74 Cadsky, Ree, 281 2 = controalele in cauzai au un caracter obligatoriu si uniform pentru toate produsele vizate din cadrul Comunitatis ~ sunt prevazute de dispozitile dreptului european in interesul general al Uniuniis + favorizeaza libera circulatic a marfurilor, in special neutralizand obstacolele care pot s8 apard ca urmare a masurilor unilaterale de control, - obligatiile pecuniare care fac parte din sistemul de impozite interne ale unui stat-membru aplicate potrivit dispozitiilor art. 110-113 din T.£.U.E. (ex-art. 90-93 din T.C.E.) 4, Interzicerea dispozitiilor fiscale discriminatorii Corelatia dintre art, 28-30 gi art.110-113 din TFUE (art, 110-113 TFUE). Prin dispozifiile art. 28-30 tratatul scoate in afara legii obligatiile pecuniare care, indiferent de forma juridica pe care o imbraca, sunt impuse asupra marfurilor ca urmare a trecerii unei frontiere. Aplicarea aceste prevederi ar ramane ins golita de finalitate daca statul ar putea prejudicia intr-un fel marfurile straine odati ce acestea se afl in interiorul teritoriului su prin aplicarea unui tratament fiseal diseriminatoriu fata de produsele interne. Scopul art. 110 TFUE este tocmai de a impiedica o atare conduita din ratiuni ce privese asigurarea unei egalitaqi de tratament fiscal intre marfurile nationale si cele importate Dati find insuficienta armonizare a reglementitilor fiscale din statele membre, dispozifiile art. 110 TRUE urmirese asezarea mérfurilor din alte state membre intr-o situatie fiscal’ comparabila cu aceea a marfurilor indigene. Conform prevederilor articolului anterior menfionat niciun stat membru nu poate aplica direct sau indirect produselor celorlalte fri comunitare impozite interne, de orice natura, superioare celor care se aplici produselor nationale similare sau care s& protejeze indirect alte produse. jpoteza 1) prev. de art. 110 alin, 1 in statul de import exist produse similare. in interpretarea jurisprudential a C.E.J. (C.J.C.E.), sunt considerate similare marfurile care prezinta ,,proprietiti analoage sau care rispund aceloragi nevoi ale consumatorilor“*" ‘Se vedea cauza Comisia . Italia: guverul italian a impus taxe mai reduse asupra petrolulut regenerat decit asupra celui obisnuit, politica motivata din ratiuni ecologice. Totus, petrolul regenerat importat nu beneficia de acelasi avantaj. In apararca sa, Italia a susfinut cf nu ar fi fost posibil si se stabileasct dacd petrolul importat era regenerat sauv nu, argument respins de CEJ care a apreciat cl partinea importatorlor sarcina de a dovedi c& petrolul lor se incadra in categoria relevant sub rezerva, unor cerinfe probatorii ezonabile, puténd fi folosit un certificat din partea statului de export pentru a identifica natura petrlulu + ipoteza 2) prev. de art. 110 alin. 2 vizeazi marfurile care, firé a fi similare, se afl fata de produsele nationale intr-un raport de concurenta, fic si numai partiald, indirectd sau potengiald. Practic, instituirea unor sarcini pecuniare de natura si ‘urmareascd scopuri pur protectioniste contravine politicilor fiscale comunitare. Fara a exclude facultatea recunoscuti statelor-membre de a acorda anumite faci “© CCE. 27 septembrie 1988, cauza_ 18/87, Comisia\Germania, Ree. p. 3247, * GCE, 27 februari 1980, cauza 168/78 ComisiafFranfa, Rec. 1980, p. 347 13 lor indigene, Curtea de Justtie @ statuat e& acestea trebuie extinse in aceleasi condifii gi la produsele importate™ Scopul este de a impiedica pragurile diferite de taxare de natura a determina protectie indirect a mrfurilor nationale. Astfel, vinul si berea nu sunt produse similare ca alare dar, in ciuda acestui fapt, poate exista o anume concurenf& intre acestea; este ceea ce economistii numese elasticitate incrucisaté a cererii: odati cu cresterea prefului unui produs fafa de preful altuia, consumatorii se reorienteaz spre produsul cu preful mai redus. © caus’ canoscuts pentra incidenfa art. 110 alin, 2 a fost cea tmpotriva Regatului Unit pentru pozitarea diseriminatorie a vinului fata de bere. Regatul Unit a impus asupra anumitor vinuri 0 acciza care reprezenia aprox. 38% din preul de vanzae al prexlusului tn compaatie eu accia asupra bei care era 25% din pretul produsuluis find de notoriette ch Regstel Unit este un producitor important de bere i mu de vin, efectul Frovecionist al impunerit era mai mult deci evident, ind viebiaprotetia produce nafionale de bere in timp ce nul proveit din alte state membre, ind suprataxa, avea earaeterul unui produs de hx nu mai reprezeata patra Consumatoroalternativa eal in rapor cu bautura tipi de fabricate nalionals {in mod similar, Franfa avea taxe mai mari pentru biuturile aleoolice obtinute din cereale (whisky, ‘om, gin si vodet) deedt pentru cele pe baz de vin sau fructe (cognac, calvados, armagnec). Franta producea foarte putin din prima categorie fiind in schimb un produettor important al celor din a doua categorie. Alaturi de dispozitiile care previd interdictia taxelor vamale gi a taxelor cu efect cchivalent, prevederile fiscale privind obligativitateaaplicarii in conditii nediscriminatorii a impozitelor interne sunt, in concepfia legiuitorului comunitar, mijloace distincte de asigurare a liberei circulatii a marfurilor Cu referire la corelatia corecta dintre taxele cu efect echivalent gi obligatile fiscale previzute de legislatia interna a unui stat-membru, este de refinut c& dispozifiile referitoare Ia taxele cu efect echivalent gi cele referitoare la impozitarea interna discriminatorie nu pot fi aplicate impreund, astfel incét in sistemul consacrat de tratat aceeasi impunere sa aparfind celor doud categorii in acelasi timp“*. in consecinti, particularii vor invoca fie dispozifiile art. 30 din T.£.U.E. (ex- art, 25 din T.C.E,) prin care este instituitd interdiejia taxelor vamale la import si la export si a taxelor cu efect echivalent, fie dispozitiile art. 110 din T.LU.E. (ex-art. 90 din T.C.E.) prin care, in considerarea egalitafii de tratament intre produsele autohtone gi cele importate, sunt interzise taxele interne cu caracter protectionist. Respectiind aceasta linie de gindire, Curtea de Justitie a apreciat cf impozitul care era reglementat atat cu privire la produsele nationale, cét gi la cele importate dar care se aplica in fapt aproape exclusiv acestora din urma, productia autohtond sfiind nesemmificativa (find vorba in spel despre o reglementare fiscala italian care aplica impozitul productiei de banane, volummul importurior find in mod substantial mai mare decat cel al productiei autohtone"*) nu poate fi considerat drept o taxi cu efect echivalent unei taxe vamale atita timp ct obligatia pecuniar’ respectiva se inscrie in sistemul general de taxe gi impozite interne ale unui stat-membru; in acelasi timp, in miisura in Idem, “CLC. 12 julie 1983, cauza 170/78 Comisia/Reyatul Unit, Rec. 1983, p, 2265. 4C.C.E.,27 februarie 1980, cauza 168/78 Comisi/Franj, Ree. 1980, p. 347. CHC.E. 11 martie 1992, eauza 78/90, citaté dupa D.M.Sandru, op. cit p. 135. “© CJCE.,7 mai 1987, cauza 193/85 Co-Fruta, Rec. 1987, p. 2085, 4 care impozitul a fost prevazut din rajiuni protecfioniste, de favorizare indirect a marfurilor indigene, pereeperea lui contravine dispozifiilor art, 110 din T.LU.E, Chestiunea delimitarii se ridied spre exemplu in situafia in care statul importator nu fabricd produsul importat sau cantitatea produsi este nesemnificativa. Ase vedea af. Co-Frutta: Comis .introdus 0 aetiune impotrive Italie’ susfindnd e& impozital pe consum impus de aceasta asupra fructelor era disriminatoriy; Halia producea multe fructe dar fputine bananen care erau importate din Franja sia impus asupra bananelor un impozit pe consum eare atingea aproape jumétate din pretl de impor, alte fructenefiind supuse acestui impozit (art. 110 alin, 2) in ipoteza in care au fost percepute taxe vamale sau taxe cu efect echivalent, respectiv taxe inteme cu efect discriminatoriu, statul are obligatia fie si inkiture reglementdrile legale interne care sunt in conflict cu cele comunitare, fie si extinda avantajele fiscale acordate bunurilor indigene la marfurile importate. in plan fiscal, statul trebuie s& restituie sumele incasate in fipsa unor dispozitii comunitare in domeniu, procedura recuperirii taxelor incasate ilicit este de competenta statelor membre, restituirea integrali a taxei urmand a avea loc cu respectarea prineipiului autonomiei institutionale si procedurale a statelor~ membre. Dat fiind efectul direct al dispozitiilor comunitare ce interzic perceperea taxelor cu fect echivalent, persoanele prejudiciate pot solicita instanfelor nafionale restituirea taxelor ineasate ilegal; se impune si precizm c& obligajia de restituire se naste de la data platii taxei gi nu de la data la care judecditorul comunitar a constatat incdlcarea normelor comunitare. Bineinfeles, instantele nationale sunt finute si procedeze la evaluarea corecti a intinderii prejudiciului, si in consecinta, ficdnd aplicarea principiului imbogifirii Pari just cauza, sd respinga sau si limiteze restituirea taxelor in masura in care au fost incluse de ciitre agentii economici in prefurile platite de cAtre cumpiritori. in fine, importatorii prejudiciafi prin reducerea volumurilor importurilor pot solicita daune-interese sub conditia dovedirii faptului ca restrangerea este determinata de taxele pereepute in mod