Sunteți pe pagina 1din 4

Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine n urma distrugerii lente si

progresive a neuronilor. ntruct zona afectat joac un rol important n controlul miscrilor,
pacientii prezint gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate postural.
Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza ca ar
afecta peste 4 milioane de persoane din intreaga lume. In pofida eforturilor stiintifice si medicale
care se depun, nu s-a gasit inca un leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson, dar noile
scheme de tratament le imbunatatesc semnificativ calitatea vietii.
Tulburrile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea ntre 50 si 70 ani; vrsta medie
de aparitie a bolii este de 57 ani. Contrar unei pareri larg raspandite, boala Parkinson nu ii
afecteaza insa numai pe varstnici. Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de
ani, una din 20 de persoane incep sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40
de ani. Pacientii diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de asa-numita boala
Parkinson cu debut precoce.
La scar mondial, boala este diagnosticat la 300 000 persoane n fiecare an. Incidenta si
prevalenta bolii cresc odat cu vrsta. Boala Parkinson afecteaz 1% din persoanele cu vrsta
peste 65 ani. Rareori, boala survine n copilrie sau adolescent. Incidenta bolii este de 1,5 ori
mai mare la brbati dect la femei. Prevalena bolii n 1985 era de 347 de cazuri la 100.000 de
locuitori, iar n 2006, de 360 de cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce face ca boala Parkinson s
fie a doua ca frecven dintre bolile degenerative ale sistemului nervos. Incidena bolii Parkinson
ntr-un studiu din 2003 era de 16-19 noi cazuri la 100.000 de locuitori/an. Mai mult, un studiu
efectuat la persoanele n vrst de peste 65 de ani, descoper c aproximativ 15% dintre acestea
aveau semne parkinsoniene.
Desi cauza principala de boala Parkinson nu este nc identificata, insa o serie de factori
de risc este evidenta.
Inaintarea in varsta - Ocazional boala poate surveni si la adultii tineri, in mod obisnuit fiind
caracteristica adultilor de peste 60 ani. Unii cercettori presupun c persoanele cu Parkinson au
leziuni neuronale de factori genetici sau de mediu care se inrautatesc pe masura ce imbatranesc.

Sex-Masculin sunt mai multe sanse ca un individ de sex masculin sa dezvolte boala decat o
persoana de sex opus. Unul din motivele posibile ar fi ca barbatii au o expunere mai mare la ali
factori de risc : expunerea la toxine sau traumatism cranian.De asemeni s a teoretizat faptul ca
estrogenii pot avea efecte de protectie neuronala.Exista deasemeni si varianta in care aparitia
bolii Parkinson este strans legata de prezenta cromozomului X.
Antecedente heredo-colaterale - avnd una sau mai multe rude apropiate diagnosticate cu
Parkinson, creste probabilitatea de dezvoltare pe parcursul vietii a aceleiasi boli.Acest aspect
sustine ideea mostenirii genetice a acestei boli.
Scderea nivelului de estrogen femeile post menopauza care nu folosesc terapia de substitutie
hormonala sunt la risc mai mare de a dezvolta boala la fel si persoanele care au suferit
histerectomii.
Mediul toxic de lucru - Expunerea la o toxina de mediu, cum ar fi un pesticid sau erbicid
reprezinta un factor de risc suplimentar, astfel ca persoanele care intra in contact direct cu aceste
substante au nivelul de dopamina scazut, in timp ce radicalii liberi sunt mult crescuti. Ca urmare
a acestor modficari, prevalenta bolii intre agricultori este crescuta.
Factorii genetici - Clinica Mayo a condus un studiu international care a aratat ca gena alfasynuclein poate juca un rol major in riscul de a dezvolta boala. Studiile indica faptul

ca

persoanele cu o gena mai activa au avut un risc de 1,5 ori mai mare de a dezvolta Parkinson fata
de cele cu activitate normala a genei. Aceste constatari sprijina dezvoltarea terapiilor bazate pe
suprimarea de alfa-synuclein in scopul de a intarzia accelerarea proceselor degenerative sau chiar
de a stopa boala.
Nivelurile scazute de vitamina B, acid folic - Cercetatorii au descoperit ca soarecii cu un deficit
de aceasta vitamina dezvolta simptome Parkinson severe, fata de cei care au niveluri normale ale
acestei vitamine.
Traumatismele cranio cerebrale - studiile recente indica legtur certa ntre accidentarile din
zona capului, gatului, sau a coloanei vertebrale cervicale superioare i aparita bolii Parkinson.

Preventia este n mod clar cea mai bun opiune de a trata boala Parkinson, existnd mai multe
msuri care pot fi luate pentru a minimiza sansele de a dezvolta boala.
Consumul de cafea- este desemeni implicat in aparitia bolii.Un studiu longitudinal implicand
8004 subiecti a demonstrat faptul ca nu cafeaua ca si nutrient reprezinta un factor de risc al bolii
ci doar cafeina continuta de aceasta.
Agentii infectiosi de tipul viral (HIV,encefalita B japoneza , Coxachie sau HSV), dar si infectii
cu bacilul difteric, au fost corelate cu apritia postinfectioasa a bolii Parkinson, in forma acuta sau
ca si complicatie pe termen lung.Alte cercetari sunt de parere ca expunerea la infectie cu
influenzae virus in stadiu de fat sau de nou nascut predispune la aparitia bolii in viata de adult.

Consumati legume proaspete, crude


Studiile au descoperit c un aport insuficient de vitamina B acid folic, cunoscut sub numele de
acid folic, poate creste riscul de dezvoltarii Parkinsonului. Legumele proaspete, crude sunt o
sursa excelenta de acid folic, i sunt usor de introdus in dieta zilnica mai ales daca se incearca
obtinerea de suc de fructe.
Evitai expunerea la pesticide i solveni petrochimici
Expunerea la pesticide, insecticide i erbicide au fost toate legate de boala Parkinson, mpreun
cu expunerea la solventi de hidrocarburi pe baz de petrol, cum ar fi vopselurile i adezivii. Dac
locuii ntr-o zon care se incearca exterminarea tantarilor responsabili de transmiterea virusului
West Nile ,incercati sa evitati iesirile in aer liber imediat dupa pulverizarea insecticidelor. Atunci
cand redecorati folosind vopseluri low-volatile asigurati va ca aeristi bine camera inainte sa va
mutate in incaperea respectiva.

Evitai excesul de fier


O alimentatie prea bogata in fier, reprezinta un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson.Chiar
daca fierul este o parte necesar a unei alimentatii sanatoase trebuie sa fim atenti sa nu facem
exces prin supraincarcare datorata suplimentelor de fier, hemocromatoza fiind cea mai frecventa
boala ereditara. Fier contribuie la stresul oxidativ, care rezult atunci cnd celulele elibereaza
substane toxice cunoscute ca radicali liberi. Stresul oxidativ este raspunzator pentru degenerarea
celulelor creierului raaspunzatoare de aparitia bolii Parkinson.
Masurarea nivelului de fier este o etapa importanta in monitorizarea starii de sanatate a barbatilor
varstnici dar si a femeilor post menopauza, excesul de fier fiind des intalnit in cadrul acestor 2
grupuri. Cu toate acestea, nu este suficienta masurarea doar a fierului seric,intrucat nivelurile
acestuia vor fi in mod constant normale.Este necesar sa completam aceasta investigatie cu o
cuantificare a nivelului feritinei serice in combinatie cu nivelul total al fierului.
Evitati excesul de mangan
Manganul este similar cu fierul, n sensul ca niveluri ridicate ale acestui element in organism
contriibuie la stresul oxidativ, in plus avand rol de down regulation pentru serotonina si
dopamina.Deasemeni concentratii mari ale manganului in organism au fost asociate cu dificulati
in inatare dar si comportament violent al persoanelor cu dizabilitati psihice.Cu toate
acestea,comunitatea medicala acorda foarte putina atentie acestui indicator in ceea ce priveste
implicarea lui directa in dezvoltarea bolii Parkinson.