Sunteți pe pagina 1din 67

Tehnici de altoire a pepenilor verzi

Daca in posturile anterioare am scris despre avantajele folosirii culturilor altoite la


pepene verde si recomandari pentru portaltoi si hibrizi, revin astazi cu un post in
care incerc sa explic exact tehnicile de altoire existente. Asadar, voi prezenta 4
tehnici de altoire a pepenilor verzi:
1.Altoire in despicatura
Pentru acest tip de altoire, este necesar ca portaltoiul sa aiba cel putin o frunza
adevarata, iar altoiul sa aiba una sau doua astfel de frunze. (ca in imaginea de mai
jos).

Fig. 1 Altoire in despicatura


Cu o singura taietura unghiulara, taiati un cotiledon al portaltoiului,
impreuna cu nodul de crestere. Este foarte importanta eliminarea si a nodului de
crestere de la baza cotiledonului! Taiati apoi altoiul de undeva de la jumatatea
tulpinei, astfel incat taieturile sa pice pe acelasi unghi (sa se fixeze). Vedeti imagini
mai jos:

Fig.2 Altoirea in despicatura

Fixati apoi altoiul de portaltoi ca in imaginea de mai jos, folosind un cleste special
de altoire. Plasati apoi rasadul altoit intr-o incapere cu umiditate ridicata si
temperatura de app. 25 grade C.

Fig. 3 Altoirea pepenilor verzi


Avantajele altoirii in despicatura:
- o tehnica foarte simpla, usor de aplicat de catre oricine;
- singura sarcina dupa realizarea altoirii este scoaterea clestelui.
Dezavantajele altoirii in despicatura:
- este necesar un control foarte atent al temperaturii, umiditatii si luminozitatii al
zonei in care se afla rasadurile;
- se pot inregistra pierderi ridicata daca mediul nu este unul propice dezvoltarii
plantei proaspat altoite; astfel temperatura necesara trebuie sa fie de 25 de grade
C sau mai mare; o umiditate mult prea ridicata poate duce la aparita bolilor.
2. Altoire prin lipire
Rasadul portaltoiului trebuie sa aiba cel putin o frunza adevarata. Rasadul altoiului
trebuie sa aiba una sau doua frunze adevarate.

Fig. 4 Altoirea pepenilor prin lipire


Cu o lama de barbierit sau un briceag de altoit, realizati o crestatura pe
lastarul portaltoiului. Crestatura nu trebuie sa fie mare, suficienta pentru a lipi
altoiul acolo. Apoi taiati cu acceasi unelta altoiul in unghi, undeva la jumatatea
tulpinei. Lipiti altoiul de portaltoi in zona crestaturii. Prindeti apoi cu un cleste de
altoit.

Fig. 5 Altoirea pepenilor prin lipire


Puneti rasadul obtinut intr-o incapere/ rasadnita, cu umiditate ridicata si
temperatura de peste 25 de grade.
Avantaje:
- Tehnologie simpla;
Dezavantaje:
- Necesita control amanuntit al umiditatii si temperaturi in incaperea in care va
creste rasadul. O umiditate crescuta este necesara, dar nu peste limitele admise

- Dupa vindecarea locului unde a avut loc lipirea, este necesara taierea partii de
sus a rasadului (frunzele portaltoiului) o munca migaloasa.
3. Altoirea prin apropiere
Atat rasadul protaltoiului, cat si rasadul altoiului trebuie sa aiba una sau doua
frunze adevarate.

Fig. 6 Altoirea prin apropiere


Cu o lama ascutita, sau un briceag de altoit, crestati altoiul si portaltoiul, ca
in figura de mai jos. Aveti grija sa crestati astfel incat crestaturile sa fie simetric
opuse, pentru a facilita apropierea.

Fig. 7 Altoirea prin apropiere


Lipiti apoi cu folie metalica locul in care s-a realizat apropierea celor doua
rasaduri.

Fig. 8 Altoire prin apropiere


Plantati rasadul rezultat intr-o celula de dimensiune mare a unei tavi cu alveole.
Atat radacina altoiului, cat si radacina portaltoiului trebuie sa fie in aceeasi celula.
Acoperiti cu substrat de turba. Nu este necesar pentru aceasta metoda pastrarea
umiditatii ridicate si a luminozitatii scazute.
Avantaje:
- Tehnologie simpla;
- Nu necesita umiditate crescuta si nici luminozitate scazuta. Temperatura de 25 de
grade fiind suficienta.
Dezavantaje:
- Dupa vindecarea/prinderea zonei in care s-a facut altoirea necesita indepartarea
portiunii de sus a partii portaltoiului. De asemenea, trebuie indepartata si
radacina altoiului, la 2-3 zile de la indepartarea frunzelor portaltoiului. ( Se pot
planta in camp dupa 3 luni)

4. Altoirea prin insertie directa


Rasadul portaltoiului trebuie sa aiba o frunza adevarata (mica) iar rasadul altoiului,
una sau doua frunze adevarate.

Fig. 9 Altoirea pepenilor prin insertie


Cu un obiect ascutit, de forma unui cui (puteti folosi si o mufa de antena mai
veche) indepartati frunza reala a rasadului portaltoiului (cea mica) impreuna cu
nodul de crestere. Este foarte importanta indepartarea nodului de crestere pentru
oprirea dezvoltarii pe viitor a lastarilor portaltoiului.
Folositi apoi aceelasi obiect ascutit pentru a realiza o crestatura pe o parte a tulpinii
rasadului de portaltoi, incepand din locul de unde ati taiat frunza reala si coborand
usor de-a lungul tulpinii. Crestatura nu trebuie sa fie mare, doar suficienta pentru a
intra altoiul acolo.

Fig. 10 Altoirea pepenilor prin insertie


Altoiul se taie ca la metoda 1. Prindeti apoi cu un cleste de altoit.

Fig. 11 Altoirea pepenilor prin insertie


Avantaje:
- Singura sarcina dupa altoire este desprinderea clestelui, nemaifiind necesare alte
activitati de rupere a radacinilor/frunzelor, etc.
Dezavantaje:
- Necesita mai multa indemanare decat metodele descrise mai sus;
- Necesita control sporit al temperaturii (25 de grade Celsius), umiditatii si
luminii.
Pentru amenajarea mediului propice de dezvoltare a plantelor dupa altoire, va
recomand urmatorul pasaj extras din lucrarea doamnei Maria Dinu si domnului
Cimpoiasu V.M.:
Dup altoire plantele s-au acoperit cu folie de polietilen sau fiecare vas se
introduce n pungi de plastic, neperforate i se in pentru sudaie la o temperatur
de 25-30 grade C i umiditate atmosferic de 70%. Dup 6-7 zile pungile se
perforeaz pentru a permite aerisirea. Dup 10 zile plantele nu se mai acoper
dect noaptea, dup care se descoper complet. Dup 20-30 de zile, n funcie de
moment (an), plantele au fost bune pentru a fi plantate n cmp sau n sere.

Considerente privind cultivarea pepenilor verzi prin altoire Altoirea


pepenilor verzi

Crimson Glory F1

Prin altoire cultura pepenilor este mult mai sigura; se pot folosi an de
an terenurile care au mai fost cultivate cu pepeni verzi (monocultura);
productiile sunt semnificativ mai ridicate.
Conditiile de clima din primavara anului 2008 ne-au demonstrat avantajul
cultivarii pepenilor verzi prin altoire. Dupa primaverile mai reci si cu multe
precipitatii din anii trecuti, nefavorabile cultivarii pepenilor verzi, n
aceasta primavara temperaturile deosebit de scazute (temperaturile nocturne de 2C
de la sfrsitul lunii mai nceputul lunii iunie) au facut ca plantele de pepeni
verzi nealtoite sa nu se dezvolte corespunzator.
Care sunt avantajele altoirii la pepenii verzi?
n primul rnd metoda permite cultivarea pepenilor verzi n conditii de
monocultura, cu toate avantajele care rezulta de aici. Plantele altoite rezista mult
mai mai bine la stresul termic si hidric existent pe parcursul perioadei de
vegetatie (sistemul radicular al portaltoiului fiind mult mai viguros exploreaza un
volum mai mare de sol folosind astfel apa si substantele nutritive existente n sol
dar inaccesibile plantelor de pepeni nealtoite, cu implicatii asupra verigilor
de irigare si fertilizare din cadrul tehnologiei de cultivare). Trebuie mentionat
faptul ca cheltuielile cu nfiintarea culturii de pepeni verzi folosind plante altoite
nu sunt mai mari, deoarece numarul de plante folosite la hectar (desimea culturii)
se reduce la jumatate, plantele altoite fiind mult mai viguroase.
Pentru portaltoi se folosesc specii diferite (dovleac, tiuga, etc).
Cultura pepenilor verzi prin altoire are anumite particularitati tehnologice care
trebuie cunoscute de catre cultivatori.
ngrasaminte si apa n cantitate mai mica
Necesarul de substante nutritive al plantelor altoite este mai redus pentru ca acestea
pot absorbi din sol aceste substante mult mai usor. Acest lucru permite folosirea
unor cantitati mai mici de ngrasaminte chimice, cu implicatii mari asupra
cheltuielilor de productie. Este recomandat ca azotul sa se aplice doar la nceputul
perioadei de vegetatie, cantitatea fiind de doar o treime din cantitatea necesara
culturii traditionale. n cursul perioadei de vegetatie azotul aplicat va fi doar cel
din componenta nitratului de calciu si potasiu, desi n anumite conditii si aceste
cantitati sunt considerate a fi n exces.
n perioada legarii fructelor-coacere, este necesara o atentie sporita n ceea ce
priveste verigile de fertilizare si irigare. Este recomandat sa fie folosite cantitati de
ngrasaminte chimice mai mici comparativ cu cultura traditionala de pepeni verzi,

pentru a evita trecerea plantelor spre crestere vegetativa, caz n care legarea este
mult mai slaba, fructele legate nu mai au calitatea dorita (miezul este tare, coaja
groasa).
Trebuie mentionat de asemenea si faptul ca fructele provenite de la plante altoite
nu au gust de dovleac.
Cte case attia portaltoi
n prezent n Ungaria se folosesc ambele metode de cultura (cultura altoita
si nealtoita), dar pe masura ce se dobndeste experienta n altoire, cultura nealtoita
trece n umbra. Nu este indiferent ce portaltoi sau ce hibrid folosim ca si altoi.
Firmele amelioratoare de seminte studiaza compatibilitatea diferitilor hibrizi de
pepeni verzi cu diferiti portaltoi. Se preconizeaza identificarea unor parteneri (altoi
plus portaltoi) care sa asigure timpurietatea si calitatea productiei pe lnga
celelalte avantaje mentionate.
Specialistii nostri recomanda pentru cultura pepenilor verzi pe soluri usoare
(nisipoase) care primavara se ncalzesc repede si sunt aerate n adncime
portaltoiul Strongtosa F1. Pe solurile grele recomandam portaltoiul Emphasis F1.
Pentru alte informatii cu privire la tehnologia cultivarii pepenilor verzi prin altoire
va rugam sa contactati www.seminteplante.ro prin e-mail sau la telefon
0728/949252.
Recomandam a se folosi in procesul de altoire a hibrizilor produsi de Syngenta
urmatorii protaltoi:

1. Emphasis F1

portaltoi recomandat pentru altoirea pepenilor verzi;


se remarca prin uniformitatea germinatiei semintelor si cresterii plantelor;
sistemul radicular este foarte puternic.
Emphasis F1 imprima plantelor o vigoare mai mare si imbunatateste calitatea
fructelor. Este foarte tolerant la toate rasele de fusarium. Afinitatea fata de altoi si
procentul de prindere fac din Emphasis F1 cel mai bun hibrid de portaltoi.
Maturarea este intarziata cu 4-7 zile fata de cultura nealtoita. In conditii vitrege
(perioade racoroase) decalajul de timpurietate dintre cultura altoita si cea nealtoita
se reduce, iesind in evidenta si avantaje privind productia obtinuta, marimea
fructelor si calitatea acestora.
Caracteristici

vigoare mare;
toleranta la Fusarium;
toleranta la temperaturi scazute;
rezistenta la seceta;
rezistenta la Didimela;
imprima rezistenta la transport si pastrare;
imprima productivitate foarte ridicata;
imprima procent de prindere ridicat;
semintele germineaza in masa la peste 24 de grade.

2.

Strongtosa

F1

Este un portaltoi obtinut prin hibridare ntre Cucurbita maxima si Cucurbita


moschata. Corespunde ca portaltoi att pentru pepenii verzi ct si pentru cei
galbeni. Asigura o buna vigoare si este tolerant fata de temperaturile mai putin
favorabile. Se recomanda pentru plantare timpurie att n condiii de cultura
protejata ct si neprotejata. Se preteaza pentru cultura pepenilor verzi pe soluri
nisipoase. este un portaltoi care imprima toleranta fata de fuzarioza si
ofilirile fiziologice. n faza cotiledonala se poate altoi cu foarte bune rezultate,
folosind oricare din metodele cunoscute. Rasadurile prezinta o uniformitate
deosebita datorita germinarii rapide si energice a semintelor de Strongtosa F1.
Strongtosa F1 contribuie n mod semnificativ la cresterea n greutate a
fructelor cu 20-30%.
Caracteristici

toleranta deosebita fata de temperaturi scazute;


toleranta fata de Fusarium;
mareste vigoarea plantelor;
mareste rezistenta la transport si pastrare;
creste productia totala;

semintele germineaza foarte bine;


rasad viguros, robust;
datorita cresterii puternice portaltoiul mbatrneste foarte repede, tulpina
devenind fistulara;
se poate altoi cu rezultate bune numai n faza cotiledonala.

Pepenele verde imbunatari pentru recolte sigure


Am decis sa vin in intampinarea cultivatorilor de pepene verde cu acest post,
tinand cont de toate problemele pe care acestia le-au intampinat in 2010. Trebuie
sa recunoastem ca pentru cultivatorul de pepeni anul 2010 nu a fost unul tocmai
bun. La inceputul sezonului, suprafetele de pepeni au scazut seminificativ de mult,
vizibil, comparand 2010 cu 2009, principalul motiv fiind pretul scazut la pepeni in
anul anterior. Dificultatile au continuat cu o iarna tarzie, datorita temperaturilor
reci in perioada plantarii. Astfel, perioada de plantare a fost decalata cu
aproximativ 3 saptamani in cele mai multe dintre zonele de cultivare. Mai tarziu, in
timpul anului, prea multe precipitatii au cauzat probleme, in circumstante cu
umiditate ridicata creand mediul propice dezvoltarii unor fungi si bacterii ce au
produs diferite boli. Vremea ploioasa, de asemenea, a facut aproape imposibila
patrunderea in camp dupa ploi pentru efectuarea de tratamente fitosanitare.

Cultura de pepeni
Legarea fructelor a fost de asemenea problematica pentru ca florile nu au legat la
temperaturi scazute, au avortat de mai multe ori in conditii de vreme rece, cu ploi
pe toata perioada de vegetatie.

Altoirea pepenilor
Pentru a evita asemenea probleme recomandam altoirea. In conditiile anului
2010 avantajul altoirii a fost unul clar, vizibil. Plantele altoite s-au comportat mult
mai bine in conditiile de vreme rece cu ploi. Productia la culturile altoite a fost
semnificativ mai mare decat la culturile clasice.
Va stam la dispozitie pentru achizitionarea de portaltoi marca Syngenta. Furnizam
de asemenea si tehnologia necesara altoirii pepenilor. Mai multe detalii pe
www.seminteplante.ro sau la telefonul de contact de pe site.
Noi cerinte pe piata pepenilor
Efectul schimbarii cererii de piata este vizibil resimtit in productie. Astfel, din ce in
ce mai multi cultivatori au renuntat la cultivarea pepenilor mari, de forma alungita,
in detrimentul pepenilor rotunzi, de marime medie. Estimam ca acest trend al
pietei va continua si va deveni mai puternic in viitor. Consumatorul de pepeni din
Romania, si nu numai, s-a convins ca un pepene de marime medie ii este mult mai
util decat unul de marime mare. O familie de dimensiuni normale nu cred ca ar
putea manca un pepene de 15 kg la o masa. Asadar unul de 6-8 kg este mult mai
practic.
Hibrizi de pepene verde de la Syngenta
Prezentam prin intermediul acestui post oferta SemintePlante.ro de seminte de
pepene verde din gama Syngenta. Firma este mandra sa anunte ca Sorrento a
devenit lider pe piata in segmentul pepenilor timpurii.
1. Sorento F1
Caracteristici ale hibridului:
- culoare: cu dungi verde inchis

- forma: rotund-oval

- marimea: 6-9 kg
- omogenitate: buna
- zile pana la maturitate: 68
- vigoare: medie
- culoare miez: rosu
2. Top Gun F1
- culoare: cu dungi, verde inchis;
- forma: rotund oval;

Top Gun F1
- marime: 7-10 kg;
- omogenitate: foarte buna;
- zile pana la maturitate: 75;
- vigoarea plantelor: mare;
- conditii de cultura: intensiva;
- culoarea miezului: rosu-stralucitor;
- pastrarea dupa recolta: excelent.
Parerile cultivatorilor despre hibrizii Sorento si Top Gun
Sorento F1 este ales de cei mai multi cultivatori pentru ca are marimea ceruta de
piata, pentru ca ofera o productie timpurie, concentrata, de fructe cu greutatea
potrivita pentru vanzarea in supermaket-uri, pentru gustul deosebit si culoarea

miezului si pentru aspectul comercial. Productia foarte buna este o alta calitate ce il
recomanda printre utilizatori, raportandu-se productii la acest hibrid de 90 de
tone/hectar.
Top Gun F1 este ales pentru plantele puternice, rezistente la boli, pentru ca se
preteaza la semanarea direct in camp, pentru gustul si culoarea deosebita a
miezului, aspect comercial si uniformitate.
Recomandari in cultivarea castravetilor
Pentru obtinerea celor mai bune rezultate, recomandam urmatoarele masuri pentru
cultura dumneavoastra de castraveti:

Flori la castraveti
1. Imediat dupa transplantare este foarte important sa se asigure conditii favorabile
pentru dezvoltarea unui sistem radicular puternic, capabil sa absoarba din sol
nutrientii in cantitati suficiente. Pentru aceasta, se vor aplica ingrasamintele cu
fosfor formulate in ingrasaminte profesionale, usor solubile, recomandate pentru
sistemele de irigare prin picurare. De asemenea, de mare ajutor sunt in aceasta
perioada si biostimulatorii de inradacinare, care determina dezvoltarea unui
volum mare de sistem radicular. Irigarea culturii, preferabil folosind sistemele de
irigare prin picurare, se va face intotdeauna impreuna cu aplicarea de ingrasaminte.
Se va evita aplicarea de ingrasaminte in cantitati mari la o singura aplicare.
Recomandam o cantitate de maxim 1-2 gr./planta la fiecare ingrijire.

2. Raportul de N:K recomandat este 2:1 in conditii normale de cultura. La o


incarcatura mare de fructe raportul N:K este de 1:1 sau chiar 1:2. Fertilizarea cu
azot (N) preponderent duce la obtinerea de fructe mai mari si mai lungi, dar si la un
foliaj mai bogat.
3. Fertilizarea cu un raport mai mare de potasiu (K) duce la obtinerea unui numar
mai mare de fructe legate, in detrimentul foliajului. Acesta este preferabil pentru
culturile de toamna, cand fructele se recolteaza mai mici, degrevand planta mai
repede de incarcatura mare.
4. In toate perioadele cu stres cultural intens (conditii de caldura sau frig excesiv,
diferente mai mari de 10-15 grade C dintre temperaturile diurne si cele nocturne,
infectii de boli sau daunatori, aplicarea de insecticide cu efect sistemic, etc. )
ingrasamintele cu Ca si Mg, precum si cele cu fosfor preponderent sunt esentiale
pentru a mentine capacitatea de absorbtie a plantei.
Pana la dezvoltarea unui volum foliar suficient, recomandam inlaturarea
fructelor mici de la baza plantelor, deoarece acestea consuma mult din
energia plantei tinere, concurand pentru hrana si reducand astfel potentialui
de productie totala si chiar durata de viata a culturii in intregime.
Informatii furnizate de Nunhems Romania
Seminte de castraveti Mirabelle F1

Castraveti Mirabelle F1
Este unul dintre cei mai populari hibrizi de castravete tip cornichon. Flori
100% femele. Este un hibrid foarte timpuriu si prezinta un randament ridicat pe
toata durata ciclului de productie. Hibrid flexibil, cu foliaj deschis, ce inlesneste
munca in solar sau camp. Uniformitate excelenta, fructe subtiri cu forma cilindrica
si culoare verde inchis. Fructele nu prezinta gust amar. Raportul lungime grosime

de 3,3:1. Hibrid cu destinatii multiple, cultivat atat pentru consum in stare


proaspata, cat si pentru industrializare. Datorita consistentei excelente, fructele isi
pastreaza fermitatea si dupa murat. Se recomanda atat pentru cultura in spatii
protejate, cat si in camp.
Broccoli detalii de cultivare
Asa cum bine stim, exista doua tipuri de Broccoli (Brassica oleracea)
primul tip este reprezentat de soiurile din grupul Cymosa, ceva mai putin popular,
iar cel de-al doilea de soiurile din grupul Italica. Pentru a face o mai buna
diferentiere am introdus mai jos o imagine sugestiva (in stanga soi de broccoli de
tip Cymosa iar in dreapta soi de tip Italica)

In post-ul de
astazi vom vorbi despre soiul de tip Italica. Ca origine, Broccoli-ul se trage de pe
solurile Italiei, fiind creat in secolul al XVII-lea din varza salbatica. De aici s-a
raspandit in toata Europa. Broccoli-ul de tip Italica sau italian mai poarta numele
de broccoli tip calabrese.
Culivarea
Broccoli se cultiva prin rasaduri in culturi care sa asigure un conveer pe tot
parcursul sezonului cald. Se va semana pentru culturile timpurii in ultima decada a
lunii februarie. Tinem cont ca timpul pentru producerea rasadurilor dureaza 30 de
zile.
Pentru
plantarea
rasadurilor
vom
avea:
pentru
cultura
timpurie
(primavara)
15.03

5-04

pentru
cultura
de
vara
15.04-30.04
- pentru cultura de toamna 15.04 10.08 (se va face in mai multe etape si repetat la
un interval de 10 zile tinandu-se cont de perioada de vegetatie a hibridului
cultivat).
In
schema
de
plantare
vom
avea
distantele
70/35-40
cm.
Dupa rasarire se vor indeparta rasadurile in surplus (daca exista) astfel incat sa
ramana la fiecare cuib cea mai puternica planta. Este important ca plantele sa fie
udate
bine
iar
locul
sa
fie
lipsit
de
buruieni.
Cerintele fata de factorii climatici sunt aceleasi ca si la conopida. Este mai putin
afectata de arsita si da rezultate bune si in cultura de vara; rezista mai bine la
inghet
decat
conopida.
Hibrizii prezinta calitati mai bune, fiind mai productivi. Astfel exista hibrizi noi ce
pot fi recoltati atat primavara cat si vara sau toamna. Pentru detalii despre acestia
accesati SemintePlante.ro.
Recoltarea
In functie de soi, tipul calabrese e gata pentru recoltare de vara pana toamna, de
obicei la 10-12 saptamani dupa semanat. Tipul calabrese va produce intai o singura
capatana care ar trebui sa fie taiata cand este inca inchisa si indesata. Sunt anumite
soiuri ce produc mladite laterale cu capete mai mici. Inflorescentele se vor recolta
prin taiere. Aceasta are loc sub punctul de ramificatie, cu o portiune de tulpina de
10-15 cm, inainte ca bobocii de floare sa se deschida. Dupa recoltarea
inflorescentei principale, cultura se fertilizeaza cu 150 kg/ha de azotat de amoniu
sau 200kg Complex III si se iriga pentru a asigura formarea de inflorescente pe
lastarii laterali. Productia este in medie de 8-10 tone/ha.
Depozitarea
Broccoli-ul nu rezista mai mult de cateva zile dupa ce a fost cules. Pentru o
pastrare pe termen lung se poate congela, reprezentand o metoda buna de a face
fata capatanilor in plus, care ar trebui intotdeauna culese si nu lasate pe planta.
Conform cartii Ghidul cultivatorului de legume, de Dumitru Indrea si AlexSilviu Apahidean, la o temperatura scazuta, cuprinsa in intervalul 0-1 grade C si cu
umiditate ridicata (approx. 90%), capatanile se pot pastra 2-3 saptamani.
Parazitii si bolile
Broccoli-ul sufera de aceeasi probleme ca varza. Pentru o analiza asupra
daunatorilor verzei voi reveni in curand cu un nou post. Conform datelor furnizate
de producatorul de seminte Seminis, norma de insamantare la hectar pentru

broccoli trebuie sa fie de 45.000 plante/hectar. Tot din aceeasi sursa, temperatura
minima pentru germinatie a samantei este de 1,3 grade C.
Folosirea bondarilor in sprijinul horticol. Bondari pentru polenizare.
Scriu acest articol pentru ca polenizarea, dupa cum stim, este o prima conditie
pentru o productie buna de fructe. Asadar va propun o varianta noua de
polenizare, utilizata cu succes la scara mondiala, si ieftina! Bondarii pentru
polenizare KOPPERT.
In perioada polenizarii naturale, o mare parte din cultivatori intampina conditii
dificile: vreme proasta, insuficienta disponibilitate de polenizare a pomilor, insecte
putine, etc. Aceste conditii adverse impiedica un aport adecvat de polen, avand o
influenta negativa asupra calitatii si randamentului recoltei. Putem insa ajuta
procesul de polenizare folosind bondari. Sectorul de sere foloseste cu excelente
rezultate stupi folositi din import. Pentru o sera necesarul este de 6-12 stupi de
bondari pe hectar, depinzand aici si de ceea ce se cultiva in sera respectiva.
Cresterea productiei fructelor/legumelor dupa o polenizare realizata cu
bondari
Bondarii se potrivesc excelent pentru polenizarea unui numar mare de culturi de
legume si fructe: tomate, ardei dulce, vinete, pepene, capsuni, afine, zmeura,
coacaze negre si rosii, kiwi, meri, peri, pruni, ciresi, piersici si migdali, precum si
la culturi pentru seminte.
S-a demonstrat ca folosirea bondarilor la culturile de capsun au facut ca marimea
fructelor sa fie cu 20% mai mare si a scazut procentajul de fructe stricate cu 3%.
Cresterea productiei este si mai mare in afine, aceasta cifrandu-se la 32%. In
livezile de meri greutatea creste cu 20%. Creste si numarul de seminte si
uniformitatea fructelor.
Avantaje ale folosirii bondarilor in sere si livezi:
- tehnologie ieftina si eficienta, marind calitatea si cantitatea recoltelor;
- approx. 90% din serele din intreaga lume folosesc momentan polenizarea cu
bondari;
- posibilitatea de reglare a duratei polenizarii, obtinand o foarte buna polenizare
intr-o perioada scurta de timp ( asa cum se intampla in anii in care avem de-a face
cu infloriri explozive; putem regla ulterior numarul de fructe, folosind regulatori de
tipul ATS si altii, scutindu-ne astfel de rarirea manuala a fructelor, operatie greoaie

si
costisitoare.)
- la livezi pierderile de fructe sunt mai mici, polenizarea completa permitand o
dezvoltare buna a fructelor, cu pielita sau coaja, dupa caz, bine formata;
- bondarii sunt mai rezistenti in conditii de clima putin favorabila si pot fi folositi
in
tuneluri
de
plastic
sau
sere;
- pierderea lor nu afecteaza economic vezi cazul pierderii albinelor;
- deoarece bondarii viziteaza florile numai cand e destul polen, polenizarea are loc
numai cand floarea este matura; rezulta asadar o polenizare mai eficienta;
- albinele, daca afla o posibilitate de evadare, o vor comunica grupului; bondarii nu
comunica intre ei asadar riscul de evadare a coloniei fiind aproape inexistent;
Site-ul www.seminteplante.ro se ocupa cu livrarea la domiciliu ai stupilor de
bondari. Pentru detalii contactati-ne la office@seminteplante.ro sau la
0728.949.252.
Cultivarea tomatelor nedeterminate

Informatiile din acest articol au fost furnizate de reprezentantul direct al firmei


Enza Zaden in Romania. Postul nu se doreste a fi un ghid complet de cultivare ci
doar o serie de detalii esentiale pentru obtinerea unei productii bune.

Fertilizarea de baza. Fertilizarea de baza trebuie efectuata in functie de


tipul de sol si durata culturii. Ingrasamintele organice se incorporeaza inainte de
efectuarea dezinfectiei si a plantarii. Dezinfectia este necesara pentru a nu avea
probleme cu nematozii si anumite boli in timpul perioadei de vegetatie. In
vegetatie este necesar sa se continue aplicarea ingrasamintelor diferentiat, in
functie de faza de dezvoltare a plantelor si de conditiile de cultura. Aceasta
operatie are ca efect imbunatatirea culorii si fermitatii fructelor. Dupa al 4-5-lea
etaj este recomandata stropirea regulata a plantelor cu sulfat de magneziu (0,5

kg/100l apa). Plantele vor deveni mai viguroase si vor rezista mai bine la
schimbarile climatice.
Semanatul. Semanatul se poate efectua intr-un amestec nutritiv in pastile
sau palete alveolare. Temperatura optima de germinare 25-28 grade Celsius.
Transplantarea se face in cuburi nutritive sau in ghivece, care trebuie dispuse in asa
fel incat sa permita obtinerea unor rasaduri scurte si viguroase. Aceasta va
imbunatatii dezvoltarea primelor inflorescente. Udati rasadurile ori de cate ori este
nevoie, iar daca este necesar aplicati ingrasaminte.
Plantarea. Plantarea se poate face dupa urmatoarea schema: 80-120 cm
intre randuri x 40-50 cm pe rand. Dupa plantare udati cu solutie de azotat de
potasiu (0,5kg/100l) la radacina plantelor.
Conditiile de mediu. Temperatura si umiditate relativa a aerului sunt doi
factori importanti in reusita culturii. De aceea, ori de cate ori este posibil evitati
variatiile mari de temperatura. Asigurati o buna circulatie a aerului in timpul zilelor
calduroase si inchideti serele si solariile cand noptile sunt reci.
Lucrarile de ingrijire:

indepartarea regulata a copiilor;


indepartarea frunzelor bazale pentru a permite patrunderea aerului si luminii;
indepartarea fructelor deformate sau incomplet dezvoltate;
cu 10 zile inainte de prima recoltare este recomandata o fertilizare cu azotat
de potasiu;
controlul riguros al bolilor si daunatorilor.
Fructificarea. Pentru ca legarea fructelor sa aiba loc in conditii bune se
recomanda vibrarea inflorescentelor de 2-3 ori pe saptamana. De asemenea se pot
folosi stimulatori de fructificare, dar folosirea lor depreciaza calitatea fructelor.
Recomandam urmatorii hibrizi de tomate de la ENZA:
1. Belle F1

Belle F1
-varietate
timpurie,
cu
crestere
nedeterminata;
-planta rustica, viguroasa cu port deschis, permitand o buna patrundere a luminii;
-calitate
exceptionala
a
fructelor;
-fructe
rotund
turtite,
avand
in
medie
140-160g;
-coacere
uniforma
fara
capac
verde;
-fructele
de
culoare
rosu-aprins,
se
pastreaza
foarte
bine;
-toleranta foarte buna la temperaturi scazute si la tratamentele cu stimulatori de
fructificare;
-rezistenta
la
boli-TmVF2;
-recomandata
pentru
cultura
in
sere,
solarii
si
camp;
-capacitate foarte buna de fructificare, chiar si in conditiile unor temperaturi
ridicate;
-productii
mari,
sigure
si
de
calitate;
-rezistenta
foarte
buna
la
transport.

2. Monroe F1

Monroe F1
- hibrid productiv recomandat pentru cultura protejata si in camp;
tip
nedeterminat;
planta
viguroasa
cu
port
deschis;
- capacitate buna de fructificare, chiar si in conditii nefavorabile;
fructe
rotunde
rezistente
la
transportul
la
distante
mari;
greutatea
medie
a
fructelor:
160-180g;
culoare
rosu-aprins,
fara
capac
verde;
rezistenta
la
boli

TmF2;
- performante foarte bune in conditiile de cultura din tara noastra.
3. Cindel F1

Cindel F1
hibrid
foarte
timpuriu,
cu
crestere
nedeterminata;
- recomandat pentru toate tipurile de cultura (sera, solar si camp);
- combina timpurietatea cu alte caracteristici importante, precum uniformitatea,
fermitatea
fructelor
si
rezistenta
la
pastrare;
toleranta
buna
la
conditii
climatice
dificile;
port
deschis,
bine
aerat;
fructe
de
foarte
buna
calitate;
fructe
ferme,
de
culoare
rosu-aprins,
fara
capac
verde;
forma
fructului:
rotund-turtita;
greutatea
fructului:
130
g;
rezistenta
foarte
buna
la
transport;
- pretabil atat la recoltarea fruct cu fruct, cat si la recoltarea in chiorchine;
rezistenta
la
boli
TmVF2;
coacere
uniforma
a
fructelor;
- recomandat in special pentru cultura de iarna-primavara in sere si solarii.

Ghid pentru cultivarea ardeiului gras


Tin sa precizez ca datele din acest post sunt furnizate de reprezentantul Enza Zaden
in Romania, pe baza analizelor facute de aceasta companie. Nu este un ghid
complet suta la suta dar doreste a veni in ajutorul cultivatorilor de ardei gras cu
cateva informatii esentiale.
Cerintele fata de sol. O buna structura a solului este foarte importanta
pentru a asigura circulatia aerului si a apei. pH-ul solului recomandat este de 6-6,5.
In functie de tipul de sol, este recomandat sa se administreze gunoi de grajd la
fiecare 2-3 ani. Materialul organic trebuie sa aiba un continut redus de saruri; in
caz contrar, cresterea radacinilor va fi inhibata, iar mai tarziu fructele vor putrezi.
Pentru o buna reusita a culturii este necesara dezinfectia solului.
Fertilizarea de baza. Este indicat intotdeauna ca inainte de a se stabili tipul si
cantitatea de ingrasaminte, sa se faca analiza chimica a solului. Fertilizarea de baza
trebuie astfel planificata, incat sa asigure:
toate elementele nutritive: ca regula de baza, se incepe cu 10kg de
inrasamant (12:10:18);
suficient fosfor pentru intreaga perioada de vegetatie;
un nivel corespunzator al azotului pentru a avea o buna crestere vegetativa;
potasiu doar in cantitati cerute de planta; excesul de potasiu creste continutul
de sare si inhiba dezvoltarea radacinilor.
Semanatul. Pentru ca germinatia semintelor sa aiba loc in conditii foarte bune,
patul germinativ trebuie sa fie bine umezit si sa aiba o temperatura optima de 2428 grade Celsius. Nu semanati prea des! Densitatea recomandata este de 200
pl./m2. In conditiile asigurarii unei temperaturi de 22-24 grade Celsius in sol,
replicatul are loc la 15-20 de zile de la rasarire.
Temperatura solului inainte de plantare trebuie sa fie cuprinsa intre 22-24 de grade
Celsius. In conditiile tarii noastre, plantarea are loc dupa aproximativ 60 de zile de
la semanat. Densitatea recomandata este de 4 pl./mp. Asigurati-va ca marginea
superioara a cubului nutritiv sa nu vie sub nivelul solului deoarece puteti avea
probleme mai tarziu cu bolile provocate de ciuperci.
Fertilizarea. Cantitatea de ingrasaminte depinde de nivelul NPK si de cel al
microelementelor existente deja in sol. Adaosurile se calculeaza in concordanta cu
rezultatul analizei agrochimice a solului. Ca regula generala se aplica:

Inainte de plantare
50-80N 100-150P 150-200K
Dupa plantare(saptamanal)
25N 25P
25K
Dupa prima recoltare
25N 25P
25K
Lucrari de ingrijire:
ruperea copililor (nu taierea) si dirijarea plantelor in jurul sforii la cultura
protejata;
distrugerea plantelor virozate;
combaterea buruienilor;
indepartarea frunzelor batrane, ingalbenite, esalonat de la baza spre varf;
controlul riguros al bolilor si daunatorilor.
Recomandarea noastra. Va recomandam hibridul de ardei gras produs de
Enza Zaden Bianca F1. Enumeram mai jos din calitatile acestuia:

hibrid foarte timpuriu si viguros;


capacitate buna de fructificare;
fructe mari, cu 3-4 lobi (muchii), de culoare alb-galbuie;
greutatea medie a fructului: 150-200 g;
recomandat atat pentru cultura protejata, cat si pentru cea in camp liber;
rezistent la virusul mozaicului tutunului, rasa 0;
putere mare de crestere, internodii scurte si sistem radicular puternic;
echilibru foarte bun intre cretere si fructificare;
densitate recomandata la culturile protejate: 4pl./mp;
la culturile protejate, 40% din productia totala se obtine la prima recoltare;
potential ridicat de productie;
reactioneaza pozitiv la fertilizari suplimentare.

Ardei Bianca F1

Centrul de Cercetare Dezvoltare Pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dbuleni


Vasile TOMA
Mihaela CROITORU

Elena CIUCIUC
Marieta PLOAE

TEHNOLOGIA ECOLOGIC DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI


CU PLANTE ALTOITE PE SOLURILE NISIPOASE
Datorit fertilitii naturale sczute i condiiilor climatice caracterizate prin
exces termic i precipitaii insuficiente, zona solurilor nisipoase poate fi
considerat ca fiind o zon agricol defavorizat. Aici fermierii au la dispoziie o
gam redus de culturi care s asigure exploatarea solului n condiii de
profitabilitate, dintre acestea cultura pepenilor verzi, fiind de cea mai mare
importan. Romnia produce 22,8% din producia de pepeni verzi a Uniunii
Europene, iar n ara noastr cele mai mari suprafee cultivate cu pepeni verzi sunt
n zonele cu soluri nisipoase din judeele Dolj, Brila, Galai, Buzu. Suprafeele
cultivate anual cu pepeni verzi n ara noastr n ultimii ani a oscilat ntre 49 500 ha
n anul 1999 i 29 700 n anul 2008 ha, producia total anual fiind de 853 200 t,
respectiv 562 300 t. (Anuarul statistic al Romniei, 2009). Competiia pentru piaa
intern, dar i pentru cea european a devenit tot mai puternic. Pentru a face fa
acesteia cultivatorii au nevoie de noi soluii care s determine creterea nivelului
de profitabilitate prin valorificarea optim a condiiilor ecologice, printre care se
evideniaz obinerea de pepeni verzi ecologici. Datorit fertilitii naturale reduse
i condiiilor climatice caracterizate prin stres termic i hidric, producerea
pepenilor verzi ecologici presupune aplicarea unei tehnologii specifice de cultivare
Cultura pepenilor verzi cu plante altoite face posibil cultura ecologic, altoirea
determinnd creterea rezistenei plantelor la factorii de stres, a nivelului de
producie, eliminarea tratamentelor privind combaterea unor ageni patogeni de
sol, o mai bun utilizare a ngrmintelor organice acceptate de agricultura
ecologic. Pentru obinerea pepenilor verzi ecologici se vor alege
portaltoii i cultivarele cel mai bine adaptate condiiilor ecologice, se vor utiliza
tipuri i doze de fertilizani organici, produse naturale cu rol biostimulator
acceptate de reglementrile agriculturii ecologice (biologice), metode i produse
organice naturale pentru limitarea i combaterea unor ageni patogeni i duntori.
Cultura ecologic (biologic) a pepenilor verzi pe solurile nisipoase trebuie fcut
prin respectarea Caietului de sarcini adoptat de Federaia Internaional a
Micriilor de Agricultur Organic (IFOAM), recunoscute oficial la nivel
european prin Reglementarea CEE nr.2092/1991 i prin legislaia romneasc
referitoare la agricultura ecologic (biologic)(OUG 34/2000, aprobat prin Legea

nr. 38/2001). Implementarea noilor tehnologii de cultivare a pepenilor verzi prin


altoire n vederea obinerii de produse ecologice va contribui la meninerea sau
chiar la creterea profitabilitii acestei culturi n zonele cu soluri nisipoase i va
conduce nemijlocit la dezvoltarea rural n zonele cu soluri nisipoase.

Amenajarea spaiului i producerea rsadului altoit.


Producerea rsadului altoit se face n spaii protejate care dispun de instalaii
de dirijare a microclimatului, prevzute cu tunele speciale de calusare, maini de
altoire, etc. n ri precum Japonia, Corea, Turcia, Grecia, SUA, Italia, Ungaria,
Spania, etc. producerea rsadurilor altoite a cptat caracter industrial. Rsadurile
altoite se pot obine i n spaii mai puin dotate cum ar fi serele i solariile, care au
posibiliti de nclzire, instalaie de udare i instalaie de umbrire. Se pot obine
rezultate bune i n solarii prevzute cu instalaie de nclzire, sau chiar cu
nclzire biologic, n care se instaleaz tunele cu limea de 1,5 m. Acest tip de
rsadni se remarc pentru simplitate n amenajare i cheltuielile reduse, fiind la
ndemna oricrui cultivator. Grosimea platformei de biocombustibil este de 25-30
cm.
Pentru producerea altoiului se seamn pe pat cald, grosimea stratului de
amestec fiind de 15 cm. Stabilirea reetei pentru amestecul de pmnt
depinde de posibilitile de aprovizionare locale, de preul de cost i altele.
Un amestec bun se poate obine folosind 40% turb, 20% mrani, 30%
pmnt de elin i 10% nisip. n lipsa turbei, se poate folosi amestecul
format din 30 % mrani, 50% pmnt de elin i 20% nisip. Dezinfecia
amestecului n vederea producerii rsadurilor ecologice se face prin
solarizare, sau tratamente cu zeam bordelez 0,2% +sulf muiabil 0,2%, 4-5
l/m3
Seminele de altoi se seamn n rnduri distanate la 10 cm, la adncimea
de 2 cm, distana ntre semine pe rnd fiind de 10 cm. n cazul culturilor
ecologice seminele att de altoi, ct i de portaltoi trebuie s fie semine
biologice certificate, sau semine produse n fermele biologice, sau semine
convenionale netratate chimic. Dezinfecia seminelor se poate face prin
tratament termic umed la 53 oC, urmat de rcire cu ap i uscare cu aer cald
timp de 8 ore
Seminele de portaltoi se pot semna n ghivece din material plastic cu
diametrul de 8-10 cm i nlimea de 10 cm, n alveole , n cuburi nutritive ,

n ghivece din folie de polietilen, umplute cu amestec de pmnt cu aceleai


componente i n aceeai proporie menionat anterior.
Data semnatului se alege n funcie de metoda de cultivare. Pentru culturile
protejate n tunele sau pentru cele mulcite cu folie de polietilen transparent,
altoiul se seamn n perioada 5-10 martie, iar portaltoiul din specia Lagenaria
siceraria (Macis F1, Enphasis F1)sau hibrizi Cucurbita maxima x Cucurbita
moshata (Shintosa Camel F1, Strong Tosa F1) se seamn dup 4-5 zile, n
perioada 10-15 martie. Pentru culturile neprotejate se seamn altoiul pe 18-20
martie , iar portaltoiul dup 4-5 zile. Ghivecele umplute cu amestec se introduc n
spaiile de producere a rsadurilor cu 5 7 zile nainte de semnat pentru a permite
nclzirea amestecului i rsrirea buruienilor, care vor fi distruse cu ocazia
semnatului. Temperatura pn la rsrire se menine la 24 250C. n primele 4
6 zile de la rsrire temperatura aerului din rsadni va fi de 20 220C n zilele
senine i 18 200C n zilele noroase i noaptea, dup care temperatura va fi de 24
250C n zilele senine, 19 210C n zilele noroase i 17 190C noaptea.
Alegerea metodei de altoire depinde n primul rnd de dotarea tehnic de care
dispunem n spaiul de producere a rsadurilor.
1. Metoda ,,cu limb prin apropierea plantelor(fig.1, foto.1-2) este cea
mai veche metod de altoire a pepenilor verzi utilizat n Japonia , Coreea,
dar i alte ri. Seminele altoiului i portaltoiului se seamn separat n
alveole (ghivece, cuburi nutritive). Cnd plantele altoi i portaltoi au 1-2
frunze adevrate se secioneaz hipocotilul la un unghi de 45 o sub form de
limb, n sens opus, pe jumtate din grosimea acestuia. Se apropie cele dou
plante prin ntreptrunderea celor dou limbi, iar locul de unire se strnge cu
o band ngust de folie din aluminiu. Cele dou plante astfel pregtite se
replanteaz n alveole cu diametru corespunztor i se depun n spaiul de
cretere. Dup 7-8 zile, cnd locul de inserie s-a calusat, cu lama se taie
rdcina altoiului i partea de sus a portaltoiului. Metoda poate fi aplicat i
de cultivatori nceptori i care nu dispun de spaii speciale de calusare.
Dezavantajul metodei este c implic cheltuieli mai mari cu fora de munc
i este nevoie de un spaiu de producere a plantelor altoi mai mare.

Fig. 1 Altoirea ,,cu limb prin apropierea plantelor(dup Hassell R.)

Foto. 1. Plante altoite


prin metoda ,,cu limb prin apropierea plantelor(dup Cushman K.)

Foto. 2 Alveole cu plante altoite prin metoda ,,cu limb prin apropierea plantelor
n tunelul de calusare

2. Metoda prin ,,alipire cu un cotiledon(fig.2,foto.3) este cea mai folosit


metod de altoire , fiind fcut att manual ct i de ctre roboii de altoire.
Seminele altoiului se seamn pe straturi nutritive, cu 4-5 zile naintea
portaltoiului. Seminele de portaltoi se seamn n alveole(ghivece, cuburi
nutritive).Cnd plantele portaltoiului au 1-3 frunze adevrate, cu o lam
bine ascuit se taie epicotilul i printr-o tietur oblic la 45 o se
ndeprteaz unul dintre cotiledoane. Altoiul se taie oblic la 45 o la 1-2 cm
sub cotiledoane, se alipete portaltoiului pe lungimea tiat i se prinde cu
clipsul de altoire. Ca o variant a cestei metode este altoirea ,, cu pan
ntre cotiledoane(fig.7-12). n acest caz, la planta portaltoi se face o
tietur sub form de pan ntre cotiledoane pe lungimea de 1-1,5 cm. Planta
altoi se taie la 1-2 cm sub cotiledoane sub form de pan , se introduce ntre
cotiledoanele portaltoiului i se prinde cu clipsul de altoire. Dup altoire
plantele se introduc n tunelul de calusare, care are posibilitatea de umbrire,
de asigurare constant a temperturii de 25-26oC i a umiditii relative ct
mai apropiat de 100%. Dup 3-4 zile lumina, temperatura i umiditatea se
aduc treptat la condiii normale.Dezavantajul metodei este acela al
necesitii tunelului de calusare i a apariiei unor lstari din esutul
meristematic nendeprtat al portaltoiului.

Fig. 2 Altoirea prin ,,alipire cu un cotiledon(dup Hassell R.)

Foto. 3. Plante altoite prin ,,alipire cu un cotiledon(dup


Cushman K.)
3. Metoda de ,,altoire lateral(fig.3, foto 4). Pe hipocotilul portaltoiului, cu
lama se deschide o mic fant. Planta altoi se taie la 1-1,5 cm sub
cotiledoane n form de pan la 45 o i se introduce n fanta deschis n
hipocotlul portaltoiului, se prinde cu clipsul de altoire care i el se fixeaz cu
un beior n amestecul de pmnt. Plantele altoite se introduc n tunelul de
calusare i se procedeaz ca n cazul descris anterior.

Fig. 3. Altoirea ,, lateral(dup Hassell R.)

Foto. 4. Plante altoite lateral (dup Cushman K.)


4. Metoda de altoire ,, cu orificiu de inserie(fig.4, foto 5).Seminele
altoiului se seamn cu 5-6 zile naintea portaltoiului, pe strat nutritiv sau
alveole. La altoire portaltoiul trebuie s aib cel puin o frunz adevrat.
Planta portaltoi se taie deasupra cotiledoanelor i se deschide un orificiu mic
cu ajutorul unui beior de bambus (scobitori), sau unui burghiu special,
ndeprtndu-se astfel esutul meristematic. Altoiul se taie oblic , se
introduce n orificiul dintre cotiledoane, dup care se fixeaz cu clipsul de
altoire i se introduc n tunelul de calusare.

Fig. 4. Altoirea ,, cu orificiu de inserie(dup Hassell R.)

Foto. 5.Plante altoite


dup metoda,, cu orificiu de inserie(Cushman K.)
5. Metoda de altoire ,, n hipocotil(fig. 5) este mai nou introdus, este cel
mai uor de aplicat, dar care presupune o dotare tehnic corespunztoare.
Plantele altoi i portaltoi se produc la fel ca n cazul celorlalte metode, dar la
altoire ele trebuie s aib cel puin 2-3 frunze adevrate. Portaltoiul se taie
sub cotiledoane oblic sub un unghi de 35-45 o. La fel se taie i planta altoi,
cele dou pri se prind cu clema de altoire prevzut i ea cu un beior de
fixare, dup care plantele altoite se introduc n tunelul de calusare (foto 6).

Fig. 5. Altoirea ,, n hipocotil (dup Hassell R.)

Foto 6.Tunel de calusare la ICDVMPH Horting Bucureti


Etapele altoirii dup metoda ,, cu pan ntre cotiledoane sunt prezentate n
fotografiile foto 7-foto 12.

Foto 7. Plant altoi pregtit Foto 8. Plant altoi pregtit


pentru altoire (detaliu)
pentru
altoire
(detaliu
lateral)

Foto 9. Plant portaltoi nainte Foto 10 Plant portaltoi


de fasonare pentru altoire
pregtir pentru altoire

Foto 11 Plant imediat dup Foto 12. Plant imediat


altoire
dup altoire (detaliu)
Odat ncheiat operaia de altoire, ghivecele (alveolele) se introduc n
tunelul de calusare, se ud abundent i se acoper plantele cu folie de polietilen
transparent foarte subire, n vederea obinerii unei temperaturi apropiate de optim
( 25- 26oC) i a unei umiditi atmosferice ct mai ridicate. Ghivecele astfel
pregtite se introduc n adpostul tip tunel montat pe o platform de
biocombustibil, sau care are alte tipuri de instalaii de nclzire. Pentru a favoriza
calusarea, plantele se umbresc prin acoperirea temporar (2-3 zile) a tunelului cu o
prelat din material textil ,sau prin alte metode de umbrire. Dup 2 zile se scoate
folia subire de pe ghivece, iar plantele se menin n condiii de semiumbr pn se
constat c nu mai sufer ca urmare a ofilirii datorat scderii umiditii relative a
aerului. Treptat ele se obinuiesc cu condiiile atmosferice , prin aerisirea sau
nchiderea cu mult atenie a tunelelor. Dup 8-10 zile de la altoire rsadurile sunt
bune pentru plantare n cmp. Cumulnd toate operaiile de producere a rsadurilor
rezult o vrst a rsadurilor de 35 40 zile.
Pentru suprafaa de 1 ha sunt necesare 4000 5500 ghivece sau cuburi
nutritive, n funcie de vigoarea soiului, sistemul de fertilizare, fertilitatea solului.
Cantitatea de semine necesar producerii rsadurilor pentru suprafaa de 1 ha este
de 150 350 g n cazul altoiului i de 500-1200 g n cazul portaltoiului, n funcie
de numrul de semine i MMB.

Pentru a obine rsaduri de calitate bun lucrrile de ngrijire trebuie s aib


n vedere reglarea luminii, dirijarea optim a temperaturii, aerisirea, udarea,
fertilizarea suplimentar i clirea rsadurilor. Rsadurile au nevoie de mult
lumin i aceasta se poate realiza prin ndeprtarea foliilor de pe tunelele de
calusare atunci cnd temperatura o permite i folosirea unor folii cu transparen
ct mai bun. Aerisirea se face ori de cte ori temperatura depete optimul,
pentru mprosptarea aerului care are un coninut ridicat n CO2, amoniac, ori
pentru reducerea umiditii atmosferice.
Udarea rsadurilor se face cu mult atenie, excesul de ap favoriznd
apariia unor boli, iar lipsa apei determin o cretere slab a rsadurilor. Udarea se
face uniform astfel nct n fiecare ghiveci amestecul de pmnt s fie umectat pe
toat adncimea. Se ine seama ca dup fiecare udare s fie timp suficient pentru ca
picturile de ap de pe frunze s se usuce pn la lsarea serii.
Pentru prevenirea sau combaterea unor ageni patogeni (Pseudomonas
lachrymans) i mana (Pseudoperonospora cubensis) rsadurile pentru culturile
biologice se pot trata cu zeam bordelez 0,2%. La semnalarea atacului de finare
(Sphaerotheca fuliginea) rsadurile se vor trata cu sulf muiabil 0,2%
Fertilizarea suplimentar se face atunci cnd se constat o cretere slab a
rsadurilor datorat folosirii unui amestec mai puin bogat n elemente fertilizante.
Sunt suficiente 1- 2 fertilizri cu soluii de ngrminte naturale (Cropmax,
Bionat, Glutaxim,etc.).
Plivitul buruienilor se face ori de cte ori este nevoie, la plantare
ghivecele(cuburile nutritive) trebuind s fie lipsite de buruieni.
Clirea rsadurilor se face cu 4 5 zile nainte de plantare i are drept scop
adaptarea plantelor la condiiile de cmp. La nceput folia se ndeprteaz de pe
rsaduri pentru o perioad mai scurt pe timpul zilei, iar cu 2 3 zile nainte de
plantat aceasta se ndeprteaz i pe timpul nopii. Cu o zi nainte de plantare
rsadurile se ud abundent i se face un tratament fitosanitar cu unul din produsele
menionate. n vederea transportrii de la locul de producere n cmp ghivecele se
aeaz n lzi. Transportul pe distane scurte se face cu mijloace de transport
deschise, iar pe distane mari n camioane sau remorci nchise.
Cultivare (soiuri i hibrizi) recomandate pentru cultura altoit

Se vor cultiva soiuri i hibrizi recunoscui pentru timpurietate, mrimea i


calitatea produciei, rezisten la atacul unor boli i la stresul datorat condiiilor de
cultur de pe solurile nisipoase. n urma testrii comportrii unor cultivare de
pepeni verzi n cultur biologic(ecologic) cu plante altoite se recomand
folosirea cultivarelor: Audry F1, Crisby F1, Lady F1, Celine F1, Flamingo F1.
Lista cultivarelor recomandate va fi completat dup noi testri. Seminele vor fi
procurate din reeaua autorizat care garanteaz autenticitatea i calitatea
seminelor. Cu toate c preul seminelor hibride este foarte ridicat, folosirea lor de
ctre cultivatori se justific economic.
Crisby F1 este un hibrid extratimpuriu, de vigoare mijlocie. Fructul este
mijlociu spre mare(6-12 kg) de form rotund oval, de culoare verde deschis
cu dungi de culoare verde intens. Pulpa este de culoare rou intens, dulce i
are textura fin. Seminele sunt mici, de culoare maronie. n cultur altoit
poate realiza producii de 65-70 t/ha.
Lady F1 este un hibrid timpuriu de tip Crimson Sweet. Prezint fructe ovale,
uniforme, cu greutatea de 6-12 kg. , care pot ajunge la 15-18 Kg. Pulpa este
crocant, suculent, de culoare rou purpuriu. Capacitatea de producie n
cultur altoit este de peste 80 t/ha.
Audry F1 este un hibrid viguros, timpuriu, cu fructe ovale de tip Crimson
Sweet cu greutatea de 7-14 Kg. Manifest o foarte bun toleran la atacul
agenilor patogeni. Realizeaz producii medii de 75 85 t/ha, iar n condiii
foarte favorabile producia poate trece de 120 t/ha

Foto .7 Crisby F1(Fruct obinut prin altoire )

Foto.8 Lady F1(Fruct obinut prin altoire)


Tabelul 1
Influena cultivarului i altoirii asupra produciei la cultura ecologic de pepeni
verzi cu plante altoite
(Anii 2009-2011)

Tabelul 2
Influena hibridului i altoirii asupra produciei, la cultura ecologic de pepeni
verzi cu plante altoite, protejat n tunele (Anul 2011)

Producia(t/ha) Produciarelativ(%) Diferenat/ha)


Cultivarul Metoda
deprotejare
Crisby F1
Tunel
85,9
100
Mt.
polietilen(PE)
Tunel
118,7
138
+ 32,8
polietilen +
mulci PE
Tunel AGRIL 97,0
113
+ 11,1
+ mulci PE
Flamingo F1 Tunel
101,3
100
Mt.
polietilen(PE)
Tunel
129,6
128
+ 28,3
polietilen +
mulci PE
Tunel AGRIL 124,9
123
+ 23,6
+ mulci PE
Celine F1
Tunel
133,3
100
Mt.
polietilen(PE)
Tunel
149,1
112
+ 15,8
polietilen +
mulci PE
Tunel AGRIL 122,9
92
10,4
+ mulci PE

Portaltoiul recomandat este Macis F1 din specia Lagenaria siceraria. Rezultate


bune s-au obinut i atunci cnd altoirea s-a fcut pe portaltoii Shintosa Camel F1
i Strongtosa F1 care sunt hibrizi interspecifici ntre Cucurbita maxima i
Cucurbita moshata. La alegerea portaltoiului se va ine seam de faptul c n lipsa
unor instalaii performante de dirijare a microclimatului i a tunelelor de calusare
sunt de preferat portaltoi din Lagenaria siceraria. Aceti portaltoi sunt
recomandai pentru culturile timpurii, portaltoii interspecifici imprimnd produciei
o tardivitate accentuat

ALEGEREA TERENULUI
Pentru trecerea de la agricultura convenional la cea ecologic este necesar
o perioad de conversie de la un an la cel mult 3-5 ani, timp n care se conteaz pe
o cretere a fertilitii solului i pe reducerea buruienilor i a agenilor de dunare,
pe dispariia unor eventuale reziduuri toxice din sol. Produsele agricole realizate n
perioada de conversie nu sunt produse ecologice. Conform reglementrilor
europene care stabilesc o perioad de conversie de 2 ani, se admite c numai a treia
recolt obinut dup sistarea produselor chimice poate fi considerat produs
ecologic.
Pentru culturile ecologice de pepeni verzi sunt recomandate solurile
nisipoase cu un coninut n humus de 0,7 1,2 %. Terenul trebuie s fie ct mai
adpostit natural, s aib expoziie sudic, iar apa freatic s fie la o adncime de
peste 2 m. La alegerea terenului se are n vedere existena unei surse de ap
permanente necesar irigrii.
Terenul destinat culturilor protejate i mulcite cu folie de polietilen
transparent trebuie s aib un grad de mburuienare ct mai redus, mai ales n ceea
ce privete existena pirului gros (Cynodon dactilon), pirului trtor (Agropyron
repens) i a costreiului (Sorghum halepense). n cadrul fermelor ecologice, culturi
bune premergtoare pentru pepenii verzi sunt cele de mazre, fasole, cartofi, ceap,
tomate. Se pot cultiva cu rezultate bune i dup soia sau cereale pioase. Cu toate
c altoirea determin creterea rezistenei plantelor la atacul agenilor patogeni de
sol i foliari i o mai bun utilizare a ngrmintelor organice este de dorit
ca pepenii verzi n cultur biologic s revin pe acelai teren dup minim 6 ani.

PREGTIREA TERENULUI

Lucrri efectuate toamna.


Distrugerea resturilor vegetale i afnarea solului n vederea nivelrii se efectueaz
prin discuire cu GD - 3,2 n agregat cu tractorul U 650. Pentru atenuarea
efectului negativ al vntului i combaterea deflaiei eoliene este necesar protejarea
culturilor prin nfiinarea benzilor de protecie din secar. Secara se seamn n
perioada 15 30 septembrie. Limea benzilor va fi egal cu limea de lucru a
semntorii, distana dintre benzi va fi de 21,6 m (12 rnduri distanate la 1,8 m).

Lucrri efectuate primvara.


Lucrrile de pregtire a terenului pentru cultura de pepeni verzi se execut n
totalitate primvara pentru a evita spulberarea i tasarea arturii pe timpul iernii.
Fertilizarea se face folosind 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat . Pentru
administrarea ngrmintelor se pot folosi mainile MIG - 6 , n agregat cu
tractorul U 650. Cultura altoit valorific foarte bine ngrmintele organice
ceea ce face ca la desimi mici ale culturii de pn la 5500 plante /ha fertilizarea
exclusiv organic s permit obinerea de pepeni verzi ecologici pe solurile
nisipoase n condiii de eficien economic ridicat.
Pentru combaterea buruienilor, dar i pentru o mai bun valorificare a apei i
ngrmintelor organice terenul se mulcete cu folie de polietilen fumurie, cu
limea de 1,0 m i grosimea de 0,018 mm. Sunt necesare 80 Kg folie pentru 1 ha
de cultur. ntinderea foliei se face cu maini care concomitent, sub folie instaleaz
i banda de picurare. Pentru solurile nisipoase este indicat banda de picurare de 68 mil., distana ntre picurtoare de 30-40 cm, cu debite de 10-12 l/m liniar.
Tabelul 3
Influena fertilizrii organice asupra produciei de pepeni verzi la cultura ecologic
cu plante altoite (Anii 2009-2011).

Varianta
fertilizare
V1-martor
nefertilizat

de Anul Anul Anul


2009* 2010** 2011
29,4
15,8
103,7

Media
t/ha %
49,6 100,0

V2-30 t/ha gunoi 49,0


de grajd
V3-60 t/ha gunoi 66,3
de grajd
V4-30 t/ha gunoi 60,3
de
grajd+fertilizant
biologic
radicular
V5-60 t/ha gunoi 58,5
de
grajd+
fertilizant
biologic
radicular

25,0

115,4

63,1

127,2

27,7

124,5

72,8

146,7

26,5

125,8

70,9

142,8

30,5

136,4

75,1

151,7

*Anul 2009 -anul I de cultivare; condiii climatice favorabile pentru plantele de


pepeni verzi, hibridul Rica F1
**Anul 2010 -anul II de cultivare pe acelai teren; condiii climatice nefavorabile
pentru plantele de pepeni verzi i favorabile pentru agenii patogeni foliari, hibridul
Rica F1
Anii 2009-2010 experien staionar, sol nisipos cu 0,4 % materie organic
Anul 2011 sol nisipos cu 0,89 % materie organic, hibridul Audry F1
NFIINAREA CULTURII
Plantarea rsadurilor se face n perioada 10 15 aprilie n cazul culturilor
protejate n tunele i n perioada 20 30 aprilie n cazul culturilor neprotejate sau a
celor mulcite cu folie de polietilen. Se planteaz n cmp neprotejat cnd
temperatura n sol la adncimea de 10 cm se stabilizeaz la 15 0 C, dup ce a trecut
pericolul ultimelor brume.
Plantarea se poate executa mecanizat cu maini speciale care pe lng plantarea
propriu-zis pot efectua instalarea tunelelor, mulcirea sau numai una din lucrrile
menionate.

Atunci cnd nfiinarea se face manual, n funcie de tehnologia aleas se


efectueaz urmtoarele lucrri:
a) pentru culturile altoite protejate n adposturi tunel:

marcarea rndurilor sau deschiderea rigolelor distanate echidistant la 180


cm;
transportul i distribuirea pe rnd a ghivecelor sau cuburilor nutritive;
scoaterea din ghiveci a rsadului. Lucrarea se face prin ntoarcerea
ghiveciului i lovirea acestuia pentru a uura desprinderea balului de pmnt.
n cazul ghivecelor confecionate din folie de polietilen se taie folia nainte
de plantare;
plantarea rsadului se face la distana de 100-140 cm ntre plante pe rnd,
fiind realizat desimea de 4000-5500 plante/ha. Distana pe rnd se alege n
funcie de vigoarea soiului sau hibridului cultivat. Lucrarea se execut cu
mare atenie avnd n vedere pstrarea intact a balului. Adncimea de
plantare a ghiveciului este cu 1- 2 cm sub nivelul terenului;
udarea rsadului se face la fiecare cuib cu 1- 1,5 l ap;
instalarea adpostului tunel. La 30 35 cm de o parte i alta a rndului de
plante se deschid rigole cu adncimea de 8 -10 cm. Lucrarea se poate face
manual sau mecanic. Pentru susinerea foliei se instaleaz la distana de 1
1,5 m arce de fier beton cu diametrul de 5 6 mm, din tuburi din PVC cu
diametrul de 12 20 mm sau nuiele din rchit sau salcie. Lungimea arcelor
este de 140 cm. Pentru acoperirea tunelelor se folosete folie din polietilen
cu grosimea de 0,07 0,1 mm i lime de 150 cm. Rezultatele cele mai
bune se obin cnd se folosete folie perforat, diametrul orificiilor fiind de
10 12 mm, iar distana dintre ele de 10 cm. Folia se fixeaz cu marginile
pe rigolele deschise anterior prin acoperire cu pmnt. La capete folia se
ancoreaz de un ru. Pentru ntinderea ct mai bun, la 2-3 arce peste folie
se instaleaz un arc.
n urma lucrrilor menionate rezult tunele cu limea de 60 -70 cm
i cu lungimea n funcie de dimensiunile parcelei, expunerea terenului la
vnt, posibilitile de udare, etc. Pentru instalarea adposturilor pe suprafaa
de 1 ha cultivat cu pepeni verzi sunt necesare 150 kg folie de polietilen cu
grosimea de 0,08 mm i 5000 de arce din fier beton cu diametrul de 6 mm
(1820 kg).

b) pentru culturile altoite mulcite cu folie de polietilen se execut urmtoarele


lucrri:

Lucrarea de instalare a mulciului se face mecanizat dup schema 70 + 110


cm.

Se folosete folie de polietilen transparent sau fumurie cu limea de 1 m i


grosimea de 0,018 0,02 mm. Comparativ cu folia neagr, folia transparent
determin o mai bun nclzire a solului, favoriznd timpurietatea produciei.
Dezavantajul folosirii foliei transparente este acela c sub folie, cresc buruienile
Digitaria sanguinalis, Cynodon dactilon i Sorgum halepense, iar atunci cnd din
diferite motive folia se perforeaz sau rupe acestea sunt foarte greu de distrus prin
mijloace biologice de combatere

transportul i distribuirea pe rnd a rsadului;


plantarea rsadurilor se face manual avnd n vedere cele menionate la
plantarea rsadurilor n adposturi tunel.

Lucrarea de instalare a mulciului i de plantare a rsadului se face mecanizat


concomitent atunci cnd cultivatorii dispun de astfel de maini.
c) pentru culturile altoite neprotejate se efectueaz marcarea rndurilor sau
deschiderea rigolelor n vederea plantrii, transportul i distribuirea pe rnd a
ghivecelor sau cuburilor nutritive, scoaterea din ghiveci a rsadurilor, plantarea i
udarea la cuib, respectnd cele menionate la nfiinarea culturilor n tunele.
nfiinarea culturilor de pepeni verzi se poate face i mecanizat folosind maini de
plantat ghivece sau cuburi nutritive, sau manual.
LUCRRI DE NGRIJIRE

Completarea golurilor se face la 3 4 zile de la plantare cu rsad din rezerva


constituit n acest scop;
Afnarea solului i combaterea unor buruieni nedistruse prin erbicidare se
face n cazul culturii de pepeni verzi protejate n tunele prin efectuarea a 3
4 praile manuale. La culturile nfiinate prin rsad, neprotejate se aplic 3
4 praile mecanice i 2 3 praile manuale pe rnd. n cazul culturilor
mulcite cu folie de polietilen pritul se execut mecanic sau manual pe
intervalul neacoperit cu folie, iar buruienile care apar n jurul plantei se
nltur prin plivit.

Se obin rezultate bune cnd pe agrofondul organic menionat se trateaz


foliar cu produse organice naturale acceptate de normele agriculturii
biologice cum ar fi Cropmax 0,05 0,15 %, Bionat 0,3-0,5%, Glutaxim 0,30,5%, Viostar 0,3-0,5%. Se aplic 3 4 tratamente cu ngrminte foliare;
Irigarea prin picurare corespunde mult mai bine cerinelor culturii de pepeni
verzi, fiind metoda de irigare care cunoate o larg aplicare pe solurile
nisipoase. Irigarea se poate face i prin aspersiune, fiind necesare 4 6 udri
cu norma de 350-400 m3/ha.
Dirijarea factorilor de mediu este necesar a fi fcut n cazul
culturilor protejate n tunele acoperite cu folie neperforat. Prin aerisire se
are n vedere ca temperatura n tunel s nu depeasc 300C i meninerea
umiditii atmosferice sub 75% pe o perioad ct mai lung din zi. La
nceputul perioadei de protejare, n funcie de evoluia temperaturii din
mediul exterior, aerisirea se face moderat, cu mult atenie, ocurile de
temperatur i umiditate influennd negativ creterea plantelor, nflorirea i
legarea fructelor.

La culturile protejate n tunele acoperite cu folie perforat sau cu folie


microporoas permeabil tip AGRIL nu sunt necesare lucrrile de dirijare a
factorilor de microclimat. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei protejarea este
necesar pn la 20-25 mai.
Combaterea bolilor i duntorilor
Prin altoire , plantele de pepeni verzi nu sunt atacate de agentul patogen Fusarium
oxysporum , ca urmare fiind eliminate din schema de combatere a bolilor
tratamentele respective. Altoirea nu are influen asupra celorlalte boli care atac
prile aeriene ale plantelor, pentru combaterea acestora fiind necesare tratamente
fitosanitare.

la semnalarea alternariozei pepenilor verzi (Alternaria cucumerina) se fac


tratamente cu zeam bordelez 0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3%;
antracnoza produs de Colletotrichum lagenarium se combate prin
tratamente cu zeam bordelez 0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3% la
interval de 6 8 zile;
la apariia petelor de finare se fac tratamente cu Sulf muiabil 0,4%;
bacterioza (Pseudomonas lachrymans) se combate prin tratamente cu
Alcupral 0,5%, Champion 0,3%;

mana (Pseudoperonospora cubensis) este mai puin ntlnit pe solurile


nisipoase, iar pentru combaterea ei se fac tratamente cu zeam bordelez
0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3%;
pentru combaterea afidelor se fac tratamente cu spun de potasiu (1,5-2%),
fin de bazalt(1-3%),extracte de piretrin, rotenon, quasia sau neem, cu
purin de urzic, soc, ferig, decoct de pelin ,etc.
pianjenul rou (Tetranicus urticae) se combate la semnalarea atacului cu
spun de potasiu (1,5-2%), fin de bazalt(1-3%),extracte de piretrin,
rotenon,quasiasau neem, cu purin de urzic, soc, ferig, decoct de pelin
,etc.
Alternarea produselor n aplicarea tratamentelor sporete eficacitatea
acestora n combaterea agenilor patogeni i a duntorilor. Tratamentele se
pot executa mecanizat sau manual.

Tabelul 4
Influena tratamentelor cu substane biostimulatoare organice asupra culturii
ecologice de pepeni verzi cu plante altoite(media 2010-2011)
Varianta
fertilizare

Diferena
de Producia Producia %
medie
(t/ha)
t/ha)
2010 2011
(t/ha)
36,0 68,3 52,1
100,0 Mt.

Martor
nefertilizat*
Tratament la 38,2 82,1 60,2
plantare cu 1 l
pe
plant
soluie
de
Viostar
0,5
%+
4
tratamente
foliare
cu
Viostar 0,5 %
Tratament la 39,8 90,3 65,0
plantare cu 1 l
pe
plant
soluie
de
Fertiactil GZ
0,5)
+
4

115,5 +8,1

124,7 +12,9

tratamente
foliare
cu
Fertiactil GZ
0,5 %
Tratament la 37,9 86,7 62,3
plantare cu 1 l
pe
plant
soluie
de
Bionat 0,5 %+
4 tratamente
foliare
cu
Bionat 0,5 %

119,5 +10,2

*Agrofond 30 t/ha gunoi de grajd


Tabelul 5
Influena tratamentelor cu extracte naturale de plante asupra productiei de pepeni
verzi altoii tratati cu produse naturale(Anul 2011)
Varianta

Producia
t/ha
%
68,3
100

V1-martor
netratat*
V276,4
pelin+spilcu
V3-coada
82,1
calului
V4- urzic
90,3
V5-mueel 86,7
V6-valerian 74,6

Diferenat/ha
Mt

111,8

+8,1

120,2

+13,8

132,2
126,9
109,2

+22,0
+18,4
+6,3

*Agrofond 30 t/ha gunoi de grajd


RECOLTAREA
Recoltarea culturilor de pepeni verzi altoite ncepe dup cum urmeaz :

1- 5 iulie la culturile protejate n adposturi joase tip tunel;


5 8 iulie la culturile mulcite cu folie de polietilen transparent;

8- 12 iulie la culturile neprotejate.

n funcie de soiul sau hibridul cultivat producia obinut este de 50 80 t/ha.


Pentru o mai bun valorificare a produciei este necesar sortarea, perierea i
calibrarea fructelor, lucrarea fiind obligatorie n cazul exportului. Tot pentru export
fructele se ambaleaz n ldie de carton sau de lemn.

FI TEHNOLOGIC PENTRU CULTURA ECOLOGIC DE PEPENI


VERZI CU PLANTE ALTOITE,MULCIT CU FOLIE DE POLIETILEN,
IRIGAT PRIN ASPERSIUNE
PRODUCIE 50 t/ha.

Total cheltuieli

20794 lei Producia

-salarii lucrri manuale 3040lei


-cote (27,62%)
-materiale
-lucrri mecanice

840 lei
14460 lei
2 150lei

50 t/ha

Costuri de producie

415,8 lei/t

Pre mediu de valorificare 500 lei/t


Valoarea produciei
Profit

25 000 lei

4206 lei

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii) 304 lei Rata profitului

20 %

FI TEHNOLOGIC PENTRU CULTURA ECOLOGIC DE PEPENI


VERZI CU PLANTE ALTOITE, MULCIT CU FOLIE DE
POLIETILEN, IRIGAT PRIN PICURARE.
PRODUCIA 60 t/ha.

Total cheltuieli

21734 lei

-salarii lucrri manuale

Producia

60 t/ha

3 200 lei Costuri de producie 362,2 lei/t

-cote (27,62%)
-materiale
-lucrri mecanice

884 lei
13 430 lei
1900 lei

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii)


-amortismente

Pre mediu de valorificare 500 lei/t


Valoarea produciei
Profit

30 000 lei

8266 lei

320 lei Rata profitului 38 %

2 000 lei

FI
TEHNOLOGIC
PENTRU
CULTURA
ECOLOGIC
PROTEJAT DE PEPENI VERZI CU PLANTE ALTOITE, MULCIT CU
FOLIE DE POLIETILEN, IRIGAT PRIN PICURARE
PRODUCIE 60 t/ha.

Total cheltuieli

28 355 lei

-salarii lucrri manuale


-cote (27,62%)
-materiale

Producia

5 940 lei
1 641 lei
16 080 lei

60 t/ha

Costuri de producie

472,6 lei/t

Pre mediu de valorificare 700 lei/t


Valoarea produciei

42 000 lei

-lucrri mecanice

2 100 lei Profit

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii)


-amortismente

13 645 lei

594 lei Rata profitului

48 %

2 000 lei

Clips altoire tomate KM 2,5

Clips altoire tomate WM 9 Soft (ardei,pepeni)

LINKURI
http://www.luckyagro.ro/clipsuri-altoire/clipsuri-altoire-tomate-vinete

http://clestepentrualtoit.blogspot.ro/
http://poze-trandafiri.blogspot.ro/2010/10/sfaturi-pentru-trandafiri.html
http://hortitom.ro/tehnologii/eco-pepeni-verzi/
http://www.semplant.ro
http://www.verdon.ro/casa-si-gradina/unelte-de-gradinarit/?p=2
http://www.paradisverde.ro/intretinerea-livezii/invatati-5-minute-cum-seformeaza-un-pom-pe-sarma
http://www.marcoser.ro/produse/echipamente_sere_si_solarii/irigare_picurare/drip
_tape/sunstream.html
http://www.rasadurioltenia.ro/category/produse/accesorii/
http://www.paradisverde.ro/gradina-de-legume/cum-de-ce-se-altoiesc-tomatele
http://hobbygradina.ro/2011/07/16/sa-crestem-rosii-sanatoase-metodele-maslov/
Sa crestem rosii sanatoase: metodele Maslov
V-ati obisnuit, cred, deja cu meteahna mea de a scotoci dupa metode
neconventionale, mai mult sau mai putin ciudate de abordare a cresterii diverselor
culturi. Imi place sa experimentez, sa vad daca cele aflate sunt sau nu conforme cu
lauda, daca dau rezultate promise sau sunt prezentate doar de amorul artei. Si tot
cautand si scormonind prin diverse arhive, am mai gasit ceva. Metoda agronomului
rus I.M Maslov . Ideea pe care se bazeaza aceasta metoda este simpla: ca fructele
sa se coaca intr-un timp cat mai scurt, plantei ii trebuie un sistem radicular cat mai
puternic si cat mai ramificat. Urmand aceasta logica, agronomumul rus a stabilit
doua metode prin care obtinem rezultatul dorit:
Metoda 1: planta ingropata orizontal
In brazduta pregatita din vreme, din toamna inca, sau in cel mai rau caz primavara
devreme,astfel ca pamantul sa aiba timp sa se taseze si sa incorporeze toate
elementele hranitoare pe care avem grija sa le punem, plantam rasadul nu vertical
cum se face de regula, ci pe orizontala, culcat, cam 2/3 din lungimea tulpinii.

Motul afara. Indepartam de pe portiuna ingropata frunzele si acoperim cu


pamant. Adancimea de plantare este de circa 10-12cm. Directia pe care plantam
rosiile este NS (motul la N si picioarele la S). In felul acesta, pe masura ce se
dezvolta, planta va trage spre sud, spre lumina se indreapta si creste pe verticala.
Pe bucata de tulpina ingropata radacinile se vor forma foarte repede. Nu o sa va
vina sa credeti, dar aceste radacini nou formate sunt mai dezvoltate si mai zdravene
decat a rasadurilor plantate in mod obisnuit, clasic.

Planta se ingroapa orizontal pentru a-si forma radacini suplimentare. Sageata


reprezinta directia pe care se planteaza rasadul N-S, apoi este marcata adancimea,
10 cm.

Metoda 2: Marcotarea copililor


2. Cea de-a doua metoda este chiar mai simpla si la indemana oricarui novice in
gradinareala. In acest caz se propune folosirea cpililor in formarea unui sistem
radicular solid. Cum? Simplu. Primii cpili laterali sunt lasti sa creasca ceva mai
lungi, suficient incat la un moment dat, cand sunt suficient de mari, sa-i ingropam
langa planta mama, de-o parte si de cealalta, indepartandu-le in prealabil frunzele
de pe portiunea care vine ingropata. Ca si dincolo, motul afara. Ganditi-va ca e
un fel de marcotare la urma urmelor.
Copilii astfel adanciti se prind foarte repede si, ne spune cu mana pe suflet
agronomul in speta, dupa o luna nici nu mai stii cine este copilul si cine mama, ba
mai mult, copiii intrec parintii nu numai ca statura ci si ca multitudine de fructe.
Si apoi, prin metoda asta nu exista riscul nici ca plantele sa se inghesuie si nici sasi tina umbra, deci nu se streseaza reciproc pentru ca sunt rude de sange, scuzati,

de seva. Specific acestui mod de plantare este faptul ca legarea rodului incepede
la mica inaltime, altfel spus, planta nu trebuie sa creasca in inaltime ca sa lege rod.

In stanga: tufa cu cpilii folositi in calitate de marcota roditoare; In dreapta: o


tomata plantata in mod traditional
Si inca un lucru interesant, mai ales pentru cei care vor sa creasca aceasta cultura
pe suprafete mari: aceasta metoda nu numai ca nu implica costuri suplimentare, dar
inovatorul acestei metode ne asigura ca recolta pe care o vom culege va fi de 3
pana la 10 ori (!!) mai mare decat a celei culese de la plantele crescute in mod
traditional si da ca exemplu ca de la o planta din soiul De-Barao si de la una dintrun soi obisnuit de sera a cules cate 30 de kg de planta!
Cresterea prin aceasta metoda implica de fapt o intelegere mai profunda a naturii,
adica a particularitatilor, acestei plante. Din pacate plantele nu pot grai. Daca ar
face-o ne-ar spune, fara tagada, ca amestecandu-se in mersul vietii ei omul n-a
tinut cont de niste insusiri ale plantei. El, omul, s-a apucat, cu bune intentii
altminteri, sa o agate pe spalieri, sa o propteasca de araci in dorinta de face
economie de spatiu. Sigur ca ideea nu e rea, are logica ei, dar doar din punctul de
vedere al omului, nu si al plantei. De ce? Pai sa facem un exercitiu de observare si
de logica: castravetele, vita-de-vie, fasolea pot creste si rodi minunat catarandu-se
pe suporturile puse la dispozitie sau gasite in cale, sustinandu-se si pe sine dar si
greutatea darului vegetal. Si asta pentru ca sunt dotate cu mustati, carcei,
dispozitive de prindere naturale daruite de Mama Natura.

Tomata nu are in dotare asa ceva. Ea este obisnuita sa creasca pe jos si de


aceea tinde spre pamant. Si cum Mama Natura se gandeste la toate, s-a hotarat ca
pe tomata s-o daruiasca cu harul de a putea sa-si creasca din tulpina radacini,
oriunde i se ofera mediu propice hranirii. Sarmele, sforile, spalerii, legaturile cu
care o incatusam nu-i permit sa duca o viata normala, chiar daca, si in aceste
conditii ea creste, se dezvolta, da roade, are grija de urmasii ei.
Iata de ce trebuie sa o ajutam, sa-i facem viata mai usoara, folosindu-ne de aceste
trucuri: metodele prezentate si musuroirea. Trucuri care o vor ajuta sa-si dezvolte
radacini suplimentare.
Altoirea legumelor pe nelesul tuturor
http://informatii-agrorurale.ro/altoirea-legumelor-pe-intelesul-tuturor/
Dup ce am publicat metode de altoire a tomatelor, ardeilor, vinetelor,
tiprim aici i n numrul urmtor altoirea pepenilor. Sintetizm cteva idei pe
tema culturilor de legume altoite, inclusiv ca alternativ biologic la utilizarea
bromurii de metil. Nu doar pentru c metoda ctig tot mai mult interes n ceea ce
privete dezinfecia solurilor din solarii infestate cu nematozi i infectate cu diveri
ageni patogeni de sol.
Dei exist patru soluii pentru dezinfectarea solului fr a folosi bromura de metil:
dou metode chimice, una biologic (cultura legumelor altoite), i una care
folosete cultura fr sol, altoirea este o soluie a soluiilor. Aceasta ofer i alte
avantaje precum: plantele devin mai rezistente la boli i la duntori, dar i mai
viguroase i mai productive. Deci dup rsaduri altoite de vinete, tomate, ardei,
castravei, a venit rndul pepenilor verzi i galbeni.
Avnd n vedere faptul c suprafeele care pot fi cultivate n condiii optime
cu pepeni verzi sunt limitate de existena i funcionalitatea sistemelor de irigaii,
de starea de fertilitate a solurilor nisipoase, acces la cile de transport, etc,
respectarea rotaiei culturilor nu se poate realiza conform cerinelor de cultivare a
plantelor. Ca urmare numeroi cultivatori semnaleaz tendina de scdere a
randamentelor de producie, creterea virulenei atacurilor a unor ageni patogeni
(cu referire special la atacul de Fusarium oxysporum). Fertilitatea natural sczut
a solurilor nisipoase impune folosirea unor cantiti relativ ridicate de ngrminte
organice i minerale care s permit obinerea de producii mari i totodat s
asigure ameliorarea nsuirilor fizice i chimice ale solurilor nisipoase, ceea ce
implic cheltuieli mai mari dect ale cultivatorilor de pe alte tipuri de sol.

Soiurile recunoscute prin timpurietate i calitate a produciei, cum ar fi Sugar Baby


care au o slab rezisten la atacul agenilor patogeni (Fusarium sp.) au fost
nlocuite cu hibrizi tolerani la unele rase ale ciupercii, dar la care preul seminelor
este de 20-30 ori mai mare , ceea ce greveaz negativ eficiena economic a
culturii de pepeni verzi. Totodat s-a semnalat necesitatea evitrii riscurilor de
mbolnvire n special la culturile protejate, la care investiiile foarte mari necesare
pentru realizarea unui hectar de cultur impun stabilirea unor msuri tehnologice
care s conduc la eliminarea oricrui risc .
Altoirea pepenilor verzi reprezint o soluie pentru rezolvarea aspectelor
menionate. Altoirea poate determina creterea rezistenei pepenilor verzi la factorii
de stres termic i hidric precum i la atacul unor ageni patogeni. La culturile
altoite randamentul de utilizare a ngrmintelor organice i chimice, ct i a apei
este mai ridicat dect la culturile nealtoite. Altoirea imprim rezisten la atacul
agenilor patogeni i chiar al unor duntori. Ca urmare se elimin tratamentele
deosebit de costisitoare i uneori greu de aplicat. Fructele la plantele altoite au
greutatea medie mai mare fr a fi diminuat calitatea acestora. Altoirea determin
creterea nivelului produciei i a profitabilitii n special la culturile nfiinate prin
rsad, mulcite cu folie de polietilen sau cultura n adposturi joase tip tunel.
Altoirea poate fi considerat ca o verig important n obinerea de pepeni verzi
biologici.
Pe plan mondial altoirea a aprut ca o necesitate n primul rnd n lupta contra
fuzariozei i verticiliozei la castravei, la pepeni galbeni i la pepenii verzi. n
ultimii ani altoirea a devenit o alternativ la tratarea solului cu bromur de
metil,produs chimic scos din practica agricol pe plan mondial.
Altoirea plantelor la speciile de cucurbitacee este cunoscut n Japonia i Corea din
secolul XVII, iar n Japonia primele cercetri privind altoirea s-au fcut n anul
1920. Din 1960, n cele dou ri, altoirea cucurbitaceelor a intrat n practica
comercial, n prezent culturile de castravei, pepeni galbeni i pepeni verzi fiind
realizate n cea mai mare parte cu plante altoite(Cercetri privind altoire pepenilor
verzi s-au fcut n multe ri cultivatoare de pepeni verzi i au vizat stabilirea
metodelor de altoire, comportarea unor cultivare de pepeni verzi altoite pe diferii
portaltoi, eficacitatea altoirii asupra agenilor de dunare, coninutul chimic al
fructelor plantelor altoite, obinute n diferite variante tehnologice Marile firme
productoare de semine deruleaz programe de creare de noi cultivare de pepeni
verzi rezistente la cele trei rase de Fusarim oxisporum ssp. Niveum(rasa 0, 1 i 2),
dar i de portaltoi.
Cultura pepenilor verzi cu plante altoite a fost introdus n toate rile
cultivatoare, ponderea acestora fiind de 82% n Turcia, 60% n Grecia, 40 % n

Italia. Altoirea se practic n China, SUA, Spania, Frana, Macedonia, Ungaria. n


multe din aceste ri altoirea pepenilor verzi a cptat caracter industrial ,
productorii dispunnd de spaii specializate de altoire, tunele de calusare, spaii de
cretere a rsadurilor, roboi de altoire.
ncepnd cu anul 2000, la Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura
Plantelor pe Nisipuri Dbuleni n cadrul programelor naionale de cercetare
AGRAL i PARTENERIATE N DOMENIILE PRIORITARE s-u efctuat
cercetri privind altoirea pepenilor verzi, cercetri finalizate printr-o tehnologie
specific de cultivare pentru solurile nisipoase. Metoda a fost preluat de de ctre
cultivatorii de la Dbuleni, suprafeele cultivate cu plante altoite fiind n continu
cretere (200 ha n 2011, 550 ha n 2012),
Portaltoi pentru plantele de pepeni verzi. Portaltoii folosii pentru altoirea
pepenilor veri aparin speciilor Lagenaria siceraria, Cucurbita pepo, Cucurbita
maxima, Cucurbita moshata, hibrizi interspecifici Cucurbita maxima x Cucurbita
moschata, Citrulus lanatus lanatus, Luffa cilindrica. Alegerea portaltoiuluii trebuie
fcut n urma unui studiu riguros privind afinitatea altoi-portaltoi, interaciunea
altoi- portaltoi fiind urmrit din punt de vedere al eficacitii asupra atacului
agenilor de dunare, calitii produciei i randamentul acesteia, n funcie de
particularitile ecologice ale zonelor de cultur. S-au evideniat portaltoii din
specia Lagenaria siceraria(Macis F1, Enphasis F1), hibrizi interspecifici Cucurbita
maxima x Cucurbita moschata (Shintosa Camel F1, Strongtosa F1)
Metode de altoire. Literatura de specialitate prezint numeroase referiri la
metodele de altoire a pepenilor verziAlegerea metodei de altoire se face innd
seam de afinitatea altoi- portaltoi, procentul de prindere, de disponibilitatea i
costul forei de munc, de dotarea tehnic a productorilor de plante altoite
Metoda ,,cu limb prin apropierea plantelor este cea mai veche metod de altoire a
pepenilor verzi utilizat n Japonia , Coreea, dar i alte ri. Seminele altoiului i
portaltoiului se seamn separat n alveole(ghivece, cuburi nutritive). Cnd plantele
altoi i portaltoi au 1-2 frunze adevrate se secioneaz hipocotilul la un unghi de
45 o sub form de limb, n sens opus, pe jumtate din grosimea acestuia. Se
apropie cele dou plante prin ntreptrunderea celor dou limbi, iar locul de unire
se strnge cu o band ngust de folie din aluminiu. Cele dou plante astfel
pregtite se replanteaz n alveole cu diametru corespunztor i se depun n spaiul
de cretere. Dup 7-8 zile, cnd locul de inserie s-a calusat, cu lama se taie
rdcina altoiului i partea de sus a portaltoiului. Metoda poate fi aplicat i de
cultivatori nceptori i care nu dispun de spaii speciale de calusare. Dezavantajul

metodei este c implic cheltieli mai mari cu fora de munc i este nevoie de un
spaiu de producere a plantelor altoi mai mare.
Metoda prin ,,alipire cu un cotiledon (fig.1) este cea mai folosit metod
de altoire, fiind fcut att manual ct i de ctre roboii de altoire. Seminele
altoiului se seamn pe straturi nutritive, cu 4-5 zile naintea portaltoiului.
Seminele de portaltoi se seamn n alveole(ghivece, cuburi nutritive).Cnd
plantele portaltoiului au 1-3 frunze adevrate, cu o lam bine ascuit se taie
epicotilul i printr-o tietur oblic la 45 o se ndeprteaz unul dintre cotiledoane.
Altoiul se taie oblic la 45 o la 1-2 cm sub cotiledoane, se alipete portaltoiului pe
lungimea tiat i se prinde cu clipsul de altoire. Ca o variant a cestei metode este
altoirea ,, cu pan ntre cotiledoane. n acest caz, la planta portaltoi se face o
tietur sub form de pan ntre cotiledoane pe lungimea de 1-1,5 cm. Planta altoi
se taie la 1-2 cm sub cotiledoane sub form de pan, se introduce ntre
cotiledoanele portaltoiului i se prinde cu clipsul de altoire. Dup altoire plantele se
introduc n tunelul de calusare, care are posibilitatea de umbrire, de asigurare
constant a temperturii de 25-26oC i a umiditii relative ct mai apropiat de
100%. Dup 3-4 zile lumina, temperatura i umiditatea se aduc treptat la condiii
normale.Dezavantajul metodei este acela al necesitii tunelului de calusare i a
apariiei unor lstari din esutul meristematic nendeprtat al portaltoiului.
Fig. 1 Altoirea prin ,,alipire cu un cotiledon(dup Hassell R.)

Metoda de ,,altoire lateral.


Pe hipocotilul portaltoiului cu lama se deschide o mic fant. Planta altoi se taie la
1-1,5 cm sub cotiledoane n form de pan la 45 o i se introduce n fanta deschis
n hipocotlul portaltoiului, se prinde cu clipsul de altoire care i el se fixeaz cu un
beior n amestecul de pmnt. Plantele altoite se introduc n tunelul de calusare si
se procedeaz ca n cazul descris anterior.
Metoda de altoire ,,cu orificiu de inserie(fig.4). Seminele altoiului se seamn
cu 5-6 zile inaintea portaltoiului, pe strat nutritiv sau alveole. La altoire portaltoiul
trebuie s aib cel puin o frunz adevrat. Planta altoi se taie deasupra
cotiledoanelor i se deschide un orificiu mic cu ajutorul unui beior de bambus

(scobitori), sau unui burghiu special, ndeprtndu-se astfel esutul meristematic.


Altoiul se taie oblic, se introduce n orificiul dintre cotiledoane, dup care se
fixeaz cu clipsul de altoire i se introduc n tunelul de calusare.
Metoda de altoire ,,n hipocotil este mai nou introdus, este cel mai uor de
aplicat, dar care presupune o dotare tehnic corespunztoare. Plantele altoi i
portaltoi se produc la fel ca n cazul celorlalte metode, dar la altoire ele trebuie s
aib cel puin 2-3 frunze adevrate. Portaltoiul se taie sub cotiledoane oblic sub un
unghi de 35-45 o. La fel se taie i planta altoi, cele dou pri se prind cu clema de
altoire prevzut i ea cu un beior de fixare, dup care plantele altoite se introduc
n tunelul de calusare.