Sunteți pe pagina 1din 2
STIINTE DE FRONTIERA Modelul torsian al Universului Conform, tuturor caracteristicilor obiective, omenirea se apropie vertiginos de colapsul civilzatiei contemporane. Principala forta motrica {in acest proces este epuizarea resurselor energetice concomitent cu cresterea vertiginoasa a consumului de energie. Aceastailupta pentru resursele de energie s-a intensificat in ultimele deceni, ea conducdnd nu arareori chiar la conflicte armate. In aceste condi, creste nivelul responsabiltatii morale a stiinfei pentru viltorul omeniri. uw apirut un mare numir de probleme ‘ecologice nesolujionate: problema global a apel curate, incendie forestier, curiita aerulu, orivirea’ mediului inconjuritor Imposibilitatea acestuia de prezervare a him vi, ghurle de ozon, etc. Acestea sunt motivele pentru care sinfa este cea care trebuie Si sume rispunderea pentru exstenjaproblemelor perezolvate ale socititii umane. Stina tebuie si iseasci noi el de objinere a energie elecrice {i termic, asi energa trebuie si se prelucreze (btind) nemijlocit la locul unde se consumd. Metodee tradiionale nui mai au locul in acest ‘caruse al vitoruli unde eva folosin practicd 0 oud doctrin stint bazata pe considerarea ‘cimpurilor de torsume. Plasma si proprietatile acesteia Constantin Teodorescu substanfel neomogene, de aceeaapar uncle zone ‘supraincilite, iar altele mai rec, atomic electron se migci continau petraectrile Jor, migcarea lor modifica simitor conditile de ‘ecitare a yacuumului fic. Eraminénd fotonul am stabilt cd se mised doar turbionul CEM, iar plasma rimine nemigcati, asigurind © mare sabilitate existenjetfotonuli. Nu putem spune acdagilucra gi in prvinfaelectronuhs, intruct electron se deplaseazi in raport cu neutronii 4 protoniinaclelai, Impreund cu inveiga turbionulai CEM plasma trece prin structura dde vacuum a electronului. fn consecingapare 0 linie defor inchs, ce caracterizeaz traiectoria mieirii electronului. Pozitront nu au aceasté proprieate intucit ei riman intotdeauna reativ remigeai in. cadrul atomului. Pozitronul ij formeaza asi sacina, dar tot prin excitarea corespunritoae a vacuumlu fii. In conclzie ‘nid dlectronal ¢ nicl posttronal nu empl nici at {n fizici, plasma este consideratl a patra stare a substan, care dap piterea enor, ‘eprevin un gaz onzatin care sarin portive siecle negative sunt egale, de unde apae starca Se neuvaliate a plasmei Conform stile, ‘majotatea materi se pisescin tare de plas, chiar matcrle Universult steele, ebuloitale ‘galatice, medial interstlar, wnt solar. Dat aldara ae intotdeauna un purtatr, chiar se Poste spune, i sumarul cantata cesta ppurtitor relecth temperatura reals corp Substanf temperatura ce mu pate dept pe cea 2 puritorua. Tera gual tenia a plac svuteafundament metodelede ine sacetia, dharinealtate plasma “pur” este energie ‘prt ‘Temperatura acese ener poate tinge valor de 20000 grade. sma este nears din punct de ‘vedere lecric numa In msuea in care es ete clierati de particule ditrus ale substan. O ali proprietate de baz a plasm este capactatea ‘cestia dea aplirea sa 4 se nate, in anumite ‘ond din vacuumul ik arin alte condi dea Seelia nap in acess inima astra soa are locun procs de sintezi.hidrogenuli salu dln tuctrle vacuum ae Aces proces care ‘ste imofit de procese de tosiune, ace idiarea Fotonul Analizind fotonul trebuie si reutlizim ‘conceptul de "migcare absolut”. Fotonit nu sunt [a fel, diapazonul de schimbare al parametrilor fotonilor este de 170-80, si poate fi masurat in functie de intensitate. Dacé am analiza modelul de torsiune al fotonului vor observa cd exists caldurl Hlectronul gi pozitronul Grew Peniru a injlege modelele de torsiune ale Spre deosebire de electron, neutromul are 3 spire energetic, amplaste una lingd alta ‘Acete spire le depige in ingime pe cele ale electonulat de aproximativ 20 de ‘ork. La fal ea sin carl electronuhi,turbionul CEM “aleargi” inainte (pe directa spire! plasmei) cu viteza lamin. Lao Tangime ait de mare Stabiliate feel spre neutron arf mai rmicd acd nu ar aves loc divzarea une spice in 5 pis gle. Spire neuronulut se spialears intro formajune de volum foarte complex Aas spilare trbionars marete sabia aces stTtur energetic, iat atunc neuronal devine netr din punt de vedere electric. Oak paticulrtate a neutron este acca ed spre Slecce ale neutonull au doa ospraare de Areapta, In aceste condi neutron, expats 0 fort de gravitaje, a cre diectie depinde de direia de roti gurl sbionare. Neutromul s¢aseamn ca sfrm exterioanl eu un mar, 0 Jorma seri, dar alungta in direfia de acne @ fore gravitationle. Mai putem meniona ci ‘tof neuron sunt afl ear lement chime ane meutromal si. Acest icra poste upor de ‘observa de erempli dupi valarea numarului de atom (masa atomuli) pent ica dement din tabell periodic al lui Mendel. Da despre proton corsa atomuhi in num vitor. 20m 16 lule~12auguet 2015