Referat

Cobaltul in organismul uman-Co

Manea Ionut Gabriel

Elementele chimice care intra in componenta materiei vii

sunt selectate de catre natura dupa niste principii care nu sunt
inca bine elucidate, dar se poate afirma cu certitudine, ca
raspandirea lor in mediu, nu este elementul hotarator.
Elementele chimice inserate n sistemul periodic pot fi:
metale i nemetale.
Elementele chimice care se gsesc n organismul uman se
numesc bioelemente.
Clasificarea elementelor din componena organismului
uman:
- Macroelemente (99,99%). Organismul are nevoie de ele n
cantiti mari: C, H, O, N, K, Na, Cl, Ca, P, Mg.
- Microelemente (0,01%): organismul are nevoie de ele n
cantiti extrem de mici: F (fluor), Mn, Fe, Co, Cr, I, Zn, Cu,
Mo, Se.

Cobaltul .
Cobaltul este un element chimic, metal, cu numrul
atomic 27 i simbolul Co. Acest metal a fost izolat pentru
prima oar n 1730 de ctre chimistul suedez George Brandt.

BIOCHIMIE

Referat
Cobaltul in organismul uman-Co
Manea Ionut Gabriel

Cobaltul foarte putin reprezentat in organism, are o

importanta
deosebita
in
metabolismul
acestuia.
Acest
microelement face parte din compozitia vitaminei B12, care,
impreuna cu fierul, constituie un eficient factor antianemic.
Deasemenea, cobaltul dispune si de proprietati
vasodilatatoare. In doze reduse, impreuna cu fierul si cuprul, el ia
parte la formarea hematiilor.
Acest mineral contribuie la autoapararea organismului, la
mentinerea integritatii sistemului nervos, precum si la procesele
de crestere.
Cobaltul are rol in :
reglarea tensiunii arteriale
mentinerea in parametri optimi a sistemului nervos, in
special a celui vegetativ-simpatic.
lipsa cobaltului poate avea drept consecinta disfunctii ale
sistemului nervos, anemie, dar si dezvoltari nefiresti in
cresterea celulara. Aceste simptome pot fi tratate si cu
ajutorul vitaminei B12, nu doar cu administrarea
suplimentelor de cobalt.

BIOCHIMIE

Referat
Cobaltul in organismul uman-Co
Manea Ionut Gabriel

Cercetarile de pana acum nu au stabilit, in mod clar, un

dozaj minim sau maxim in cazul cobaltului.
Nivelul de cobalt din alimente este insa in stransa legatura
cu solul in care a crescut planta sau animalul a carui carne o
consumam.
Studiile au aratat ca persoanele vegetariene convinse au
un risc mai mare de a dobandi o carenta de cobalt decat cele
care consuma in mod frecvent carne si fructe de mare,
deoarece cele mai bune surse de cobalt sunt carnea, rinichii,
ficatul, stridiile si scoicile. Deasemenea, o cantitate importanta
de cobalt se gaseste si laptele proaspat muls, consumat crud.
Alte surse de cobalt sunt: spanacul, varza, fasolea si algele
marine. Uneori, cobaltul se gaseste si in cereale, dar, din
pacate, organismul nu reuseste sa-l asimileze, deoarece in
acest caz nu este parte componenta a moleculei de B12.
Expunerea la doze mari de cobalt afecteaz rinichii, ficatul,
inima, sngele i comportamentul persoanelor intoxicate.
Un izotop al cobaltului numit Co-60 este folosit n industriile
alimentar i farmaceutic pentru sterilizarea alimentelor i a
echipamentelor medicale.
Iradierea cu CO-60 este folosit i pentru ntrzierea coacerii
fructelor i legumelor i pentru prevenirea ncolirii (cartofi,
ceap etc.).

BIOCHIMIE