Mustos a piersicii coapte si crud a foi de nuc.. Vezi din zavoi sitarii spre alte veri se duc; Ce vrea cu mine toamna, pe dealuri de ma-ntoarna? Nu e amurgul inca, dar ziua e pe rod Si soarele de aur da-n parg ca o gutuie. Acum -omida neagra-spre poama lui se suie Taras, un tren de marfa pe-al Argesului pod. Cu galben si cu rosu isi coase codrul ia. Prin foi lumina zboara ca viespi de chilimbar. O ghionoaie toaca intr-un agud, si rar Ca un ecou al toamnei, raspunde tocalia. S-a dus. Si iarasi suna...Si tace.Dar aud. -Ecou ce adormise si-a tresarit deodataIn inima cum prinde o toaca-ncet sa bata, Lovind in amintire ca pasarea-n agud.
Ioan Alexandru - Transilvania
Ungerea noastra n-a fost pe coroane
Pe aur n-am luat sfantul semn Taranii, vladici in scituri, in sumane Ne-mpartaseau cu lingura de lemn. Umili si nebagati in seama Slugi unii altora domneasca unul stapan Nedezlipiti de sanctuarul mama Cu-nvlastarirea ranilor din maini. Lacrima ajunsa milenara Plansa-n cosmos de-un popor Evlavia intemeiaza-o tara Prefacand-o foc mistuitor.
Tudor Arghezi - Lumina lina
Cum te gasesti, usoara zburatoare,
Zacand aici, pe-o margine de drum, Si nu dormind intr-un polen de floare, Invaluita-n aur si parfum? Neascultand de vantul de la stup, Te-ai aruncat in plasa verde-a zilei Si darurile-acum, ale zambilei, Puterile-amortite ti le rup. Voind sa duci tezaurul de ceara, Te prabusisi din drumul cel inalt. Cine-o sa vie, trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald? Cu aripa-n tarana si in vis, Strange la piept comoara ta deplina. Cat! te iubesc, frumoasa mea albina, Ca sarcina chemarii te-a ucis!
Mihai Eminescu - DOINA
De la Nistru pn' la Tissa Tot Romnul plnsu-mi-s'a, C nu mai poate strbate De-atta strintate. Din Hotin si pn' la Mare Vin Muscalii de-a clare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o atin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Si strinul te tot paste De nu te mai poti cunoaste. Sus la munte, jos pe vale Si-au fcut dusmanii cale,
Din Stmar pn 'n Scele
Numai vaduri ca acele. Vai de biet Romn sracul! Indrt tot d ca racul, Nici i merge, nici se'ndeamn, Nici i este toamna, toamn, Nici e vara vara lui, Si-i strin n tara lui. De la Turnu 'n Dorohoi Curg dusmanii n puhoi Si s'aseaz pe la noi; Toate cntecele pier, Sboara paserile toate De neagra strintate; Numai umbra spinului La usa crestinului. Isi desbrac tara snul, Codrul - frate cu Romnul De secure se tot pleac Si isvoarele i seac Srac n tar srac! Cine-au ndrgit strinii, Mnca-i'ar inima cinii, Mnca-i'ar casa pustia, Si neamul nemernicia! Stefane Mria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las' Arhimandritului Toat grija schitului, Las grija Sfintilor In seama printilor, Clopotele s le trag Ziua'ntreag, noaptea'ntreag, Doar s'a 'ndura Dumnezeu, Ca s 'ti mntui neamul tu! Tu te 'nalt din mormnt,
S te-aud din corn sunnd
Si Moldova adunnd. De-i suna din corn odat, Ai s'aduni Moldova toat, De-i suna de dou ori, Iti vin codrii 'n ajutor, Toti dusmanii or s piar Din hotar n hotar Indrgi-i'ar ciorile Si spnzurtorile!