jem prin delegatul Peplarchus +) ca ei-l ime?) gi oi] le domnia asu- ecténdui ck Gen. Gi ed se pre- = Gi cilcat tra B, AMBASADELE POPOARELOR CATRE ROMANT Din istoria retorulu; Priscus 1 (a. 442 d. Chr.) 1. Seit pretextind of Romani su cileat trattele, tee peste Dune ol eucerese Viminacium. Cetaten Margus Ie este tidal de epscop. Dupi ce Scifi au atacat gi au omorit, cu prilejal adunirit pentru tirg, pe mai multi dintre Romani, acestia au trimis Ia Sciti ‘© coli care of se plingi pentra cucerirea fortirefelor lor si pentra nerocotirea tratatelor. Hunii insii rispunserS ci au ficut aceasta, nu ca si provoace rizhoiu, ci pentru ca si se risbune; cici episoo pul din Margus), ducinduse in teritorful Tor, Ie-a jefuit ave- rile fiscului i le-a huat tezaurele oe le ascumseseris ef, daci aw fil prodi gi daci nu le fnapoiazi si pe fugari, dupa cam #au inteles prin tratate, — cici erau mai multi din acesti fugar: la Romani — le vor declara rizboin. Romanii insiy spunind ci acest motiv nu este fntemeiat, iar barbarii persistind oi ei sunt de bund credinti si, in acelagi timp, nievoind i intre in judecarea diferendului dintre ei, acegtia an pornit cu rizboiu. Trecari deci peste Duniire si produseri mai multe striciciuni evtitilor de lingi acest fluviu. Intre aceste cetigi ei euprinser’ gi Viminacium, care era o cetate a My- silor din Tiria, Pe cand se petrecean toate accstea, spuneau & episcopul ar trebui predat, pentru ca ai mu sufere lofi Romani primejdia rizboinlui, din pricina unuia simgur, omul bi- nuind eX va fi predat, «a aecuns de cei din eetate gi s'a dus Te dug 1) MargusDobrovita 2) Viminaclum-Costelt.— 18 — mani, figiduindule oi Ie va preda ectatea, daci regii Scigilor vor voi si fic indatoritori fayk de el. Acostia il asiguraré o-] vor trata bine, daci va duce promisiunea Ia bun sféxyit. Dupi ce gi-au dat mina gi au fntirit invoiala prin jurimént, acesta se intoaree la Ro- ‘mani cu © mare mulfime de barbari pe care ii agexi intr'un loc ar ccuns pe malul din fafé si noaptea, la un cemn dat, au iegit din edipost si a dat cetatea in mana dusmanilor. In acest chip, preda- ea cetiii Margus a ficut ca cituagiunea batbarilor ex devie din ‘ce in oe mai bund. II (a. 442 d, Ch.) t TE Attila cere dela Teodosio wii se restitue fagarii siti, Acesta refusind, Gevastotsi teritorial roman, encereste mai multe forties ji stack ectates Ratiaria In timpul Ini Teodosie cel Tani, Attila, regele Hunilor, du PX ce gi-a strins printre ai sli o armati, a scris impiratului o seri- soare, in privinga fugarilor gi a tributalui, spunindwi si-i trimea- 1% ct mai repede cele ce i s’au promis ou ocaziunea rizhojului; in ce priveste plata tributului ei vink Ia el o ambasadi eu care si teze; dact insi ar tirigina Incrurile sau ear pregii de rizboin, nici el nu va mai voi si fink pe loc multimea de Sciti. Cetind a. ‘eatea, oci din jurul impiratului spuseri ci ej nu vor si predea pe nici un fugar acit, ei ei, impreunk eu accstia, vor purta rizhoiny dar ck vor trimite delegati cari i solusioneze diferendele dintre i. Cind $i s'a adus 1a eumogtingi Ini Attila ocle hotirite de Ro. mani, infuriinduso a devastat texitoriul roman, a ditimat cileva fortireye si a nivilit in Ratiaria *), um orag foarte mare ;i foarte popula I (a. 447 @. Chr.) TIL. Dupi derastrol din Chersones, Anatoliue este trimis in ambasods la Attila, Conditii grele de pace, impuse de Huni. Teodosic ca si pot pliti ‘wibutul impune eupopilor eli isi mari. Asimamtit cari resisteseri pink acum Honilor, 60 supun, Dupi lupta din Chervonez, Romanii, prin delegatal lor Ana- tolius, fieuri pace cu Hunii. $i ingelegerea a fost in urmitoarele 1) Ratiari, Areiar, Tings Dunire119 — conditiuni: ei li ee inapoicze Hunilor fugarii, si li ec pliteasck entra tributul de mai inainte gase mii de libre de aur, iar tributul jitor eX fie stabilit Ia dou mii o cuti libre anual; pentru cap- vii romani cari ee vor fi intors in ara lor, flr ai fi plitit preyal ceil Scitilor vor El vor trata Dep ce sian dat = intoarse la Ro- esi inte'un loc as au iegit din ‘Ge most chip, preda- SS devie din de aur, Daci nu sar pliti aceasta de cel ce a primit pe captiv, si Be reetituit fugarul; Romani «i mu mai primeasci la ei pe nici ‘un fugar barbar. Romanii voiu 3 paré ci au primit accste con- isiuni de bund voie. Dar, de nevoie si coplegiti de teama oo eu- Prinseee pe condueitori primeaa bucuros orice canditii, ori cat do grele ar fi fost, in dorinta lor de pace si n'ar fi refuzat nici cel ‘mai apiitor tribut. Cici, ei igi cheltuiau banii lor proprii si te- zanrele regesti, na pe ceea ce ar fi trebuit, ci pe epectacole firk rrott, pe onoruri degarte, in pliceri gi fn risipt de bani pe cari nici ‘un om ca minte mu i-ar fi arumcat, nici micar daci ar fi fost in belgug, necum aceyti Romani cari neglijaseri pani intr'atata afacerile militare, incit aw ajuns ei pliteasck tribut au numai Scitilor, dar si celorlal§i barbari, vecini cu Romanii. Pentru nccete contributiuni si pentra acesti bani pe cari trebuia ai-i trimesta Hu- nilor, impiratul a constrins pe tofi oa 6i adune, neacordind nici o ecutire, nici acelora cari fuseseri ugurafi din cauza sarcinilor pi ‘mintului, ca find penta moment prea grele, nici acelora cari sti- Pineau acest pimint din dimicia impiratilor, nici acelora cari ‘posedan acest pimint fn urma vre unei sentinje judocktoresti, Se scotea aural impus gi dela cei oe fusceerii insarigi in senat, ca 0 re ‘compensa demnitiyii lar, ceeace adusese pentru mulsi o prefa- cere a viefii lor de strilucire, Iar bani, impusi tturor, se procu- rau on ociti pentra cei cari faseseri insiircinasi de impirat cu a- ceasti treabii, aga ci oci cari avean averi mogtenite erau siligi sX van- 2% in piati ginvacricalele eotiilor si mobilele lor. Nenorocirea a- cestni rizboiu pink inte’atita a cuprins pe Romani ci multi giau sfirgit vieata, fie prin foume, fie prin streangul legat de git. Sam leit deci atunci, pentru im sourt timp, tezaurele sia fost trimis Ia Sciti sural gi fugarii, cKei pentru aceasti treabii sosise Scotta *). Pe multi dintre fugarii cari refuzau ei fio predafi, Romani ican ‘ucis, Intre acegtia eran gi efitiva dintre regii scifi, cari, nevoind a Jupte subt Attila, veniseri- la Romani. Pe ling aceste condigiuni de pace, Attila a mai poruncit si Asimuntilor oi predea eaptis eke Hunilor, du Sepiraului o seri se vor si predea oer parta rizboity Bieendele dintre Iheticite de Ro- = Gimat cateva mare i foarte D Vest A op.120 cei aveau Ia ei, fie Romani, fie barbari. Asimus este 9 fortireayi puternicl, nu departe de Iiria, situati in pirgile Traciei. Locuito de aci pricimuiseri dugmanilor Jor multo neajunsuri; ei nu se pirau intre zidurile cet3fii, cigi sustineau Iuptele lor impotriva muljimii nenumirate de Sciti, in afari de intirimari gi aveau ge- nerali deo mare reputatiune inaintea Seitilor, Astfel Hunii, pier- ind nidejdea de a cuprinde cetatea lor, 0 piri rind jana gi indepielinduse de locuinjele lor, ednd li se dedea veste de apioni ei dugmanii au pomit la pri in teritoriile Roms nilor, atacdnda-i pe measteptate, le Inan prizile cigtigate de ci, citi esi eraw mai patini, a mumir, decit dugmanii lor, le eran supe- riori i °. au ucis pe foarte mulsi Seigi in acel mizboiu si au Tiberat pe mulji Romani si au primit pe mulsi fugari de ai dugmanilor. Din aceast cauzi, Attila fa declarat eX nu va pleca cu armata gi mm va ratifiea nici condit nile de pace, daci nui vor fi predati Romanii cari au fugit la As rmunti sau mi ise va pliti pentru ef amenda convenita gi daci na i se vor libera gi barbarii cari au fost Iuati in robie de aceia. Ne a- vind ce si replice In acestea nici delegatul Anatolius, nici Theo- dulus, comandaniul armatei din garnizoana Traciei, — cioi 'ar fi putut «% convingi pe barbar, nici si] abati din hotiririlo sale, fl care era mindrn de vielorie si gata si pun’ mainile pe arme, iar ei desourajiagi din cauza dezastralui lor — ficur cunoscut ‘Asimuntilor printr’o sorisoare: sau sii dea inapoi pe captivii romani, cari se refugiaseri Ia ei, sau si pliteasct pentru fiecare captiv doi- sprerece aurei gi si Iibereze pe captivii huni. Dup3 ee au cetit sori soarea, rispunseri ci Romanii cari au fugit In ei au fost Misayi in Tibertate, iar Scifii cari au fost pringi'in rizboiu, au fost omoriji si cl pe doi fi pistreari captivi, fiinded gi dugmanii piriend ave- diul gi stind cftva timp la pindi, au ripht nigte copii cari pigteatt turmele inaintea intiriturilor) si pe cari, dae mu-i vor nestitui, nici ei, dupi legile rizboiuui, nu vor preda pe cei pringi. Ace- stea epuseri oi ce fuseseri trimisi la Asimunti gi atat regele Sci- silor cit gi comandantii romani au gisit eu cale si fie ciutati co. i, de cari Asimunfii spnnean ci au fost cipiti Dar, megisindwse nimenea, au fost liberati barbarii pringi de Asimungi, Scitii dindu-gi cuvintul de onoare oi acesti copii mu 1) Desi er vreamri de riaboia, totuyl plstorii commt gi pgtoan tar. mele in apropierea intirturilor cetitlor lo.este o fortiresss Traciei. Locuitorit jonsuri; et mn se Septcle lor impotriva ritari gi aveau ge- Astfel Hunii, pier 4. Ei insi cutree- and Ii te dedea de Se teritoriile Romi- Sistigate de ei, of Jor, le eran supe- wa cis pe foarte simile pe arme, Gear cunoscut captivii romani, (Beare capliv doi- SE ce an cetit sori = = fost cay im (/\ (ay = se glisese Ia ei, Pe de alté parte, Asimungii deolarari, subt prestare de jurimant, o Romanii cari aw fost fugari Ia ei, au fost pugi in Tibertate, desi mai sunt mulfi pink acum la ei, Céci nu socotese gi fi elleat jurimintal, dack pot mumai si scape pe ai lor. I (a, 447 d. Chr.) =v. ain gM otitis "tial ads ai || IV. Avila spre asi imbosti prietinil, thmitea ambasade peste ambson Romani sunt hiryuitt im lupee de Pari, Vanda, Isari si Saracen Dupi ce sa incheiat pacea, Attila a trimis iarisi o deputa- fiune la Romani Oriental: ca «i reclame pe fugari, Romanii iusi, dup ce primean pe delegati si dupi ce fi ineireau cu numerosse daruri, ii trimiteau inapoi spunand ci nau Ia ei fugari. Attila ti. mitea atunci din now 0 alti deputatiune, Incireind-o de bani si pe aceasta, apiirea in urmi a treia deputasiune si a patra. Cici Attila, Inind in bitaie de joc dimicia Romanilor, la eare ei re curgeau cu evlavie, mumai gi mumai eX mu cale: barbarii trata- tul de pace, pe cine voia si imbogiteasci din rudele sale, il trimi- tea la ei, niscocind noi motive si plizmuind noi pretexte. Jar Ro- mani se supunean tuturor pretenfiilor Ini sii implineau toate poruncile ca unui stipin, dupi placal hui, Cici Romani aveaw mo- ‘tive nu numai-de-a-fugi de rigboiul cu Attila, ci se temean si de Parti, cari ee pregiteau de Iupti si de Vandali cari pustien yinutu- rile maritime si de Jsauri cari ficeaw jafuri gi de Saraceni car: prin incursiunile Jor devastau regiumile din Orient si de popoarele din Etiopia cati se revoltaseri. De aceea, infrinsi ca moral, ciutau si se apropie de Attila, iar, fayi de celelalte popoare, incereau si re- igh, stringind ogtiri si alegind generali. = V (a. 448 d. Chr.) 'Y. Scitul Edecon vestete pe Teodosiu despre corerea Iai Antla Festini fugarii. Eunveul Chrysaphiue cauti sk conving’ pe Edecon +i suprine ‘pe Attila, Teodosie timite ta ambasadi la Aula pe Maxinin, $i sosi din now in ambassdi Edecon, un birbat soit care si- Vargise mai multe fapte mari in rishoiu, insojit de Orestes cure, fiind de neam roman, locuia in finutul Paconian de lings fluviut Sava ce apartinea acum barbarului, in baza tratatului incheiat ow—12- Actius, comandantul Romanilor din apus, Aesst Edecon, intrind in palat, dete impiratului din partea Ini Attile ecrisoarea prin care ‘acuza pe Romani pentru fugari, pentru cari amenin{a ci va recurge Ja arme, daci mu i se vor da inapoi, gi ack Romanii nu vor inceta de a mai cultiva pimanturile pe cari el le-a eucerit cu spada. Ace: ste piminturi se intindeau de-almgul Dunirii dela Paconi pink Ia NovaeSistoy, iar in lijime o cale de cinci zile. $i targul nu voia ‘ei ce mai find, ca mai inainte, pe malul Duninii, ci la Naiseas Nig), care fiind dirimat de el, devenise frontier intre yara Sciti- lor si cea a Romanilor, la o depirtare de flaviul Dunires, cale de Cf. Chron. Pasch, timp, ei a pi 1 S81, ed. Bonn: Despre accst rizhoiu a serie prea infelepiol Priseus din Teoria6 + fi trimise ca 0-1 arate. In acelag: timp, cerea ca Valentinian «ii ccedeze lai jumitate din impirigie, fiindet gi Honoria trebuia si primeascd © parte din domnie dela pirintele ei si care parte ina fost ripiti de licomia fratelui ei. Dar, deoarece Romani Occiden’ persistan in pirerea lor de mai inainte, nu sa dat ascultare ccre- silor Ini Attila, Acesta incepu pregitiri mai mari, stringindusi toati mulyimea gata de lupti. IX (a, 452 d. Chr.) TX, Attila dups ce a pustit Italia ea Sntors scasl si a Tncepat ai ame binge cu tizbois pe Romanii Oriental ‘Attila, dup ce a pustiit Italia, s'a imtors acz6i gi a anunjat c& va porni eu rizhoiu impotriva impiratilor Romanilor Orientali, plitit tributul fixat de Teodosie. X (a, 453 d. Chr.) X Ardsburius possth rishoiu cu Saracenii, Maximin si Priseus i in. tilnexe tratind conditile de pace. Ardaburius*), fiul Ini Aspar, s'a Tuptat ex’ succes 1a Damase $mpotriva Saracenilor, Cand a ajuns acolo comandantal Maximin, Smpreuni oa soriitorul Priscus, intilniri pe Arbadurius wratind ca dclegat in privinga pieii fiul Jai Aspars pe tatih generalulai roman Asper, it hema tot Ardeburius. Avupea Ini Ardaburius eetim tn Lexiconul Tui Suidar ‘ormftoarele: cArdaburius, Gul Ini Aspar, om distins ca suflet gi care, ca tn ‘teas, a alungat pe bacbaril ce jefuitert de mai mate ort Traci, a fost {icat {de topracal Marcian, ea recompensi pentru vitejia aa, prefect all armatelor Se Orient. Dar, ajungind inte’o epost de pace, eneralul, In aceasth demi tate a 2, 4 inceput sf ce dedea la 0 vieati de trindivic, le 0 vical ura ated xi de deafrdu. Cli fi plicemn comediantii si altimbancii si tot felul de Fintriont gi alle intregi si le petrooea in distracit write, neglijind cu total opiate ce duc la lorie, Marian, desi era un Smplrat foarte bun, @ murit in curtod, fae Aspar, prin putecea aa, fa ales ca urmay pe Leoancare parte ika i Occidental iat ascullare cere- stringindu si 3 si 2 anunyat silor Orientali, a XI (a, 453d, Chr.) XI. Maximin, plecind impreani eu Priseus in Thebaide din Exipt cheie pace eu Blemmyenit si Nubasli. Pacea este elleaté odati cu moartea Iai Maximin, Blemmyenii gi Nubazii*) dupa oe wu fost invingi de Romani, 44 eosit Ja Maximin o deputatiune din partea ambelor popoare, vo- ind «X inceapi tratative de pace, ti spuseri cX ei vor pistes pact cit timp Maximin va riminea in regiunea Thebanilor. Aces'a refc- ‘tind pentru moment 4 incheie un tratat eu ef, fi comunicari eX atit timp cit va tii el, mu vor mai ridica armele, Cum ici en aceasta 1a doaa solic n'a stat de yorbi, ce ffiew un armistiyin pentru o suti de ani. Tn aceas's invoial #a eizut de acord ea prizonierii romani i fie eliberati fii de pret de wiscumpirare, fie eX aceglin fuseces’ pringi atunci, fie in wun + iar vitele, cele Iuate atunci, si fie date inapoi, iar pentru cele consumate si se pliteasek prejul; «i dea obstutici din familiile nobile pentra asigurarea tra- tatelor; si le rimani liberi, dup vechia lor lege, trecerca la templul Isidei*), Egiptenii avind in grija lor bircile de pe fluvin in care find agezata statuia zeifei , —- Felal mori lul Attila si cauza morti lat no-> arati Tordanes tn geelash ‘pasagin tot dupi ariuirile Tui Prisous 2) Isis Osiris eran principalit zet ai Exipteniler. 3) Barbarti, adiet Egiptenii. 4) Philae, o ineull to Ni.ie tre Blemmyeni gi dintre Nubazi oameni cari an depus in insuli t tatul. Dupi ce «a transcris tratatal gi dupa ce eau adus obstaticii, — ena intre acegtia gi din aceia cari au domnit si din fii domni- torilor, oeea ce nu s'a mai intamplat nici odati in acest rizboiu pani acum, eici niciodati fii Blemmyenilor gi Nubazilor n’au fost obstatici Ja Romani. — Maximin, fiindoi mu si-a ingrijit trapui, a imbolnivit gi a murit, Barbarii aflind despre sfargitul Iui Ma- ximin, igi Iuari inapoi ou fora pe obstatici gi invadind regiunea ‘au. pustiito *) XII (a. 456 d. Chr.) (XIL Gobsses trimite © ambusadi la Roman, Se ineheie pacea ca ¢l in conditianile pe cari Euphemiss le-a indicat impiratulvi Marcian Gobazes*) a trimis o deputayiune la Romani. Acegtia ras- punseri delegatilor trimisi de Gobazes oi mu vor inceta rizboinl, deceit dacé sau Gobazes insusi va fi pirisit domnia sau ‘-o va fi Tuat pe cea a fiului sku, Cici, dupi vechea lege a firii, nu este 4) Asupra evenimentelor petrecute in Kqlpt in acest an, Prizes ne mai df ur ssitoareleinformatiunt intunal din fragmentele sale in Evagris, Hist. Beeles. Ul, S¢ Proteriue esto ales episcop al Alexendrinilor aa votul comun al adunii intrei, Dar, dupi ce sia oewpat scaunul, v's niscat in ora, agitat de dou pireri, © mare i writs rezvrtire. Clei uni, dupé cum se intimpl in astfel de impeejurdr, ce eau pe Dioscorus, alii dimpotrivi swsfineen ex indirjire pe Proterius, din aceasth pricink se iscari malte Iucruri write, De aceca, ne povesteste retorul Priseus, ajungind toemai atunei din provineia Theba la Alexandria, a vizut poporal indreptindu-se iaspotriva magistratlor si ck puteres armats, voind Inpiediee migearea, scestia 2 Tetras etunci in templal de odinioar’ al lui Serapis, ar poporul alergind dup i ia ascediat fnlimntru gi Ua dat foc de vit. Cind impératal aflet despre sccasta,« trimie acolo dou mii de soldat, recratati de eurind si acestia avind Vintal fevorabil, au fost impingi intepolo si dup septo afle au ajune in Imarea estate a Alexandrinilor. Dar, atuncl, soldayii avind o puriare seanda Toot8 fas de feméile si fetele Alexandrinior, sau petnecut Tucruri eu auult mai urite decit cele de mat fnainte, In eele din urmi insi poporal aduns fn cire # rugat pe Florus, comandantul fortelor militare ale Egiptului si eare conducea in acelasi timp si treburile politice ale cetiii, sk le redea sprov im care Ii se siitase, sf buile sl spoctacolele si toate cite li se erordinclor fleute de ei. $i astfl Florus Ia Indemnol atu (al ai Priseus), a fea ficut figidueli si riscoala. 20 potoli in scurt timp. 1) Gobazes, rege in ColeSe scest Tizboin or n’au fost Segrijit trupul, sfcyitul Tui Ma- sedind regiunes Acestia nis: Sects rizboinl, sau 0 va fi siesind dup aflat despre 5 wexsta vind fe parece scenda. sei cu malt eeerel sds Sietal si care be meden aprovi meewieste Ewe sia (al = 129 — permis si domneased in acelagi timp doi ingi. Astfel, peste Colchida trebuie «i domneased numai uml din doi: eau Gobazes sau fiul ace stuia gi numai cubt aceasti condifie vor inceta wizboiul. La aceasta 4l sfaiuise pe impirat Euphemius), un birbat care objinuse dem- nitatea de magistra al afacorilor gi care, prin priceperea gi talentul ‘ein de vorbi, avind 0 mare trecere, administra afacerile impira tului Marcian gi ajunsese sfetnicul celor mai multe gi mai bune planuri ale acestuia, El a primit de consilier al prevederilor asupra domniei gi pe seriitoral Priscus, Dandu-i-se alegerea, Gobazes a ho- ‘rit si Jase domnia fiului siu, iar el a depus insigniile domniei. A trimis, in acelasi timp, delegati la impiratul roman epre ai spune i, fiind acum un singur domn peste Colchida, n’ar mai trebui 4% fic atit de supirat, incit aX zidice armele, Impiratul dete ordin ca el ad vie in teritoriul roman gi eK dea sovoteali pentru cele ce el hotirise si faci. Acesta n'a refuzat oi vie, insi ora ea Dionysius, care fusese trimis odinioar’ in Colchida la Gobazes in cestiunea ne- fngelegerilor lor, ai dea garangie ci nu ya avea ak dea de nici o pri- mejdie, Deci Dionysius a fost trimis in Colchida si se injeleseri fn privinja tuturor diferendelor lor XIII (0. 460 d. Chr.) XUIL, Maiorianus se wneste cu Gofii din Gallia, Hotinise si treaci cu iaboiul in Africa in contra lui Genserich. Gotii din Gallia *) cari incheiaseré alianyi ex Romanii au sv- i Maiorianus, impiratul Romanilor Occidentali, popoarele in ara acestuia, pe unele ou arma, pe altele coavin- gindwle cu vorba, $i a incereat sk treaci gi in Libia ca mari forge, stringind © armati de aproape trei sute de coribii. Regele Van- dalilor insi a trimis la el mai intai o deputatiune, dorind si dee lege prin bunk invoiali neingelegerile dintre ei, Nerengind in acea- sta, a pusiiit tara Mauritanilor, unde trebuian si ajungi trupele navale ale Ini Maiorianus, ficind jafuri gi infectind gi apele. 1) Eaphemius, veri Introduceres, p. 19. 2) Goji din Gallia erau federati.Sn XIV (a. 463 d. Chr.) XIV, Romanti Occidental, temindusse de Marcellin yi de Vandali, alert ratului Leon, Delegatul Tui Leon indeaund pe Marcellin of Impotriva Romanilon. Genserich amenin}i. Pustiste St. Onogurilor 1s Tmpiratul Ia interven ‘alia, st Talia, Deputatiunes Sarazurilor, Urorilor Leon. ee teams de Marcellinus *), Romanii din apus au ineeput 5 potriva ca nu cumva aceasta inmulyindu-si trapele #i porneasc’ gi Jar ov eizboin, Cici afacerile xomane crau cam inourcate, amen pindo-i pe de o parte Vandal, iar pe de alti parte Aesidius®)- ‘cesta era ine’ un birbat din Gallia Occidental care luptase ali- teari de Maiorianus gi avea pe Mingi sine mult armati si era supi- piratului, Dar dela rizbo‘al in rat pe Romani pentru omoral im} Contra Lialienilor Lau abitut pentru moment neinjelegerile eu Go- ici ivinduse intre ei o discujie pentru teritoriul sii din Gallia Jing s'a }uptat vitejeg'e impotriva lor gia sivirgit fap~ invocinat, A te demne de un mare erou. Din cauga aeestor intimpliti Rom: Occidentali au trimis o deputasiune 1a Romanii Orientali, pentru ea sigi atragi de partea lor si pe Marcelhinus si pe Vandali. Phy- Jarchus*) a fost trimis intdi Ia Marcellinus pe care il convinse du-ze apoi si nm pornessed en rizhoiu impotriva Romanilor: da Ja Vandali s'a intors acasi fini de remultat: eiei Genserich a ame- ninfat ci nu va inceta riaboinl altfel, decit daci Si va da averea sia lui Aetias, Fiinde’, zicea el, e& si din partea ‘= primit partes din averea lui Valentinian, Tui Valentinian Romanilor Orientali fn numele Eudochiel, care se eisitorise ou fiul siu Honorich *). $i invoea in fieeare an. De aceea, indati ce sepa si acest pretext de rizboiu a fiicat primivari, Genserich eu o traps bine inarmati Gnvadeze Sicilia gi Italia, Cetisile, in cari s'a intimplat si fie gar nizoane subt axme, le-a cucerit nu eu uguringl, regiunile insi pe cari le-a giait Tipsite de trupe Te-a pustiit gi Je-a nimicit. Ciei Ita- Tenii nu puteau si apere toate localitiile expuse Vandalilor, fiind- ck eran atacati deodati de mai mulsi dusmani gi nm aveau forte 1) Mareellinus, genecal roman, competitor 1a donmia Remei dup moar tea Tui Maiosianus 2) Acgidius, magister milizum, Jn Gallia: 3) Phylercius, delegst roman pe line Mareelinus 4) Honorich, ful Genseric, gi sotul Eudochiei.de Vandal, sleareh pe Marcellin si sek. Pustiesio SL fr Le Sempratad Marcellinus *), gentra teritoriul § = sivdrgit fop- splici Romani ental, pentru Vandali. Phy ==> il convinse Gecindu-se apoi ha ame- & ve da averoa ssi din parten Bet Valentinian, ees, indati ce se aveau forte — Us + navale, Pe accetea cerindu-le dela Romani din ristrit, nu leas primit din canza tratatului ce accstia incheiaser ou Genserich. Ast- fel divizarea domnici a fost spre marea nenorocire a Romanilor Occidentali. : Cam in acclasi timp, trimisori ambasade la Romani din ris rit gi Saragurii, Urogii si Onogurii*) popoare gonite din silagurile lor de acasi, fiind impingi prin lupte de Sabiri*) pe eati fi alungasera Avarii, avegtia ingigi dislocati de popoarele ce locuiau pe coasta Ovea- nului, Accgtia din urmi igi pirisiseri jara din cauza cetii co ae ridi- cease de vaporii din mare gi din cauza ivirii a o multime de grifoni Despre acegtia se epunea oi nu vor dispirea inainte de a fi inghigit intregul neam omencec. Gonii din aceste pricini, ei au niivilit in Sirile invecinate si cei ce mm puteau rezista nivilitorilor mai par temnici decét ei, plecau in alti parte, ea bunioard Saragurii cari por. hind in ciutares unui now teritoriu ajunseri la Hunii Acatiri ¢i, ind mai multe lupte cu acegtia, i biruira gi ajunserd pind la Ro. mani, dorind ai giseasei la acegtia alianji, De accea impiratal Primi bine delegatia lor si ii concedix, dupi ce le-a dat daruri. XV (a. 464 d. Chr) letali cor dela et interving pace pe Vandali. Peroces, regele Perslor, se plnge ci fupacit peri sunt sunt impedicati dela culeal lor, Cere Lani

a vorbit as'fel din bunivointi fai de ei, pusera
mina pe Hupif cari ce giseau printre ei. $i, 1a un semmn dat, se mise
o strajnied Iuptd intre ambele popoare. Cind a aflat despre aceasta
Aspar, dar i ceilalyi comandangi ai eclorlalte armate
duit trupele in Tinie de bitaie si ueiser’ pe toi arbarii ec i
iii viaiind pictleala gi viclenia, se stranse
Joe gi ridicari armele impotriva Romanilor. lar eci de subt Aspar
distruserd omorind intreaga cohorti de subt ordinele lui, Pentea

 

 

  

 

    

 

 

     
 

si comandangi insi Iupta n'a fost fi
1d vitejeste, actfel ci cei cari dintre

primejdie, barbarii lup-

 

mai seipaserd, foryind
girurile romane, fugiri din cereal in care erau inch'si*)

 

 

  

XXII (a, 468 d. Chr.)
XXH, Sumnii pomind cu rishoiu impotriva Romanilor st a Lasilog
Pergi au voit «8 interving si ct in zizboiu si ceruri ajutorul Romanilor, De-
legatii Perglor anunsi victoria lor stupra Hunilor Cidarti Ingrijorares immpl-

   

 

ratulut Leon ia privinga afvcerifor din Sicilia,
FiindeX intre Romani gi Laai, pe de © parte, si intre poporul

Suanilor*), de alti parte, «a niscut © mare vrigmigic, Sua

pornind cu stzijnicie lnpta, si fiindel, din cauaa fortireyelor pe

cari Hi le-au Iuat Suanii, am voit af ia parte la rizhotu gi Pergi

ia trimiseri Ia impiratul Romanilor 0 ambasxdi care si-i oeari

 
 

 

    

 

ajutor, dar dela soldapii cari pizeau fronticrele Armoniei tribute.

re, dela cari, find in apropiere, ar avea wi ajutor mai grabnie gi
war fi in primejdie, primind ajutorul de departe sau, dack ar cost, #&
fie sleiji de cheltueli. Cici, find astfel, rizboiul sar amina, dupa
‘cum ¢'a intimplat ¢i mai inainte, In adevir, trapa de ajutor tri.
measi (subt comanda) Jui Heraclie, de teama ehel'uelilor de in-

 

   

1) Asupea cvenimentelor din acest an, Evagrius, in His, Bocles. 1 16
ne mai spune dupé Priseus, urmatosrele: Cam in acelai timp, cind a inceput
rixboinl Scijlor in contra Romaniloe din rinicit, au fost rguduite de un co
tremur Tracia si Hellespontul; de asemenes si Tonia si insulele numite Ciclade,
ya ef multe elidiri din Cnidos si din Cos an eisut in raink, §i plot extra:
ordinare spune Priseus ei au fost Ia Constantinopol si in
timp de tretpatra zile, apa virsindwse din oer ca un fluvin, $i mun
peivilit Im jes gi sate inundate sau ruinat. $i s'au ridicat chiar insule in
Tacul Boan co se giseste nu departe de Nicomedia, formate din aluvianile ce
Sou ingrimidit, Dar geestea sau Sotimplat mal tira

2) Suanii, Iocuitorit Suanici, o provineie din Asiamek de ci, pusera
wen dat, se miscu
leapre aceasta
scrinseri la un
de subt Aspar
Jui. Ponts
sarbarii lup-

5, fortind

 Persii, ace-
cece i card
tributa-

sed « inccput
de on

$ oleic
=i va
—s

a

— 137 —

tretinere, 0 trimise indirit, fiinde Persti gi Ierii eu oari purtau
‘atunei righoiu, ert ocupati in contra altor popoare. Parti insi
fintoreindu-ee acum din now impotriva Jor, au alergat la Romani,
Aces'ia Si vestirk of Ie vor trimete ajutoare gf um general care si-i
conduc. A sosit si dela Persi o ambaaedi care anunta ci Hunii

| daxiji au fost hiruiti de ei si ei Baloam*) cetatea Hunilor a fost
cucer:ti. Anunjind victoria, barbarii se filean ou ear voind 4% arate

Nex puterea lor presenti cate foarte mare. Dupi ce gi-au expus in-
Sircinarea, impSratul i-a concediat repede, avind o mai mare grije
de cele ce se petreecau in Sicilia *),

‘Sfirsital Istorie Iai Prise,

1 Balsam, 0 cetate in fara Hnilor Cidart

2) Referitor la evesimentele din acest an, Theophanes, im Chom, p.
178, od. Bons, ne mai dk dupl Priscus urmitoarcle informatiuni: In acest
an, Smpiratul Leon «trims impotriva lui Geneerich care avea in sth
pinire Africa o armeti bine cchipati, ici Genscrich, dupi moartea [al
Mareian, ficace mai malt stricieiuni in teriterile supuse paterii romane,
44 pridat, a Tust multi peizonieri si a distus cotiti. De acces, impieatal aprine
de minie a strins, din toath marea din Risirit 1100 cordbil, lea echipat eu
toldati sk arme si lea trimie impotriva lui Genserich. Se spune 6 pentra aceastl
floti eeu cheltit 1300 centinari de aur. De comandent si. prefeet impiratul
‘2 pes pe Basliscus, fratele Verinei Auguste, care avusese fnainte demnitetes
de consul si care biruiso in msi multe rinduri in Tracia pe Seiji. Ace
Gliodes {a sosit in grabi in ajutor din spus trupe mu neinemnete, « dat 0
mare lupti pe api impotriva flotel Iui Genserich sl ia seufundat mai multe
coribii, asa cd ar fi putut al cucerensch chiar i Cartaging, In cele din uri
nak momit de darurile Tui Genserich si de Danii cei multi ai acestlay #
predat st din buna sa vole # fort binuit, dupi cum ne spune Priseur din
‘Traci.