1 Introducere

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie
Elemente Constructive de Mecanica

Fina I
Semestrul 4 (2014-2015)
ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA I
Curs: 3h/sapt Prof.dr.ing. Constantin NITU
Lab&proiect: 2h/sapt S.l.dr.ing. Ciprian
RIZESCU si As.dr.ing. Mircea NISTOR
Sala lab. CH101 si 103,
Semestrul 5 (2015-2016)
ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA II
Curs: 3h Prof.dr.ing. Constantin NITU
Lab&proiect: 2h As.dr.ing. Mircea NISTOR
Sala lab. CH101


Fina I
BIBLIOGRAFIE
1. T.Demian, D.Tudor, I. Curita, C.Nitu Bazele proiectarii aparatelor
de mecanica fina, vol. I, ET 1984, Bucuresti
2. T.Demian, D.Tudor, I. Curita, C.Nitu Bazele proiectarii aparatelor
de mecanica fina, vol. II, ET 1986, Bucuresti
3. T.Demian Elemente constructive de mecanica fina, EDP 1980
4. T.Demian, s.a. - Elemente constructive de mecanica fina
Aplicatii, EDP 1981
5. http://curs.mecanica.pub.ro


Fina I
MECANICA FINA = PRECISION MECHANICS (lb. engleza)

MECANICA FINA = domeniul tehnic APARATE
MASINA = Sistem tehnic cu rol de a efectua, in principal,
un lucru mecanic (suplineste forta fizica a omului)
APARAT = Sistem tehnic cu rol de prelucrare a informatiei
(amplifica posibilitatile senzoriale, de perceptie si
intelectuale ale omului), indeplinind functii de
masurare, calcul, reglare automata)


Fina I
APARATE - ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA

= componente sau grup de componente mecanice care,
contribuie la realizarea aceluiasi rol functional
MASINI - ORGANE DE MASINI
MECANISM = Ansamblu de elemente, legate intre ele, avand o
miscare determinata
APARATELE si MASINILE sunt constituie din elemente constructive
de mecanica fina (organe de masini) si mecanisme, la care se
adauga componente de natura electrica, hidraulica, pneumatica,
etc.


Fina I
SISTEME SI SUBSISTEME DE MECANICA FINA

OROLOGERIE (MASURAREA TIMPULUI)


Fina I


Fina I
APARATE SI SISTEME DE MASURARE


Fina I
ELECTRONICA, BIROTICA SI TEHNICA DE CALCUL

ROBOTICA

Fina I


Fina I
APARATE SI SISTEME OPTICE

DISPOZITIVE DE
INVESTIGATIE MEDICALA

Fina I


Fina I
ROBOTICA MEDICALA PENTRU REABILITARE


Fina I
EXEMPLE DE ELEMENTE CONSTRUCTIVE

ARCURI

ARCURI

Fina I

ARCURI

Fina I

ASAMBLARI

Fina I

ASAMBLARI

Fina I

ARBORI

Fina I

ARBORI

Fina I

LAGARE

Fina I

LAGARE

Fina I

LAGARE

Fina I

GHIDAJE

Fina I

GHIDAJE

Fina I

GHIDAJE

Fina I


Fina I
PROIECTAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA

= conceperea formei si determinarea , prin calcul, a dimensiunilor adecvate rolului
functional, coroborate cu alegerea materialului corespunzator
= indeplinirea unor conditii functionale, tehnologice, economice si estetice
CALCULUL SE BAZEAZA PE:
1. FENOMENE FIZICE
- Solicitari simple si compuse ale elementelor constructive , la care se determina
eforturile unitare (rezistenta) si deformatiile
- Solicitari la contactul dintre doua elemente, la care se determina tensiunile din
stratul superficial (uzura)
-Frecare
- Incalzire (eventual)
2. RESTRICTII GEOMETRICE
-Exista limitari de spatiu pentru montajul componentelor, care obliga la alegerea
unor dimensiuni
- Tolerantele dimensionale constituie un lant care trebuie inchis pentru toate cotele


Fina I
BREVIAR DE REZISTENTA MATERIALELOR
Forte de legatura (F~=G/2) abstractizare a influentei structurii interne

a materialului elementului, ca reactiune la aplicarea unei sarcini externe,
pentru a mentine coeziunea structurala


Fina I
TENSIUNI (EFORTURI UNITARE)
Forta F se distribuie pe sectiunea transversala, A, astfel incat, pe un

element de arie, dA, actioneaza forta dF, avnd o direcie oarecare. Pe
elementul de arie dA, fora poate fi considerat uniform distribuit pe
suprafaa acestuia, mrimea efortului distribuit pe unitatea de
suprafa fiind:
Componenta pe directia normala la sectiunea A este
tensiunea normala, , iar cea continuta in planul de
Sectionare este tensiunea tangentiala,


Fina I
Elementele constructive sunt solide deformabile, sub aciunea forelor

i momentelor exterioare. Intensitatea aciunii acestora n punctele
interioare se evalueaz tensiuni ori eforturi unitare [N/mm2 = MPa].
Efectul este o deplasare local a punctului vizat, care produce,
mpreun cu punctele adiacente, o deformare a ntregului solid.
ntreaga teorie a rezistenei materialelor se bazeaz pe legtura
ntre tensiuni i deformaii, care este stabilit prin ncercri
experimentale, pentru diferite materiale. Legea lui Hooke este,
practic, singura utilizat la calculul elementelor constructive, fiind
valabil pentru materiale elastice, supuse solicitrilor statice


Fina I
Punctele marcate n diagrama Hooke au semnificaia: p limita de

proporionalitate (pn la care relaia - este pefect liniar); e
limita de elasticitate; c limita de curgere; r - limita de rupere.


Fina I
CALCULE DE REZISTENTA LA SOLICITARI STATICE -Solicitri simple

Aciunea unei singure sarcini (for, moment) n seciunea unei bare
provoac o solicitare simpl. n tabelul urmtor, sunt indicate relaiile
de calcul corespunztoare acestora.


Fina I
SOLICITARI DE CONTACT
La contactul ntre dou corpuri (elemente constructive), ncrcarea
determin o stare de tensiune n straturile superficiale ale acestora, care
poate conduce la distrugerea lor. Din acest motiv, valoarea acestor
tensiuni de contact se determin cu relaiile din tabelul urmator, n
funcie de geometria suprafeelor n contact.


Fina I


Fina I


Fina I


Fina I
SOLICITARI COMPUSE
Solicitri care produc numai tensiuni normale
Acest caz apare cnd un element constructiv este supus la ntindere i la
ncovoiere sau la compresiune i ncovoiere. Tensiunea este maxim n fibra
extern cea mai solicitat i este dat de expresia:
cu convenia c N i Mi sunt pozitive, dac au sensul din figura (dreapta sau

stnga).


Fina I
Solicitri care produc tensiuni normale i tangeniale

Tensiunile normale sunt generate de solicitrile la ncovoiere, traciune sau
compresiune, iar cele tangeniale, , de solicitrile de forfecare i torsiune.
n acest caz, se utilizeaz formule obinute prin aplicarea teoriilor de rupere a
materialelor, respectiv:
1. Teoria I-a, a tensiunii normale maxime:
2. Teoria a II-a, a deformaiei maxime; conform acesteia, se admite

c:


Fina I
3. Teoria a III-a, a tensiunii tangeniale maxime:
4.Teoria a IV-a, a energiei maxime de deformaie
Alegerea tensiunilor admisibile

Corectitudinea calculului de dimensionare sau verificare depinde de
alegerea tensiunilor admisibile. Acestea pot fi obinute prin dou
metode:
a) Utilizarea unor tabele de valori din ndrumare de specialitate, care
acoper un numar limitat de cazuri practice (metoda tabelar);


Fina I
b) Utilizarea valorilor tensiunilor limit specifice materialului,

raportate la un coeficient de siguran, c, care depinde de aplicaie
(metoda portanei); potrivit acestei metode,
si
unde lim si lim pot fi limita de curgere sau de rupere a materialului

(la solicitari statice), ori rezistena la oboseal la solicitri variabile.
Coeficientul supraunitar de siguran se alege n funcie de importana
construciei privind consecinele distrugerii elementului (daune
materiale sau asupra sntii umane) i de modul de variaie, n timp,
a tensiunilor.


Fina I
CONTACTUL INTRE DOUA CORPURI

- Pe suprafata
- Punctiform
- Liniar
Contact pe o suprafata

Contact punctiform

Fina I

Contact punctiform

Fina I

Contact punctiform

Fina I


Fina I
Contact punctiform
Suprafetele in contact sufera o apropiere elastica

Contact punctiform

Fina I


Fina I
Contact punctiform
Semnul + corespunde unei suprafete convexe, iar cel unei suprafete concave


Fina I
Contact liniar
Cele doua corpuri se asimileaza cu doi cilindri in contact cu o generatoare comuna


Fina I
Contact liniar
Latimea, b, a zonei de contact
Tensiunea de contact maxima va fi:
S-au notat: l - lungimea de contact; R raza de curbura echivalenta

In relatie, razele R1 si R2 au semnul (+)
pentru suprafetele convexe si (-) pentru
cele concave.

Caz particular

Fina I
Doi cilindri cu axele perpendiculare

realizeaza un contact teoretic punctiform.
Se aplica relatiile lui Hertz pentru contact
punctiform, in care:
Pentru cilindri cu aceeasi raza, pata de contact

este circulara, iar

1 Introducere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Introducere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

MECANICA FINA = PRECISION MECHANICS (lb. engleza)

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

APARATE - ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

SISTEME SI SUBSISTEME DE MECANICA FINA

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

APARATE SI SISTEME DE MASURARE

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

ELECTRONICA, BIROTICA SI TEHNICA DE CALCUL

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

APARATE SI SISTEME OPTICE

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

ROBOTICA MEDICALA PENTRU REABILITARE

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

EXEMPLE DE ELEMENTE CONSTRUCTIVE

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica

PROIECTAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE DE MECANICA FINA

Universitatea POLITEHNICAdin Bucuresti

Elemente Constructive de Mecanica