Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Glice Rina A
Glice Rina A
Cuprins
1
1.Generalitati
2.Obtinere
3.Proprietati fizice
4.Reactia de saponificare
5.Proprietati chimice
6.Gliceridele
7.Trinitrat de glicerina
8.Aplicatii practice
9.Utilizari
10.Retete
11.Bibliografie
GLICERINA (glicerol)
HOH2 C
CH CH2 OH
OH
1,2,3-propantriol (glicerina)
OBTINERE
grasimi: n grame
alcool : n ml
NaOH : n ml solutie 30-40%
NaCl : m ml solutie saturata
PROPRIETATI FIZICE
4
REACTIA DE SAPONIFICARE
Grasimile reactioneaza cu solutii apoase de baze tari (NaOH sau KOH); are loc
o reactie de hidroliza, in urma careia se formeaza sarurile de sodiu (sau de
potasiu) ale acizilor grasi din compozitia grasimii si se reface glicerina:
Intrucat saruri ale acizilor grasi sunt folosite ca sapunuri, reactia de hidroliza
bazica a grasimilor se numeste saponificare.
PROPRIETATI CHIMICE
a) Reacia de deshidratare :
CH2 OH
CH2
CH OH
H2SO4
CH
CH2 OH
+ 2 H2O
CHO
CH2 OH
CH OH + 3 HNO3
CH2 ONO2
H2SO4
CH - ONO2
CH2 OH
+ 3 H2O
CH2 ONO2
CH2 OH
CH2 OCu
7
CH OH + Cu(OH) CH - OCu
CH OH
+ 2 HO
CH OH
GLICERIDELE
Orice glicerid prezint o parte care deriv de la glicerol i o parte care deriv de
la acizii grai. Dup numrul de grupri hidroxid (-OH) esterificate din molecula
glicerolului, gliceridele se mpart n monogliceride, digliceride i trigliceride.
Trigliceridele sunt cele mai rspndite gliceride din natur. Molecula unei
trigliceride prezint trei catene formate din acizi grai monocarboxilici, cu un
numr par de atomi de carbon.
Cei trei radicali (R', R'', R'') ai acizilor grai din structura unei trigliceride, sunt
mai rar identici, n grsimile naturale fiind de obicei diferii (mai multe despre
trigliceride).
TRINITRAT DE GLICERINA
Trinitratul de glicerina, se obtine in urma reactiei dintre glicerina si acid azotic:
9
Trinitratul de glicerina, TNG este un lichid uleios incolor, care explodeaza foarte
usor. El se descompune prin autooxidare, din cauza continutului mare de oxigen
din molecula. Un soc mecanic oricat de mic, deformeaza molecula de trinitrat de
glicerina, astfel incat atomii de C, H si O isi pot schimba partenerii, formandu-se
un numar foarte mare de molecule in stare gazoasa; ecuatia reactiei chimice este:
10
APLICATII PRACTICE
Cele mai importante intrebuintari ale glicerinei pot fi grupate in doua categorii:
a. Intrebuintarile care au la baza capacitatea mare a glicerinei de a forma
legaturi de hidrogen, atat intramolecular, cat si cu moleculele de apa sau
cu grupe OH din alti compusi organici; astfel glicerina:
-intra in compozitia unor solutii farmaceutice de uz extern (cu rol de
antiseptic si calmant), a unor produse cosmtice (are actiune emolienta
catifeleaza pielea si impiedica uscarea ei) si in pastele de dinti (impiedica
uscarea);
-se adauga in compozitia bomboanelor pentru a impiedica procesul de
cristalizare a zaharului;
-se pune pe frunzele de tutun ca sa impiedice incretirea lor si chiar in
tutun pentru a pastra umiditatea;
-se incorporeaza in unele materiale plastice, pentru a le pastra
plasticitatea, deoarece actioneaza ca un lubrifiant intre moleculele de
polimeri;
-este un constituent valoros al vinurilor de calitate, contribuind la gustul
dulce si catifelat (datorat vascozitatii); formarea unui strat care adera la
peretii paharului, dupa ce vinul a fost agitat usor, se datoreaza prezentei
glicerolului care mareste vascozitatea si face ca vinul sa se scurga mai lent
de pe peretii de sticla (este un indiciu al calitatii);
-se utilizeaza ca lichid in termometrele care sunt folosite la temperaturi
sub +290C (cand incepe sa fiarba).
b. Intrebuintarile care au la baza proprietatile chimice ale glicerinei:
-este componenta de baza a grasimilor, din care se si obtine la fabricarea
sapunurilor;
-se intrebuinteaza ca materie prima pentru fabricarea unor rasini
sintetice;
-este materia prima de baza pentru fabricarea trinitratului de glicerina
11
UTILIZARI
Bibliografie:
14
15
16
17
18
19
20
21