Sunteți pe pagina 1din 3

Cercetare stiintifica

Electrocardiograma
Electrocardiograma ajuta bolnavi cu afectiuni cardiace?
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o nregistrare a activitii electrice a fibrelor
musculare ale inimii. Fiecare contracie a miocarduluieste urmarea unei excitaii electrice care
provine de la nodulul sinusal i transmis musculaturii inimii. Aceste modificri ale potenialelor
electrice ale inimii se pot msura la suprafaa organismului, fiind prezentate printr-o imagine
repetat a activitii cardiace electrice. Cu ajutorul electrocardiogramei se pot enuna o serie de
proprieti i boli ale inimii.

Tipuri de EKG
TELEMETRIA. Consta in supravegherea cardiaca non-stop, in cadrul spitalicesc,
implicand atasarea a minimum doi electrozi conectati la un electrocardiograf de dimensiuni
reduse. Dispozitivul emite un semnal continuu, captat si afisat intr-un sistem central de
monitorizare.
MONITORIZAREA HOLTER.
TESTUL DE EFORT. Este o analiza utila pentru depistarea modificarilor activitatii
electrice cardiace ce apar intr-o etapa de solicitari musculare.

Scurt istoric
Electrocardiograful modern este, asemenea altor invenii, rezultatul unui proces evolutiv
de dezvoltare i de perfecionare. Primul astfel de aparat, din 1794, a fost numit galvanometru,
i detecta cmpul electric al inimii umane, fr a-i msura curentul. Dispozitivul a fost
mbuntit abia n 1849 de Emil Du Bois. Astfel, curentul electric putea fi msurat prin
adugarea unui ntreruptor cu dou poziii, iar dispozitivul s-a numit reotom (feliator de flux)
n 1868, Julius Bernstein, student al lui Du Bois, a adus mbuntiri reotomului, permind
varierea intervalului dintre stimulare i eantionare. Cunoscut sub denumirea de reotom
diferenial, acesta a fost primul dispozitiv care putea msura electrocardiograme. n acea vreme,
cele mai multe EKG-uri erau realizate pe inimi de broate, iar electrozii erau aezai direct pe
inim. Deoarece pentru msurarea precis a impulsurilor electrice ale inimii era nevoie de o
sensibilitate mai bun, s-a inventat electrometrul capilar. Acesta a fost gndit de Gabriel
Lippman n 1872. Totui, mai rmnea o problem: activitatea electric a inimii nu putea fi
msurat cu precizie fr deschiderea cavitii toracice..n anul 1843 Carlo Matteucci descoper
activitatea electric a inimii datorit experimentelor fcute pe inimile unor porumbei.
n 1882,fiziologul Augustus Desir Waller face pentru prima dat un EKG cu ajutorul
soluiei conductoare de curent, clorur de argint, cainelui sau Jimmy. In 1887 cu ajutorul
unui electrometru capilar (inventat 1873 de Lippmann),Augustus Desir Waller a putut nregistra
pentru prima dat fluxurile inimii.

Instrumentele pentru electrocardiogram urmau s fie semnificativ mbuntite


de Willem Einthoven, iar din anul 1903 au fost ntroduse pentru diagnosticare n clinici.
Tehnologia introdus de el se folosete si n prezent. Olandezul Willem Einthoven a realizat
prima electrocardiogram. Lui i se datoreaz faptul c EKG-ul a putut fi utilizat, aa cum se
ntmpl i astzi, n spitale sau cabinetele medicale. Cu ajutorul electrocardiografului se
studiaz fenomenele bioelectrice pe care le produce inima n timp ce bate. Metoda este astzi
foarte folosit n ntreaga lume. Majoritatea termenilor introdusi de savant au ramas in limbajul
de specialitate, studiile lui fiind fundamentale pentru electrocardiografia actuala. Un impuls
electric de intensitate extrem de redusa, initiat in zona atriala, se extinde aproape instantaneu in
restul muschiului cardiac, determinandu-i contractia (ceea ce popular denumim "bataie"). Acest
fenomen de stimulare in lant a celulelor are drept consecinta pomparea sangelui in restul
organismului. Inregistrarea undelor electrice generate in timpul activitatii inimii reprezinta o
metoda pe cat de simpla, pe atat de importanta in diagnosticarea patologiilor cardiace.
Augustus Desire Waller a fost primul care a descoperit i a nregistrat cu succes
activitatea electric a inimii umane, n 1887. Iniial, el a numit raportul procedurii
electrogram, pentru ca apoi s-l numeasc cardiogram. Mai trziu, a fost introdus termenul
care se folosete i n prezent: electrocardiogram.
Willem Einthoven a nceput s-i conceap propriul galvanometru n 1900. Rezultatele
sale erau mai sofisticate dect fuseser cele ale lui Du Bois-Reymond cu mai bine de un secol
nainte. Eforturile lui Einthoven se justificau prin faptul c nu era mulumit de electrometrul
capilar. n schimb, a conceput galvanometrul cu coard, aprut n 1903.
EKG-ul su a fost produs iniial n Germania de firma Edelmann & Sons din Munchen,
iar dup aceea productorul a fost Cambridge Scientific Instrument Company. Primul
electrocardiograf a aprut n Statele Unite a fost un electrocardiograf cu coard Edelmann, adus
de Alfred Cohn n 1909. Primul EKG fcut n Statele Unite a fost cel conceput de profesorul
Horatio Williams i produs n 1914 de Charles Hindle. Cohn a primit primul electrocardiograf
Hindle n mai 1915. Un fapt interesant i totodat dramatic s-a produs n data de 20 mai 1915,
cnd aparatul lui Cohn a demonstrat c pacientul care era supus unui examen EKG urma s
sufere un atac de cord. Odat cu evoluia galvanometrului cu coard, greutatea acestuia a sczut
de la 272 kg n 1903 la 13,5 kg n 1928. Un alt progres nregistrat a fost reducerea dimensiunilor
electrozilor.
n 1920, Cohn a introdus n Statele Unite electrodul prins cu ching. Zece ani mai trziu,
Cambridge Scientific Instrument Company dinNew York a introdus electrozii cu contact direct
din plcue de argint, originari din Germania. Rudolph Burger a realizat n 1932 un electrod cu
suciune, modificat ulterior sub form de ventuz, variant folosit ca standard pentru o perioad.
Urmtoarea faz a evoluiei electrocardiografului a fost utilizarea tuburilor electronice cu vid
pentru amplificarea semnalului. Primul astfel de aparat a fost produs n Statele Unite de General
Electric. Odat cu introducerea tubului catodic, caracteristicile fizice ale nregistratorului
aparatului de EKG s-au mbuntit. Pasul urmtor a constat n introducerea EKG-urilor cu
amplificator care au dus la realizarea instrumentelor de nregistrare direct. Aceste instrumente
puteau traduce impulsurile electrice n semne lsate cu tuul pe o coal de hrtie, devenind astfel
disponibil o ilustrare continu a activitii cardiace a pacientului.

Banca britanica Halifax, a anuntat ca testeaza posibilitatea inlocuirii clasicului


sistem de indentificare la distanta a clientilor pe baza de parola cu un altul, in functie de
bataile inimii masurate cu ajutorul unei bratari purtate de persoana care doreste sa-si
acceseze conturile. Bratara Nymi, de conceptie canadiana, se poarta la incheietura mainii si
permite autentificarea pe baza electrocardiogramei. Banca subliniaza, intr-un comunicat de presa,
ca prin comparatie cu alte masuratori biometrice (iris, amprente digitale), electrocardiogramele
au avantajul de a fi 'un semnal viu al corpului', ceea ce reduce posibilitatea 'falsificarii sau
intruziunii'.
Dr. Marius Geant: Exist din ce n ce mai multe dispozitive am testat o hus pentru
telefonul mobil ce avea 2 electrozi i puteai s-i faci o electrocardiogram. Extrem de util
pentru depistarea tulburrilor de ritm cardiac. Asta se face acum doar n spital. Este la grani,
este un domeniu neexplorat pn acum.
Un ECG este indicat pentru mai multe lucruri. O durere in piept poate fi evaluata printr-o
electrocardiograma, cauzele in acest caz pot fi aritmiile, ingrosarea peretiilor unei camere a
miocardului, inflamatia sacului ce inconjoara inimia sau un nivel sanguin neobisnuit. ECG mai
poate fi folosit si pentru monitorizarea eficientei eventualelor efecte secundare a medicamentelor
cu efect in partea legata de activitatea electrica a inimii sau verificarea dispozitivelor implantate,
precum pacemakere sau defribilatoare.
Aparatul ECG este extrem de util pentru monitorizarea cardica si detectarea din timp a
afectiunilor. ECG-ul face parte din echipamentele medicale de ultima generatie care contribuie
imens in imbunatatirea calitatii serviciilor medicale si implicit a calitatii vietii noastre.

S-ar putea să vă placă și