Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Tema:
Reabilitarea comunitara pentru
copiii strazii
si copiii abandonati
strada si care se ntorc, de regula, zilnic n familiile lor. Ei frecveteaza rar sau deloc
scoala, iar anafalbetismul e destul de des intalnit printre ei. Prezenta lor in strada
are scopul de a castiga bani prin cersit sau prin alte activitati, iar seara se intorc, in
mod obisnuit, in familie. Insa, influenta contactelor zilnice cu ceilalti copii si tineri
care habiteaza in strada, dar si experienta unor abuzuri din partea familiei, cresc
riscul ca acestia sa se afilieze definitiv strazii. Consumul de droguri (volatile) are
pondere mica, dar presiunea implicita a mediului ii poate determina sa le
experimenteze.
Copiii care traiesc in strada circumstantial formeaza un alt segment al vietii
stradale. Acestia, desi au perioade mai mici sau mai indelungate de timp cand
revin in familiile sau institutiile de apartenta, atractia strazii are, totusi, o putere de
influentare covarsitoare asupra lor. Vulnerabili, ei se intorc constant in strada si
sunt, intr-o masura crescanda, in pericolul de a permanentiza sederea lor aici.
Exceptand acest aspect, ei nu se diferentiaza prea mult de categoria mentionata in
continuare. Este vorba despre copii care traiesc permanent n strada, fara sa aiba
contacte cu familia sau cu institutia de ocrotire. Acestia au o atitudine confuza sau
indiferenta fata de familie, amintirile predominante fiind cele din viata stradala sau
institutionala.
Sursele de castig sunt munca, cersitul, prostitutia si micile furturi. In ce
priveste igiena si sanatatea, starea lor este una extrem de improprie si alarmanta.
Fiind nevoiti sa supravietuiasca la cerintele dure ale strazii, comportamentul
acestora are tendinte violente. Fumatul, consumul de droguri volatile este aproape
generalizat, iar adolescentii consuma si alcool.
Tinerii care traiesc n strada sunt o componenta aparte a vietii stradale. Ei
sunt neglijati atat de catre cercetatori ai fenomenului care ii ignora sau doar le
mentioneaza fugitiv existenta, cat si de majoritatea organizatiilor, institutiilor si
masurilor de protectie sociala. Tinerii sunt catalogati drept esecul incercarilor
anterioare de reintegrare ale institutiilor asistentiale si dupa aceasta afirmatie se
pune, de obicei, punct.
Peste jumatate dintre tineri au mai mult de noua ani de experienta in strada.
Cu toate ca nu mai au varsta legala, ei sunt asimilati in continuare copiilor strazii
si au, in genere, rol de lideri de grup, fiind cei care stabilesc regulile dupa care
acestea functioneaza. Pe langa fumat, consumul de alcool si de droguri volatile, in
ultimii cinci ani, consumul de heroina a devenit printre tineri o problema serioasa.
Sursele acestora de venituri provin din munci grele, cersit sau furturi.
Un ultim grup mentionat este cel al copiii care traiesc cu parintii n strada.
Datele statistice ingrijoratoare furnizate de catre Comisia Anti-Saracie, in anul
2000 arata ca jumatate din populatia Romaniei traia sub pragul de saracie. Situatia
respectiva a condus la pierderea locuintelor a numeroase familii care, din pricina
lipsei unor institutii tip adaposturi familiale (nu exista decat centre pentru mamele
cu copii foarte mici), acestea au fost nevoite sa traiasca in strada cu copiii lor.
Pentru a supravietui, parinti si copii, impreuna, cersesc sau presteaza diverse munci
slab remunerate. In aceasta categorie sunt inclusi si acei tineri din strada care au
devenit prini la rndul lor.
Posibile soluii pentru rezolvarea problemei
1. Crearea unor structuri unice, att la nivel guvernamental, ct si la cel judeean i
local, de protecie a copilului;
2. Implementarea unor servicii sociale adresate familiei, de prevenire a separarii
copiilor de familie, care s se realizeze prin sprijinul acordat familiilor cu muli
copii i a celor cu dificulti financiare, familiilor aflate n criz sau disfuncionale;
3. Desfasurarea unor programe de reintegrare a copiilor n propriile familii sau
plasarea lor n familii de plasament temporar sau permanent, adoptive, i doar n
cazuri extreme, n lipsa altor soluii plasarea lor n instituii de stat;
4. Elaborarea unor programe de protectie adresate nemijlocit copiilor strzii prin
lucrtori sociali stradali, centre de alimentare, asisten medicala i sociala;
5. Dezvoltarea unui sistem de masuri de protectie a copilului mpotriva neglijrii
sau abuzului n propria familie;
Se pot identifica cinci tipuri de demersuri de reintegrare sociala a copiilor strazii:
1. demersuri spre familie (reintegrare familiala);
2. demersuri spre scolarizare (reintegrare scolara);
3. demersuri spre a-i gasi de lucru;
4. demersuri spre a-i adaposti (in institutii);
5. demersuri de ameliorare a relatiei cu cei din mediul strazii;
oferite
si
obiective
ale
centrelor
de
zi
pentru
copii
Bibliografie:
https://ro.scribd.com/doc/134623731/Fenomenul-copiii-strazii
http://www.creeaza.com/familie/asistenta-sociala/COPIII-STRAZII-UNFENOMEN-ACTU217.php
http://www.rasfoiesc.com/sanatate/asistenta-sociala/Demersuri-dereintegrare-socia35.php