SNGELE

Eleve: Enache Iulia, Mihalcea

Alina
Clasa a X-a C
CNCN

Cuprins

Ce este sngele?
Elementele figurate
Plasma
Funciile sngelui
Proprietile sngelui
Grupele de snge

Ce este sngele?
Sngele este un esut sub form
lichid ce este alctuit din:
Elemente figurate 45% din volumul
sanguin
Plasm 55% din volumul sanguin

Prin intermediul acestui esut lichid se

realizeaz toate schimburile nutritive
i de epurare dintre organism i
mediu.
n ntreg organismul circul n mod
normal aproximativ 5,5 l de snge,
ceea ce reprezint 1/13-1/14 din
greutatea corporal a unui adult de
aproximativ 55-70 kg.

Elementele figurate
Elementele figurate isi au originea in
tesutul hematogen din maduva rosie
a oaselor, splina, ganglioni limfatici si
timus.
Acestea sunt
eritrocitele
Leucocitele
trombocitele

Eritrocitele
-Sunt in numar de 4-6 milioane/mm3, diametrul de 7-8
si are forma biconcava.
-Acestea sunt anucleate la maturitate, au culoare rosie si
au o durata de viata de cca 100-120 zile, dupa care sunt
distruse in splina (hemoliza).
-Eritrocitele contin hemoglobina
Ele transporta gazele respiratorii - O 2(oxihemoglobina) si
CO2 (carbohemoglobina), ambele fiind combinatii stabile.
- In contact cu CO (methemoglobina) este o combinatie
stabila care duce la asfixiere
Scaderea numarului de eritrocite determina anemia.
Cresterea numarului de eritrocite determina eritrocitoza.

Leucocitele
Leucocitele mai sunt denumite
globule albe i se gsesc n numr de
4000 9000 pe mm3.
n funcie de aspectul lor, leucocitele
se mpart n 5 tipuri principale:
neutrofile, eozinofile, bazofile,
monocite i limfocite.

 Neutrofilele
Neutrofilele sunt celule care au un nucleu cu 2 5
lobi. n interior conin granule cu diverse enzime,
printre care lizozim, o substan care diger
peretele bacterian i alte enzime cu rol n aprarea
antimicrobian.
Neutrofilele sunt considerate prima linie de aprare
a organismului n faa unei agresiuni. Ele sunt
specializate n fagocitarea microbilor i pot prsi
vasele de snge printr-un proces de diapedez.
Numrul neutrofilelor crete n infecii.

 Eozinofilele

Aceste celule au adesea un nucleu bilobat (2 lobi). Ca i

neutrofilele, conin granulaii n plasm. Sunt celule
mobile, micarea acestora se produce pe baza unor
ageni chemotactici.
Eozinofilele sunt celule fagocitare, ele distrug bacteria
ingerat prin mecanisme asemntoare cu neutrofilele.
Numrul eozinofilelor crete, n special, n infecii
parazitare.
Eozinofilele nu inger paraziii, ci produc substane
toxice lng acetia. De asemenea, numrul de
eozinofile crete n alergii sau afeciuni ca astmul.

 Bazofilele
Bazofilele sunt celule cu nucleu
polilobat, cu granulaii n citoplasm.
Sunt celule mobile, cu proprieti
fagocitare.
Dup ce sunt activate, aceste celule
elibereaz o substan, histamin, cu
rol n inflamaie.

 Monocitele
Sunt cele mai mari dintre leucocite. Au un
nucleu cu form reniform (de bob de fasole)
i, dup ce sunt formate i eliberate n
circulaie, migreaz n esuturi, unde pot
rmne i ani de zile.
Monocitele sunt celule mobile, ele pot
fagocita microorganisme, celule lezate sau
moarte i particip la elaborarea unor
rspunsuri ale sistemului imunitar.

 Limfocitele
Limfocitele sunt un grup de celule, cu nucleu
mare i citoplasma lipsit de granulaii. Se
mpart n 2 tipuri: limfocite T i limfocite B.
Limfocitele B sunt celule productoare de
anticorpi, care, odat ataai unei bacterii,
acetia vor produce fagocitarea microbului de
ctre o celul specializat.
Mai exist limfocite killer, care distrug unele
tumorale sau infectate viral.

Trombocitele
Mai sunt denumite si plachete
sanguine si sunt elemente acelulare,
anucleate, avand un rol foarte
important in realizarea proceselor de
hemostaza.
Se formeaza la nivelul maduvei
hematogene.
Durata de viata este de aprox. 8 zile.
Distrugerea lor are loc la nivel splenic
si hepatic, dar si la nivelul circulatiei

Plasma sanguin
Plasma sanguin reprezint aproximativ 5560% din
snge i este format din aproximativ 90% ap, 1%
substane anorganice (sruri minerale care conin ioni)
i aproximativ 9% substane organice (proteine,
glucide, lipide etc).

Proteinele din plasm pe lng rolul de transport, mai

joac un rol important n aprarea organismului prin
sistemul imunologic, n procesul de coagulare a
sngelui , meninerea constant a presiunii osmotice
din snge. Plasma se utilizeaza in afectiunile care se
soldeaza cu afectarea factorilor de coagulare din sange
: afectiuni hepatice,arsuri si altele.

Funciile sngelui
Sangele are o multitudine de functii,
precum:
1. Functia circulatorie
2. Functia respiratorie
3. Functia excretorie
4. Functia de mentinere a echilibrului
hidro-electrolitic
5. Functia de termoreglare
6. Functia de aparare a organismului

Proprietile sngelui
Sangele prezinta asemeni oricarei
substante anumite proprietati fizicochimice precum:
1. Culoarea
2. Densitatea
3. Temperatura
4. Vascozitatea
5. Ph-ul
6. Presiunea osmotica

Culoarea
Culoarea se datoreaza prezentei
hemoglobinei (Hb) din eritrocite. Nuantele de
rosu ale sangelui variaza in functie de gradul
de saturatie a Hb cu oxigen. Sangele arterial,
ce are o saturatie cu oxigen a Hb de aproape
100%, prezinta o culoare risu aprins.
In teritoriul venos, Hb redusa confera
sangelui o culoare rosu inchis, cu atat mai
inchisa cu cat proportia de Hb redusa este mai
mare.

Densitatea
Densitatea sangelui este data de
cantitatea si densitatea substantelor
solvite, in special proteine si de
numarul de elemente figurate.
Valoarea normala a densitatii
sangelui este de 1061 la barbati,
1057 la femei si de 1027 a plasmei,
fata de 1000 pentru apa.

Vascozitatea
Vascozitatea sangelui este un factor
hemodinamic important deoarece
poate influenta fluxul sanguin si
astfel aportul de O2. Prin frecarea
dintre moleculele diverselor
substante din sange, precum si
dintre sange si peretele vascular sunt
generate forte de coeziune care se
opun curgerii sangelui.

Presiunea osmotica
Presiunea osmotica este direct
proportionala cu numarul de particule
dizolvate in sange. Deoarece
presiunea osmotica nu este influentata
de celulele sanguine, 93% din
presiunea osmotica a plasmei (7,67
atmosfere) este datorata electrolitilor
din plasma si 7% substantelor
organice neelectrolitice, uree, glucoza.

Temperatura
Temperatura sangelui variaza cu o
medie de 37,7-380C. Temperatura
este maxima (400C) la nivelul hilului
hepatic si prezinta un minim (360C) in
plamani.

Grupele de snge