Sunteți pe pagina 1din 4

Ca temperament si structura, dar si ca mijloace si procedee artistice Eminescu este un romantic, asa cum s-a

autoproclamat in arta sa poetica postuma "Eu nu cred nici in Iehova":


"Nu ma-ncantati nici cu clasici,
Nici cu stil curat si antic Toate-mi sunt deopotriva,
Eu raman ce-am fost: romantic".
Eminescu trebuie incadrat in romantismul european si comparat cu toti marii romantici europeni, cu Byron si
Shelley, cu Holderlin si Novalis, cu Leopardi si Victor Hugo, cu Puskin si Lermontov.
Eminescu a fost considerat de critica straina si romaneasca ultimul mare romantic european in ordine
cronologica, dupa Victor Hugo. Partea a treia din "Legendele secolelor" a lui Victor Hugo a aparut in acelasi
an (1883) cu capodopera eminesciana "Luceafarul".
Prin formatia si orientarea sa culturala, dar si prin firea sa profunda si interiorizata Eminescu a fost atras cel
mai mult de romantismul german. Singurul romantic german despre care avem o dovada certa ca Eminescu
l-a citit este Jean Paul Richter, romantic din perioada de tranzitie, autorul unei opere vaste, insemnand peste
150 de titluri de nuvele si romane, estetician si stralucit teoretician al visului. Antr-o notita de pe marginea
manuscrisului care contine traducerea lucrarii "Arta reprezentarii dramatice" a lui Enrich Theodor Rotscher,
Eminescu scria despre circularitatea gandirii de geniu, adica despre importanta cercului hermeneutic. Sub
aceasta notita, Eminescu adauga "Jean Paul's Weltangschauung - aceasta insemnand ca Eminescu citise
"Introducerea in estetica" a lui Jean Paul Richter.
Raporturile lui Eminescu cu romantismul german au fost analizate de Zoe Dumitrescu-Busulenga in lucrarea
"Eminescu si romantismul german" (1976), in care exegeta se arata mai putin preocupata de studiul
influentelor directe pe care miza comparatismul vechi de tip traditional, fiind dispusa sa acorde mai mult
credit sinonimiilor, corespondentelor si afinitatilor elective. Eminescu prezinta mari afinitati cu Holderlin, alt
mare romantic german din perioada de tranzitie.
Ca si Eminescu in "Luceafarul", Holderlin a valorificat mitul lui Hyperion, in romanul sau epistolar "Hyperion",
in care eroul este un tanar revolutionar grec care lupta pentru libertatea poporului sau, si care este
indragostit de Diotima, idealul frumusetii feminine eline. De altfel, Holderlin are un intreg ciclu de versuri
intitulat "Farmecele Diotimei".
Pe buna dreptate Zor Dumitrescu-Busulenga ii numea pe cei doi mari poeti "hyperionici in spirit". Ca si
Holderlin, Eminescu a valorificat din plin mitul lui Orpheu. Asa cum ii caracteriza admirabil Zoe DumitrescuBusulenga ambii mari poeti purtau pe masca lor apolloniana de o zeiasca frumusete, pecetea nestearsa a
harului orfic. Antr-un studiu de referinta "Holderlin si esenta poeziei" marele filosof existentialist german
Martin Heidegger il numea pe Holderlin "un poet al poetilor", un "poeta poetarum". }i Eminescu poate fi
considerat, ca si Holderlin, un "poeta poetarum".
Eminecu prezinta mari afinitati si cu Novalis, corifeul romantismului german. De Novalis il leaga pe Eminescu
simbolul florii albastre si motivul vietii ca vis, precum si descoperirea dimensiunii interioare a fiintei. Cel mai
mare merit al lucrarii lui Zoe Dumitrescu-Busulenga il constituie faptul ca exegeta nu face din Eminescu un
epigon tributar romantismului german, ci-l considera, dimpotriva, un egal si un rival in spirit al marilor
romantici germani.
Despre ceilalti mari romantici germani nu avem nici o dovada sigura ca Eminescu le-a citit operele, dar este
de presupus ca le cunostea foarte bine pentru ca se familiarizase pe deplin cu literatura germana in perioada
studiilor de la Viena si Berlin.
Eminescu ocupa un loc aparte in romantismul european. Romantismul eminescian este un romantism
clasicizant, pentru ca are cateva note clasice, cum sunt: prezenta numeroasa a artelor poetice, specie prin

definitie clasica; valorificarea masiva a marilor mituri ale antichitatii greco-latine; aspiratia spre desavarsire
formala si o anumita conceptie statica neevolutionista asupra istoriei.
An opera lui Eminescu intalnim toate trasaturile specifice ale romantismului:
- cultul pasiunii (estetica inimiI);
- cultul imaginatiei si al fanteziei;
- aspiratia spre absolut (cu punctul de plecare in doctrina eului absolut a lui FichtE);
-descoperirea dimensiunii interioare, abisale a fiintei umane;
- cultivarea visului (ca modalitate de investigare a subconstientuluI);
- valorificarea miturilor si a creatiilor populare (bazele folcloristicii, ca disciplina au fost puse in romantisM);
- specificul national (categoria specificului national a fost creata in romantisM);
- dragostea fata de natura;
- regresiunea spre natura;
- evocarea trecutului istoric.

Ultimul mare poet romantic


Eminescu nu este dect ntr-o mic msur un teoritician al artei,dei opera sa trdeaz o adnc
meditare a problemelor artistice i dei anumite sectoare ale artei au reinut ndelung atenia sa.
Mihai Eminescu apare n literatura european ultimul mare poet romantic,pstrnd n existena i
opera sa conturul caracteristic al dramei artitilor romantici.Nzuind necontenit spre un plan de via
superior etic i artistic,cutnd cu patos adevrul i refuznd consecvent compromisul,Eminescu s-a
aflat n permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina nonconformismului,a sinceritii n faptele
de via i a nlimii de gndire.
Mihai Eminescu-biografie
1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei
Eminescu.
1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala primara.
1860 Intre 1860 si 1861 urmeaza cursurile Ober Gymnasyum din Cernui.
1867 Eminescu este angajat ca si sufleur in trupa de teatru a lui Mihail Pascaly.
1869 n 2 octombrie intr la Universitatea de Filosofie din Vienna.
1872 1872-1874 Mihai Eminescu este student la Berlin,unde intr n contact cu mare literatur a lumii.
1873 El primete o slujb la Consulatul Romn din Berlin.
1874 Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii Centrale din Iai.
1876 Este corector i redactor al prii neoficiale a ziarului Curierul de Iai.
1877 Eminescu pleac din Iai i se stabilete n Bucureti,unde este redactor la Timpul
1878 Mihai Eminescu are o intens activitate publicistic la Timpul Convorbiri literare.
1883 n ianuarie el se afl n spital pentru o perioad.n 4 iunie Eminescu se ntoarce la Iai i n 28
iunie devine foarte bolnav din nou.
1884 El prsete spitalul dup o alt perioad de convalescen i face o cltorie n Italia,pe urm
se ntoarce la Bucureti.Din 7 aprilie Eminescu se mut din nou la Iai.
1886 n timpul verii,Mihai Eminescu devine alienat i boala se ntoarce, poate mai grav ca
oricnd.Curnd el se va simi ceva mai bine.
1887 n primvar,el se afl n spitalul Sfntu Spiridon din Botoani.
1888 Boala se agraveaz din ce n ce mai mult,astfel nct Eminescu nu mai poate s scrie.

1889 Pe data de 15 iunie Eminescu nceteaz din via.


Opera lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu este n literatura romn creator al unei opere ce strbate timpul, trind ntr-o
perpetu actualitate. Semnificaia lui a dobndit n contiina poporului nostru caracterul unui
mit.Poetul nepereche, cum avea s-l numeasc G.Clinescu, reprezint n literatura noastr un dublu
reper de valoare luat n absolut, nscriindu-se n contextul literaturii unversale, alturi de Dante,
Hugo, Goethe, cum aprecia T.Vianu i de specific naional, drept ipostaz unic a sufletului romnesc
n concertul poetic al lumii.
Opera lui Eminescu este variat, complex, printre speciile lirice cultivate de poet situndu-se :
idila(Dorina, Lacul, Sara pe deal), egloga(Floare albastr), satira(Junii corupi, Scrisorile, Criticilor
mei), epistola(Scrisorile), elegia(Revedere, Mai am un singur dor), glosa(Gloss), poemul(Clin file din
poveste, Luceafrul, Memento mori), doina(Ce te legeni..., Doina).

S-ar putea să vă placă și