Sunteți pe pagina 1din 20

Evul Mediu Intuneca

Perioada
Perioada de
de istorie
istorie cuprinsa
cuprinsa intre
intre secolul
secolul IV
IV si
si secolul
secolul XVI
XVI este
este
cunoscuta
cunoscuta sub
sub numele
numele de
de "Evul
"Evul Mediu"
Mediu" ("Moyen
("Moyen Age"Age"- franceza,
franceza,
"Middle
"Middle age"age"- engleza)
engleza) sau
sau "epoca
"epoca intunecata"
intunecata" ("Dark
("Dark Age"Age"engleza
engleza).). Privita
Privita retrospectiv,
retrospectiv, ea
ea marcheaza
marcheaza oo epoca
epoca in
in care
care
biserica
biserica crestina
crestina s-a
s-a transformat,
transformat, dintr-un
dintr-un ferment
ferment social,
social, intr-o
intr-o
frana
frana aa dezvoltarii
dezvoltarii sociale,
sociale, dintr-o
dintr-o mireasa
mireasa aa Mirelui
Mirelui asteptat,
asteptat, intrintruna
una casatorita
casatorita cu
cu puterea
puterea politica
politica de
de Stat,
Stat, dintr-o
dintr-o grupare
grupare
persecutata
persecutata si
si urmarita,
urmarita, intr-o
intr-o institutie
institutie majoritara
majoritara persecutanta
persecutanta
si
si terorizanta.
terorizanta. Cum
Cum de
de aa fost
fost posibil?
posibil?
Pe
Pe scurt,
scurt, putem
putem spune
spune ca
ca principala
principala cauza
cauza aa acestei
acestei evolutii
evolutii aa
fost
fost pervertirea
pervertirea altor
altor doua
doua doctrine
doctrine fundamentale
fundamentale ale
ale invataturii
invataturii
Noului
Noului Testament
Testament despre
despre biserica:
biserica: doctrina
doctrina despre
despre "Imparatia
"Imparatia lui
lui
Dumnezeu"
Dumnezeu" si
si "doctrina
"doctrina despre
despre libertatea
libertatea constiintei
constiintei umane."
umane."
Modificarea
Modificarea acestor
acestor doctrine
doctrine fundamentale
fundamentale aa dus
dus la
la "maritarea
"maritarea
bisericii
bisericii cu
cu Statul"
Statul" si
si la
la aparitia
aparitia multor
multor forme
forme de
de constrangere
constrangere
religioasa,
religioasa, care
care au
au culminat
culminat cu
cu imfamele
imfamele Cruciade
Cruciade si
si cu
cu mult
mult
temuta
temuta Inchizitie.
Inchizitie. Din
Din aceasta
aceasta ghiara
ghiara aa crestinismului
crestinismului retrograd
retrograd
de
de Stat
Stat nu
nu s-a
s-a putut
putut iesi
iesi decat
decat prin
prin forta
forta razboaielor
razboaielor religioase
religioase
duse
duse de
de Reformati
Reformati sau
sau prin
prin martirajul
martirajul sutelor
sutelor de
de mii
mii de
de
anabaptisti,
anabaptisti, frati
frati moravieni,
moravieni, frati
frati elvetieni,
elvetieni, baptisti,
baptisti, etc.
etc.

Unul
Unul dintre
dintre cei
cei mai
mai mari
marifilozofi
filozofiromni,
romni,legionarul
legionarulPetre
Petre uea,
uea, aa
spus:
spus: apogeul
apogeul Europei
Europei nu
nu ee la
la Atena,
Atena, ci
ci n
n Evul
Evul Mediu,
Mediu, cnd
cnd
Dumnezeu
Dumnezeu umbla
umbla din
din cas
cas n
n cas.
cas. Nu
Nu privesc
privesc epoca
epoca medieval
medieval
ca
ca pe
pe un
un timp
timp ideal,
ideal, dar
dar nici
nici nu
nu trebuie
trebuie privit
privit ca
ca un
un capitol
capitolsinistru
sinistru
din
din istorie.
istorie. Petre
Petre uea
uea se
se referea
referea la
la faptul
faptul c
c europenii
europenii au
au atins
atins
apogeul
apogeul spiritual
spiritual n
n Evul
Evul Mediu,
Mediu, cnd
cnd credina
credina era
era mult
mult mai
mai
important
important n
n viaa
viaa oamenilor
oamenilor dect
decteste
este astzi.
astzi. Iar
Iar planul
planul
spiritual
spiritual ee cu
cu mult
mult deasupra
deasupra lumii
lumii materialiste
materialiste n
n care
care trim
trim n
n
prezent.
prezent.

Evul
Evul Mediu
Mediu timpuriu
timpuriu aa
nsemnat
nsemnat oo perioad
perioad de
de
decaden
decaden aa civilizaiei
civilizaiei din
din
punct
punct de
de vedere
vedere material,
material,
dar
dar un
un progres
progres al
al ei
ei din
din
punct
punct de
de vedere
vedere spiritual.
spiritual.
ns
ns dup
dup un
un timp
timp popoarele
popoarele
europene
europene vor
vor cunoate
cunoate din
din
nou
nou oo dezvoltare
dezvoltare material
material
puternic.
puternic. Dar
Dar chiar
chiar i
i n
n
aceast
aceast epoc
epoc se
se producea
producea
cultur,
cultur, s
s nu
nu uitm
uitm de
de
Imperiul
Imperiul Bizantin
Bizantin i
i de
de toate
toate
realizrile
realizrile sale,
sale, acesta
acesta find
find
doar
doar un
un exemplu.
exemplu. Apoi
Apoi
trebuie
trebuie menionat
menionat i
i faptul
faptul
c
c bazele
bazele arhivelor
arhivelor au
au fost
fost
puse
puse de
de clugri,
clugri, care
care atunci
atunci
au
au orgnizat
orgnizat primele
primele arhive
arhive

Evul
EvulMediu
Mediudesemneaz
desemneaz
ooepoc
epocistoric,
istoric,
cuprins
cuprinsntre
ntre
Antichitatea
Antichitateatrzie
trzieii
Renatere,
Renatere,aproximativ
aproximativ
de
dela
la500
500e.n.
e.n.pn
pnla
la
1500
1500e.n.
e.n.Tradiional,
Tradiional,n
n
Europa,
Europa,Evul
EvulMediu
Mediu
cuprinde
cuprindeperioada
perioada
dintre
cderea
dintre cderea
Imperiului
ImperiuluiRoman
Romande
de
Apus
Apus(476)
(476)i,
i,cucerirea
cucerirea
Constantinopolului
Constantinopolului
(1453),
(1453),sau
sauexplorarea
explorarea
Americii
de
ctre
Americii de ctre
Cristofor
CristoforColumb
Columb
(1492).
(1492).
Aceast
Aceastperioad
perioadeste
este
una
unafascinant,
fascinant,n
ncare
care
s-au
petrecut
diverse
s-au petrecut diverse
evenimente
evenimenteinteresante
interesante
care s-au dovedit a fi

Anul
Anul1054
1054ramane
ramanein
inistorie
istorieprinmarea
prinmarea schismacare
schismacareaarupt
rupt
unitatea
unitateacrestinismului.
crestinismului.De
Dela
laacea
aceadata,
data,Biserica
BisericaRomano-Catolica
Romano-Catolicasisi
cea
ceaGreco-Ortodoxa
Greco-Ortodoxaau
aupornit
pornitpe
pedrumuri
drumuriseparate.
separate.
Supranumita
SupranumitasisiEvul
EvulMediu
MediuIntunecat,
Intunecat,aceasta
aceastaperioada
perioadadin
dinistoria
istoria
Bisericii
Bisericiicrestine
crestineaafost
fostmarcata
marcatade
deooseama
seamade
deevenimente
evenimentesisifapte
fapte
care
careau
auramas
ramasca
caoopata
pataneagra
neagrain
inistoria
istoriacresinismului.Inchizitia,
cresinismului.Inchizitia,
acea
aceacurte
curtede
dejustitie
justitiemedievala
medievalacare
careera
eradestinata
destinataurmaririi
urmaririisisianihilarii
anihilarii
ereticilor,
ereticilor,este
estepoate
poatecea
ceamai
maiintunecata
intunecatafatza
fatzaaaBisericii
Bisericiiapusene
apusenedin
din
acea
aceaperioada.
perioada.La
Laaceasta
aceastasa
saadaugam
adaugamsimonia,
simonia,nepotismul,
nepotismul,coruptia,
coruptia,
imoralitatea
imoralitateasisivanzarea
vanzareade
deindulgente,
indulgente,fapte
faptecare
careau
aucaracterizat
caracterizat
Biserica
BisericaCatolica
Catolicadin
dinacea
aceaperioada.
perioada.
Ca
Caun
unrezultat
rezultatfiresc
firescal
alacestei
acesteistari
staride
delucruri,
lucruri,chiar
chiarin
insanul
sanulBisericii
Bisericii
Apusene
Apusenes-a
s-anascut
nascutmarea
mareamiscare
miscaredeReforma,
deReforma,menita
menitasa
sacurete
curete
Biserica
Bisericade
deabuzurile
abuzurilefacute
facutein
ininteriorul
interiorulei
eisisisa
sainstaureze
instaurezeoodoctrina
doctrinasisi
niste
nistepractici
practicireligioase
religioasein
inarmonie
armoniecu
cuinvataturile
invataturileBibliei.
Bibliei.Reforma
Reformadin
din
secolul
secolulal
alXVI-lea
XVI-leaaadus
dusin
infinal
finalla
laruptura
rupturadintre
dintreBiserica
BisericaRomanoRomanoCatolica
Catolicasisireformatori,
reformatori,ale
alecaror
carorcredinte
credintesisipractici
practiciau
audat
dat
nasterebisericilor
nasterebisericilor protestante.
protestante.
Biserica
Bisericalocala
localanu
nupoate
poatefifiinteleasa
inteleasadecat
decatin
incontextul
contextulrealitatii
realitatiisociale
sociale
in
incare
careexista.
exista.Numai
Numaicel
celce
cese
seinalta
inaltala
lainaltimea
inaltimeaintregului
intreguluipoate
poate
intelege
intelegecorect
corect"partile"
"partile"din
dincare
careeste
estealcatuita
alcatuitarealitatea.
realitatea.
Cand
Candsi-a
si-afacut
facutaparitia
aparitiain
inlume,
lume,crestinismul
crestinismulaaaparut
aparutpe
pefundalul
fundalul
Imperiului
ImperiuluiRoman.
Roman.Nimic
Nimicdin
dinceea
ceeace
ceera
erain
infiinta
fiintaatunci
atuncinu
nuaascapat
scapat
influentei
influenteilui
luicovarsitoare.
covarsitoare.Biserica
Bisericalui
luiChristos
Christosaafost
fostforta
fortacare,
care,in
infinal,
final,

Intre
IntreImperiu
ImperiusisiBiserica
Bisericas-a
s-adus
dusun
unconflict
conflictde
deprincipii.
principii.Forta
Fortalauntrica
launtricaaa
crestinismului
crestinismuluis-a
s-aconfruntat
confruntatcu
cuforta
fortaexterioara
exterioarabruta
brutaaalegiunilor.
legiunilor.Pentru
Pentruoo
vreme,
vreme,parea
pareaca
catriumfa
triumfaImperiul,
Imperiul,dar
darpunand
punandstapanire
stapanirepe
peinimile
inimileoamenilor,
oamenilor,
crestinismul
a
fost
acela
care
a
triumfat
in
final,
modeland
intreaga
crestinismul a fost acela care a triumfat in final, modeland intreagasocietate
societatesisi
dandu-i
dandu-iun
unimpuls
impulsirezistibil
irezistibilspre
spre"civilizatia"
"civilizatia"de
decare
carene
nebucuram
bucuramastazi.
astazi.
La
Lainceput,
inceput,Roma
Romaimperiala
imperialaaafost
fostcondusa
condusade
dedemocratia
democratiaSenatului.
Senatului.Pe
Pe
fundalul
fundalulsocietatilor
societatilortiranice
tiranicede
depana
panaatunci,
atunci,aceasta
aceastanoutate
noutateaainsemnat
insemnatoo
extraordinara
extraordinaraschimbare
schimbarede
deepoca.
epoca.Democratia
Democratiaromana
romanaaafost
fostooaparitie
aparitiecare
careaa
schimbat
schimbatfata
fatalumii.
lumii.Senatul
Senatuln-avea
n-aveainsa
insaarmata
armatasisiaatrebuit
trebuitsa
sarecurga
recurgala
la
ajutorul
ajutorulgeneralilor.
generalilor.Acestia
Acestiaau
aufost
fostoameni
oameniproveniti
provenitidin
dinrandul
randul"patricienilor",
"patricienilor",
clasa
clasacea
ceamai
maibogata
bogatasisimai
maiinstruita
instruitaaasocietatii.
societatii.Necazul
Necazulaafost
fostca
calegiunile
legiunile
jurau
credinta
inaintea
generalului
care
le
conducea,
nu
inaintea
Senatului.
jurau credinta inaintea generalului care le conducea, nu inaintea Senatului.
Cand
Candforta
fortageneralilor
generalilorn-a
n-amai
maifost
fostdepasita
depasitadecat
decatde
deambitia
ambitialor,
lor,Senatul
Senatulaa
trebuit
trebuitsa
satreaca
treacain
inplanul
planulsecund,
secund,cedand
cedandin
infata
fatadictaturii.
dictaturii.Cel
Celdintai
dintaigeneral
general
care
careaaingenuncheat
ingenuncheatSenatul
Senatulaafost
fostIulius
IuliusCezar
Cezar(46-44
(46-44i.d.Ch).
i.d.Ch).El
Elaaobligat
obligat
Senatul
Senatulsa-l
sa-ldeclare
declareimparat
imparatsisichiar
chiarsa-l
sa-l"indumnezeiasca".
"indumnezeiasca".Cand
Candaceasta
aceastas-a
s-a
realizat,
realizat,luna
lunade
denastere
nastereaa"zeului-om"
"zeului-om"si-a
si-aschimbat
schimbatnumele
numelein
in"Iulius",
"Iulius",de
de
unde
undese
setrage
tragesisinumirea
numirearomineasca:
romineasca:"Iulie".
"Iulie".Intr-o
Intr-oultima
ultimaincercare
incercarede
de
reinstaurare
reinstaurareaademocratiei,
democratiei,Senatul
Senatull-a
l-aasasinat
asasinatpe
peIulius
IuliusCezar.
Cezar.Chiar
ChiarsisiBrutus,
Brutus,
favoritul
favoritulimparatului,
imparatului,si-a
si-adat
dataportul
aportulla
laaceasta
aceastacrima
crimadetestabila,
detestabila,dar
dar
"necesara"
"necesara"din
dinratiuni
ratiunide
deStat.
Stat.
Dupa
Iulius
Cezar
a
venit
Dupa Iulius Cezar a venitinsa
insaOctavian
OctavianAugustus
Augustus(31
(31i.d.Ch)
i.d.Ch)--14
14d.
d.Ch).
Ch).Cu
Cuel
el
s-a
reinstaurat
si
dictatura
si
cultul
imparatului.
Intamplator,
luna
de
nastere
a
s-a reinstaurat si dictatura si cultul imparatului. Intamplator, luna de nastere a
noului
nouluidictator
dictatoraafost
fostcea
ceade
dedupa
dupaIulie.
Iulie.Automat,
Automat,ea
eas-a
s-atransformat
transformatin
in
"August"
"August"!!Octavian
OctavianAugustus
Augustusaarafinat
rafinatsisimai
maimult
multdominatia
dominatiaRomei
Romeiasupra
asupra

Reprezentantii
Reprezentantiiacestei
acesteinoi
noiclase
claseimperiale,
imperiale,au
aufost
fost
promovati
promovatidin
dintoate
toateclasele
claselesociale
socialeale
alesocietatii,
societatii,
nu
nuoodata
datadintre
dintre"legionarii"
"legionarii"iesiti
iesitila
lapensie
pensiesisi
chiar
chiardintre
dintresclavii
sclaviieliberati
eliberatisisicredinciosi
credinciosi
imparatului.
Cancelariile
romane
imparatului. Cancelariile romaneau
auinlocuit
inlocuit
pretutindeni
pretutindeniautoritatea
autoritateaforturilor
forturilormilitare.
militare.Nimic
Nimic
nu
numisca
miscain
inImperiu
Imperiufara
farasa
satreaca
treacaprin
prinevidenta
evidenta
stricta
strictaaabirocratilor.
birocratilor.Cultura
Culturascrisului
scrisuluiaacivilizat
civilizat
majoritatea
majoritateapopoarelor
popoarelordin
dinImperiu.
Imperiu.De
Dela
laun
un
capat
la
celalalt,
"pax
romana",
(pacea
romana)
capat la celalalt, "pax romana", (pacea romana)aa
scos
scosla
lalumina
luminaoonoua
nouacivilizatie
civilizatiecare
carei-a
i-afascinat
fascinat
pe
peoameni
oamenisisii-a
i-ainlesnit
inlesnitRomei
Romeidominarea.
dominarea.
Nici
Nicimacar
macarBiserica
Bisericacrestina,
crestina,cu
cutot
totaccentul
accentulei
eipe
pe
spiritualitate
spiritualitatesisipe
pelipsa
lipsade
deformalism
formalismnu
nuaascapat
scapat
influentei
birocratiei
romane.
influentei birocratiei romane.
In
Indecurs
decursde
dedoar
doarcateva
catevasecole,
secole,Roma
Romaaa
"institutionalizat"
"institutionalizat"Biserica,
Biserica,transformand-o
transformand-oin
in
"Biserica
"BisericaRomei".
Romei".Conflictul
Conflictulacut
acutdintre
dintreImperiu
Imperiusisi
Biserica
Bisericas-a
s-aincheiat
incheiatprintr-o
printr-oalianta.
alianta.siside
deooparte
parte
siside
alta
s-au
facut
compromisuri:
Imperiul
a
de alta s-au facut compromisuri: Imperiul a
proclamat
proclamatcrestinismul
crestinismulreligie
religiede
deStat
Statcu
custatut
statut
preferential,
preferential,iar
iarBiserica
Bisericaaaacceptat
acceptatsa
sase
sesupuna
supuna
scopurilor
scopurilorImperiale.
Imperiale.S-a
S-aformat
formatastfel
astfel::"Sfantul
"Sfantul

Stafia
Stafiaacestui
acestuiImperiu
Imperiuaacontinuat
continuatsa
sabantuie
bantuieEuropa,
Europa,mult
multdupa
dupa
caderea
cadereapolitica
politicaaaRomei.
Romei.Carol
Carolcel
celMare,
Mare,sau
sauCharlemagne,
Charlemagne,
cum
cumililprefera
preferafrancezii,
francezii,aafost
fostexponentul
exponentulprimordial
primordialal
al
Imperiului.
Imperiului.Napoleon
NapoleonsisiHitler
Hitlerau
auincercat
incercatsisiei
eisa
sarestaureze
restaureze
maretia
Imperiului.
Visul
lor
de
dominatie
mondiala
maretia Imperiului. Visul lor de dominatie mondialaaafost
fostinsa
insa
doar
doarde
descurta
scurtadurata.
durata.Cel
Celde
deal
altreilea
treilea"reicht"
"reicht"al
algermanilor,
germanilor,
care
caretrebuia
trebuiasa
sadureze
dureze"o
"omie
miede
deani",
ani",s-a
s-aprabusit
prabusitin
intandari.
tandari.
Fragmentele
FragmenteleImperiului
Imperiuluitraiesc
traiescastazi
astaziseparat,
separat,dar
darlucreaza
lucreazain
in
secret
secretla
laooreorganizare
reorganizaremondiala.
mondiala.Nazuinta
Nazuintalor
loreste
este
"reintegrarea"
si
"renasterea".
Termenii
sub
care
"reintegrarea" si "renasterea". Termenii sub carese
sevorbeste
vorbeste
despre
despreaceasta
aceastasunt
suntdiferiti:
diferiti:"casa
"casacomuna
comunaaaEuropei"
Europei",,"noua
"noua
ordine
ordineeconomica
economicamondiala"
mondiala",,"Europa
"Europaunificata"
unificata"sau
sau"Statele
"Statele
Unite
Uniteale
aleEuropei".
Europei".Toate
Toateinsa
insavestesc
vestescun
unsingur
singurlucru:
lucru:ca
case
se
lucreaza
lucreazasubteran
subteranpentru
pentrureaparitia
reaparitiaImperiului.
Imperiului.Papa
Papade
dela
laRoma
Roma
este
iarasi
vizitat
si
curtat
de
cei
mai
importanti
sefi
de
stat
este iarasi vizitat si curtat de cei mai importanti sefi de statai
ai
lumii.
lumii."Babilonul
"Babilonulcel
celmare",
mare",cum
cumnumeste
numesteBiblia
Bibliaacest
acest
conglomerat
conglomeratimperial
imperialde
depopoare,
popoare,sta
stasa
saapara
aparapregatind
pregatindfondul
fondul
pe
pecare
careva
vaapare
apare"Anticrist",
"Anticrist",pentru
pentruooultima
ultimainfruntare
infruntareintre
intre
Dumnezeu
DumnezeusisiDiavol.
Diavol.Despre
Despreaceasta
aceastainclestare
inclestarenemaipomenita
nemaipomenita
sisidespre
deznodamantul
ei
ne
vorbeste
pe
larg
despre deznodamantul ei ne vorbeste pe largextraordinara
extraordinara
carte
carteaa"Apocalipsei".
"Apocalipsei".

In
Inprimele
primeletrei
treisecole,
secole,miscarea
miscarea
crestina
crestinaaafost
fostconsiderata
considerata
"decadenta"
"decadenta"(religio
(religioparva)
parva)sisiaasuferit
suferit
persecutii
persecutiidin
dintoate
toatedirectiile.
directiile.Cele
Cele
zece
zecevaluri
valuride
demari
maripersecutii
persecutiidin
din
Imperiu,
Imperiu,n-au
n-auputut
pututinsa
insasa
sastinga
stinga
flacara
flacaramesajului
mesajuluicrestin.
crestin.Dimpotriva!
Dimpotriva!
La
Ladebutul
debutulsecolului
secoluluiIV
IVexistau
existauin
in
Imperiu
Imperiuintre
intrecinci
cincisisizece
zecemilioane
milioanede
de
crestini.
crestini.
Devenit
Devenitoomiscare
miscareideologica
ideologicamajora,
majora,
crestinismul
crestinismulconcura
concuraacum
acumpe
pescena
scena
sociala
socialacu
cupaganismul
paganismulidolatru.
idolatru.In
In
acest
acestcontext
contextistoric,
istoric,in
inistoria
istoria
bisericii
bisericiicrestine
crestineapare
apareConstantin
Constantin
(306-337),
(306-337),dupa
dupaIulius
IuliusCezar,
Cezar,cel
celmai
mai
mare
maredintre
dintreimparatii
imparatiiromani.
romani.Prin
Prin
geniul
geniulsau
saupolitic
politicde
deom
omde
deStat,
Stat,
Constantin
Constantinaaintuit
intuitimediat
imediatca
cain
in
capacitatea
capacitateade
desacrificiu
sacrificiusisiin
in
credinciosia
credinciosiacrestinilor
crestiniloreste
esteforta
forta
invincibila
invincibilaaaunei
unei"imparatii
"imparatiiaa

Aliata
Aliatacu
cuImperiul
ImperiulRoman,
Roman,biserica
bisericaaatrebuit
trebuitsa
samanifeste
manifeste"nerabdarea"
"nerabdarea"
cezarilor
cezarilorin
infata
fataezitarii
ezitariicu
cucare
careerau
erauintampinate
intampinatedorintele
dorintelede
deunificare
unificaresiside
de
institutionalizare.
institutionalizare.In
Inmulte
multelocuri,
locuri,cetatenii
cetateniiimperiului
imperiuluicare
carerefuzau
refuzausa
sase
se
"increstineze"
"increstineze"au
auinceput
inceputsa
safie
fiepersecutati.
persecutati.Agresivitatea
Agresivitateabisericii
bisericiicrestine
crestinessaatransformat
transformatdintr-o
dintr-opropovaduire
propovaduirepersistenta
persistentaintr-o
intr-o"constrangere"
"constrangere"sprijinita
sprijinita
cu
cumijloacele
mijloaceleputerii
puteriipolitico-administrative.
politico-administrative.Cum
Cumaafost
fostposibil?
posibil?
La
insistentele
nerabdatoare
ale
lui
Constantin
si
mai
ales
La insistentele nerabdatoare ale lui Constantin si mai alesale
alecezarului
cezaruluide
de
dupa
el,
Teodosiu
I,
"sinodurile
episcopilor
crestini"
au
renuntat
la
invatatura
dupa el, Teodosiu I, "sinodurile episcopilor crestini" au renuntat la invatatura
"totalei
"totaleilibertati
libertatide
deconstiinta"
constiinta"sisiau
auintrodus
introdus"doctrina
"doctrinaincrestinarii
increstinariifortate".
fortate".
Aceasta
Aceastamodificare
modificarede
dedoctrina
doctrinaaafost
fostsprijinita
sprijinitacu
cuooinacceptabila
inacceptabila"talmacire"
"talmacire"
aauneia
uneiadin
dinpildele
pildeleDomnului
DomnuluiIsus.
Isus.Este
Estevorba
vorbadespre
desprepilda
pildacelor
celorpoftiti
poftitila
lacina
cina
(Luca
(Luca14:15-24).
14:15-24).Prin
Prinaceasta
aceastapilda,
pilda,Domnul
DomnulIsus
Isusi-a
i-araspuns
raspunsunuia
unuiacare
careaazis,
zis,
aparent
aparentevlavios,
evlavios,"Ferice
"Fericede
deacela
acelacare
careva
vapranzi
pranziin
inImparatia
Imparatialui
luiDumnezeu!"
Dumnezeu!"
Ideia
Ideiapildei
pildeieste
esteca
ca"doritori
"doritoriteoretici"
teoretici"sunt
suntmulti,
multi,dar
darcei
ceicare
caresunt
suntgata
gatasa
sa
lase
lasepreocuparile
preocuparileinselatoarei
inselatoareivieti
vietide
deacum,
acum,pentru
pentruaase
segandi
gandisisipregati
pregati
pentru
pentruImparatia
Imparatiaviitoare
viitoaresunt,
sunt,din
dinpacate,
pacate,foarte
foarteputini.
putini.Intr-unul
Intr-unuldin
dinultimele
ultimele
versete
ale
pildei,
"stapanul"
care
isi
poftise
musafirii,
exasperat
ca
ei
versete ale pildei, "stapanul" care isi poftise musafirii, exasperat ca ein-au
n-au
venit
si
ca
inca
mai
este
loc
in
sala
de
ospat,
i-a
zis
robului
sau:
"Iesi
la
venit si ca inca mai este loc in sala de ospat, i-a zis robului sau: "Iesi la
drumuri
drumurisisila
lagarduri
gardurisisipe
pecei
ceice-i
ce-ivei
veigasi,
gasi,sileste-i
sileste-isa
saintre,
intre,ca
casa
sami
mise
se
umple
umplecasa"
casa"(Luca
(Luca14:23).
14:23).Acest
Acest"sileste-i
"sileste-isa
saintre"
intre"(rastalmacit
(rastalmacitcu
cubuna
buna
stiinta)
stiinta)aadevenit
devenitdeviza
deviza"increstinarii
"increstinariifortate,"
fortate,"dictate
dictatede
deputerea
putereaimperiala.
imperiala.
Unii
Uniidintre
dintre"parintii
"parintiibisericii"
bisericii"au
auinceput
inceputsa
sarecomande
recomandepe
pefata
fata
"increstinarea
"increstinareafortata".
fortata".Augustin
Augustindin
dinHippo
Hippodeclara
declaraca
caeste
estepreferabil
preferabilca
ca
oamenii
oameniisa
safie
fieadusi
adusila
laDumnezeu
Dumnezeuprin
prininvatatura
invataturasisisfatuire,
sfatuire,dar
darca,
ca,in
in
situatia
situatiacand
candacestea
acesteanu
nudau
daurezultatele
rezultateledorite,
dorite,trebuie
trebuiefolosita
folositaforta
fortasisi

n
n privina
privina cretinismului,
cretinismului, ciuma
ciuma aa avut
avut un
un impact
impact cu
cu totul
totul
diferit.
diferit.
Oamenii
Oameniise
seclcau
clcaun
npicioare
picioaren
nbiserici,
biserici,cuprini
cuprinide
deteroare.
teroare. Biserica
Bisericaaa
explicat
explicatc
cciuma
ciumaaafost
fosttrimis
trimisde
deDumnezeu,
Dumnezeu,iic
caafost
fostoopedeaps
pedeaps
pentru
cei
care
au
pctuit
prin
nesupunere
fa
de
autoritatea
pentru cei care au pctuit prin nesupunere fa de autoritatea
Bisericii.
Bisericii.
Biserica
Bisericaaadeclarat
declaratc
cmedicina
medicinagreac
greaciiroman,
roman,care
carenu
nureuise
reuises
s
gseasc
gseascun
unleac
leacpentru
pentrucombaterea
combatereaciumei,
ciumei,era
eraeretic.
eretic.Pe
Pemsur
msurce
ce
ciuma
ciumadrma
drmaImperiul
ImperiulRoman,
Roman,ntrea
ntreaputerea
putereaBisericii
Bisericiicretine.
cretine.
Dup
Dup cium,
cium, Biserica
Bisericai-a
i-aasigurat
asiguratdominaia
dominaiaasupra
asupra
medicinei.
medicinei.
Tehnologia
Tehnologiaaadisprut
disprutpe
pemsur
msurce
ceBiserica
Bisericaaadevenit
devenitcea
ceamai
maisolid
solid
putere
din
societatea
Occidental.
putere din societatea Occidental.
Apeductele
Apeducteleiisistemul
sistemulde
decanalizare
canalizareau
audisprut.
disprut.Cretinii
Cretiniiortodoci
ortodociii
nvau
nvaupe
peenoriai
enoriaic
corice
oriceinea
ineade
detrupul
trupullor
lortrebuia
trebuiaponegrit
ponegriti,
i,prin
prin
urmare,
urmare,au
audescurajat
descurajatsplarea
splareatrupului
trupuluict
ctau
auputut
pututde
demult.
mult.
Toaletele
Toaleteleiisistemul
sistemulde
decanalizare
canalizaredin
dininteriorul
interiorulcaselor
caselorau
audisprut.
disprut.
Bolile
loveau
peste
tot
din
moment
ce
igiena
i
salubritatea
Bolile loveau peste tot din moment ce igiena i salubritateaerau
erau
descurajate.
descurajate.
Timp
Timpde
de500
500de
deani,
ani,populaia
populaiaoraelor
oraeloriisatelor
sateloraafost
fostdecimat
decimatde
de
nenumrate
nenumrateepidemii.
epidemii.

Biserica
BisericaCretin
Cretinaaavut
avutun
unimpact
impactsimiliar
similiariiasupra
asupraeducaiei
educaieiii
nvturii.
nvturii.
Biserica
Bisericaaaars
arsmuni
munide
deliteratur.
literatur.n
n391,
391,cretinii
cretiniiau
autransformat
transformatn
n
cenu
cenucea
ceamai
maimare
marebibliotec
bibliotecaalumii,
lumii,din
dinAlexandria,
Alexandria,care
carese
sespunea
spunea
c
cadpostea
adpostea700.000
700.000de
descrieri.
scrieri.Educaia
Educaiapentru
pentrucei
ceicare
carenu
nufceau
fceau
parte
partedin
dinBiseric
Bisericaafost
fostinterzis.
interzis.
i
ieducaia
educaiacare
careaamai
mairmas
rmasn
nEvul
Evulntunecat,
ntunecat,dei
deidoar
doarclerul
clerulavea
avea
acces
accesla
laea,
ea,era
erafolosit
folositde
deregi
regiputernici
puternicica
camijloc
mijlocprin
princare-i
care-iasigurau
asigurau
administratori
administratoripricepui.
pricepui.(Biserica
(Bisericas-a
s-aopus
opusstudiului
studiuluigramaticii
gramaticiiiilimbii
limbii
Latine.
Latine.Papa
PapaGrigorie
GrigorieI,I,sau
sauGrigorie
Grigoriecel
celMare,
Mare,un
unom
omdespre
desprecare
carese
secrede
crede
c
caafost
fostcel
celmai
maimare
marearhitect
arhitectal
alordinii
ordiniimedievale
medievale i-a
i-ajustificat
justificatastfel
astfel
opoziia
opoziiafa
fade
destudiul
studiulgramaticii:
gramaticii:
Dispreuiesc
Dispreuiescfrazele
frazeleconstruite
construitecorect,
corect,iicazurile,
cazurile,pentru
pentruc
ceu
eucred
credc
cee
foarte
foartenepotrivit
nepotrivitca
caregulile
regulilelui
luiDonatus
Donatus[un
[unfoarte
foartecunoscut
cunoscutexpert
expertn
n
gramatic]
gramatic]s
srestricioneze
restricionezecuvintele
cuvinteleoracolului
oracoluluiceresc.
ceresc.Grigorie
Grigoriecel
cel
Mare
Mareaacondamnat
condamnatiieducaia
educaiapentru
pentrumase,
mase,cu
cuexcepia
excepiaclerului,
clerului,ca
cafiind
fiind
oonebunie
nebunieiiooticloie.A
ticloie.Ainterzis
interzismirenilor
mirenilorchiar
chiariis
sciteasc
citeascbiblia.
biblia.
AAdat
datordin
ordinca
cabiblioteca
bibliotecalui
luiApollo
Apollodin
dinPalatine
Palatines
sfie
fieincendiat
incendiatpentru
pentru
c
cliteratura
literaturasecular
secularle
ledistrgea
distrgeaatenia
ateniacredincioilor
credincioilorde
dela
la
contemplarea
contemplareaparadisului.
paradisului.
Al
Alpatrulea
patruleaConsiliu
Consiliudin
dinCartagia
Cartagiadin
dinanul
anul398
398le-a
le-ainterzis
interzisepiscopilor
episcopilor
chiar
chiariis
sle
leciteasc
citeascdin
dincri
cricredincioilor.
credincioilor.

Biserica
Bisericansi
nsiera
erans
nsuna
unadintre
dintrecele
celemai
maiprofitabile
profitabileorganizaii
organizaiidin
din
lume.
lume.
i
ipermitea
permitean
nconsecin
consecins
sle
ledea
deade
delucru
lucrumultor
multoroameni.
oameni.Banii
Baniiii
puterea
putereaau
aujucat
jucatun
unrol
rolcrucial
crucialn
npromovarea
promovareaunui
unuipreot
preotn
nierarhia
ierarhia
cretin
cretiniiastfel
astfelde
depractici
practiciau
aucontribuit
contribuitla
lafaima
faimasinistr
sinistrpe
pecare
care
Biserica
Bisericai-a
i-actigat-o
ctigat-on
nevul
evulmediu.
mediu.
Se
Setie
tiede
decel
celpuin
puin40
40de
dePapi
Papicare
carei-au
i-aucumprat
cumpratfunciile
funciilen
nvrful
vrful
ierarhiei
ierarhieibisericii.
bisericii.
Acuzaiile
Acuzaiilede
decrim
crimiinelegiurile
nelegiurilen
ninteriorul
interiorulbisericii
bisericiise
senmuleau
nmuleaucu
cu
ct
ctpapii
papiise
seschimbau
schimbaumai
maides.
des.
Pe
Peparcursul
parcursulaa100
100de
deani,
ani,mai
maimult
multde
de40
40de
dePapi
Papiau
aufost
fostnumii.
numii.Pe
Pe
parcursul
parcursulaa12
12ani,
ani,ntre
ntreanii
anii891
891ii903,
903,nu
numai
maipuin
puinde
de10
10Papi
Papiau
au
fost
fostla
laputere.
putere.

Prin
Princeea
ceeace
ces-a
s-afacut
facutatunci,
atunci,biserica
biserica
crestina
crestinaaaajuns
ajunssa
safie
fiecompusa
compusadin
din
trei
treicategorii
categoriide
de"credinciosi":
"credinciosi":
credinciosi
credinciosidin
dinconvingeri
convingeripersonale,
personale,
credinciosi
din
interese
personale
credinciosi din interese personalesisi
credinciosi
credinciosidin
dinteama
teamade
derepresalii.
represalii.
Puritatea
Puritateabisericii
bisericiiaafost
fostalterata,
alterata,iar
iar
constiinta
constiintaumana
umanaaafost
fost
"ingenuncheata
"ingenuncheatacu
cuforta."
forta."In
Intimp,
timp,
biserica
a
preluat
chiar
functiile
biserica a preluat chiar functiilesisi
puterea
putereaImperiului
Imperiuluisisiaadevenit
devenit
singura
singuraautoritate
autoritatesuprema
supremaadmisa
admisain
in
societate.
societate.Acesta
Acestaeste
estemotivul
motivulpentru
pentru
care
careperioada
perioadade
deistorie
istorieinceputa
inceputain
in
secolul
IV
este
supranumita
"Dark
secolul IV este supranumita "Dark
ages
ages--epoca
epocaintunecata"
intunecata"sau
sau"Middle
"Middle
Ages"
Ages"--veacul
veaculde
demijloc.
mijloc.Prin
Prinanumite
anumite
colturi
colturiale
alelumii,
lumii,umbrele
umbreleacestei
acestei
epoci
epocimai
maidainuiesc
dainuiescsisiastazi.
astazi.

Din
Dinpunct
punctde
devedere
vedereteologic,
teologic,
cruciadele
cruciadeleau
aufost
fostincercari
incercaride
deaa
integra
integraIerusalimul
Ierusalimulin
indogma
dogma
imparatiei
imparatieiamileniste.
amileniste.Cartea
Cartea
Apocalipsei
Apocalipseisisidoctrina
doctrina
continuitatii
continuitatiipreotesti
preotesticerea,
cerea,in
in
talmacirea
talmacireaamilenista,
amilenista,ca
ca
Ierusalimul
Ierusalimulsa
safie
fiecuprins
cuprinsin
in
teritoriul
teritoriulteocratiei
teocratieicrestine.
crestine.La
La
umbra
umbrateologiei
teologieis-au
s-auascuns
ascunsinsa
insa
ooserie
serieintreaga
intreagade
dealte
alteinterese,
interese,
unele
uneledintre
dintreele
elefoarte
foarte"lumesti"
"lumesti"
sisipreocupate
preocupatemai
maimult
multcu
cuaurul
aurulsisi
argintul
argintullumii,
lumii,decat
decatcu
cusufletele
sufletele

In
Invara
varaanului
anului1054,
1054,chiar
chiarin
inclipa
clipacand
candtrebuia
trebuiasa
sainceapa
inceapaliturghia
liturghiain
in
mareata
mareatacatedrala
catedrala"Sfanta
"SfantaSofia"
Sofia"din
dinConstantinopol,
Constantinopol,cardinalul
cardinalul
Humbert
Humbertimpreuna
impreunacu
cualti
altidoi
doitrimisi
trimisiai
aiPapei
Papeide
dela
laRoma
Romaau
auinaintat
inaintat
pana
panala
laaltar,
altar,au
audepus
depusacolo
acolooo"bula"
"bula"papala
papalasisiau
auiesit
iesitstergandu-si
stergandu-si
praful
prafulde
depe
pepicioare
picioaresisispunand:
spunand:"Dumnezeu
"Dumnezeusa
savada
vadasisisa
sajudece!"
judece!"
Documentul
Documentulexcomunica
excomunicapatriarhul
patriarhulConstantinopolului
Constantinopoluluisisiintreaga
intreaga
Biserica
Bisericaaflata
aflatasub
subpastorirea
pastorireasa,
sa,interzicandu-le
interzicandu-lesa
samai
maiprimeasca
primeasca
"harul
"haruldivin"
divin"prin
princomuniune
comuniunecu
cuBiserica
BisericaCatolica
Catolicasisiprin
prinsavarsirea
savarsirea
sacramentelor.
sacramentelor.
Unul
Unuldintre
dintrediaconii
diaconiiprezenti,
prezenti,intuind
intuindcontinutul
continutuldocumentului
documentuluil-a
l-aluat
luat
repede
repedede
depe
pealtar,
altar,aaalergat
alergatdupa
dupaHumbert
Humbertsisil-a
l-aimplorat
imploratsa
saia
ia"bula
"bula
de
deexcomunicare"
excomunicare"inapoi.
inapoi.Cum
CumHumbert
Humbertaarefuzat
refuzats-o
s-ofaca,
faca,diaconul
diaconul
aaaruncat
aruncatdocumentul
documentulin
inpraful
prafulde
depe
pestrada.
strada.
Acest
Acestincident
incidenteste
esteidentificat
identificatde
deobicei
obiceidrept
dreptclipa
clipain
incare
cares-a
s-aprodus
produs
"schizma",
"schizma",marea
marearuptura
rupturadintre
dintreramura
ramuraApuseana
Apuseanasisiramura
ramura
Rasariteana
RasariteanaaaBisericii
BisericiiCatolice.
Catolice.De
Deatunci,
atunci,cele
celedoua
douajumatati
jumatatisunt
sunt
cunoscute
cunoscuteca
caBiserica
Bisericalatina
latina(Romano
(RomanoCatolica)
Catolica)din
dinvest
vestsisiBiserica
Biserica
greaca
greaca(Grec
(GrecOrtodoxa)
Ortodoxa)din
dinest.
est.Incidentul
Incidentuldin
dincatedrala
catedralanu
nuaafost
fost
insa
insadecat
decatunul
unuldintr-o
dintr-ointreaga
intreagaserie
seriede
deincidente
incidentecare
careau
aumarcat
marcat
permanentizarea
permanentizareaschizmei,
schizmei,pecetluind-o
pecetluind-oprin
printeribilul
teribilulmasacru
masacru
deslantuit
deslantuitde
decruciatii
cruciatiiRomei
Romeiin
inConstantinopol
Constantinopolin
inanul
anul1204.
1204.
Consecintele
Consecinteleacestei
acesteirupturi
rupturidainuiesc
dainuiescsisiastazi,
astazi,iar
iarcauzele
cauzeleei
eiau
aufost
fost
multiple
multiplesisicomplexe.
complexe.

Decapitarile
Decapitarile
In
Inacelasi
acelasitimp,
timp,decapitarile
decapitarileerau
eraurezervate,
rezervate,in
inspecial,
special,capetelor
capetelorincoronate
incoronatesisinobililor,
nobililor,
fiind
considerate
mijloace
de
executie
mult
mai
rapide
si
mai
putin
dureroase.
Cei
fiind considerate mijloace de executie mult mai rapide si mai putin dureroase. Ceicare
care
benefciau
benefciaude
deacest
acestprivilegiu
privilegiuerau
erauacuzati,
acuzati,de
deobicei,
obicei,de
detradare,
tradare,iar
iarexecutiile
executiileaveau
aveauloc
loc
in
ininteriorul
interiorulcastelului,
castelului,nicidecum
nicidecumin
inpiata
piatapublica.
publica.Decapitarile
Decapitarilepublice
publiceau
auavut
avutloc
locabia
abia
in
timpul
Revolutiei
Franceze
(1789-1795),
cand
ghilotinele
au
inceput
sa
taie
fara
in timpul Revolutiei Franceze (1789-1795), cand ghilotinele au inceput sa taie fara
oprire.
oprire.
Regele
Regelenu
nurespecta
respectanicio
niciolege
lege
Cu
Cutoate
toateca
canobilimea
nobilimease
sebucura
bucurade
deoomultime
multimede
dedrepturi
drepturisisiprivilegii,
privilegii,in
incele
celemai
maimulte
multe
tari
europene
existau
legi
ce
ii
impiedicau
pe
conducatori
sa
isi
faca
complet
de
cap.
tari europene existau legi ce ii impiedicau pe conducatori sa isi faca complet de cap.
In
InMarea
MareaBritanie,
Britanie,de
deexemplu,
exemplu,in
intimpul
timpulregelui
regeluiIoan
IoanFara
Farade
deTara,
Tara,aafost
fostemisa
emisaMagna
Magna
Carta
CartaLibertatum
Libertatum(Marea
(MareaCarta
CartaaaLibertatilor,
Libertatilor,1215),
1215),care
careurmarea
urmareaingradirea
ingradireaputerii
puterii
regelui
regeluisi,
si,prin
prinaceasta,
aceasta,eliminarea
eliminareaabuzurilor
abuzurilorcomise
comisede
demonarh
monarhsau
saude
dereprezentantii
reprezentantii
sai,
precum
si
garantarea
unui
numar
de
drepturi
pentru
toti
cetatenii.
sai, precum si garantarea unui numar de drepturi pentru toti cetatenii.
Vrajitoarele
Vrajitoareleerau
erauarse
arsepe
perug
rug
Desi
Desicateva
catevavrajitoare
vrajitoareau
aufost
fostcu
cusiguranta
sigurantaarse
arsepe
perug
rugsisiin
inEvul
EvulMediu,
Mediu,aceasta
aceasta
practica
practicaaaatins
atinsapogeul
apogeulabia
abiain
inperioada
perioadaReformei,
Reformei,incepand
incepandcu
cuanul
anul1550.
1550.Dar
Darchiar
chiarsisi
atunci,
atunci,vrajitoarele
vrajitoareleerau
eraude
decele
celemai
maimulte
multeori
orispanzurate.
spanzurate.
Taiatul
Taiatulmembrelor
membrelorera
erala
laordinea
ordineazilei
zilei
Mutilarile
Mutilarileerau
eraufolosite,
folosite,de
defapt,
fapt,extrem
extremde
derar,
rar,in
inspecial
specialin
inmarile
marileorase,
orase,cum
cumar
arfifi
Londra,
Londra,doar
doarpentru
pentrudelicte
delicteextrem
extremde
degrave.
grave.Oamenii
Oameniilegii
legiiiiiiamenintau
amenintaufrecvent
frecventpe
pe
infractori
cu
aceasta
pedeapsa,
insa
doar
de
putine
ori
chiar
ajungeau
sa
le
taie
vreo
infractori cu aceasta pedeapsa, insa doar de putine ori chiar ajungeau sa le taie vreo
ureche
urechesau
saumana.
mana.
Se
folosea
Se foloseatortura
torturaprin
prinintindere
intindere
In realitate, tortura prin intindere sau alte metode diabolice a inceput sa fie folosita

Dei
Deibiserica
bisericamedieval
medievalaacreat
creatnumai
numaicatastrofe
catastrofen
ncele
celemai
maimulte
multe
aspecte
aspecteale
alevieii
vieiioamenilor,
oamenilor,nu
nuaaputut
pututproduce
produceooschimbare
schimbarereal
realn
n
modul
moduln
ncare
careoamenii
oameniiobinuii
obinuiillpercepeau
percepeaupe
peDumnezeu.
Dumnezeu.Neobosita
Neobosita
propagand
propagandaabisericii
bisericiimpotriva
mpotrivatradiiilor
tradiiilorpgne
pgnearat
aratct
ctde
delispite
lispitede
de
substan
substanerau
eraude
defapt
faptconvertirile
convertirilela
lacretinism.
cretinism.Biserica
Bisericaera
eramereu
mereu
nevoit
nevoits
sin
inpredici
predicimpotriva
mpotrivatradiiilor
tradiiilorcare
careineau
ineaude
decopaci,
copaci,de
de
natur,
natur,iide
decredina
credinan
nmagie,
magie,din
dincnd
cndn
ncnd
cnds
srad
radde
depe
pefaa
faa
pmntului
pmntuluioobiseric
bisericdac
dacdescopereau
descopereauc
ccei
ceicare
careoofrecventau
frecventaude
defapt
faptii
slveau
slveautot
totpe
pezeii
zeiiiizeiele
zeielelor
lorvechi
vechiiinu
nupe
pecei
ceiai
aibisericii.
bisericii.
Izvoarele
Izvoarelesacre
sacreau
aufost
fostredenumite
redenumiteiiau
auprimit
primitnume
numede
desfini
sfiniiar
iarbiserici
biserici
au
aufost
fostridicate
ridicatepe
pelocurile
locurileunde
undeerau
eraun
ntrecut
trecuttemple
templepgne,
pgne,iitotui
totui
natura
naturaidolatrizrii
idolatrizriiaarmas
rmasneschimbat.
neschimbat.
Biserica
Bisericaaajucat
jucatun
unrol
rolcrucial
crucialn
nimpunerea
impunereaEvului
Evuluintunecat
ntunecatasupra
asupra
Europei.
Europei.
Impactul
Impactulsu
sucatastrofal
catastrofalaafost
fostsimit
simitaproape
aproapen
norice
oriceaspect
aspectal
alvieii
vieii
oamenilor.
oamenilor.n
nmod
modironic,
ironic,biserica
bisericamedieval
medievalnu
nuaaputut
pututschimba
schimba
considerabil
considerabilspiritualitatea
spiritualitateaoamenilor
oamenilorobinuii.
obinuii.n
ntimp
timpce
cemuli
muliau
autrecut
trecut
la
lacredina
credinacretin,
cretin,asta
astanu
nuaaschimbat
schimbatmodul
moduln
ncare
carese
seraportau
raportaula
la
divinitate
divinitatesau
saumodul
moduln
ncare
careoonelegeau.
nelegeau.

Sfarsit