Bulimia nervoasa

Postelnicu Cosmin Evelin

opu Alina Georgiana
Master,anul I,sem I

Definitie
Bulimia nervoasa este

otulburare de alimentatie
caracterizata prin reprimarea
aportului de hrana pentru o
anumita perioada de timp, urmata
de o alimentatie excesiva si
sentimente de vina si decadere
personala.De asemenea, se
caracterizeaz prin episoade
repetate de mancat compulsive
urmate de comportamente
compensatorii inadecvate, cum ar fi
vrsturile autoprovocate, abuzul de
laxative, de diuretice sau de alte
medicamente, posture sau exerciii
fizice excesive. O perturbare in
perceprea conformaiei si greutii
corpului este elemental
esenial, atat al anorexiei
nervoase, cat i al bulimiei

Etiologie
Bulimia este in general asociata a debuta odata cu insatisfactia fata de corpul

propriu. Individul poate fi de fapt subponderal, dar atunci cind se uita in oglinda
acestia vad o imagine distorsionata si se simt greoi fata de cum sunt in realitate. La
inceput imaginea distorsionata a corpului duce la dieta. pe masura ce imaginea
continua sa fie vazuta mai mare decit in realitate dieta escaladeaza si conduce la
practici bulimice.
Cauzele organice ale bulimiei sunt inca investigate. Exista indicii ca bulimia si alte
tulburari alimentare pot fi asociate cu anomaliile in nivelul mesagerilor chimici
(neurotransmitatorii) din creier, in special serotonina. Alte studii cu persoane
bulimice au gasit alterari in rata metabolica, perceptive scazuta a satietatii si reglare
neuroendocrine anormala.
Ca si in alte tulburari alimentare, bulimia nervoasa apare predominant la
femei. Studiile arata un raport de 10:1, femei: barbati. Medicii trebuie sa ramina
deschisi si asupra pacientilor de sex masculin. Psihopatologia si atitudinile
barbatilor cu tulburari alimentare par a fi similare cu cele ale femeilor, ambele
asociate cu istoricul familial al acestor tulburari.

de
diagnostic
A-Episoade recurente de mincat compulsiv. Un episod de mincat compulsiv se
caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza:
mancatul intr-o anumita perioada de timp (de ex., in decursul unei perioade de
doua ore), a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care ar manca-o cei
mai multi oameni intr-o perioada, similara, de timp si in circumstante similare.
sentimentul de lipsa de control al mincatului in cursul episodului (de ex.,
sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau
cat de mult mananca).
B-Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate,
cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau -alte
medicamente, postul sau exercitiile excesive.
C-Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, in
medie de cel putin doua ori pe saptamana, timp de 3 luni.
D-Autoevaluarea este in mod nejustificat influentata de conformatia si greutatea
corpului.
E-Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.

Subtipuri
Tip de purgare. Acest subtip descrie

tablourile clinice in care persoana s-a

angajat in autoprovocarea de varsaturi,
in abuz de laxative, diuretice sau
clisme in cursul episodului curent.
Tip de nonpurgare. Acest subtip
descrie tablourile clinice in care
persoana a utilizat alte comportamente
compensatorii inadecvate, cum ar fi
postul sau exercitiile excesive, dar
care nu s-a angajat in mod regulat in
varsaturi autoprovocate sau in abuzul
de laxative, diuretice sau clisme in
cursul episodului actual.

Diagnostic diferential
Indivizilor al caror comportament de mancat compulsiv survine numai in anorexia

nervoasa, li se pune diagnosticul de anorexie nervoasa, tip de mancat

compulsiv/purgare si nu diagnosticul aditional de bulimie nervoasa. Pentru un
individ care mananca compulsiv si se purgheaza, dar al carui tablou clinic nu mai
satisface criteriile complete pentru anorexia nervoasa, tip de mancat
compulsiv/purgare (de ex., cand greutatea este normala sau menstruatiile au devenit
regulate) este o problema de judecata clinica, daca cel mai corespunzator diagnostic
actual este cel de anorexie nervoasa, tip mancat compulsiv/purgare, in remisiune
partiala, sau de bulimie nervoasa.

Comorbidit
atea

Bulimia nervoas se asociaz cu

anxietatea (43%), cu dependena de

medicamente sau droguri, cu
tulburarea bipolar (12%) i cu
tulburrile de personalitate (sau
trsturi marcate de personalitate 5070%).
Comorbiditatea tulburrilor de
alimentaie cu personalitatea de tip
borderline este mult discutat n
literatur, datele existente indicnd o
frecven ntre 2% i 60%.Se
manifest la persoanele sensibile la
critic sau la respingere, la cele care
sunt, mai degrab, perfecioniste.
Acestea reacioneaz, de obicei,
emoional i, unele dintre ele impulsiv
n unele situaii (Fairburn i Brownell,
2002; Nef i Simon, 2004)

Comorbidit
ate
Studiile au artat i existena

comorbiditii bulimiei cu fobiile,

panica, depresia major.Kendler
atribuie apariia bulimiei nervoase
celor trei factori majori de risc: riscul
genetic, mediul familial i mediul
specific individului, cei trei factori
prezentnd o dinamic discret n
declanarea tulburrii. Fiecare
domeniu de risc influeneaz
comorbiditatea ntr-o manier diferit

Stiluri
cognitive
Abstracia selectiv sau fundamentarea unei convingeri prin indicii singulare, n

timp ce dovezile verosimile ce contravin sunt ignorate. De exemplu: Nu m pot

stpni. Mi-am propus s nu mnnc tot ce mi se ofer, dar se pare c nu am
suficient voin.
Suprageneralizarea sau stabilirea unei reguli n baza unui singur eveniment i
extrapolarea acestei reguli asupra unor situaii care nu sunt similare.
Supravalorizarea sau exagerarea semnificaiei unor consecine nedorite. Stimulilor
li se acord o semnificaie nalt, care nu se confirm la o analiz mai atent: Nu
cred c pot suporta s mi se spun c m-am ngrat.
Personalizarea i referirea la sine sau interpretarea egocentric a unor evenimente
impersonale sau supravalorizarea unor evenimente legate de propria persoan: Ieri
colegele de serviciu rdeau cnd am intrat n birou. Cred c rdeau pentru c m-am
ngrat un kilogram.
Gndirea magic sau credina c exist un raport de tip cauz-efect ntre
evenimente independente: Orice mnnc dulce se pune pe coapse.

Bibliografie
Holdevici Irina Tratat de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala editura Trei

Bucuresti 2009
Manea Mirela Psihiatrie si Psihopatologie pentru psihologi editura Universitatii
"Titu Maiorescu"
DSM V
DSM IV
http://www.psyvolution.ro

Joc de rol