Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiective:
a. Alegerea regulatorului de curent.
b. Acordare optimala a regulatorului de curent
c. Implementarea buclei de reglare a curentului in mediul de programare
Matlab/Simulink
d. Verificarea alegerii si acordarii regulatorului
A. Alegerea regulatorului de curent SAE cu motor de curent continuu
Ipoteze de modelare a convertorului c.c.-c.c.
1. Se considera conductia neintrerupta(se realizeaza daca inductivitatea este destul de mare).
2. Se neglijeaza caderea de tensiune pe dispozitive semiconductoare de putere (DSP) atunci cand
se afla in conductie.
3. Se neglijeaza comutatia.
In aceste conditii convertorul se poate considera ca un amplificator de putere liniar fiind
modelat prin constanta k d .
Pentru un convertor c.c.-c.c. frecventa de comutatie este mare se neglijeaza constanta de
timp mort.
Functia de transfer a convetorului de putere c.c.-c.c., in ipotezele de mai sus, devine:
kd
U AN V
, fiind un factor de amplificare, adimensional.
10 V
Fig. 1 Bucla de reglare a curentului rotoric pentru un mcc in vederea determinarii tipului de regulator
La buclele de reglare care au semnal de referinta sau perturbator de tip treapta, pentru o
comportare optima a sistemului, se foloseste, in acordarea regulatorului, criteriul modulului, varianta
Kessler.
-1-
Obsevatie: Criteriul modulului pune in evidenta functiei de transfer a partii fixate doua categorii de
constante de timp: constante de timp principale (care trebuie compensate prin alegerea regulatorului)
si constante de timp parazite sau mici (necompensabile).
Criteriul modulului functia de transfer in circuit deschis trebuie sa fie de forma:
H cutI ( s )
1
2 sT I (1 T I )
(1)
T I - suma constatelor de timp parazite din bucla respectiva (sunt cele care au constanta de
timp << T A )
T I T A
Acest criteriu asigura performantele:
I. de regim stationar:
1. eroarea stationara st =0 (datorita prezentei polului in origine);
II. de regim dinamic:
2. suprareglajul
= 4.3%
EA 0
k TI
1
1
* H RI ( s) * k d *
*
1 sTFI
R A (1 sT A ) 1 sTTI
Cm *
Tm TA
rotor
, neglijandu-se produsul a
T TA
(2)
P
I
1 s 1
1 1
(1) (2) H RI ( s )
1 TA
1 0.006
TA 0.006
2.
k *k
1
1 k d * kTI
*
2 d TI * 2 * T I
s 2T I s 2
RA
RA
U AN
10
U AN 220
kd
kTI
10
I AN
k d 22
k TI 0.28
I AN 45.86
2
22 * 0.28
* 2 * 0.0006 2 0.0212
0.35
-3-
Mod de lucru:
1. In linia de comanda, se introduc parametrii specifici, de exemplu:
>> Ian=35.6
>> T1=0.006
>> T2=0.0212
>> KD=22
>> Ra=0.35
>> Ta=0.006
>> Tti=0.0006
>> Kti=0.28
>> Ea=0
2. Schema de realizat in Matlab - Simulink
3. Se traseaza grafic:
3.1 variatia curentului rotoric pentru o pornire in gol, respectiv in sarcina
>> plot(ScopeDatai(:,1),ScopeDatai(:,2))
>>xlabel('timp [sec]')
>>ylabel('curent [A]')
-4-
>>grid
>>title('pornire in sarcina, I1n=..[A], Mn=..[Nm]')
D. Concluzii
Se fac urmatoarele verificari si se desprind concluziile:
I A( gol ) 0 ; n n N
Pentru pornirea in gold:
I AN ; n N
Pentru pornirea in sarcina:
-5-