CONSTRUCII CIVILE 1

1.

Coeficientul de conductivitate
termic al materialelor este
proportional cu:

2.

Coeficienii de transfer termic de

schimb superficial iau in considerare:

3.

Coeficientul de asimilare termic

este:

4.

Indicele ineriei termice reflect:

5.

Defazajul oscilaiilor termice este:

6.

Amortizarea oscilaiilor termice

reprezint

a. densitatea, porozitatea, umiditatea si temperatura

materialului
b. grosimea materialului
c. suprafata materialului
d. pozitia materialului in elemental de constructie
a. cldura primit sau cedat de suprafaa elementelor prin
convecie si radiaie
b. transferul termic la nivelul corpului uman
c. transferul termic in interiorul elementului de constructie
d. transferul termic pe suprafata interioara a elementului de
constructie
a. o caracteristic termofizic a materialelor, indicnd
capacitatea acestora de a absorbi cldura pentru o perioada
de 24 de ore
b. o marime care caracterizeaza elementul de constructie din
punct de vedere al transferului de masa
c. o caracteristic termofizic a elementelor de constructie,
indicnd capacitatea acestora de a absorbi cldura pentru o
perioada de 24 de ore
d. valoarea cantitatii de caldura care strabate un element de
constructie
a. capacitatea de acumulare sau de cedare a cldurii de ctre
un element de constructie
b. rezistenta la trecerea caldurii a unui element de
constructie
c. marimea efortului din variatii de temperature
d. capacitatea de a permite sau nu cedarea cldurii de ctre
un material de constructie
a. intervalul de timp din momentul unei aciuni termice pe
una din feele elementului pn la resimirea pe suprafaa
cealalt
b. intervalul de timp din momentul producerii unei aciuni
termice pn la resimirea acesteia de catre corpul uman
c. intervalul de variatie a temperaturii exterioare pe
parcursul unei zile
d. intervalul dintre doua oscilatii termice
a. intervalul de timp din momentul unei aciuni termice pe
una din feele elementului pn la resimirea pe suprafaa
cealalt
b. intervalul de timp din momentul producerii unei aciuni
termice pn la resimirea acesteia de catre corpul uman
c. intervalul de variatie a temperaturii exterioare pe
parcursul unei zile
d. intervalul dintre doua oscilatii termice

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

Exigentele de performanta referitoare a. evitarea aparitiei condensului

la umiditate sunt:
b. etanseitatea peretilor
c. evitarea umezirii materialelor
d. evitarea condensului pe suprafata interioara a elementelor
de constructie
Umiditatea relativ a aerului este:
a. raportul ntre presiunile parial i de saturaie
b. raportul dintre masa vaporilor de apa si masa aerului
uscat
c. presiunea maxim a vaporilor de ap din aer
d. suma presiunilor pariale ale gazelor componente i
vaporilor de ap
Umiditatea de echilibru higroscopic
a. umiditatea datorata infiltratiilor de apa
este:
b. umiditatea absoluta de echilibru
c. masa totala a vaporilor de aer
d. umiditatea de echilibru cu mediul nconjurtor
Inlimea de ascensiune capilar este: a. invers proporional cu raza capilarului
b. direct proportionala cu conductivitatea termica
c. invers proporional cu volumul
d. invers proporional cu umiditatea de echilibru
Permeabilitatea la vapori a
a. coeficient de permeabilitate la vapori a materialului
materialelor se exprima prin:
b. rezistena la permeabilitate la vapori
c. presiunea vaporilor de apa din aer
d. cantitatea de vapori de apa din material
Calculul la condens are ca scop:
a. stabilirea riscului de apariie a condensului pe suprafaa
interioar a elementelor de constructie si in masa
elementelor
b. determinarea pozitiei elementelor de compartimentare
c. stabilirea posibilitatii eliminrii apei formate din condens
d. alegerea solutiei constructive a elementului anvelopei
Fenomenul de rou este:
a. condensarea vaporilor de ap din aerul interior pe
suprafaa elementelor de construcii cu rol de nchidere
b. ascensiunea capilara a apei freatice
c. condensarea vaporilor de ap in elementele de construcii
d. condensarea vaporilor de ap din materiale
Temperatura punctului de rou este:
a. temperatura suprafetei exterioare a elementului
b. temperatura pentru care presiunea parial a vaporilor de
ap atinge valoarea de saturaie
c. temperatura de confort
d. temperatura medie a aerului interior
Pentru evitarea aparitiei fenomenului a. creterea temperaturii suprafeelor interioare si
de condens pe suprafaa interioar a
micorarea coninutului de vapori de apa din ncperi
elementelor de nchidere se adopta
b. scaderea temperaturii suprafeelor interioare si cresterea
urmtoarele msuri:
coninutului de vapori de apa din ncperi
c. scaderea temperaturii aerului interior
d. diminuarea ratei ventilarii naturale

16. Condiia evitrii producerii

fenomenului de condens n structura
elementelor de nchidere este:

a. n orice seciune a acestora valoarea presiunii pariale a

vaporilor s nu ating valoarea presiunii de saturaie
b. n orice seciune a acestora valoarea presiunii pariale a
vaporilor s fie mai mare decat valoarea presiunii de
saturaie
c. in orice sectiune continutul masic de apa sa fie mai mic
decat continutul de vapori de apa
d. umiditatea relativa a aerului sa fie mai mica de 95%

CONSTRUCII CIVILE 2
1.

2.

3.

4.

Alegerea cotei zero depinde de:

a.
b.
c.
d.
Alegerea sistemului de hidroizolare la a.
infrastructur ine seama de:
b.
c.
d.
Sistemul de hidroizolaie cu plac de
a.
contragreutate se adopt n cazul
b.
urmtor:
c.

Bucla de compensare folosit la

hidroizolaii are rol de :

d.
a.
b.
c.

5.

6.

7.

d.
Elementele verticale care preiau i a.
transmit ncrcrile din planee sunt:
b.
c.
d.
Pereii de lemn cu schelet i elemente de a.
umplutur din capete de grinzi:
b.
c.
d.
Pereii din zidrie nearmat ZNA se
a.
caracterizeaz prin :
b.

8.

Avantajele pereilor din lemn masiv:

9.

Pereii structurali interiori pot fi

executai din:

c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.

10. Perei nestructurali (purtai) exteriori

grei se pot realiza din :

d.
a.
b.

posibilitile de acces n cldire;

tipul planeului de la acoperi;
nivelul apelor subterane;
tipul pereilor despritori.
zona climatic a amplasamentului;
regimul continu sau discontinu de ocupare a cldirii ;
regimul de nlime a cldirii.
modul de acionare a apei (cu sau fr presiune);
cnd ha < 1,00 m;
cnd ha > 1,00 m;
la amplasamente cu teren uscat cu nivelul hidrostatic
peste 10 m adncime;
la cldirile cu demisol locuibil.
preluarea ncrcrilor utile din ncperile din subsol;
pentru a asigura o comportare bun a hidroizolaiei la
aciunea deformaiilor provenite din tasri;
a asigura o comportare bun a hidroizolaiei la
creterea presiunii hidrostatice;
preluarea efectului dilatrii i contraciei la terase.
perei structurali;
perei despritori;
perei din zidrie nrmat n cadre;
perei cortin
au pierderi mari de lemn ;
au stlpi, tlpi i contravntuiri ;
capetele de grinzi se fixeaz cu ajutorul unor tirani;
au mbinrile realizate prin chertare.
capacitate mare de disipare a energiei seismice,
rezistene mari la ntindere perpendicular pe rostul de
aezare,
rezistene mici la eforturi principale de ntindere ;
ductilitate mare.
greutate redus;
sunt combustibili;
sunt atacai de insecte sau ciuperci;
putrezesc.
zidrie, la care ancorarea se realizeaz prin esere i
stlpiori;
plci de ipsos, cu sau fr goluri interioare;
schelet de lemn sau metal i elemente de umplutur
plci;
din dale de sticl.
panouri din tabl cu miez izolant ;
panouri din beton armat prefabricat;

11. Dezavantajele faadelor uoare sunt:

12. Elementele constructive, cu rol

structural, la pereii de zidrie sunt:

13. Acoperiul rece, caracteristici:

14. Comportarea higrotermic a

acoperiurilor cu pod:

15. Acoperiul teras:

16. Rampele pot fi:

17. n funcie de structura de rezisten,

scrile se clasific n:

18. Alegerea tipului de planeu este

condiionat de:

19. Planeele care fac parte din anvelopa

cldirii sunt:

20. Planeele din grinzi sau fii de beton

armat sunt:

21. n funcie de rezistena la foc, planeele

metalice sunt:

c. panouri din plci de lemn montate n ochiurile de

cadru;
d. panouri uoare la faadele cortin.
a. inerie termic mare;
b. etaneitate crescut;
c. rigiditate foarte mare n plan;
d. pre de cost mai ridicat pentru unitatea de suprafa
fa de pereii din zidrie.
a. buiandrugii i centurile;
b. canale de ventilare i couri de fum;
c. cornia i aticul;
d. rosturile de deformaie.
a. este un acoperi compact ;
b. este un acoperi nclinat cu pod vizitabil ;
c. ntre izolaia termic i nvelitoare exist un volum de
aer cu temperatur apropiat de cea a aerului exterior;
d. este o teras necirculabil.
a. efectul supranclzirii, vara, este asemntor cazului
teraselor necirculabile ;
b. este bun dac se realiza o rezisten termic corectat
R < 1,00 m2 K/W ;
c. are o izolare fonic medie la zgomot aerian;
d. nu are risc de condens deoarece se produce o ventilare
continu.
a. are panta de 25...45%;
b. are panta de 2...7%;
c. are panta de 8...24%;
d. nu are n structur izolaie hidrofug.
a. straturi de finisaj la planee;
b. cu trepte medii la scrile fixe;
c. fr balustrad sau parapet la locuine;
d. cu aceleai tipuri de trepte la scara monumental,
principal i secundar.
a. scri din piatr;
b. scri din lemn;
c. scri din elemente liniare i de suprafa;
d. scri ce descarc pe fundaii.
a. de tipul structurii de rezisten,
b. amplasamentul construciei;
c. de ncrcrile din vnt;
d. de rigiditatea pereilor.
a. planee curente care separ cldirea n niveluri;
b. planee de acoperi care limiteaz cldirea la partea
superioar
c. planeul de la balcon ;
d. planee carosabile dispuse la parcri.
a. planee monolite;
b. planee ceramice;
c. planee rigide n plan ;
d. planee prefabricate.
a. planee rezistente la foc;
b. planee semirezistente la foc;
c. planee semicombustibile;
d. planee combustibile.