Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OPERE
r.
'
tfl'
ioL.t'
t
'74_,
'Afili
p.
www.dacoromanica.ro
OPERE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
OPERE
ED1TIE INGRIJITA
de
OVIDIU PAPADIMA
Cu 4 plane afarit din text
BUCURE$T 1
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA REGELE CAROL H s.
www.dacoromanica.ro
di
A 7CCU ,
,ee..-,e
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
Un uitat, In adevar.
Nestiut azi de cei mai multi; confundat de foarte putini, ca nume,
cu poetul Dimitrie Anghel; mai traind In amintirea unora prin cele cateva
masive calita i, dar mai mult prin partea de violenta, exagerata, judecata
a studiului sau despre Mihai Eminescu
Anghel Demetriescu isi continua
astfel un destin singular, ca si In viata.
N'a fost una din acele specifice i dese cazuri de amnezie brusca a
multimilor, care vin strivitoare, nemiloase, ca o ciudata judecata etica
a timpului, pe urma unor cariere orbitoare prin sgomote si straluciri goale.
Anghel Demetriescu n'a fost un ravnitor ambi%ios, ros de nerabdare,
al inaltarilor cu orice pret, asta era tot ce detesta el mai mult. N'a fost
nici unul din acei norocosi acoperi%i de capriciile succesului, aproape fara
www.dacoromanica.ro
OPERE
astazi. Caragiale, marele i apropiatul lui prieten, a sesizat aceasta situa %ie
singulara, 1i, cu tehnica sa de sugrumare a sentimentalismului, a conver-
tit-o intr'o formula glumeata specified, numind casa lui Anghel Demetriescu sinagogii, iar pe el marele rabin 1).
Resuscitarea sa de astazi, e si ea intr'o masurd, pornita dintr'un indemn
tura ward, ci
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
pagini al caror farmec, tot atat de usor desuet ca ci odinioara, se pastreaza nealterat gi astazi, dar mai ales a rams un educator, in sensul
mobil ci atat de putin priceput astazi, in arts, prin proiectarea permanents,
entuziasta, in sufletul cetitorilor sai a lumii de vraja senina a frumusetilor
pe care le iubea, be alegea cu pasiune, dupa temperamentul, gustul ci oredintele sale.
Asa fiind, trebue sa recunoactem in el o apari%ie putin obisnuita la noi,
i sa-i dam
cu toate greselile ei, cu toate deficientele ei caracteristice
personalitatii sale un loc In cultura noastra, pe care it merits.
si
LINIILE VIETII
Viata lui Anghel Demetriescu are aceleaci caracteristice ca ci opera.
Adica nu arata sbuciume, rascruci, cotituri ci impliniri, statornioiri.
Ea curge dela inceput Ora is sfarcit in aceear# albie, cu toate biruintele
www.dacoromanica.ro
OPERE
din Bucuresti 8), se intrevede hotarit o alts linie ereditara, mult mai
lamuritoare pentru toate aptitudinile intelectuale, pentru eleganta Innascut& a siluetei morale a scriitorului.
Aceleasi date le da si prietenul sau intim, dl. N. Petrascu, dupd marturia luiChr. Banescu, fost director al liceului Sf. Gheorghe, unde a functionat Anghel
Demetriescu atata timp.
2) N. Petrascu, op. cit., p. 21.
3) Cf. datelor procurate de d-1 prof. Gh. Tascd.
4) Timpul, ziar al conservatorilor teleormdneni, I (1903) Nr. 3, p. 1_
6) N. Petrascu, op. cit., p. 35.
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
Urmeaza deci cativa ani de studii la Facultatea de litere din Bucuresti. Aici leaga tovarasie cu Dimitrie Aug. Laurian i cu sS'telan, Mich ifilescu,
alcatuind In prietenia for un grup cu oarecare faima in facultate : cei trei 2).
eoala Macedo-
1-2.
www.dacoromanica.ro
OPERE
10
Bucuresci 1872 ; Versiuni .,si teme asupra elementeloru de grammatica ellena, tra-
ducere de Ang. Demetriescu, Bucuresci 1872 ; Elemente de geografia, de Demetriescu Ang., Bucuresci 1873 ; tef. Michailescu i Ang. Demetriescu, Convorbiri
asupra istoriei naturale, p. I Zoologia, Bucuresci 1876 (cf. Revista Contimporanci,
An. III, p. 379, Bibliografia).
3) N. Iorga, Un profesor: Dimitrie A. Laurian, In Oameni cari au Post, vol.
I, p. 241.
') N. Iorga, Anghel Demetriescu, In Oameni cari au lost, vol. I, p. 13.
6) Dione Cassiu (Cocceianu), Istori'a romana della Nerone pene la Alexandru
Severu, traducere de Angelu Demetriescu, Bucuresci 1878.
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
11
www.dacoromanica.ro
12
OPE RE
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
13
din indemnul marelui sau respect pentru cultura antics, elev fidel,
si
favorit, al lui Massim in liceu, al lui Laurian la universitate, adica al acelora in cari izbise cu cruzime Maiorescu, pe deasupra si admirator al lui
Hasdeu, cu care se intalnise In reviste Anghel Demetriescu nu Ii putea
fi prea simpatic autorului Critice-lor .
Cu atat mai mult cu cat intru Cava, el fi desraintise odinioard speanume acelea de a-I atrage in cercul Convorbirilor . Il vedem
astfel pe Maiorescu, intr'o epistola din 1876, mustrandu-1 pe Iacob Negruzzi si luand partea celor dela Revista Contimporana * 2). Iacob Negruzzi, Mouse intr'un articol intitulat F oi cdzute 3), o severe trecere in
revista a tuturor publicatiunilor romanesti si distrusese in cateva curantele
rescu: Protestez insa contra observarilor deosebit de aspre asupra tinerilor dela a Transactiuni , pag. 355, col 2-a sus. Acesti tineri, in deosebi
Laurian, Mihailescu si Anghel Demetriescu s'au pocait (nu v'a spus-o
Vargolici ?) sunt astazi partizani declarati ai nostri, cetitori aprigi ai
4 Convorbirilor si data era bine a se lovi in Transactiuni cand erau
redactate de niste impertinenti, nu vad prudenta si dreptatea de a repeti
lovitura In contra celor pocaiti .
Ca n'au fost tocmai asa de pocaiti , o dovedesc vremurile de mai
tarziu. In Albumul Junimei, D. Laurian si Mihailescu figureaza doar cu
1) N. Petrascu, op. cit., pp. 19-20.
2) Titu Maiorescu catre N. Gane, In Toroutiu, Studii si docutnente, vol. I,
pp. 180-181.
2) Convorbiri literare, An. X, Dec. 1876, pp. J53-358.
www.dacoromanica.ro
OPERE
14
In lista pe care Eminescu i-o inira lui Iacob Negruzzi despre cei not
recrutati de Junimea la Bucureti, dupa stramutarea ei, figureaza cei doi
dar Demetriescu nu 2), iar Nicu Gane, tot lute() scrisoare cu aceeai destinatie, 11 trece printre cei ce s'au despartit de Junimea 3). Singura colabo-
de a-1 utiliza drept colaborator, aratate aici, nu numai din numirea lui
inteun post de raspundere delicata ca cel dela Teatrul National, dar i
dintr'un fapt, tot din timpul ministeriatului sau:
In Ianuarie 1891 urma sa aiba loc un concurs pentru catedra de limba
germana dela coala Normal. Superioara din Bucureti. Din juriul examinator, cu profesorii Limburg i Grigorovita ca membri, C. DumitrescuIai, care era preedinte, demisioneaza. Maiorescu nu gasete alt inlocuitor
mai potrivit al profesorului universitar demisionat, decat pe Anghel Demetriescu 4).
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
15.
Pe atunci, era ministru Haret. In 1898, acesta is o initiativa Indrazne*: crearea de biblioteci satecti. ySi ca i predecesorul sau de odinioara,
apeleaza. la Demetriescu. Acesta u alcatuete un lung raport, model de
contiinciozitate i de cercetare adanca i serioasa a problemei, ca tot.
ceea ce purta semnul personalitatii sale. Dl. Emanoil Bucuta, care luniineaza frumos rolul lui Anghel D. In aceasta initiativa 5), 11 numete nimerit
un adevarat act de natere al bibliotecilor taraneti .
Dupe o serie de admirabile consider* asupra valorii educative a cartilor, care vadesc tot idealismul clasic al profesorului acesta atat de respec1) Diaconovich, op. cit., N. Petraeu, op. cit.. Rosetti (op. cit.) da data eronata: 1888.
2) Conseroatorul, An. III, Nr. 159, p. 1.
3)
www.dacoromanica.ro
16
OPERE
Slavici, V. A. Urechia...
Dar, iaragi caracteristic pentru temperamentul aga de ugor de incalzit
al profesorului,
el nu se opregte aici: propune (pentru bibliotecile la
sate!) editarea unei colectii a monumentelor noastre arhitectonice, a unei
colectii de traduceri din clasicii universalitatii Homer, Camoens, Tasso,
Ariosto, Corneille... Si o geografie a Romaniei insa nu searbada gi
uscata, ca acelea ce se propun in gcoale, ci o geografie pitoreasca, bazata
pe autopsie (sic), inspirata de dragostea 1,arii, o opera in care Sara noastra
www.dacoromanica.ro
17
ANGHEL DEMETRIESGU
pe care 1 -am citat. Asta e tot ce putem spune despre activitatea sa politica
de atatea ori.
In schimb, are bucuria unei recunoasteri din ce in ce mai depline, a
valorii sale. In sedinta din 6 Apiilie 1902, Academia Romans it alege membru corespondent 1). Prietenii, Caragiale, Delavrancea, Coco Dimitrescu,
Istrati, Hepites, Petrascu II sarbatoresc acasa i Delavrancea se revolts
grozav, cu turbulenta lui obisnuita, afland ca o desiluzie ca Anghel, munte
www.dacoromanica.ro
OPERE
18
LINIILE SUFLETULUI
legionar roman 2)
Un imens fond initial de bunatate, o educatie severs apoi si 1nradacinata organic in suflet, au facut insa din Anghel Demetriescu un om,
cu totul altul decat acela care 1-ar fi Impins sa fie temperamentul sau.
Un stapanit care judeca atitudinile lui si apoi ale altora; un alegator al
vorbei i al gestului cuviincios; un om in sufletul caruia intrai greu, cad
trebuia sa treci peste armature groasa de principii care 11 ascundea adesea
lui insusi dar cand ajungeai gaseai intelegere; un cautator al linistilor
burgheze In viata.
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
19
www.dacoromanica.ro
2*
OPERE
20
Dar aceasta era numai o latura a formatiei sale, a educatiei care i s'a
aezat dela inceput, strivitoare aproape, peste sufletul dint'ai.
In liceu, colar eminent adica ascultator i iubit al lui Massim,
www.dacoromanica.ro
ANGIIEL DEMETRIESCU
21
ne-a indignat din cauza lipsei de respect cu care sunt tratati aceti
precursori ai istoriei romane 1).
Tot in aceste pagini se accentueazd rolul erudi%iei In judecdtile sale.
Pentru a &drama afirma %ia lui G. Panu, care ardtase ca ridicola fraza
lui Hasdeu: Cazacii pldngeau, Moldovenii nu puteau pIange ; excesul
durerii secase izvorul lacrimilor Demetriescu socoate ca trebue sa
t)
www.dacoromanica.ro
22
OPERE
moldovean cu literatura
pu %in mai tarziu de un intreg studiu de elogiu din partea lui Demetriescu 1)
ca si Wolf, restabilitorul de texte al Iliadei gi Odisseei, pe urmele erudite
ale caruia va merge mai tarziu inteun masiv qi metodic studiu din Literaturci
fi arta romans 9.
Felul In care este elogiat Taine, este de asemeni caracteristic pentru
ordinile g3 simetriile in care fusese turnat definitiv spiritul lui Anghel Demetriescu: *irul ideilor nu este rupt niciodata 1i stilul sustinut cu o
maestrie perfecta ; evenimentele grupate in clase regulate, toate aceste
grupuri fireste asezate In jurul unei idei domnitoare, fiecare fapt inconjurat
de explicatiunile trebuincioase, sprijinit de alte fapte si unit printr'o legatura vizibila cu totul (p. 147).
Studiile sale in Germania n'au facut astfel decat sa-1 cizeleze. El plecase
Intr'acolo cu vederile sale, cu felul sau de a fi statornicit. Si e graitor pentru
gi
dorinta obscure de contrazicere tocmai latinul din el. Despre anii universitari la Berlin avea astfel amintiri reci. Pe un profesor de istoria
artelor 11 acuza mai tarziu ca i-a vorbit o iarna intreaga despre cutele
din vesmintele madonelor lui Rafael si alte lucruri de felul acesta, fare
sa 10 lase in suflet o trasatura de lumina, cum 10 lase eel din urma cicerone
din Florenta *8).
Acesti ani insa i-au largit considerabil orizontul de informatie, pasiunea
de a sti, i-au adancit intru catva criticismul, atat de adanc cat fl putea
avea Demetriescu, ji 1-au deprins cu critica moderns de izvoare si de texte.
II vedem astfel dupd 1881 desbarat de exagerarile de limbs gi ortografie
de pans la 1878, exagerari care rasar evidente i In titlurile lucrarilor sale
Domnul Taine, In Revista Contimporand, An. IV, pp. 142-167.
9 Cum s'au format poemele omerice, An. IV (1900), pp. 5-14, 110-111,
175-181 i 235-250.
3) N. Petra.ru, op. cit., p. 22.
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
23
tin fin iubitor i cunoscator de gandire entice', greaca mai ales, ca universitarul C. Dumitrescu-Ia0, un om rigid, plin i el de filologie, ca V. D.
Paun, directorul liceului Lazar, spirite de severe formalie ctiintifica precum d-rul Hepites, cunoscutul astronom, arhitectul Mincu i doctorul Istrati,
pentru care mai presus de titlurile ci 0iintele universitatilor nu era decat
o singura calitate: aceea de o bun Roman , un spirit clasic, geometric:
intre cari tumultuosul, romanticul Delavrancea 3) era o apa'Caragiale
www.dacoromanica.ro
24
OPERE
Paralela 2), antiteza 2), sant procedee de stil care 1i stau dragi. Mai
ales antiteza. Prietenul sau Paun vede foarte just aici, cand explica prin
aceasta predilectie multe din surprinzatoarele sale greseli critice, aratand.
Inca odata ca Demetriescu era un temperamental, nu un lucid
un artist
ratat: Cand se pornea pe antiteze, nu le mai sfarsea, cate ()data Innecand'
In ele, ba chiar Impingand In alts parte ideea ce urm6rea. Bundoara, prin.
Iunie trecut, cetindu-mi pagini manuscrise din studiul sau despre Eminescu, luai seama ca iesea o disturbanta de echilibru Intre Insusirile bune,
Si lipsurile poetului. Pe o paging 11 exalta, pe cealalta aproape cu ace -
leaci argumente, insa in antiteza 11 nimicea cu desavarsire. I-am trasluarea aminte, a Inteles ca prea lasase condeiului pasionat un frau slobod
si a ramas sa-1 mai strange 3).
E apoi, mai In ada.'nc decat toate acestea,
o acezare definitive a sa
sufleteasca. Pentru Demetriescu, lumea este ordine, e o armonie de ierarhii,
ale materiei ca si ale spiritului. f ierarhiile acestea converg pe nesimtite,
cu timpul, catre perfectiune adica idealitate.
De aceea, desi nu mai credea decat poetic in vointa zeilor, deli crectin
nu se marturiseste niciodata, accepts ci apara ca estet legile morale, fiinda
numai prin ele vede putinta unei ordini statornice in lumea sufleteasca,
asa cum o gaseste dintotdeauna In cea a materiei.
Temeiuri i finalitati totodata ale acestor legi sant pentru el ratiunea.
i virtutea. Ratiunea ordoneaza; virtutea, pastreaza intacta ei bund aceasta.
ordine. Prin ratiune, omul devine un creator ; prin virtute un caracter.
De aceea, pentru el tehnica artei este mai 1ntai ratiune ; iar eternul ei subiect, e omul.
1) Vezi introducerea la Arta de a vorbi, in o Literaturd i arta romans , An...
VIII pp. 363-379: paralela Intro presa i oratorie.
2) Poezia dramatics, p. 126-8: poezia dramatics poezia epica i Poetul, p191-2 talent geniu, i p. 182: poetul-L omul de tiinta.
3) Faun, loc. cit.
www.dacoromanica.ro
ANGI1EL DEMETRIESCU
25
mult din romanticul Michelet a fost singura aceasta: eine zice proza
zice forma cea mai putin figurate, cea mai abstracts, cea mai pura,
cea mai transparenta; cu alte cuvinte, cea mai putin materials,
cea mai libera, cea mai umand. Proza este cea din urma forma a
cugetarii 4).
Obisnuinta asta de ordine perfecta in creatie, pentru el, se poate deprinde. De aci cultul clasic al modelelor. De aci, tendinta sa specified de
1) Poezia, p. 98. Vezi pentru aceasta grija a delimitarilor si celelalte studii:
Obiectul artei in general, Poezia dramatic& Poezia i proza, raporturile dintre ele.
2) lzvoarele inspiratiei poetice, p. 154, in acest volum.
www.dacoromanica.ro
26
OPERE
spre mai bine al omenirii. Ca sa poata fi astfel, omul trebue sa fie consecvent cu el insui ca o trasatura logica, tare ca o marmora: un caracter.
ySi arta, ca gi viata, trebue sa-1 ajute, cu ceea ce are mai perfect In
prezentul dar mai ales In trecutul ei, sa devina astfel. De aceea Demetriescu in creatiile estetice cauta, ca i in viata politica, nu stari sufleteti
inedite, nu expresii sau analogii pitoreti ale lor, ci caractere: privelitea cea mai vrednica de om este insui omul luptandu-se pentru
imbunatatirea conditiilor de existenta ale sale i ale semenilor sai . De
aceea el urmarea atat de pasionat i totui atat de senin, deopotriva cu
viata artei, viata politica. Pentru el creatorul In politica era mai demo
de respect chiar decat cel in arta: 4 Un Perikles conducand prin puterea
-cuvantului pe Atenieni catre o viata mai demna, un Napoleon transformand cu geniul sau un continent intreg, un Cavour formand importantul
regat al Italiei din ceea ce Metternich numea o expresiune geografica
i guvernandu-1 cu legi Intelepte, sunt spectacole mult mai marete decat
opera de arta, decat un organism stiintific sau un sistem filosofic oricat
de bine intocmit in amanuntele lui 2). Iar din arta, cea mai mareata
realizare e lupta dramei: Viata omeneasca se desavarete in ac%iune,
precum o planta se desavarete in fruct, precum opera de arta literara
Ii gasete expresiunea ei cea mai inalta. In drama *.
Arta i politica pentru Anghel Demetriescu se impletesc in acelai
efort de a arata maretia omului. Inainte de a glorifica natura arta,
i Inainte de a o transforma prin tehnica modern& politica, ele amandoua trebue sa-1 glorifice i sa-1 transforme pe om. Apropiindu-le in con.ceptia sa Anghel Demetriescu, care e acelai estet i moralist clasic
in arta ca i In politica, o umanizeaza pe cea dintai, inaltand-o imens
pe cea de a doua. Si imbinandu-le, viseaza un tip armonic i intreg de om.
Omul politic trebue, dupa el, sa fie orator, adica artist ; iar creatorul
de arta, un cunoscator profund de oameni. Idolul sau In arta: Shakespeare. In politica: Macaulay.
Intre aceste cloud tipuri sta omul adevarat, cel de totdeauna: acela
a carui virtute ratiunea o Invata cum sa se infatieze nu atat frumos ,
cat elegant, adica simplu, statuar, in viata. Astfel pentru el, Ia not unul
din aceste exemplare a fost Barbu Katargiu: Dar acest atlet al arenei
parlamentare, acest rege ale politicei (= Kogalniceanu Nota Editorului)
1) Vezi mai ales, pentru aceasta, studiile: Poezia dramatics, din acest volum
si Arta de a vorbi, in Literature i arta romangi )). An. VIII, pp. 367-378.
2) Mihail Kogalniceanu, p. 322, in acest volum.
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
27
avea un adversar de care se temea mai presus de toti, sau mai bine de
care se temea in adevar. Acesta era Barbu Katargiu. Leul se temea si
el de cineva: acela era un om 1).
()rick, de maret ar fi 1nsa omul cu numele si faptele lui de o viata,
el se pierde in imensitatea drumului de lumina al istoriei. Pentru Anghel
Demetriescu istoria e unica perspective demna de om. Ea e, ca pentru
antici, suprema 8i dreapta lui justitiard: Nu succesul imediat este criteriul dupe care se judeca valoarea unui discurs. Altmintrelea, ar trebui
sa punem in randul oratorilor pe multi vorbitori cari, din consideratiuni
independente de mediocritatea lor, exercita o influents directs si puternica
asupra concetatenilor lor. Pro ill ilone ramane modelul genului judiciar,
deli cauza aparata de Ciceron a fost pierduta 2).
De aceea, pentru un om nu poate fi rasplata mai mare decat gloria:
*Poate ca ma Insel amar, dar cred ca un om care aspira la cele mai inalte
onoruri in Stat, trebue sa se multumeasca cu aceasta onoare i sa nu viseze decat la gloria de a-si rasa un nume frumos in paginile istoriei. D-L
Fleva nu vrea sa tie de judecata istoriei .
2)
www.dacoromanica.ro
28
OPERE
desi despre Zola are Intrucatva dreptate, mai mult In ceea ce a intuit
decat In ceea ce exprimii. critic: ne zugraveW fare' nicio idealitate oameni de care ne izbim In fiecare zi . In 1900, and scrisesera atata Eminescu, Macedonski, Cobuc, Demetriescu se sprijina In cercetArile sale
estetice tot pe aceleasi exemple din Grigore Alexandrescu
eel mai des
citat, datorita afinitatilor for structurale Alecsandri, Bolintineanu, din
tineretea sa. lar cand, la opera din Viena, asculta Intaia data pe Wagner,
e aa de enervat 1ncat trebue sa paraseasca pentru cateva minute spectacolul 2); mai tarziu, 11 va admira, e drept, fare' lima ca sa-1 aiba intru totul
la inima.
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
29
bolnavi sau niste sarlatani. De asemeni simboligtii sacrifice intelesul cuvintelor pentru o calitate strain& vorbei .
Insa va Intelege teoretic modernismul, mai ales eel al vremii sale
intrucat el va Implini structura sa rationalist. ci Intrucat el va raspunde
idealismului sau, credintei sale in progres, In ratiune, adica In stiinta:
A descoperi adevaruri, iata menirea stiintei; a presimti aceste adeva-
ruri, iata menirea poeziei ... Tocmai fiindca rata lumii se schimba
neincetat, poezia gaseste In fiecare faze o noua comoara de exploatat.
$tiinta gi filosofia moderns au scos la iveala conceptii despre univers
care rivalizeaza In frumusete cu conceptiile vechilor filosofi si mai au
supra for superioritatea de a fi si mai apropiate de adevar .
Cu toata marturisirea lui hotarlta modul nostru de gandire este
mai mult al lui Homer si Aristoteles decat al lui Dante si St. Thomas
d'Aquino
fi adie ci lui In suflet cateodata o unda de misticism, specific secolului sau Insa: cu toate progresele ce realizeaza stiinta, ramane
In nature o taina pururea ascunsa simturilor yi inteligentei noastre ...
a Sub forma ei abstracta, aceasta reprezentatie ce ne facem despre necunoscutul strict este metafizica; sub Sorma ei imaginative, aceasta reprozentatie este poezia care, unite cu metafizica, va Inlocui din ce in ce religiile actuale 1).
care
11
Cel care insa, dintre moderni, i-a fost dela inceput aproape gi 1-a influentat puternic, prin ra %ionalismul sau catolic, adica inclinat spre ordonari gi simetrii mai apropiate de ale color din antichitate a fost Hippolyte Taine.
Taine i-a dat o cheie de care sufletul sau ca si al contemporanilor
era atat de dornic, pentru a lamuri cateva cauzalitati, prin teoria influentei mediului, si mai ales i-a dat un principiu de ordonare simetrica
ci ierarhica a lumii sale de ganduri despre arta, principiu dupa care, cu
1) Toate citatele din acelasi, pp. 72-73, in acest volum.
2) Poetul, p. 200, in acest volum.
www.dacoromanica.ro
OPERE
30
Taine
www.dacoromanica.ro
31
Influenta lui Taine apare astfel copleitoare in activitatea de cercetator de probleme de estetica, a lui Anghel Demetriescu. Bine inteles,
el nici nu are pretentii de originalitate, ceea ce se vede din parterul copios i variat, cinstit deci de trimiteri, al studiilor sale.
Conceptia sa de ordine,
iii cauta materialul de justificare, pe unde
crede mai bine. Fara a fi putut inchega un sistem original de vederi, urmarinduli nostalgiile sale de clasicizant, Anghel Demetriescu apare in
studiile sale de estetica, astfel, ca un luminos erudit, cu gusturi statornicite prematur prin educe-tie.
Demetriescu eel viu, cel adevarat, eel pasionant chiar,
cu mai putine informatii, cu mai multe greeli, dar tocmai de aceea! apare in
studiile sale asupra celor cativa scriitori autohtoni i mai ales in admirabilele sale portrete de oratori i oameni politici.
DREPTATILE SI GRESELILE SALE
Temperamentul sau puternic rabufnind in admiratiile sau denigrarile sale estetice formatia sa clasicizanta, inclinarea sa spre vechile
simplita %i, cuviinte i ordini, toate nu-1 prea faceau accesibil, dupa cum
www.dacoromanica.ro
i-o
32
OPERE
Acel element ascuns care este originea i care se deduce din suma
accidentelor prin care trece eroul, iese la iveala In scrierile i disertatiile
lui nesfarite, in portretArile sale amanuntite, in naratiile sale pregatitoare asupra copilariei i educatiei persoanelor principale din romanele
sale ... $tim dela inceput ce va face eroul ... 4 Pe de alts parte, oricare
ar fi pretentiile coalei deterministe, mecanismul unui caracter este cu
mult mai complicat decat cum cred aceia cari vor sa-1 reduca la cateva
resorturi ; apoi lupta omului contra omului sau contra fatalitatii este o
problema morala, nu de mecanica 1).
Dar cele mai multe ovaieli ale sale de judecata se datoresc unei hipertrofii a uneia din facultatile sale: memoria. Toate marturiile a d-lui
Petraru, care ii citeaza In acelai sens pe Delavrancea i Caragiale,
a lui Paun, Vlahuta, a d-lui N. Iorga, sant unanime in recunoaterea
ei i mai ales In recunoaterea functiunii ei copleitoare In viata intelectuala a lui Anghel Demetriescu 2). Ea 1-a transformat Incet din om de
gandire in om de eruditie. Cu cat eruditia aceasta se accentua, cu atat
el tindea sa se indrepte spre un uor eclectism, In care principiile 10 pierdean liniile dare i ramaneau puternice glasurile obscure ale fondului
in
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
33
el In veacuri ca un loc de popas al tuturor visurilor sale ranite Demetriescu nu le-a Inteles, fiindcg le-a judecat ca istoric mai mult decat
ca literat. Astfel toate elementele acestea patriarhale, lcirane.5ti, il irita:
s nuframa In varf de bat b a solului, care era sol de Domn; portul i vorba
de mo dela tar& a lui Mircea, care era Inc& tartar ci Domn. Cateodata
are dreptate, and constat& contrastul Intre infaticarea rustic& a vorbei
lui Mircea i pomenirea savant& a lui Dariu a lui Hystaspe. Dar alteori
are Eminescu ciudata dreptate, fat& de Anghel, chiar In materie de eruditie, ca In ceea ce privete caracterizarea lui D. Cantemir prin 4 planurile de cutite i pahar& s), pe care Demetriescu o is drept confuzie cu
Constantin Cantemir i care se dovedete acum In urma a fi Intemeiat&
pe un citat real din cronici 1), i anume din a lui Nicolae Costin.
mare de villa.
Exager&rile din studiul despre Eminescu 1i mai au nig izvorul in
cateva din imprejurarile specifice epocei literare in care a fost scris.
El Inseamna i o reactiune nu numai a lui Anghel Demetriescu.
E Intaiu o reactiune a latinului dinteinsul impotriva culturii germane,
pe care o impuneau ca prestigiu, ca influents, viata intelectuala a Junimeii mai ales talentul lui Eminescu. E aceeai reactiune ca a lui Hasdeu,
In lupta lui cu Convorbirile, ca a lui Macedonski In polemicile dela Literatorul. Ca ei au avut dreptate, arat& faptul c pang astazi, prin Mace -
www.dacoromanica.ro
34
OPERE
www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIESCU
35
i In toate ramurile; vegetatia interioara a dorint,ei, a sperantei tii a iluziei era continua In frumoii ani ai tineretii; intemperiile lumii rii asprimile vie %ii nu puteau sa-i faca a lancezi. Niciodata el n'a cunoscut resignatia totals sau partiala care este de ordinar fructul experien %ei rii
care duce, daca nu la fericire, cel putin la potolire. De aci melancolia
lui; de aci, acele contraste ce se adunau Iiii se ciocneau In el *.
Ca sa greeasca e drept, imediat, punand prea mult accent pe ere-
Astfel, cu toate erorile lui, cu toate nega %iile sale, cu toate ca e deparlit ca informatie studiul lui despre Eminescu, ca i celelalte, impresioneaza i acuma. Pentruca vezi In el un om Entreg, cu judecata lui,
buna-rea, dar Intemeiata, cumpanita i mai ales cinstitd.
De altfel, neaderand la sbuciumul sau romantic, el ii ramane aproape
lui Eminescu, dei fara sa-i dea seama, prin latura cea mai impresionanta,
cea mai hotarIta a personalitatii sale: conservatorismul $i romdnismul sdu.
Inca din anii sai de Inceputuri i de forma %ie, privelte cu ochi seven,
fara multa simpatie, marea revolutie franceza: 41 este cel mai oribil din
evenimentele ce nareaza istoria, pentruca ea este numai nebunie i crima,
absurditate in teorie, atrocitate In practica; pentruca dementa cii injustitia se vad In multe din legile revolutionare; pentruca fanatismul, licenta i cruzimea if}i exercita opera for distructiva dela o margine pang
la cealalta a Varii; pentruca Marat este purtat in triumf, iar cele mai generoase inimi qi cele mai Inalte genii cunt duse la eafod * 1).
Conceptului de revolutie el li opunea acela de evolutie i de ierarhie
de merite nobile, nu de caste inchise. De aci, apararea calda a vechii
noastre boierimi: 4 Proprietarul sau simplul monean nu era inclinat prin
urmare a murmura contra unor demnitati la can puteau ajunge i urmaii sai. Boierii nu erau porniti a insulta o class in care copiii for puteau sa coboare. Ura ce s'a vazut In veacul nostru contra boierilor pornete numai dela acei cari, fara pregatire culturala i fara merite personale, voiau sa is carma afacerilor publice In mainile for * 2).
Romanismul ski cu izvoare In cultul acesta al trecutului nobil
e atat de puternic, atat de viu, Inca't II face sa treaca i peste criteriul
etic, atat de drag judecatilor sale, in numele earuia privise aspru chiar
marea figura a lui Ion C. Brdtianu, In finalul studiului despre el: 4 ySi cu
www.dacoromanica.ro
36
OPERE
2) Arta de a vorbi, in
www.dacoromanica.ro
37
LAMURIRE
In acest volum, am dat ceea ce este mai caracteristic i mai durabil
din Anghel Demetriescu: creaia sa de maturitate, adica studiile publicate
lntre anii 1897-1903. Am lasat la o parte doar Discursul la Banchetul
lui Hasdeu i Cum s'au format poemele omerice cari, fiind de pura specialitate tiintifica, au fost depaite de vreme precum am omis cateva
articole mai neinsemnate din Conseryatorul, i studiul despre Macaulay.
in amintirea datelor
titlurilor
de
opere.
N'am corectat
www.dacoromanica.ro
aa.LitersA4
4,4 ZL.42d
XZ4'
6-4.14
X 1-41,4
Ah
0.4-I
et.*.ta-h--.4.4-./44.,
Ju: Je..4
444e4
e.p.,
9.2;:t.-4.../,,, 4, 4. 0.4
fad
Jt; &..L74 .4 fravg.p.- ol-
p.a./
fa it.-4.4
air
"
.91:.
tJw
/Li
046.m.), gr.&
e.
sa
14...t
Pf4...-
or G' e 1
xe
.1r,
Ark.
51"
:14.4111E
;6 ,S Inge ; /611,4
( N. /4
IX. 3e9
;1674. III, ;oad,
;)ii
),
eic
lavaa-.4L
e..24 Ad
ye.,2529,.
I .4 pa../it tfaaar
?;
ay, 9, 67 ;
3( XVII,
i6 A. Cah.
est mael
Rd&
"ft.;
aw,
atta A
mak.), apai:
4; 34, 87 t,
XX11,4,9 )1.1-4 ;
0 0.-.14
t"...747);
ea-a- .
(/11,2
4 I ; JCXY/11,/il ;
eV-C
do"-/ 9
e.,jft,L4144, te
4.4 (srs..z-,id,i9)
11`
gea
trwil.f. e4xtowtAme..;
saa.;
eAesere,,
4-0
tcr? v
/al, 0 jai,
p.4,1( d, te, keti,./i
Rec v. nyl
tel:te
Cel.n t4
ALA..
Ada' face
a-, Z
cAlaArA d
elf K. r..I
Akai
1.0,1"-f AssZet
J el..,
ce- L
zad.
el*,:
,t tla
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
da Vinci sau un peisaj al lui Claude Lorrain, grupul lui Laocoon sau
Taurul Farnese, Catedrala San Pietro din Roma sau Palatul Dogilor,
ba chiar uvertura din Don Juan sau Simfonia pastorale a lui Beethoven, se pot intelege, pretui i gusta de un public incomparabil
mai mare deck, acela care va intelege expunerea sistemului lumii
de Laplace, o teorema de geometrie analitica sau macar mecanismul
digestiunii.
www.dacoromanica.ro
42
PROBLEME DE ESTETICA.
Asa dar, stiinta ne da formulele abstracte ale lucrurilor si flintelor ; arta ne &a forma lor. Una se adreseaza la un numar restrans
de alesi; cealalta se adreseaza la mase. Am putea zice ca una este
oligarhica In felul ei de a se manifesta ; cealalta, populara. In scurt,
tiinta este demonstrative; arta, intuitive. Newton descopera legile
gravitatiunii universale ridicandu-se gradat dela o notiune la cea
invecinata cu dansa si formand astfel un lant, de notiuni din ce in
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
PROBLE3IE DE ESTETICA
imaginile lor, ca punct de plecare, fiinte sau lucruri din lumea realar
pe care be reproduc cate data cu o exactitate i o preciziune
uimitoare.
Cum ca natura este modul pe care artistul trebue sa-1 alba necontenit 1nainte, mai reiese i din Imprejurarea ca, de cate on voim sa
constatam o neexactitate sau sa 1ndreptam o grepla Intr'o opera de
arta, noi alergam la natura i ne Intemeiem pe dansa. Ea este archetipul dupa care noi judecam izbanda sau caderea artistului. Cand
coloritul unui apus de soare dintr'un tablou este fals, and musculatura bratului unei statui nu ne place, cand o persoana dintr'un roman
sau dintr'o drama vorbete nepotrivit cu situatia In care este puss
sau cu caracterul i impulsiunea ce i s'au imprimat, In toate aceste
cazuri noi ne sprijinim pe realitate, pentru ca sa facem plauzibile
www.dacoromanica.ro
45
ei
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA
46
iar copia numai 80 cm, dei ochii modelului sunt albatri, parul,
harba i sprancenele negre, coloarea pielii paha'. cu nuance delicate
de rou ici i colea, iar blocul de marmura este pretutindeni alb i
artistul nu a cautat nicidecum sa schimbe monochromia. materialului sau.
Dar, dace opera de arta" nu ar fi altceva deck, copierea raporturilor unui obiect, atunci fotografia colorata ar fi idealul picturii
i In general toata activitatea artistica s'ar reduce la o chestiune de
masuratoare mai mult sau mai puffin automatics. Oricine ing a
privit cu un ochiu inteligent un tablou sau o statua, tie ca alta este
impresia ce lase obiectul sau fiinta reala, alta este aceea a operei
de arta. Oricat de semuitoare cu modelul ar fi o fotografie, ea ra mane
1) Nu se poate obiecta cu polichromia statuelor greceti, constatata nu de
prea mult timp, deoarece, precum rezultd dintr'un studiu al lui Colignon, publicat In Revue des Deux Mendes, intentia artitilor greci nu era de a imita intocmai natura In coloarea statuilor.
2) Philebus, XL, 64 E: peTecorn; yde mai ovpprreta xdllog or'inov xal dee*
sravraxo13
vpflalvet ytyveafeat.
www.dacoromanica.ro
47
este chip parerea noastrd, pe atat de vaga, pe cat de clargi si de stiintificd este
a lui Taine. Iatd in cateva cuvinte 1 ce consists acea idee platonicd, pe care
Hegel, Schopenhauer si adeptii lor, o iau de baza a conceptiilor for despre arta_
Sa ne inchipuim o spetd vie, s. ex. a garoafelor. Fiecare garoafd moare in cursul,
anului, nu din intamplare, ci in virtutea constitutiei sale si printr'o necesitateinterna ; ea produce altele care o inlocuesc si asa mai incolo. Ceea ce persistd si
tinde a persista este speta, adicti forma abstractd si ideals comuna tuturor indivizilor, si indivizii trgiesc, se nasc si se inlocuesc pentruca aceasta forma tinde a
subsista. Speta dar este altceva decat suma indivizilor ; ea este necesard si indivizii sunt intamplatori ; ea este cauza ei si ei sunt efecte. Dar pe de altd parte
ea nu exista decat in ei si prin ei ; ea n'ar fi, dacd n'ar fi ei ; n'ar fi o forma
comuna tuturor garoafelor, data n'ar fi garoafe. Cum este dar ideea platonicl
despre garoafd? Nu se prea vede ]impede. Speta cuprinde felurite varietati ; albe,
rola, pestrite, etc. mai mars, mai mici, etc. Este ideea platonica a garoafei alba?
Nu, pentrucd sunt garoafe si rosii, etc. Este de marimea cutare? Nu, pentruca.
sunt garoafe si de altd mgirime. Cum dar este o imagine (idee) care nu are nici
marime, nici culoare si probabil nici alte insusiri? -
www.dacoromanica.ro
48
PROBLEME DE ESTETICA.
fiecare dupa trasatura ce-i era distinctive gi care a izbit mai tare
imaginatia poporului. Cu cat individul este mai Inapoiat, cu cat
inteligenta lui este mai greoaie, cu atata el este mai pornit a lua
drept esential ceea ce este numai intamplator gi vremelnic. Astfel,
intr'un orag din Germania, se fura unei fetite de vreo 7 ani o pereche
de cercei de prey,. Po litia izbutegte a prinde pe femeia care era autoarea furtului. Insa aceasta sustinea ca a gasit cerceii in drum, pe
cand fetita afirma ca i s'au luat dela urechi. Se confrunta copila cu
femeia vinovata, gi copila declara ca nu aceea este hoata, pentruca
femeia care Ii furase cerceii purta in mane un cogulet, pe cand aceasta
nu are niciunul. Este invederat ca fetita lua drept caracter specific
-ceea ce in realitate era un fapt cu totul trecator. Dimpotriva, cu cat
un individ este mai bine inzestrat, cu cat cultura sa este mai inalta
gi mai lilting, cu cat perceptiile sale sunt mai repezi gi mai delicate,
cu atat el va apuca mai ugor gi mai sigur acel caracter fundamental
-care stapanegte intreaga structure a unei fiinte sau intregul aranja-
tuturor cauzelor interne sau externe ce tind a-1 nimici sau altera,
care persista un timp foarte Indelungat, cu toate schimbarile ce
locul gi timpul aduc in restul organismului. Pe acest element tenace
gi rezistent se intemeiaza clasificarea in toate gtiintele, fie fizice,
fie morale. Zoologia recunoagte o clasa numita a mamiferelor, care
-cuprind un numar considerabil de spete. Unele din aceste spete
sboara in aer (liliecii), altele Innoata in ape (balena, delfinul), altele
umbra pe uscat ; unele se nutresc cu vegetale, altele cu came; insa
toate au un caracter fundamental, care le este comun, anume poarta
mamele. Aceasta particularitate esentiala trage dupa sine alte particularitati tot aga de statornice, precum circulatia dubla, facultatea
de a nagte puii vii, de a avea plamanii infagurati inteo membrane
foarte sub ,ire numita pleura, particularitati care inalta un zid
insuperabil intre dansele i celelalte vertebrate.
Se pare ca functiunea ce produce acest caracter marcant, care
la randul sau provoaca o anume structure gi anumite deprinderi
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
PROBLEME DE ESTETICA
asupra inteligentei si vointei. Din acest caracter de capetenie urmeaza lipsa ei absolute de initiative si originalitate, incapacitates
radicals pcntru idei si speculatiuni abstracte, pentru arte si pentru
opere care cer o vointa Incordata, pentru institutiuni de self-government care reclama o personalitate accentuate; iar pe de alta parte
o pornire neinfranata pentru orice opera de pasiune violent** de
simtire copilareasca, de imaginatie grosolana.
www.dacoromanica.ro
51
pc jumatate in nature, intunecat on stins de insuficienta sau contrarietatea imprejurarilor, artistul it scoate afara, it pune in relief, 11
restaureaza, it amplified vi-1 face invederat pentru tori. Drept vorbind,
pe cat timp artistul nu a venit, opera celor vase zile de care vorbevte
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA
69
bviate raioase 1), a unui idiot sau a altor obiecte pentru care coala
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
65
le for variaza 1). Prin urmare ca sa descoperim acel caracter mar cant, pe care arta ca i tiinta tind a-1 exprima, trebue sa patrundem
pand la structura primitive a fiintei organice, pang in faza ei ernbrionara. Persistenta Hui dela starea embrionard pang la desvoltarea
<lesavarita a organismului ne dovedete tenacitatea i Insemnatatea
Hui totdeodatd, ne autorizeaza sa admitem ca el este conditia indispensabila a tuturor celorlalte parti care alcatuesc animalul, izvorul
Dacd dela lumea fizica trecem la cea morale, observam de asemenea ca unele din trAsaturile ce formeaza fizionomia unei societati
.omeneti sunt mai durabile, altele mai trecatoare. Intre acestea din
'Irma unele s'au format de patru sau cinci ani. Ele se compun din
-cateva apucaturi superficiale, dintr'un mod anume de a se Imbraca
i de a se purta, din cateva forme de etichetd, din evenimente fare
importanta care fac un sgomot efemer, din cateva scandaluri care
.constituesc obiectul conversatiilor din cluburi i cafenele, din cateva
romance cantate mai intai in cafs-concerts, apoi in familii i in cele
Ain urrna pe strade, din o seamy de cuvinte puse in circulatie cu o
insemnare specials, precum la noi acum cativa ani se vorbea de
- panici cetdteni i de cetateni indignati , etc. Aceste trasaturi
.cu totul superficiale i iute trecatoare formeaza obiectul unor opere
literare tot aa de efemere ca i dansele. Astfel an fost la noi cantoneta
_Herr von Kalikenberg, i revistele Cer Cuvcintul, Zeflemelele, Nazat,
Pafol, care facurd deliciile publicului dela Teatrul Dacia i cbiar din
www.dacoromanica.ro
56
PROBLEME DE ESTETICA
ysi Dorobantii, 0 noapte pe ruinele Severinului, etc.) sau vodeviluri cu teza pentru desfiintarea privilegiilor
www.dacoromanica.ro
57
poezie lirica, pictura, toata arta cata era pe atunci cauta sa pund
in relief un singur personaj: patriotul infocat.
Dar acest tip incepe a se discredita la randul sau, degenereaza
cu totul i ajunge iara un personaj de comedic. Din patriotul dintre
1836 i 1866 el ajunge << paoptistul din comediile lui Caragiale.
Aceste doua caractere sunt mai durabile, prin urmare mai importante din punctul de vedere literar. Dovada este ca operele la
care au dat ele natere an tinut mai molt i uncle dintr'insele se cetesc chiar astazi. Comediile lui Caragiale, deli una din ele (0 noapte
furtunoasii), dateaza de aproape douazeci de ani, mai gasesc Inca
privitori i probabil vor mai gasi catva. Cu disparildunea i importanta
www.dacoromanica.ro
58
PROBLEMS DE ESTETICA.
ca ctitor. Acest tip it vedem mai mult sau mai putin izbutit in nuvela
lui C. Negruzzi, in romanul lui N. Filimon, in drama Boieri si Ciocoi
a lui Alecsandri, in Vornicul Bucioc a lui V. A. Urechili, etc. El a
tinut dela Mircea i Alexandru eel Bun, cu variante mai mult sau
mai putin accentuate, pang dupe Regulamentul Organic, cand a
fost inlocuit de patriot >.
Oricat de importante ar fi aceste tipuri pentru istorie, care studiaza cauzele ce au produs aceste tipuri succesive, ele nu ofera acelai
www.dacoromanica.ro
69
suferit la suprafata, un fond psihologic neclintit, care constitue trgsatura fundamentals, caracterul sat' specific.
Cu cat o opera literara patrunde mai adanc in firea intima a unei
natiuni, a unei rase sau a omenirii, cu atat ea are o valoare artisticu
mai inalta, ii asigura o viata mai indelungata, data nu eternii.
Am putea zice chiar ca o opera literara, care a izbutit sa surprinza
acele caractere fundamentale i sa le MCA dominante, traiete mai
mult decat sistemele filosofiei i ale tiintei. Oricat de mari ar fi
binefacerile tiintei, se poate sustine ca adevarul trece i frumusetea
ramane ; un capdopera ramane capdopera pentru vecie, pe cand o
teorie inlocuiete alt6. teorie. Omer a imbatranit cu mult mai putin
decat Platon, ba chiar decat Schopenhauer, i Dante a suferit de injuriile timpului mai putin decat sistemul lui Ptolemeu sau decat teoria
revolutiunilor globului a lui Cuvier.
www.dacoromanica.ro
POEZIA
RAPORTURILE EI CU CELELALTE ARTE
Opera de arta in genere are de stop de a face predomnitor un
.caracter marcant, sau, precum se exprima alti filosofi, de a manifesta
ideea intrupata intr'un object. Pentru ca sa puna in relief acest caracter marcant sau aceasta idee, artistul se adreseaza la simturile
noastre, care la randul for lucreaza asupra fantaziei noastre. Cu cat
aceste simturi vor fi mai impresionabile, cu cat perceptiile for vor fi
mai delicate, cu atat creatiunile artistice vor patrunde mai adanc
si vor misca mai cu putere sufletul nostru. De aceea Goethe isi pusese
www.dacoromanica.ro
62
PROBLEME DE ESTETICA
unei flori anume, gustul unui Eruct sau impresia lasata de o bucata
de atlas, totui aceste sensatiuni inviate *sunt aezate in anumite
parti ale corpului. Astfel sensatia de miros se raporta la partea dinauntru a nasului, sensatia de gust la limbs sau la partea dinapoi a gurii,
sensatia de gadilat la subtiori, la palms sau la talpi. Prin urmare,
chiar data prin straduintele memoriei noastre am izbuti sa inviern
aceste impresii stinse, totui nu vo m putea sa le proiectam afara din
noi, sa le exterioriza m. Cu alte cuvinte, ele nu fac imagini, i ca atari
nu pot servi drept elemente intr'o opera de arta, a carei conditie de
existents o formeaza chiar imaginile.
Nu tot aa sunt sensatiile i impresiile ce dobandim prin vedere
i auz. Aceste doug simturi s'au numit intelectuale, pentruca, pe de
o parte, urmele lasate printr'insele in celulele contiente ale creerului
sunt cu deosebire reviviscente, adica le putem invia dupa voie i
la intervale de ani chiar, cu o intensitate, cu o vioiciune, cu o precizie
de contururi i de nuance care la naturile eminamente artistice, se
apropie de sensatiune. Pe de alts parte, sunetele, formele i colorile
obiectelor absence care nu sunt decat nite sensatiuni inviate, ne par
wzate nu in organe chiar, adica in ochi sau in urechi, precum se
intampla cu sensatiile celorlalte trei simturi, ci departe de noi, in
aer sau pe suprafata obiectelor dinafara, cu alte cuvinte, proiectate
afard din creerul nostru, exteriorizate. Ele sunt ca n4te icoane care
an marimea, forma, coloarea sensatiilor insai, sau ca nite ecouri
limpezi i desluite, care vibreaza mult timp dupa ce obiectul ce le-a
produs a incetat de a mai irita sirritarrile. Aa dar gustul, mirosul i
pipaitul ne dau sensatiuni, pe cand vederea i auzul ne dau imagini ;
iar deosebirea dintre sensatiune i imagine consta in faptul ca, pe
cand cea dintai este incapabila de a se mai nate in mod spontaneu,
cea de a doua invieaza printr'un act al vointii noastre i reproduce
sensatiunea, precum o copie reproduce un original. Deci, imaginile
nu sunt nite clieuri moarte, ci nite &Cali active, care se bucura de
insuirea de a se nate oricand i de a forma prin combinatiile for
grupuri variabile la infinit. Aceasta insuire pretioasa a for face ca
spiritul omenesc poate lucra cu dansele in operele sale cele mai inalte
i cele mai savante.
www.dacoromanica.ro
63
vol. I, p. 931.
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA.
64
sale. Precum un virtuos face sa sune din intreaga claviatur6 a instrumentului sau, intr'o ordine anumita, numai notele ce-i sunt
neaparate pentru bucata ce executa, tot aa poetul, adevarat vrajitor,
evoaca in orizontul con5tiintei noastre numai acele imagini, care se
pot grupa in mod organic imprejurul ideii sau simtimantului de care
Criticilor mei,
www.dacoromanica.ro
65
a pune fantazia in micare prin cuvinte 1). Daca dar ideea poetului
nu se poate exprima deloc i ramane un secret al sufletului lui, sau
Schopenhauer, Zur Aesthetik der Dichtkunst In Die Welt als Wille and Vorstellung.
www.dacoromanica.ro
66
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
67
5.
www.dacoromanica.ro
68
PROBLEME DE ESTETICA
Altadata poetul zugravete printr'o singura propozijiune o Intreaga situatie sufleteasca i pictura lui este mai energica i mai sugestiva deck, tabloul cel mai desavarit. Shakespeare este plin de
asemenea trasaturi geniale. Aa Macduff afla ca Macbeth i-a omorit
iubita sotie i dragalaii copii. Amicul sau Malcolm incearca sa-1
mangae asigurandu-I ca ora razbunarii se apropie i ca tiranul va
Astfel ceea ce sugereaza poezia este mai mult decat ceea ce exprima dansa i decat poate exprima fiecare din surorile ei. In general, poetic nu este atata ceea ce vedem cat poetul ne face s Intreve de m.
www.dacoromanica.ro
69
Prin cuprinsul ca i prin formele ei, poezia inaltA sufletul deasupra existentei obipnuite i ordinare, spre a-1 transporta in regiunile idealului, a-1 inflacara pentru tot ce este frumos. Gaud Scharn-
de liberare a Germaniei. De asemenea toti cati au luptat cu entuziasm i desinteresare pentru a pregOti patriei noastre un viitor mai
1) Forma frumoasa nu face poezie
cugetarea frumoasa de asemenea nu o
face; pentru aceasta e neaparat ca trupul i sufletul sa se insoleasca la momentul
priincios.
www.dacoromanica.ro
70
PROBLEMS DE ESTETICA.
bun si a-i asigura o viata vrednia de o natiune libera, toti ati s'au
revoltat contra umiliatiunii la care ne supuneau niste vecini lacomi
si cruzi, toti c'ati au suferit exilul si toate prigonirile pentru cauza
autonomiei, a libertatii interne si a independentei noastre, au lost
poeti sau cel putin an avut adevarate momente de poezie in viata
lor. Vacareseu, Heliade, Asaki, C. A. Rosetti, D. Bolintineanu, Latina, B51cescu, Negri, Boliac, Alecsandri, C. Aristia, Gr. Alexandrescu, toti acesti entuziasti ai renasterii noastre au avut o poezie
mareata in piepturile lor, si unii dintr'insii ne-au lasat cateva bucati
admirabile. Poezia a fost limba materna a omenirii, si chiar inceputurile stiintei au fost scrise In versuri. Hesiod In Eeyaxcel ' Au leas
ne arata unirea intima dintre ordinea naturalg si ordinea morals,
Parmenides unitatea existentei si a cugefarii, Empedokles cum amorul
divin se desface in elemente si uneste ce a dezbinat. Cele dintai
tresariri ale constiintei nationale se manifesta de asemenea prin
poezie, si Vacarescu exprima adevarul cel mai neindoios cand stria ca :
Orice neam Incepe
www.dacoromanica.ro
71
faze sunt trecatoare si nu o Impiedica de a renaste cu o noua tinerete gi o noua vigoare. Se credea ca, dupa filosofia sceptics a enciclopedistilor, nu mai este posibila o poezie mare. Si cu toate ace-.
stea, pe ruinele decadentei poetice a secolului al XVIII-lea, se ri-dica poezia puternica si originals a lui Byron, V. Hugo, Lamartine,
om s.
www.dacoromanica.ro
72
PROBLEME DE ESTETICA
ceptiunile poetice. Aceasta este partea privitoare la problema existerrtei noastre, fie din punctul de vedere individual, fie din punctut
de vedere al societatii. rick de surprinzatoare ar fi minunile tiintei
poezia zarete alte orizonturi mai vaste dincolo de descoperirile celei
dintai. Ea ma'rete tiinta, in sensul acesta ea, intocmai ca razelelui Rontgen, arunca lumini dincolo de zidul inaintea caruia s'au oprit,
pentru un moment investigatiile invatatului. A descoperi adeviiruri
iata menirea tiintei ; a presimti adevAruri noua, lath' gloria poeziei..
Dintr'un veac in altul, privelitea lumii se schimba pentru om,,
precum privelitea cerului se schimba necontenit deasupra capului
celui ce inainteaza catre pol. Aceste priveliti noua devin la randul,
for north' obiecte de contemplatie pentru artiti i un nou izvor de
multumiri estetice sau de cugetari indraznete.
Tocmai fiindc6 fata lumii se schimba neincetat, poezia gasete
In fiecare faze o noua comoara de exploatat. yStiinta i filosofia moderns au scos la iveala conceptii despre univers, care rivalizeaza in
frumusete cu conceptiile vechilor filosofi i care mai au asupra lor
superioritatea de a fi adevarate sau cel putin mai apropiate de adeviir_
Ideea evolutiei universale i a vietii universale nu este mai putin estetica cleat vechile cosmogonii ale Indienilor i Grecilor. Aceasta bolter
cereasca, care pentru psalmist este intinsa ca o piele, este pentru not
www.dacoromanica.ro
73
la cauza i dela cauza la efect sau dela o dorinta implinita la o dorinta-scop, sufletul omenesc simte nevoie de un repaos, pe care-1
gasete numai In lumea contemplatiunii, adica atunci cand, considerand universul gi lucrurile sale independent de inima sa i de
legea cauzalitatii, privete fiecare obiect in individualitatea lui 5i,
precum zice Spinoza, sub specie aeternitatis, adica in forma lui
II
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA
74
tin.' intre grupul lui Laokoon i naratiunea lui Virgil (Aeneid. II,
199 227), observa ca, in statue, preotul Incolacit i muscat de
erpi nu scoate tipete infioratoare, ca in poema latina 4), ci un geamat
www.dacoromanica.ro
75
ca el g pag prin aceasta mai mic. Dar, data poetii vechi nu s'au
Fifa de a ne Infatisa pe eroii for scotand tipete infricosate, pe cAnd
sculptorii s'au ferit de aceasta, trebue sa gasim alt motiv. Acest motiv
11 gOsim chiar In deosebirea dintre poezie si artele plastice. Pentru
pictor sau sculptor, care se adreseaza de-a-dreptul la ochi, frumusetea corporalg. este legea suprema ; pentru poet, care nu ne pune
inainte forme vizibile, aceasta frumusete are o mai mica Insemnatate. 0 gura deschisa" tipand In contorsiuni este un obiect neplacut,
si pentru acest cuvant autorii grupului Laokoon 1) s'au ferit de a
ne-o reprezenta. Expresia lui Virgil clamores horrendos ad sidera
tollit este o trasatura sublima pentru ureche, si poetul a scris fara
g se preocupe de efectul ce ea va produce asupra ochiului.
Dar mai este ceva.
Sculptorul sau pictorul nu poate sa ne dea desfasurarea Intreaga
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA
7G
1) Iliad., I, 44 sqq.
Se cohort de pe piscurile Olympului, manios In suflet, purtand pe umeri
arcul si tolba cu sdgeti acoperitd de jurimprejur; rdsunau sagetile pe umerii
lui maniatul, pe sand se misca; iar el mergea asemenea noptii. Apoi se
asezd In fata cordbillor, si aruncti o sageatA ; se fdcu un zgomot grozav din
arcul de argint. Mai tritai izbi pe catari p pe cainii cei iuti; iar mai in urma
aruncand chiar asupra for (Grecilor) o sageata omorttoare, isbea; M ruguri
dese de cadavre ardeau necontenits.
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
79
Din aceste exemple i din altele aduse tot de Lessing i care s'ar
putea inmulti peste masura, urmeaza ea o poema poate sa fie foarte
pitoreasca, fara sa procure pictorului un tablou ; i vice-versa, o
poema poate sa fie foarte productive pentru pictor, Vara sa fie pitoreasca. Tablou poetic nu se chiama acela care poate fi neaparat
transformat In picture, ci acel complex de trasaturi care excite fantezia noastra. i cu ajutorul carora poetul produce asupra noastra
o parte din iluzia operelor plastice.
SA' facem un pas mai departe i sa vedem pentru ce un tablou
poetic nu poate fi totdeauna transformat intr'un tablou plastic fi,
pentru ce atatea tablouri artistice pierd cea mai mare parte din eland
for de indatii ce sunt desci ise de poet.
Lessing desleaga problema In chipul urmator:
Lucrurile pi Ensufirile for vizibile formeaza obiectul artelor plastice,
pe tend actiunile formeazei obiectul poeziei. Corpurile exists in spatiu,
www.dacoromanica.ro
60
PROBLEME DE ESTETICA.
Pe de alts parte, actiunile nu au existents absoluta vi independents, ci sunt legate de nivte fiinte anumite. Intrucat aceste fiinte
sunt sau pot fi privite ca corpuri, poezia ne infativeaza corpuri, insa
numai prin mijlocirea actiunilor.
Plastica nu poate utiliza in compozitiile ei coexistente un singur
moment din actiune, vi de aceea trebue sa aleaga pe cel mai fecund,
din care s se poata intelege ceea ce a precedat vi ceea ce va urma.
Tot ava poezia nu se poate servi in imitatiile ei succesive decat
{le o insuvire a corpurilor, vi pentru acest cuvant trebue sa aleaga
pe aceea care devteapta in sufletul nostru imaginea cea mai sensibila a corpului de care se slujevte.
De aci urmeaza regula unitatii epitetelor picturale vi a economiei
in descrierea obiectelor corporale >> 1).
Tot Homer ne procura numeroase exemple, care confirms exactitatea consideratiilor de mai sus.
Homer ne inOtiveaza de regula un obiect printr'o singura insuvire. 0 nava este pentru dansul aci o nava neagra (rip% *lama),
aci scobita (xot2n), aci u iute (79o4), aci cumpanita (don), sau
incovoiata de amandoua pars ile (a tupte2loan), cel mult nava neagra
.vi bine armata cu lopeti (vviig p42atva mai eijaasApog). El nu merge
www.dacoromanica.ro
81
Agamemnon, atunci el face pe rege sa-i puna unul dupa altul toate
vetmintele i armele, in urma carora apuca sceptrul 1). De asemenea cand Homer ne descrie arcul lui Pandaros 2) sau sceptrul lui
Zeus, el ne spune modul cum s'au format i, prin urmare, in loc de
a se pierde in enumerarea insuirilor acestor obiecte, el ne infatieaza actiunile care le-au produs 3).
In general, poetii sunt mai mult sau mai putin pictori, dar nu
trebue sa cerem poeziei & fie o pictura. Pictorul ne restitue obiectul
www.dacoromanica.ro
82
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA
84
aceea Homer nu ne da nicaieri un portret plastic despre frumusetea Elenei. In cartea a treia din Iliada 1) el ne spune Ca regele
Priam se afla la Portile Skaiai impreund cu mai multi batrani fruntai ai Troiei, privind de acolo in lagarul Aheilor. Atunci, vazand
pe Elena ca vine spre danii, venerabilii batrani zisera unul catre
altul aceste cuvinte:
Ov v4zeatc Teoiag "cal iiNvOtbac 'Axato*
Totfio' 41tpi yuvaaci ncdaiv xeovov &yea aciaxetr.
AIM," g dOavcirnat 8efig sic ikra i'oosev .
sufer
www.dacoromanica.ro
85
luat la intrecere in conditiuni mai egale. Victoria ramase nehotarita i amandoua rivalele meritara a fi incoronate ; caci, precum
inteleptul poet ne arata numai in efectele ei frumusetea pe care
nu o putea infatia prin partile ei constitutive, tot aa nu mai putin
Inteleptul pictor ne arata frumusetea numai prin partile ei constitutive i considera ca ceva nepotrivit cu arta sa de a alerga la
ajutoare straine. Tabloul sau consta numai din imaginea Elenei,
care era reprezentata goala 1).
Alt mijloc prin care poezia egaleaza pictura in reprezentarea
frumusetii corporale, este de a transforma frumusetea in gratie.
Gratia este frumusetea in micare, i tocmai de aceea ea intra mai
putin in domeniul pictorului decat al poetului. Pictorul poate numai
sa ne faca a ghici micarea, in fapta insa figurile lui raman nemicate. De aceea, nu rare on la dansul gratia se preface in grimaza.
Dar in poezie ea ramane ceea ce este, frumusetea tranzitorie, pe
care dorim sa o vedem de repetite ori. Ea vine Si se duce ; i fiindca
not putem sa ne amintim mai uor i cu mai multa viociune o micare decat numai forme Si colori, urmeaza ca gratia lucreaza asupra
www.dacoromanica.ro
86
PROBLEMS DE ESTETICA.
III
Cercetarile facute asupra vietii popoarelor primitive ne arata
poezia units cu muzica i dansul. Chiar in epoca de Inflorire a Greciei, odele triumfale, ca i dithyrambele Aryenilor din periodul vedic,
erau compozitii literare, muzicale i orhestrice. Horele noastre aunt
tareti din kitara . Poezia Erica, sub toate formele ei, era cantata
din gull sau sprijinita de instrumente. Alkaios, Sapho, Pindar, Simonides, Bakchylides, etc. erau tot aa de mari poeti ca i muzicanti. Ideea ce ei concepeau se prezenta spiritului for sub Indoita
forma de vers i cantec. Declamatiunea actorilor greci i romani
era 1nsotita de sunetul flautului (tibia), iar partile chorale ale tragediei erau cantate. Vechii barzi ai Celtilor, skopii Anglo-Saxonilor
i scalzii Scandinavilor cantau insotiti de harpe faptele zeilor i ale
eroilor lor. Trubadurii francezi, minnesingerii germani din evul de
1) Din rad. d-fel&o, de unde dfty3do = anodn, privighetoare.
2) Odyssea, 1, 155.
Theogonia, 95.
www.dacoromanica.ro
87
partea ei cea mai caracteristica, este epopeea, adica acea poezie care
se adreseaza la intuitia noastra i ne infatieaza lumea mai numai
in mod obiectiv. Dar aceasta reprezentare a naturii in toatg vanetatea i magnificienta formelor ei atinge mai mult inteligenta decat
1) Problemata, XIX, 28: ZItcl st vdnot warn:in-at ohs iniovotv; fi art neiv
.intcrraOat yetiuftara nom, rok vd,uovg, Ontog ,w) intAciOcovrat, c3anee iv 'Ayaetiecolg
Zvi 810 ao t.
(Pentru ce unele cantece se numesc nomi? Poate pentruca Inainte de a se cucoaste scrierea legile se cantau ca sa nu fie uitate, precum se obicinueste pans
astAzi la Agathyrsi).
www.dacoromanica.ro
88
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
89
printr'insele pune in micare sufletul. Poezia lucreaza asupra intelectului i printr'insul asupra sufletului nostru, pe cand muzica
incepe cu iritatia nervoasa, care pune in micare partea afectiva
a fiintei noastre, unde, prin emotiunile ce produce, deteaptg intuitiuni i gandiri. Precum pe o placa sonorO, acoperita cu nisip,
p e care am atins-o cu un arcu de vioara, se formeaza, sub influenta
vibratiilor, deosebite figuri, tot aa in sufletul nostru, sub influenta
sunetelor muzicale, se nasc imagini, care la randul for produc cuge tari in spiritul nostru. Pe de alts parte, sufletul nostru nu este
o tabula rasa, un vid absolut. Din viata sa de pang aici, el a inmagazinat o comoard de intuitiuni i reprezentatii, i, dupa asemanarea ce sunetele muzicale au cu dansele, el interpreteaza acele sunete i le noteaza ca murmur, valuri, inaltari, caderi, forte, dulce,
www.dacoromanica.ro
JO
PROBLEME DE ESTETICA
cubit, incet, etc. Daca in fine la aceste intuitiuni stranse din lumea
din afar adaugam evenimentele din viata proprie a sufletului, atunci
auzim, fie in vocea omeneasca, fie In muzica instrumentals, suspine
g i rasuri, plangeri i efuziuni de veselie, amenintari i glume, intrebari i raspunsuri, chemgri i indemnuri, etc.
Aa dar, poezia ne da gAndiri ti imagini mai mult sau mai putin
dare. Sunetele ei nu au valoare prin ele insele, ci numai ca simboale
.care exprima idei. Daca ar voi sa produca o muzica cu vorbe, ea ar
izbuti eel mult sa gadile urechea fara sa -i dea desmierclarile muzicii.
Daca ar voi sa se multumeasca cu dispoziiile sufleteti generale Si,
i in muzica. Un subiect ca Don Juan, tratat in poezie, i un subject ca Faust, tratat in muzica, nu poate ajunge la culmea artei
sale, pentruca nici poezia nu ne poate manifesta viata sensuala cu
atata desavarire ca muzica, nici muzica nu ne poate desainui aa
cle limpede adancimea cugetarilor i puterea contiintei ca poezia.
Daca opera Faust a lui Gounod trece Intre capetele d'oper6 ale muzicii, cauza este ca maestrul nu s'a cufundat in cuggt6rile filosofice ale operei lui Gcethe, ci s'a marginit a manifesta haosul dureros
1) Poetii care cautA In vorbe caracterul sentimental al sunetului, ca ti aceeia
care aleg vorbele dupd coloarea vocalelor lor, sunt niste bolnavi sau niste
arlatani. De asemenea simbolistii sacrificA intelesul cuvintelor pentru o calitate straina a vorbei si pe care aceasta nu este niciodatA In stare de a o
reproduce exact. In toate aceste cazuri avem a face cu niste copii sau cu niste
cameni care delireaza.
www.dacoromanica.ro
91
dorintele vagi, palpitatiile i tresaririle tainice ale unui suflet virginal In extazul iubirii, precum i sbuciumarile sale dureroase In
rima i nenorocire. Fiecare arta are o desavarire ce-i este proprie,
domeniul fn care prospereaza mai mult, sfera sa In care alta nu ajunge,
unde ea singura poate mai mult decat oricare alta i unde niciuna
nu se poate compara cu dansa.
Pe and muzica nate in noi emotiuni, stari sufleteti, prin excitarea nervilor auditivi, poetul dispune de doua mijloace, pentru
ca sa detepte In noi sentimentul de care este stapanit el, ca in aceste
versuri ale lui Gr. Alexandrescu:
Lasat strain In lume, lipsit de once bine,
Vdzand cd nu-mi ramane placere pe pamant,
Vazand zilele mele de suferinte pline,
Pun mama p'a mea frunte i caut un mormant,
www.dacoromanica.ro
92
PROBLEME DE ESTETICA.
compozitorul se multumete cu dispozitia generala de care este insuflelit, Vara sa caute a nuarrta variatiile ei. Pentru acest motiv,
deosebitele cuplete ale unui cantec i adesea cantece deosebite, sunt
compuse pe aceeai arie, deli imaginile, ha cate odata chiar simti-
Sa Elgin la o parte Ca, in multe biserici italiene, orga canta bu&aid din operele cele mai cunoscute ale lui Rossini, Donizetti, Bellini,
ele exala, sunt luate dintr'o colectie de duo foarte profane, compuse tot de Handel pe cuvintele madrigalelor lui Mauro Ortensio.
Aa, de exemplu, muzica urmatorului duo
No, di voi non vo' fidarmi,
Cieco Amor, crudel Belta;
Troppo siete menzognere,
Lusinghiere Deita I 1)
www.dacoromanica.ro
93
este acelasi cu al corului: All we like sheep 3) din a doua parte a ace-
4i aria acestui duo: 0 death, where is thy sting? 5) din a treia parte
a Messiadei, este o mica deosebire. Dna muzica ar avea prin ea
insasi facultatea de a exprima simtimantul religios, asemenea quiproquouri ar fi cu neputinta, precum ar fi cu neputinta ca un predicator sa ne reciteze, fara a se face ridicul, o poezie erotica in locul
unei predici.
www.dacoromanica.ro
o tiu eu bine.
94
PROBLEME DE ESTETICA.
simtimantului ce a dobandit din auditiunea uneia din aceste bucati, este mai mult decat probabil cal raspunsurile vor varia dela
individ Ia individ. Unul va raspunde amor , altul dor , al treilea
o melancolie gi aa mai Incolo. Dar oare putem not numi aceasta
www.dacoromanica.ro
93
Melodia si armonia lipsesc din nature. Dar este al treilea element, care exists inainte de om si afara din el: ritmul. In galopul
calului, In cantecul mierlei si al pitpalacului, se observe usor periodicitatea fractiunilor de timp. Ritmul nu este comun la toate fenomenele sonore ale naturii, dar multe 11 au. El este eel dintaiu element
muzical ce se desteapta in copil, in salbatic.
www.dacoromanica.ro
'96
PROBLEIE DE ESTETICA
de mii de mii de lucruri mai bune decat vorbele. Ceea ce-mi exprima muzica pe care o iubesc, imi pare mai mult prea definit decat
prea nedefinit, pentru ca sa mai am nevoie sa-i pun vorbe... Daca
as avea in minte termeni definiti pentru unul sau mai multe din
ale mele Romante fdri vorbe (Lieder ohne Worte), m'g feri de a
ma servi de danii, pentruca vorbele au pentru fiecare persoana
un Inte les deosebit. Numai muzica poate detepta aceleai idei i
aceleai simtiminte lntr'un spirit ca Intr'altul 1). Berlioz zicea unei
dloare: e te ador, te slavesc, te iubesc Eatr'un cuvetnt, mai mult de.cat poate spune saraca limbs franceza ; da-mi o orbestra de o suta
de muzicanti i un cor de o suta cincizeci de voci i-ti voiu spune 2).
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
PROBLEMS DE ESTETICA
Dupa aceasta axioms, multe parti din Faust, poeziile filosofice ale
1.) Die Grenzen der Musik and Poesie.
www.dacoromanica.ro
99
locul de vindecare in Impreunarea for din nou, ca in tragedia antics. Unirea tuturor artelor nu se poate face, dupa dansul, decat
In drama muzical5, care este opera de arta a viitorului . Punctul
sau de plecare este in ideea emisa de Gluck, in prefata operei sale
Alceste, ca intr'o opera trebue sa se dea precadere poeziei textului,
ca in tragedia anti* nu muzicii, precum se face in genere de cornpozitori. Numai conlucrarea poeziei cu celelalte arts poate ajuta
dramei muzicale sa ajung5. la gradul ei eel mai inalt de expresiune.
Pentru atingerea acestui stop, este de neaparata nevoie ca fiecare
arta sa sacrifice ceva din independenta ce a dobandit in cursul timpului. Aga, limba trebue sa se intoarch la elementele muzicale pe
care le-a pierdut in cursul desvoltarii sale gi le-a inlocuit cu sunete
de o Insemnatate conventionala gi sa trateze numai subiecte care
se adreseaza la intuitiunea sensibila, precum sunt miturile grecegti gi legendele germane. Melodia nu trebue sa figureze numai
pentru sine lnsagi, ca in operele de pans aici, unde ea mascheaza gi
acopere vorbele, ci sa slujeasca a be pune mai bine in relief ; cu alte
cuvinte, in locul melodiei italiene, el cere declamatia muzicala pentru
www.dacoromanica.ro
1C0
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
101
Gcethe .
www.dacoromanica.ro
102
PROBLEME DE ESTETICA.
i vorbirea lui potrivita cu legile naturii, este: da, dal i: nu, nu!
Tot ce trece dincolo de aceasta este netrebuincios adica modern,
de prisos s 9. Cu alte vorbe, de aici inainte acea efloreseenta de idei,
de care sunt pline operele marilor dramaturgi, trebue inlocuita cu
saracia sunetelor naturale, iar personajul prin excelenta al dramei
viitorului trebue sa fie acel salbatic, pe care Rousseau 11 recomanda
ca modelul omului. Idealul operei de arta a viitorului este omulsimfire, pentruca muzica poate sa exprime numai emotiuni, nu idei,
iar artistul nu are sa ceara dela public altceva decat capacitatea de
a se emotiona, i nimic mai mult. Rezultatul ar fi ca, in be de piese
ca Othello, Richard III, Hamlet, Regele Lear, Cinna, Polyeucte, Bri-
www.dacoromanica.ro
103
.chiar pieri, dar nu se mai pot intoarce la germenul din care s'au
tascut.
www.dacoromanica.ro
POEZIA
I PROZA
Este greu, daca nu chiar imposibil, a se fixa marginea de undeun object de arta devine un object industrial sau de unde obiectul
industrial intruneste caracterele unei opere de arta. Un tablou, a
status, un cantec sau o cladire, sunt ele oare in drept de a fi proclamate opere de arta in intelesul Malt al cuvantului, numai pentru
motivul ca sunt alcatuite din aceleasi materiale si urmaresc acelasi
ideal ca productiunile adevaratilor artisti? Neaparat ca nu. Cu toate
acestea formula practica dupa care s'ar putea deosebi cu siguranta
opera artistului de a simplului mestesugar, nu s'a gasit 'Inca. Aceeasi
nesiguranta domneste cand este vorba de granita ce desparte proza
de poezie 1), pentru cuvantul ea aceste doua genuri literare se servesc
I) Vorba proza vine dela latinescul prorsa joratio prorsa, din proversa).
adica vorbire ce merge neincetat inainte, Mrd a fi supusa la regulele metricei.
Ea se mai chiarnd oratio soluta i oratio pedestris, pe cand vorbirea poetic& se
chiama oratio versa, adica intoarsa, i oratio alligata metris. Asupra semanticei
cuvantului poezie gasim urmatoarea explicatie In M. Breal, Essai de Semantique, p. 170. Se crede de regula ca poetul, in ochii Grecilor, era creatorul ,.
si poema o creatiune . Aceasta explicatie este foarte frumoasa si pune pe
poet foarte sus. Dar realitatea este cam intealtfel. Dupd o prima epocd, a aezilor,
in care poetii erau proprii lor interpreti, veni alta in care incepu a se deosebi
autorul vehurilor de cantaretul sau actorul care nu flicea altceva decal, le reproducea In public. S'a zis usAiiv notnzlig sau lady noninjg, in opozitie cu
day cgoog sau linoxecr4g. Apoi, prin prescurtare notrizlig, cand era vorba de ode
sau flrame, designa pe autorul versurilor, intocm.ai precum cand la sfarsitul
unei piese de teatru, publicul chiama astazi pe autor ,. Dar aceasta dualitate
www.dacoromanica.ro
106
PROBLEDIE DE ESTETICA.
que je dis de la prose, sans que j'en susse rien ; et je vous anus le
plus oblige du monde de m'avoir appris cela.
s'a sters putin cAte put.in din amintire. Poetul, ne mai avand nevoie de un interpret, dar pastrand intotdeauna acelai nume, a parut atunci c t.3i datorete numele unei conceptii mai inane; Inconjurat de aceastI aureoll de noble's,
,numele lui ne apare astazi.
www.dacoromanica.ro
107
Cu greu s'ar gasi cineva care sa acorde acestui searbad articol de ziar
numele de poezie.
*i cu toate acestea, in literatura popoarelor, poezia apare inaintea
prozei. Cu cat un popor este mai naiv, cu atat conceptdile sale despre
natura i om imbraca forma poeziei. In copilarie omul pune o parte
din sufletul sau in lumea ce-1 inconjura gli face dinteinsa o fiin1
www.dacoromanica.ro
108
PROBLEME DE ESTETICA.
ani nu vrea sa culeaga flori, pentruca, zicea ea, cand be rupe, ele
sunt triste 5).
Aa dar, o traslitura mintala, particulars popoarelor in copilkie,
ca i copilului, este nevoia de a crea imagini i de a invia toate.
in care ele se afla cu radkinile din care deriva. Cu cat insa spiritul
de analiza se deteapta mai tare in el, cu atat limba devine mai
1) Cf. Max Miller, Lectures on the science of language, seria a doua, i Essay
on comparative mythology, passim. A. De Gubernatis, Die Tiere in der indogermanischen Mythologie, tr. germ. passim.
2) B. Perez, L'Art et la Poesie chez l'enf ant, pp. 45-61.
3) Ch. Letourneau, L'evolution litteraire dans les diverses races humaines, p. 17..
www.dacoromanica.ro
109
Proza este forma verbala in care inteligenta omeneasca 1si exprima experienta si judecatile ei catre alts inteligenta, pe care cauza
sa o puns in a ctivitate si sa o faca sa ajunga la aceeasi cunostinta ca
vi dansa. Scopul ei este prin urmare de a ne comunica adevarul.
Caracterul ei de capetenie este didactic, demonstrativ. Poezia, dimpotriva, se ocupa cu adevarul, intru cat acesta este frumos. Ea se
tive, Intru cat fantazia si inima sunt departe de dansa, ca In Anotimpurile (The Seasons) lui Thomson (t 1748), Primavara (Der
Fruhling) lui Kleist (t 1759), Alpii (Die Alpen) i Despre originea
recului (Vom Ursprung des Ubels) de Haller (t 1777), Les trois Regnes
www.dacoromanica.ro
110
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
111
de care s'au servit la lntocmirea opului lor. In fine, trebue sa excludem din regiunile ideale ale poeziei revistele teatrale in genere, precum
gi acele nuvele sau piece dramatice, care iau din coloana de informatii
www.dacoromanica.ro
112
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
115
chiar cand acele discursuri ar fi aa de potrivite in gura acelor persoane, incat nici ele nu le-ar desaproba. Istoriograful nu poate sa
inventeze nimic dela sine ; eel mutt el poate, prin conjecturi probabile,
sa umple lacunele lasate de texte i documente. Altfel este cu poetul,
in discursurile oratorilor adevarati, ele contribuesc a impinge actiunea mai departe, i persoanele nu aunt nite fonografe prin care
autorul ii exprima ideile sale proprii. Acelai rol joaca i aceeai
insemnatate au discursurile In romane, ca cele doua ale advocatului
Pieborgne in spiritualul roman Le Prince Caniche al lui Edouard
Laboulaye, i in poemele epice, precum ale lui Belzebuth, Satan,
Moloch i Belial in Paradisul Pierdut (cant. II) ale regilor in Iliada,
ale cavalerilor In Gerusalemme liberata, ale efilor in La Henriade, etc.
In toate aceste cazuri, este vorba de a se decide vointa unei persoane
116
PROBLEME LE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
117
gi
figurat.
www.dacoromanica.ro
118
PROBLEME DE ESTETICA.
cateva randuri, de adusese a multi nesocoteala i nebunia mare cumpana acestui pamant 1).
dintr'insa, pe cand operele cele dint& sunt ele insei stop. Una
cauta sa determine vointa ca sa lucreze in cutare directic, cealalta
pune in micare fantazia noastra, pentru ca sa-si apropieze i sa
poata gusta frumoasele ei creatiuni. Elocventa, fie politica, fie de
amvon, judiciary sau military, tinde a decide pe auditoriu sa is o
rezolutitine, sa aprobe o masura sau sa condamne o fapta, sa-1 face
a reflecta asupra purtarii sale de papa acum i sag induplece a-si
schimba normele morale pe altele mai bune. Astfel elocventa are
in sine ceva protretic, impulsiv, pe cand poezia este i ramane
curat intuitive. Dace din contemplarea i asimilarea operelor ei omul
devine mai bun, mai nobil, mai demn de inalta lui menire sociala,
aceasta este o urmare fericita, dar nicidecum scopul ei esential.
Menirea opului de arta este de a ne face pentru catva sa ne ridicam
deasupra atmosferei greoaie in care ne agitam zilnic, sa uitam preocu-
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
PROBLENE DE ESTETICA
poranilor tor. Intru cat dar poetul exprima intr'o limbs trainica
manifests intr'o forma ideals aspiratiile generatiei sale, intru cat
el planeaza in regiunile senine ale artei i Du se coboara in arena
luptelor de toata ziva, nu se poate zice ca el sta la acelai
nivel cu oratorul.
In fine, ultima trasatura care desparte poezia de proza, mai ales.
In genurile mai inalte ca oda, elegia, epopeea, tragedia, este ca ea se
slujete de forma metrics, nu numai pentruca versul da un avant
mai liber i mai falnic fantaziei, ci i pentruca el este ca o armature
mai rezistenta, care apara creatiunile geniului de piericiune. Ceea
ce este bronzul pentru sculpture, ceea ce este granitul sau
marmura pentru monumentele arhitectonice, este versul pentra
opera poetului.
i
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA.
I
www.dacoromanica.ro
122
PROBLEMS DE ESTETICA.
toate opere ale lui Euripides. In teatrul francez clasic avem naratiunea luptei lui Rodrigo contra Maurilor in Le Cid i a Horatiilor
contra Curiatiilor in Horaliu de Corneille, sinuciderea Eriphilei In
mini (Moartea lui Wallenstein, act. IV, sc. 10). In teatrul nostru
avem naratiunea Banului Mihalcea despre batalia dela elimber in
Marirea fi uciderea lui Mihai Viteazul de Bolintineanu.
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA.
123
www.dacoromanica.ro
124
PROBLEME DE ESTETICA.
iardsi dupa culise, apoi tipatul acesteia dela spatele scenei si indemnul Elektrei care fratele ei de a mai lovi odata (ncauov, si o0ivetc,
p; 444 sq.
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA.
125
Cum trebuesc infatipte toate aceste momente decisive in coliziunea dramatics, unde trebue Intrebuintata naratiunea i ce trebue
sa se petreaca dinaintea ochilor notri, iata probleme pe care nicio
regula tehnica nu le poate preciza i pe care numai un adevarat
geniu este in stare a le deslega.
II
etc dvev /46, vreciscog o?5x 'civ yE'vocro Tearpaia, (Ivey bg 40ctiv yevoce 6v.
Prin u fabuld (,ufrOog) filosoful din Stagira Intelege combinarea faptelor unui
tot, adica ceea ce noi numim actiune . Ibid., 6: ;.eyco yde 1.100ov eye airvOeacv
Tail" neay,ucircov.
2) Aristoteles, ibid., 5.. ht di Ur) /.47)146G 7) ,u6=v Orc itacoTa necedrat zind itiav
rceelo6ov 4Alov eival i7 poteew aaRcirretv, adica: in privinta intinderii, tragedia
www.dacoromanica.ro
126
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATIC 4.
127
www.dacoromanica.ro
128
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA
129
n ar fi deslaatuit toate pasiunile i n'ar fi permis tuturor temperamentelor violente sal ocupe intaiul rang. Omul facut intr'un fel
vi aruncat de natural in mijlocul furtunilor vietii se poate compara
.cu un vas, care, din canteria in care a fost construit, alunecal in
mare ; pentru ca sal Inainteze, el are trebuinta de un vant mai puternic sau mai slab, dupa cum este corabie mare sau bared: furtuna
care grabete micarea vasufui mare Inghite barca, i vantul slab
ce mic5 barca, lasa corabia nemicatal In mijlocul portului. Trebue
,dar ca artistul sal aproprieze situatiile pe caracter. Ceea ce se chiarna
actiune sau intriga este tocmai un sir de evenimente sau de situatii
intocmite anume ca sal manifeste caracterele, sal mite adanc sufletele, pentru ca sal ridice la suprafata instinctele profunde i facultatile necunoscute, pe care fluxul monoton al obinuintei le lmpie{lieu de a iei la lumina, pentru ca sal -i arate, ca in Corneille, puterea for de vointa sau marimea eroismului lor, pentru ca s5.-i puny
in proeminenta, ca In Shakespeare, poftele for neInfranate, furia,
nebuniile, montrii cei stranii ce stau ascuni in adancurile sufletului nostru. Pentru ca sal scoata la iveala aceste caractere, artistul
,construete Intreaga istorie, sau cel putin o face sal se mladieze dup5
trebuintele artei sale. Precum prin converge* calitatilor el a cornpus o individualitate de o constitutie superioara, de asemenea prin
-converge* caracterului principal cu situatiile succesive el ne-a invederat caracterul 'Ana In fund i pada la sfarit, ducandu-1 la un
triumf definitiv sau la o sdrobire fina15. IAA pentruce Aristoteles
nice ca poezia este mai filosofica deck, istoria 2). Neaparat zicand
aceasta, marele filosof al vechimii are In vedere nexul cauzal intim,
reciprocitatea indestructibila dintre cele doug elemente fundamen-tale ale dramei gli In acelai timp el accentuiaza Imprejurarea ca,
ye and Herodot nareaza ceva factic, real, poetul imagineaza ceva
posibil, necesar, ceva conform cu legile existentei i determinat de
natura agentilor.
In adevar, poezia combing din datele experientei ceva cu totul
.omenesc, ba Inca inventeaza situatiile de care are nevoie pentru
1 ill Bei Hoorrutik * 9 oto xcei 921AoacTthre2ov xvi anovoauSrenov notticitg taroelac icily.
9
www.dacoromanica.ro
130
PROBLEME DE ESTETICA
Leonidas, de resemnatiunea liniptita a unui Aristides... Unor asemenea reprezentari not le acordam, in opozijie cu cele de mai sus,.
un adevar obiectiv, pentruca sunt de acord cu natura tuturor subiectelor, pi prin aceasta primesc o generalitate pi o necesitate ape
de stricta, ca pi cum ar fi independente de once conditiune subiectiv5 1).
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATIC?
131
sa se evaporeze in generalitati vagi (militarul, fanfaronul, ambitiosul, aristocratul in sine, etc.), sau in abstractiuni logice (gelozia,
avaritia, invidia, etc.), pentruca acestea avand ecuatia for de mai
inainte cunoscuta, rezultatul conflictului for in anumite imprejurani se poate prevedea cu o certitudine aproape matematica, i din
acel moment actdunea nu mai infatipaza niciun interes. Definitia
asupra lui i-1 guverneaza mai mult sau mai putin pe rand, caci
ceea ce numim caracter nu este ceea ce suntem in toate minutele
existentei noastre, ci ceea ce suntem de cele mai multe ori. In mijlocul insusirilor din care se formeaza un individ, una este mai accentuate, i acesteia i se cuvine locul de capetenie in opera de arta.
1) Moritz Carriers, op. cit., p. 443 sq.
9'
www.dacoromanica.ro
132
PROBLEME DE ESTETICA.
Dar precum insugirile secundare nu trebue sa innabueasca caracterul marcant, de asemenea acesta nu trebue sa anuleze trasaturrile
de al doilea ordin. Tocmai aceasta cumpanire geniala Intre deosebitele elemente ale unui caracter face din persoanele unei drame
nite adevarate individualitati naturale. Trasatura caracteristica in
Shy lock este ura contra cretinilor ci in deosebi contra lui Antonio.
Dar cate alte pasiuni nu s'au amalgamat ca sa dospeasca aceasta
ura nestinsa, care cedeaza numai in fata instinctului de conservare
individuala! Ea este In parte rezultatul mandriei ofensate, pentruca
Antonio 1-a numit caine, pe el care se trage din poporul ales al lui
Dumnezeu. Parte este rezultatul lacomiei, pentruca Antonio 1-a facut
sa pagubeasca o sums colosala, i cand Antonio nu va mai fi in viata,
el va putea sa exercite fara concurenta ca i fara temere ocupatia
sa de camatar fara scrupul. Parte este rezultatul simtimantului national i religios, despretuit de catre Antonio, care a scuipat pe haina
lui ovreiasca, i Shy lock a jurat pe Sabatul judaic sa-i razbune.
0 analiza analoaga am putea practica asupra tuturor persoanelor lui
Shakespeare i ale altor dramaturgi mari, pentru ca sa dovedim pe
deplin cat de complicate Bunt in realitate persoanele cele mai simple in
Richard III, sunt mai dramatics decat cele absolut bune ca Desdemona, Ophelia, Imogen (in Cymbeline), Miranda (in Furtuna),
Portia (in Negustorul din Venetia) pentruca ele urmaresc on mai
multa energie, i prin urmare cu mai mult interes pentru noi, obiectul
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA.
133
dorintelor lor, pe cand cele din urma sunt adesea tarite de curentul
imprejurarilor i cad in cele din urma victime rautatii oamenilor.
Precum in organele hipertrofiate se observe mai bine cleat in cele
normal desvoltate unele particele din fiinta noastra fizica, de asemenea in acele naturi viguroase dar necumpanite, desechilibrate,
www.dacoromanica.ro
134
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA.
136
www.dacoromanica.ro
136
PROBLEME DE ESTETICA
3) Zur Aesthetik der Dichtkunst In Die Welt als Wille and Vorstellungivol.I4
p. 498 sq.
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATIC?
137
Intr'o drama pot coexista doug i chiar mai multe actiuni, Ins&
subordonate cu maestrie totului, aa ca ele sa graviteze necontenit
catre o actiune centrals i sa se grupeze Imprejurul ei pe deosebitele planuri ale dramei *1). Aceste actiuni secundare, tertiare, etc.,.
s'ar putea compara mai bine cu afluentii de al doilea, al treilea ordin, etc. ai unui fluviu, cari yin din dreapta i din stanga, in linii
mai mult sau mai putin sinuoase, dela deosebite adancimi i cu deosebite volume de ape, spre a se arunca In marele for rezervoriu,
la anumite grade de latitudine. Clasicii francezi observau cu o rigoare extrema ca actiunea sa fie numai una, pe tend dramaturgii
englezi din secolul Elisabethei combinau mai multe actiuni Intr'o
singura piesa, Ins& adesea ca unitati independente sau paralele cu
actiunea principals. Numai Shakespeare, in Negustorul din Venetia,
In Regele Lear i In Mcisura pentru raisurii, a tiut s& intreteasa
cu o art& superioara actiunile secundare In actiunea principals i
sa intocmeasca dintr'Insele un tot organic i armonios. Insa nici
acest principe al poetilor englezi nu a scapat de defectul comun
predecesorilor i contemporanilor sai ; caci in Enric IV, de exemplu,
alaturi de eroul principal, gasim pe Falstaff, care atrage asupra-i
de o potriva, ba chiar mai mult deck, dansul, interesul privitorilor.
Pe de alts parte, o succesiune de tablouri de genre ca in Goetz von
Berlichingen al lui Gcethe, sau de evenimente epice, ca in Wilhelm
Tell al lui Schiller, nu constituesc o drama in adevaratul Inteles
al cuvantului, chiar cand acele evenimente sunt fapte i suferinte
ale aceluiai erou. In acest din urma caz, avem numai o unitate de
persoana, nu i unitate de actiune. De acest neajuns sufera, pe langa
piesele de mai sus, dramele mai vechi ale lui Shakespeare luate din
www.dacoromanica.ro
136
PROBLEME DE ESTETICA.
au Inteatata putere dramatics, intru cat ele se sprijinesc pe credinta poporului. Dar aceste mijloace nu au pret deck intrebuintate
cu mare discretiune, in cazuri foarte rare. Cazute in domeniul public,
ele pierd orice valoare gi in cele din urma produc rasul, In locul emo-
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA
139
www.dacoromanica.ro
140
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA
141
www.dacoromanica.ro
142
PROBLEME DE ESTETICA.
nele ce urmeaza Indata ne introduc In structura psihologica a fiecareia din persoanele principale: uprinta i toanele lui Lear, pe care
o domnie Indelungata 1-au deprins Intru atata cu linguirea bleat
este incapabil de a suferi sinceritatea i a prinde adevarul; francheta i iubirea adanca a Cordeliei, ipocrizia i viclenia Reganei
i Gonerillei, devotamentul ducelui de Kent, etc. In acest act, scena
dintai are o Insemnatate deosebita: ea formeaza oarecum uvertura, din al carei tempo i din ale carei acorduri se intrevede felul
actiunii i iuteala sau linitea cu care ea se va mica. Repeziciunea
actiunii se ghicete dela ridicarea cortinei: In Romeo fi Julietta,
ziva in amiaza mare, o strada, cearta i zanganit de sabii ale celor
doua partide vrajmae ; totul ne transports In atmosfera meridionala unde ura i iubirea izbucnesc cu o violenta aprinsa. In Wilhelm.
Tell, Lacul Celor-patru-Cantoane i maiestatea sublima a Alpilor,
pastorii ce fug dinaintea sbirilor lui Gessler, ne explica indignarea
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAMATICA
143
$i banuitoare, i cuvantul caracteristic: o este ceva putred in Danemarca o. De regula sfarsitul acestui act este de un efect extraordinar si indica la lumina unui fulger actiunea ce are sa se desfasure 4n cele viitoare. Cu o asemenea indicatie se terming actul
Intaiu din Ray Blas, and dupa ce acesta Intreaba pe Don Salluste:
Et que m'ordonnez vous, seigneur, presentement?
www.dacoromanica.ro
144
PROBLEME DE ESTETICA.
In fine, actul at cincilea cuprinde catastrofa. Daca aceasta catastrofa se sfarete cu moartea eroului ca in tragedie, atunci aceasta
l) Op. cit., 11: ion 5 aretagreta MEV 1j eig TO ivavrtov ray near-rola-vow perafloAr)
maOcinee elenrat xai rofiro &nee. liyoptv xarci td el;cOg ii dvayxatov &case iv rci)
Oloirroot 0.0cbv ws simpeaviiv ray 016trrovv ;cal ckraAlciecov ro6 nedg rip gordect
qdflov, onAoicrag 6g iv, rovvavrlor errotriaev.
www.dacoromanica.ro
POEZIA DRAmAnc.A.
145
www.dacoromanica.ro
146
PROBLEME DE ESTETICA
www.dacoromanica.ro
Dintre toate artele, poezia dispune, Vara Indoiala, de cel mai vast
material, pentruca ea poate sa transforme in obiecte de contemplatiune nu numai natura gi operele ei, ci gi productiunile celorlalte arte.
Priveligtea Golfului de Baia gi Caderea Rhinului la Laufen, vederea
insulei Ischia, au procurat lui Lamartine materia a trei poezii lirice
cu acelagi nume. 0 imprejurare din viata poetului, imprejurare
care a sguduit adanc fiinta lui, li da ideea unei poeme sau a unui gir
www.dacoromanica.ro
148
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
149
scrisa in dialectul francezo-normand. Materia celebrei comedii Merchant of Venice de Shakespeare este luat'a din Gesta Romanorum cum
applicationibus moralisatis ac mysticis, in doua naratiuni deosebite
(cap. 48 si 49) si in nuvela italieneasca din 1378, din coleetia intitulata
Il Pecorone a lui Ser Giovanni Fiorentino 2), care s'a tiparit tocmai
Patna de Alecsandri cunt trase dintr'un capitol premerggtor la cronica lui Ion Niculcea, intitulat 0 seamy de cuuinte ce sum auzite
din om in om , etc. Frumoasa balada Banal Meireicine este motivata
www.dacoromanica.ro
150
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
153,
de Ingrijirile ce an inconjurat copilaria noastra, de speranta batranetelor noastre, de elegant5, vioiciune, delicateta in simtire, de cele mai
puternice simtiminte naturale, de cele mai scumpe legaturi sociale 1).
Fiindca omul, considerat mai ales ca fiinta morals, este principalul
ales cand geniul sau literar este drama, epopeea, si, cu deosebire,
romanul. Aceste forte intelectuale si morale sunt rezultatul unei
structuri fizice speciale. Intre cele dintai si cea din urma exists reactiuni si influente reciproce de o insemnatate capitals ; si data este
adevarat ca fizicul influenteaza moralul, nu este mai putin adevarat
ca acesta exercita o inraurire necontestabila asupra celuilalt, vi
precum zice Schiller ;
<4 Es ist der Geist, der sich den Korper baut 2).
1) Works, vol. VII, Criticism on the principal italian writers, p. 613 sq..
2) Spiritul 1i clAclete Insui corpul.
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA
134
sgudue asa de adanc slaba mea stare de barbat, incat facultatile mele Bunt inabusite de Inchipuire, $i nimic nu este decat
idee,
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
156
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
167
a lui Torquato Tasso. De notat sunt In dramele antice amorul Medeei pentru Iason i al Phaedrei pentru Hyppolytos, fiul ei vitreg;
iar in dramele moderne, amorul Opheliei pentru Hamlet; clasicul
amor al tinerilor Romeo i Julietta, imortalizat de Shakespeare in
tragedia cu acelai nume ; amorul Zairei, o cretina, pentru Orosman,
un musulman, In tragedia lui Voltaire ; al lui Don Carlos pentru mama
C)
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA.
158
de V. Hugo.
Din casatorie izvorasc o multime de raporturi i afec %iuni, precum
www.dacoromanica.ro
159
Ieoind din cercul mai restrans al familiei, poetul intra in cornplicatul mecanism al societalilor omeneoti, cu datinele, cultura of
obiceiurile lor, in care relatiunile de tot felul se impletesc la infinit,
oi ale caror interese multiple oi simtiminte generale agita gloatele
ca oi pe indivizi. Dupa societate, fiinta reala, Statul vine persoang
morala, cu intocmirile sale primitive oi simple, sau moderne oi complexe, cu formele sale schimbatoare, cu framtintarile sale politice,
cu luptele de partide, cu agitatiile deoarte ale demagogilor sau planurile marete oi intelepte ale adevaratilor barbati de Stat, cu aoezamintele sale variate, cu forta armata, care apara ordinea in timp
de pace oi interesele cele mai scumpe ale tarii in conflagratiile internationale. Insuoi poetul sau romancierul, care ioi alege materia operei
www.dacoromanica.ro
160
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
161
norama din Valea Nilului sub domnia lui Ramses II. Neaparat,
pentru intocmirea unor opere de felul acesta nu se cere numai inspiratie i fantazie, ci i gtiinta Intinsa i temeinica, cunostinta pozitiva
de arnanunte. Fara aceasta pregatire indispensabila, este mai mult
reproducere posibila. Aceste doua elemente aunt neaparate, deoarece ele contribuesc Intr'un grad foarte inalt la intretinerea iluziei
-cetitorului. Poetul trebue sa observe gi sa cunoasca tot ce caracterizeaza o Ora intr'o epoca anume, adica obiceiuri, idei, mod de vorbire
(nu limba insagi) gi de actiune, superstitdi i prejudicii, In fine tot
ce poate face mai intuitive persoanele i evenimentele ce el desfagura
Inaintea ochilor nogtri intelectuali. Daca, de exemplu, un dramaturg
i-ar alege de erou pe Caius Gracchus, este neaparat ca actorii fig
auf Tauris deaemna zile intregi cele mai perfecte statui, gi care cu
11
www.dacoromanica.ro
PROBLEIVIE DE ESTETICA
162
www.dacoromanica.ro
163
(Julius Caesar, act. II, sc. 1; act. V, sc. 1), la el asemenea anacronisme sunt pang la oarecare punct scuzabile. Cand marele dramaturg
al Angliei, in Troilus 9i Cressida, subiect de pe timpul razboiului
troian, face pe Hector sa vorbeasca (act. II, sc. 2) de tineri pe
can Aristoteles Ii judeca nedestoinici de a pricepe filosofia morals o ;
www.dacoromanica.ro
164
PROBLEME DE ESTETICA.
Versul din urma face aluzie la cregtinii pe cari Neron ii ardea de vii,
gi este gtiut ca poetul Catullus a murit cu mai bine de 50 de ani Inainte
cle nagterea lui Christos. Deosebit de aceasta, femeia celebrate de
Catullus este Lesbia, iar amanta lui Tibullus se chema Delia, precum
gtiu toti aceia cari au rilsfoit paginile acestor doi poeti 2).
De asemenea o neplacuta impresie ne produce aceasta inadver-
tenta din poezia lui Deparateanu intitulata Nihil nevi sub sole:
Bella Cleopatra pune
*i-astazi cu Cesar
In orgiile nebune
Perlele 'n pahar 3)
') Critical and historical Essays., Moore's Life of Lord Byron In Works, vol.
V, p. 398.
Asupra adevaratului nume al acestor doua femei vezi Apuleius, Apologia
sive De magia liber, 10.
3) Faimoasa peril care pretuia 10 milioane de sesterti a baut-o Cleopatra
la un spat cu Antoniu, nu cu Cesar. Cf. Plinius, Nat. Histor. IX, 119 $i 120.
L. Friedlander, Darstellungen aus der Sittengeschichte Roms, vol. III, p. 145.
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE INSPIRATIEI PO
166
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA.
166
ofm
(.4 Heel Hotnri;Clig >, 14, p. 30: rok itev a13v nagetbmaktivovg in.50ovg bietv
crOrov 6e El5e1OXECV (561 Isal rag naeccathogivots Xei;o0at ;sack.
www.dacoromanica.ro
167
poezia este mai filosofica cleat istoria 1), caci pe teatru not vedem
nu ceea ce cutare sau cutare, luat individual, a facut, ci ceea ce ar
-face once om cu asemenea dispozitii firesti si In asemenea imprejurari.
www.dacoromanica.ro
168
PROBLEME DE ESTETICA
superioara. Trebue insa sa recunoatem ca organizatia cam patriarhala a popoarelor cu totul vechi nu are o mare putere de atractie
pentru noi i ca asemenea subiecte nu se pot transforma in carnea
i sangele publicului de astazi. Cel mult ele ar putea sa ne intereseze
sub forma libretelor de opera, unde muzica le da un farmec la carepoezia nu poate aspira. Ma avem libretele Semiramide, Mose (cu
muzica de Rossini), Nabucodonosor, Aida (Verdi), Makkabeii (Rubinstein), A thalia (Mendelssohn), Regina dela Saba (Goldmark), etc._
Insa, chiar din istoria romana sau greaca, nu orice subiect este
capabil de a ne interesa. De aceea artistul, data tine sa fie inteles
de auditor i s produca intr'insul emotiuni adanci i adevarate,
trebue sa fie cat se poate de judicios in alegerea subiectului. In aceasta
www.dacoromanica.ro
169
suprematie dintre papi i imparatii Germaniei, care formeaza o paging aa de insemnata din istoria universals, ne intereseaza cu mult
mai mult in expunerile curat istorice deck, in operele poetilor. Numai istoria republicilor italiene, dar mai ales a Venetiei, cu constitutia ei piina de mistere, cu caracterul aventuros i intreprinzaton
al locuitorilor ei, cu viata ei activa care ii arunca umbrele pang
in timpurile cele mai noi, poate procura i a procurat multor poeti
opere de valoare precum Othello de Shakespeare, Marino Faliero i
Cei doi Foscari de Lord Byron, Severo Torelli de Fr. Copee, etc.
') Schiller, Uther die tragische Kunst, In Samtliche Werke, vol. XI, p. 375 sq.
www.dacoromanica.ro
170
PROBLEME DE ESTETICA.
Dupa parerea noastra, unul din romanele cele mai reusite cu subject
medieval este Rienzi de Bulwer, poate pentru cuvantul ca tribunal
Rienzi, exaltat Inca din copilarie de cetirea lui Titu Liviu, deli traind
in secolul al XIV-lea, este mai mult un contemporan al lui Caius
Gracchus si Scipione Emilianul decat al seniorilor Colonna si Orsini.
Subiectele medievale par a fi mai potrivite pentru tablouri lirice,
precum dovedeste admirabila colectie de poeme epico-lirice a lui
V. Hugo, intitulata La legende des sideles.
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
PROBLEME DE ESTETICA.
II)
3)
www.dacoromanica.ro
173
patie, ajunge a iubi toate, i prin idei a intelege totul. Apoi Dumnezeul
i viata for
www.dacoromanica.ro
POETUL
www.dacoromanica.ro
176
PROBLEMB DE ESTETICA
mai confuze, ba chiar se terg cateodata cu totul, pentru ca sa reinvieze cu o noua energie cand simturile noastre se pun iarai in relaIdune cu obiectele din afara. Aceasta resurectiune se face i in mod
www.dacoromanica.ro
POETUL
177
memorie mai mare. Si dimpotriva, cu cat ele vor fi mai terse, mai
confuze, mai marginite la un mai mic numar de note, cu atat memoria
.reverie i confineaza cu visul. Pentru ca imaginile sa formeze materia unei opere de arta, se cere ca ele sa se grupeze In mod armonic
Imprejurul unei idei fundamentale sau unui simtimant superior. Faoultatea care realizeaza aceasta grupare organics a imaginilor se
ohiama fantazie. Aceasta este facultatea poetics prin excelenta. Imaginatia ordinara i fantazia se deosebesc prin trasaturi esentiale:
cea dint& este pasiva, cea de a doua este active; una primeote
imaginile i ideile aa cum i se Infatipaza, cealalta distinge i alege ;
,actiunea uneia este aproape automatics, a celeilalte libera ; una reproduce precum fonograful reproduce sunetele Inmagazinate Intelnsul ;
cealalta creeaza combinand Intr'un mod ingenios datele perceptiunii
una aduce la viata forme incoherente ca visurile unui om ce delireaza, i atinge numai suprafata lucrurilor ; cealalta patrunde adanc
i formeaza adevarate organisme cu viata for proprie. u Cel Inzestrat
cu fantazie, zice Schopenhauer, poate evoca spirite, care II reveleaza la timp adevarurile pe care goala realitate a lucrurilor ni be
pune Inainte numai intr'un mod slab, rare on la momentul priincios,
i de cele mai multe on la netimp. Fate de dansul, cel lipsit de fan12
www.dacoromanica.ro
178
PROBLEME DE ESTETICA
despersonalizare un democrat fanatic nu va putea niciodata lutelege serviciile aduse republicei romane de vechiul patriciat, un catolic intransigent nu va putea pretui binefacerile Reformei i caracterul oamenilor can au luptat pentru &Ansa, un partizan pasionat
al vechiului regim nu va ti sa.' deosebeasca partea cruda i nebuna
de partea generoasa i umanitara a Revolutiei franceze.
Cel ce nu tie sau nu poate sa intre in pielea altuia, ca sa zicem aa,
www.dacoromanica.ro
POETUL
179
www.dacoromanica.ro
180
PROBLEME DE ESTETICA.
Prin aceasta viziune inter* poetul nu numai intelege i patrunde lumea i pe om pAn'a la adancimi interzise naturilor comune,
dar chiar creeaza o lume mai adevarata deaf, lumea reala, in inte-
cu temperamentul i idiosincrasia for speciara, cu accentul for personal, cu patimile i ideile for proprii, cu stilul for neimprumutat
www.dacoromanica.ro
POETUL
181
ca asupra pacientilor din casele de nebuni 1). Astfel, fantazia introduce pe poet, mai ales pe poetul dramatic, In inima chiar a realitatii
omeneti. Persoanele mele inchipuite, scrie G. Flaubert, ma afec-
Cand personajul sau caracterul treat de artist, a devenit organic in acest grad, atunci el i se impune, 11 conduce, 11 stapanete,
voluntary la inceput, involuntary in urma,
i aceasta halucinatie,
devine izvorul cel mai bogat de adevaruri pretioase. Daca este ade-
varata definitia filosofului olandez Fr. Hemsterhuis, cum ea fru,mosul este o creatiune care ne da cele mai multe reprezentatii in
cel mai scurt timp, definitie pe care i-a apropiat-o i Goethe,
apoi atunci fantazia este cea mai pretioasa facultate, pentruca pe
un spatiu aa de mic aduna aa de multe lucruri.
Dar aceasta fantazie, oricat de extraordinary in sine, nu are
nimic din alta lume ; din potriva, ea ii are radacinile in observatiune i in imaginile Inmagazinate din lumea noastra. Oricat de sus
s'ar ridica geniul poetic, picioarele sale se sprijinesc pe intuitiunea
realitatii i picturile lui cele mai mar* Ii au originea In percep-tiunile
1) Th. B. Shaw, A History of the english Literature, p. 157. Se imputa lui
Beaumarchais ca nu punea in gura persoanelor sale destule cugetari frumoase
si termeni poetici. La aceasta Beaumarchais rAspundea: a Nu sunt eu de villa,
si trebue sa marturisesc ea, pe cand scriu, nu Incetez de a avea cu persoanele
mele conversatia cea mai animatA. Asa, eu strig: Figaro, iea seama, contele
tie tot 1
A I contesa, ce imprudenta !
www.dacoromanica.ro
182
PROBLEhlE DE ESTETICA
stiente. Filosofia noua a constatat ca o mare parte din reprezentatiile noastre se misca inconstient, ca dupa un sir de idei inconstiente rasare deodata In cercul constiintei ideea geniala, si omul
in mintea caruia apar subit asemenea idei se crede inspirat. In fapta
www.dacoromanica.ro
POETUL
183
Insa pentru ca sa creeze acele lumi admirabile de adevgr gi frumusete, poetul trebue sa fie adanc migcat sau, cum se zice cu o expresie
www.dacoromanica.ro
184
PROBLEME DE ESTETICA
pentru catva timp de sub serviciul vointei 1), nu cade acum in neactivitate sau oboseala, ci, pentru un timp scurt, lucreaza singer
i din propria sa imboldire. Atunci intelectul este de cea mai mare
puritate i devine oglinda lumii; caci, desfacut cu totul de originea
sa, de vointa, el este acum insagi lumea concentrate ca reprezentatie Intr'o contiinta. In asemenea momente se zamislete, ca sa
zicem aa, sufletul operelor nemuritoare. Din contra, in orice medi-
www.dacoromanica.ro
POETUL
1Sii;
A zice lnsa ca inspiratia este liberarea intelectului de sub stapanirea vointei sau concentrarea i incordarea puterilor sufleteti asupra
unui obiect, nu va sa zica a preciza felul starii sufleteti a poetului
in deosebi, pentruca aceasta incordare a inteligentei sau aceasta liberare a intelectului de sub stapanirea vointei sau aceasta concentrare
a puterilor sufleteti asupra unui obiect, sunt deopotriva trebuincioase poetului ca gti barbatului de tiinta in general. ySi cu toate
acestea deosebirea dintre opera savantului i a poetului este enorma.
Aceasta deosebire de atari sufleteti se poate deduce din chiar chipul
in care fiecare dintrImii 10 aterne ideile pe hartie. Aa barbatul
de gstiinta, prozatorul xar Woxiiv, trece dela o idee la ideea vecina,
0 din propozitiune In propozitiune, printr'o gradatie regulata, i,.
ca s zicem aa, la pas, pe cai drepte i netede, ca sa nu se impiedice sau sa se poticneasca. La dansul, notiunea intaia este urmata
In mod uniform i firesc de cea care vine indata dupa dansa, fiecare paragraf cuprinde idei de aceeagi speta i de acela0 ordin, intocmai ca sectiunile unui muzeu unde fiecare animal este aezat
in raftul ce i se cuvine, In acela0 dulap cu indivizii din familia sa
0 in aceeagi sala cu familiile din ordinul sau, fara sa primeasca un
singur individ ce nu face parte din serie ; concluziile generale se
sprijinesc pe altele mai putin generale, care, la randul lor, sunt sustinute de adevaruri particulare i cititorul este dus, fara sguduituri
i salturi violente, dela faptele cele mai concrete pans in regiunile
cele mai inalte ale abstractiunii, dela datele cele mai pozitive pang
la concluziunile cele mai indraznete ale 5tiintei. Intre fapt i fapt,
intre grup i grup, nu exists niciun hiatus, nicio solutiune de continuitate ; ideile se apaza In categorii ce urmeaza strans una dupa
alta, in serii progresive, neintrerupte, formand un land, continuu
din care nu lipsete niciun inel. Chiar limba omului de OHIO' se
deosebecte in mod esential de a poetului; cuvintele lui sunt luate
cu intelesul for normal, aga cum el deriva In mod nemijlocit din
radacing. Pasiunea sa este de a demonstra. De aci exactitatea, precizia cii limpeziciunea stilului sau; de aci lipsa de imperechieri stranii
de cuvinte, de comparatii bizare, de metafore vehemente, de ex-
www.dacoromanica.ro
186
PROBLEME DE ESTETICA.
nile acute pentru abstractiunile stiinifice. u Sufletele in adevar arsi ele sunt rare, vibreaza la cea
mai mica comotiune intocmai ca acei arbusti din Orient cari par
Insufletiti si exala un parfum mai patrunzator de indata ce 1i atinge
cineva. 0 fraza, o vorba, In aparenta neinsemnate, sunt de ajuns
ca sa tasneasca. inspiratia 1). Al doilea, aceasta comotiune pune
In miscare deodata toata fiinta for morala. Tot ce un poet a adunat
fie prin observatiune directa, fie prin reflexiune, fie prin studii in
operele altora, se ridica deodata la suprafata in ceea ce numim momentul inspiratiei, si, precum zice Alfred de Musset:
Numai aceste elemente desteptate Impreuna it pot face sa priveasca limpede In labirintul inextricabil al unui suflet sau sa vaza
deslusit o priveliste a naturii sau grind cu zecimi de veacuri inapoi,
sa ne Infatiseze in realitatea ei viata unei societati stinse de mult.
El nu pipae taramul la fiecare pas ca savantul, ci, dupa ce a scormonit adanc In amanuntele obiectului sau de gandire, se asvarle
cu un salt brusc In fiinta lui intima, pe care o vede intreaga lute
lumina deplina si cu cortegiul de forte ce o organizeaza. De aceea
pictura lui nu are nici lungimea nici taraganeala picturii savantului;
pictura lui este toata en raccourci, cu vorbe stranii, dar de o
1) Histoire et critique, p. 233.
2) La Coupe et les Leores, Dddicace.
www.dacoromanica.ro
POETUL
187
Pentru ca sa produce aceasta viata in obiectul cugetat, imaginile gi ideile se aduna la dansul din toate par tile, se gramadesc
repede, se cristalizeaza in blocuri, dupe energia inspiratiei gi impetuozitatea viziunii interne, nu se descompun in serii regulate, nici
nu se urmeaza cu logica strict formals ce domnegte in opera barbatului de gtiinta. Fiecare gandire este la dansul o sguduitura provocata de o viziune ; un torent puternic navalegte in creerul sau
inflacarat, tarand cu sine mii de nuante, de simtiminte, de amintiri
luminoase sau confuze, de emotiuni, de forme, de sunete gi melodii,
de priveligti ale naturii, care se ciocnesc aproape deodata in capul
lui. Dintr'o asemenea stare sufleteasca rasar acele expresii concentrate care, ca nigte fulgere, lumineaza adancurile nepatrunse ale
sunui caracter, acele maxime generale care ne explica parld intregi
din natura omeneasca. Cuvintele adevarat poetice nu sunt nigte
notatiuni algebrice ca ale prozatorului, ci nigte simboale cu sugestiuni comprehensive, cu intelesuri vaste. Din aceasta contopire
stranie de elemente adunate unele dela o margine altele dela alta
a universului se nagte acel stil bizar care nu se multumegte cu ex1) Vezi caracteristica filosofului Kant In Michelet, La Rivolution, vol. II,
p. 165, sq.
') Ein Schlag Tausend Verbindungen schlagt. Faust, partea I.
s) Cel ce vrea sgi cunoasca si sa descrie ceva viu, cauta mai Intaiu sa descopere
sufletul acelui ceva.
www.dacoromanica.ro
188
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
POETUL
189
II
penhauer nu precizeaza unde inceteaza nevoile vointei. Dupe defir itiunea sa, o mare descoperire practice nu este geniala i genii
practice nu pot exista.
Geniul, zic altii, este facultatea intuitive, sau fantazia capabila de a produce idei mari, geniale *, definitiune cu mult mai
neindestulatoare decal cea de mai sus, deoarece explica necunoscutul prin acelai necunoscut, sau, precum se exprima logicienii,
.este o petitiune de principiu.
Marele fiziolog Moleschott crede ea inlatura toate dificultatile,
cAnd numete barbat de geniu pe acela care trage concluzii extraordinare din fapte neinsemnate i comune. Ins5. nici el nu ne da
criteriul concluziei extraordinare v, ci se multumete a recurge la
exemple. Astfel Archimede descoperind in baie principiul ce poarta
numele sau, Galileo Galilei formuland legile pendulului dupe oscilatiile unui policandru, Newton coneepand sistemul gravitatiei uni,
versale din faptul caderii unui mar langa dansul, James Watt inArentand maina cu abur din simpla Imprejurare ca observase capacul
unui ceainic grind in sus din cauza aburului, Auber gasind melodia
frumosului mar din Muta di Portici In ritmul produs de barbierul
sail care batea spuma sapunului pentru a-1 rade, Leverrier .conchizand dela perturbarile constatate in micarea planetei Uranus la
existenta altei planete dincolo de cea dintai i determinand prin
calcul pozitia ei In spatiu, sunt atAtea exemple de oameni de
geniu. Dar, chiar data am admite ca toate descoperirile de mai sus
sunt in adevar geniale, totui ramane sa ni se precizeze in ce consta
1) Vom Genie In Die Welt als Wille and Vorstellung, vol. II, p. 431.
www.dacoromanica.ro
190
PROBLEME DE ESTETICA.
* o concluzie extraordinary . i apoi este oare de neaparata trebuinta ca o descoperire geniala sa fie ocazionata de un fapt comun ?
Care este faptul comun din care s'a nascut Simfonia 9-a a lui Beethoven, sau Divina Commedia, sau Basilica San-Pietro, sau cateva
din inventiunile lui Edison, sau sistemul filosofic al lui. Herbert
Spencer? i daca o opera in adevar geniala nu a fost provocata
de un fapt neinsemnat, trebue oare sa-i contestam genialitatea ?
Tot asa de vaga este parerea acelora can sustin ca, pentru ca
dar contingentul adus de dansii nu are o valoare egala in ochii fiecaruia din noi, pentruca nu s'a gasit Inca o norma dupa care sa-I
putem masura. WA' pentru ce s'a contestat mult timp si se contests
Inca genialitatea unor oameni superiori, desi tori recunosc ca an
www.dacoromanica.ro
POETUL
191
-totusi nu i se poate contesta o mare doza de originalitate in instrumentatia sa asa de caracteristica, in tratarea enarmonica a tonurilor
si mai ales In chipul sau in adevar genial de a se sluji de cele mai
indraznete disonante 1). Ceea ce ramane dela dansul este ca el a
omorit vechiul libretto de opera, in care ariile, duetele, tertetele, etc..
erau aduse numai pentru succesul cantaretilor ; ca a inzestrat pentru
Intaia oars scena cu adevarate drame lirice i ca a descbis drumul
altora catre o arta superioara. Aceasta este, dupa parerea noastra,.
opera unui om de geniu.
Cu cateva trepte mai jos decat geniul, in scara aristocratiei in-
fundamentale ; a talentului, in tratarea amanuntelor. Geniul coni creeaza, talentul executa i desavargeste. Cel dintai se asvarle
cu un avant indraznet in sferele sublimului ; cel din urma se misca
in regiunile mijlocii ale hunului simt $i ale gustului admis de cercurile culte. Unul arunca societatea pe niste drumuri oarecum nebatute, celalalt ne conduce cu siguranta pe caile ounoscute. Geniul
se poate compara cu un mare strateg care combing planul unei
campanii intregi ; talentul cu un ofit,er superior, care executa cu
maestrie o bucata ce i s'a incredintat din planul intreg. Unul e Napoleon, celalalt este Ney sau Massena. Talentul se adapteaza la
mai multe ; geniul de regula numai la un singur lucru, cel putin cu
superioritatea la care talentul nu poate aspira niciodata 2). Geniul
cepe
www.dacoromanica.ro
192
PROBLEME DE ESTETICA.
sa placa i sa atraga mai mult decat creatiunile geniului; Insa izbanzile sale sunt efemere, pe cand inventiunile geniului, odata in-telese, traiesc in veci. Cate talente, care In vremea for au Mout un
sgomot asurzitor, nu s'au ters pentru totdeauna din analele omenirii I Si, iarai, cate genii putin gustate sau rau pre %uite de contemporanii for nu catiga In admiratia oamenilor in raport direct
cu trecerea timpului ! Dar asupra acestui punct sa ascultam mai
bine pe V. Hugo:
Este, zice marele scriitor francez, o popularitate, care in fond
este numai vulgaritate. Arta o dispretuete. Arta cauta influenta
populara asupra contemporanilor numai Intru cat poate sa o dobandeasca ramanand In conditiunile ei de arta. Si data din Intamplare
aceasta influenta i se refuza, ceea ce este rar in once timp i cu deo-
www.dacoromanica.ro
POETUL
193
III
Unii filosofi, din vechime, in frunte cu divinul Platon, 10 inchipuiau ca poetul este o fiinta care produce frumoasele lui creatiuni
farg sa aiba nevoie de a se sprijini pe o cultura mai inalt5. Dupa
poetul produce numai dupa inspiratiile muzei, care, intrand
Inteinsul, fi deschide tainele lumii si ale naturii. Chiar mai Incoa,
sub imperiul directiunii romantics, multi in0 f i inchipuiau pe poet
ca pe o fiinta demoniaca fara nici o legatura cu lumea reala i fara
a se influenta de &Ansa, ca pe un lunatec contemplAnd noaptea In
.extaz universul la lumina feerica a lunii sau strabgtand ca un furibund dumbravile i livezile, vaile i colnicele, i a0ernand pe hartie
cu o repeziciune supraomeneasca gandirile i impresiile lui, fara
muncg, fara osteneala, fara studii pregatitoare, in mod genial !
Pentru aceti teoreticieni, rechizitele poeziei erau o testea de hArtie,
un condeiu rezistent i o sticla cu cerneala, plus o imaginatie svapaiata,
barbat greu ranit, purtat de alti barbati, a caror atitudine i mi.care dramatics produsera o puternica impresie asupra vizitatoarei.
Dar acest farmec se prefacu intr'o deceptie adanca, de indafa ce
.ea 10 arunca ochii de jur Imprejur Inlauntrul atelierului, unde zhri
membre omene0i facute de ipsos, manechine acoperite cu veminte
ilela cele mai &grace pans la cele mai bogate, carti deschise din istoria
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA.
194
www.dacoromanica.ro
POETUL
196
i data unii poeti ca Aeschylos, Camoens, Cervantes, Boscan, Garcilaso de Vega 1), Alonzo de Ercilla, Lope de Vega, Theodor Korner
i-au Mout voinicete datoria pe campul de lupta ; data un Dante
i un Milton au suferit cele mai arnare privatiuni ca sa ramana neclintiti in ideile lor politice ; data un V. Hugo a dispretuit generozitatea lui Napoleon III i a rabdat exilul, persistand In credintele
republicane, apoi Archilochos, Alkaios i Horatiu, au aruncat
scutul dela inceputul luptei, cautanduli scaparea In fuga, iar al/ii
au primit cu o complezenta ruinoasa pretul conversiunii, ca sa nu
zicem apostaziei lor, sau an impratiat fumul unei tamai nedemne
la picioarele acelora pe can in fundul inimii lor ii dispretuiau.
www.dacoromanica.ro
196
PROBLEME DE ESTETICA.
via i, cu cat este luminata de un intelect mai limpede, cu atat vede mai lamurit
mizeria, starii sale *, (Schopenhauer, op. cit., II, p. 438, sq.)
2) Pythia, VIII, 135 sq: 21 it Se rig; 11 S'Ortg; mark Ovae-dveleconog, cuge-
t a nu se fi nascut cineva, este cea mai buns soarta; iar a doua dupa dansa este
ea, dupa ce cineva a iesit la lumina, sa se 1ntoarca cat mai iute in nimicul din
care a venit *, cugetare imitata in aceste versuri:
...Fermamente credo
Che gli estinti dei vivi
www.dacoromanica.ro
POETUL
197
peare o exprima sub o forma aproape identica, dei este farce pro-babil a marele dramaturg englez n'a citit nici In traducere pe tragicul grec:
Noi suntem dintr'o materie
Ca aceea din care sunt facute visele, si mica noastra viata
Este Inconjurata de un somn 1).
www.dacoromanica.ro
PROBLEME DE ESTETICA
198
lumea cu ochi mai veseli, deoarece i el credo ca o dintre toate fiintele ce respira i se tarasc pe pamant, nu este niciuna mai nefericit6
deck. omul *1).
In fine,
i aci este partea In adevar trist'a a geniului, i in
deosebi a geniului poetic, poetul se anal intr'un echilibru nestabil,
pe o zong primejdioasa care se invecineaza cu nebunia. Deja filosoful Democritos observase ca extazul poetic are multe puncte de
asemanare cu nebunia 2), i Platon afirma ea 4 poezia celor In toate
mintile este Biala fats de poezia nebunilor * 3). Dar chiar de am admite impreuna cu marele filosof al antichitatii ca poezia este produsul unei nebunii, totui trebue sa recunoatem ca intre nebunia
propriu zis5. i furia poetics este o deosebire enorma. Poetul englez
In timpurile din urma, medici alieniti, intemeiati pe observatiuni numeroase i repetite, i armati cu metoade incomparabil superioare metoadelor din vechime, pretind ca nu numai geniul poetic,
ci i geniul In general, este o nevrozd, adica o stare anormala i morbida a creerului, a maduvii spinale i a sistemului ganglionar. Cesare
Lombroso, in opera sa Omul de geniu, care a gout atata sgomot,
1) Iliad., XVII, 446 sqq.
a per yde tl nov lartv OrCveoneeov dvaeog
advccov, Saar is ',afar ?nt =stet re xai tenst:
9 Cicero, De Divinatione, I, 37: e negat sine furore Democritus quemquam
poetam magnum esse posse . Idem, De Oratore, II, 46, 194: e Saepe enim audivi
poetam bonum neminem (id quod a Democrito et Platone in scriptis relictum
esse dicunt) sine inflammatione animorum existere posse et sine quondam afflatu
quasi furoris
Clasic este tot capitolul al 5-lea din dialogul lui Platon intitulat : Ion. Cf. Hora%iu, De arte poet., 295 sqq. Celebrul scriitor german Jean Paul
compard pe poeti cu somnambulii.
) Phaedros, 22; xcei 4 nottrng lino tats terYP paivopevon ,j roc) otoTeovairroc
ippavloen.
www.dacoromanica.ro
TOETUL
199-
dar in care Bunt ata.tea lucruri exagerate sau chiar false, merge gi
mai departe : el sustine &a unele din trasaturile cele mai nobile ale
camenilor de geniu, precum gi inaltimea fruntii, desvoltarea remarcabila a nasului gi a capului, vioiciunea privirii, se gasesc deopotriva
la idioti, la. criminali gi la nebuni. In deosebi, tot Lombroso constata
urmatoarele caractere fizice comune la oamenii de geniu gi la nebuni:
slabiciunea corpului, paliditatea fetii, micgorimea staturii, asimetria
craniului, fruntea plecata inapoi, inflamatia meningelor gi aderenta
lor de peretii cranieni, inegalitatea emisferelor cerebrate, gangavia,
www.dacoromanica.ro
200
PROBLEME DE ESTETICA.
peramentului poetic, mai ales in timpurile noastre. Activitatea impetuoasa i violenta a creerului roade viscerele, usuca Angele, ataa
maduva spinarii i insui encefalul, sgudue temelia vieni In cm,
caci cheresteaua omeneasca, mai cu seams cum a facut-o civilizatia
noastra, nu este destul de solids i capabila de a rezista papa In cele,
din urma ace stui exces de viata nervoasa.
Cu toate acestea geniile cele mai comprehensive, ca Michel Angelo, Leonardo da Vinci, Shakespeare, Gcethe, V. Hugo, depart&
de a degenera In nebunie sau a prezenta simptome de asemanare cu
nebunia, an fost mintile cele mai lucide i mai sanatoase ce s'au.
putut vedea. Nici adversitatile vigii, nici succesele stralucite ce an
dobandit, nici fenomenala activitate a spiritului lor, n'au nimicit
inteinii simtul realitani i n'au produs in ei vreo turburare intelectuala. Pasiunea for pentru frumos i adeyar n'a Inabusit sau stint
Intelnii iubirea de tars i de familie, nu le-a schimbat caracterul
sau credinta, afara de evolutia fireasca ce aduce Intr'o fiinca cugetatoare experienta i studiul, nu i-a facut sa caza in aberatiuni
sau sa lase vreo opera neterminata din cauza desgustului de munch'
i de viata. Inaltimea spiritului se manifests la aceste genii prim,
admirabilul echilibru al facultatilor for gsi consecventa for In viata 2)...
www.dacoromanica.ro
ranii lui, cu imaginatia for netarmurita, cu sensibilitatea for neechilibrata, cu nervii for superexcitabili, cu sangele for ce se sue
iute la creeri, cu ideile for ce se apropie de halucinatie. Idea le i curate ca Juliette, Ophelia i Desdemona, sau denaturate ca Richard
www.dacoromanica.ro
202
PROBLEME DE ESTETICA.
www.dacoromanica.ro
203
geniul modern, a produs o metafizica, o teologie, o literature, o linguistica, o exegeza, o eruditiune noua, se coboara acum in gtiinta
gi igi continua aci evolutia. Niciun spirit mai original, mai universal,
www.dacoromanica.ro
204
PROBLEMS DE ESTETICA.
nu va intarzia de a veni *.
www.dacoromanica.ro
STUDII DE SCRIITORI
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU Z. SIHLEANU 1)
In nicio Ora inflorirea subita a literelor gi artelor nu este produsui
www.dacoromanica.ro
208
STTJDII DE SCRIITORI
.catoreasca. Prin Regulament s'a pus temelia unei armate nationale regulate, s'a introdus principiul inamovibilitaii judeciitoreti
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU Z. SIHLEANU
209
deodata cu principiul codificarii gi ref ormei legilor civile, s'a creat inva-
strain.
Dar sub aceasta suprafata linigtita, incepe a lucra spiritul democratic, care tinde a Walla stratele de jos la nivelul celor de sus, a
terge orice urma de inegalitate politica, a face sa triumfe convingerea ca nagterea nu este nimic gi ca valoarea personals este tot.
Acest simtimant devine din zi in zi mai adanc gi mai general. Literatura este canalul prin care politica se strecoara gi cauta sa sape
www.dacoromanica.ro
210
STUDII DE SCRIITORI
protectoratul rusesc, Boliac cere cu glas tare dreptate pentru asupriti, libertate pentru robi, egalitate pentru elk*, in scurt, institutii ca cele ce domneau in apusul Europei. Putini se intrebau data
societatea romaneasca va putea sa intre in noua haina i data aceasta
haing, la o miccare mai vie, nu va crapa sau se va rupe ; cei mai multi=
cereau sa aiba o haina noua, croita i cusuta dupe.' moda francezaGu graba cu care traduc scrierile franceze, ei cauta sa copieze insti-
tate. Acum nu mai era vorba de a povesti in mod obiectiv evenimentele trecutului, ci de a da o efuziune larga emotiunilor i simtimintelor sale personale, de a exprima nu ideile i simtirile altorar
ci pe ale sale proprii, intreaga sa individualitate, intr'o limbs energica gti originala. Aceasta este epoca prin excelenca a poeziei lirice,.
a poeziei de ocazie, cum o numea Goethe, caci ea se inspira de situa-
Ole reale ale mijlocului social i devine aci erotica, aci morals i
politica, aci martiala, aci duioasa i plangatoare. Claviatura ei seintinde dela simtirea naiva i copilareasca a cantecului pans la treptele cele mai inalte ale odei, dela obiectele cele mai neinsemnatepana la cele mai sublime, dela infinitul mic, pe care ni-1 descopere
microscopul, pans la infinitul mare ce se pierde in imensitatea spaliului i a carui existents ne-o revels instrumentul lui Herschel-
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU Z. SIHLEANU
211
www.dacoromanica.ro
212
STUDII DE SCRIITORI
Sunt doua pgrti in noi: una cu care venim in lume, alta pe care
o primim dela lume ; una pe care ne-o da natura, alta pe care ne-o
imprima imprejurarile ; una este in'ascuta, cealalt6 catigatal.
Amandouti aceste elemente au contribuit la acelai efect: a face
din Sihleanu un poet.
Mai intai era foarte pasionat i aceasta se citete nu numai in
tonul violent i lnflacarat al poeziilor lui, ci i pe figura lui oachee
i palida, pe buzele lui carnoase care respire voluptatea orientalk in
ochii lui mari i nesatioi, In fine In tooth' fizionomia lui, care cu tot
parul pletos i undulat ce-i impodobete figura, ne amintete pe
celebrul actor german Karlowa In rolul lui Othello. Aceasta structure
psihologica fi predestina oarecum a fi poet. Dintr'o asemenea dispozi %ie sufleteasca arta profits. Sensibilitatea violenta este o jumatate
de geniu.
www.dacoromanica.ro
213
ALEXANDRA.; Z. SIHLEANU
visurile
5i
dorintele
www.dacoromanica.ro
214
STUDII DE SCRIITORI
dulce ce-i inspira dorul de tail aunt momente, &di nu unice, eel
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU Z. SIIILEAND
215
(In basete adanc cufundat zace nerodul, stdpanit de betie; 'eand el bea,
se Imbatd; sand noi bem, suntem inspirati).
www.dacoromanica.ro
216
STUDII DE SCRIITORI
01 betia e in stare
Sa m'ardice pan' la nor;
Dar cand vin In deOeptare
In abis iar ma cobor .
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU Z. SIHLEANU
2I1
motoase
www.dacoromanica.ro
218
STUDII DE SCRIITORI
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU Z. SIHLEANU
219
de mijloc ale artei 1). Dintre poetii strain, Byron gi Musset, al caror
temperament se apropia de al sau, au format obiectul citirilor sale
gi au exercitat asupra lui o Inraurire mai adtmca 2). In adevar, temperamentul lui Sihleanu are acelagi grad de tensiune nervoasa ca al
poetilor sai favoriti, e capabil de aceleagi surexcitatii gi exagerari
cerebrale, de aceeagi aprindere violenta gi excesiva. In capul lui gi
sub valvoarea pasiunii, ideile fierb ca nigte bucati de metal asvarlite
Intr'un cuptor incandescent, se topesc de puterea caldurii interne,
1gi amesteca lavele cu explozii gi apoi ies sub forma unui ran de foc
ce inflacareaza vazduhul gi ale carui colori stralucitoare supara
ochii. Tot este intins gi crispat In versurile lui: expresiunea tips mai
mult decAt descrie, inima mai mult tulburata decal migcata, iar
strofa taregte in cursul ei valuri de simtiri vehemente. Pe ici gi colo
se desfligura o declamatie pompoasa gi cate data artificialk insa In
general puternica. Cugetarea lui, dela 1ndoitura sumbra ce i-a intipant amorul lui nenorocit, a devenit un torent on maluri prapastioase
gi o albie neegalk in care se arunca din dreapta gi din stanga gipote
tulburi. Acea natura branda gi vesela, ce intinerea la Sihlea sufletul
lui a imbatranit s inainte de vreme, Ii este indiferenta. De aci 1nainte
nu-i place deck fenomenalitatea fioroasa gi peisagiile salbatice, care
se armonizeaza cu tulburarea lui interna:
Imi place ei Oceanul cu negrele lui maluri,
Cu varfurile 'nalte a munlilor de valuri
Ce bubuind se sparge de rape i de stand.
www.dacoromanica.ro
220
STUDII DE SCRIITORI
gi
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU Z. SIHLEANU
221
www.dacoromanica.ro
222
STUDII DE SCRIITORI
era peste putinfa pentru o natura vulcanica i un temperament irascibiI ca al lui Sihleanu. In poezia curet Erica, in elegie, In sonetele sale
care se apropie de antece, in baladele sale posomorite ca i In satire,.
Intalnim acelai om, cu aceleai instincte, aceleai porniri, aceleagi
preocupari, aceleai singularitati: o natufa. vehement i aruncatA
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU 1)
In evolutia noastra literara dintre anii 1866 i 1890, anume In domeniul poeziei, doug individualitati puternice se ridica din mijlocul neInsemnatatii generale i, prin spornica for activitate ca gli prin valoarea
www.dacoromanica.ro
224
STUDII DE SCRIITORI
regimului regulamentar, iubitor sincer al progresului i al ideilor liberale, InsufleIit de cele mai frumoase sperante pentru tara lui ; celalt
vrajma$ declarat al evolutiunii liberale i reactionar intransigent 1),
admirator fara rezerva al trecutului, in care imaginatia lui unilaterala
i educatia lui defectuoasa intrevedeau numai castelane sentimentale
In calitatea sa de estetician al Junimii d-1 T. Maiorescu, proclamand pe Eminescu de poet In puterea cuvantului * adauga cu
tactul sau aa de fin i cu inteleapta sa rezerva, ca tanarul colaborator al Convorbirilor * a cu greu ar trebui citat 1ndata dupa Alecsandri * 2). Admiratorii soarelui ce se ridica, trecand dincolo de aceasta
bariera, pe care o impunea criticului un simtamant de reala deferenta
www.dacoromanica.ro
etl.?; a: At
42,4.
..r
..."
c.1,6- Jr."
/intAl~-14' 124110-74`e%
e4.
s.
Xi
eat.= i -
1,,iLi.a)
ofe/4
u Ce..n.
w a.
c...'sade4. A you'
of4 44,2r :s' e.. /4-4,5f4
4-#1.i
e. 4 e`aly Csta,
al 6,..ry-t.>,/,,y-
sk Pe-1444-4;
44;
0
o te,
Sn-ted.., 4,*
tMarokri
Lc 4 4/eA..1 4-cetZil 014:e.-6
atei"Z:
/2 Gate 0
ei10 14 eld.Z:
4,9-1424:4-1-, (4,
Ida. 1-0427,4-.
).titA
Ind -
"ine-dit, 4 eaVe,--eh.
tace.17 Aftbid el
1"'2-1; 4-61-elpn-fab=
.4,14
/0(4 ikee_
fort
144-,,r74,
e,4;.(
t4. 444;q7 0,1-46-6-474; cere-C;,,&
hied tre LEI di Or e, eiivet, kx diA
411,-.14
1'474
g,`
4Lr uy
aa
3.ri
Din
Mihail Eminescu r.
www.dacoromanica.ro
v4
dec
MIHAIL EMINESCL
225
-de rigoare ; unde florile de teiu, de ciregi, de nufar, lianele gi foile de nuc,
sau expresii scoase din cronici sau din hrisoave mucezite, au fost
puse In circulatia literary gi au dobandit locul de onoare in arta.
Aga de puternic este noul curent, incat nigte simpli diletanti in
literatura devin aderenti pasionati ai directiunii date de Eminescu
.i nu pot admite ceva mai presus de opera maestrului. e Acela este
mai bun intre toti zice regretatul Peucescu, 4 care se apropie mai
mult de felul de a spune al lui Eminescu ... Niciodata un suveran
n'a stapanit aga de bine poporul lui, niciodata un capitan n'a fost
.ascultat de trupele lui, precum stapAnegte Eminescu literatura romand,
www.dacoromanica.ro
226
STUDII DE SCRIITORI
N'ar zice cineva ca e vorba de un ministru caruia se adreseaza planguile Intregului neam romanesc, contra strainismului cotropitor ? 1)..
Daca admiratorii poetului facura dintr'Insul un pontifice al unei reli-
www.dacoromanica.ro
227
1880 fi 1881, cu o prefata de Gr. Peucescu ; 4. Poezii postume, editate de d-1 Nerva Hodo, 1902; 5. Scrieri inedite, cu o prefata de
d-1 Ilarie Chendi, 1902.
Aceste cinci publicatii, deli foarte importante, Bunt totugi departe
de a ne satisface. Unele din ele prezinta chiar lacune regretabile.
Ni se anunta o editie complete a scrierilor lui Eminescu. E de prisos
sa aducem multumirile noastre initiatorilor acestei intreprinderi. Am
dori Ins ca aceasta editie BA fie precedata de o biografie nu numai
exacta, ci i pe cat se va putea de amanuntita a poetului i insotita
de un bun comentar asupra pasagiilor dificile sau asupra aluziunilor
aruncate in deosebitele parti ale scrierilor lui. Datoria unui editor
1) A cincea mie (1890), pe care o avem inainte, din aceasta editie, e plin& de
grepli. Mai intai, interpunctiunea este in mare parte nemteasca i prin urmare
Ingreuiaza citirea. Apoi, In Doina, p. 176, lipsete versul r *i cum vin cu drum
de her 6. Greelile de tipar sunt numeroase. Astfel In Venere si Madonci, p. 49,
citim: Ne invata cum asupra-ti eu s& cant cu dispret (in be de ma Invata). Sonet
IV, p. 59: trecut-au anii ca nori lungi pe esuri (ani, nouri), Monica est, p. 69:
Ar fi? Nebunie i trista i goal& (A fi). Floare albastrcl, p. 100: Totufi este trist
In lume (totul). Povestea codrului, p. 125: Noi ne-om stinge piept la piept (strange),
www.dacoromanica.ro
228
STUDII DE SCRIITORI
Ca o zi de primavara,
Cat to tine ziulita
I-as canta doina, doinita,
canta incetisor
*optind soapte de amor 2).
') Asa de ex. In nota dela bucata Amantul Cili,ei citim: a Aceasta poezie este
cea mai fruinoasti dintre Macedone a. In nota dela legenda istorica Doamna lui
Neagoe, citim cu privire la biserica episcopala dela Curtea de Arges, a carei restaurare nu se Incepuse Ong atunci (1865): oare nu mai avem not credinta In
viitorul tarii de lasam ca manastirile tgrii s se ruineze? Cine ne vede Inca, facand
ceea ce facem, ar crede neaparat ca Romania are constiinta unei morti apropiate
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
229
cu suflet de voinica I
De-as avea o balaioara
'Malta, rumens, usoara,
Ca un puiu de caprioara I
Face-m'as privighetoare
De-as canta noaptea 'n racoare
Doina cea desmierdatoare !
Si
www.dacoromanica.ro
STUDII DE SCRIITORI
230
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
231
II
www.dacoromanica.ro
232
STIJDII DE SCRIITORI
unei culturi inaintate, fusesera inlaturate. Lui Ii ramanea sa cornplice simplicitatea, sa mareasca agrementul, sa subtilizeze rafinarea..
Seva nationals, care in deosebitele grade ale actiunii ei progresive,
formase trunchiul, ramurile, mugurii, florile i fructele arborelui, 10
da tocmai atunci seminIele care, cazand pe un pamant mai bine cul-
erau aproape cu totul straini de dansa. Cel dintai grup literar care
a arborat la noi stindardul culturii i tiintei germane este gruput
dela Junimea, ai carui membri, facanduli in mare parte educatia
in institutele germane, cunqteau de aproape bogata eflorescenta%
literara dintre Vistula i Rin. Era dar natural ca intre Junimea i
Eminescu sa se stabileasca un curent de simpatie, Inca de pe cand.
acesta, student in Viena, citea regulat Convorbirile literare.
Convorbirilor literare i societatii Junimea datoram initierea noastra In misterele literaturii i filosofiei germane. Cateva numiri geografice, cateva fapte istorice, i cateva nume de barbati celebri,
fare indicatii precise asupra activitatii i doctrinelor lor, iata ce noi
cetia din Bucure0i tiam despre Germania. In liceu ni se propusese
limba germana ca facultative, ba chiar ca obligatoare de catre profesorii germani, Si rezultatul era convingerea pentru noi ca aceasta
limba este neasimilabila i mai-mai netrebuincioasa pentru Romani. Cei
mai procopsiti dintre noi tiau ca Germania este a lard cu o suprafata vasta, acoperita pe vremea lui Tacit de paduri intinse i locnita
tot pe atunci de o multime de triburi barbare, iar acum piing de-
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
233
colo de aceea pe care mai mult sau mai putin o cuno0eam. Mai
mult Inca: ne puseram a studia limba originals i cautaram a intra
de-a-dreptul in secretul acelor sisteme, care uimisera lumea prin
maretia i indrazneala lor. Este adevarat ca limba noastra a pierdut
mult din limpeziciunea si eleganta limbilor romanice, acolo unde
a calcat pe urmele celei germane ; insa tot ea ne-a silit 8a ne intoarcern la limba nationals, de vreme ce vocabularul german nu se poate
copia intocmai ca cel francez sau cel latinesc. Era doar fatal ca un
grup ce se inspira din literatura germana sa propage o ortografie
si o limba' deosebita de a latini0ilor.
Asa de puternic5. i de adanca. este inraurirea Junimii i a di-
2) Cea dintai este Venere gi Madonii, aparuta Sn Aprilie 1870. Epigonii s'au
publicat In August acela.5i an.
www.dacoromanica.ro
STUDII DE SCRIITORI
234
Dar sa citam:
Cand privesc zilele de-aur a scripturilor romane,
Ma cufund ca kite mare de visari dulci si senine,
,Si in jur parca-mi colinda dulci si mandre primaveri.
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
235
din vioara. Acest non-sens Iii produse efectul. Extravaganta conceptie izbi privirile tuturor, i numele pictorului ajunse indata cunoscut. Tot aa Jean Jacques Rousseau puse temelia renumelui
sau cu disertatia sa paradoxala asupra artelor i tlintelor.
Cu Epigonii, poezia noastra intra in o laza noua, In care razele
de lumina se amesteca cu umbre adanci, insuirile viguroase i
originale, cu un vag propriu popoarelor de nord. Mai intai, caracterizarea fiecaruia dintre scriitorii laudati de Eminescu nu este cu mult
superioara portreturilor ce ne dau tratatele obicinuite de literature,
caci a spune ca Mumuleanu a scris pe un ton trist, Ca Daniil era
nenorocit i mic de stature 1), ca Vacarescu a antat Primeivara
amorului, ca Beldiman a povestit in versuri eteria Grecilor in
Moldova, Ca Bolliac este autorul poeziei Sila In care canta suferintele
clacaului, iar Carlova a compus oda lnchinata otirii romAne In 1831,
...Daniil Scavinski
Cel mititel la stature,
www.dacoromanica.ro
236
STUDII DE SCRIITORI
sau in traducere romaneasca fabulele sarbeti ale lui Dosofteiu Obradovici i nu are nici cel putin meritul lui Alexandru Donici, care a
tradus fabulele. ruseti ale lui Krilof In versuri romAneti ; pe ridi-
90
pierdu timpul
scriind versuri pe cari nu le citea nimeni i despre cari insui panegiristul sau, C. Negruzzi, zicea ca nu au nici o valoare 1), eto.
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
237
www.dacoromanica.ro
238
STUDII DE SCRIITORI
este ca cea dintai poate fi inteleasa de mai tori, pe cand cea din
urma cere o educatie specials dela cel ce voiegte sa patrunza in tainele ei. Dar chiar admitand ca poezia nu trebue inteleasa de * toti
bucherii din gcoala , a o face neinteleasa pentru oricine, este prea
mult.
viziuni aga de puternice, colori aga de vii, versuri aga de bine turnate, o conceptie aga de putin comuna, incat spiritele judicioase
intrevazusera Intr'insul un talent real. Pentru ca sa arate micimea
scriitorilor contimporani fata de poetii trecutului, forma de gandirece i se impunea era antiteza. In adevar, cate doua-doua, antitezele.
se urmeaza In Epigonii, ca nigte giruri de columne, Insa fara simetria
unei arhitecturi de conventie, ci cu o libertate gi o bogatie de forme
extraordinara, caci la dansul antiteza consta aci In opozilia epitetelor, dincolo a substantivelor, mai colo a verbelor ; aci ea este inf
chisa In dimensiunile unui emistih, dincolo ale unui vers intreg,
dincolo ale unui distih sau in spatiul mai comod a doua stante. Sub.
o mans mai putin dibace, acest contrast megtegugit gi intentionat,
prelungit in aproape cincizeci de versuri, ar face pe cititor sa arunce
cartea din mans. La Eminescu, el intereseaza prin lndrazneala
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
239,
verva impetuoasa care arunca un decor splendid peste o idee fundamental gre0ta.
La interval de o jumatate de an dupa Epigonii, Eminescu publica. Mortua est 1) imprumutand dela Bolintineanu stanta in care
acesta incadrase 0 fata tanarci pe patul mortii. Analogia subiectului
Ii impunea aceasta cadenta i aceasta masura. Mg, pe cand Bolintineanu planeaza in regiunile de mijloc, Eminescu se avanta chiar
dela inceput in regiuni nebatute pans la dansul i 10 imbraca durerea in imagini de o puternica originalitate. Constructia perioadelor sale calca regulile sintaxei normale, gandirile sale sunt pe id
i colo vag exprimate sau absurde, saltarile sale dela o idee la alta
sunt violente ; dar temeritatile stilului fac vizibila adancimea impresiilor poetului i neregularitatea frazei da pe fats tulburarea lui
reala. Ni0e metafore excesive fac s treaca pe dinaintea spiritului
nostru ni0e visuri cum niciunul dintre Romani n'a avut pang la
dansul. Stilul lui este un haos in care se intalnesc felurite elemente
ale cugetarii i in cateva strofe din Mortua est strabatem cu dansul
regiuni vaste, condensate in cateva zecimi de versuri. Dela inceput
pans la sfar0t ies din adancurile imaginatiei sale comparatii, care
prin vagul i noutatea for ne transports in alte lumi. Iubita lui a
trecut de-al lumii hotar, ca o
FAche de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot In orele sfinte,
Un vis ce SO moaie aripa 'n amar.
i intreaga oda se mica inteo lume fantastica, care se invecineaza cu extravaganta. Napoleon zicea odata lui Esquirol ca deosebirea dintre un om de geniu i un nebun nu e prea mare. In adevar,
www.dacoromanica.ro
240
STUDII DE SCRIITORI
est, sau sa se ridice in imprecatiuni contra actualitatii cu impetuozitatea profetilor ebrei, ca In Epigonii i In extravagantele sale satire. Dac5. In Epigonii Eminescu g5sete prezentul nedemn i urAt
in Mortua est el considers viata ca o nenorocire, ba Inca predica
fericirea i desmierdarile mortii:
0! moartea-i un haos, o mare de stele,
Cand viala -i o balta de vise rebele ;
0 ! moartea-i un secol cu son Inflorit,
Gaud viala -i un basmu pustiu i urat.
(str. 7, 8) ;
Dar and vaz pierind atatea lucruri marete, Imi vine a crede ca toate-s nimica (1p) ;
www.dacoromanica.ro
241
MIHAIL EMINESCU
www.dacoromanica.ro
242
Cf. Schopenhauer, Die Welt als Wille and Vorstellung, cap. 44, Die Meta
physik der Geschlechtsliebe, vol. II, p. 607 sqq.
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
243
sau n'au dobandit prin citire o idee despre viata in acele tari redi,
umede pi neguroase nu-pi pot inchipui cu cats greutate, cu ce lupta
pi ce stradanii continue se traiepte sau se traia acolo inainte de marile inveniuni ale secolului trecut, care au transformat, imbunatatind, viata omului. In asemenea conditiuni, este natural ca fericirea
sa fie o iluzie pi durerea o realitate. Dar intr'o tara unde nevoile
vietii sunt relativ mici pi se pot preintampina cu o munch' masurata,
unde omul se scalds intr'o mare parte a anului in lumina ,Si caldura,
unde necesitatile nascute din rafinariile luxului abia au inceput a
se ivi, unde, lupta pentru hrana zilnica pi grija pentru viitor fiind
aproape necunoscute, caracterul poporului a lamas in genere vesel
o asemenea conceptie este rezultatul unei structuri psipi upor,
hologice bolnavicioase pi al unor imprejurari speciale.
Aceste imprejurari speciale pi acea structure psihologica bolavicioasa au facut din Eminescu un melancolic nevindecabil pi un
adept fatal al doctrinei pesimiste. Ceeace este mai ingrijitor, este ca
aceasta doctrine s'a propagat tinerilor sai confrati intru muze pi
Apollo, ca o insupire poetics sine qua non, pi din insupire literara
a ajuns o molima socials. Cuceririle ptiintelor pozitive, care au
sporit intr'un mod considerabil bunul traiu al tuturor claselor ;
progresele educatiei care, devenind mai blanda, a transformat
pe parinte in amicul familiei pi al copiilor; victoriile captigate
in lumea politica, unde egalitatea tuturor inaintea legii a ajuns o axioms pi a deschis tuturora carierele cele mai onorabile
ca pi cele mai lucrative, in loc de a pune o stavila acestei molime, care s'a numit boala secolului, par din potriva a o fi incurajat.
Sub vechiul regim, existenta claselor fixa pe fiecare in conditiunea
in care se nascuse pi-1 osandea la o resignatie involuntara. Daramarea
privilegiilor a dat un curs liber tuturor ambitiunilor, legitime ca pi
nesanatoase. De atunci competitiunea pi dorinta de a parveni este
www.dacoromanica.ro
STUDII DE SCRIITORI
244
i promisiunile religiei aunt fare putere asupra unei cete de increduli, lumea este pentru danii o vale de plangeri, insa fare sperantele
i mangaierile unei fericiri dintr'alta lume. Pentru aceti nenorociti,
versurile lui Leopardi suns ca un adevar sinistru:
Arcano e tutto,
Fuor the it nostro dolor. Negletta prole
Nascemmo al pianto 1).
www.dacoromanica.ro
245
www.dacoromanica.ro
246
STUDII DE SCRIITORI
era.' agia de frapanta, fuck nimeni nu 1-ar fi vazut pentru intaia oara
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
247
www.dacoromanica.ro
248
STUDII DE SCRIITORI
admiratie, deoarece ei intrevedeau inteinsul pe artistul visat de estetica junimistg. Pe la 1.872, el primi chiar o bursa din contributiunila
membrilor acestei societati i cu aceasta subventie putu sa traiaseg
vreo doi ani in Berlin. Aci, el nu urma cursurile cu asiduitatea studentilor cari urmaresc diploma de doctor, ci se ocupa cu citiri cari
se potriveau mai bine cu natura lui visatoare i de boem, dispre%uia
munca universitara ca i pe invatatii can lucrau in domeniul filologiei antice, fiindca nu era pregatit a profita de asemenea prelegeri,
gi se mira cum un cap ca al lui Adolf Kirchhof ii pierdea vremea en
critica i restabilirea textelor antice, fara sa banuiasca ea aceste lucrari, in aparenta ingrate i fara stralucire, au reformat critica literara,
cunocitinta antichitatii i istoria omenirii. Drept vorbind, tiinta lui
Eminescu era o tiinta de diletant, extrasa in mare parte din carti
de a doua i chiar a treia mama. Citirea scriitorilor roman vechi i
a cronicarilor in mod fragmentar, a catorva carti de sensatiune sau.
a unor opere parasite prin rafturile anticarilor, o cunotinta foarte
superficiala a limbii latineti i aproape nula a celei greceti, cu tot
aerul ce-i da de a poseda aceste doua limbi i literaturi, iata la ce
se marginea aceasta vasta cultura de care ne vorbesc unii din ad miratorii lui i care facea efect numai asupra unor diletanti ca i dansul..
Tot din Viena el trimise a Convorbirilor * a treia scriere de efect,
Aceasta este nuvela Sarmanul Dionis 1).
Precum in Mortua est el este ecoul poetic al pesimismului lui
Schopenhauer, de asemenea in S armanul Dionis el pornete dela
ideea schopenhauriana, de altmintrelea impartaita de mai toate sistemele filosofice, ca spatiul i timpul nu exists in sine i ca Bunt doua
conceptii ale spiritului nostru. Dionis, eroul nuvelei, este un tanar
de 18 ani, cu fata vanata-albs ca i marmura in umbra, cu ochii in
forma de migdala i cu parul de o salbaticita neregularitate, care
cadea In plete pang pe spate. Acest tanar sarac avea o lnclinare nestapanita spre misticism i subtilitati metafizice. Dela cele dintai
randuri ale nuvelei el ni se infatiyeaza ocupandu-se cu chestiuni
care pasioneaza pe tori incepatorii in filosofie:
1) Ea s'a publicat in Convorbiri, 1872 Decemvrie si 1873 Ianuarie.
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
249
s Si tot astfel, zice Dionis, data inchid un ochiu, fad mana mea
mai mica decal cu amandoi. De a5 avea trei ochi, as vedea-o 5i mai
mare $i cu cat mai multi ochi a avea, cu atata lucrurile dimprejurul
meu ar parea mai maxi. Cu toate astea, nascut cu mii de ochi in
mijlocul unor aratari colosale, ele toate in raport cu mine, pastranduli proportiunea, nu mi-ar parea nici mai mari nici (mai mici)
de cum Imi par azi. Sa ne inchipuim lumea redusa la dimensiunile
unui glont, 5i toate celea din ea scazute in analogie, locuitorii acestei
lumi, presupunandu-i dotati cu organele noastre, ar pricepe toate
absolut in felul 5i In proportiunile, in care le pricepem noi. Sa ne-o
inchipuim, caeteris paribus, Inmiit de mare acelaci lucru. Cu proportiuni neschimbate o lume Inmiit de mare 5i alta inmiit de mica
ar fi pentru noi tot atat de mare. $i obiectele ce le vad, privite cu un
ochiu sunt mai mici; cu amandoi mai mari; cat de mari sunt
Cine etie data nu traim intr'o lume microscopica 5i
ele absolut ?
numai faptura ochilor notri ne face sa o vedem In marimea in care
o vedem? Cine 5tie dad. nu vede fiecare din oameni toate celea intr'altfel 5i numai limba, numirea intr'un fel a unui obiect ce unul
11 vede aga, altul altfel, ii une5te irk intelegere. Limba ? Nu.
Poate fiecare vorba suns diferit in urechile diferitilor oameni numai individul, acelai ramanand, o aude intr'un fel .
Tot aga el continua a rationa asupra spatiului 5i timpului 5i
ajunge la concluzia: In fapta lumea-i visul sufletului nostru , formula dela care pornete sistemul filosofic al lui Schopenhauer: die
Welt ist meine Vorstellung. Apoi adauga: Nu-i adevarat ca exists
un trecut consecutivitatea e in cugetarea noastra cauzele fenomenelor consecutive pentru noi, acelea5i Intotdeauna, exists $i
lucreaza simultan. Sa traiesc In vremea lui Mircea eel Mare sau a lui
Alexandru eel Bun este oare absolut imposibil ? .
Acest metafizician, pentru care visul era o viata ci viata un
vie *1), al carui cap era infundat intr'o caciula de miel, locuia intr'o
mahala din Bucurecti, intr'o camera ai carei pereti erau negri de
3) Calderon are o drama
17 iczia un ()is i
www.dacoromanica.ro
250
STUDII DE SCRIITORI
neste in epoca lui Alexandru cel Bun, unde devine calugarul Dan,
cu o rasa de siac i un comanac negru pe cap. Camera lui murdara
i mizerabila, viata lui de mai inainte, tot trecutul lui era acum un
simplu vis. Traiesc, zice el, sub Domnia lui Alexandru cel Bun $i
am fost tras de o 'Yana nevazuta in vremi ascunse in viitorul sufletului meu *.
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
251
.orn cu alt nume, care traiete cu cinci secole in viitor . Atunci Ruben fi explica cum acest fapt este posibil. In ir, zice el, poti sa to
cata pentru pastrarea i marirea neamului lor. Sunt tot ei, cei cari
renasc In stranepoti... i asta-i deosebirea dintre Dumnezeu i om.
Omul are in el numai ir, fiinta altor oameni viitori i trecutd;
Dumnezeu le are deodata toate neamurile ce vor veni i ce au trecut.
Omul cuprinde un loc In vreme ; Dumnezeu e vremea insai, cu tot
ce se Intampla in ea, dar vremea la un loc, asemenea unui izvor a
carui apa se intoarce in el insui, on asemenea rotii, ce deodata cuprinde toate spitele, ce se intorc venic. i sufletul nostru are
venicia in sine dar numai bucata cu bucata. Inchipue0e-ti ca
spatiu deert. Dar este un mijloc pentru a scapa de aceasta greutate... o greutate impusa de trecatorul corp omenesc. Ai vazut ca
in om e un ir nesfarit de oameni. Din acest ir lasa pe unul sa-ti
tie locul, pe cata vreme vei lipsi din el. Se intelege ca acesta nu va
putea fi Intreg, caci intreg ffind, ti-ar nega existenta ta. In fapta
Insa omul cel venic, din care rasare tot irul de oameni trecatori,
11 are fiecare langa sine, in once moment, 11 vezi, dei nu-1 poti
prinde cu mana, este umbra ta. Pe o vreme va puteti schimba firile
tu poti sa dai umbrei tale toata firea ta trecatoare de azi, ea-ti
da tie firea ei cea venica, i ea umbra inzestrata In venicie,capeti
chiar o bucata din atotputernicia lui Dumnezeu, vointele ti se realixeaza dupa gandirea ta... se intelege Implinind formulele, caci for,
mulele sunt venice, ca i cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a
rostit la facerea lumii *.
www.dacoromanica.ro
252
STUDII DE SCRIITORI
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
253
Drept vorbind, aceasta scriere nu este nici o opera de arta, nici una
filosofica, ci un amestec straniu gi neizbutit de filosofie gi arta ; nil
este nici intuitiune, nici reflexiune, nu manifests nici nu probeaza.
Eroul nu face nimic, nu are nici un simtimant sau o pasiune puternica,
ci
www.dacoromanica.ro
254
STUDII DE SCRIITORI
IV
trai, caci el este cel mai dulce si cel mai potrivit cu natura noastra.
El este cea dintai miccare a inimii ci cea din urma mangaiere a ei.
Numai el ne face sa uitam patimile si instinctele noastre antisociale,
mania, ura, dispretul, dorintele egoiste. El patrunde In noi fara nici o
greutate, iar noi it aspiram ca racoarea invietoare a unei adieri de
primavara ce trece pe deasupra unui camp Inflorit sau ca suflarea pesti-
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
255.
www.dacoromanica.ro
256
STUDII DE SCRIITORI
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
257
Ceea ce face frumusetea operei lui Eminescu este limba sa cornpusa din imagini In adevar originale. Orice limba omeneasca este
un fel de mitologie ; vorbele cele mai obicinuite sunt imagini vechi,
metafore tocite, care azi au ajuns nigte simple abstractiuni, nigte
semne mai mult sau mai putin algebrice, pentruca azi nimeni nu
mai vede coloarea gi relieful primitiv, gi, precum zice Jean Paul:
limba este un dictionar de metafore vestejite . Cel ce a numit
pentru prima data crestaturile ferestraului dinti , a avut inaintea
ochilor imaginatiei sale dintii unui animal gi taietura ferestraului
semana pentru dansul cu mugcatura unui animal. Tot prin o apropiere
de felul acesta Intre doua obiecte diferite unul a numit o floare 4 laced"mioara , altul pe aceeagi floare margaritarel . Cel ce a zis pentru
Intaia oars amaraciunea sufletului , o raze de speranta , o
rugaciune fierbinte , para focului , Inclegtarea mainilor *, 4 pironirea ochilor , fuge mancand pamantul , acela a fost creator de
metafore, a avut un stil al lui, adica un mod personal de a interpreta
lumea gi viata. Cei ce le-au repetit dupe dangii, ne mai avand intuiat
-tiunea for proprie, nu puteau sa mai obtina aceeagi sinteza de Ondire, nici aceeagi energie de expresiune, pentruca vioiciunea primitiva a raporturilor descoperite lntre lucruri departate se pierduse,
17
www.dacoromanica.ro
STT_IDII DE SCRIITORI
258
el face nu numai o personificare confuza, ci gi rece, pentruca se servegte de un mit in care nu crede ; dar &and zice Homer n (Sotioaanvloc
'Hdic *,
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCL
259
niei . Spiritele mai Mahe inventeaza o figura notia gi zic ca Eminescu uitarea cu myna ei cea rece sau ca Alecsandri to care egti
pierduta In neagra vegnicie . Acesta este stil, dar nu Inca stil poetic.
Imaginea aci este Inca o traducere voita gi simtita a cugetarii, nu o
sensatie. Multi dintre poetii nogtri cei buni au Inceput a aerie o limba
comuna, MA' nicio imagine noua, ceea ce in ochii vulgului li fOcea
sa treaca de corecti. Numai Eminescu a debutat cu o limba noug,
care era rezultatul unor intuitii personale, gi a izbutit Bali formeze
o idioms, care, cu toate singularitatile ei, se poate numi poetics.
Aga, In Mortua est, el vede chipul iubitei sale,
Suind, palid suflet, a norilor schele,
www.dacoromanica.ro
260
STUDII DE SCRIITORI
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
263,.
www.dacoromanica.ro
262
STUDII DE SCRIITORI
Una din ele, cea mai citita i mai admirata, Satira III, unete
toate calitatile i toate defectele artei lui Eminescu: un stil impecabil, imagini puternice i viu colorate, alaturi de un plan descusut,
neorganic, dorinta de a surprinde i a uimi pe cititor, in cele din
urma absurditati strigatoare sub forma populara.
Mai Intai poetul ne vorbete fara nici o pregatire i ca din senin de
Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vr'o limbs
Ce, cu-a turmelor pasune, a ei patrie si-o schimbA,
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINE SC U
263
www.dacoromanica.ro
264
STUDII DE SCRIITORI
Supranumele de batran dat in cronici lui Mircea, supranumepe care Eminescu nu-I Intelege, it face sa caza In greeli neiertate,
mai ales unuia ce se ocupa cu subiecte din istoria national4 i pre
tinde a o cunoate in lung i lat. Supranumele de balran insemneazA
') Tot asa Ruxanda, sopa lui Alexandru Lapusneanu Vodd, pune de sena
aceste cuvinte pe un evangheliar: a Acest tetravanghel, II Innoi i ferecd Doamna
Ruxanda din argintul eel vechiu dela batranul *tefan Voevod si 1-a dat In monastirea Putna *. Nu Incape Indoiald ca Ruxanda se raporta la epoca, nu la varsta
lui *tefan, caci in inscriptiile Monte indata dupa moartea lui *tefan de care fiuF
sau Bogdan, el este numit a Stefan Voevod Si pe un acoperamant de tetrapod,
facut de Doamna Maria, sofia lui Stefan la 1503, citim: Maria Doamna lui
tefan Voevod, deli atunci Stefan se afla cu un an inaintea mortii sale.Episcopul
Melchisedec, 0 vizitti la cateoa monastiri pi biserici antics, 1885, p. 23 sq.
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
265
Tot aga de puffin iertat era lui Eminescu sa faca gregala de a atribui
lui Baiazid Ilderim cuvintele cal va da calului ski ovgz pe pristolul
S-tului Petru, tend ele aunt ale lui Mahomed II. 0 asemenea idee
era imposibil'a 1nainte de cucerirea Constantinopolului. i apoi acel
Mircea, ai carui soli de pace poart6, In loc de steag alb, 4 o naframa 'n
varf de bat *, vorbind lui Baiazid de expeditia gi de podul de peste
Dunare al lui Darius, fiul lui Hystaspes, intr'o epoca and nimeni
In Tara Romaneasca nu gtia de aga ceva, ne aduce aminte deVasco de Gama, care dupe ce povestegte aventurile sale regelui
din Melinda, un salbatic, adauga: judeca acum, o rege, data Bunt
In lume neamuri care s'au 1ncumetat In asemenea calatorii. Crezi
tu ca Eneas gi elocventul Ulisses s'au intins a-Lk, de mult in
lume ? 1).
Ceea ce este lug mai curios, este ca dela aceste amintiri savante,
www.dacoromanica.ro
STUDII DE SCRIITORI
-2bb
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
267
-cede cineva, dar fapt este ca multi scriitori, i Inca din cei maxi,
.au strigat mult contra perversitatii veacului lor. In zilele Romei
imperiale, Tacit i Seneca, Persiu, Juvenal i Martial, pang i marele
exactor Sallustius, &Ara sfargitul republicei, Ii nutresc scrierile cu
anateme contra societatii ce-i Inconjura. Thukydides i Xenophon fac
www.dacoromanica.ro
268
STUDII DE SCRIITORI
nutre0e dela un timp incoa, pentruca prejudiciul este un aliat puternic al pasiunii, ura ii db.' micarea violenta i automatics, desperarea
Il scapa de urat. Puternic prin stil mai mult decal prin cugetare,
stapan pe fraza i pe colorit, tiind sa concentreze intr'un vers durerea unei emotiuni, versificator cum nimeni n'a fost Intre not pang
la dansul, avand o idee prea mare de sine i prea mica de altii, precura
marturisete insu;si :
N'admiram nimic ... Fericit ca zeii,
Doard singur eu and miram pe mine.
Coborii cu ochii nemiscati in gloatd,
Cutremurand-o.
www.dacoromanica.ro
269
pe grecul Serurie
gi
altora * 3). Daca In adevar Cara n'ar fi compusa decat din acesti
www.dacoromanica.ro
270
STUDII DE SCRIITORI
www.dacoromanica.ro
MIHAIL EMINESCU
271
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
274
STUDII DE SCRIITORI
www.dacoromanica.ro
selige
frohliche,
straflich, mogen
schone, gesetzt
Magdalene
Schlagen, Sieg
siech, etc.
RIMA
ergatzt,
276
1u5flich
arnanti, istet
oglinzi. trifti
musteti, Entinz
mipti,
galefi
canta-vei, etc.
recunoo,sca-1,
pinu-mi, asculta-vei
tale -fi,
chinu-mi
sus-
Pe Tisa
www.dacoromanica.ro
STUDII DE SCRIITORI
276
Ruckert
Der Wohlverstandige, dahin zum Schahe schritt er,
Und that die Werbung Kund von Iran's edlem Ritter.
Idem, Rostem und Suhrab, Cartea I, 8
Still tauschte drin das Paar die Lust der See len aus
Und draussen liess die Schaar die Kraft der Kehlen aus :
e Dass dieser neue Mond lang dein Behagen seil
Dass dieser Feinde Haupt ewig geschlagen seil*
Id. ibid.
Denn unter meinen Spielgenossen rag ich hock
Hervor, mein Haupt empor zum Himmel trag ich Koch
Id. ibid. 11
www.dacoromanica.ro
277
Tot dela poetii germani, i nu dela cei greci sau latini, i anume
dela Platen, pe care 1-a imitat ca idee In sonetul la Venelia, Eminescu
www.dacoromanica.ro
PORTRETE DE ORATORI
*I OAMENI POLITICI
www.dacoromanica.ro
NICOLAE FLEVA
Multi naivi numesc pe d-1 N. Fleva tribun u, Inchipuindu-$i
poate ca acest termin este masculinul substantivului tribuna, gi
conchizand, pe temeiul acestei etimologii nostime, ca oricine se suie
pe o tribuna gi striga de acolo cat 11 iarta organele vocale, este cu
adevarat tribun.
Oricum ar fi, d-1 Fleva is In serios acest calificativ rau aplicat gi
11 considers ca un omagiu cuvenit talentelor gi activitatii sale politice.
Dupe parerea mea, d-1 Fleva este departe de a insugi atributele
gi
procese scandaloase.
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
N. FLEVA
283
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
N. FLE VA
285
I) Mez aceste cuvinte In ordinea In care le pune d-1 Fleva. Dupa regula obicinuitii ar trebui: bucurie, entuziasm. De altmintrelea'Intreaga citatie, dovedete
o extrema inexperieng in arta de a scrie.
www.dacoromanica.ro
286
lor politice ; cu nite inimi blazate asupra carora pathosul de eonventie nu produce nici un efect ; cu nite frazeologi rafinati, cari,.
indata ce au auzit prima vorba a unui period, .tiu de mai inainte
toata tesatura lui. Fatal cu asemenea gymnasiarchi ai cuvantului,
d-1 Fleva sau altul ca d-sa vinde castraveti gradinarului. i este gitiut
www.dacoromanica.ro
N. FLEVA
287
www.dacoromanica.ro
288
Fleva mai putin decat la oricare alts breasla. Puterea for vine de-acolo ca noi nu ne dam bine seama de slabiciunea for efectiva, luam
neastamparul for febril drept energie gi facundia for drept gtiinta.
Gaud voiu fi atacat de dangii, ma voiu apara singur ; caci, dacil voiu
plati pe unii ca sa ma apere, voiu incuraja pe ceilalti sal ma atace.
Ei au sprijinul de corp in cel mai halt grad, un rationament captios
gi o limbs mai ascutita cleat a briciului. Dar deprinderea de a vorbi
pro gi contra le-a falsificat judecata gi i-a pus in neputinca de a deosebi albul de negru gi dreptul de stramb. Adevarati mercenari ai
cuvantului, ei se lupta numai ca said arate dibacia in manuirea unor
arme ce nu taie gi cagtiga victorii insemnate, fara sa verse o picatura
de sange, ca mercenarii micilor tirani din statuletele Italiei medievale. De aceea ii vezi, dupa ce gi-au adresat invectivele cele mai
vehemente, glumind intre dangii gi tratandu-se cu o cordialitate,
care lash pe clientii for cu gura cascata: Ca in povestea lui Nastratin
Hogea, cearta for tine papa cand pun mana pe plapuma naivului.
www.dacoromanica.ro
N. FLEVA
289
www.dacoromanica.ro
290
zata i prin urmare garantata contra tuturor variatiilor de temperature; ochi plini de vioiciune, i jucatori Inlauntrul orbitelor, dar lard
www.dacoromanica.ro
N. FLEVA
291
cescu, constata prin raportul ei cu No. 21. 516 din 1 Iulie 1886 ca
multe din cumpararile sale de cai, carute etc., pentru serviciul
salubritatii publice s'au Mout fara nici o regula ; ca d-sa insui ca
primer a vandut comunei patru cai pentru suma de 1002, fapt nepermis de lege ; ca pretul tailor cumparati de d-1 Fleva pentru comuna
a fost de 1300 i 1350, pe cand societatea tramvaiului platete eel
mult 100 lei de eel mai bun cal, iar Statul pentru fiecare cal de artilerie 500; ca in fine o cornparatie intre ceea ce s'a cump5rat de d-1
Fleva i Intre ceea ce a ramas in fiinta dupa retragerea d-sale, nu se
poate stabili, pentruca ceea ce se constata din scriptele contabilit50
nu se potrivete nici de cum cu ceea ce exists in inventarele facute
in urma *1).
www.dacoromanica.ro
292
www.dacoromanica.ro
N. FLE VA
293
www.dacoromanica.ro
294
Dupe firea gi apucaturile sale, d-1 Fleva nu este liberal ; In, orice
partid, el este acolo nu in puterea principiilor, ci din eauza imprejurarilor. Ambitda sa ofensata i interesele personale nesatisfacute
in nemasurata for pretentie, iata ce 1-a aruncat in opozitia anticolectivista ; aceleagi resorturi 1-au hotarIt sa sera lnapoi. Intors
in fara cu nigte studii mediocre, avea nevoie de cineva ca sa 11 puny
in proeminenta. Niscut sarac, avea nevoie de bani ; naseut obscur,
avea .nevoie de un piedestal, pe care i 1-a ridicat partidul liberal ;
advocat necunoscut i prin urmare fara procese, se arunca in politica,
azilul tuturor celor respingi dela ocupatiile private, unde se cere
munca fara preget i competenta neindoioasa. and partidul liberal
era in opozitie, pe la 1874, d-1 Fleva, nebagat in seams de guvern,
se Mu geambag gi birjar. (Ind acelagi partid ajunse in 1.876 la guvern, .d-1 Fleva fu incarcat de onoruri, rasfatat, imbuibat, pana
cand hi strica stomacul ai incepu sa carteasea contra celor ce 11
indopau fara sa-1 poata Indestula. Atunci I. Bratianu crezu ca se
poate scuti de ajutorul unui prozelit aga de uesatios: 11 dede afara
dela primarie, 11 ocari ca pe.o slugs necredincioasa i-i dede o lovitura
de picior, care 11 arunca tocmai In tabara opozitiei unite. In opozitie,
www.dacoromanica.ro
N. FLEVA
295
ca. in Fleva este o vigoare de actiune, o nervozitate excesiva, o putere de resort, care se ridica peste. randurile obicinuite ii care nu se
gasete in cei mai activi din politicienii notri. Temperamentul sail
esentialmente meridional, 11 face foarte propriu pentru a conduce
o campanie politica, data nu ca general, cel putin ca ofiter, care nu
cedeaza un pas din taramul ce i s'a incredintat i care nu moare
decal cu armele in 'liana. Numele sail 4 Fleva *, care pe grecete
inseamna a ()dna , este admirabil ales spre a caracteriza neinvinsa
sa vigoare.
www.dacoromanica.ro
I. C. BRATIANU
Considerand lucrurile din punctul de vedere cel mai general, gi
mai ales urcandu-ne la izvorul din care an derivat partidele ce-gi
impart proeminenta In State le constitutionale, putem zice Ca liberalii
,Si conservatorii sunt reprezentan %ii a doug principii neaparate pentru
existenta i propagirea unei natiuni. Fiecare din cele doug mari grupari politice 10 are sensul, rolul i Insemnatatea sa in Stat. Liberalii
tin sa Intareasca principiul libertatii, conservatorii pe al autoritatiiCei dintai se avanta in viitor cu entuziasmul tinere %ii, cei de-al doilea
incearca taramul cu luare aminte, punand mare pret pe Invatamintele
www.dacoromanica.ro
298
Cei doi vrajma5i, dupa celi facura rani crude, se ()pried catva unul
in fata celuilalt. Un nor mare ti inconjura 5i o metamorfoza minunata incepu a se opera. Fiecare din cele doua fiinte lua forma antagonistului sau: Coada 5arpelui se desfacu In doug picioare ; picioarele
omului se impreunara ci se stransera in forma de coada. Din corpul
5arpelui crescura brate ; bratele omului intrara in corp. In cele din
urma, 5arpele se ridica In picioare sub forma de om 5i. vorbi ; omul
se lass la pamant 5i se tart cuerand.
1) Inferno, Canto XXV.
www.dacoromanica.ro
I. C. BRATIANU
299
www.dacoromanica.ro
300
observa de acolo cu ochianul desfasurarea trupelor si actiunea fiecarui corp pe campul de lupta, Bratianu se amesteca, ca un soldat
de rand, acolo unde incaierarea era mai inversunata si nu rareori
i s'a intamplat sa iasa din lupta cu pieptul plin de rani O. Cu fala
sangerata. Care din not a uitat acel strigat de desperare: o Am tolerat
asasinate, procese scandaloase... ?
www.dacoromanica.ro
I. C. BRATIANu
301
-una din acele lovituri infricoate, cari puneau pe fruntea adversa-rului o stigma netearsa. Nu tiu data raspunsurile sale erau intot-deauna solide, dar adesea produceau efect. Discursurile sale, pe cat
stint de uor de combatut la citire, pe atat erau anevoie de combatut
la intaia auditdune, caci ele infatiau atatea fete ce stialuceau cu
-atatea lumini, incat nu tiai la care sa to opreti mai intai, pe care
sa o observi mai de aproape. i din acest punct de vedere el era un
prestidigitator parlamentar de o forth' neobicinuita, care tragea sforile cu o maestrie neintrecuta.
Violent i chiar brutal cu aceia ale caror taine murdare le cunotea, Bratianu era de o urbanitate fins cu aceia de care se temea.
De sigur, el 1i cunotea pe deplin neajunsurile culturii sau slabi.ciunile argumentatiei sale, precum cunotea destul de bine partile
-vulnerabile ale administratiei sale. i cu toate acestea, tocmai acolo
pretindea Ca este mai tare. Cand se atinse in Camera chestiunea
malversatiunilor dela ministerul de Razboiu i i se numi i persoana culpabila, Bratianu, care se plansese singur de botiile din
acel minister, drept once rispuns zise: Ferice de oraul care nate
asemenea fii ! Dar dupa ce arunca o vorba repede i decisiva asupra
www.dacoromanica.ro
302
Partidul liberal a avut doi efi de naturi deosebire, dar de puteri egale: Rosetti i Bratianu. Unul completa pe ceralalt i amandoi
formau o dualitate de o tarie impunatoare. Unul era cugetarea, celdlalt manifestarea prin graiu a acelei cugetari; unul concepea, celalalt facea conceptia populara ; unul gasea ideea, ceralalt o realize.
condescendenta unei majoritati devotate mai mult lui decat intereselor arii, deslega aceasta chestiune ca Alexandru nodul gordian. Pagubele ce au. rezultat pentru Statul romanesc din nenorocita
*i; scandaloasa concesiune Strussberg au fost aa de colosale, .ineat
www.dacoromanica.ro
I. C. BRATIANU
303.
hal* Bratianu a marturisit neiertata greoala ce savaroise. Prin concesiunile ei Intreprinderile sale de tot felul, el spori datoria natio-
www.dacoromanica.ro
s5
304
www.dacoromanica.ro
I. C. BRATIANU
sail.
305
de d-nii Lascar Catargiu, general Manu, G. Vernescu, general Florescu, A. Lahovari, Principele G. Bibescu, Gr. Peucescu i alte persoane de valoare, tinu o Intrunire In sale Bosse], pentru a protesta
-cu teroarea, protesta contra acestui metod de a combate pe adversarii politici. De aci Inainte Bratianu guverna cu politia.
20
www.dacoromanica.ro
306
Dar acelai Bratianu, care trata cu atata asprime, ca sa nu zicern mai mult, pe recalcitranti i intransigeati, era de o amabilitate
excesiva cu conservatorii mladioi, cari, sub un pretext sau altul,
paraseau randurile opozitiei spre a primi misiuni, slujbe i sinecure
in marele partid s. D-nii N. Cretzulescu, V. Boerescu, V. Conte,
P. Mavrogheni i altii mai mici, primeau sa fie agenti ai tarii in strai-
natate sau minitri in Ora ; altii primeau alte insgrcinari mai modeste, ba chiar deputatii oficiale, acceptand pozitiunea necalificabila." de a fi oponenti ca eticheta, guvernamentali i salariati in realitate. Aci ar fi locul de a cita urmatoarele cuvinte ale lui Tacit: Quanta
quis servitio promptior, opibus et honoribus extolleretur 1). Opo-
www.dacoromanica.ro
h./..4)
14,4-4 .4-6ra.
"4:n. 444'
il; 14.4.1
16
fie ePera.;
647,./
1,4A-0-, era' 0,444d
f...1.5..;
ed red md-
.c'
dalAt.e.
e;
i,1 .
1e
lc;
"AZ 6,-, A,
erft:.A"
4.
e4-4
'42441 ed
14.4-, p.41.1 e4. 4., J..:
f"'"*;.1.T. ad
Y111.4- `""-, a '-7
ei te 4.. 4...g,.4.41
e".
N( X..
&It I eA.4 4.
fr Pr& GY-. Jo
e A.,G
14. a/
is;ee4;.
eg.4
du -6,e.
I862
.f,14e:
107
Go.
h.;r
db4lad
04
/10.1*-4-i
AG.
, 11.;
4/... h. a I lu
ta. X31 t
t,
6 ti
Pi,.
41.r.
4)-coiCeito.
.4
6,--
A.
nal...
4444.-KA
'tow.
1..
U.
Lad
Ii.
/eV? sp.
9
3)
e'A.'7
_
ged.A.Jf.
e,,,s.e..
G;1,..- a. &ad Ate.
11301,X,i,
),
At I..
A...
6 r.".,
, 9. 2. 14'.$6,;
e.
AL4-""6- rQ trial
7:91-t
Cee..er
ap, Go 4.4
'r
A . tar,Zre.
te.4,11, P.,.<.pd
c. N
e A. &a-, 9,'
fr.
I. ea
/4
4,..
Ito.
fhp. 5,444
.01;t:
a..
A. P
4,4 A
/ I.
G.& 1,, A-6rd
www.dacoromanica.ro
I. C. BRATIANU
307
www.dacoromanica.ro
308
esse; a pus o incredere generoasa in natia sa pe care a ridicat-o in opinia ei gi a lumii, pe cand
altii n'au gasit gi nu gasesc merite deck, in stfaini; a lucrat MIA
preget gi cu credintg la desvoltarea gi Inaltarea natiunii romane ;
a fost mult timp gi pe drept cuvant steaua polara a Romanilor din
toate unghiurile ; gi data ar fi fost mai puffin egoist, precum gi data
ar fi gtiut &a ne scuteasca de otrava coruptiunii, vibrionul care a
patruns in sangele Orli gi a anemiat-o, dac5. s'ar fi adresat mai mult
la sufletul decat la trupul Romanilor, dac5, in loc de a fi instrumentul
fatal al materializ5.rii noastre, dupa momente aga de ideale ca cele
dela 1857, 1859, 1866 gi 1881, ne-ar fi inaltat inimile gi ne-ar fi aratat
moralitatea ca adevarata tints a vietii, data, dupa ce a condus razboiul cu atata glorie, ar fi lucrat in chestiunea Basarabiei astfel
incat, sa ne alegem cu compensatiuni vrednice de jertfele ce am Mout
www.dacoromanica.ro
MIHAIL KOGALNICEANU
Generatia dela 48, care numara aa de putine talente i aga de
multe mediocriai, atatea figuri artificiale i reputatii de carton,
i aa de putine personalitAi adev'arate i sincere, cei mai multi
mimi a avut doi oameni intr'adevar marl, care fusera ca o splendoare a romanismului in mijlocul unei generatii de obscuranti: Nicolae Balcescu i Mihail Kogalniceanu. 0 moarte timpurie rdpi pe
Balcescu inainte de a fi dat tarii sale toate comorile mintii i inimii
lui, inainte de a fi sfo.rOt frumoasa sa scriere asupra lui Mihai Vi-
www.dacoromanica.ro
310
mai bune
Kogalniceanu s'a lasat adesea a fi tarn de impetuozitatea temperamentului sau, de setea sa pentru izbanda, de ardoarea
sa pentru realizarea unei idei, caci el era una din acele naturi titanice care se arunca de-a-curmeziul carului Fortunei i voiesc sa-i
imprime o nota directie, fare sa tie seama de colosalele roti ce pot
trece peste cadavrul lui. Neaparat, in aceste straduinte contra con-
aparata trebuint'a o departare in spatiu pentru intelegerea lucrurilor, do asemenea este necesara." o departare in timp pentru lutelegerea oamenilor mars i a epocei lor. Evenimente can au fost imperfect sau greit intelese de contemporani au fost adesea pe deplin i drept judecate de oameni din generatia urmatoare. Evolutiunile intunecoase i tainice pentru not vor fi limpezi i lamurite
pentru copiii notri. De aceea, nici unul din cei alcgtuiti din argilul
maririi nu trebue sa.' se teams ca va fi uitat sau rau pretuit parka,
in cele din urma. Curentul timpului, care tarete cu sine atatea strAluciri efemere, nu va terge numele lor. In orice om mare, zice Carlyle, este o divinitate ce nu imbatranete. Curgerea timpului face
sa ne apara chipul sau in adevarata lui lumina i on adevaratele lui
calitati. Contemporanilor nu le era cu putinta sa vaza pe Kogillniceanu in realitatea fiintei lui. El era politic i prin urmare dator
sa jicneascg multe interese i expus a produce animozitati adanci ;
www.dacoromanica.ro
311
tIn PiSistrat care la nevoie devine Perikles. Toata fiinta lui pare o
enigma, o adunatura de calitati contradictorii, egoism i generozitate, asprime i blandete, viclenie i francheta, injosire i eroism.
Discursurile, scrierile, ca i faptele lui ne insufla admira%ie pentru
eampionul drepturilor noastre i aparatorul impilatilor, pe cand adevaratele motive ale multora din ele ne umplu de intristare pentru caracterul lui. Se pare ca doua fiinte deosebite locuiau In sufletul
www.dacoromanica.ro
312
lui, doua fiinte nu numai contigue, ci gi impletite i intre%esute. Ele sunt urzeala i batatura acestei stofe bizare, care bate
aci In rou, aci in verde, aci In galben, aci in albastru, intocmai ca
acele productiuni admirabile ale industriei, care ne infatipaza deodata colorile de pe gua porumbului: ceva alchtuit din contradictii,
In care o fapta jury cu alta, o vorbA desminte pe alta, o declaratie
este antipodul celei anterioare.
Dach Kogalniceanu ar fi fost cumva un om slab de minte sau
o inteligenta mediocra, oricine i-ar putea explica uor aceasth contradictie flagranth intre vorbh. i vorba, intre fapta i fapta. Dach
ar fi fost un fantastic ca Nic. Mavrogheni, incoherenta era rezultatul firesc al complexiunii sale psihologice. Dar Kogalniceanu era
o fiinta superioara, de o culturA intinsh i variath de un simt fin
care vedea ridiculul numaidecat gi tia cum sa-1 evite. Contradiciile caracterului sat' se explica numai prin influentele contradictorii la care au lost expuse copilaria, tineretea, bhrbatia i batranetea lui, i prin contradictiile unei epoce In care viata noastrh patriarhalh a fost dinteodata copleita de influente straine, cari, in
acelai timp cu partile for binefachtoare, au altoit pe caracterul nostru national buruieni vathmatoare. Astfel revarsarile raurilor adue
cu dansele lichidul i nomolul fecund, care sunt speranta agricultorului, dar lash in urma for smarcuri i viroage ale caror emanatii
umplu atmosfera de miasme molipsitoare.
lath' omul in complexiunea lui sufleteasca. Vom analiza In articolul urmator rolul lui social.
II. ORATORUL
Faptul de capetenie care ne izbete In modul de manifestare
al lui Kogalniceanu este extrema luciditate a spiritului sau, minunata inlesnire i repeziciune cu care el intelege lucrurile i pe oameni.
www.dacoromanica.ro
MIHAIL KOGALNICEANU
31a
mai marcante ca i amanuntele cele mai neinsemnate, de a statornici raporturi noua i nea*teptate intre ideile cele mai departate,
creerul lui este o enciclopedie vasta, de unde 1i scoate intotdeauna
la momentul priincios faptele i cunotintele necesare pentru Intocmirea unei argumentatii. Cand caracterizeaza o situatie sau eticheteaza pe un individ, el se intemeiaza pe lucruri neindoioase, nu pe
www.dacoromanica.ro
314
structive prin imensitatea faptelor de tot felul ce stau Inmagazinate in vastul lui intelect, din care el scoate la momentul oportun
arma ce-i trebue. El intoarce subiectul pe toate partile gi ni-1 arata
sub toate luminile gi din toate punctele de perspective, ca sa ne face a-1
pricepe in adevarata lui fiin a; se coboara la nivelul auditorului, 11 is
www.dacoromanica.ro
MIIIAIL KOGkLNICEANU
315
www.dacoromanica.ro
316
punandu-le in dileme indestructibile. El nu arata acrimonia argumentului personal, juxtapunerea ideilor trecute cu cele prezente,
deck, fata cu persoanele marcante i sub o forma care denota mai
mult puterea sa de a rationa cleat veninul patimilor sale rascolite
pang in adancurile lor. Pe de alts parte, el tie sa-i pastreze o rezerva
de arme pentru replica, daca adversarul sari va da duelului parlamentar caracterul unei lupte de salbatici. Natura i-a acordat intreaga
stofa din care se fac oratorii man: vioiciunea imaginatiei i impetuozitatea avantului, indrazneala atacului, siguranta privirii barbatului
de stat, care vede bine i iute, care ctie sa deosebeasca repede ce
este fals in ceva adevarat i ce este adevarat in ceva fals, promptitudinea ripostei, precum i intrepiditatea veteranului in fata loviturilor dumanului. Ca un strateg mare, el cunoate toata intinderea
campului de lupta i insemnatatea pozitiilor ce ocupa, i de aceea
trage folds din toate greelile adversarului i catiga izbanda mai
mult prin dispunerea puterilor sale decat prin vitejia soldatilor can-I
urmeaza i can de multe on nu sunt chiar din tabara sa. In fapta,,
nu a fost general mai izolat decal Kogalniceanu. Capitan i soldat
totdeodata, el e in stare sa inceapa lupta pe socoteala i cu puterile
sale proprii, sa dea nurneroase asalturi unul dupa altul, fara ca puterile
www.dacoromanica.ro
MIHAIL KOGALNICEANII
317
sale sa slabeasca sau curajul sau sa ovaiasca. Asaltat de intrerupatori, el nu-i pierde prezenta de spirit, ci profita de un moment,
de un fapt, ce-i ies inainte i pe cari tie sa le puns in legatura cu
altele inregistrate i clasificate in credincioasa lui memorie, pentru
ca sa faca dintr'insul o arms cu care pune pe goana ceata ce-1 hartuete, ca o haita de caini pe un mistret, care n'are decat sa arate
neinfricoatii sai colti pentru ca sa-i ingrozeasca. Nimeni ca dansul
n'a tiut neamul, slujbele npritate i nemeritate, succesele, greelile
i malversatiunile, contradictiile i apostaziile politice ale contemporanilor sai. Cu un asemenea arsenal i cu dibacia lui de a-1 manui
III. PUBLICISTUL
Inainte de a parasi Cara spre a se duce sa studieze in strainatate,
Kogalniceanu dedese semne de precocitate literara ca niciunul din
contemporanii sai. La 1834, adica in varsta numai de 17 aM, el pu-
www.dacoromanica.ro
318
superioara prin faptul ca introducea in cercetarile sale capitole privitoare la viata socials, literara i politics, la institutiile publice
ale Romanilor, despre cari Florian nu pomenea nici macar in treacat.
Dela intaia sa aparitiune pe arena publicitatii, Kogalniceanu dovedea inaltime de conceptie i intindere de cercetari, cunotinta
www.dacoromanica.ro
MIHAIL KO GALNICEANU
319
www.dacoromanica.ro
320
(1839), Archiva rondineascei (1840), Dacia literary (1840), Iluzii pierdate ale unui Entiz'i amor (1841), Propei)sirea, transformata repede, din
cauza numelui ei compromitator, In Foaia,stiinificy ysi literary (1843),
Fragments historiques (1845), Album istoric si literar (1.854), Steaua
Duna' rii (1855-1859), sunt urmele nesterse Inca ale acelei activitati
fAra seaman, fecunda pentru sine si pentru neamul sau. Asa erau
imprejurarile politice pe atunci, ca nervii administratiei se iritau
din fiece lucru, ca temerea de revolutie si de Rusia erau astfel incat
articolele cele mai nevinovate erau privite ca primejdioase si ideile
cele mai mantuitoare ca purtand intr'insele otrava rascoalei. Era
peste putinta pentru o natura impetuoasa ca a lui Kogalniceanu, sa
pastreze in publicistica, masura precisa ingaduita de guvern. lath'
pentru ce revistele apareau si dispareau cu o iuteala vertiginoasa ;
iata pentru ce fiecare an aducea cu sine un nou titlu de publicatie
sub direcjia aceluiasi om.
Dar activitatea lui Kogalniceanu nu se marginea in cercul ziaristicei romanesti. Cunoscand si putand aerie tot atat de bine In
limba franceza ca in cea germana, el nutrea din cand in cand ziarele
franceze si germane cu articole privitoare la starea Principatelor si la
nevoia de a se introduce inteinsele reforme cerute de spiritul timpului. La Presse din Paris, L'Independance Belge din Bruxelles si
_National Zeitung din Berlin erau organele de publicitate straine in
care el apara drepturile tarilor noastre si staruia sa li se recunoasca
de catre marile puteri europene. In press, ca si pe tribuna Parlamentului, el desfasura o energie de cugetare, o vivacitate de expresiune, un temperament de combativitate, can prevesteau pe ministrul
dela 2 Mai. Aprecierile sale pesimiste asupra ziarismului romanesc
din anul 1855, publicate in Romania literary a lui Alecsandri, 11 tarira
www.dacoromanica.ro
MIIIAIL KOGALNICEANU
321
menea nunta noi nu suntem nuntai, i dorim ca, data in imbratiarea unei asemenea proze sta unirea, apoi Carpatii ce ne despart
trebue sal fie Inca odata mai lnalti .
IV. BARBATUL DE STAT
www.dacoromanica.ro
322
laterala, izvoare numeroase i bogate pentru inlaturarea unei dificultati practice. Era inteinsul ceva care innobila chiar violenta. Arta
de a scrie i de aid exprima gandirile in fraze limpezi i mar* erau
pentru dansul mijloace. Scopul sail, intocmirea generals a intelectului sau, era de a conduce barca Statului cu maestria unui carmaciu
consumat, de a o strecura printre stand sau de a-i imprima la momentul priincios o schimbare care &a o scape de pieire.
De cum ajunse la varsta maturitatii, el incepu sa se gandeasca
a ridica la demnitatea de oameni o clash' injosita i mizera, a pune
frau unei oligarhii care de veacuri se ridicase d'asupra dreptului comun, de a starpi viciile ce izvorau dintr'o putere nemasurata i viciile
www.dacoromanica.ro
MIHAIL KO GALNICEANU
323
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
MIHAIL KO GALNICEANU
325
www.dacoromanica.ro
326
PORTRETE DE ORATORI
1 OAMENI POLITICI
exprima astfel: 4 Atunci era epoca and roiuri de tineri plini de entuziasm, crezand in viitorul patriei for i al lor, uniti toti, cu curajul
junetei ce nu se indoiete de nimic i pentru care stavila nu este, se
apucaser6 de lucru. Astazi greutatile imprejurarilor politice cari au
47 lega Intr'un singur trup i suflet toata tinerimea Principatelor ... la un asemenea suvenir toate discordiile se uita, o many
cauta pe a altuia ; i, data am vrea, impreunati ca odinioafa intr'o
1840
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU 1)
Sunt doi ani de cand d-1 Maiorescu a Inceput a publica discursu-
scris asupra istoriei noastre contemporane. La aceasta au contribuit eminentele calitati literare ale d-lui Maiorescu nu mai putin
decat Intinderea i adancimea cunotintelor sale, sanatatea mintii
ci admirabila cumpanire a temperamentului sau, practica sa parlamentara i raporturile sale cu barhatii notri publici de o valoare
netagaduita. Pregatiri temeinice i lucrari anterioare de un merit
real justificasera interferenta d-lui Maiorescu in arena politica. Precum savantul, care Ii propune a studia un Or de fenomene fizice,
1) Titlul In Literatura i arta romans
Maiorescu (3 vol., 1897-1899).
www.dacoromanica.ro
328
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
329
Aceasta experienta a vietii noastre publice, relatiunile i contactul sau cu politicianii i cu barbatii notri de stat, pusera pe
d-1 Maiorescu in pozitie de a descoperi resorturile de care se mica
fiecare dintr'inii i de a ne da formula for psihologica. Oricare ar
fi teoriile filosofice In aceasta privinta, faptul pozitiv este ca imensa
majoritate a oamenilor se conduce nu atat de idei cat de sentimente
grija painii de toate zilele, dorinta de bun traiu, pofte i ambitiuni
felurite, simpatia sau deferenta pentru cutare persoana, mai rareori
un scrupul de contiinta, instinctul datoriei sau necesitatea de a fi
respectat.
Toate aceste elemente continue sau intermitente, mai adanci sau
mai superficiale, convergente sau divergente, se varsa ca nite afluenti
in acela rezervoriu, care este fiirrta intima a omului, individualitatea
lui, spre a iei dintr'insa sub forma de curent, care este vointa
activa sau pasiva ; aa ca cel ce voiete sa cunoasca i said dea seama
de natura i intensitatea curentului, trebue sa studieze natura izvoarelor ce alimenteaza rezervoriul. Pentru ca sa ajunga cineva la acele
cunotinte de un ordin superior cu totul, se cere sa se fi nascut cu
un instinct divinatoriu ca al artistului, sa aiba un simt delicat ca al
criticului i al istoricului, ba Inca mai precaut i mai circumspect,
pentruca cel dintai are a face cu fiinte create de propria sa imaginatie,
iar cei din urrna cu cicluri inchise de fapte i cu persoane a caror
www.dacoromanica.ro
-330
atatea vocatiuni sau cel putin atatea sperante Inca in leagan, este
inveselitor pentru not sa constatam ca d-1 Maiorescu a jucat gi joaca
Inca un rol de capetenie in politica, fare a se pierde in tagma politicianilor ; ca a cugetat asupra principiilor guvernelor, dar n'a ramas
un simplu teoretician ; a rascolit bibliotecile gi a pastrat Inca gustu-
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORLSCL
331
www.dacoromanica.ro
332
a p de adanc.
Din aceastg limba, aa cum a inteles-o i oarecum a codificat-o,
d-sa, d-1 Maiorescu i-a alcatuit un stil ce-i este propriu. Acest stil
se distinge prin o transparenta cristaling, o elegamta Med pretentiuni
i o amploare impozantg a perioadelor. Totul este firesc, Irma in
acelai Limp ingrijit. D-lui Maiorescu nu-i place amestecul genurilor
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
333
de nehotarita i inactiva reverie, ceea ce este mai aproape de acDe altmintrelea, un scriitor nu -i ia stilul ce-i place, ci
stilul ce-i impun faptele cu care el sta feta in fats. Un istoric politic
nu priveste in evenimente decat urmarile for generale, care sunt
intarirea sau slabiciunea unei natiuni. In acest caz, el trebue sa judece evenimentele, sa cantareasca pe oameni, i pentru o asemenea
opera el trebue sa ramana rece, stapan pe sine, apropiindu-i stilul
tiune
de subiect.
Cand insa in cursul naratiunii ii ies inainte fapte, care sunt intruparea idealului pentru care d-1 Maiorescu a luptat fara speranVa de
www.dacoromanica.ro
334
argumentele principale, precum un tactician apaza in fats batalioanele cele mai (*lite in lupta i a lasa in umbra sau a omite cu
totul pe cele slabe, a le generaliza i anima in peroratie, spre a le face-
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
335
convingerea, vointa de a lucra in sensul demonstratiilor i indemnurilor sale, iata esenta i menirea oratorului.
Aceste calitati eminente se vad tot aa de lamurit In interesantele
studii istorice ale d-lui Maiorescu ca i in magistralele sale discursuri.
de a persuada ca are dreptate. In orice caz, cea mai rea Camera este
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
337
eritica literara s'a indrumat pe o cale mai inteleapta gi mai obiectiva ; prin d-sa fosta fractiune libera gi independents gi-a pierdut
creditul de care se bucura dincolo de Milcov gi teoriile lui Simeon
Barnutiu gi-au pierdut aureola de care le inconjurasera discipolii lui;
din acest punct de vedere scrierile sale: Poezia romdnei, Contra
coalei Barnutiu, Scrierea limbei romdne, Criticei, acum in urma, publicarea Discursurilor Parlamentare, ne-au adus servicii incalculabile.
-gi
www.dacoromanica.ro
338
in -tug, pentru ca ei sa ling balanta Intro puterile publice din Stat. Noir
fara a avea asemenea oameni, can sa fi ajuns, prin munca lor, prin inteligenta lor, la acea importanta in Stat bleat a poatai controla cu folos afacerile publice, am introdus In Cara noastra sistemul constitutional eel mai.
inaintat. Care a fost rezultatul ? S-1 controlam un moment fats cu schimbarea averilor particulare. 0 observare generalti, ce se poate face asupra
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
339
gi
In care ai-au facut multi dintre noi studiile, gi eu insu-mi mi -am facut
studiile de drept la Paris, am adus societatea noastra In aceasta stare,
incat a fost gad sa se adreseze pentru toate trebuintele sale la noi cei cu
cultura franceza, sit* le explicdm ce insemneazd notarul gi perceptorul In
comuna, ce insemneazd testamentul olograf gi mistic, cum sa -ai facd un
act sinalagmatic, cum sa faca o tocmeald agricola, gi altele ; aaa haat s'a
Intdmplat ca noi, aceasta clask care facem legile, sa fim raspunzatori In
www.dacoromanica.ro
SLIO
Insa pentru ca sa-i faca cineva o idee limpede de farmecul elocventei d-lui Maiorescu, trebue sa-1 auza vorbind, sa vaza mimica
sa magistrala. In adevar, timbrul sau vibreaza ca o muzica i patrunde
pang in randurile cele mai retrase ale salii edintelor. Claviatura
organului sau, dei nu oscileaza la distante mari, tie sa se mladieze
cu o arta specials i sa is coloarea simtimantului ce exprima. Dar
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
341
senatori, admiratori sau curio0, cari papa aci stau de vorba prin
camerele laterale, vin din dreapta tii din stanga in sala de edinte.
0 tacere religioasa domnete. Momentul e solemn, toate privirile
sunt Indreptate asupra oratorului. Cu capul i pieptul putin plecat
inainte, cu mainile sprijinite de pupitru, cu fata putin panda dar
neturburata, on ochii catre preedinte, d-sa pronunta cuvintele
# Domnilor deputati 0 atentiunea auditorului se indoete ; un finger
cum zice o vorba germana, sboara prin sala. Exordiul sau incepe de
regula on un punct luat din discursul preopinentului. D-sa tie perfect de bine ca acest proemiu este cel mai bun, pentruca presupune
ca oratorul nu 1-a compus acasa, ci acolo pe lot, i aceasta presupunere mare0e increderea auditorilor In talentul oratorului. Mai
mult Inca: auditoriul poate crede &a Intregul discurs este extemporat,
cand exordiul este nepregatit 1). Treptat, treptat, increderea in sine
Ii vine, irul ideilor sale se limpezete, curagiul ii create, discursul se
www.dacoromanica.ro
342
teste un adevar de altmintrelea necontestabil, totusi d-sa nu tradeaza nici o lipsa de incredere in dreptatea cauzei ce apara sau In
exactitatea faptelor ce produce. Deferenta sa este personala si adesea
www.dacoromanica.ro
TITU MAIORESCU
343
indignatie, un adevdr cam brutal, una din acele vorbe care te sgudue
pand in adancurile sufletului si te face sa te crezi in fata unei lupte
adevarate, iar nu ca asisti la un o tournoi o din care nimeni nu iese
cu o rand mortala, si care se dd mai mult pentru dovedirea dibdciei
In manuirea armelor, pentru pldcerea cunoscatorilor si admiratia
.doamnelor.
www.dacoromanica.ro
BARBU KATARGIU
ORATOR 1)
Ca orator, Katargiu este improvizatorul prin excelenta. Superioritatea lui asupra celorlalti oratori romani vine de acolo ca el
este totdeauna in situa'iune. Multe discursuri bine pronuntate in
Parlamentul nostru se pot recita tot apa de bine Intr'un salon sau
intr'o Academie, fgra ca pentru aceasta sa pars mai slabe. Ale lui
Katargiu nu Bunt la locul for decat in momentul i pentru publicul
dinaintea caruia au fost rostite. Poate ca multe din ele par astazi
neingrijite ; dar tocmai acest defect le ridica in ochii auditorilor i
be Ikea naturale. Contimporanii ramaneau surprinpi i Incantati
inaintea acestei inlesniri minunate, cu care el ataca fara pregatirecele mai anevoioase probleme de stat. Discursurile lui Katargiu, dela
cele mai frumoase Ona la cele mai neinsemnate, sunt numai realitatei intuitiune. Nici o digresiune cu scop de a-pi pune in relief ptiinta,
nici un abuz de eruditiune nu vine sa lngreuneze mersul repede i
viu al argumentatiei sale. Discursul se napte in momentul desbaterii,
intr'un mod fires pi fara nici o durere. Oratorul se ridica nu pentru
ca sa faca paradil de o eruditiune intempestiva i inoportuna, ci
www.dacoromanica.ro
346
nabuite din atmosfera ce prevestesc furtuna. Putin cate putin licareau scanteile elocventei, acordurile deveneau din ce in ce mai pline,
ideile i simtimintele se ridicau la diapazonul ce convenea naturii sale
pasionate, ochii sai straluceau de o flacka neobicinuita, gesturile sale
www.dacoromanica.ro
BARBU KATARGIU
ORATOR
347
Nu tia redactorul acelui ziar ca vor yeah timpuri cand 5 slujbe vor fi terminul
de mijloc al favoritilor guvernului.
www.dacoromanica.ro
348
ministru in piing edinta: Ar trebui sa to sugrume cineva cu cordonul rou ce -ti-a atarnat Rusia de gat 1). Astazi parlamentarismul
a taiat nervii elocventei noastre i oratorii actuali se multumesc cu
invective de bon ton.
Dela 1834, adica de cand s'au aratat primele inceputuri de via r6
parlamentara la noi, !Ana astazi, nimeni intre Romani n'a fost Inzestrat Intr'un grad mai Malt decat B. Katargiu cu darul de a mica
inimile prin vorba: nici A. Panu, care mai mult recita discursurile.
sale decat le improviza ; nici d-1 I. Bratianu, ale carui discursuri, pe
langa o limbs Rutin romaneasca, acuza lipsa de coherenta i de nex
logic In idei; nici d-1 M. Kogalniceanu, care adesea pare prolix i
Cate ()data pedant, cu toate micarile sale de o elocventa grandioasa;
nici d-1 Nicolae lonescu, a carui fraza admirabil tesuta i dictiune
maiastra nu due totdeauna la o concluzie inevitabila; nici G. Costaforu, care cu tot spiritul i verva sa nesecata, ramanea tot advocat,
de0 causeur charmant )); nici V. Boerescu, care avea multa volu-
tori ai lui 2). Era destul sa ceara el cuvantul, pentru ca, In mijlocul
ediatei celei mai sgomotoase, lini0ea A se restabileasca. Gaud
B. Katargiu se suia la tribuna i - i arunca privirea sa profunda peste
bancile deputatilor, o tacere religioasa domnea In Adunare ; cand
10 aducea mana prin par spre a-1 gramadi catre partile temporale;
cand, cu o dexteritate surprinzatoare, manuia monoclul, care Ii da
o Infatiare singulars ; cand ochii Ai plini de foe Incepeau a seapara
scantei i a fascina privirile auditorilor, sau cand, luand un aer mai
insolent, 10 lnfigea mana in umarul vestei i arata Adundrii numai
profilul figurii sale demoniace, un fior patrundea pe deputati. Din
acest moment el devenea despotul tribunei ; o Intrerupere imprudent&
1) Vaillant, La Roumanie, II, 392.
2) D-I George Linche, In scrisoarea sa catre d-na Katargiu.
www.dacoromanica.ro
349
sau chiar bine puss din partea unui. adversar, departe de a-1 desconcentra si de a-1 face sa-si piarza echilibrul, era un nou nutriment
pentru verva sa nesecata ; pieptul sau se dilata, talia sa mica, vazuta
prin lentila elocventei, lua niste proportii uriase, iar vocea lui puternica ar fi fost in stare sa desfida once furtuna parlamentara. Atunci
www.dacoromanica.ro
350
www.dacoromanica.ro
351
personal ca era un amic devotat, un camarad afabil, plin de provenienta gi gata a sari In ajutorul prietenilor ; mai presus de toate fnsa
el era un mare cetacean, patriot, integru, incoruptibil, indiferent
pentru popularitatea de ulit,a gi nesim-titor in fata insinuarilor Curtii.
Numai amorul de Cara i-a putut dicta acea apophthegms celebra,
care formeaza deviza sa politica gi pe care atati pigmei au repetit-o
dupa dansul, fara caldura gi fara adevar:
Totul pentru tars, nimic pentru not 1 u In sfargit vor ramanea
dela dansul cateva discursuri mai bine pastrate, cari, degi lipsite de
actiunea lui fenomenala, vor putea da o idee slabs de acea elocventa
grandioasa, plina de imagini marete gi de gandiri inalte. Ca unii sau
altii nu vor aproba acele cugetari, ce ne pasa? Arta in Intelesul ei
eel mai ideal nu are a face cu preferintele politice ale cutarui sau
cutarui individ; ea planeaza peste gusturile noastre gi privegte cu
maiestate neturburata dincolo de slabiciunile noastre lumegti. Dela
moartea lui Katargiu, nu s'a pronuntat in sala Parla mentului nostru
un discurs care sa. fie In stare a Linea piept cu urmatorul fragment dintr'un discurs al lui:
Sa intrebam pe meseriagii de tot felul de industrii gi pe cornercianti In genere, sa-i intrebam unde gi cand stau mai bine In trebile
lor ? and traesc Intr'un Stat unde se afla averi acumulate gi in nigte
vremuri de linigte, de Incredere gi de multumire, Incat acele averi
sa ceara a se schimba cat mai mult gi mai des In lucru, marfa, lux,
baluri, mese gi desfatari
sau cand vietuesc Intr'o societate saraca,
In nigte vremuri de temere gi de neincredere, cand cei cu avere nici
cumpara, nici cladesc, nici se desfateaza, ci din contra fiecare ii.
Incuie averea cu mai multe lacate, cand bogatul,cu alte cuvinte,
ii pastreaza marfa sa, aurul sau argintul, gi cand meseriagul gi negutatorul e silit gi el a-gi pastra pe seams -gi lucrul sau marfa lui,
cand, in sfargit, acel schimb de trebuinte gi de servicii reciproce,
acea circulatie de averi sub felurite forme ce alimenteaza via-ta
societatilor, Inceteaza sau se marginegte ? Sa-i Intrebam pe acegti
industriagi gi comercianti; ei ne vor spune acest secret In doua cuvinte mai bine decat volume Intregi de disertatii.
www.dacoromanica.ro
352
www.dacoromanica.ro
353
pecta, indrazni-va sa tie un asemenea limbaj la o asemenea imprejurare ? Nu, negreit. Eu &ides ca, din contra", el ar mangaia, ar
incuraja pe acel soldat descurajat, zictuidu-i: e Curaj, voinice ; destinul ti-a impus o soarta Brea ; dar poate ca colo, cu cativa pai mai
Inainte, el ti-a lnsemnat un loc de rasplata ; rabdare, curaj, n'asculta
povetile viclene ale invidiei i mandriei, cariera e deschis6 pentru toti ;
eel ce vine mai de departe va avea mai mult merit, de va ti s ajunga 1*
23
www.dacoromanica.ro
364
i sa execute ? Sau daca am voi &a sdrobim once cap, sa coborim mica
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCIP)
Dela introducerea guvernului parlamentar In mai toate State le
europene, politica interns i externs a popoarelor libere nu mai este
In intrigile Curti lor, ci In cauzele i efectele desbaterilor parlamentare.
Mari le chestiuni de interes public ni se prezinta azi In anexele Monito-
www.dacoromanica.ro
356
judeca mai mult dupa discursurile sale rostite, cleat dupa cele
58), etc. De asemenea sunt multe erori de interpunctiune, provenite in mare parte din adoptarea sistemului german de interpunctiune, care este fundamental fals, deoarece nu este de acord
cu citirea. Credem ca a venit timpul sa cerem ca tipariturile roma-
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU
357
1-ar coplei cu totul sau data s'ar rasa se: fie am5git de raportun
greite, ar fi pierdut. Din norocire vra'jmaii sai nu 1-au surprins
niciodata desarmat sau ostenit de lupta sau fara informatii Indestula-
www.dacoromanica.ro
PORTRETE DE ORATORI
358
1 OANIENI POLITICI
www.dacoromanica.ro
359
liberale au contribuit la dansa cu prea putin. D-sa sfargi aratand pagubele enorme ce rezulta pentru public gi pentru Stat din existenta
.agiului, gi ceru Incetarea acestui flagel. Cererea Ii fuse degarta, caci
.amicii guvernului pretindeau ca, sub acel regim financiar, industria
nationals va prinde aripi gi In cele din urma se va ridica In slava
cerului. Dela 1.887 Martie, d-1 Take Ionescu se infipse din ce in ce
mai adanc in actiun ea opozitionist5, gi, atat prin elocventa cat gi
prin justetea vederilor sale, ajunse a fi unul din leaderii opozitiunii.
Discursul sau asupra Libertatii alegerilor (1887 Noemvrie 24), asupra
Libertatii intrunirilor sub guvernul lui I. C. Bratianu (1887 Decemvrie 16), asupra Alegerii dela Craiova (1888 Februarie 13), asupra
Alegerii din Braila (1888 Februarie 18), asupra Tiraniei politieneti
(1888 Martie 14), i-au ridicat necontenit prestigiul In fata Camerei
gi 1-au designat in ochii tarii ca pe unul din viitorii campioni ai libertatilor publice. In aceasta opozitie hotArita gi energica contra guvernului lui Bratianu, in ultimele lui zile, suntem datori a recunoatite
ca d-1 Take Ionescu da dovada nu numai de gtiinta gi de talent, ci
vi de un mare curaj, pentruca minigtrii igi Inclegtasera mainile in
sfaramaturile puterii gi luasera o atitudine disperata 1 Este in amintirea tuturor cum ugierul Camerei care se afla alaturi de d-1 N. Fleva,
unul din oponentii cei mai aprigi, cazu lovit de un glont In ziva de
15 Martie 18881 Guvernul de atunci permitea o crima, dar nu o disi,denta de opiniunel
Luandu-$i ramas bun dela iluziile tineretii sale gi parasind girurile
unui partid pentru care nu mai avea nici o simpatie, d-1 Take Ionescu
cam o politica independents, pat& cand, ademenit de farmecul persoanei lui Alexandru Lahovari gi convins de viitorul partidului conservator, trecu In randurile acestuia din urma, uncle, atat prin puritatea motivelor ce 1-au determinat la aceasta transgresiune cat gi
prin statornicia devotamentului sau catre noile sale aliante, merits
stima gi increderea tuturor. Daca altii dintre tinerii nogtri politiciani
s'au preumblat Intr'un timp relativ scurt prin toate gruparile politice,
fie ca niciunul din ele nu li s'a parut In cele din urma propriu a
realiza idealul for politic, fie ca nu putea '8a li se ofere atata cat
o inim6 mare e capabila sa absoarba, d-1 Take Ionescu, In curs
www.dacoromanica.ro
360
Mai mult Inca: primele sale atacuri contra partidului liberal n'au,
Post nici feroce nici virulente, precum sunt de obiceiu loviturile apostatilor. Al ,ii au fost chemati sa ne dea asemenea priveliti.
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU
361
abundante, variate i pline de amenitate. Mandria, care era trasatura de capetenie a caracterului lui Alexandru Lahovari i care se
manifesta in umbletul i felul lui de a raspunde la salutari, ca i in
tinerea capului sau, nu se poate observe nici in atitudinea, nici in pur-
tarea d-lui Take Ionescu. Dace d-sa a atins pe cineva adanc sau
i-a produs rani nevindecabile, a facut-o provocat, a facut-o in
ardoarea luptei, unde aprinderea pasiunii nu to lase sa alegi locul
unde trebue sa dai. Este adevarat Ca d-1 Take Ionescu, cu toate protestarile sale de abnegatiune, este un ambitios ; dar ambitiunea sa nu
porneyte din motive de cupiditate, ci din setea ce are de a-pi servi
www.dacoromanica.ro
362
cand porne5te de pe banca ministerialg, 5i a pune in mi5care stralucitele valuri ale elocventei sale, este pentru dansul o pasiune.
Ce e drept, el a fost atata timp copilul rasfatat al acelei Camere ce-i
este a5a de drags I Dela varsta de 25 de ani el gusts desmierdarile
5i betia triumfului parlamentar, $i aceste triumfuri erau pentru dan-
sul fericirea suprema. Aceste victorii i-au fost cu atat mai ware,
cu cat el nu intra, ca cei mai multi, ca sali faca educatia politica
5i oratorica pe socoteala rabdarii auditorului, ci se infati5a dela inceput armat de sus pang jos cu toate aptitudinile necesarii celui ce
is parte la desbaterile celui mai Malt corp politic din Ora. i nu credem ca suntem in eroare afirmand ea acele cuno5tinte erau la inaltimea cuno5tintelor ce posedau cei mai ilu5tri dintre parlamentarii
no5tri de atunci. Mintea sa patrunzatoare fl facea familiar in cateva
zile cu chestiunile cele mai abstracte de finante sau de lucrari publice
sau de organizatie in general. Din notele ce-i procurau subalternii
sai, pe cand era ministru, agera sa minte I5i asimila repede materialul
trebuincios pentru un caz parlamentar.
Aceasta repeziciune de a-5i formula gandirile in propozitiuni
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU
363
a asocia un nume aga de modest cu al genialului Protector al Eng literei, vom adauga ca Oliver Cromwell nu numai nu gtia sa intocmeasca
un discurs magistral, dar debita chiar non-sensuri In ocaziuni solemne.
i cu toate acestea dela dansul dateaza superioritatea marinei engleze.
Exemplele de felul acesta s'ar putea inmulti dupa voie. Este ugor de
Inte les, ca In State le unde interesele politice se conduc din Cabinet,
nu este trebuinta neaparata de nici o elocventa. Ceea ce trebue barbatului caruia Cara, de bunavoie on de sila, i-a incredintat destinele
ei, este dreapta judecata, vigoarea in executarea masurilor, talentul
de a descoperi aptitudinile gi gandurile oamenilor sau de a citi In
semnele timpului. Principe le Barbu Dimitrie sStirbei trece de cel din-
cu ajutorul cuvantului nigte adunari deliberative. Ei hotarau afacerile cele mai importante inchigi In cabinetele for sau cel mult asistati
www.dacoromanica.ro
364
punct de vedere ceva mai inalt decat acela care a triumfat in urma..
D-sa sustinea teoria cheltuelilor utile In locul teoriei parcimonioase
en orice pret. Era uor unui partid politic, dupii ce dedese concesiunea
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU
365
Dei d-1 Take Ionescu este inzestrat cu una din cele mai extraordinare inlesniri de a vorbi, totui d-sa vorbete numai cand trebue i
niciodata M.A. said pregateasca discursurile. Aceste discursuri, degi pro-
www.dacoromanica.ro
366
tamplat as auzim oratori de reputatie vorbind fara pregatire suficientg. Mai bine nu vorbeau.
N'ar fi mai bine oare ca oratorul said scrie discursul ? Unele parti,
da ; altele, nu.
Adevarul este ca discursurile lui Demosthenes i ale lui Cicerone
erau sense. Benjamin Constant i Royer Collard ii aveau discursurile
pe foi de hartie, de cate ori se suiau la tribuna. Cel dintai avea conceptia ata de repede, 'neat i le scria pe cand vorbea adversarul aruia
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU
36T
se transforms In Atheneu.
rialitatea omeneasca. Trasaturile fetei sale aunt expresive i armonice ; capul, proportionat cu corpul, este plin de o desvoltare intelectuala uoara de observat ; fruntea-i, fare a atinge dimensiuni exagerate, este frumoasa i plina de viata. Sub clansa lucesc doi ochi
patrunzatori gli mobili chiar cand mintea sa este In repaos, dar nedescriptibil de luminoi i plini de Inteles cand aunt excitati. Gurar
adanc ciselata, mai mult subtire deck, carnoasa, este un aliat gata
a manifesta ideile ce se agita in creerul sau supraactiv. Trasaturilesale barbateti par, sub animatia emotiunilor ce le Inobileaza, a se
dilata, pans a deveni eroice. Cu toate acestea, cand pasiuni de un ordin
www.dacoromanica.ro
368
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU
369
fara vointa proprie, fail putere de a cugeta altfel. Desi s'a zis, cu
multa dreptate, ca cel mai bun discurs poate cel mai mult convinge
pe auditor, dar niciodata schimba rezultatul votului, totusi cunosc cazuri parlamentare in care d-1 Take Ionescu, prin puterea cuvantului
sau, a decis unele bile sa caza In urna ce le-a indicat dansul.
Intreruperile, care de regula desconcentreaza si descurajeaza pe
vorbitorii de rand, sunt pentru adevaraldi oratori, ocaziuni de avanturi
noi. In deosebi, elocventa d-lui Take Ionescu dob'andeste prin in-
www.dacoromanica.ro
370
III
5i
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU
371
www.dacoromanica.ro
372
asemenea sub entuziasmul patriotismului, naturile cele mai departate unele de altele, G. Gr. Cantacuzino, T. Maiorescu, Take Ionescu,
Delavrancea, A. Marghiloman, N. Filipescu, N. Fleva, etc., se aglutinara inteun singur suflet, ca Eta puns capat unui guvern banuit
de tradare. Interesul suprem, m'areata 5i sfanta idee a romilnismului,
*terse deosebirile dintre dan5ii, sufoca ambitiunea $i egoismul fiecaruia ; ura comuna contra omului, pe care, in adancul inimii lor,
fl credeau fatal, produse un entuziasm care merse pang la uitarea de
sine. Atunci se nascu o elocventa violenta pang la acuzatia capitals,
ciniea parka la injurie, dar puternica, mare*, gigantica, ca $i cauza
pe care o apara. Atunci toti corifeii partidului conservator, afara de
unul singur, d-1 P. P. Carp, intelesera ca datoria 5i rolul lor nu era
de a se ascunde la spatele bagajelor ambulantei, ci de a inainta in
primele randuri ale balaliei, spre a infige drapelul biruintei pe zidurile cetatii vrajma5e ; 5i soldatii, imbarbatati de vitejia 5efilor lor,
ii urmara cu entuziasm 5i nu depusera armele decat dupa ce intrara
victorio5i in fortareata asediata.
Dar oare in cetatea asaltata erau tradatorii ? Dumnezeu singur
www.dacoromanica.ro
UN PORTRET MORAL
www.dacoromanica.ro
TEF. C. MICHAILESCU
Amicii 5i cunoscutii lui Stefan C. Michailescu, cei ce 1-au admirat
vi iubit, ca si cei ce au trait cu dansul numai in raporturi de oficialitate,
,ca sa zicem a5a, ramasera inmarmuriti cand aflara ca aceasta inteligenta aleasa, acest temperament inflackat i nervos, acest sceptic
vesel 1i romanesc, pornit mai mult a gusta partea amabila gi voioasa
a vietii deck laturea ei ce duce la pesimism gi disperare, 5i-a pus
capat zilelor printr'o moarte voluntard. Fost-a acest sfar5it tragic
rezultatul turburarii frumosului sau intelect de odinioara ? Fost-a
el fapta con5tienta a unui spirit celi da pe deplin seama de decrepitudinea sa prematura, de nenorocirea ireparabila ce-1 izbise intr'o
varsta cand parea a pro mite mai mult ? Oricum ar fi, moartea sa este
o adevarata pierdere pentru partea cults a societatii noastre, ca 1i
www.dacoromanica.ro
376
UN PORTRET MORAL
www.dacoromanica.ro
$TEFAN C. 311CMILESCU
377
www.dacoromanica.ro
MS
UN PORTRET MORAL
www.dacoromanica.ro
STEFAN C. MICHAILESCU
379
lui Al. Dumas-tatal i ale lui V. Hugo, dar mai ales cu neexperienta
i impresionabilitatea temperamentului sau, el vedea in izbanda conspiratiei un mijloc sigur pentru sine de a inainta repede i departe.
Mare fu insa nedumerirea lui cand, dupa atatea peripetii, prin cari
trecuse in noaptea rasturnarii, ci dupa atatea discursuri patriotice
ce pronuntase a doua zi inaintea poporului, pentru ca sa-1 convinga
ca revolutia este fericirea tarii, se vazu uitat cu desavarire, pe cand
altii se incoronau de glorie, slujbe i bani. Ca multi din cei ce intrasera
in aceasta campanie primejdioasa ca sa &eased in ranita bastonul
de mareal, el it cauta in desert. A to vedea relegat intre netrebnici,
dupa ce ai facut atatea sacrificii ca sa mantueti patria, iata ce el
nu putea nici Intelege, nici admite. Dar indata i se Infalia prilejul
de a intra intr'o noua conjuratie, de asta data mai indrazneata, poate
strain. Imprejurul lui se grupasera cativa studenti, dintre can Michailescu nu putea sa lipseasca. Conciliabulele cu Parintele literaturii
maestrului, venire la Adunare armati cu pumnale i revolvere, hotariti, ziceau ei, a face un adevarat macel intre deputati, data vreunul din Februariti ar indrazni sa ameniate, necum &a atinga, pe
campionul Domniei pamantene. Dar Heliade ceru cuvantul, se sui
la tribune, deschise gura, incepu sa se ingane, se incurca din ce in ce
mai tare, cazu din contradictie In contradictie, marturisi ca a fost
numai moralicete influentat de prefectul politiei in ziva cand a semnat
www.dacoromanica.ro
380
UN PORTRET MORAL
vicii eminente invatamantului nostru secundar. Dar o carte marginita in cercul colii nu putea satisface ambitiunea lui Michailescu,
www.dacoromanica.ro
STEFAN C. MICITAILESCU
381
mai mult de un an. In cursul acestei scurte existence, 1872, Michailescu o nutri cu urmatoarele studii: Ce se tie i ce se fact asupra soafelui ; Acfiunea electricitafii asupra vinului; Cometa lui Plantamour;
Lungimea pendulei of intensitatea gravitiitii pentru punctul Bucurefti;
0 casii de fiert bucate farei foc; Coeficientul calorific al combustibililor
fosili,; Petroleul locomotivei; Cum se gdsesc constelatiunile pe bolta
cereasca in orizontul Bucurepi la data anualei 15 Octomvrie catre 11 ore
din noapte; Respiratia vegetala ; Fiziologia cerebrala ne poate da o psi-
www.dacoromanica.ro
382
UN PORTRET MORAL
unul singur electriza toate inimile. Doctul cel mai luminat al timpului
tia tot atat ca cel din urma poporan asupra fundamentelor filosofice
www.dacoromanica.ro
*TEFAN C. MICIIAILESCU
383
lui Traian 1), Michailescu prinse din ce in ce mai mult gust pentru
speculatiunile filosofice. De aci inainte el se cufunda din zi in zi mai
adanc in sistemul materialist, crezand ea ramane discipol al lui Aug.
pe ale lor. Unde este micarea ? Unde e progresul ? Unde e viata ? '
La acestea Michailescu raspunde: Ne deschideti randurile,
fiindca Ira mitraliam cu fapte, fiindca nu puteti face altfel. Ne inchi-
www.dacoromanica.ro
384
UN PORTRET MORAL
speculatiunilor infructuoase care a ametit atatea secole capul sarmanei omeniri, de nu-i mai poste veni In sine nici pang astazi. Nu
vom da cheile cetatii noastre decat atunci cand ne yeti strange in
cercuri de fier, cand yeti parasi domeniul ipotezei, privindu-1 numai
ca un camp bun numai de incurat inspiratda,
pi
Michailescu isi
www.dacoromanica.ro
5TEFAN C. MICHAILESCU
385
de rost i intr'un mod tampelnic papa i cunotintele care se raporteaza direct la price pere i a caror actiune pedagogics trebue sa ascuta
i sa desvolte aceasta facultate. Sunt alte cai prin care se poate lucra
asupra memoriei.
e Aritmetica este o tiinta care se adreseaza, ca i celelalte matematici, la intelegere, la puterea de a rationa. Ea este cea mai bung
www.dacoromanica.ro
UN PORTRET 110RAL
386
www.dacoromanica.ro
STEFAN C. MICIAILESCU
387
388
UN PORTRET MORAL
www.dacoromanica.ro
*TEFAN C. 3IICIIAILESCU
389
consilierii comunali se in pretutindeni de intrigi i acuzatii nedrepte contra invatatorului, localurile de vcoala sunt vizuini, elevii
promovati foarte putini in comparatie cu cei inscrisi. Alte constatsari
nu sunt mai imbucuratoare. Astfel in circumscriptia I vcolara, adica in
vi
www.dacoromanica.ro
390
UN PORTRET MORAL
www.dacoromanica.ro
*TEPAN C. MICHAILESCU
391
www.dacoromanica.ro
UN PORTRET MORAL
392
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
BOIER1MEA ROMANEASCA 1)
Se vede ca pentru unele temperamente gi idiosincrasii intelectuale
varsta nu are niciunul din efectele nefavorabile ce observam la marea majoritate a omenirii, gi timpul care roade toate trece pe
www.dacoromanica.ro
396
Nicaieri stilul d-lui Urechia nu este mai plin de miez, mai verde
www.dacoromanica.ro
BOIERIMEA ROMANEASCA
397
poala anteriului lui Voda, iar peste trei zile se intorc care de care
sa ajunga mai intaiu in fata Muscalului *.
In ,5'tefeinica qi Tinca, boierul Cartagi seduce pe sotia amicului
sau, un functionar, i face sa cada asupra unei familii fericite un
ir de nenorociri teribile.
In Ana din Sacele, Iancu Balaceanu, Vann" boier refugiat In Transilvania, pe timpul razmiritei, ineala pe Ana, fata unui Oran bogat,
care-1 primise cu inima deschisa i-i dedese o ospitalitate generoasa.
www.dacoromanica.ro
398
dovada atati Varani sau burghezi cari, in actele familiei lor, au titluri
de nobilitate, dar cari au ramas simpli moneni sau chiar mai putin.
care odata purtasera cele mai inalte demnitati ale Orli. Se gasesc
chiar astazi Barcaneti, Clucereti, etc. cari de mult nu an adaugat
vreun titlu la numele lor i nu an avut privilegii mai maxi decat
ale unui monean sau negustor. De aceea putem afirma ca, la noi,
nu exists bariera insuperabila care, in alte taxi, despartea pe patriciani de plebei.
Proprietarul sau simplul monean nu era inclinat prin urmare
a murmura contra unor demnitati, la care puteau ajunge urmaii
sai. Boierii nu erau porniti a insulta o class, in care copiii lor puteau
sa se coboare. Ura ce s'a vazut in veacul nostru contra boierilor
pornete numai dela aceia, cari, fara pregatire culturala i Fara
merite personale, voiau sa is carma afacerilor publice in mainile lor.
Prin Regulamentul Organic chiar se acorda ca, in adunarile extraordinare, menite a alege pe Domn, reprezentantii taranilor sa eada
alaturi de ai boierilor i ai oraelor ; iar in sfaturile oraeneti boierii
www.dacoromanica.ro
BOIERIMEA ROMANEASCA
399
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
BOIERIMEA ROMANEASCI
401
de ani am Inceput a lauda lark' masura Germania, in paguba Inoralitalii tli demnitatii noastre. Fiecare Ii pune idealul afara din Romania. Ne credem liberali i nationali, cand vorbim ran de trecutul
nostru. Fara voia noastra i fail sa bagam de seama, ne deprindem
a rogi de dansul i a-1 renega. Nutrim in fundul sufletului nostru un
fel de ura contra noastra inine. E tocmai contrariul acelui amor
de sine ce se zice ca e natural omului, este renuntarea la noi inine.
Un fel de furie de a ne calomnia gsi a ne distruge a navalit peste noi,
26
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
26
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
A) OPERE
I. Tiparituri:
1. Prime le elemente de grammatica ellena. Traducere de : A n g. D e m e t r ie s c u. Bucuresci, 1872 (IV + 144 p.).
2. Versiuni gi teme asupra elementeloru de grammatica ellena. Traducere de:
www.dacoromanica.ro
406
BIBLI 0 GRAFIE
La a Revista Contimporana:
1. u Le nouveau livre de la sagesse , de d. A. Rogues. An. I (1873), pp. 692-703.
2. a Studiul istoriei la Romani, articol de G. Panu . An. III (1875), pp. 351-378.
175-184 si 235-250.
a Poezia st proza, raporturile dintre ele . An. IV (1900), pp. 616-626.
10. a Izvoarele inspiratiei poetice . An. V (1901), pp. 203-211 si 298-308.
11. Rima lui Eminescu . (Cronica). An. V (1901), pp. 259-261.
12. a Alexandru Z. Sihleanu . An. V (1901), pp. 499-510. (Retipdrire din a Re9.
vista Contimporana ).
13. a Discursuri politice ale d-lui Take Ionescu . An. VI (1902), pp. 473-485.
14. a Mihail Eminescu 0. An. VII (1903), pp. 359-396.
www.dacoromanica.ro
BIBLI0611111E
407
La Conservatorul a:
pp. 650-669.
POSTUME
Dimitrie Bolintineanu . An. II (1913), pp. 161-177 si 209-218. (Reproducere dupd Anale literare necomplet).
1. r
La Flaciira :
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE
408
e Comedia istorica )). Opt caete de scris, liniate, scrise doar pe jumatate depagind, pe ambele fete. Caetul III e datat: August 1884.
2. Manual de istorie. 9. Un caet Bros, cartonat, scris pe ambele fete ale foil,
lasandu-se jumatate din spatiu pentru addugiri. (Tehnica tuturor manuscriselor nedefinitive ale lui A. D.). Numerotat : 1-178. (Se intrerupe la.
p. 117 spre a continua la p. 122).
Continutul: Cartea I: cap. 1: *Uinta istorica ; cap. 2: Izvoarele istoriei.
Cartea II: Omul ca subiect anthropologic: Originea omului, Monogenisti sipoligenisti, Patria primitiva a omului, Rasele omenesti, Vechimea omului,
Influenta naturii asupra omului ...
Gradele de culturd si centrele de culturd ale omenirii, Conditiunile culturii,.
Migratiunile raselor si ale popoarelor.
Cartea III: Tipurile preistorice.
Manuscrisul e neterminat, Intrerupt la p. 178.
3. Ce este istoria, confering. Manuscris complet. Foi volante, scrise pe o singur&
5. Lase& Katargiu. Cinci pagini de caet, nenumerotate dar In vadita continuare. Intrerupt.
6. Ion C. Brdtianu. Patru caete scrise pe ambele pagini, pe o coloand, lasandu-se-
www.dacoromanica.ro
BIBLTOGRAFIE
409
II. Referinte:
1. D. ROSETTI, Dicgonarul contemporanilor, 1898, p. 63.
2. DIACONOVICH, Enciclopedia ronulna, II, p. 125.
3. EMANOIL BUCUTA, Biblioteca satului, Bucureeti 1936 (pp. 33-43).
4. TITU MAIORESCU, Insemndri zilnice, vol. I, Bucureeti 1937 (p. 136 ei 263).
5. TOROU'J'IU, Studii f i documente literare, vol. III p. 130 ei IV pp. 136, 316
ei 320.
pp. 1-2.
3. N. PETRWU, Anghel Demetriescu, 4 Literatura ei arta romand *, An.
VII (1903), pp. 397-401.
4. N. IORGA, Anghel Demetriescu, a Semanatorul e 1903, p. 483. (Republicat
In vol. 4 Oameni cari au fost , I, pp. 16-21, Bucureeti, 1934).
9 Al. Vlahuta.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
410
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.
Probleme de estetica :
41
61
105
121
147
175
201
Studii de scriitori:
Alexandru Z. Sihleanu
Mihail Eminescu
Inovatiile lui Eminescu ca versificator.
207
Rima
223
273
N. Fleva
I. C. Bratianu
281
297
309
327
345
355
Mihail Kogalniceanu
Titu Maiorescu
Barbu Katargiu orator
Take Ionescu
Un portret moral :
Stefan C. Michailescu
375
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
412
Pag.
Boierinnea romaneascg.
395
BIBLIOGRAFIE
405
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro