11.

(71) Hiperemia venoasa cronica a ficatului

Definitia hiperemiei venoase
Hiperemia venoasa reprezinta o crestere a volumului de singe intr-un organ sau tesut
datorita reducerii refluxului de singe, afluxul de singe raminind neschimbat.
Staza singelui venos (hiperemie de staza) induce dilatarea venelor si capilarelor,
incetinirea circulatie sangvine prin ele, ceea ce determina declansarea hipoxiei,
cresterea permeabilitatii membranelor bazale ale capilarelor
Tabloul macroscopic al ficatului
Ficatul in staza venoasa cronica este marit, de consistenta dura, cu marginile rotungite,
suprafata sectiunilor pestrita, de culoare cenusie-galbuie cu puncte de culoare rosie
inchisa, amintind de o nucusoara.
Denumirea metaforica: Ficat Muscad
Cauze:
Staza singelui venos induce dilatarea venelor si capilarelor, incetinirea circulatie
sangvine prin ele ceea ce determina declansarea hipoxiei, cresterea permeabilitatii
membranelor bazale ale capilarilor.
Mentinerea timp indelungat a starilor de hipoxie determina modificari atrofice si
sclerotice. Modificarile sclerotice sau proliferarea excesiva a tesutului conjunctiv se
produc in urma stimularii de catre hipoxia cronica a sintezei colagenului in fibroblasti.
Inlocuirea elementelor parenchimatoase cu tesut conjunctiv induce dezvoltarea
induratie de staza a organelor si tesuturilor
Ultima veriga in cercul vicios il constituie blocul capilar parenchimatos, dezvoltat in
legatura cu ingrosarea membranei bazale ale endoteliului.
Consecinte
In urma modificarilor apare induratie hepatica de staza, denumita inmpropriu ciroza
cardiaca

12 (3) Tromboza parietala a aortei in ateroscleroza

Definitia aterosclerozrei
Ateroscleroza este o boala cronica, rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si
proteic, caracterizata prin afectarea arterelor de tip elastic si elastico-muscular sub
forma de depuneri focale in intima a lipidelor si proteinelor si de proliferarea reactiva a
tesutului cunjunctiv
Stadiile (fazele) macroscopice ale procesului aterosclerotic.
La examen macroscopic se distng urmatoarele tipuri de modificari aterosclerotice,
care reflecta dmamica procesului: 1) pete si bandelete lipidice; 2) placi fibroase; 3)
lezium complicate, reprezentate de placi fibroase cu exulceratii, hemoragii si depozite
de mase trombotice; 4) calcinoza sau aterocalcinoza.
1)Petele sau bandeletele lipidice sunt portiuni de culoare galbena sau galbena-surie
(pete), care uneori fuzioneaza si formeaza bandelete, dar nu proemina pe suprafata
intimei. Contin lipide, depistate in coloratia totala a vasului cu coloranti pentru lipide
de exemplu cu sudan. Petele si bandeletele apar, in primul rind, in aorta pe peretele
www.medtorrents.ucoz.com

posterior si la mvelul ramificarilor ei, apoi - in arterele mari.

2)Placile fibroase prezinta formatiuni dense, ovale sau rotunde, albe sau albe-galbui
care contin lipide si proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se contopesc imprimind
suprafetei interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind considerabil lumenul
lui. Placile fibroase se observa mai ales in aorta abdominala, in ramurile ponite din
aorta, in arterele inimii encefalului rinichilor, extremitatilor infenoare, arterele carotide
3)Lezium omplicate apar in cazurile, cand in grosimea placii predomina
descompunerea complexelor proteolipidice si se formeaza detritusul, care aminteste
continutul unui chist de retentie a glandei sebacee, adica ateromul. De aceea astfel de
modificari se numesc ateromatoase Leziumie complicate genereaza tromboza acuta a
arterelor si dezvoltarea infarctului, embolia cu mase trombotice ateromatoase,
formarea anevrismului vasului la nivelul exulceratiilor.
4)Calcinoza sau aterocalcinoza este faza finala a aterosclerozei. caractenzata prin
depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase, adica prin calcificarea lor, Placile
capata o consistenta pietroasa (petrificarea placilor), peretele vascular la nivelul
pietrificarii deformandu-se considerabil.
Tabloul macroscopic al trombozei parietale a aortei
Pe intima aortei se evientiaza un trom parietal de culoare bruna, consistenta densa, cu
aspect gofrat
Complicatii
Tromboze, tromboembolii si embolie cu mase ateromatoase cu dezvoltarea infartelor
(de exemplu a rinichilor) si a gangrenei (de exemplu a intestinului, membrului inferior.
Adesea pe baza aterosclerosei se dezvolta anevrismul aortei, adica bombarea peretelui
pe locul leziunii lui, mai fregvent a exulceratiilor

13. (10) Anevrisin cardiac cronic cu tromboza.

Definitia anevrismlui cardiac. Tabloul macroscopic al anevrismului cardiac cronic cu
tromboza. Cauza. Complicatii.
Anevrismul cardiac cronic este de obicei consesecinta infarctului vast transmural, cind
teesutul conjunctiv cicatricial , ce substituie infarctul devine perete al inimii. Acesta se
efileaza si sub presiunea singelui se bombeaza, formind sacul anevrismal, umplut cu
mase trombotice stratificate. Anevrismul cronic induce insuficienta cardiaca cronica,
compliacatii tromboembolice si rupturi ale peretelui enevrismului cu tamponada
cavitatii pericardului. Aceste complicatii sint cele mai fregvente cauze de deces in
cardiopatia ischemica cronica.

14. (37) Tromboembolie arterei pulmonare.

Definitia emboliei.Tabloul macroscopic de tromboembolie a arterei pnlmonare.Sursele
dezvoltarii. Complicatia. Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.
Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole neintilnite in
conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele.
www.medtorrents.ucoz.com

Embolii sint vehiculati in circulatia sangvina in 3 directii:

1) Din sitemul venos al marii circulatii si inima dreapta in vasele mici circulatii, daca
embolii se gasesc de exemplu in sitemul venelor cave inferioare sau superioare, atunci
ei nimeresc in plamini
2) Din compartimentele stingi ale inimii aorta si arterele mari precum si (rareori) din
venele pulmonare in arterele inimii, creerului, rinichilor, splinei, intestinului,
extremitatilor
3)Din ramificatiile sistemului portal in vena porta a ficatului.
Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.
Embolia grasoasa
Embolia aeriana
Embolia gazoasa
Embolia tisulara
Embolia microbiana
Complicatii:
In primul rind complicatiile tromboembolice ale arterei pulmonare care duce la moarte
subita. Tromboembolia arterelor marii circulatii este o cauza fregventa a dezvoltarii ale
infarctelor al creerului, rinichilr, splinei, si gangrenei intestinului, extremitatilor.

15. (42) Metastaze de cancer in plamin.

Definitia de metastaza. Tabloul macroscopic al metastazelor de cancer in plamin.
Complicatiile. Caile de metastazare.
Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale
insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara formind noduli
tumorali secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer,
sarcom, melanom.
In plamin se observa multipli noduli tumorali secundari metastatici, dispusi neordonat,
mai mult sau mai putin bine delimitati de dimensiuni variabile
Metastazele hematogene in plamini se intilenesc in cancerul glandei mamare,
stomacului
Metastarea se poate produce pe cale:
1)sanguina (metastaze hematogene)
2)limfatica (metastaze limfogene)
3) prin continuitate ( de ex. Perineural)
4) prin contiguitate ( metastaze prin implantare sau contact) care se intilnesc mai
fregvent pe membranele seroase ( de ex carcinomatoza pertoneului, pleurei)

16. (75) Metastaze dc melanom in ficat.

Definitia de metastaza.Tabloul macroscopic al metastazelor de melanom in ficat.
Notiunea de melanom. Variantele macroscopice.
www.medtorrents.ucoz.com

Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale

insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara formind noduli
tumorali secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer,
sarcom, melanom.
Metastazele de melanom contin pigment melanic, tumoarea primara fiind localizata in
ochi ( in globul ocular enucleat se observa focarul tumoral de culoare bruna neagra.
Melanomul este o tumoare maligna a tesutului melanoformator, una din tumorile cu cel
mai inalt grad de malignitate si cu o predispozitie pronuntata la metastazare
Varianta macroscopice:
Melanomul poate avea aspectul unei pete cafenii cu incluzii rozatice sau negre de
nodul sau placa neagra albastruie
Uneori se intilnesc melanoame apigmentare.

17. (85) Nefrita embolica purulenta (abcese metastatice in

rinichi).
Definitia emboliei. Tabloul macroscopic al nefritei embolice purulente.Varianta
emboliei. Complicatii.
Embolia reprezinta circulatia in singe a unor particole, neintilnite in conditii normale,
si obstructia vaselor de catre ele
clasificare In dependenta de directia embolui:
Embolie retragrada cind din cauza greutatii embolului, poate circula contra
gradientului de singe
Embolie paradoxala emolul din marea circulatie, ocolind circulatia mica, nimereste
in artere
Clasificare dupa natura embolului:
Embolia grasoasa
Embolia aeriana
Embolia gazoasa
Embolia tisulara
Embolia microbiana
Vasele limfatice sint dilatate, lumenul obturat, cu aglomerari de celule canceroase
(emboli celulari, tisulari.)
Procesul de transpartare in organism a unor elemente patologiece dintrun loc in altul cu
aparitia unor facare patologice secundare la dinstanta paorta denumirea de metastazare

www.medtorrents.ucoz.com

18. (121) Hemoragie cerebrala (hematom).

Definitia hemoragiei. Variantele de hemoragie. Tabloul macroscopic al hematomului
cerebral. Cauze. Complicatii. Consecinta.
Hemoragia reprezinta iesirea singelui din lumenul vaselor sau din cavitatile inimii.
Poate fi externa cind singele se scurge in afara organismului, si interna cind singele se
acumuleaza in tesuturi, organe sau cavitati.
Varitatile hemoragiilor externe:
Epistaxix- hemoragie nazala
Hemoptizie hemoragie bronhopulmonara cu eliminarea singelui cu sputa
Melena eliminarea singelui prin scaun
Metroragie hemoragie uterina
Menoragie menstruatie abundenta si prelungita
Hematurie eliminarea singelui cu urina
Otoragie hemoragie din urechi
Varietati de hemoragii in cavitatile seroase si organe cavitare
Hemopericard
Hemotorax- hemoragie in cavitatea pleurala
Hemoperitoneu acumularea de sinde in cavit peritoneala
Hemartroza hemoragie in cavitatea unei articulatii
Hematocel hemoragie in tunica vaginala a testicolului
Hemosalpinx hemoragie in lumenul trompei uterine
Hemocolecist hemoragie in cavitatea veziculei biliare
Varietati de hemoragii interstitiale:
Petesie hemoragie mica punctiforma de origine capilara
Echimoza hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu proemina la
suprafata
Sufusiune hemoragica hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni mari
Infiltratie hemoragica hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui printre elemente
tisulare
Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si formarea unei
cavitati datorita compresiunii si distructiei tesutului adiacent
In tesutul encefalului se observa o acumulare de singe coagulat de culoare rosu inchis.
Infocarul hemoragic substanta cerebrala este dezintegrata ( hematom cerebral).
Mecanismul hemoragiei in acest caz este ruparea peretelui arterial. Se intilneste mai
ales in boala hipertensiva si ateroscleroza arterelor cerebrale.
Clinic este insotita de coma cerebrala, paralizii. Ulterior singele din focarul hemoragic
se resoarbe treptat si apare o cavitate chistica cu peretii de culoare bruna (datorita
acumularii de hemosiderina
Consecinte:
www.medtorrents.ucoz.com

1) formarea pigmentilor hemoglobinogeni ( hemosiderina, bilirubina)

2) resobtia singelui
3) organizarea
4) incapsularea
5) formarea cavitatilor chistice in creer
6) supuratia

(11) Pericardita fibrinoasa

Definitia inflamafiei.Tabloul macroscopic al pericarditei fibrinoase si denumirea
metaforica a cordului. Variantele inflamatiei fibrinoase. Cauze. Consecinte.
Inflamatia este o reactie vaso mezenchimala locala complexa, care apare la lezarea
tesuturilor, cauzata de actiunea unor agenti de origine diferita. Aceasta reactie este
orientata spre lichidarea agentului lezant si restabilirea tesutuli alterat.
Dupa particularitatiele exudatului se disting urmatoarele varietati de inflamatie
exsudativa: seroasa, fibrinoasa, purulenta, putrida, hemoragica, catarala si mixta.
Variantele inflamatiei fibrinoasa: crupoasa si difteroida
Cauzele: poate fi provocata de agenti infectiosi asa ca diplococii, streptococi si
stafilococi, agentii patogeni ai difteriei si dezinteriei, microbacteria tuberculozei,
virusul gripei. Poate fi cauzata si de toxine de origine endogena (uremie) sau
exonena(intoxicatie cu clorura de mercur)
Macropreparat:Epicardul este opac suprafata lui este neregulata, acoperita cu depozite
de fibrina albe-galbui sub forma de vilozitati care apar datorita miscarilor cordului.
Denumirea metaforica a cordului: cord vilos
Consecinte: pe mucoase dupa desprinderea peliculelor ramin defecte de diferita
adincime ulceratii, care in inflamatia crupoasa sint superficiale, iar in cea difteroinda
profunde, insotite de leziuni cicatriciale. Exudatul fibrinos de pe membranele seroase
poate fi supus resortie. Formarea aderentelor intre foitele seroase ale pleurei,
peritoneului sacului pericardic

20. (32) Pneumonie focala abcedanta.

Definitia pneumoniei. Tabloul macroscopic al pneumonie locale abcedante. Etiologia
Complicatii
2

www.medtorrents.ucoz.com