Capitolul 1. Prezentarea tabelara a modelelor similar in numar de 10.

Nr.
Crt.

Tip
model

Daewo
o Matiz
Chevrol
et
Spark
Skoda
Fabia III
Skoda
Fabia II
Skoda
Citigo
Mitsubi
shi
Minica
Mazda
Vagon
1
Mazda
Az
Vagon
2
Daihats
u Esse
Daihats
u Ceria

3
4
5
6

9
10

Pe
[k
W]
39

39
44
44
44

n
[rp
m]
46
00
46
00
43
00
30
00
42
00

i
[]
3
3

Vs
Vt
[dm [dm
3
3
[-]
]
]
0.2 0.7
9.3
7
96

D
[m
m]
68.
5

9.3
10.
5
10.
5

0.2
7
0.3
3
0.4
0
0.3
3

0.7
96
0.9
99
1.1
98
0.9
99

68.
5
74.
5
76.
5
74.
5

10.
5

0.2
2

0.6
57

10.
2

0.2
2

0.6
57

10.
5
10.
5
10.
5

0.2
2
0.2
2
0.3
3

0.6
57
0.6
54
0.9
89

9
3
3
3

S
[m
m]
72

[-]
1.
05

Wp
[m/
s]
11.
04

Pl
[kw/d
m3 ]

Ps
[kw/d
m2 ]

Pcil
[kW/c
il]

pe
[Mp
a]

pe
[Mpa
]

48.99

35.29

13.00

1.28

1.28

72
76.
4
86.
9
76.
4

1.
05
1.
03
1.
14
1.
03

11.
04
10.
95
8.6
9
10.
70

48.99

35.29

13.00

1.28

1.28

44.04

33.66

14.67

1.23

1.23

36.73

31.93

14.67

1.47

1.47

44.04

33.66

14.67

1.26

1.26

65

66

1.
02

8.8
0

56.32

37.19

12.33

1.69

1.69

68

60.
4

0.
89

8.0
5

62.40

37.65

13.67

1.87

1.87

1.
02
0.
89
1.
13

8.8
0
8.0
7
9.7
2

59.36

39.20

13.00

1.78

1.78

65.75

39.49

14.33

1.97

1.97

41.46

33.58

13.67

1.38

1.38

3
37

40
00
3

41

40
00
3

39
43
41

40
00
40
00
36
00

3
3

65
68

66
60.
5

72

81

Formule pentru completarea tabelului 1.1

Vt
3
Vs= i [ dm ]

pe
Ps= 4

D2 [ 3 ]
[kW/dm2] Vs= S S dm
Pcil=Pe/I [kW/cil]

[ ]

Pe kW
Pl= Vt d m2

Wpm=

Sn
30 [m/s]

Capitolul 2. Calculului termic al motorului

2.1 Metoda de calcul

Se utilizeaza metoda ciclului theoretic corectat, care este mai expeditiva, dar
a carei precizie depinde de alegerea din date statistice, a unui numar relative
de mare de parametri.
In figura de mai jos se prezinta diagrama ciclului theoretic pentru motorul cu
aprindere prin scanteie.

Figura 1.1
Ipoteze simplificatoare ce caracterizeaza ciclul teoretic:
Evacuarea fortata (d-g) si admissia (s-a) izobare la pg> p0, pa<p0
Comprimarea (a-c) si destinderea (z-d) politrope deci exponent
constant (mc,md)
Arderea la MAS (c-z) izocora in PMI
Evacuarea libera (d-d) izocora in PME de la sfarsitul cursei de
destindere
Supapele se deschid in pct moarte ale mecanismului motor
Declansarea scantei la MAS in PMI de la sfarsitul cursei de comprimare
(se neglijeaza avansul)

2.2 Evaluarea rapiditatii motorului

sn
12040
2
Pe= p eiV 30 = Vs= 1.134200 =0.43 d m
D=

4Vs 3 40.34
=

1.1 => D=0.732 dm

=0.61.3 la MAS => aleg =1.1 [-]

S=*D= 1.1*0.732=> S=0.806 dm

Wpm=

Sn
0.084200
=>
W
=
pm
30
30

=> Wpm=11.24> 10

Motorul este rapid

2.3 Calculul proceselor
2.3.1 Schimbarea gazelor
a) Evacurea. Se aleg pg si Tg
pg=0.11 bar
Tg= 950k
b) admisia motor aspirat
pa/p0=0.80.9 rapid
po=0.085 bar
Se calculeaza
1) Coeficientul de umplere v
T 20 K

T0 298K
T0` 298 20 318K

p a [ (k 1) ( 1)] p g
p0 ( 1) k

`
0

T
T0

0.085 [7.3 (1.4 1) (7.3 1)] 0.11

0.769
318
0.1 (7.3 1) 1.4
298

v=0.769(0.750.85) MAS
2) Coeficientul de gaze reziduale r

pg

1 1 T0 0.11 1
1
298

0.071
p 0 v 1 Tg
0.1 0.769 7.3 1 950

=0.071(0.06...0.18) MAS
2.3.2Comprimarea pVmc=ct
Se calculeaza pc ,Tc
mc=1.281.37, aleg mC=1.29
pc pa mc 0.085 7.31.29 1..104 MPa
pc=1.104 MPa (0.92.5)
Tc Ta mc1 365 7.30, 29 638.9 K
Tc=638.9 (600800) K

2.3.3 Calculul arderii

a) Compozitia gazelor de ardere
1 kg cb=C kg carbon+ h kg hidrogen + O kg Oxigen
MAS <1( oxidare incompleta)
c=0.854 h=0.142 o=0.004 Hi= 43529 [Kj/kg]
Cantitatea teoretica de aer
1 c h o
kmolaer
Lt

0.50
0.21 12 4 32
kgcomb
Cantitatea reala de aer
L=t=> 0.86*0.5=0.43 kmol/kg
=0.86
Cantitatea de gaze de ardere Nf=

Nj
j

 1
N CO 0.42(1 ) Lt 0.42(1 0.86) 0.50 0.029

kmol
kgcomb

c
0.854
kmol
N CO
0.0294 0.0417
12
12
kgcomb
h 0,142
kmo lg aze
N H 2O
0.071
2
2
kgcomb
kmol
N N 2 0.79 L 0.79 0.43 0.3397
kgcomb
N co2

Cantitatea totala de gaze de ardere :

N f N i 0.4818

kmol
kgcomb

Participatiile molare ale gazelor de ardere in amestec :

N CO 0.0294

0.061
Nf
0.4818

nCO

N CO2

nCO2

Nf

n H 2O

nj

Nj
Nf

nN2

N H 2O
Nf

N N2
Nf

0.0417
0.08655
0.4818

0.071
0.1473
0.4818

0.3397
0.705
0.4818

Coeficientul chimic( teoretic) de variatie moleculara :

N0 L

1
0.43 0.008 0.4387
114

Nf
N0

0.4818
1.098 1
0.4387

Coeficientul total (real) de variatie molara :

c 1.098. 0.071

1.0962
1
1 0.071

1<<c
1<1.0962<1.098 (se verifica)

b) Parametrii de stare ( Tz , pz)

Coeficientul de utilizare a caldurii z
z=0.8..0.95=> aleg z=0.9
Energia interna molara la sfarsitul arderii

kJ
Tc kmol

n j U

g .a.r .
Tc

Q H i 119538(1 ) Lt [ Kj / Kg ]
Q 43529 119538 (1 0.86) 0.5 36332 Kj / Kg

Se vor afla energiile interne molare de la sfarsitul arderii prin interpolare :

kJ
kmol

aer

U T 13510
c

g .a . r

UT

0.08655 18859 0.061 13477 0.705 13424 0.1473 16595

g .a .r

UT

U z ( z

Uz

Q
U
N0
0.90

aer
Tc

kJ
kmol

14364
U

gar
Tc

) / (1 ) [ Kj / Kmol]

36332
13510 0.071 14364
0.4587

1.0962 (1 0.071)

kJ
kmol

U z 75863

Se gasesc pentru

Tz K 2400 3000

Tz 2 Tz1 100
doua valori

U z1 U z U z 2
, intre care se face interpolare liniara.

pentru care

U z1, 2 n j U

j
Tz1, 2

Tz1 2500k
Tz 2 2600k

U z1 nCO U

CO
Tz 1

nCO2 U

CO2
Tz 1

n H 2O U

H 2O
Tz1

nN2 U

N2
Tz 1

CO2
Tz 2

n H 2O U

H 2O
Tz 2

nN2 U

N2
Tz 2

Kj
Kmol

U z1 70227
U z 2 nCO U

CO
Tz 2

nCO2 U

Kj
Kmol

U z 2 73584

Se calculeaza temperature punctual de presiune maxima

Tz=2668 K

p z pc

Tz
Tc

p z 1.104 1.0962

2668
5.05MPa
638.9

pz
p 5.05 4.57
pc
1.104

2.3.4 Calculul procesului destindere:

-se allege valoarea exponetului politrop mediu
md=1.251.35 Aleg md=1.3
Presiunea la finele destinderii

pd p z

1
pd 5.05

7.3

md

Td Tz

md 1

1, 3

pd 0,38 MPa

 1
Td 2668

7 .3

1, 31

Td 1469 K

2.4 Trasarea diagramei ciclului . Calculul marimilor caracteristice ale acestuia.

p
mc

pi p a
1
p 1
1
m d 1

md 1

'

7.31.29 4057
1
pi 0.085

6.3 0.29
7 .3

0.29

'

1
1
1 mc1
mc 1

1
1
1 0.29
0.29
7 .3

p 0.75 1.0

'

pi 0.94 MPa

p
Aleg

=0.75

pi d pi p pg pa

pi"
0.92...0.96
pi'

pi" 0.88MPa

pi"
0.94
pi'

pi 0.94 0.75(0.11 0.085) pi 0.864 MPa

Presiunea medie efectiva depinde de presiunea medie indicata si de

m 0,9
randamentul mecanic. Acesta din urma, pentru MAS il alegem:

p e m pi
pe 0.9 0.864
pe 0,78 MPa
2.5 CALCULUL DIMENSIUNILOR FUNDAMENT ALE ALE MOTORULUI
Cunoscand presiunea medie efectiva, putem calcula cilindreea totala a motorului:

Vt

Vt

30 Pe
pe n

30 4 40
0.78 4200

Vt 1.46 dm 3

Cunoscand cilindreea totala, putem recalcula cilindreea unitara, alezajul

cilindrului, cursa pistonului si viteza medie a pistonului.

VS

Vt
i

VS 0.48 dm 3

0.6...1.3

D 100 3

4 Vs
mm

4 VS
6
S D 10 mm

4 0.48
1.3

D 78 mm
4 0.48
6

S
10
78^ 2
S 101 mm

D 3

Recalculam raportul intre cursa si alezaj:

101

1.29
78

Cunoscand alezajul real al cilindrului calculam viteza medie a pistonului:

w pm

101 4200
m
14.14
30 *1000
s

>10[m/s]..motor rapid

2.6 INDICI TEHNICO-ECONOMICI AI MOTORULUI

2.6.1 Parametrii indicati

Randamentul indicat:

i R

i 8,315

pi 1 N 0 T0

p 0 V
Hi

0,86 1 0,4387 298

0,1 0,769
43529

i 0,28

Consumul specific indicat de combustibil:

ci

ci

3,6 10 6
i H i

3,6 10 6
0,28 43529

g
kWh

ci 295

Randamentul efectiv:

e m i
e 0,9 0,28
e 0,25

Consumul specific efectiv de combustibil:

ce

ce

ci

m
295
0,9

g
kWh

ce 327

Consumul orar de combustibil:

C h 10 3 c e Pe
Ch 10 3 327 40
kg
h

C h 13.11

Puterea litrica:

PL

Pe
Vt
PL

40
1.46
kW
3
dm

PL 27.39

Puterea specifica:

Ps

4 Pe
i D2

Ps

4 40
3 78 2 10 3
kW
2
dm

Ps 97.6

2.7 Bilantul energetic al motorului

Q=Hi=43529kj/kgcb

CAP. 2 CALCULUL DINAMIC

2.1 Alegerea tipului de mecanism biela-manivela

Aleg mecanism biela-manivela de tip normal axat datorita simplitatii calculului,
seria Fourrier a fortelor de inertie ale maselor cu miscare de translatie aferente

p 1

echipajului mobil al unui cilindru

continand armonicile de ordin p impar,

(p=3, 5, 7,).

2.2
Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor
Pentru motoraele cu aprindere prin scanteie nu sunt recomandate mecanisme cu
biele lungi. Acestea conduc la o reducerea a valorii maxime a fortei normale N, care
se aplica pistonului portant pe cilindru. Astfel, pentru MAS se recomanda un raport
dintre raza manivelei si lungimea bielei:

R
L

1 1

4 3

Astfel aleg:

1
4

Pornind de la acest raport si de la cursa pistonului putem determina raza

manivelei si lungimea bielei:

S
2

101

R 50.5 mm
2

50.5

1
L 202 mm
4

2.3 Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului

motor
Pentru a stabili masele pieselor aflate in miscare, pornim de la predimensionarea
acestora pentru a face un calcul aproximativ al volumelor. Dupa alegerea
materialelor vom cunoaste densitatatile. Obtinem astfel masele folosind volumele si
densitatile. Valorile obtinute se compara cu datele statistice.

m
p

In functie de masa pistonului

, masa grupului piston este:

m gp 1,2 1,5 m p

kg

Cum densitatea aparenta a pistonului este:

p 10 6

mp
D

m p p D3
Pentru piston alegem sa fie fabricat din aliaje de aluminiu, acestea avand o

kg
3
dm

p 0 .7
densitate aparenta

Astfel inlocuind densitatea si alezajul cilindrului (in dm) obtinem masa

pistonului:

m p 0.7 783 10 6

m p 0.332 kg

Masa bielei se determina cu relatia:

mb m b

D2
4

unde

g
2
mm

mb 0,1

mb
este masa raportata a bielei si se adopta

78 2
mb 0,1
4
mb 0.477 kg
Adoptam masa grupului piston:

mgp 1,3 m p
mgp 1.3 0.332 mgp 0.4316 kg
Folosind masa grupului piston si cea a bielei determinam masa pieselor
aflate in miscare de translatie:

mtr m gp 0,275 mb

mtr 0.431 0,275 0.477

mtr =0.562[kg]
Pentru a verificare folosim formula:

D2
mtr mtr
10 3
4

unde

g
mtr 0.1 0.2
2
mm

g
m tr 0.11
2
mm

m
tr =0.13

2.4 Calculul fortelor si momentelor

Pentru calculul fortelor si momentelor din grupul motor vom porni de la variatia
presiunii gazelor din camera de ardere in functie de unghiul de rotatie a arborelui
cotit. Aceasta variatie se determina folosind o constructie grafica ce porneste de la
diagrama indicata a ciclului teoretic corectat in coordonate p-V (figura 2.1).

10

10

Valorile presiunii pentru diferite pozitii ale manivelei (din

in
)
precum si valorile fortelor si a momentului motor
se centralizeaza in tabelul 2.1.

F
Forta in lungul axei cilindrului

este suma

dintre forta de presiune a gazelor

si forta de

F
t

inertie a maselor cu miscare de translatie

F F p Ft
Forta de presiune a gazelor variaza in
functie de diferenta dintre presiunea gazelor ce
actioneaza asupra capului pistonului si presiunea

din carter

Fp

D
p p
c

0,1 MPa

Forta de inertie variaza dupa acceleratia relativa a pistonului.

Ft mt R cos cos 2
2

n
30

Forta in lungul bielei

si forta normala
se afla trigonometric dupa
forta in lungul axei cilindrului si oblicitatea bielei.

F
cos

N F tg

arcsin( sin )

Cunoscand Forta in lungul axei bielei se poate determina forta in lungul

Z
manivelei

T
si forta tangentiala

ZF

cos( )
cos

T F

sin
cos

Cunoscand forta tangentiala se determina momentul motor M.

M T R
In baza acestor valori se traseaza diagramele de variatie a fortelor si
momentului motor in functie de unghiul de ortatie a arborelui cotit.

CAP.3 CALCULUL SI CONSTRUCTIA SEGMENTILOR DE

COMPRESIE

Uzual, la MAS se folosesc 2 segmenti de compresie si 1 segment de

ungere. In continuare vom calcula unul din segmentii de compresie.
Segmentul de compresie va avea sectiunea dreptunghiulara, cu muchile

h1
tesite pe inaltimea
pentru a evita raclarea excesiva a uleiului. S-a ales
sectiunea dreptunghiulara datorita simplitatii constructive. Dar segmentii cu
sectiune dreptunghiulara aplica o presine limitata pe peretii cilindrului si
necesita un timp indelungat de rodaj, din cauza ariei periferiei.

Segmentul va fi construit din fonta

IKA, aceasta avand rezistenta la rupere

r 500 MPa
, modulul de elasticitate
5

E 10 MPa
si coeficientul de dilatare

s 12 10 6 K 1

Fig 3.1 Sectiune prin segmentul de compresie

3.1 Stabilirea dimensiunilor sectiunii

h h1 h2

D 78 mm
Pentru alezajul

se aleg inaltimile

0 , 010
h 2 0, 025 mm

a
si grosimea radiala

 h1 0.3 0,1 mm

h2 0.3 0,15 mm
0 ,10
a 2.5 0, 25 mm

Aceste dimensiuni se verifica pentru determinarea rezistentie

N
2
mm

segmentului la efortul unitar la montaj

m 300

, iar efortul din timpul

f
functionarii

Unde:

sa fie cat mai mic.

2mE

3 pE D D 3

1
1
4E a a

D
1

pE k

D
1
a

pE

este presiunea medie elastica

pE

2 Ft

D h 2h1

Ft 9.6 N
k 1,742

m 0,5
pentru procedeul de montaj Ghintburg

pE

2 9.6
78 2

p E 0, 12 MPa

2 0,5 13 10 5
78
1

2 .5

3 0.12 78 78

4 13 10 5 2.5 2.5
3

N
2
mm

m 134.05

0.12 1,742 78
f
1
3
2
2.5

N
2
mm

f 285

3.2 Rostul de dilatare

-in stare libera:

3
3 3 C p E D
S0

1 D

4
E a

C 0,196
Unde

3 3 0,196
0.12 87
S0

1 78

4
13 10 5 2.5
3

S 0 4.62 mm
-in functionare:

S 0,003D

S 0.234 mm
-la montaj:

Unde:

1 S TS T0

S 12 10 6
coeficientul de dilatare a segmentului

TS 525 K

S D S TS T0 cil Tcil T0

temperatura segmentului

cil 11 10 6
coeficientul de dilatare a cilindrului

Tcil 390 K
temperatura cilindrului
temepratura ambientala

T0 298 K

0.234 78 10 5 515 298 11.5 10 6 350 298

1 10 5 515 298
S 0.61 mm

3.3 Jocurile segmentilor in canal

h 0.03 0.05 mm

a 0.51.0 mm
Aleg:

h 0.04 mm
a 0.6 mm
Folosind figura determinam relatiile:

H h h
H 2 0.04
H 2.04 mm

A a a

D D pc
2

Dar cum nu cunoastem inca diametrul capului pistonului, adancimea

canalului portsegment va fi determinata mai tarziu.

CAP. 4 BOLTUL

4.1 Dimensionarea

Boltul este de tip fix si va fi fabricat din 40CR10 durificat prin calire CIF.
Pentru un motor MAS adoptam raportul dintre diametrul boltului si alezaj:

d
0.28
D

, ceea ce inseamna ca
diametrul boltului va fi:

d 0.28 D
(4.1)

d 0.28 78 d 22 mm

Fig. 4.1 BOLTUL

Raportul dintre diametrul interior al boltului si cel exterior va fi

di
0.66
d

; deci

d i 0,66 d
(4.2)

d i 15 mm

Pentru bolt flotant raportul intre lungimea boltului si alezaj il alegem

L
0.9
D

L 0.9 D
(4.3)

L 0.9 78 L 70 mm

j 1.5 mm
Jocul dintre piciorul bielei si umerii boltului va fi

sprijin in piciorul bielei si alezaj exista raportul

b 0.28 D

. Intre lungimea de

b
0.28
D

(4.4)

b 0.28 70 b 22 mm
Cunoscand lungimea de sprijin pe piciorul bielei si jocul dintre piciorul
bielei si piston, din (3.5) putem afla distanta dintre umerii pistonului B:

B b2j
(4.5)

B 22 2 1.5 B 25 mm
Stiind distanta dintre umerii pistonului si lungimea boltului putem afla
lungimea de sprijin in umeri:

LB
2

(4.6)

70 25
a 22.5 mm
2

pb
Pentru a verifica dimensiunile vom verifica presiunile din piciorul bielei

pa
umerii

pistonului

. Forta folosita in aceaste calcule este:

si in

D 2
p max m ps R 2 1
4

(4.7)

78 2
1

5.05 0.332 0.050 439.8 2 1

4
4

F 20077 N

Forta se considera uniform distribuita

lungul si in jurul suprafetelor de sprijin
jumatate din circumferinta:

in
pe

pa

F
2a d

pa

(4.8)

20077
2 22.5 22

pa 20.27 MPa pa adm 22 MPa

pb

F
bd

pb

(4.9)

20077
22 22

pb 41.48 MPa pb adm 48 MPa

4.2 Verificarile de rezistenta

a) Verificarea la incovoiere se face static si la oboseala, sarcina

considerandu-se distribuita linar in lungul boltului in umeri si uniform in piciorul
bielei

 i max

F 3L 4a 1,5b
i adm
1,2d 3 1 4

(4.10)

i max

20077 3 70 4 22.5 1,5 22

1,2 22 3 1 0,66 4

N
N
200
2
2
mm
mm

i max 168

La boltul fix in biela se considera ca ciclul de

incarcare este asimetric. Coeficientul de siguranta
la oboseala este dat de relatia:

u n

(4.11)

Unde

1
este coeficientul efectiv de concentrare;

este coeficientul de calitate a suprafetei; pentru bolturile calite si lustruite

1,5
;

0.6
reprezinta factorul dimensional

N
2
mm

1 370

max i max

max min
2

este amplitudinea eforturilor unitare;

max min
2

este efortul unitar mediu;

2 1 0 / 0

370
1
35.5 0.25 102
0.6 1,5

c 314 c adm 4

b) Verificarea la forfecare se face tinand cont de faptul ca forta

taietoare maxima se realizeaza in zona jocului dintre piciorul bielei si umerii
pistonului, iar efortul unitar maxim la periceria boltului in plan normal la axa
pistonului. Conform formulei lui Juravski:

max

0,85 F 1
2
4
d 1

(4.12)

max

N
N
a 100
2
2
mm
mm

max 91

0.85 20077 1 0.66 0.66 2

22 2 1 0.66 4

c) Verificarea la ovalizare se face considerand sarcina sinusiodal

distribuita pe jumatate din periferia boltului in plan transversal. Efortul unitar
0
maxim se realizeaza in fibra inferioara la

max

Fk
Ld

0,19

1 2 1

1
2

1
1
(4.13)
Unde:

k 1,5 15 0,4

(4.14)

Pentru ca boltul sa reziste la ovalizare trebuie respectata conditia:

max 1 360 MPa

(4.15)

k 1.5 15 0.66 0.4

k 1.236

max

1 2 0.661 0.66 1
20077 1.236
0.19

70 22
1 0.66 2 0.66
1 0.66

 max 24 MPa

MPa

max 24
360

d) Verificarea deformatiei

f
Deformatia maxima de ovalizare
se produce in planul normal la axa
pistonului; pentru a se evita griparea aceasta nu trebuie sa depasasca jocul
diametral din umerii pistonului

0.09 F k 1
f

E L 1

2
(4.16)

Unde apare modulul de elasticitate E, care pentru oteluri este

N
E 21 10 4
2
mm

0.005 d

(4.17)

0.011 mm

0.09 20077 1.5 1 0.66

f

21 10 4 70 1 0.66

f 0,009 mm
<0.055
Jocul la montaj este:

T T

d b Tb T0 p T p T0
1 p

(4.18)

Unde:

1
b 11 10 6
K

1
p 23 10 6
K

- coeficientul de dilatare a boltului;

- coeficientul de dilatare a materialului pistonului;

Tb 425 K
T p 470 K
T0 298 K

- temperatura boltului;

- temperatura pistonului;

- temperatura mediului la montaj.

0.11 22 11 10 6 125 21 10 6 150

1 2110 6 150

0.07 mm

Cum jocul la montaj este negativ rezulta necesitatea asigurarii strangerii

T pm
la rece. Astfel temperatura
la care este incalzit pistonul pentru efectuarea
montajului trebuie sa asigure o crestere a diametrului orificiilor din umeri cel
putin egala cu strangerea in modul.

 d T
p

pm

T0
(4.19)

T pm T0

(4.20)

T pm 298

0.07
22 0.07 2110-6

T pm 390 K
T pm 355 395 K
Se recomanda

CAP.5 PISTONUL

5.1 Stabilirea dimensiunilor

Pentru un motor MAS in 4

D 78 mm

timpi cu alezajul
se
folosesc rapoartele de dimensionare:

pentru inaltimea capului

pistonului

HC
0.6 H 0.6 D
C
D
(5.1)

H C 0.6 78
H C 46.8 mm

lungimea mantalei pistonului raportata

la alezajul cilindrului

Lm
0.7
D

Lm 0.7 D
(5.2)
Figura 5.1 Sectiune prin piston

Lm 54.6 mm

raportul intre grosimea capului pistonului si alezaj

0.09 D
0.09 78
7.02 mm

(5.3)

0.09
D

pentru distanta pana la canalul

primului segment

H1
0.06
D

H 1 0.06 D
(5.4)

H 1 0.06 78
H 1 4.68 mm

raportul dintre distanta intre canalele portsegment si alezaj

H2
0.04
D
H 2 0.04 D
(5.5)

H 2 0.04 78
H 2 3.12 mm

grosimea pistonului in zona port-segment raportata la alezaj

S
0.06
D

S 0.06 D
(5.6)

S 0.06 78

S 4.68 mm

raportul dintre grosimea peretelui in zina mantalei si alezaj

m
0.03
D

m 0.03 D
(5.7)

m 0.03 78
m 2.34 mm

du
1.3
d

diamterul umerilor pistonui raportat la diametrul boltului

d u 1.3 d
(5.8)

d u 1.3 22
d u 28.6 mm
Pistonul va fi construit din aliaj de aluminiu ATC Si10Cu3 cu coeficientul de dilatare

P 21 10 6
.
5.2 Calculul pistonului
5.2.1 Calculul capului pistonului
Diametrul de cap al pistonului se calculeaza tinandu-se cont de dilatarile termice ale
pistonului si cilindrului folosind relatia:

D pc

D 1 cil Tcil T0 C
1 P TP T0

(5.9)

Unde:

cil

cil 11 10 6
: coeficientul de dilatare al materialului cilindrului;

Tcil

Tcil 490 K
: temepratura cilindrului;

T0

T0 298 K
: temperatura mediu montaj;

: jocul la cald in functionare;

C 0,003 D
(5.10)

C 0.234 mm

TP

: temepratura pistonului; pentru pistonul din aliaj de aluminiu,

TP 560 K

consideram:

78 1 11 10 6 490 298 0.234

D pc

1 21 10 6 560 298

D pc 77.93 mm
Cunoscand diametrul capului pistonului se poate determina adancimea
canalului portsegment:

A a a

D D pc
2

(5.11)

A 2.5 1

78 77.93
2

A 3.065 mm

Verificarea de rezistenta a capului pistonului se face considerand capul o

Di

placa plana de grosime constanta

si diametrul exterior
, incastrata pe
contur in regiunea port-segmenti si supusa static la solicitari termo-mecanice.

Di
Diametrul

se determina cu relatia:

Di D 2 A 2 S
(5.12)

Di 78 2 3.065 2 4.68
Di 62.51 mm
Capul pistonului se considera incastrat, cu o sarcina uniform distribuita
egala cu presiuna maxima a gazelor. Eforturile unitare au valorile extreme:
- la margine:
pe directia radiala:

r mar

3 p max Di
16 2

(5.13)

Valorile eforturilor unitare la margine pe directia radiala considerandu-se

pozitive pe fibra superioara si negativa pe fibra inferioara. Capul pistonului se

r mar adm 170 MPa

considera ca rezista la solicitarile mecanice radiale daca

r mar

3 4.2 62.512
16 7.02 2

r mar 62.44 MPa adm

- pe directia tangentiala:

t mar r mar
(5.14)

Unde apare coeficientul lui Poisson

. Pentru aliaje de aluminiu

0,33
.

t mar 0,34 62.44

t mar 212296 MPa

r mar t mar

-in centru:

(5.15)

62.44 21.2296
2

c 41.8348 MPa

5.2.2 Calculul regiunii portsegmenti

Se verifica static la comprimare sub actiunea fortei maxime de presiune a gazelor

si la intindere sub actiunea fortei de inertie

FC

D 2
p
4 max

(5.16)

78 2
FC
4.2
4
FC 20069 N

Fi m p R 2 1
(5.17)

Fi 0.332 0.050 439.8232 1

4

Fi 3931 N
Sectiunea periculoasa, de calcul, este cea slabita de canalizatia de
evacuare a uleiului raclat de segmentul de ungere:

D Di
2
Du Di2 u u
4
2

(5.18)

Unde:

Du D 2 A
(5.19)

Du 78 2 43.065
Du 71.87 mm

este numarul de gauri de ungere de diametru

u 6
;

78.5 66.5

78.5 2 66.5 2 6 2.5

4
2

1559 mm 2

Astfel:

c max

FC

(5.20)

 c max

20069
1559

c max 12.87 MPa

i max

Fi

(5.21)

i max

43931
1559

i max 2.52 MPa

5.2.3 Calculul mantalei

Tinand cont de dilatarile termice, calculam diametrul mantalei:

D pm

D1 cil Tcil T0 m
1 p Tm T0

(5.22)
Unde:

m 0.0009 D
(5.23)

m 0.00704 mm

Tm 373 K

Tm

este temperatura mantalei;

D pm

78 1 1110 6 192 0.0702

1 22 10 6 115
D pm 77.78 mm

Jocul de montaj la baza mantalei este:

m D D pm
(5.24)

m 78 77.78
m 0.22
[0.2..0.7]

Presiunea maxima pe manta este presiunea generata de forta normala

maxima pe suprafata mantalei.

p m max

N max
D Lm Aev
(5.25)

Unde

N max

Aev

N max 1267.68 N
este forta normala maxima;

este aria evazarii mantalei; la MAS aceasta este:

Aev a1 b2
(5.26)

Aev 121 mm
pm max

1267.68
78 54.6 121

p m max 0.3 MPa

5.2.4 Calculul umerilor pistonului

Se verifica la forfecare sub actiunea fortei maxime de presiune a gazelor:

2

max

D p max

2 du d

(5.27)

max

78 2 4.2
2 30 2 22

N
N
adm 40
2
2
mm
mm

max 14.55

CAP.6

BIELA

Biela se construieste din 34MoCrNi15, cu modulul de elasticitate

N
E 21 10 4
2
mm

si coeficientul de dilatare termica

1
10 5
K

6.1 Piciorul bielei

6.1.1 Predimensionarea
Diametrul exterior al piciorului bielei este
proportional cu diametrul boltului:

d pe 1.59d
(6.1)

d pe 1.59 22
d pe 35 mm
Grosimea minima a peretelui de calculeaza
scazand raza interioara din cea exterioara:

hmin

d pe d pi

hmin

2
35 22
2

Figura 6.1 Piciorul bielei

hmin 6.5 mm

(6.2)

Pentru racordarea cu corpul bielei, vom folosi raza de racordare

38.5 mm

si

35
unghiul de incastrare

p 120
Pe baza figurii 6.1 putem determina unghiul

si putem calcula

pozitia sectiunii minime

si latimea corpului bielei in aceasta sectiune

d pe

sin

xp

(6.3)

L p d pe 2 cos 2
(6.4)

35

38.5 sin 35
2

xp

x p 29.25 mm
Lp=0.52dpe

L p 18.2 mm
6.1.2 Verificarea de rezistenta
a) Efortul unitar maxim de intindere

Fi
Forta
(forta care intinde biela) se considera uniform distribuita pe
jumatatea superioara a piciorului si este data de masa grupului piston:

Fi m gp R 2 1
(6.5)

Fi 3931 N

Efortul unitar maxim apare in fibra exterioara in zona de racordare cu

capul la unghiul

1
6rm h
i max 2 M
kN
h 2rm h

bh

(6.6)

Unde:

unghiul la care apare efortul unitar maxim este dat de unghiul de

p
incastrare

15
si un unghi aditional

p
(6.7)

15 120

135

N N 0 cos

Fi
2

forta normala:

sin cos
(6.8)

N 0 Fi 5720 8 10 3
(6.9)

N 0 3931 5270 8 135

N 0 1823 N
N 1823 cos 135

3931
sin 135 cos 135
2
N 1750 N

Momentul incovoietor

M M 0 rm N 0 N

(6.10)

M 0 Fi rm 3.3 297 10 4
(6.11)

rm

d pe d pi
2

(6.12)

rm

35 22
2

rm 28.5 mm
M 0 3931 28.5 33 135 297 10 4
M 0 46583 Nmm
M 46853 28.51823 1750
M 48897 Nmm

grosimea corpului:
2

d pi
d pe

d pe

h
cos
2
sin 2
2
2

(6.13)
2

22
35

35

h
38.5 cos15 30 2
38.5 sin 2 15
2
2

h 7.43

k 1

fractiunea din forta normala preluata de piston:

1
6rm h
r ia dm imax 2 M
kN
0
h(2rm h)

bh

(6.14)

6 28.5 5.5
1
i max 2 48897
1 1750
5.5 2 28.5 5.5

22 5.5

i max 429 MPa 1200

b) Efortul unitar maxim produs de forta care comprima biela

Efortul de comprimare a piciorului bielei se considera maxim in fibra

p
exterioara, in zona de racordare la unghiul
. Acest efort este dat de forta de
comprimare generata de presiunea maxima a gazelor din camera de ardere.

Fc

D 2
p Fi
4 max

(6.15)

78 2
Fc
4.02 3931
4
Fc 15278 N

6rm h
1
c max 2 M
kN
h 2rm h

bh

(6.16)

N N 0 cos p c p sin p cos p

2

(6.17)

M M 0 rm N 0 N

M0
Momentul

N0
si forta

(6.18)

se determina folosind diagrama din figura 6.1.

M0
Figura 6.2 Variatia reactiunilor

N0

si

Din figura 6.2 rezulta:

N 0 3 10 3 Fc
(6.19)

N 0 45.8 N


M 0 10 3 Fc rm
(6.20)

M 0 435.423 Nmm
15278

N 45.8 cos120

120
sin 120 cos120
180
2

N 221.9 N

M 435 28.5 45.8 221.9

M 4583 Nmm

6 28.5 5.5
1
c max 2 ( 4583)
1 221.9
5.5 2 28.5 5.5

22 5.5

c max 37 MPa 0
c) Coeficientul de siguranta

u n

(6.21)

c
=2.61
d) Verificarea deformatiei
Pentru o functionare corespunzatoare a mecanismului, sageata bielei in
planul normal nu trebuie sa fie mai mare de jumatate din deformatia boltului

0,021 mm

fp

9,6 Fi rm3

10 E b 2 rm d pi

90 2
(6.22)

fp

9,6 3931 28.53

120 90
3
10 5 2110 4 22 2 28.5 22
f p 3.96 10 5 mm

0.07
mm
2

6.2 Capul bielei

45
Planul de separare a capului bielei este inclinat la un unghi

fata

z 2
de axa bielei si este asamblat cu doua suruburi
. Forta care actioneaza
asupra fiecarui surub depinde de forta de maxima de intindere a capului bielei

F
ic

Fs

Fic
z

sin
(6.23)

2
Fic mtr 1 ma mc R max

(6.24)
Unde masa pieselor care efectueaza miscare de translatie si masa partii

m
a

din biela care efectueaza miscare de rotatie

au fost calculate in capitolul 2

 mtr

0.838 kg; ma 0.648 kg

. Masa capului bielei reprezinta a cincea parte din
masa partii din biela care efectueaza miscare de rotatie:

mc 0,25 ma
(6.25)

mc 0.2 0.346
mc 0.0865 kg

max

Viteza unghiulara maxima

reprezinta viteza bielei la turatie
maxima. In cazul unui motor MAS turatia maxima este:

nmax 1.5n
(6.26)

nmax 1.5 4200

rot
min

nmax 6300

max

nmax
30

(6.27)

max

6300
30
m
2
s

max 659

Fic 0.562 1 0.346 0.0865 0.0505 659 2

4

Fic 21097 N

Fs

21097
sin 45
2
Fs 7459 N

Forta de prestrangere initiala aplicata suruburilor capacului este:

F0 2 Fs
(6.28)

F0 2 7459
F0 14918 N
Forta suplimentara in exploatare:

Fs 0,15 Fs
(6.29)

Fs 0,15 7459

Fs 1118.95 N
Forta maxima in exploatare este suma dintre forta de prestrangere
initiala si forta suplimentara in exploatare:

F F0 Fs

(6.30)

F 16036 N

ds

4 c F

1,15 c
(6.31)

ds

4 2.5 16036
1,15 1000

d s 6.6 mm
Alegem surubul

M8 conform STAS 510-74 cu pasul 1.25.

Pentru acest surub vom face o verificare sumara la oboseala, primul pas
fiind determinarea solicitarii maxime si minime pentru zona filetata:

max

4 F

d s2
(6.32)

min

4 F0

d s2
(6.33)

max

4 16036
6.6 2

max 468 MPa

min

4 14918
11.835 2

min 436 MPa

m
In continuare se calculeaza

si raportul

1 100 MPa

) si

dintre

(pentru oteluri aliate

max min
2

(6.34)

468 436
2

 15 MPa

max min
2

(6.35)

468 436
2

m 452 MPa

1
c
(6.36)

600
1000

0,6
Si se verifica respectarea conditiei:

1
m
(6.37)

0,2
Unde

0,6 0,2

1
1
1 0,6

0 .4
m
Deoarece conditia (6.37) se respecta, vom calcula coeficientul de
siguranta la oboseala pentru zona filetata:

(6.38)

4,25 0,85
Pentru oteluri aliate se recomanda

1,15
si

1000
5 .5
15 0,2 291
0,8 1
c 5.16

d 0 6 mm

ds
Pentru zona nefiletata inlocuim

max

cu

1,6
si consideram

4 F

d 02
(6.39)

min

4 F0

d 02
(6.40)

max

4 16036
62

max 567 MPa

min

4 14918
62

min 527 MPa

max min
2

(6.41)

567 527
2

20 MPa

max min
2

(6.42)

567 527
2

m 547 MPa

(6.43)

1000
5 .5
15 0,2 452
0,8 1
c 4.65

6.2.1 Dimensionarea capului bielei

Dimensiunile capului bielei sunt strans legate de alezaj, diametrul

manetonului si lungimea sa precum si de diametrul filetului suruburilor.
Diametrul manetonului este:

d m 0,55 D
(6.44)

d m 42.9 d m 43 mm
Lungimea manetonului:

Lm 0,52d m
(6.45)

Lm 0,62 43
Lm 26.66 Lm 27 mm
Cunoscand dimensiunile fusului, se face o verificare sumara de rezistenta
la presiune maxima si incalzire a fusului. Aceasta se face pe baza valorilor
maxima si medie a solicitarilor fusului, calculate in capitolul 2 pentru trasarea

Rm max 12205 N Rm med 8381 N

diagramei polare.

Presiunea maxima la care este supus fusul maneton:

p m max

Rm max
d m Lm
(6.46)

pm max

12205
43 27

pm max 10.51 MPa

Presiunea medie:

p m med

Rm med
d m Lm
(6.47)

p m med

8381
43 27

pm med 7.21 MPa

Coeficientul de uzura depinde de presiunea medie la care este supus
fusul si viteza sa periferica:

kf

p m med wm3
(6.48)

wm

dm n
60

(6.49)

Unde

reprezinta factorul de corectie a vitezei. Pentru raportul

1
5

1,042
.

wm 1,042

43 4200
60
m
s

wm 9.83

k f 4.81 9.833
MJ
3
s

k f 67.59

Valoare coeficientului de uzura arata ca se pot utiliza cuzineti din aliaj de

k f 95
Staniu, acestia rezistand la incalzire pentru

hcu 1.9
Grosimea cuzinetului este:
Diametrul interior al capului bielei este:

d c d m 2hcu
(6.50)

d c 43 2 1.9
d c 47 mm
Diametrul exterior al capului:

d ce 67.9
Grosimea capului bielei este egala cu lungimea fusului maneton.

bc 43 mm

c 130
Racordarea cu corpul se fac la un unghi
racordare

40 mm

. Cu raza de
.

d ce

sin c
2

xc

(6.51)

Lc d ce 2 cos c 2
(6.52)

68

38.5 sin 130

2

xc

xc 55.49 mm
Lc 1.2 1802 mm Lc
=21.84

Figura 6.3 Capul bielei

Verificarea de rezistenta a capului bielei

Se face la intindere sub actiunea fortei Fic, sinusoidal distribuita pe jumatatea
inferioara a capului. Folosind relatiile pentru grinzi drepte, efortul unitar in sectiunea de
racordare este:

ic

kM M 0 kn N 0

A 100...300 MPa
WC
Ac
(6.53)

Fic Lc
0,83 co 62 Nmm
2
N 0 10 3 Fic 792 3 co N

M 0 10 3

(6.54)

M0

lc

d ce d c
2

=8480 N

(6.55)

kM

N0

=57.3 mm distanta intre axele suruburilor

=27743 Nmm si

h
1 cu
hc
1
kN
h
1 cu
hc

(6.56)

k M =0.99
k N =0.848
Wc

bc hc2
mm3
6

modulul de rezistenta

(6.57)

Wc=

759

mm3

Ac bc h c mm 2

aria sectiunii
A c =429 mm2

Din calcule
c

(6.58)

=Lm=43 mm latime cap biela

b
Verificarea deformatiei capului
Sageata maxima, in plan normal la axa bielei este:
fc

1,5 Fic lc3

co 90o
106 E lc lcu

0,5 cu
(6.59)

bc hc3
Ic
mm 4
12

I cu

bc hcu3
mm 4
12

momentul de inertie al sectiunii capului

(6.60)

momentul de inertie al cuzinetului

(6.61)

Din calcule:
Ic

=4025 mm4 si

I cu

=2300 mm4

cu =0.003dm=0.129 mm
Calculul corpului bielei
Dimensiunile corpului bielei
Dinemsiunile corpului bielei
B = 0,75 H
a = 0,16 H

h = 0,666 H
e = 0,583 H

Hpicior = 0.48dc=19.96 latime corp picior

Hcap = 1.1Hp =24.6 mm latime corp cap

HM =

Hc+H p
=23.1 mm
2

Pentru picior:
B = 0,75 Hp=16.5 mm
a = 0,16 Hp=3.6 mm
h = 0,666 Hp=14.6 mm
e = 0,583 Hp=12.8 mm
Pentru cap:
B = 0,75 H c=17.32 mm
a = 0,16 Hc =3.8 mm
h = 0,666 H c=15.38 mm
e = 0,583 H c=13.46 mm
Pentru mediu:
B = 0,75 H M=17.3 mm
a = 0,16 H M=3.6 mm
h = 0,666 H M=15.3 mm
e = 0,583 H M=13.46 mm

Se verifica la oboseala prin intindere compresiune in sectiunea minima si medie

(in care se considera si flambajul ce insoteste comprimarea, in planul de miscare si cel de
incastrare)
-

m ,max

In sectiunea minima (m)

Fc
a 200...400 MPa
Am
(6.62)

Am 2 Ba ( L p 2a )a mm 2

(6.63)
Am=175 mm2

m max =87 MPa

m, min
m min

Fi
MPa
Am

=-22.46 MPa

Fi valoarea de la calculul piciorului

c

2...3

c =2.59<3

, , , , 1
- se considera aceleasi de la piciorul bielei
-

M ,max k z

In sectiunea medie (M), in planul de miscare

Fc FiBM
43 a 200 MPa
AM

AM

2 BM aM aM H M 2aM

(6.64)

Am=192 mm2

Din calcule
kz 1 c

L2 AM
Iz

=1.52
3
B H 3 BM aM H M 2aM
Iz M M
mm4
12

(6.65)

=5986
c = 0,0002...0,0005

(6.66)

 M ,min
FiBM

Fc FiBM
AM

= 29
Vt R1 V2 x2 2 N
2

Vt V1 V2 dm3
V1

=9607
kg
7,85
3
dm

=0.024

d pe d 2 b dm3
4

=0.011

=0.013
L' L x p xc

1
2.95

m

M , max M , min
2
M , max M , min
2

(6.70)

x2 1,5 x p

(6.68)

(6.69)

L'd e

3
V2 AM x p
dm
2

cz

(6.67)

(6.71)

=117.26
L' d pe
4

=23.31

(6.72)

=7

=36

(6.73)

(6.74)

0,64
- strunjit fin

, ,
- au aceleasi valori ca la picior

 max =

0=

F
2

ds
4

[MPa]

F0
2

ds
4

[MPa]