ANUL III

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Definiti auditul in general si identificati elementele fundamentale ale acestuia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi
independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea
exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu
(standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Elementele principale care definesc auditul:
- examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
- scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra
acesteia;
- opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i
independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are
anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan
independent;
- examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte
stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care
constituie criteriu de calitate.
2. Ce este auditul financiar?
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la
certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul
legal, controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte
misiuni ca, de exemplu:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
- auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea
regulamentar a acestora n situaiile financiare;
- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica
respectarea legislaiei sociale;
- auditul financiar asupra situaiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea
creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti
poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau
unei misiuni de audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare
dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i
reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra
situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea

sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit

statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
3. Definite auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acestuia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil
competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea
exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i
situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit,
inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii
legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.),
ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau
persoan juridic;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile
financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i
celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil
aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel,
clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a
rezultatelor obinute de entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia
l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile
utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea
auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale,
prin oferirea unei resigurri referitoare la:
- acurateea declaraiilor financiare;
- continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
- existena unor fraude;
- respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i
probleme sociale.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil
competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea
exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si
situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.
4. Faze si etape in executarea unei misiuni de audit de baza.
Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz
asupra situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care,
n succesiunea lor logic i practic, aa cum se pot identifica n Standardele
Internaionale de Audit, se prezint astfel:
Faze
Etape

Faza iniial
Faza
executrii
lucrrilor

Faza final

acceptarea mandatului i contractarea

lucrrilor de audit
orientarea i planificarea auditului
aprecierea controlului intern
controlul conturilor
examenul situaiilor financiare
evenimente posterioare nchiderii exerciiului
utilizarea lucrrilor altor profesioniti
alte lucrri necesare nchiderii
raportul de audit
documentarea lucrrilor de audit

5. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.

nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul
trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama
de unele reguli profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile
necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c
auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin
de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se
desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre
misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre
adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s
convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o
Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau
n orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din
exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie
s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd
seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
Evaluarea ntreprinderilor
Aplicaia 1.
Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000;

cheltuieli de nfiintare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000;

furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social
100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
Metoda aditiva
ANC = Capitaluri proprii corectii = Capital social + Rezerve + Profit corectii pe ch de
infiintare = 100.000 + 10.000 + 55.000 15.000 = 150.000
Metoda substractiva
ANC = Active Datorii corectii = Cladiri + Echipamente +Stocuri + Casa + Banca +
Cheltuieli infiintare Furnizori Creditori - Imprumuturi bancare tl Venituri anticipate
corectii pe cheltuieli de infiintare = 200.000 + 250.000 + 300.000 + 10.000 + 150.000 +
15.000 400.000 80.000 200.000 80.000 15.000 = 150.000
Aplicaia 2.
Se dau urmtoarele elemente de bilant:
total activ = 425.000 mii lei;
cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, cu ce sum va fi ajustat (corijat) n minus
bilantul contabil?
Bilantul economic = Bilant contabil Ch. constituire Ch. cercetare Brevete
proprietate = Bilant contabil 2.500 15.500 125.000 = Bilant contabil 143.000 lei
Aplicaia 3.
O ntreprindere a fost introdus la Burs n exercitiul N-1. Ultimul su dividend de 10
u.m. tocmai s-a pltit. Se asteapt o crestere a dividendului su ntr-un ritm anual de 8%
pn la sfrsitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru urmtorii doi ani si apoi o
crestere de 4% pn la infinit. S se determine valoarea de piat a afacerii (actiunii)
stiind c rata de rentabilitate asteptat de actionari pentru capitalurile proprii este de
10%.
Se utilizeaz modelul Gordon Shapiro n trei secvene crora le corespunde
oanumit rat de cretere a dividendelor.
V = D1/ (1 + r ) + D2/ (1 + r )2+ D3/ (1 + r )3+ D4/ ( 1 + r)4+ D5 / (1 + r )5+
+ D6/( (1 + r )5* ( r - g ))
V = (10*1,08) / (1+0,1)+ (10*1,082) / (1+0,1)2+(10*1,083) / (1+0,1)3+(10*1,083*1,06) /
(1+0,1)4+(10*1,083*1,062) / (1+0,1)5+ +(10*1,083*1,062*1,04) / ((1+0,1)5*(0,1-0,04))
V = 10,8/1,01 + 11,664/1,21 + 12,59712/1,331 + 13,3529472/1,4641 +
14,154124032/1,61051 + 14,72028899328/0,0966306 = 10,693 + 9,639 + 9,464 + 9,120
+ 8,780 + 152,335 = 200,031

Aplicaia 4.
Valoarea nominal a unei obligaiuni cu termen de rscumprare i cu plata anual a
dobnzii este de 100$. Rata cuponuluieste de 5%, iar scadena este pe 3 ani. Cursul
curent de pia este de 102$. S se determine valoarea actualizat net.
Anul 1: 100/(1+0,05)1 = 95,23 usd
Anul 2: 100/(1+0,05)2 = 100/1,1025 = 90,70
Anul 3: 100/(1+0,05)3 = 100/1,1576 = 86,39
VAN = Anul 1 + Anul 2 + Anul 3 Cursul curent = 272,32 102 = 170,32 usd
Aplicaia 5.
Un utilaj n valoare de 12.307 lei este achiziionat n baza unui contract de leasing
financiar cu urmtoarele caracteristici: data intrrii n vigoare 1 ianuarie N; durata
contractului 5 ani; ratele de 1.500 lei se pltesc la sfritul anului; rata efectiv a
dobnzii este 10 %. Avansul de 6.000 lei este pltibil imediat; transferul dreptului de
proprietate se face la valoarea rezidual de 1.000 lei. Care este valoarea actual a
plilor de leasing avnd n vedere o rat medie a dobnzilor pe pia de 12%?
Anul 1: 1500/(1+0,12)1= 1339,29
Anul 2: 1500/1,122= 1195,79
Anul 3: 1500/1,123= 1067,67
Anul 4: 1500/1,124= 953,28
Anul 5: (1500+1000)/1,125= 1418,57
VAN = Anul 1 + + Anul 5 = 5974,6
Fuziuni i divizri de ntreprinderi
1. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:
Societatea A: active diverse 114.000 lei, datorii 60.000 lei, numr de aciuni 300 titluri.
Societatea B: active diverse 63.000 lei, datorii 36.000 lei, numr de aciuni 180 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 60 de aciuni n
cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Societatea A
Societatea B - absorbita
Active diverse
114.000
Active diverse
63.000
-Datorii
- 60.000
- Datorii
-36.000
=Activ net contabil
54.000
= Activ net contabil
27.000
Nr. actiuni
300
Valoarea actiunii
= 54.000/300 =
180 lei/act
Numar de actiuni ce trebuie emise: 27.000/180 = 150 actiuni
Pentru cele 180 actiuni ale lui B A emite 150 actiuni
Un actionar ce detine 60 actiuni primeste x actiuni

X= (150 x 60)/180 = 50 actiuni

2. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:
Societatea A: active diverse 85.500 lei, datorii 45.000 lei, numr de aciuni 225 titluri.
Societatea B: active diverse 47.250 lei, datorii 27.000 lei, numr de aciuni 135 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 45 de aciuni n
cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Societatea A
Active diverse
-Datorii
=Activ net contabil
Nr. actiuni
Valoarea actiunii

Societatea B - absorbita
85.500
Active diverse
-45.000
- Datorii
40.500
= Activ net contabil
225
= 40.500/225 =
180 lei/act
Numar de actiuni ce trebuie emise: 20.250/180 = 112,5 actiuni
Pentru cele 135 actiuni ale lui B A emite 112,5 actiuni
Un actionar ce detine 45 actiuni primeste x actiuni

47.250
-27.000
20.250

X= (112,5 x 45)/135 = 37,5 actiuni

3. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:
Societatea A: active diverse 142.500 lei, datorii 75.000 lei, numr de aciuni 375 titluri.
Societatea B: active diverse 78.750 lei, datorii 45.000 lei, numr de aciuni 225 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 75 de aciuni n
cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Societatea A
Active diverse
-Datorii
=Activ net contabil
Nr. actiuni
Valoarea actiunii

Societatea B - absorbita
142.500
Active diverse
-75.000
- Datorii
67.500
= Activ net contabil
375
= 67.500/375 =
180 lei/act
Numar de actiuni ce trebuie emise: 33.750/180 = 187,5 actiuni
Pentru cele 225 actiuni ale lui B A emite 187,5 actiuni
Un actionar ce detine 75 actiuni primeste x actiuni

78.750
-45.000
33.750

X= (187,5 x 75)/225 = 62,5 actiuni

4. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:
Societatea A: active diverse 57.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 150 titluri.
Societatea B: active diverse 31.500 lei, datorii 18.000 lei, numr de aciuni 90 titluri.

Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 30 de aciuni n

cazul n care societatea B absoarbe societatea A.
Societatea B
Active diverse
-Datorii
=Activ net contabil
Nr. actiuni
Valoarea actiunii

Societatea A - absorbita
31.500
Active diverse
-18.000
- Datorii
13.500
= Activ net contabil
90
= 13.500 /90 =
150 lei/act
Numar de actiuni ce trebuie emise: 27.000/150 = 180 actiuni
Pentru cele 150 actiuni ale lui A B emite 180 actiuni
Un actionar ce detine 30 actiuni primeste x actiuni

57.000
-30.000
27.000

X= (180 x 30)/150 = 36 actiuni

5. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:
Societatea A: active diverse 114.000 lei, datorii 60.000 lei, numr de aciuni 300 titluri.
Societatea B: active diverse 63.000 lei, datorii 36.000 lei, numr de aciuni 180 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 60 de aciuni n
cazul n care societatea B absoarbe societatea A.
Societatea B
Active diverse
-Datorii
=Activ net contabil
Nr. actiuni
Valoarea actiunii

Societatea A - absorbita
Active diverse
- Datorii
= Activ net contabil

63.000
-36.000
27.000
180
= 27.000/180 =
150 lei/act
Numar de actiuni ce trebuie emise: 54.000/150 = 360 actiuni
Pentru cele 300 actiuni ale lui A B emite 360 actiuni
Un actionar ce detine 60 actiuni primeste x actiuni

114.000
-60.000
54.000

X= (360 x 60)/300 = 72 actiuni

STUDII DE FEZABILITATE
1. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de
actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An
a)
b)
c)
d)

Costinvestiie
15,000

Costuri de exploatare
6,420
6,620
7,500

Totalcost
15,000
6,420
6,620
7,500

Total ncasri
9,440
9,640
10,700

e)
f)
Total

11,445

6,500
8,500
35,540

6,500
8,500
50,540

11,700
22,700
64,180

An

Costinvestiie Costuri de
Totalcost
Total
Cash-Flow
exploatare
ncasri
0
15000
15000
-15000
1
6420
6420
9440
3020
2
6620
6620
9649
3029
3
7500
7500
10700
3200
4
6500
6500
11700
5200
5
8500
8500
22700
14200
Total
15000
35540
50540
64180
13649
Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin
intermediul acestui indicator.
Rezolvare:
VAN = -I+ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n
I = costul investitiei;
CFt = cash-flow-ul aferent anului t;
Vrez = valoarea reziduala;
r=rata de actualizare(20 %);
n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:
1/(1+a)n
unde:
a = rata de actualizare;
n = anul
Criteriul valorii actuale nete (VAN) urmrete alegerea proiectului de investiii cu
valoarea actual net cea mai ridicat. De asemenea, pentru ca un proiect s fie
rentabil, trebuie ca VAN>0. Din prisma acestui indicator putem sa apreciem ca proiectul
de investitii este fezabil atunci cand VAN este pozitiv. Atunci cand VAN-ul este pozitiv se
poate afirma ca profitabilitatea investitiei este mai mare decat rata de actualizare
( respectiv decat plasarea sumei de bani la o rata de dobanda pe piata "k") adica
,rentabilitatea minima ceruta de investitor pentru ca acesta sa considere ca merita sa
investeasca.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
daca VAN > 0, investitia se accepta;
daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;
daca VAN < 0, investitia este respinsa
VAN = -15000 15000/(1+0,2)1+ 3020 /1,022+ 3029/1,23+ 3200/1,24 + 5200/1,25+
14200/1,26=

VAN = -15000 12500 + 2097,22 + 1752,89 + 1543,21 + 2089,76 + 4755,55 =

-15261,37
investitia este respinsa.
2. Ce reprezint durata de viaa a unui proiect investitional?
Din perspectiva financiara, orice actiune de alocare, plasare a capitalului cu scopul
obtineri iunor castiguri reprezinta o investitie sau altfel spus: schimbarea unei sume
prezente si certe pe speranta obtinerii in viitor a unor venituri superioare, dar probabile.
Din perspectiva contabila, investitia reprezinta o imobilizare, fiind asimilata
cheltuielilor efectuate in scopul obtinerii unor bunuri cu valoare mare si de folosinta
indelungata. Investitia reprezinta efortul depus in scopul obtinerii de efecte. Obiectivul
acesteia este de aobtine efecte cat mai mari cu efort cat mai mic, adica sa fie fezabila.
Durata de viata a unui proiect investitional este compusa din doua etape: durata de
implementare a proiectului investitional si cea de exploatare a investitiei realizate.
Perioada implementarii proiectului investitional este caracterizata de efortul sustinut de
intreprindere, deci reprezinta valoarea totala a proiectului.
Perioada de exploatare cuprinde toate efectele generate de proiectul investitional,
efecte caracterizare prin fluxuri de incasari si plati. Diferenta dintre aceste fluxuri de
incasari si plati are ca rezultat un flux net al investitiei, adica cash-flow net. Un proiect
investitional
este
fezabil
atunci cand efectele perioadei de exploatare sunt mai mari decat eforturile perioadei de
implementare. Durata de exploatare a unei investitii poate fi stabilita prin doua metode:
- Metoda contabila: pe baza catalogului cu duratele normate de exploatare a
imobilizarilor = amortizare contabila
- Metoda utilizata in practica are la baza planul de afaceri, adica incasarile
si platile. Perioada de exploatare a unui proiect investitional este de regula 3-5
ani, maxim 10, datorita faptului ca incasarile si platile trebuie estimate cat mai
riguros.
3. Care este modul de calcul a ratei interne de rentabilitate?
Este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN este egala cu
zero. Altfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care
valoarea actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata
a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero. Rata
interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe
piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta.
Numai in aceste conditii rata interna arentabilitatii
permite
compensarea
costului
finantarii.
SUM [ CFt / ( 1 + a ) ] - I = 0.
RATA INTERNA DE RENTABILITATE : indicator utilizat in analizele efectuate asupra
eficientei proiectelor de investitii prin utilizarea tehnicii actualizarii. Exprima acel nivel al
ratei dobanzii care egalizeaza veniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care
face ca valoarea venitului net actualizat sa fie egala cu zero. Acest indicator se
utilizeaza in analiza eficientei proiectelor de investitii. Rata interna de rentabilitate este
pragul minim de rentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient.
Formula de calcul a ratei interne de rentabilitate este :RIR= rmin+
(rmin - rmax)* VANrmin /(VANrmin + VANrmax).

unde : RIR=rata interna de rentabilitate ; rmin= rata minima de actualizare

corespunzatoare
venitului net actualizat care are valoare pozitiva ; rmax= rata minima de actualizare
corespunzatoare venitului net actualizat care are valoare negativa; VNA(+) = valoarea
pozitiva a venitului net actualizat care corespunde ratei minime de actualizare; VNA(-) =
valoarea negative a venitului net actualizat care corespunde ratei maxime de
actualizare; |VNA(-) |= valoarea negativa a venitului net actualizat care corespunde ratei
maxime de actualizare luata in modul. Se recomanda ca diferenta dintre rmin si rmax sa
nu fie mai mare de 5. Criteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestuia
care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata. Cu
cat rata interna de rentabilitate este mai mare cu atat investitia este mai rentabila.
4. Ce este un plan de afaceri?
Planul de afaceri este proiectul unei afaceri, ce se bazeaza pe componentele sale
fundamentale: intreprinzatorul, care isi asuma in mod constient anumite riscuri pentru
ca doreste sa obtina un anumit profit, activitati (idea de afacere) care consuma resurse
si care genereaza profit si mediul de afaceri in care se desfasoara activitatile
respective.
5. De ce este nevoie de un plan de afaceri?
Planul de afaceri reprezinta pe de o parte un instrument intern prin care se poate
conduce si controla intregul proces de demarare a afecerii, iar pe de alta parte un
instrument extern, prin intermediul caruia se realizeaza comunicarea cu mediul
economic (client, furnizori, parteneri strategic, finantatori).
Analiza diagnostic a ntreprinderii
1. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos.
tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de
constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate
scadente n anul curent, 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi
ncasate peste 20 de luni i 10% din datoriile ctre furnizori au termene de plat
negociate prin contract de peste un an s se analizeze ratele de lichiditate pe baza
bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate.
Indicator 31.12.n
Imobilizri corporale 3000
Imobilizri necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Furnizori 1600
Alte datorii de exploatare 800

Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Cazul Bilantului patrimonial
a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= (Stocuri + Creante +
Disponibilitati )/(Datorii pe tl scadente in anul curent + 0,9 x Furnizori + Alte datorii de
exploatare + Datorii bancare pe TS) = (1000+2000+1000)/(400+1440+800+400) =
4000/3040=1,31 >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe
termen scurt din activele circulante
b) lichiditatea rapida= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente = (4000-1000)/3040 =
0,98
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = (Investitii financiare pe TS +Disponibilitati)/Datorii
curente=1000/3040 =0,32
2. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos.
tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de
constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate
scadente n anul curent, 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi
ncasate peste 20 de luni i 10% din datoriile ctre furnizori au termene de plat
negociate prin contract de peste un an s se analizeze ratele de solvabilitate pe baza
bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate.
Indicator 31.12.n
Imobilizri corporale 3000
Imobilizri necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Furnizori 1600
Alte datorii de exploatare 800
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400
Ratele de solvabilitate :
a) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii
totale=(3000+800+1000+2000+1000)/(3000+1600+800+400)= 7800/5800 = 1,34
b) Rata indatorarii generale = Datorii totale/Active totale=5800/7800 = 0,74
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
c) Indicatorul gradului de indatorare = Datorii > 1 an /CPR = (2600+ 0,1 x 1600)/2000 =
2760/2000 = 1,38
3. Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din sectorul
desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 80000
Stocuri 20000
Creante 5000

Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 50000
Datorii mai mari de un an 40000
Datorii de exploatare 14000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000
a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= (Stocuri + Creante +
Disponibilitati) /(Datorii de exploatare + Datorii bancare pe termen f scurt) = (20000 +
5000 + 1000)/(14000+2000) = 26000/16000 = 1,625 >1 rezulta ca intreprinderea
este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante
b) lichiditatea rapida= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 21000/16000 =
1,3125
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/16000 =0,0625
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=106000/16000= 6,625
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=106000/56000= 1,89
4. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X
despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze
repartiia valorii adugate pe destinaii.
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 20000
Producia vndut 30000
Producia stocat 1000
Producia imobilizat 200
Cheltuieli cu mrfurile 15000
Cheltuieli cu materii prime 15000
Cheltuieli salariale 12000
Cheltuieli cu amortizarea 3000
Cheltuieli cu chirii 1500
Cheltuieli cu dobnzi 1400
Impozit pe profit 1000
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de
vanzare, exclusive reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de
achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite
ulterior facturarii).
Marja comerciala = 20000 - 15000 = 5000 lei
Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului
provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)
Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica
de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia
lor functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;

- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii,

redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si
cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale
Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu
chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000 + 1500 +1400 = 12900 lei
Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata
(cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 + 200 =31200
lei
Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -12900 =23300lei
Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea
potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de
crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si
sa fie intr-o crestere continua.
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator
reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt
consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este
luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea.
Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii
permite obtinerea valorii adaugate nete.
5. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X
despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze
repartitia valorii adugate pe destinatii.
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 20000
Producia vndut 30000
Producia stocat 1000
Producia imobilizat 200
Cheltuieli cu mrfurile 15000
Cheltuieli cu materii prime 15000
Cheltuieli salariale 12000
Cheltuieli cu amortizarea 3000
Cheltuieli cu chirii 1500
Cheltuieli cu dobnzi 1400
Impozit pe profit 1000
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de
vanzare, exclusive reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de
achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite
ulterior facturarii).
Marja comerciala = 20000 - 15000 = 5000 lei
Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului
provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica

de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia
lor functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii,
redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si
cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale
Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu
chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000 + 1500 +1400 = 12900 lei
Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata
(cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 + 200 =31200
lei
Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -12900 =23300lei
Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea
potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de
crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si
sa fie intr-o crestere continua.
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator
reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt
consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este
luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea.
Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii
permite obtinerea valorii adaugate nete.
TINEREA CONTABILITATII
1. In debitul contului 923 Cheltuieli indirecte de productie au fost inregistrate
cheltuieli indirecte de 10.000 lei. Tinand cont de gradul de utilizare a capacitatii
de productie, se determina costul subactivitatii in suma de 1.000 lei. Costul
incorporabil de 9.000 lei se repartizeaza astfel: 5.000 lei produsul A si 4.000 lei
pentru produsul B. Inregistrati cu ajutorul clasei de conturi 9 urmatoarele:
a) repartizarea costurilor indirecte incorporabile
b) costurile subactivitatii
2. Societatea Alfa SA emite 1.000 obligatiuni la pretul de emisiune de 9
lei/obligatiune, valoarea nominala 10 lei/obligatiune, durata imprumutului 5 ani,
rata dobanzii anuale de 10%. Dobanda se plateste la sfarsitul fiecarui an. Dupa 2
ani, societatea Alfa rascumpara 250 de obligatiuni la pretul de 11 lei/obligatiune
pe care le anuleaza. Dupa 3 ani, societatea Alfa rascumpara 250 de obligatiuni la
pretul de 8 lei/obligatiune pe care le anuleaza.
Efetuati inregistrarile in contabilitate.
a) Emitere obligatiuni

% = 161
461
169

1000 x 10 = 10000 lei

1000x9 = 9000 lei
1000X(10-9) = 1000 lei

b) Rascumparare obligatiuni
506 = 5121
250 x 11 = 2750 lei
c) Anulare obligatiuni
% =
161
6642

506

2750 lei
250 x 10 lei = 2500 lei
250 lei

d) Rascumparare obligatiuni
506 = 5121
250 x 8 = 2000 lei
e) Anulare obligatiuni
161 = %
250 x 10 = 2500 lei
506
250 x 8 = 2000 lei
7642
500 lei
3. Societatea Grama achizitioneaza 30 de bilete de tratament la pretul de 1.000
lei/bilet, comision perceput de agentia de turism 300 lei, TVA la comision 24%.
Biletele sunt distribuite integral in mod gratuit salariatilor. Inregistrati in
contabilitate achizitia si distribuirea biletelor de tratament.
Achizitie bilete:
5322 = 401 30x1000=30000 lei
Inregistrare comision agentie
%
=
401
372
628
300
4426
72
Distribuire tichete
642 = 5322
30000 lei
Inregistrare impozit
421 = 444 30000 x 16% = 4800 lei
4. Societatea Alfa deschide un acreditiv pentru plata unei datorii fata de un furnizor
extern in suma de 10.000 euro. Cursul de schimb este de 4.2318 lei/euro. Suma
este utilizata pentru a deconta fata de un furnizor in valoare de 10.000 euro,
inregistrata la cursul de 4.1986 lei/euro. Cursul de la data decontarii este de
4.2130 lei/euro.
Inregistrarile efectuate de societatea Alfa.
581 = 5124 10000 eur

5412 = 581 10000 eur

401 = 5412 10000 eur
Diferente de curs:
5412 = 765 10000 x (4,2318 4,2130) = 10000x0,0188 = 188 lei
665 = 5412 10000 x (4,2130 4,1986) = 10000 x 0,144 = 144 lei
5. Conform bonului de predare, transfer, restituire se inregistreaza obtinerea de
produse finite in valoare de 10.000 lei. Pe baza facturii de avans si a ordinului de
plata nr. 15 se incaseaza un avans de la un client in suma de 2.480 lei.
Societatea comerciala livreaza produse finite conform facturii nr. 20, in valoare de
6.000 lei, TVA 24%. Se emite factura de stornare a avansului, iar pentru diferenta
se accepta un efect comercial (bilet la ordin). Sa se inregistreze urmatoarele:
a) obtinerea produselor finite
b) incasarea avansului de la client, pe baza facturii emise
c) livrarea produselor finite
d) stornarea facturii de avans
e) acceptarea efectului comercial pentru incasarea diferentei.
a) 345 = 711
b) 411 = %
419
4427

10000 lei
2480 lei
2000 lei
480 lei

5121 = 411 2480

c) 711 = 345
411 = % 6000 lei
701 4838,71 lei
4427 1161,29 lei
d) 411 = %
-2480 lei
419 -2000 lei
4427
-480 lei
e) 5113 = 411 3520 lei