STRADA GRUIA- AMENAJARE URBANA PE UN TEREN

IN PANTA
Andra Teodora Popa, Alexandra Mares Studente Anul I ,Facutatea Arhitectura si
urbanism, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Indrumator conf. dr. arh. Mihaela Ioana AGACHI, Facultatea de Arhitectura si
Urbanism, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Rezumat
Strada Gruia, din municipiul Cluj Napoca, face parte din ansamblul celor 7 sapte strazi ce
se intersecteaza intr-o zona intitulata intersectia sapte strazi, care apartine uneia dintre
colinele resedintei de judet. Strada are o lungime totala de 746,5 m, iar in altitudine urca
aproape pana la 400m (altitudinea Cetatuiei) in zona intersectiei cu strada Vanatorului.
Strada Gruia poate fi considerate o artera principala a cartierului cu acelasi nume, ea
facand legatura cu strazile Lacatusului, Miron Costin, Lapusului, Baia Mare, Dornei, C.
Negruzzi, Vanatorului, Trambitasului si 11 Octombrie. In intersectia 7 Strazi, ea
intalneste strazile Emil Racovita, Crisan, Mecanicilor, Carpati, Romulus Vuia si Cetatii.

Contextul urban
Municipiul Cluj Napoca, considerat si capitala istorica a Transilvaniei, este resedinta
judetului Cluj. Orasul este situat in zona centrala a Transilvaniei, intinzandu-se pe vaile
raurilor Somesul Mic si Nadas. La sud municipiul este strajuit de Dealul Feleac, iar la
sud-est ocupa terasa superioara a versantului nordic al dealului. Fiind amplasat in zona de
legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, orasul este
inconjurat de dealuri si coline cu inaltimi ce variaza intre 500 si 825 m. Climatul este
continental moderat, cu influente atlantice din zona vestica ce se resimt mai mult iarna si
toamna. Verile sunt calduroase, iar iernile sunt lipsite de viscole. Temperatura medie
anuala este de 8,2 C, iar media precipitatiilor atinge 663 mm, cea mai ploioasa luna
fiind iunie.

Str. Gruia

Amenajarea terenului
In vederea observarii si analizarii spatiului si a terenului strazii Gruia, am ales portiunea
de strada cuprinsa intre strada Vanatorului (Fig. 1) si strada Trambitasului (Fig.2).

Fig.1 : Str. Vanatorului

Fig. 2 : Str. Trambitasului

Portiunea de strada aleasa are o panta ce porneste usor abrupt din intersectia cu strada
Vanatorului, iar mai apoi, cam de la jumatatea drumului, devine lina. Aceasta regiune
este presarata atat cu blocuri de locuinte cat si cu case.

Fig. 3

Fig.4

Terenul fiind in panta, a fost necesara crearea unor platforme si terase plane, dispuse in
trepte si racordate prin taluzuri la terenul natural, pentru a face posibila realizarea
constructiilor. Astfel, in zona abrupta a strazii, atat blocurile de locuinte cat si parcajele
sunt situate in rambleu, blocurile dispunand de un parter inalt. Accesul in imobile se face
atat dinspre strada principala, prin trepte, diferenta de nivel dintre strada si acces fiind
aproximativ 1,70 m, cat si din parcaj, prin alei. Blocurile sunt pozitionate oblic in raport
cu strada, beneficiind de rigole pentru scurgerea apei in partea paralela cu curbele de

nivel. Reteaua de canalizare a blocurilor se afla la un nivel adancime fata de axul strazii,
iar marginile strazii sunt prevazute cu rigole acoperite.

Fig.5

Strada porneste, din intersectia cu strada Vanatorului, perpendicular pe curbele de nivel,

ajunge paralel cu acestea, iar mai apoi devine din nou perpendiculara pe curbele de nivel
in apropierea intersectiei 7 Strazi. Traseul este aproape drept, iar panta strazii varianza
intre 1,5% si 7,69%.

Fig.6
In planul topografic este prezentata terenul si nivelmentul acestuia prin curbele de nivel si
punctele de cota. In vederea intelegerii spatiului, am realizat un profil longitudinal sumar
al intregii strazi, luand ca puncte de reper intersectia axului strazii cu curbele principale
de nivel, si un profil longitudinal amanuntit al portiunii de strada studiata, prezentand atat
cotele si variatiile pantei, cat si distante intre punctele de cota.

Fig.7

Fig.8

Relatia cu mediul inconjurator

Cea mai mare influenta in amenajarea terenurilor si realizarea strazilor o are reliful.
Constructia strazilor depinde de denivelarile terenului, de tipul de sol si stabilitatea
acestuia, de conditiile climatice (variatii de temperatura, precipitatii etc.) si intr-o
oarecare masura si de vegetatie.

In cazul strazii Gruia, vegetatia consta in amenajarea sumara a spatiilor verzi ce

imprejmuiesc blocurile si presararea trotuarelor, pe anumite portiuni, cu copaci. In zona
de case, intalnim gradini si spatii verzi mai mari, frumos amenajate. Datorita conditiilor
de relief si clima, in aceasta regiune domina foioasele si rasinoasele, astfel ca intalnim
brazi, pini, fagi etc.

Fig. 8

Fig.9

Strada Gruia nu este o strada foarte populata, fiind situata intr-un cartier rezidential de
case si ville. Ca obiective putem mentiona baza sportiva CFR si Scoala speciala pentru
deficienti de auz.

Fig.10

Ca aspecte negative mentionam insuficienta trecerilor de pieton si a parcajelor din zona

blocurilor. Raportat la numarul de locuitori, locurile de parcare sunt relativ putine, o parte
a autovehiculelor fiind parcate pe trotuare. Totodata, racordarea strazii Gruia cu strada
Trambitasului este destul anevoioasa.

Fig.11
Din punct de vedere al orientarii strada este pozitionata in directia NE SV, fiind destul
de insorita, inaltimile blocurilor nu depasesc 4 etaje, iar casele sunt in majoritate parter +
mansarda.
Concluzii
In urma acestei analize a strazii s-a ajuns la urmatoarele concluzii: starea strazii si a
constructiilor se afla la un nivel mediu, nu se acorda suficienta importanta restaurarii
cladirilor vechi si a intretinerii si imbunatatirii spatiilor verzi; in ceea ce priveste notiunile
de organizare a strazii, ele sunt doar partial luate in considerare.

Bibliografie
1. Urbanismul , R. Laurian
2. Arhitectura peisajului , John O. Simonds, Editura Tehnica Bucuresti
3. Image of the city procedings of the international conference constructions, vol1,
M. I. Agachi, V. Mitrea, Cluj Napoca, 2003