UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Arhitectura Moderna
Perioada inceputului de sec. XX este una de mare creativitate artistica, perioada in care apar curente care sunt si astazi
admirate precum Cubismul n arta, Constructivismul si Functionalismul n arhitectura. Exista cateva grupuri i persoane
active n perioada anilor 1920 care se implic n costruirea unei noi arhitecturi precum Bauhaus (Germania), grupul De
Stijl (Olanda), grupul constructivistilor (Rusia). In Rusia au activat personalitati marcante ale curentului Constructivist:
Vladimir Tatlin, Kazimir Malevitch, Lazar El Lissitsky, fratii Vesnin (Leonid, Victor si Alexander), etc. Toate aceste
grupuri dein n comun cutarea unei estetici noi avand la baza ideile unor artisti de avangarda. Printre arhitecii
renumii ai acestor grupuri i micri s-au aflat Walter Gropius, Mies van der Rohe, le Corbusier, F. L. Wright, Alvar
Aalto, .a. Aceste personalitati vor introduce idealuri si slogane in arhitectura. Spre ex. arhitectul Henry Sullivan
(1856-1924) introduce in 1924 o fraza care va deveni motto-ul unei noi arhitecturi si care a va fi folosit pe intreg secolul
XX: Forma urmeaza Functiunea (A system of architectural ornament according with a philosophy of mans power,
New York, 1924).
F. L. Wright (1867-1959) este un arhitect american care a nceput sa activeze la nceputul sec. al XX-lea. Din
copilarie Wright a fost un rebel. A refuzat sa plece sa studieze arhitectura la Paris avand o repulsie fata de clasicismul
promovat de lEcole de Beaux Arts pe care a avut ocazia sa-l remarce in 1893 in cadrul expozitiei de la Chicago.
1910 expune la Berlin - prezinta o conceptie arhitecturala noua opusa simplitatii geometrice specifica esteticii
rationaliste
- conceptie originala, nonconformista, usor romantica+idealista
- caracterizata prin maturitate, talent, fantezie, bogatie de mijloace de expresie
- lucrarile expuse au fost foarte apreciate de arhitectii avangardei europene. Ele vor influenta
tineri arhitecti precum Ludwig Mies van der Rohe, Erich Mendelsohn, J.J.Pieter Oud. Miscarea olandeza De Stijl va
pretinde mai apoi ca a fost influentata de experientele lui Wright in demersul ei teoretic prin care autorii au fragmentat
volumele compacte in placi amplasate liber in spatiu. Chiar si Hendrik Petrus Berlage promotor al Scolii din
Amsterdam, apartinand curentului opus miscarii De Stijl, si-a exprimat admiratia totala fata de lucrarile lui Wright.
- el a debutat si s-a format in atelierul lui Louis Sullivan. Mai tarziu va initia, dezvolta si urma o cale proprie de creatie.
- era in totala opozitie fata de arhitectura epocii pe care o numea o arhitectura de cutii: cutii numite camere
inghesuite in alte cutii numite case si asezate in siruri de sumedenie de alte cutii formand strazi si orase.
- aprox. 1900 isi formeaza propria conceptie asupra casei prima etape de creatie se numeste cea a caselor preeriei
- in opinia sa in epoca moderna omul continua sa locuiasca in case pesteri iar casele americane ale vremii
erau pentru el
- dezolante, aveau un aer de parada, izolate, rupte de natura intorcand spatele
mediului in care erau construite si, nu n ultimul rand lipsite de unitate
- solutia sa: casa adapost cu dezvoltare libera in spatiu
- legata de natura si pamant
- deschisa catre exterior si orizonturile sale
- interiorul si exteriorul = o singura unitate prin contopirea spatiilor cu natura
- concepe un spatiu fluid si continuu care unifica si amplifica locuinta => elimina
astfel cutiile-spatii inchise si nenumaratele usi
- spatialitatea interioara se schimba prin continuitatea spatiilor, relatii volumetrice
libere de arhitectura de cutii sau de volume paralelipipedice rigide
Decretasem ca intreg parterul va trebui sa devina o sigura incapere. Am izolat bucataria, aceasta fiind un laborator
Am amenajat apoi in cadrul camerei de zi unele portiuni destinate anumitor zone functionale, cum ar fi luarea mesei
sau lectura. Au disparut astfel duzini de usi si compartimentari inutile. Incepuse rasaritul spatialitatii interioare
- schimbari de inaltime interioare - fiecare incapere detine inaltime adecvata cu
destinatia ei.
- scara dimensionala a locuintei este adusa la scara umana
- forma casei
- detine o linie de baza linia orizontala amplificata = liniste si echilibru
- relatie directa cu terenul (lipsa treptelor)
- acoperis cu pante mici, pozitionat foarte jos cu streasina mult iesita in exterior =
de nota protectie si liniste
- ferestrele ghilotina standard sunt inocuite cu siruri continue de ferestre = libertate,
lumina, deschidere catre natura
- cutia se transforma in organism viu
- relatia interior-exterior nu mai detine o granita clara prin jocuri de planuri, galerii si terase
- materialele casei
introduce materialul brut care apartine naturii din mediul inconjurator in locuinta
- piatra+ blocuri de stanca+pardoseli din granit grosolan finisate
- grinzi de lemn negeluite

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

- caramida aparenta
- panouri despartitoare din lemn
=> introduce mediul ambiant in interiorul locuintei
- aduce conceptul de simplitate organica
- renuntarea la decoratie - clasica sau aplicata
- arhitectura este definita ca delimitare a spatiului de locuire, un instrument care ationeaza asupra omului si
modului sau de viata
n acest mod F.L.Wright fost arhitectul care a sfarmat volumul monobloc al unei construcii pentru a raspndi
componentele sale (elemente constructive si spatii functionale) n peisaj. Prin acest demers va aduce in arhitectura o
relatie libera intre interiorul constructiei si natura. De asemenea el va fi unul dintre arhitectii care vor introduce n
curentul modern ideea de fluiditate a spaiului atat orizontala cat si verticala.
Dei n 1930 Wright este criticat, fiind catalogat drept depasit (Henry Russell Hitchcock) el demonstreaz
extraordinarul su talent arhitectural n proiectul muzeului Guggenheim din New York (1946-1959). Aici el face o
demonstratie de forta propunand un parcurs ascendent in spirala care se dilat pe msura ce urcm. Reprezinta o
contestare a ortogonalitatii, este un triumf al unei viziuni arhitecturale sub aspect temporal compusa exclusiv dintr-un
parcurs, un continuum spatial. Prin aceasta distruge ideile preconcepute anterioare privind parcursul unui muzeu.
Bauhaus-ul si dezvoltarea industriala Walter Gropius, Mies van der Rohe, Marcel Breuer
Bauhaus sau "casa edificarii" este numele unei scoli de arhitectura infiintate de Walter Gropius in 1919 la Weimar.
Scopul declarat al ei a fost sa reuneasca artele majore si aplicate pentru a fi integrate arhitecturii.
Aceasta idee nu era noua. Ea fusese deja exprimata anterior de catre Hermann Muthesius prin fondarea in 1907 a
organizatiei Deutscher Werkbund. Intentia organizatiei era sa incerce sa stabileasca o cooperare intre artisti si
artizani pe de o parte si industrie si tehnica pe de alta. Acest lucru era exprimat chiar in statut: "scopul Werkbund este
de a innobila munca artizanala realiznd colaborarea artei cu industria si cu lucrul manual".
La Bauhaus, in schimb, toti cei care participau la edificarea unei constructii trebuiau se fie patrunsi de principiile
conducatorului de proiect si sa creeze in armonie cu el partile componente pentru a completa intregul. Arhitectul era un
coordonator al artelor implicate in constructie. Pentru a duce la indeplinire viziunea sa Walter Gropius a apelat la cei
mai mari artisti care sa predea diversele arte implicate. Printre acestea se aflau nume sonore ale vremii: Johannes Itten,
Paul Klee, Wassily Kandinsky, Laszlo Moholy-Nagy, Theo van Doesburg, etc. In acest proces s-a produs o
reorganizare a invatamantului de arte frumoase.
Principiile Bauhaus au marcat profund estetica contemporana atat prin demers cat si prin rezultat. Gropius n-a dorit sa
creeze un stil al scolii. El chiar spunea ca daca intr-o zi vom putea vorbi de un stil Bauhaus demersul sau ar fi
reprezentat un esec. Astfel cadrul de creatie Bauhaus a fost gandit cat mai liber cu putinta, incluzand in formare cat mai
multe orizonturi estetice: de la abstractionism la suprarealism. Rezultatul scolii a inceput sa se defineasca cu timpul
ca fiind ceva geometric si abstract, rationalismul incepuse astfel sa se impuna. Acesta va conduce evolutia scolii catre
dezvoltarea curentului func ionalist i constructivist.
Gropius exprima astfel intentiile sale: "Dorim sa dam trup unei arhitecturi clare si organice [...] care sa fie imagine a
masinismului, a betonului armat si a constructiei accelerate, care defineste ea insasi sub aspect functional sensul si
scopul ei n tensiunea maselor arhitecturale, care se elibereaza de tot ceea ce mascheaza structura edificiului. Cu noul
material de constructie, otel, beton, sticla, care au mai multa rigiditate si greutate, cu noile constructii suspendate a
caror indrazneala creste cu fiecare zi, sentimentul gravitatiei, care definea foarte bine edificiile vechi, se modifica. O
noua statica a liniilor orizontale, care tinde sa compenseze gravitatia, incepe sa se dezvolte. Aceasta are ca si
consecinta sa faca sa dispara edificiile in care partile laterale se ordonau simetric in raport cu corpul central [...]. O
noua teorie a echilibrului se naste si care transforma precedenta similitudine a corpurilor cladirii intr-un echilibru
asimetric si ritmic".(Dictionnaire des architectes pg. 77-84). Aici el exprima cateva din principiile esentiale dezvoltate
de scoala Bauhaus:
- intentia unei arhitecturi clare si simple
- ideea de sinceritate a expresiei arhitecturale in raport cu structura prin utilizarea noilor materiale: betonului
armat si a capacitatilor sale structurale, metalul si sticla.
- promovarea caracteristicilor masinismului in arhitectura.
- ca si consecinta rezulta modificari ale imaginii arhitecturii:
- din statica devine indrazneata,
- din simetrica devine asimetric-echilibrat si ritmat.
1923 absolv prima promoie a scolii i are loc o expoziie a Bauhaus. Cu aceast ocazie Walter Gropius public
cartea sa Art i tehnic, o nou unitate.
In urma reactiilor puternice provocate n mediul politic german, n 1925 scoala a fost transferata la Dessau, apoi, n
1932, la Berlin si nchis n 1933 (de catre Mies van der Rohe).

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Ludwig Mies Van der Rohe (1886-1969) - un adept al rationalismului arhitecturii.

El scrie intr-una din tezele sale publicate in 1923: "Respingem orice speculatie estetica, orice doctrina si orice
formalism" iar mai tarziu va scrie "Eu nu ma opun formei, ci formei ca scop". El este adeptul identitatii totale intre
forma si constructie, a unei arhitecturi pure - prin lipsa oricarui decorativism si prin promovarea sinceritatii expresiei
arhitecturale.
Un arhitect perfectionist, care a ridicat ideea perfectiunii la rang de principiu, atent la detalii pana la desavarsire, el
sustinea ca: Dumnezeu se afla in detaliile (God is in details) arhitecturii. Acest motto dovedeste gustul sau pentru
detaliu, cunoasterea profunda a materialelor de constructie cat si capacitatea talentul de a transforma o constrangere (a
elementului de constructie industrial) intr-o sursa de inspiratie pentru a obtine un rezultat de calitate. Astfel in lucrarile
sale exista un control al fiecarei combinatii de elemente constructive si in consecinta nimic nu este lasat la intamplare.
Nu a fost arhitectul care a industrializat cladirea dar a fost cel care a gandit proiectele sale tinand cont de industrie. A
devenit promotorul zelos al industrializarii considerand ca aceasta este nodul problemei in arhitectura moderna.
Considera ca un raspuns la criza umanitatii simtita, printre altele, prin criza de locuinte, ar putea sa se gaseasca in
industrializare. El spunea Daca reusim sa promovam o astfel de industrializare, atunci toate problemele, de ordin
social, stiintific tehnic si chiar artistic, vor fi usor de rezolvat. Desi multi arhitecti au aderat la aceasta idee, privind
necesitatea industrializarii putini au fost cei care sa se fi preocupat atat de detaliat de acest lucru. Aceasta idee
impregneaza opera sa mai mult decat cea a oricarui alt arhitect, idee intim legata de cea a continuitatii in cercetarea
arhitecturala si a claritatii metodei folosite.
El va fi cel care va sustine ca intr-o arhitectura de calitate Mai putin inseamna mai mult - Less is more. El a adoptat
acest motto pentru a descrie succint o metoda de a aranja numeroasele componente necesare ale unei cladiri pentru a
creea o impresie de simplitate extrema, alcatuind o lista cu fiecare element si detaliu necesar pentru a servi unor
multiple scopuri functionale si vizuale (precum proiectarea unui planseu care sa serveasca ca radiator, sau a unui
semineu masiv care sa adaposteasca baia). Ca raspuns la cuvintele lui Mies van der Rohe, Frank Lloyd Wright spune
Mai putin este mai mult doar acolo unde mai mult nu este bun - Less is only more where more is not good.
In Germania in activitatea sa de inceput el a fost influentat de catre arhitectii expresionisti (ex. imobilul de birouri de
pe Friederichstrasse la Berlin in 1921, monumentul lui Karl Liebknecht si Rosa Luxemburg, edificat in caramida in
1926 si distrus de nazisti), treptat orientandu-se catre o arhitectura rationalista. In Germania a fost directorul scolii
Bauhaus de la Dessau in perioada 1929-1933, succedandu-i lui Walter Gropius. In Europa devine cunoscut mai ales
prin proiectul pavilionului german al expozitiei din Barcelona din 1928-1929. Aceasta constructie, o sinteza a
experientei sale europene, va avea o influenta deosebita asupra unei intregi generatii de arhitecti. In 1938 emigreaza in
Statele Unite si se va instala la Chicago unde va construi majoritatea lucrarilor sale. Ideea cea mai importanta in
arhitectura este cea care s-a nascut aici, la Chicago, ideea scheletului, a osaturii, spune el. De aici el va prelua si
folosi in proiectele sale aceasta idee a osului si a pielii (lansata de Sullivan). Acest concept se regaseste in numeroase
proiecte ale sale. Zgarie norul de sticla si metal cladire devenita standard are la baza acest principiu (Seagram
Building New York). Conceptia structurala a arhitecturii afirmate de catre aceste proiecte este legata la conceptia
planului liber, planului in care spatiile se organizeaza independent de structurile portante. Este conceptia functionalista
a spatiului pentru de toate a lui Mies van der Rohe. Acest lucru il va conduce rapid sa abandoneze peretii portanti, pe
care ii gasim in parte in proiecte anterioare construite in Europa. In 1927 despre imobilul de locuinte de la Waissenhof
(Germania) spunea: Constructia prin osatura interioara este aici cea mai potrivita dintre toate tehnicile. Executia se
efectueaza rational si spatiul interior total degajat poate fi compartimentat in toata libertatea.
Le Corbusier (1887-1965) defineste arhitectura ca "jocul savant, corect si magnific al volumelor mbinate n
lumina". n concepia sa Arhitectura este un sistem nchegat al spiritului. Arhitectura nu are nici o legtur cu
decorul. Arhitectura nseamn orice lucru sublim sau modest care conine o geometrie suficient pentru stabilirea
unui raport matematic. O constant a activitii lui Corbusier a fost ncercarea de a face o sinteza un sistem
atotcuprinzator al domeniului construit. A incercat sa creeze un sistem al arhitecturii i o nou teorie arhitectural care
sa fie redefinite in termenii epocii mainiste avnd relaii plastice geometrice derivate din teoria plastic cubist. n
acest scop se bazeaz pe o analiza pe care o face de la particular la general i din interior catre exterior dorind astfel sa
atinga toate domeniile implicate in fenomenul arhitectural: detaliu, constructie, urbanism.
nainte de a fi arhitect a fost mai inti un plastician iar acest lucru l-a fcut s dezvolte un sistem arhitectural cu o
plastic extrem de personal. Limbajul su arhitectural pornete de la:
- ideea purismului formal rezultat al unei teorii picturale (cubism)
- operele sale de inceput se bazeaza pe conceperea unor tablouri in spatiu
- arhitectura este imaginata ca un limbaj al formelor plastice pozitionate in spatiu
- influentat de pictur i teoriile esteticii artistice
- o compoziie arhitecturat i o plastic arhitectural purist

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Numeroase soluii arhitecturale elaborate de el dein elemente i detalii gndite compoziional ca tablouri n spaiu.
Metoda sa de crea ie adic organizarea spaial i distribuirea volumelor arhitecturale este deseori vizibil n
pictura sa. De aceea, ca arhitect este adeptul concepiei plastice a arhitecturii n care rapoartele i proporiile joac un
rol esenial, iar arhitectura trebuie s vorbeasc spiritului.
A fost un plastician autodidact devenit arhitect fr a fi absolvit coala de arhitectur pentru a obine o diplom.
Fundamentele formrii sale le-au constituit cltoriile (Roma, Atena) i participarea n mai multe ateliere ale avangardei
arhitecturale unor viitoare personaliti ale arhitecturii moderne: Auguste Perret (Paris, 1907), Peter Behrens
(Germania, 1910 lucreaz aici mpreun cu Walter Gropius). Ia de asemenea contact cu personaliti precum Tony
Garnier (Lyon, 1907). n aceste ateliere descoper perfeciunea mainii, fora pe care o poate reprezenta industria,
industrializarea (multiplicarea identic a obiectului unic) i producia. De aici concluzioneaz c ma ina reprezint
noul zeu. n concepia sa apare oarecum o rsturnare de valori n rela ia om-ma in pentru c maina devine un obiect
de admiraie profund. Cu aceste ocazie descoper posibilitile betonului armat turnat ca material nou i fluid capabil
s ia orice forme sculpturale.
Vizita pe Acropola Atenei, unde descoper arhitectura clasic, templele greceti, proporiile i relaiile lor geometrice
perfecte va constuitui revelaia unei arhitecturi cu fundamente i certitudini. Aici el compar Parthenonul cu o
main de emo ionat. Tot aici redescoper principiul structural de baz al arhitecturii antice: sistemul trilitic i
planul cu coloane -> piloni -> stlpi bazat pe o gril ordonat geometric rectangular, lucru care-l va conduce printre
altele la elaborarea unui sistem constructiv care va juca un rol esenial n cariera sa (Dom-ino).
Le Corbusier devine preocupat de problema lipsei de locuinte o data cu inceperea primului razboi mondial (1914).
Sintetizeaza o idee care, dei fusese deja inventata anterior, el o promoveaz ntr-un alt material, iar in 1914 lanseza
principiul constructiv numit DOM-INO domus innovatio o structura gril de stlpi purtnd planee n ntregime din
b.a. care permitea compartimentari interioare flexibile cu ziduri usoare si compunerea libera a fatadelor. Pe baza
acesteia elaboreaza idea unei locuinte de serie, standardizate si prefabricate, locuinte care puteau fi imbinate planimetric
in forma de U sau L. Trebuie sa consideram locuinta ca pe o masina de locuit sau ca o unealta sau ca pe o unealta...
locatarul va trebui sa fie mandru ca poseda o locuinta practica precum masina sa de scris.
Articolele aprut n revista lEsprit Nouveau au constituit n 1923 volumul Vers une Architecture n care el
expune o nou teorie a arhitecturii, o arhitectur modern. Volumul v trezi multe discuii polemice. Vers une
architecture este manifestul puternic i rsuntor al modernismului.
- aici se vor regsi ideile primare care vor fi cizelate pe tot parcursul activitii sale ca arhitect
- n aceasta el definea elementele primordiale ale arhitecturii
- se exprima n favoarea rentoarcerii arhitecturii la volumele primare (cub , cilindru, sfer, piramid) adic o
arhitectur pur, creaie spiritual de forme platonice mbinate sculptural care s fie puse n valoare de prezena
dinamic a luminii.
- proclama estetica industrial a silozurilor, podurilor, avioanelor, pacheboturilor (construcii sau maini create
pe cale industrial) ca fiind superioar realizrilor arhitecturale academice. Atac academismul osificat
considerndu-l primul duman al arhitecturii lucru care va provoca o reacie acerb a colilor academice de
arhitectur.
- el observa faptul c societatea i civilizaia industrial aparin de fapt unei epoci mainiste n care viteza
era un parametru esenial (4 km/h-viteza omului -> 100500/km/h viteza automobilului i avionului) la care se adaug
era informaiilor n care telegraful i radioul reduc distanele i toate mpreun schimb raporturile umane familiale i
tradiionale. Cutarea sa principal se va concentra de acum nainte pe realizarea unei arhitecturi a civilizaiei
mainiste. Va pleda pentru o arhitectura rationala si industrializabila exprimata de el prin formula "casa este o masina
de locuit". Ma ina reprezenta:
- studiul pe baze tiinifice verificabile a functiunilor locuintei
- prototipuri standardizate si industrializarea lor pentru a raspunde dupa razboi necesitatilor de locuire.
- apelearea la industrie si industriasi pentru transformarea procesului de constructie intr-o productie
standardizata si industrializata.
- punerea problemei locuintei in termeni exacti - fiecare incapere detine o functiune specifica defineste in
acest mod un standard de viata si confort al perioadei moderne. Locuinta trebuie sa asigure satisfacerea
necesitatilor corpului, rapiditatea si exactitatea in munca (ergonomia), instalatii, apa, volum de aer, etc.
Susinea c arhitectura studiaza locuinta tip pentru a regsi bazele ei umane, scara umana, necesitatile tip, functiunile
tip, emotiile-tip care ajuta in cele din urma la elaborarea planurilor-tip.
1927 enun cele cinci puncte pentru o arhitectur modern
1 separarea elementeleor portante de cele purtate stlpi/piloi
2 faada liber ea devine o simpl membran ntre interior i exterior (100% vitrat - ex. ncadrarea
peisajului - Rio de Janeiro - te instalezi in fata peisajului apoi inchizi totul de jur imprejur intr-un cadru)

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

3 nlarea de la sol aezarea pe cteva puncte de sprijin i ctigarea unui spaiului liber sub cldire
4 acoperi teras - amenajare preioas grdina teras i rectigarea suprafeei ocupate la sol de cldire.
5 plan liber nu mai este nevoie ca pereii s se suprapun pe vertical pentru scurgearea eforturilor
structurale, devenind simple paravane/compartimentri.
Prin aceste principii a susinut crearea planului liber si a spatiului fluid specific epocii moderne contactul nemijlocit
intre spatiul interior si cel exterior i continuitatea spatiala prin "promenada arhitecturala".
El fundamenteaz o teorie prin care arhitectul poate aciona tiinific pentru a produce opere emoionante prin calcul
matematic i trasee geometrice regulatoare. Astfel, inventeaza la sfarsitul anilor 1940 "Modulorul" - un nou sistem de
masura care se dorea sa fie o sinteza intre principiile de compozitie modulare si cele ale sectiunii de aur (sistem
de msur bazat pe corpul uman, irul lui Fibonacci i numrul de aur). Aplic Modulorul n proiectul Unitii de
locuit din Marsilia.
ARHITECTURA este arta prin excelen care atinge starea de grandoare platonician, de ordine matematic, de
speculaie spiritual, de percepere a armoniei prin raporturi emoionale. Iat SCOPUL arhitecturii.
Arhitectura nu are nici o legtur cu stilurile. Lodovic XIV, XV, XVI sau goticul sunt pentru arhitectur ca o pan
pe capul unei femei: este uneori drgu, dar nu totdeauna i atta tot. Arhitectura are scopuri mult mai importante.
Arhitectura este jocul savant, corect i magnific al volumelor mbinate sub lumin. Ochii notri sunt fcui pentru a
vedea formele sub lumin; umbrele i luminile scot n eviden formele; cubul, conul sfera, cilindrul sau piramida sunt
marile forme primare pe care lumina le evideniaz cel mai bine; imagine lor ne apare limpede i tangibil fr nici o
confuzie. De aceea sunt ele forme frumoase, cele mai frumoase forme. Toat lumea este de acord n aceast
privin: copilul, slbaticul i metafizicianul. Pe aceasta se bazeaz nsi existena artelor plastice.
Le Corbusier susine faptul c frumuseea poate fi obinut numai prin satisfacerea raional a spiritului prin
raporturi exacte; numai geniul inventiv plastic i matemtic poate face comensurabile ordinea i unitatea,
organizndu-le dup legi clare, satisfcnd simurile vizuale, genernd senzaii diverse, evocatoare, declannd, prin
mijloace implacabile emoia arhitectural.
Exemple de locuinte elaborate de Le Corbusier:
- locuinta Citrohan (Citroen) o vila tip cu un plan tip
1925 in lucrarea Urbanisme pornind de la idea unei vile multiplicate el elaboreaza proiectul cladirii imobil-vile el reprezinta faptul ca vila nu putea rezolva problema lipsei de locuinta si a demografiei in crestere in orasul modern
in acest mod incep sa fie gandite imobilele multietajate cu apartamente cu standarde spatiale noi si dimensionari
specifice periadei moderne. Imobile-vile detinea apartamente care reprezentau fiecare o casa/vila in forma unui cub
perfect cu doua niveluri si terasa cu gradina proprie. Terasa asuperioara era folosita la:
- piste de alergari
- gimnazii
- solarii
- sali de festivitati
1925 este construit cartierul experimental din Pessac 51 de locuinte individuale cu doua niveluri si terase gradina
foloseste idea de tipizare si standardizare.
1927 Expozitia Werkbund Stuttgart - cartierul experimental de locuinte Weissenhof aici Corbusier creaza doua
vile, o varianta perfectionata a casei Citrohan.
1929 Vila Savoye din Poissy
cea mai pura si desavarsita expresie a ideilor sale
- ilustreaza conceptul cubist de timp-spatiu = parcurs promenada care este perfect ilustrat
- arhitectura nu mai este privita dintr-un singur punct. Detine 4 fatade (spre deosebire de locuinta clasica) pentru a o cunoaste ea trebuie parcursa.
- exista o compozitie plastica in timp si spatiu care presupune o plimbare continua.
- din oricare parte o privesti elementele par dispuse conform unei vointe estetice unitare.
- exista o suita de perspective un parcurs - promenada arhitecturala