DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,

06.04.2015

CONTINUARE
Incompatibilitatea altor participanti la procesul civil
Potrivit art. 54 NCPC, dispoziiile viznd incompatibilitatea, respectiv abtinerea si
recuzarea, se aplic n mod corespunztor i procurorilor, magistrailor-asisteni, asistenilor
judiciari i grefierilor, acestia putand fi recuzati pentru acelasi motive ca si judecatorii. In baza
altor dispozitii legale, sunt recuzati si alti participanti la procesul civil, cum ar fi: expertii,
intrepretii sau traducatrii ( art. 332 si 225 alin 3 NCPC), precum si arbitri (art. 562-563 NCPC).
Alte incompatibilitati procedurale referitoare la alcatuirea instantei
Instanta este gresit compusa daca:

la judecata participa un numar mai mic sau mai mare de judecatori decat cel prevazut de
lege pentru pricina respectiva

un judecator stagiar solutioneaza o pricina care nu se incadreaza in dispozitiile legii nr

303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ( judecatorii stagiari pot judeca
actiuni posesorii, cereri privind pensiile de intretinere, cererile privind inregistarile si
rectificarile in registerele de stare civila, cereri privind popririle, investirea cu formula
executorie, ordonanta de plata etc)

completul de judecata este alcatuit dintr-un judecator suspendat sau eliberat din functie.
De asemenea, instanta este gresit constituita si atunci cand:

la judecata nu participa procurorul, desi, in caza respectiva, potrivit legii, concluziile

acestuia sunt obligatorii.

participa la judecata un procuror care este suspendat sau a fost eliberat din functie.

Mijloacele procedurale care pot fi puse in discutie aceste incidente procedurale privind
alcatuirea instante sunt:

Execptia procesuala (daca judecata este in curs de desfasuarare)

Apelul (daca exista o hotarare de prima instanta)

Recursul (cand a intervenit o hotarare data in apel)

Contestatia in anulare speciala ( impotriva hotararilor instantelor de recurs sau,

dupa caz, a celor care, potrivit legii, nu sunt suscptibile recursului).

II. PARTILE
Notiunea de parte in proces

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

Litigiul contencios presupune, cel putin doua parti cu interese contrarii, si anume una
care formuleaza o pretentie (reclamantul) si alta impotriva careia se formuleaza o pretentie
(parat).
Tertele persoane pot interveni voluntar sau fortat in proces.
DEFINITIE: notiunea de parti in procesul civil desemneaza persoanele fizice sau juridice
care au un litigiu cu privire la dreptul subiectiv civil dedus judecatii sau la o situatie juridica
pentru a carei realizare calea judecatii este obligatorie si asupra carora se resfrang efectele
hotararii judecatoresti ce urmeaza sa se pronunte ori care a fost pronuntata.
In cadrul fazelor si etapelor procesului civil partile poarta denumiri specifice. Astfel,
partile se numesc reclamant si parat la judecata in prima instanta, apelant si intimat la judecata in
apel, recurent si intimat in recurs, contesator si intimat la judecata unei cereri de revizuire,
creditor si dedebitor in cazul executarii judecatoresti.
Enumerarea drepturilor procedurale ale partilor.
Dintre drepturile pe care legea le recunoaste partilor, enumeram:
a) Dreptul de a adresa crerei instantei
b) Dreptul de a participa la judecata, fiind necesare in acest scop cunoasterea termenului de
judecata si a locului undeva va avea loc judecata, ceea ce implica dreptul partilor de a fi
citate
c) Dreptul de a indeplini actele de procedura si de a participa la raporturile procesuale
persoanl sau prin mandatar
d) Dreptul de a-l recuza pe judecator, procuror, grefier, asistenti judiciari sau magistartiasistati, experti, interpreti, traducatori precum si dreptul de a solicita stramutarea pricinii
la o alta instanta
e) Dreptul de a dispune de soarta procesului, prin renuntarea la judecata sau la dreptul
subiectiv pretins, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la
hotararea pronuntata, ori prin incheierea unei tranzactii
f) Dreptul de a solicita cheltuielile de judecata avansate
g) Dreptul de a execrcita caile de atac prevazute e lege
h) Dreptul de a cere executarea silita
Partile au urmatoarele inadtoriri procesuale:
a) De a indeplini actele de procedura in conditiile, in oridinea si in termenele stabilite de
lege sau de jucator
b) De a exercita drepturile procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea
caruia au fost recunoscute de lege
2

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

c) De a contribui la desfasurarea procesului si de a urmari finalizarea acestuia

d) De a-si dovedi pretentiile si apararile.
ABUZUL DE DREPT PROCEDURAL.
Partea care deturneaza dreptul procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de
lege si il exeercita cu rea-credinta savarseste un abuz de drept procedural.
Instituita abuzului de drept are ca sediu dispozitiile art 15 C. civ., care dispune ca niciun
drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod execesiv si
nerezonabil, contrar bunei-credinte.
Din aceste dispozitii rezulta ca abuzul de drept procesual persupune 2 elemente si anume:
a) un element subiectiv, care const n exercitarea cu rea-credin a dreptului procedural,
n scop de ican, fr justificarea unui interes special i legitim, ci numai cu intenia de a-l
vtma sau pagubi pe adversar.
b) un element obiectiv, care const n deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru
care a fost recunoscut de la finalitatea sa legala, actul savarsit neputand fi exlicat printr-un motiv
legitim.
Pentru a caracteriza un act de procedur ca fiind abuziv, este necesar ntrunirea
cumulativ a urmtoarelor condiii:
a) autorul actului s fie titularul dreptului procedural n cauza;
b) dreptul procedural s fie exercitat n limitele sale externe, fixate de lege, adica sa
respecte dispozitiile legale referitoare la conditiile in care se exercita dreptul procedural, la forma
actului si la teremenul in care trebuie efectuat acesta;
c) dreptul procedural s fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru care a
fost recunoscut de lege, partea care il foloseste urmarind un obiectiv ce nu corespunde justei si
cate mai rapidei solutionari a pricinii sau sa fie exercitat in mod excesiv si nerezonabil.
EXEMPLE:

Introducerea cu rea-credinta a unei cereri de chemare in judecata vadit netemenice,

pentru a-l sicana pe parat sau a-l discredita

Introducerea unei plangeri contraventionale la o instanta vadit necompetenta, cu scopul

de a prelungi durata suspendarii exercitarii snactiunii contraventionale

Formularea cu rea-credinta a unor cereri de recuzare

Intrducerea, cu vadita rea-credinta a unei contesatii la executare.

Cat priveste snactionarea abuzului de drept procedural, dispozitia de principiu este

peravazuta de art 12 alin 2 NCPC partea care i exercit drepturile procesuale n mod abuziv
3

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

rspunde pentru prejudiciile materiale i morale cauzate. Ea va putea fi obligat, potrivit legii, i
la plata unei amenzi judiciare.
Cat priveste instanta competenta a se pronunta asupare cererii de despagubiri pentru
abuzul de drept procedural, in temeiul principiului accesorium sequitur principale, acesta este
instanta sesizata cu solutionarea pricinii in care s-a savarsit abuzul respectiv.
Coparticiparea procesuala
SEDIUL MATERIEI art 59-60 NCPC.
DEFINITIE: Coparticiparea procesuala reprezinta aplicaia n plan procesual a pluralitii
subiectelor raportului juridic civil de drept substanial.
Ex: coproprietarii sau devalamsii pot chema in judecata pe tretul care le-a nesocotit
dreptul de proprietate comun.
Daca titularul unui drept chema in judecata, prin aceeasi crere, mai multe persoane care
au adus atingere dreptului respectiv, vor exista mai multi parati.
Art 59 NCPC reglementeaza coparticiparea procesuala, stabilind conditiile de exercitare a
acesteia.
Potrivit acestei dispozitii legale, mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau
prte dac obiectul procesului este un drept ori o obligaie comun, dac drepturile sau
obligaiile lor au aceeai cauz ori dac ntre ele exist o strns legtur.
1. O prima clasificare avand drept criteriu rolul voinei prilor in formarea coparticiprii
procesuale, este aceea in coparticipare facultativ i coparticipare obligatorie (necesara).
Exemplu de coparticipare obligatorie: paratjul facut fara participarea tuturor
coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.
2. Coparticiparea procesual se poate clasifica i n coparticipare procesual subiectiv n
ipoteza n care exist o pluralitate de pri cu aceleai interese, respectiv n coparticipare
procesual obiectiv atunci cnd rezult din conexarea a dou sau mai multor cereri, dac n
unele din acestea sunt i alte pri.
3. Coparticipare procesual se mai clasifica si in activ, pasiv i mixt. n funcie de
calitatea prilor care formeaz pluralitatea, coparticiparea se mparte n coparticipare procesual
activ, n ipoteza existenei mai multor reclamani i a unui singur prt, coparticipare procesual
pasiv, n ipoteza existenei mai multor pri i a unui singur reclamant, i coparticipare
procesual mixt, n ipoteza existenei mai multor reclamani i pri.
Efectele coparticiparii
REGULA: potrivit art 60 alin 1 NCPC, actele de procedur, aprrile i concluziile unuia
dintre coparticipanti nu le pot profita celorlali i nici nu i pot prejudicia.
4

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

In cazul coparticiparii procesuale, raporturile dintre coparticpanti sunt guvernate de

principiul independenei procesuale.
Principiul independenei procesuale comport o excepie menionat n art. 60 alin. (2)
NCPC, i anume atunci cnd efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor ori prilor
sau cnd actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei ori termenele ncuviinate numai
unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur profit i celorlali.
Aceasta exceptie prevazuta de art 60 alin 2 isi gaseste aplicarea in cazul in care intre
coparticipanti exista raporturi obligaionale de solidaritate sau indivizibilitate, precum i din
raporturi juridice reale de coproprietate. De exemplu, efectele admiterii apelului sau recursului
declarat de unul dintre copartici-pani se vor extinde i asupra coparticipanilor care nu au
introdus apel sau recurs.
Uneori, chiar legea prevede ca actele de procedura ale unei coproprietati profita si
celorlalti. Astfel, potrivit dispoziiilor art. 419 NCPC, n cazul n care sunt mai muli reclamani
sau pri mpreun, cererea de perimare sau actul de procedur ntreruptor de perimare al unuia
folosete i celorlali.
Coparticiparea procesual mai produce o serie de efecte juridice:

atunci cnd coparticipanii au aceleai interese, ei pot avea un singur mandatar, caz n
care se va comunica o singura copie de pe cererea de chmeare in judecata sau de pe
intampinare, dupa cum coparticipantii sunt parati sau reclamanti; totodata art 207 NCPC
prevede ca atunci cand sunt mai multi parati, acestia pot raspunde impereuna, toti sau
numia o parte din ei, printr-o singura intampinare.

n conformitate cu dispoziiile art. 202 alin. (1) NCPC, n procesele n care, n condiiile
art. 59, sunt mai muli reclamani sau pri, judectorul, innd cont de numrul foarte
mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfurarea normal a activitii de
judecat, cu respectarea drepturilor i intereselor legitime ale prilor, va putea dispune,
prin rezoluie, reprezentarea lor prin mandatar i ndeplinirea procedurii de comunicare a
actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.

In situatia in care reclamantii sau paratii nu isi aleg un mandatar ori nu cad de acord
asupra persoanei mandatarului, judecatorul va numi, prin incheiere, un curator special.

Daca unii dintre coparticipnati nun s-au prezentata inaintea insnatei ori nu au indeplinit
un act de procedura in termen, ei vor fi totusi citati in continuare.

Actele de procedura facute in interes comnu sau impotriva coaprticipantilor cu calasi

interes sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru

Coparticipantii vor suporta cheltuielile de judecata, daca este cazul, in functie de interesul
fiecaruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie in mod egal, fie proportional, fie

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

solidar, cu mentiunea ca in caz de paratj judiciar, cheltuielile de judecata se vor suporta

porportional cu cota-parte care revine fiecarui coparticipant.
Participarea terilor la judecata
Notiunea de tert desemneaza:

Pe de partae pers complet straine de proces ( penitus extranel)

Pe de alta parte, pers care sunt introduse intr-un proces in curs de desfasurare si care in
acel moment devin si ele parti, fiind insa denumite in continuare terti spre a fi deosebite
de partile initiale.

Necesitate atragerii unui tert la judecata poate sa decurga din folosul parctic pe care l-ar
realiza uan dintre partile initiale (recalamant sau parat) care urmareste sa i se recunoasca ori sa i
se stabileasca anumite drepturi fata de tertul respectiv.
Intersul de a fi introdus in procesul in curs de desfasurare poate sa apartina si tertului, fie
pentru a-si valorifica un drept al sau, fie de a apara pe una dintre partile in litigiu, cu care se
gaseste in raporturi speciale ( de ex creditorii chirografari pot interveni intr-un litigiu in care
debitorul lor este parte, fie pt a impideica o fraudare a intereselor lor, fie pt a-l ajuta pe debitorul
lor sa castige).
Codul de procedura civila reglementeaza interventia voluntara si patru forme de
interevntie fortata, si anume:

Chemarea in judecata a altei pers

Chemarea in garantie

Aratarea titularului dreptului

Introducerea fortata in cauza, din oficiu, altor pers

Interventia voluntara
Sediul materiei: art 61-67 NCPC

DEFINITIE: intervenia voluntara este acea forma de participare a tertelor pers la

judecata ce consta in introducerea unui tert, din proprie initiativa, intr-un proces aflat in curs de
desfasurare.
Mai poate fi definita ca fiind cererea unui ter de a participa ntr-un proces n curs de
desfurare, iniiat de alte persoane, n vederea aprrii unui drept propriu sau a unui drept
aparinnd unei pri din proces, n msura n care justific un interes personal.
Interventia volnutara prezinta 2 elemente definitorii:

Exisntenta unui proces civil in curs de judecata

6

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

Introducerea unui tert, din initiativa acestuia, in procesul respectiv.

Cererea de intervenie voluntar poate fi formulata de orice tert care ar putea fi

prejudiciat in vreun fel de hotararea ce ar urma sa se pronunte intr-o pricina sau care pretinde un
drept propriu, in stransa legatura cu obiectul acelei pricini, nu insa si de o persoana care a
dobandit calitatea de parte in proces.\
Reprezentantul legal sau conevtinonal al unei parti, neactionand in nume propriun si.
Deci, fiind tert fata de pretentia supusa judecatii, poate sa formuleze o cerere de interventie
voluntara ( in nume propiu).
Rezulta ca intreventia voluntara poate fi de 2 feluri, dupa cum tertul invoca un dpert
propiu (intreventia volnutara principala) sau tertul apara un drepturile uneia dintre parti
(interventie voluntara accesorie).
Mai rezulta, din art 61 alin 1 NCPC, ca tertul trebuie sa justifice intotdeauna un interes
propiu, indiferent de felul intreventiei, interesul fiind o conditie ce trebuie indeplinita pentru
exercitarea oricarei forme concrete de manifesteare a actiunii civile, deci si a intreventiei
voluntare, fie principala, fie accesorie.
Asadar, denumirele de intreventie in inters propiu sau in intersul uneia dintre parti, desi
sunt uitilizate adesea in paractica judecatoreasca, nu sunt exacte, intrucat, ceea ce distinge cele 2
feluri de intreventie voluntara nu este intersul, care apartine tertului intervenient in toate
situatiile, ci, asa cum se desprinde din chiar art 61 NCPC, dreptul invocat care apartine tertului in
cazul intereventiei voluntare principale (cel putin asa pretinde acesta), respectiv partii in favoarea
careia s-a intrevenit in ipoteza interventiei voluntare accesorii.
1. Interventia voluntara principala
DEFINITIE: cererea prin care un tert solicita intriducerea sa intr-un proces in curs de
judecata, pt a i se recunoaste sau stabili un drept propiu, se numeste intreventie voluntara
principala.
Intreventia voluntara principala este o veritabilia cerere de chemare in judecata,
indreptata impotriva partilor initiale, deci atata a recalamantului, cat si a paratului.
Tertul interevenient poate sa isi formuleze pretentia pe cale principala, declansand un
proces distinci in care el ar figura ca reclamant, iar partile din celalalt proces ar fi parate.
Daca insa tertul prefera sa invoce pretinsul sau drept in litigiul in curs, cererea sa
dobandeste caracter incidental, devenind o cerere care se grefeaza pe cererea principala, dar
poate fi solutionata si indipendent de aceasta.
Interventia voluntara principala constituie un incident procedural ce determina largirea
cadrului procesual, de regula, din punct de vedere al partilor, insa, atunci cand dreptul invocat de
tert este diferit de cel al reclamantului initial, si sub aspectul obiectului litigiului.

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

Intervenia voluntar principal presupune invocarea de catre tert a unui drept propiu,
fara insa a fi, necesar sa existe indentitate intre dreptul pretins de tert si dreptul ce formeaza
obiectul cererii de chemare in judecata, fiind suficient ca intre cele 2 drepturi sa existe o stransa
legatura, deci o legatura suficienta care sa justifice rezolvarea imperuna a celor 2 cereri.
Atunci cand instanta constata ca intre pretentia tertului si pretentia supusa judecatii de
catre reclamant nu exista o conexiune, intereventia voluntara principala este inadmisibila.
Ca regula generala, intreventia voluntara principala este admisibila in orice proces civil,
legea nelimitand formularea cererii la anumite materii. Cu toate acestea cererea de intervenia
voluntar se considera inadmisibila in pricinile cu caracter strict persoanl, cum ar fi desfacerea
casatoriei.
s-a apreciat ca nici in litigiile de munca nu este admisibila intreventia voluntara
principala, intrucat o alta persoana nu poate cere sa I se stabileasca drepturi decurgand dintr-un
raport de munca in care subiect este pers care figureaza ca parte in cererea principala, caracterul
personal al raportului de munca impunand o asemenea solutie. Aceasta solutie priveste numai
litigiile individuale de munca.
In cazul litigiilor colective de munca, in cazul in care unitatea cere nu numai incetarea
grevei ca ilegala, ci si despagubiri, o terta pers poate sa solicite si ea despagubiri pt pagubele ce
i-au fost cauzate de greva respectiva.
FORMA. Potrivit art 62 alin 1 NCPC, cererea de intervenie principal va fi fcut n
forma prevzut pentru cererea de chemare n judecat. Textul mentionat trimite deci la
dispoziiile art. 194 NCPC, care reglementeaza cuprinsul cererii de chemare in judecata.
MOMENTUL INTRODUCERII. Potrivit art. 62 alin 2, intreventia voluntara principala
poate fi fcut numai n faa primei instane, nainte de nchiderea dezbaterilor n fond.
Momentul inchiderii dezbaterilor determina conform art 394 NCPC, fiind deci vorba de o
declaratie pe care o face in acest sens presedintele completului de judecata, dupa concluziile de
fond ale partilor, atunci cand isntanta considera ca este lamurita si urmeaza a se retrage in
vederea deliberarii.
Art. 62 alin 3 permite cu acordul expres al prilor, intervenia principal se poate face i
n instana de apel.
O nvoire tacit (dedusa din neprezentarea partilor in fata instantei de apel sau lipsa unui
raspuns al lor in acest sens, in ipoteza in care au fost citate cu mentiunea de a-si preciza pozitia
procesuala) nu este de natur s conduc la aprecierea cererii de intervenie ca fiind admisibil.
Prin urmare, apreciem c n situaia formulrii unei cereri de intervenie principal n apel, dac
prile iniiale nu sunt prezente la termen n sala de edin, instana va amna cauza,
comunicnd prilor cererea de intervenie, potrivit dispoziiilor art. 64 alin. (1) NCPC, cu
meniunea de a-i preciza poziia procesual n sensul exprimrii sau nu a acordului viznd
depunerea cererii direct n apel.

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

Intervenie voluntar principal este inadmisibil n recurs, deoarece recursul nu are

caracter devolutiv, adica nu antreneaza o judecare a fondului.
De asemenea, cererea de intreventie voluntara este inadmisibila in caile de atac de
retractare contestatie in anulare, revizuire intrucat, prin intermediul acestora, se analizeaza
exclusiv aspecte de natura sa determine retractarea hotararii ce face obiectul acestor cai
extraordinare, astfel nu este posibila largirea cadrului procesual cu alte parti.
PROCEDURA DE SOLUTIONARE. In cazul in care un tert formuleaza o cerere de
intreventie voluntara principala, prima problema pe care o are de rezolvat instanta de judecata
este aceea de a stabili daca aceasta cerere poate fi incuvintata in principiu, in alte cuvinte, daca
pretentia tertului, este susceptibila de a fi solutionata in litigiul pendente.
Pentru a fi preintampinata surprinderea partilor intre care s-a legat initial raportul juridic
procesual, precum si pentru a se asigura dreptul de aparare al acestora si contradictorialitatea, art
64 alin 2 NCPC, prevede ca\dup ascultarea intervenientului i a prilor, instana se va pronuna
asupra admisibilitii n principiu a interveniei, printr-o ncheiere motivat.
In cadrul discutarii admisibilitatii in principiu a cererii de intreventie voluntara principala,
instanta de judecata va trebui sa verifice daca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate
porevazute de lege, respectiv:

Daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propiu (dreptul dedus judecatii sau un
drept strans legat de cel pretins de reclamant)

Daca exista o legatura suficienta intre cererea principala si cererea de interventie care se
justifice solutionarea impreuna a celor 2 cereri

Daca tertul a formulat o crerea sa in termenul prevazut de lege; Pentru ipoteza in care
tertul isi formuleaza pretentia in instanta de apel, instanta va trebui sa verifice daca partile
cu privire la care se judeca apelul respectiv, sunt de acord cu primirea cererii (acord
expres)

Daca in raport cu natura litigiului dintre partile initiale, ar fi admisibila o interventie

voluntara principala.

CONDITIILE GENERALA DE EXERCITARE. Instanta va trebui sa verifice si in ce

masura sunt indeplinite conditiile de forma ale cererii de interventie prevazute de art 194 NCPC,
precum si conditiile extrinseci ale cererii de intreventie voluntara principala referitoare la dovada
achitarii taxei judiciare de timbru.
Asupra admisibilitatii in principiu a intreventiei voluntare principale, instanta de judecata
se va pronunta printr-o incheiere motivata, prin care se va incuviinta cererea tretului sau o va
respinge ca inadmisibila. Aceasta incheiere are caracter interlocutoriu, astfel incat instanta care a
pronuntata incheierea nu mai poate reveni asupra ei.
Incheierea de admitere in principiu nu se poate ataca decat odata cu fondul.
9

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

ncheierea de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie poate fi atacat n termen

de 5 zile, care curge de la pronunare pentru partea prezent, respectiv de la comunicare pentru
partea lips. Intersul exercitarii caii de atac apartine, in acest caz, tertului care a formulat cererea
de interventie voluntara principala.
Conform art 64 alin 4 teza a II-a NCPC, alea de atac este numai apelul, dac ncheierea a
fost dat n prima instan, respectiv numai recursul la instana ierarhic superioar, n cazul n
care ncheierea a fost pronunat n apel.
In cazul exercitarii caii de atac, dosarul se nainteaz, n copie certificat pentru
conformitate cu originalul, instanei competente s soluioneze calea de atac n 24 de ore de la
expirarea termenului de declarare a cilor de atac pentru toate prile n calea de atac, formularea
ntmpinrii nu este obligatorie. Apelul sau, dup caz, recursul se judec n termen de cel mult 10
zile de la nregistrare, termenul fiind foarte scurt tocmai pentru a prentmpina tergiversarea
judecrii cererii principale, n contextul n care aceasta a fost suspendat pn la soluionarea cii
de atac.
Exercitarea caii de atac prevazute de lege, apel sau recurs, impotriva incheierii de
respingere ca inadmisibila a cererii de intreventie voluntara principala, are ca efect suspendarea
judecarii cauzei principale pana la solutionarea caii de atac. Este vorba de suspendarea legala de
drept, asupra careia instanta se va pronunta prin incheiere.
Daca apelul sau dupa caz recursul, se admite, incheierea de respingere a admisibilitatii in
principiu va fi anulata, respectiv casata, iar ca urmare a acestei decizii, judecata pe fond in ptrima
instanta sau, dupa caz, in apel, va continua in cotradictoriu cu tertul intervenient.
In cazul in care instanta nu a incuviintat in principiu cererea de intreventie voluntara
principala, pronuntand deci o incheiere de respingere a acestetia ca indamisibila, pe langa
posibilitatea de a ataca aceasta incheiere, erul are posibilitatea formulrii acesteia pe cale
principal, declannd un litigiu distinct, neopunndu-se autoritatea de lucru judecat, ntruct
cererea incidental nu a fost soluionat pe fondul su.
EFECTELE introducerii cererii de intreventie voluntare principale se produc numai in
cazul incuviintarii in principiu a acesteia. Aceste efecte sunt urmatoarele:
a) instana este nvestit cu soluionarea preteniei tertului intervenient
b) opereaz prorogarea legal de competen daca este cazul
c) terul intervenient dobndete calitatea de parte n proces, motiv pentru care i exercit
drepturile i i asum obligaiile legale corespunztoare acestei caliti.
d) dreptul subiectiv ce face obiectul cererii de intervenie principal devine drept litigios;
e) opereaz punerea n ntrziere a prilor iniiale fa de terul intervenient;

10

DREPT PROCESUAL CIVIL partea general,

ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,
06.04.2015

d) are loc ntreruperea prescripiei extinctive. Prescriptia se intrerupe retroactiv, de la data

introducerii cererii de intreventie voluntara principala, iar nu de la data pronuntarii incheierii de
incuviintarea a acesteia.
n cazul interveniei principale, dup admiterea n principiu, instana va stabili un termen
n care trebuie depus ntmpinarea de catre partile initiale. Depunerea intampinarii este
obligatorie.
Impotriva cererii de interventie principala, oricare dintre partile initiale ar putea sa
formuleze o cerere reconventionala, deoarece intreventia voluntara principala este o adevarata
cerere de chemare in judecata, in care pozitia reclamantului este detinuta de tertul intervenient,
iar cea de parat revine partilor initiale.
n ceea ce privete termenul de formulare a cererii reconvenionale, acesta se depune
odata cu intampinarea, sub sanctiunea decaderii.
Din momentul incuviinatrii in principiu a cererii de inerventie principala, tretul devine
parte in proces, avand o pozitie independenta fata de reclamant sau de paratul din cererea care a
declansat procesul respectiv.
Intervenientul va prelua procedura n starea n care se afl n momentul admiterii
interveniei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenie sau cel mai
trziu pn la primul termen de judecat ulterior admiterii cererii de intervenie. Actele de
procedur ulterioare vor fi ndeplinite i fa de el.
Legea nu prevede obligativitatea comunicarii catre tertul intervenient a unor copii de pe
actele aflate in dosar, ceea ce inseamna ca tertul trebuie sa le procure singur.
Cererea de interventie principala se judeca odata cu cererea principala ceea ce inseamna
ca instanta analizeaza ambele cereri in considerente, iar in dispozitiv se pronunta distinct asupra
fiecareia dintre ele.
Cu toate acestea, atunci cand judecata cererii principale ar fi interziata de solutionarea
cererii de intreventie, art 66 alin 2 NCPC, permite instantei sa dispuna disjungerea cererii
incidentale, cu exceptia cazurilor in care tertul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, insusi
dereptul dedus judecatii prin cererea principala.
Masura disjungerii se ia prin incheiere care nu este supusa vreunei cai de atac.

11