DEMOGRAFIE Demografia romaneasca intre social, politic si stiintific (1950—1990) Credem ei putem intelege mai bine zonele de ,,plin” gi de_,,gol”” din demografia romaneascii, liniile ei de fort, de continuitate gi discon- tinuitate daci pornim de la premisa ci migcarea acestei discipline s-a produs in legituri cu: a. provocarea problemelor sociale; b. restrictiile impuse prin grila politico-ideologic’ a totalitarismului comunist; e. re- sursele de cercetare, fie ele institutionale sau strict stiintifice, localizate in cimpul demografiei sau al disciplinelor conexe acesteia. Demografia rominease’ actual’ nu este compusa, insi, numai din teme, constatiri, teorii sau ipoteze. Ba este, in egali masuri, definit’ prin metodologii iluri de cercetare care au ficut posibild cunoagterea. Nu trebuie s& le neglijim, deci, atunci cind vorbim de stadiul actual al acestei diseipline. Ne vom referi mai intii la profilul tematic gsi, in al doilea rind, la cel metodologic al demografiei. Natalitatea, mortalitatea infantili si migrafia interni par sd fie temele dominante ale demografici noastre aga cum este ea structuratt in prezent. Cind facem aceasti apreciere avem in vedere nu atit: numarul de lucrari publicate cit, mai ales calitatea gsi consistenta informatiilor de care dispunem. Provocirile sau problemele sociale majore care au conditionat in- teresul stiintific pentru aceste domenii sint bine cunosceute. In acest sens, pentru exemplificare, este suficient si amintim experimentul pronata- list inceput in 1966 gi desfiigurat cu atit de grave consecinte, exodul ru- ral-urban din anii 1970-1982 in special, si nivelul extrem de ridicat al mortalitatii infantile. Intre gravitatea si amploarea problemelor socio-Gemografice si cer- cetarea lor stiinfified s-a interpus, in primul rind, grila politico-ideologic’. Din motive ugor de inteles, fenomenele demografice semnificative pentru stiri sociale negative au fost mai putin cercetate. Astfel, divortialitatea este analizati mai pufin decit nuptialitatea. S-a publicat mai mult despre natalitate decit despre mortalitatea infantili. A fost analizati mai aminuntit imigrarea decit emigrarea. Si, cazul limit, au fost cu totul trecute sub thcere migratia externd. gi sinuciderile. Evident, poli- tica de publicare a datelor demografice — atit cit au fost ele publicate — a urmat aceeasi mentalitate maniheist& de a distinge intre date despre ybine” si date despre ,,riu”, a comprima sau a evita anumite date de Ja publicare in misura in care, corect sau nu, erau considerate ca sem- nificative pentru ,,riul social”. Acceasi grili a restrictiilor politico-ideo- logice a operat ins’ nu numai asupra selectiei temelor de cercetare, ci yi in privinga variabilelor utilizate in modelele explicative. De aici decurge wSociologie Romineasci”’, Serle mond, Anul IT, nr. 1—2, p. 87-92, Bucuresti, 199188 Dumitra Sandu 2 ta sau subprezentarea in aceste modele a unor yariabile —precum confesiunea religioasi, apartenen{a etnici, siricia, incertitudinea asu- pra viitorului, supradensitatea in locuinte, calitatea. servieiilor sociale s.a.m.d. In general a existat o puternice’ presiune ideologic’ pentru a mar- ginaliza in cimpul cunoasterii stiintifice tot ceea ce a actionat ca factor de rezistenti socio-culturali la omogenizarea gi constringerea compor- tamentelor demografice. Desigur, aceast’ grili a operat in principal la nivelul publicirii lucrérilor de demografie. In sertarele unittilor de cer. cetare s-au acumulat informatii cu certi valoare de critied social. Cir- culati lor extrem de restrinsi le-a redus, insti, substantial, eficienta sociald.. fn afari de provocarea problemelor sociale si de constringerea po- liticului, asupra produetiei stiintifice demografice a actionat gi cadrul institutional existent. Spre exemplu, cercetarea aprofundat’ a relate: dintre fenomenele demografice si starea de siniitate a populatiei a fost favorizati, de existenta unor unititi de cercetare orientate in acest sens, in reteaua Ministerului Sinatitii (Centrul de Calcul si Statistica, Sani- tari, Institutul de Igien& si Sindtate PublicX ete.) Similar, analiza re- latiei dintre populatie si cadrul construit este strins legat’i de existenta unui Jaborator de sociologie aplicativ’; si de cercetare social interdis- ciplinar’. in domeniul construetiilor (Laboratorul de Sociologie al LP.C.T.) ‘in seria factorilor institutionali cu mare influent, asupra cereetirii demografice romanesti sint de mentionat si Conferinta Mondiali a Po- pulatiei de la Bucuresti din 1974 si Centrul Demografic O.N.U. — Romania (CEDOR), existent in Romania in perioada 1974 — 1984. In fine, selectia tematics in demografia perioadci la care ne referim a fost con- difionats si de tradifia cercetirti demografice si sociologice, premergi- toare anului 1948. Interesul manifest in anii ’70 si ’80 fata de ariile de- mografice ale RomAniei, fati, de relatia dintre regiunile istorice si compor- tamentele demogratice are, desigur, ridiicini semnificative in lueriri an- terioare cum ar fi, spre exemplu, cele ale lui Anton Golopentia, Sabin Manuili si, intr-o oarecare misuri, si in cele ale lui Virgil Madgearu Ne vom opri in continuar eva mai mult —asupra starit me- todologice a demografiei romanesti. In acest domeniu au actionat, in esenta factori legati de: 1. structura si istoria demografiei ca stiinta, 2. parti- cularitatile metodologice ale disciplinelor sociale cu care demografia sa intilnit in abordarea anumitor domenii gi 3. de cadrul institutional in care a evoluat demografia romaneasca. Colectarea si tratarea datelor demografice sint, in genere, puternic standardizate. O variabilitate mult mai mare o au strategiile si metodele folosite pentru explicare. La acest nivel al explicirii va fi mai_usor s& surprindem anumite particularititi ale cercetirii demografice din tara noastra. Din acest motiv vom incerea si conturim profilul metodologie al demografiei romanesti prin raportare la explicatia in acest domeniu. - Problema pe care am pus-o, trimite, evident, la o evaluare a dialo- gului dintre demografie si o serie de stiinte asociate cu explicarea varia pilelor demografice — antropologic, sociologie, psihologie, economie, geo- gratie, istorie, politologie, drept ete.Demografia romAneaset intre social, politie gi stiinsifie 89 Dac& ar fi s& judecim lucrurile in functie de ce s-a publicat, pro- babil s-ar putea aprecia c%, sociologia a fost partenerul cel mai activ al demografiei in dezvoltarea demersului explicativ, urmati fiind in acest sens de economie si de antropologia cultural. Pentru a defini eficient problemele pe care le avem de rezolvat in cimpul demografiei nu este atit de important si analizim diferitele stiinte sociale din punct de vedere al contributiei lor la explicarea variabilelor demogratice. Mai important este si inventariem tipurile de demersuri ex- plicative practicate in domeniu, si semnalim zonele de cunoastere la care au fost aplicate in mod special si cele in care este necesar si fie pro- movate. O astfel de pi i fie preferabily celei care pune ac- centul pe contribuia diferitelor discipline gi pentru simplul fapt ei este relatiy ugor si localizezi cercetarea descriptivi, dar este mult mai greu Si trasezi granite disciplinare clare atunci cind este vorba de explicare. Principalele tipuri de explicatii practicate in demografie sint aso- ciate cu doud traditii diferite de cunoagtere. Una este cea francezi, a ana- lizei demografice (demogratiei pure) iar alta este cea anglo-saxoni @ stu- diilor de populafie. (y,population study”). In primul az, 0 yariabili de- mografic’ este explicati prin alte Sabie demografice. In cel de-al doilea, variatiile demografice sint puse mai ales pe seama unor factori sociali, economici sau “culturali. Se opteazi mai ales pentru relatii bi- variate in abordiirile de demografie diferentiali gi ‘pentru relatii multi- variate in modelele cauzale complexe. Tipwl dominant de explicafie in demografia romineasc este cel asociat cu demografia diferentiali. Pentru “coneretizare ludm_exemplul mortalit&tii infantile. Aceasta a fost analizati punind in relatie intensi- tatea fenomenului respectiv cu variabile ecologice, ale sistemului sanitar sau ale compozitiei populayiei. Astfel, s-a remareat ci mortalitatea in- fantild. a fost : _ mai mare in rural decit in urban; ’i in Dobrogea si minim& in Transilvania gi Bucuresti (dupa 1975) 18]; — mai mic& in orasele mari si, in general, in comunitatile locale cu refea sanitaré, relativ dezvoltata gi cu populatie care are un nivel de instructie mai ridicat [5]; mai mare la cimpie decit la munte §.a.m.d. Acest tip de analiza’ poate sugera numai, o relatie cauzali. Operind de predilectie cu relatii bivariate nu se pot tine sub control efectele altor variabile care ar putea genera asocierea statistic’ dintre un anume fe- nomen demografic si variabila care defineste subpopulatiile. Explicatiile de tip ,,demografie diferentiala” au fost dezvoltate in literatura romini de specialitate mai ales in legitur’ cu mortalitatea, fertilitatea si migratia. Nuptialitatea si divortialitatea au fost in genere mai putin explicate gi, in particular, mai putin tratate din perspectiva demogratiei diferentiale. Desi foarte utile in fazele exploratorii ale cercetirii, explicatiile demografiei diferentiale trebuie considerate cu toati, prudenta. Modelele teoretice care le sustin sufer’% de o slab& specificare a cauzelor.Natalitatea si mortalitatea, fenomenele demografice duale, avind atit componente biologice cit si sociale, au constituit subiectul predilect al explicarilor specifice demografiei formale. Virsta, sexul, rea civild si ciclul de viati familiali apar cel mai frecvent drept criterii in functie de care se dezagregi respectivele fenomene si, implicit, de variabile eu semnificatie cauzali. Masura rafinata a ferti tii pe termen lung, folosind atit, analiza transversal cit si cea longitudinala [1, 2, 7] a permis realizarea unor ex- plicari cauzale in care au putut fi formulate constatari sau ipoteze asupra rolului pe care |-au avut diferitele evenimente (rizboaie, seceti, schim- bari legislative) in evolutia fertilitatii. n seria fenomenelor in legitura cu care s-a realizat cel mai putin cerinta de dezagregare in functie de virst& si sex, mentionim migratia intern. Publicarea datelor pentru astfel de analize este cu atit mai ne- cesari. cu cit sint de asteptat schimbari importante in ,,pattern”-ul de migratie. Desi foarte putin dezagregati cu tehnici ale analizei_demografice formale, migratia intern’ a constituit totusi un subiect predilect pentru analiza cauzali. Acesta este domeniul in care au fost promovate cel mai mult studiile de populatie, demografia socialx. Abordarea cauzali a mi- gratiei interne afost posibili pe baza unui model teoretic al fenomenului. Yn limita datelor disponibile au fost testate modele de regresie multipli pentru diferitele componente ale migratiei totale: rural-urban, rural- rural, pe mare sau mick distanta ete. [4]. in legittur’. cu diferitele forme ale migratiei interne a fost promovat si un alt tip de abordare cauzali, diferit de cel al regresiei multiple. Este vorba de constituirea unor retele de covariatie, ordonind ierarhic varia~ pile ale dezvoltirii, inclusiv cele referitoare la migratie [5]. In seria eforturilor de aprofundare a intelegerii fenomenelor demo- grafice poate fi mentionatd si incercarea de constituire a unui model- teoretic adeevat pentru explicarea fertilititii in perspectiva analizei re- gionale [6]. Rimine inci de realizat o testare satisficitoare a sa. Oricum credem ¢& poate fi refinut& ca utili ideea c& pentru analizele cu date agregate, precum cele regionale, este necesar si fie elaborate modele te- zind vom spune c% demersurile explicative din cercetarea. demografici, romAneasck diferi intre ele, in esenti, in functie de doud dimensiuni. in primul rind, este vorba de diferenta dintre analizele care adopt’ si cele care nu adopti un model teoretic explicit ca punct de por- nire. In al doilea rind, notim ca semnificativ’ deosebirea dintre cerce- tirile care estimeazi cantitativ relatiile (prin coeficienti de corelatie~ regresie, diferente de proportii etc.) si cele care nu opereazii decit cu sim- ple atribuiri calitative. Prin intersectarea celor dows dimensiuni — pre- zenta sau absenta modelului teoretic si prezenta sau absenta evaluirii cantitative a relatiilor — obtinem patru tipuri de abordari explicative. Cea mai bine structurat% dintre acestea, marcat% atit prin prezenta unui model teoretic cit gi prin evaluarea cantitativa’ a relatiilor a avut o cir- culatie relativ restrinsi. Aplicarea acestui demers la explicarea unor ti- puri de migratie a fost afectati negativ atit de insuficienta dezagregare a variabilei dependente, cit gi de imposibilitatea luirii in consideratie a tuturor factorilor relevanti in explicarea migratiei.w Demografia romaneasci intre social, politic si stiintific 9 Abordirile cele mai frecvente au fost cele in care nu s-a lucrat cw un model teoretic explicit, accentul punindu-se pe misurarea unor relatii. Astfel de analize s-au dovedit extrem de utile pentru generarea unor ipo- teze explicative asupra taturor fenomenelor demografice. (Semnifiea- tive in acest sens sint 3, 8). Un alt tip de analiza, aferent demografiei pure, practicat mai ale: in cercetirile asupra fertilititii, a operat stabilind relatia intre cauza efect prin simpli atribuire calitativi. Aceste cercetiri in care accentul a fost pus pe miisurarea sau descrierea termenilor relatiei si nu pe relatia cauzali, propriu-zisi. au evidentiat constatari sau ipoteze greu de argu- mentat cu alte modele. Cele trei modele de analizit e: plicativai pe care le-am regiisit in cer- cetarea demografici romineasc’ igi au fiecare virtutile gi limitele ly Esentialul este ca acestea s& fie congtientizate. Astfel devine posibila structurarea unor abordiri de maxima eficienti stiintified. Pornind de la aceasti schitd a practicilor majore folosite pentru. plicare in cercetarea demografici romineasci, vom incerca si precizim care sint principalele strategii care ar putea duce in viitor la progresul abordirilor explicative. Sansele de a obtine o intelegere aprofundati a fenomenelor demo- gvafice vor fi cu atit mai mari cu cit se va lucra mai mult : — cu date dezagregate decit agregate ; — cu misuri specifice sau standardizate decit cu cele brute sau nestandardizate ; — cu modele teoretice si empirice care si integreze atit variabilele demogratice cit gi socio-culturale gi economice ; — cu cit se va extinde sfera cercetirilor comparati unitagi atit tarile, cit si regiunile sau localititile. Rafinarea clasificirilor empirice multicriteriale ale localitatilor si jude- telor va avea un rol important in acest sens. La un nivel mai concret, am sublinia necesitatea de a regindi de- mersurile explicative asupra fenomenelor demografice astfel incit si luim in consideratie in mod sistematic gi efectele unor variabile importante precum: confesiunea religioasi, etnia, conflictele sociale, starea locuin- fei, sirdcia, cultura generali gi medicali, comportamentul politie ete, Pentru progresul cunoasterii in domografia romanease’ va fi im- portant si rispundem la intrebari cheie referitoare la: @ impactul pe care starea actual’ de anomie stciala il va avea asu- pra comportamentelor demografice ; eschimbarea modelelor culturale care reglemeteazii. comportamen- tele demogratice sub influenta iegirii din izolarea culturald, proces stimulat de mass-media gi migratia extern ; eintensitatea gi cauzele unor fenomene practic necereetate pind, acum la noi: migrafia externd si sinuciderile; oria reali si detaliat a vietii demografice din tara noastri din ultimele patru decenii, fird blocaje ideologice gi in condifiile accesului normal la datele necesare ; @impactul pe care il au deja schimbirile produse in politica de natalitate si migratie asupra comportamentelor demografice ; @ zonarea culturali gi demograficé a tirii. e folosind ca92 . G. R. Serbu (G. Retegan), Dumitru Sandu BIBLIOGRAFIE V. Ghetau, 0 abordare longitucinuld u evolutiet fertililatii in Romania, in ,,Vlitorul Social, nr. 1/1981. V. Ghetiiu, Fertilitatea unor generatii feminine in Romania, in «,Viitorul Social”, nr. 6/1987. 1. Mihaiilesen, Consolidarea eoesiunii familiate si ruta divorfialitafit, in ,,Viitorul Social”, nr. 6/1987. D, Sandu, Fluxurile de migratie in Romania, Bucuresti, Edit. Academie, 1987. D. Sandu, Dezvottarea socioteritoriala in Romania, Bucuresti, Edit. Academici, 1987. D, Sandu, Mod de viafé $i fertititate: model pentru integrarea unui fenomen social in con textul producerti sale, in volumul: G. Zamtir, I. Rehedeu (coord.), Stiluri de viatd. Dina mica lor in societatea contemporand, Bucuresti, Edit, Academiei, 1989. Roolufia fertilitafii populafie’ feminine din R.P.R., in perioada 1900-1960, in ,,Revista de Statistic’, 4/1962. Trebiei, I. Bristache, Demogratia teritoriala a Roménici, Bucuresti, Edit. Academiei, 1986. ‘Trebiel, T. Ghinoiu, Demografie si etnografie, Bucuresti, Edit. $tiinfiticd si pedicd,” 1586. Enciclo- ianuarie 1991 Dr, DUMITRU SANDU