Depresia

GeneralitatiSus
Depresia
Depresia, cunoscuta intre specialisti sub numele de tulburare depresiva
majora (sau tulburare unipolara), face parte dintre tulburarile dispozitiei si se
caracterizeaza prin aparitia unuia sau mai multor episoade depresive severe.

Raspandire
Conform studiilor epidemiologice, prevalenta maxima a depresiei majore
variaza intre 5-9% la femei si 2-3% la barbati, cu valori mai mari intre 25 si44
de ani si un mic varf in adolescenta.
Riscul aparitiei unui episod depresiv major, pe toata durata vietii, ajunge
pana la 25% pentru femei si 12% pentru barbati.

Etiologie
Opinia acceptata in generalcu privire la tulburarea depresiva majora este ca
aceasta boala are un determinism multifactorial, in geneza ei fiind implicate
numeroase cauze.
Factorii etiologici incriminati se pot grupa in trei categorii mari: biologici,
psihologici si sociali.

Cuprins articol

Generalitati
Factori biologici
Factori psiho-sociali
Simptomatologie si criterii de diagnostic
Factori biologiciSus

1. Aminele biogene
Pe baza studiilor biochimice, s-audezvoltat pana in prezent mai multeteorii
ale aminelor biogene, fiecaredintre acestea subliniind rolul unui
neurotransmitator (serotonina, noradrenalina, acetilcolina, GABA, dopamina).
in general, in etiologia depresiei majore, mecanismul serotoninergic este
considerat deprima importanta. Ipoteza depresiei serotoninergice, emisa de
Van Praag (1996), a suferit mai multe modificari pana in prezent, cand se
accentueaza mai mult importanta dezechilibrului raportului dintre serotonina,
noradrenalina si acetilcolina.

2. Reglarea neuroendocrina
Hiperactivitatea axului hipotalamo hipofizo-suprarenal, cu secretie crescuta
de cortizol, si hipoactivitatea axului hipotalamo-hipofizo tiroidian, cu eliberare
scazuta de hormon tireostimulant (TSH), au un rol recunoscut in
etiopatogenia tulburarii depresive. Alte perturbari neuroendocrine observate
in depresie sunt: eliberarea scazuta de hormon de crestere (STH), hormon
foliculostimulator (FSH), hormon luteinizant(LH) si testosteron.

3. Somnul
Perturbarea somnului in depresie include debutul intarziat al
acestuia,descresterea latentei somnului cumiscari rapide ale globilor oculari
(REM), cresterea duratei primei perioade REM si somn delta anormal.

4. Fenomenul Kindling
Prin Kindling se intelege fenomenul prin care, dupa stimularea subliminala
repetata a unui neuron, se genereaza un potential de actiune sau chiar crize
epileptice. Natura periodica a unor tulburari ale dispozitiei si eficienta
medicatiei anticonvulsivante, utilizate ca timostabilizatori, au generat ipoteza
ca tulburarile afective ar putea fi consecinta acestui fenomen din lobii
temporali.

5. Factorii genetici
Tulburarea depresiva majora are un caracter familial, studiile epidemiologice
demonstrand ca este de 1,5-3 ori mai frecventa printre rudele biologice ale
persoanelor depresive. Studii recente au demonstrat ca depresia majora si

dependenta de nicotina au factori de risc genetici comuni.

6. Anomalii structurale cerebrale

Cele mai importante modificari structurale cerebrale evidentiate cu ajutorul
imagisticii prin rezonanta magnetica (MRI) au fost la nivelul regiunilor
subcorticale, in special aria periventriculara, talamus si corpii striati.

7. Alterari metabolice cerebrale

Examinarea alterarilor metabolice cerebrale prin tomografie cu emisie de
pozitroni (PET) a pus in evidenta o hipofrontalitate preponderent stanga,
alaturi de o crestere a metabolismului glucidic in anumite zone limbice.

Factori psiho-socialiSus
1. Factori subconstienti
Dupa Freud, problemele aparute infaza orala a dezvoltarii psihosexuale (in
primul rand privarea de dragostea si sprijinul matern) impiedica dezvoltarea
afectiva normala. Pierderile precoce neprelucrate ingreuneaza prelucrarea
pierderilor ulterioare. La adult, depresia debuteaza in momentul in care
acesta este confruntat cu o pierdere reala, amenintatoare.

2. Factori cognitivi
Triada cognitiva descrisa de psihiatrul Aaron Beck prezinta domeniile in care
depresivii manifesta negativism:
a. imagine de sine negativa;
b. interpretare negativa a trairilor;
c. privire negativa asupra viitorului.

3. Factori comportamentali
Teoria behaviorista a neajutorarii invatate (learned helplessness) este o
teorie care asociaza depresia cu incapacitatea sau limitarea persoanei in a
controla evenimentele, situatiile.

4. Evenimente de viata stresante

Evenimentul de viata cel mai frecvent asociat cu dezvoltarea ulterioara a
depresiei este pierderea unui parinte inaintea varstei de 11 ani. Adesea,
asemenea evenimente stresante preced primele episoade ale tulburarii
depresive si cauzeaza modificari neuronale permanente, care predispun
persoana la episoadele ulterioare.

Simptomatologie si criterii de diagnosticSus

Conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale IV(DSMIV) criteriile de diagnostic ale unui episod depresiv major sunt:
A. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome prezente in cursul
aceleiasi perioade de doua saptamani si care reprezinta o modificare fata de
nivelul anterior de functionare; cel putin unul dintre simptome este: fie (1)
dispozitia depresiva, fie (2) pierderea interesului sau placerii:
Nota: Nu se includ simptomele care este clar ca se datoreaza unei conditii
medicale generale ori unor idei delirante sau halucinatii incongruente cu
dispozitia.

(1) dispozitie depresiva (echivalentul sentimentului de tristete accentuata,

goliciune interioara) in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; la
copii si adolescenti, dispozitia poate fi iritabila;
(2) anhedonie (diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toatesau
aproape toate activitatile), cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi;
nici macar efectuarea activitatilor vesele sau a hobby-urilor nu mai ofera
placere persoanei afectate;
(3) pierdere semnificativa in greutate sau castig ponderal fara legatura cu o
anume dieta (de exemplu o modificare de mai mult de 5% din greutatea
corpului intr-o luna) sau scadere/crestere a apetitului aproape infiecare zi
(multi indivizi sesizand ca se forteaza sa manance);(4) insomnie sau
hipersomnie (episoade prelungite de somn, dificultate detrezire etc.) aproape
in fiecare zi;
(5) agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi;

(6) fatigabilitate (oboseala, epuizare) sau lipsa de energie aproape in

fiecare zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate
fi deliranta) aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare in
legatura cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuare a capacitatii de a gandi, sau de a se concentra ori indecizie
aproape in fiecare zi (observata mai ales la cei care efectueaza preponderent
munca intelectuala: studenti, elevi, programatori de computer etc.);
(9) ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara
recurenta fara un plan anume sau o tentativa de suicid ori un plan anume
pentru comiterea suicidului.

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (maniaco-depresiv).

C. Simptomele cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic in

domeniul social, profesional ori in alte domenii importante defunctionare.

D. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante

(de exemplu un drog, un medicament) ori ale unei conditii generale medicale
(de exemplu hipotiroidism).

E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu (adica dupapierderea unei

fiinte iubite), simptomele persista mai mult de doua luni ori sunt caracterizate
printr-o deteriorare functionala semnificativa, preocupare morbida de
inutilitate, ideatie suicidara, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.