...

respectarea drepturilor omului

trebuie să
facă parte din educaţia globală şi din
demnitatea omului, iar toate aspectele
violenţei fizice sau mintale împotriva
persoanei umane constituie o violare a
drepturilor sale "
Parlamentul European, Rezoluţie,
11 iunie 1986
Se numeşte "violenţa în familie" orice act
vătămător, fizic sau emoţional care are loc
între membrii unei familii. Abuzul în
interiorul unei familii poate lua multe forme:
abuzul verbal, refuzul accesului la resurse
financiare, izolarea de prieteni şi familie,
ameninţări şi atacuri care în unele cazuri
pot duce la moartea unuia dintre parteneri.
Deşi până de curând s-a presupus că
femeia este cel mai adesea victima
violenţei în familiei, în urma unor cercetări
s-a descoperit că de fapt numărul
bărbaţilor agresaţi este destul de mare
Violenta naste violenta. Un copil
crescut intr-un mediu in care bataile
fac parte din rutina zilnica, vor invata
ca “asa se face” si vor aplica acelasi
tratament propriilor familii. Putini sunt
cei care datorita agresiunilor suferite
se hotarasc sa evite violenta, de orice
forma, in familiile pe care si-le
formeaza odata ajunsi la maturitate.
Violenta in familie este un fenomen
care, in mare masura, inca nu este
constientizat de catre societate ca
fiind ceva deosebit de grav. Poate de
aceea sunt multi cei care prefera sa
nu intervina in cazul in care asista la o
asemenea scena, sau stiu ca asa
ceva se petrece in imediata lor
apropiere, in familiile cunoscutilor sau
chiar a rudelor
 Romanul inca mai are conceptia ca nu e
mare scofala sa-ti mai “boxezi” din cand in
cand nevasta. De asemenea, multi sunt
adeptii ideii ca “bataia este rupta din cer” si
trebuie sa faca parte integranta din
educatia unui copil. Iar aici nu vorbim
despre o palma scapata la nervi o data la 3
ani, ci despre cazurile in care copiii sunt
snopiti in bataie cu pumni, picioare, cu
cureaua, dati cu capul de pereti sau alte
pedepse de genul acesta, in urma carora
raman rani fizice grave dar mai ales rani
psihice si sufletesti deosebit de profunde.
In violenta domestica este inclus si abuzul
psihologic care este devastator, fiind comparat
cu tortura ostaticilor care de asemenea erau
privati de libertate, de somn, fara a sti cand se
vor manifesta din nou violentele. Erau
terorizati, fiind in permanenta cuprinsi de
sentimentul de frica. Violenta psihologica
inseamna folosirea amenintarilor si a
comportamentelor menite sa produca teama:
ridicarea vocii sau pastrarea unei taceri
prelungite precum si apelarea la cuvinte si
actiuni care distrug increderea si imaginea de
sine a femeii. Odata instalata teama de
agresiune, amenintarile sunt suficiente pentru
a mentine o stare permanenta de teroare si
teama
Violenta naste violenta. Un copil
crescut intr-un mediu in care bataile
fac parte din rutina zilnica, vor invata
ca “asa se face” si vor aplica acelasi
tratament propriilor familii. Putini sunt
cei care datorita agresiunilor suferite
se hotarasc sa evite violenta, de orice
forma, in familiile pe care si-le
formeaza odata ajunsi la maturitate.
Violenta in familie nu este ceva normal! Si,
in niciun caz, nu este ceva ce trebuie
acceptat ca atare. In utimii ani au aparut tot
mai multe adaposturi care ofera protectie si
consiliere femeilor abuzate. De asemenea,
fiecare din noi ar trebui sa-si puna
intrebarea; “Eu cum as reactiona daca as
vedea un barbat ca-si bate nevasta, sau un
parinte ca-si bate copilul?”. Nu e corect sa
spunem: “ Nu ma bag, pentru ca nu e
treaba mea”. Ba da, este treaba noastra, a
tuturor, pentru ca acesta este un fenomen
care afecteaza nu doar pe cei implicati ci
intreaga societate in care traim
Bibliografie:referate violenta
Perju Maria clasa a X a
A instructor-animator