Sunteți pe pagina 1din 30
ALIMENTATIA SANATOASA cu PLANTE [Prevenive + Recunoagtere » Vindecare| | SANATATE CU i MARIA “Y ., TREBEN Consilier editorial: Andrei Bantas Traducator: Alex Gradinaru Consultant stiingific: Adrian Campeanu Redactor: Doina Brindu Tehnoredactare computerizati: 3T S.R.L. Traducere dup%: GESUND MIT MARIA TREBEN Gesunde Ernéihrung mit Kréiutern Verlag Ennsthaler A-4402 Steyr, editia 2-a 1995 © Copyright by Wilhelm Ennsthaler, Steyr AUSTRIA Toate drepturile asupra acestei versiuni rezervate editurit ACCOLADE PRINT Bucuresti Orice publicare, reproducere si muhiplicare, chiar si a unor fragmente din acest text, sunt interzise. ISBN 973-97306-0-4 Cuprins Cuvant inainte Cunostinge despre plantele medicinale . Recunoasterea plantelor medicinale . Recoltarea plantelor medicinale . Pastrarea plantelor medicinale . Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale Cateva reguli pentru o viaté sindtoas’ Reguli pentru prevenirea imboli Aga vi mentineti sinatosi (Cateva reflectii notate de Maria Treben in al 78-lea an de viagi)........ Recomandarile Mariei Treben pentru intreginerea organismului Alimentatie saindtoasi ... . . Alimentatia .. 2... Organele de digestie . Plante si condimente . Efectele terapeutice ale alimentelor Refete pentru miere de galbenele si papadie Rejete din bucitaria Mariei Treben Plante medicinale si refete de casi Plante medicinale din farmacia Domnului .........---- Maria Treben (=) Vina el sense eae ee ee Plantele medicinale . 22... ee ee ee Denumirile uzuale ale plantelor medicinale . Suferinge, afeciuni, boli Conjinutul de zahar in principalele fructe 2B Cuvant inainte itorule! Va oferim prima carte dintr-o noud serie despre o viati si o alimentagie sinXtoase, cu plante medicinale. Este vorba de o lucrare plini de noutati! Pe langi recomandarile privind prevenivea unor suferinte, boli, ori utilizarea plantelor gi a condimentelor, veti gasi date asupra rolului bailor, dusurilor, exercitiilor de destindere, multe aminunte despre plantele medicinale si alte mijloace de tratament avute la indemani in gospodiirie, precum gi un index cu plante medicinale. Toate afectiunile sunt prezentate in ordine alfabetica, pentru a va ugura identificarea gi lectura datelor referitoare la ele. Cartea de fafi este rodul sistematizarii cunostintelor acumulate intr-o 4 de om gi publicate, partial, in cartea Sanatate din farmacia Domnului. De la prima ei editie, de acum 10 ani, s-au editat si s-au vandut peste 6 milioane de exemplare, fiind tradusd in 19 limbi. Ca armare, autoarea a fost pe drept recunoscuti ca experti in domeniul plantelor medicinale. fn paginile acestui volum veti gisi si unele informafii despre viata si opera acesteia. Este ins& foarte important pentru dumneavoastra ca, de la primele simptome de boal&, s4 consultati un medic practician pentru a va bili diagnosticul corect. Puteti discuta si cu doctorul dumneavoastra. curant despre cat de utile va vor fi plantele medicinale si cum s& le folositi. De-a lungul vietii ei, autoarea n-a precupetit nici un efort pentru a aduna, selecta gi verifica cele mai bune metode de utilizare’a plan- telor medicinale, atét pentru sdndtate, cat gi in alimentatie. jn aceasti serie vor apirea mai multe lucrari, si din alte domenii de interes, care vor constitui un sfetnic bun, la indemina dumneavoastri, in viata de zi cu zi. . Autoarea roagi sa tineti seama de faptul ci, nefiind medic, nu di consultatii, De asemenea, nu posed’ depozite de plante medicinale si nu trimite astfel de produse. »Doresc insi, mai presus de toate, si dovedesc oamenilor nu numai puterea plantelor medicinale ci, in primul rand, atotputernicia Creatorului, in mana caruia std viata noastra, a tuturor, gi care poate oricand dispune de ea. La El] cdut&m ajutor gi consolare fn cazurile disperate de boa i la plantele din farmacia Sa. De El depinde ne ciliuzeazi, si ne daruiascd si si ne conduct viata dupa voia Sa”! Maria Treben »Mai mult dec&t sfaturi penttu o viafd campitat’ gi plind de sens nu “va pot oferi. Fiecare trebuie si hotirasc pentru sine ce reprezinté si ct valoreazd propria-i s&natate. Dumnezeul nostra are intotdeauna grijd pentru stin&tatea noastri, pentru bundstarea noastri, iar ceea ce ne cere este doar nifel efort, pentru a-I folosi cu injelepciune darurile.” Maria Treben oy Sneha Cunostinte despre plantele medicinale Recunoasterea plantelor medicinale Atunci cand pomifi in cdutarea plantelor medicinale din gridina Dom- nului aduceti, de fapt, un serviciu enorm sdndtatii dumneavoastra. in primul rand, faceti migcare indreptindu-vi, dinspre centrele popu- late, de pe striizile intens circulate si poluate, spre natura. Cu timpul, veti constata cum resimte organismul dumneavoastra o atare binefacere si cat de puternic’ devine dorinta respectarii unor asemenea plimbiri prelungite. Cel ce incepe s& fie atras de plantele medicinale, si fie preocupat de secretele lor, este bine si se rezume, in primul rand, la activitatea de cercetare, de cunoastere a naturii. Incercati s& cXutati plantele in locurile unde ele cresc, determinati-le identitatea si invafati, pe aceast& cale, si cunoastefi mediul inconju- rator. Cine nu doreste si se bazeze doar pe propria-i intuifie, s se infor- meze apelnd, fie la ajutorul ghizilor specializati, fie la persoanele din zona, bune cunoscitoare ale acestor plante. Aga va veti completa cunostintele, in paralel cu experienta proprie, nou acumulata. De fapt, nu este vorba: atat de posibilitatea aparitiei unor pericole in ceea ce priveste sindtatea dumneavoastra, cat mai ales de protectia naturii. Multe plante medicinale sunt protejate de lege, iar unele din ele sunt foarte aseman&toare cu cele efectiv folositoare, degi nu sunt deloc utile. Prin urmare, nu are rost si le culegeti daci nu pot fi intrebuinfate. Deci, numai cand suntefi absolut sigur ci aveti in fata plantele dorite este bine si incepeti recoltarea. Recoltarea plantelor medicinale Plantele Proaspete (toati planta e inc verde ~ n.tr.), a ciror putere ta ‘iduitoare este superioart celor uscate, se g&sesc, in general, de la finele lunii februarie pnd la sfarsitul lunii_noiembrie. Cand iernile sunt bidnde, uncle plante, cum ar fi pitlagina, sanzienele Sau Tostopasca, raimén incd in stare proaspiti De regula, este preferabil si le culegeti in zilele insorite, pentru ca atunci au cea mai mare putere curativii. Este bine sii le recoltati din locuti cét mai curate, ferite de drumurile intens circulate gi deci poluate. Veti evita zonele cu ingrasiminte chimice sau aflate in preajma depozitarii unor dejectii. Plantele se recolteaza prin tiierea lor la o distanja de doud-trei degete de la sol. Ele nu se smulg cu ridicina cu tot! Pentru ca sa va fie mai (le adunayi, luati cu dumneavoustri un cog de nuiele, ori o rogojind mica, sau pungi din hartie. Pungile din plastic nu sunt indicate. Si, in fine, figi cumpatati in ceea ce Priveste cantitatea plantelor culese! Este necesar sd fifi atenti cd exist’ zone protejate, cu statut de rezervatie natural, unde culesul plantelor si florilor este interzis! Pastrarea plantelor medicinale Jn miasura_posibilitatilor, consumagi plantele in stare proaspitd. Din cele colectate, drimuind cantititile, 0 parte va trebui pis Pentru ‘asta, plantele se taie mérunt si se pun la uscat, pe cat posibil fir a fi spalate. Apoi tociitura se intinde pe buciiti din panzit curati sau pe hirtie de ambalaj si este lisati si se usuce in locuri umbroase gi ferite de praf si umezeali. Cand plantele sunt foarte uscate, precum paiele, se yor ambala in cutii din carton, pungi de hirtie sau borcane de sticld de culoare inchisi., Cutiile din tabla, mase plastice sau pungile din plastic sunt contraindicate. Pentru prepararea ceaiurilor, plantele uscate pot fi utilizate timp de un an fntreg. Tot ceea ce imine, si este mai vechi de un an, va fi folosit numai pentru baile din plante. O recomandare importanta: atunci cand. refetele, ceaiurile, esentele 10 wile nu au nici un efect, este bine si chemati un specialist estezist) pentru detectarea c&impurilor geopatice (zona in care io refea de radiatii, ce au efect nociv asupra sAndatagii umane) mera de lucru sau din camerele de locuit. El poate determina locurile libere, faird radiatii, unde se vor amplasa, de exemplu, patul sau biroul de lucru, pentru a nu supune pacientul actiunii radiatiilor daunatoare. Amestecarea si utilizarea plantelor medicinale Cind faceti amestecul pentru ceai nu este necesar si respectagi nigte delimitiri clare sau anume interdictii in ceea ce priveste plantele pe care le puneti, chiar dac&t ele sunt destinate combaterii unor boli dintre cele mai diferite. Plantele medicinale nu se afl& intr-o stare de concurenjd reciproca, deci efectele lor nu se pot anihila cand sunt baute mai multe intr-un singur ceai. Chiar gi cantitigile recomandate nu sunt stricte, deoarece rinichii necesita circa doi litri de lichide zilnic. De aceea ins& se va evita consumarea unor cantititi masive de ceaiuri. Plantele medicinale trebuie utilizate cu masura. A incerca folosit unor cantitati mai mari (decat cele recomandate), pentru ceaiuri sau bai, nu inseamna gi objinerea un efect mai intens sau mai rapid. Mult mai importanti este sensibilitatea cu care vefi ,ingelege™ despre efectul plantelor noastr Trebuie sii va aratati increzatori, sA primiti cu tot sufletul binefacerile plantelor, si nu vi lisafi pradi preocupirilor gi indoielilor de naturk psihicd despre bolile in cauzi. Intreaga ambiangi sufleteasci este la fel de important’, pentru succesul tratamentului, ca si dozarea gi utilizarea corecti a plantelor medicinale. Indicagiile de gramaj din refetele folosite se refer’, in exclusivitate, fa plantele in stare uscati, pe care le puteti procura din farmacii sau din magazine specializate in desfacerea lor. Cine igi colecteazA singur plantele in stare proaspita, va utiliza, in principiu, in locul unei lingurite de plante uscate, 0 cantitate de plante verzi egalii cu ceea ce se poate cuprinde intre degetele unei maini. Nu are importangi ci persoanele care au mana mai mare vor lua 0 11 cantitate mai mare de plante. Mult mai importanti este respectarea procedurii de preparare. Pentru o infuzie, plantele nu vor fi lsate niciodaté s& dea in clocot, deoarece s-ar pierde cea mai mare parte din substantele utile existente in compozitia lor chimica. Dupi o baie cu extracte de plante, pentru obinerea efectelor scontate, rimane foarte importanta ,,transpiratia abundenti”, Cateva reguli pentru o viati sinatoasa Reguli pentru prevenirea imbolnavirilor Multi oameni se asteapti ca organismul lor sa functioneze perfect, s& poata fi solicitat fara de limite, iar fortele proprii de vindecare si-i fie un nesecat izvor. Cine se amigegte cu asemenea idei trhiegte sub semnul pericolului. Corpul nostru are nevoie de i ingrijire, antrenamente suficiente gi pauze de refacere si odihnd. Nu pofi abuza la infinit de propri sanatate. Desigur, nu este simplu sa practici o prevenire rational si inteligenta. Cand cineva a sc&pat, in primavari, de guturaiul ,normal gi obliga- toriu”, se spune, simplu, ci a avut noroc. Foarte pufini accepti ideea c& respectivul gi-a cilit organismul, apiriindu-I in acest fel. Dupi cum nu va putefi imagina cat de. multi sunt aceia ce spun: ,Ce sd fac cu o cura de vise dacd sistemul meu circulator e in regula?! Deci singurul lucru posibil este si dim cfiteva recomandari judicioase pentru o prevenire rationala. Fiecare trebuie si decida singur ce valoare are pentru el propria-i sinatate. Dumnezeu ne-a pus la dispozitie toate mijloacele si metodele necesare prevenirii bolilor si asigurarii san&tijii, bundstirii depline. Jar tot ceea ce ne cere este putin efort pentru a valorifica darurile Sale. CAalirea organismului Foarte importante pentru sanitate sunt baile de lumina, aer si apa. Cu ajutorul lor organismul se caleste gi devine mai putin vulnerabil fay de toate imbolnivirile posibile. O importangi major’ revine apei reci, cea care stimuleaz4 activitatea inimii si a sistemului circulator, 13, ea avdnd un efect benefic asupra circulafiei superficiale a sangelui la nivelul pielii. Trebuie respectate urmatoarele reguli: a) Corpul trebuie s& fie cald inainte de a folosi apa rece. Cel mai bine este si iesi direct din patul caldug si moale inainte de a te spala cu.apa rece. Seara incearcd ,si te incilzesti® bine, facind o plimbare sau o gimnastica adecvatt. b) Camera de baie trebuie si aib&’ o temperatur’ constant’. Geamul (dacd exist#) va sta tnchis pentru a nu se produce curent. Dup& aplicarea apei reci, corpul trebuie si se reincdlzeasci foarte repede. Ideal e s& pofi trece direct intr-un pat preincilzit. c) Ca gi in cazul ceaiurilor, nici metodele de calire nu webuie folosite fara masura, deoarece corpul se va obignui cu atari stimulente gi nu va mai reactiona corespunzitor. Deci mijloacele existente trebuie in permanenfa alternate unele cu altele si aplicate in functie de fiecare situatie fn parte. Spalatul cu apa rece Acest mod de a te spila, cu care trebuie si incepeti dimineata si apoi s&-l aplici inc’ o dati seara, inainte de culcare, constituie baza cilirii organismului. Se obfine, astfel, 0 protectie sigura fajd de raceli, de o anume sensibilitate la schimbarile meteorologice sau impotriva diferitelor forme de gripa. Spillatul se face cu o* carp’ sau un burete, incepfind cu Jaba piciorului drept, ‘urcind apoi pe tot piciorul, trecind la stangu] si respectind acelagi traseu. Urmeazi, in ordine, abdomenul, brajele, spatele gi, in mod special, zona inimii. Spalarea cu apa rece trebuie si decurgd repede. Zona inimii este singura in care apa rece se poate aplica de* doui-trei ori, prin migc&ri circulare. Uscarea se face cu un prosop c&t mai aspru, care are un efect de incdlzire rapida. in acest mod, miinile gi picioarele vai vor fi calde, urandu-se un echilibru. organismului. Spilarea, in acest mod, seara, va ajuté si aveji un somn profund si odihnitor. Perierea_pielii Dimineata, direct pe piele (uscati, nu umeda), se face un masaj cu o perie, de preferingX din par natural. Se incepe cu partea dreaptii gi periatul se continua pnd in zona inimii. Se pomeste de la varful piciorului si se urcd spre umar. Nu apisati prea tare, pielea trebuie numai si se inrogeasc superficial. Apoi se wece, urmand acelasi traseu, la partea stangd. Pentru piept gi spate este bine sa-i atagati periei 0 coadi de prelungire. Sensul masajului este intotdeauna dinspre centru spre par- file taterale. Abdomenul se perie circular, pornind din dreapta-jos, in sensul acelor de ceasornic. Dupi periaj, se face un dug pentru inliturarea tuturor resturilor (cojite subtiri, foarte mici) de piele moarti. Alergarea prin roua Cine dispune de o gridind cu zone (peluze) acoperite de iarbi, este bine ca, in luna mai, s& profite de acest lucru si st alerge descult prin iarba umeziti de roua diminefii, acum fiind perioada optim’ pentru un atare exercifiu: soarele incdlzeste deja solul, dar toate transformarile ce vor avea loc in el de-abia au inceput. Alergarea nu numai ci stimuleaza circulatia sangelui, dar are un efect benefic asupra s&ndtitii intregului organism. Tinand corpul c&t mai drept, respirand adanc, alergati prin iarba plind de rou% aproximativ 10 minute. Odatd intrati in casi, spalati-vi repede picioarele, umezite de roud, cu pufind api caldai si puneti-vi nigte gosete. Ei bine, niciodatt nu veti mai rici! Un atare exercifiu asigura o buna circulatie a sangelui, urmarea fiind cd niciodata nu veti mai avea picioarele reci. Pe de alti parte, un astfel de inceput al zilei aduce un plus de echilibru sufletesc, de armonie. Te poti bucura de ciripitul pasirelelor in faptul diminetii, de dumnezeiestile prime raze de soare ale zilei, gi simgi parca, prin ele, imensitatea cerurilor plina de viata. Mersul prin zipada Dimineata, imbracat cit mai c&lduros, se alearg% descult prin ziipada proaspiit cizuta. Acest lucru este recomandabil, in special, persoanelor deja suficient de cilite si care, in lunile de vara, au alergat desculte prin roua. Important este, mai ales, sd alergi zdravan, astfel incat sa-ti pastrezi intacta caldura corpului. Inigial, nu trebuie s{ ramAai- mai mult de un minut pe zipadi, apoi pofi alerga p&ina la trei minute, fir a depasi ins& aceasti duratt. in timpul alergarilor prin zipada se respira cu gura inchisd, waigand aerul pe nas, gi dndu-l afara pe 15 gura. Puritatea, prospetimea acestui aer de iarni are un efect recon- fortant asupra intregului organism. Reintors in cast, faceti o baie la picioare cu api cAldupi si punesi-vi niste gosete. Asa va mentineti sanatosi CAteva reflectii notate de Maria Treben in al 78-lea an de viata Introducere Este deseori uluitor de cat fantezie pot da dovadi oamenii! Vitali- tatea si energia mea, cu toatd varsta inaintatd, fi pune pe géinduri. Multi sunt de parere c& lucrurile nu sunt tocmai curate gi, intrucat nu dispun de date exacte, se lanseazi in tot felul de speculaii si dau frau liber tuturor presupunerilor! Unii ma consider& o naturist’ convinsd, care se branegte doar cu griunte si legtime proaspete. Alfii ma sustin, pe nedrept, drept vegetariana, altfel nu reugesc si explice misterul. Deasemenea, alte persoane sunt gata si faci din mine o sfanti, numai pentru faptul ca m& declar deschisi credingei. Si nu putini sunt cei care ma considera cizuti in doaga nebuniei, doar pentru cd ma implic att de mult in cunoasterea gi utilizarea plantelor medicinale. Nimic nu corespunde realitafii. : Sunt o femeie casnici, absolut obisnuiti, am o familie normala, iar ceea ce fi irit’ pe oameni este, probabil, latura mai deosebiti a viefii mele, aceea ci mai scriu cirfi si fin conferinge. In cadrul discutiilor, apare mereu intrebarea: ,Cum faceti toate astea?” Si webuie fntotdeauna s& rispund la intrebare cu o alta: ,De ce ii intereseazt persoana mea?” Desigur, gtiu ci, intre timp, tofi urmdresc raspunsul Ja intrebarea: ,Cum fac sa fiu siindtoasd gi plind de vitalitate? Cum procedez ca, la o varstd inaintata, s& lucrez normal, si arat bine gi si rezist far a ma imbolnavi?” ‘ Pe scurt, rispunsul ar fi: ,Facand totul cu mdsura, rareori pot) gres Dar asta nu-i satisface decat pe putini dintre cei ce ma desco: 16 nu contenese si ma minunez: ceea ce pentru mine este normal gi a devenit obignuinta, are un impact deseori surprinzdtor asupra celorlalti. Despre toate acestea ne putem, pe drept, minuna fart incetare. Lumina Personal, sunt adepta veneririi soarelui. Cateodati imi doresc st trtiesc undeva in sud. in primut rand, pentru numarul mare de zile insorite din decursul unui an. M& simt mult mai bine in perioada de vari. Numai dupa ce timpul se face urat, tntunecat, posomorat, ne obosese gsi ne deprima, suntem in stare si apreciem cat de important este soarele pentru noi. Suntem lipsiti de chef, nu simtim ici_o bucurie, ne cuprinde o anume tristefe, cand lumina soarelui nu mai poate stribate, stralucitoare, prin plafonul gros de nori. » Daca, din conta, caldura razelor lui ne invaluie din toate partile, parci inflorim, devenim mai activi, mai veseli si mai echilibrati. $i aga cum soarele are efect benefic asupra sufletului nostru, aga are si asupra organismului. Bineinteles, si aici ramane valabila regula: lowl cu misura. Nu fiecare om suportt la fel radiatiile solare, fie ca intensitate, fie ca durata. Este binecunoscut ci oamenii cu pielea mai deschisi la culoare trebuie sa fie mai previzitori decat cei care o au mai inchis’. Si, de fapt, cel ce nu este constient si abuzeazi, va suporta efectul heplicut al arsurilor provocate de soare. Totdeauna trebuie sd incepi prin a-ti adapta treptat organismul la baile prelungite de soare din perioada caldd a anului. in mod- cert va fi daunator si e de neinteles cum se poate ca, cineva, dupa lunga perioud’ de iam&, sa-gi arunce pur gi simplu toate hainele de pe el stea ore in gir in bataia soarelui. Lumina naturalé ce ne vine de la soare stimuleazd circulatia, are un efect binefaciitor asupra sistemului nostru nervos, ne fortificd gradul de aparare a organismului fata de boli si, in fine, ne di bucuria de a tri gi puterea de a crea. Nu este intémplator faptul ci, primavara, joritatea oamenilor sunt vulnerabili la toate bolile infectioase po- sibile. Dupi lunga perioadi de iarn’, forjele de apiirare a organis- mului fagi de maladii sunt slibite. Dup& ce ne-am ,ambalat” in imbraciminte pind in varful nasului, nu-i de mirare ci, trecind deodati la haine mai subtiri si mai putine, prima adiere de vant ne aduce un ,guturai” de mai mare dragul! 17 Dup& ce atata vreme a fost la ad&post, sub vesmintele noastre groase si in mediul calduros din incdperi, pielea noastr’ nu mai are’ nici un fel de reactii, De fapt, ,a uitat” cum sa reactioneze la diferentele de temperatura. Este’ un rau tipic vremurilor si mediului in care trdim. Organismul nu mai este clit si deci este mai vulnerabil la bolile ce-] pandesc. Cine se misc’ mai mult in aer curat si in bataia razelor soarelui este robust, mai rezistent si aratd, aga cum spontan iti vine Si spui, mai sdnatos. Aerul Aerul proasp&t-reprezint’ pentru noi, oamenii, mai mult chiar decat substanga organic necesara respiratiei. Personal, ag resimgi o stare de rau insuportabil daca ag lucra intr-un spatiu artificial climatizat, unde nu este permis si deschizi un geam pentru aerisire. Chiar cand afara ar fi ger, ag simfi nevoia si deschid fereastra sau usa balconului pentru a lasa s& intre putin aer curat si proaspat. $i nici o vreme nu poate s& fie atat de rea, de urati, incat sX nu-mi pot permite s& fac o plimbare, chiar scurta. Dac& doriti, sunt 0 persoand ce venereaza soarele gi o fanatic’ a aerului proaspat. Odat cu aparitia primelor raze de soare priméavaratice simt o chemare spre natura. Cu aceastd ocazie imi transfer sfera activititilor, pe cat posibil, afar’, la aer curat. Fie c& trebuie si curit cartofi, sau legume, ori am de scris, imi iau toate accesoriile si ma duc in gradina. Apoi vine lucrul in gridina, desi uneori e deosebit de greu gi obositor, dar munca in aer curat este o binefacere. Aceast& ,alimentare” cu aer are un efect multiplu asupra organismului. Migcarea in spatii liberé stimuleaz& circulatia superficial’, intensificd schimbul de substante, cres- te pofta de mancare si cileste organismul contra posibilelor riceli, iar cine locuieste la curte gi are o gradinigi imi va da dreptate. Ce-i mai plicut si mai frumos decAt sd stai, sub cerul instelat intr-o seari de vara, la o mas’, cu prietenii? Nici cel mai interesant program transmis la televiziune nu-mi poate ripi o asemenea placere. Apa fncd de cind eram copil, apa a exercitat o atractie speciald asupra mea. Cand eram incd tantra, foloseam fiecare clipa liberd si merg 18 s& inot. Am invfat acest sport inc’ de la varsta de zece ani. in tinerete am locuit in Boemia gi, nu departe de noi, era un rau. Treceam numai prin griidin’, traversam o livad& si iatd, apa era aproape. Apa trecea gi printr-o padurice. Acolo adunam pietre si facem un mic stavilar gi s4 ne pregitim un loc mai adanc pentru a putea inota in apa limpede gi curata. Erau gi lacuri in pidurile Boemiei, curate si minunate. Pacat c& in zilele noastre atatea rauri si lacuri sunt poluate. Si astizi poti gisi pliraie in munfi cu ape limpezi si ce minunat este sa-ti scofi incalpimintea, si pisesti prin apa rece si curati. Asemenea desfitari poti avea si acasi, folosind un furtun cu care igi poti stropi picioarele cu un jet puternic de api. Nu pot afirma acelasi lucru despre strandurile sau piscinele aglomerate si nu tocmai curate. Apa are un efect curativ multiplu asupra organismului uman. inotul, alituri de mersul pe bicicleti, antreneazi si fortifict tot corpul. in- tregul sistem muscular si coloana vertebralé sunt solicitate, pielea beneficiazi de un masaj eficient sub actiunea apei. Important este ca ea si fie cat mai rece, numai asa se stimuleaz’ circulatia singelui. Un dug fierbinte este departe de a avea efectul apei reci in cdlirea organismului. Spuneam mai fnainte cdi aceeasi binefacere pentru or- ganism o d& mersul prin apa sau alergarea prin iarba umeda de roua. Miscarea Un vechi proverb spune c& ,miscarea este sfant&” pentru organism. Putini din cei ce cunosc aceasta o si pun in practic’. Mai existi o categorie destul de numeroasé care, din dorinta de a epata, exagereaza supunandu-si organismul mai mult la riscuri decat la efecte binefa- c&toare. Prin ,migcare” nu ma voi referi la sport care, desigur, flicut cu masurd, aduce mult bine pentru organism. Ma refer la plimbirile obisnuite sau cele legate de c&utarea gi culegerea ciupercilor sau a plantelor medi- cinale. Orice migcare, orice deplasare in mediul natural, reprezint& tot atitea modalititi de a acumula in organsim cat mai mult aer proaspat soare. Poate vi se pare prea simpl&, prea banald argumentarea. Voi incerca si vi relatez deci, pentru exemplificare, o intimplare. O cunostingi de a mea suferea de o form grea de astm. S-a dus de la un medic la altul, dar nici unul nu a putut s-o ajute intr-adevar 19 eficient. O femeie in varsti, din vecini, a sf&tuit-o si mearga intr-o zona cu piduri dese de pin negru, si respire adanc la fiecare pas facut, si se aplece gi st culeagi conurile de pin. Cu timpul, sufocirile astmatice. ti vor dispirea. VA imaginati cit de sceptica a fost bolnava la auzul acestor recomandari. Totusi, la un moment dat, si incerce si asa ceva. Si dupd multe, multe asemenea plimbari prin pidurea de pin a constatat ci respira mai bine, c& incep s&-i dispara crizele astmatice! Dar nu trebuie neapirat s& fii mai intii bolnav ca s& gasesti drumul spre natura. Miscarea reprezint’, pentru organism, un mijloc excelent de cilire gi de antrenament ale sistemelor locomotor gi nervos. in primul rand, dupa o plimbare in aer liber te intorci acasi cu mintea limpezitt de micile sau marile supirari zilnice. Pentru mine, multe din plimbarile prin piidure sunt legate de tot felul de intimplari. Am si va relatez, pe scurt, despre o intalnire cu un goarece. Cand eram tanara, strabiteam multe drumuri pe jos, uneori kilometri intregi. Intr-o curte faraneasc’ se flicea paine Ja un cuptor cu cirbuni de lemn (mangal), si era atat de gustoas’, incat, o dati pe sdptimana, metgeam s-o cumpar de-acolo, La intoarcere, fiicind un mic popas, tocmai m& infruptam dintr-o felie de paine cand, la picioarele mele, apiiru un goarece, si incepu si adune faramiturile cazute pe pamant. Am inceput si-i vorbesc, dandu-i si cateva buciitele de pine. Dupa ce a mancat tot, am plecat si eu. in sdptimana urmatoare m-am. oprit pentru putin aa in acelagi loc, iar goarecele a apirut gi el. Practic. am devenit prieteni, Odati s-a infiinfat cu toati ,,trupa lui de got A defilat cu ei prin fata mea, dupa care a revenit parc& dorind a-mi spune: ,Uite cate guri am de hrinit, asa ca ai putea si-mi dai ceva mai multd pAine!”. Bineingeles ci n-am ramas nesimfitoare la rugimintea Ini muté dar sugestiva si, la urmitoarea fntilnire, am adus gi cAteva bucifele de branzi pentru micufi. lar goarecele a parut tare bucuros! Multi miscare pofi face in plimbirile destinate céutarii si culegerii ciupercilor, dar mai ales ale plantelor medicinale. Fiind vorba de perioade diferite de dezvoltare si inflorire, ce se intind pe parcursul unui an intreg, si dumneavoastra veti respira tot atatea luni la rind aer curat. Pentru inceput trebuie faceti o recunoastere general, si aflati ce plante predomina in zona gi care sunt locurile in care cresc. Intai le veti gasi si le veti recunoaste singuri, abia dup& aceea le veti culege. Excursiile, plimbarile astea dup& plante medicinale, care de altfel sunt oferite pretutindeni, de specialisti in domeniu sau de culegitori profesionisti, sunt deosebit de instructive gi antrenante. De multe ori va vefi intilni cu oameni ce au au aceleasi preocupiri, veti schimba impresii, experienti si veti fi mai aproape de aceasti minune care este natura. Un somn sinatos Un somn sinatos este la fel de important pentru om ca si respiragia, in timpul lui, organismul nostru se reface, acumuland forte noi pentru ziua urmitoare. Jar orele dormite inainte de miezul noptii sunt recu- noscute a fi cele mai valoroase. Cine se duce mai devreme Ja culcare, are nevoie de mai putine ore de somn, gi se trezegte mult mai odihnit, chiar in ceasurile timpurii ale diminefii. Ritmul meu biologic normal incepe la orele gase di- mineafa, gi se incheie seara, la orele zece, cand merg Ja culcare! Ataét dimineata, cand m& trezesc, cat si seara, inainte de a baga in pat, ma spal cu apa rece. in zori, in vederea stimularii sistemului circulator, iar seara, pentru a adormi mai ugor. In dormitor este totdeauna o atmosfera de racoare plicuta. Atat cat permite vremea, dormim cu fereastra deschisi. Atunci cand afara e ger, facem focul doar pentru a incdlzi putin aerul din odaie. Cine sufer’ de insomnie, trebuie mai intéi si se fntrebe daci nu doarme intr-o camera prea incalziti, in care e posibil, pe deasupra, mai fie gi un aer greu. De obicei, aerisirea intensd a o si un foc mai mic, ajuta deopotriva la disparitia insomniei. O camera prea incilzita mai prezint& si alte neajunsuri: o transpiratie nocturnd masiva gio uscare a pielii. In ceea ce priveste alegerea locului unde si pun patul, am avut grija si verific daci nu sti pe un camp geopatic (v. pag.11). Tot mai multi oameni de stiintd sunt de pirere ci exist’ o legatur’ directa intre radiafiile negative gi aparitia anumitor boli. Eu ag recomanda chiar si apelati la un radiestezist sau sd folositi un pendul pentru a va convinge de neutralitatea locului dumneavoastri de odihnd sau a locului de munca. Cand am zile mai grele, mai agitate, beau preventiv, inainte de a merge la culcare, 0 ceagci din ceaiul meu (amestec) contra insomniei. Am constatat c&t de importanti este, pentru un somn benefic, o 21 alimentagie judicioasé. Noi nu manc&m niciodata, seara, mancare cal- da, Foarte rar, poate o supa. In general ludim o masit rece, usoara, cum ar fi: cartofi, branz4 de vaci (cu pufind ceapa) si ceai. Cine manancé mult si copios seara, nu trebuie si fie mirat c& are parte’ de un somn agitat $i extenuant. Totul cu masura in fintreaga mea viati am fost preocupatd de sandtatea mea, dar fir a exagera, N-am trait niciodatt ascetic, iar cind mi-am impus si nu fac anumite lucruri, nu mi-a fost nici o clipd greu. N-a fost necesar si ma chinuiesc ca si trec de la consumul de cafea naturald, delicioasa, la cafeaua fri cofeind. $tiam ca pentru tensiunea ridicaté pe care o aveam nu exista altd alternativa decdt venuntarea la cafeaua cu multa cofeina. Nu am fumat niciodat’. Sunt intr-un fel bucuroast ci nu m-a ispitit niciodat4 o atare ,placere”. Am fost si sunt toleranti fata de fumatori, atrigdndu-le ins discret atentia asupra acestei boli”. imi place si beau un pahar de bere, uneori, intr-o societate de prieteni, un pahar cu vin si chiar, céte odati, un pihiirel de tiie”, Raman insa, indiferent de ocazii, fidelé principiului meu: ,,totul cu miasura”. in acest caz nimic nu-ti poate fi diunitor. Gitesc cu drag, fac si prijituri delicioase pentru Criciun; imi place si le mandnc, dar as putea renunja ugor la consumul de dulciuri, dacd ar fi nevoie. Ce doresc de fapt a va spune? In interesul sanatitii dumneavoastri. nu trebuie si renuntati Ja tot ceea ce va place. Este mult mai important si nu va Hisati pradi unor obisnuinje diuntitoare sau si deveniti de- pendenti de o atare obisnuingi. Planul meu zilnic Cele mai importante pentru mine sunt orele diminefii. Cfnd rasare soarele, pus&relele ciripesc minunat si mica noastra localitate se tre- zegte, eu sunt deja in fata masinii mele de scris. Imediat ce m-am trezit, mA gfindesc ce am mai inti de rezolvat si m& apuc de treabi. Tar dac’ am de indeplinit o anume sarcind, care ma intereseaz’, ma preocupi, ea este pentru mine o motivatie puternicd sa nu ma abat de la planul initial gi toate astea ma fac s& uit varsta pe care o am. Munca, activitatea intelectuala, mi-a dat totdeauna un imbold, 0 vi- talitate. q 22 Nu pot decat si recomand, cu caldurd, oamenilor virstnici, si im- briijiseze © activitate interesanti. Posibilittyile sunt mai mari acum. De la nigte cursuri la Universitatea populara, la reuniuni, discufii cu semenii interesati intru acelasi domeniu. Oamenii in varsté nu trebuie se izoleze de mediul lor de viaj’, ci trebuie si continue a fi tivi. Un om activ este mai putin vulnerabil la boli. Altfel, o boala cat de banal& devine principalul sens al viefii. $i aceasta poate duce intr-adevar la agravarea suferintelor. $i inc& un sfat: fifi toleranti si apropiati fafa de tineret. El trebuie s& twiiasc’ in cu totul alt& at- mosfera decat am tit noi. Modul de viafd in care am crescut nu mai existi datorit{ noilor concepfii, ispite si, mai ales, a intensit&tii in care se traiegte astazi. Recomandarile Mariei Treben pentru intretinerea organismului Intreducere Este normal gi natural ca omul sd-si intrefina organismul. Dar scoatefi-va din minte cremele si lofiunile ce Je puteti gisi in drogherii si parfumerii. Cu cat aplicafi mai putine substanfe straine pe pielea dumneavoastri, cu atat este mai bine. Alifiile si pomezile nu fac decét s& astupe porii. Pielea nu mai poate respira in voie, imbitraneste repede gi suntefi nevoifi s& utilizati cantitagi tot mai mati de creme. N-am folosit in viati decat, ocazional, putin ruj de buze. Baia Fie cd ma spil, fie c& fac baie, nu folosesc spume sau sapunuri speciale. in locul lor pun, in apa de baie, extracte de salvie, cimbru, obligeana, musgefel, sau ace de molid ori de brad, si ma free cu un burete masiv. Dusul i] fac numai cu apa limpede si curata. 23 Intretinerea tenului Acneea Pentru tratamentul acestui ,necaz”, specific, in special, perioadei pubertatii, exist’ mai multe refete cu plante medicinale. Urzica Urzica este planta din gridina Domnului considerat’ a fi cel mai eficient depurativ al sAngelui, actionand, in acelasi timp, si ca stimulator al reinnoirii sAngelui (ajuti la formarea globulelor rosii). in afari de o alimentatie echilibratt, ugoari, de protectie, este ‘bine sa se bea un litru de ceai de urzici in lupta impotriva acneii puber- tare. Pentru o ceagc& se va folosi o linguriji cu varf de plante uscate, peste care se toamd apa clocotitd si ceaiul se lasi si se linisteascd cam o jumatate de minut, pana cand cap&ti o culoare verde-deschis. Papédia O linguriti plind cu radicini de papadie, bine mi&runfitd, se last la inmuiat timp de 12 ore, intr-un sfert de lita de apa rece. Apoi, lichidul se incalzeste, ridacinile sunt strecurate, iar ceaiul se va bea in doua reprize: o jum&tate din cantitate cu 30 de minute fnainte de micul dejun, iar restul, dupi gustarea de dimineati, tot la 30 de minute. Mascé cu hrean in solutie de ofet : Se iau radacini de ‘hrean, se rad fin, se introduc intr-o sticld si se toama ofet de vin sau ofet de mere, pand ce lichidul acoperi toatt cantitatea de hrean. Se lasi si se macereze la temperatura mediului (cat mai cald), timp de 10 zile. Esenta astfel obtinuti se aplici pe faa umeziti, se last zece minute, dup care ne spilim, intti cu api foarte caldi, apoi rece, Nuca Se iau frunze de nuc ttiate mirunt, in cantitate corespunzitoare unei lingurife cu varf gi se last la fnmuiat intr-un sfert de litru de apa 24 rece, timp de 12 ore. Apoi, lichidul obtinut se incalzeste, se strecoark gi se folosegte la spalatul fefei. Cuperoza Cand pe obraz apar firigoare rosietice datorith dilatirii unor vase sangvine, folosigi o masci de patrunjel verde tdiat foarte marunt. Veti vedea rapid ce efect minunat are. Nu se tecomanda’ repetarea pro- cedeului mai mult de o dati pe siptimani. Tenul aspru Uleiul de sunétoare Un ten aspru se trateazi cu succes folosind uleiul de sunitoare. Se iau numai florile, de un galben-auriu, de la sunatoare, se introduc intr-o sticla si se acoper’ cu ulei de floarea soarelui. Sticla, de culoare deschisd, se pune intr-un loc calduros-insorit gi se las si stea cel putin trei séptimani, pind cind uleiul capitt o culoare rosiatic’. Se filtreaz& continutul din sticld cu ajutorul unei_ buc? curate din panzi (de preferinti de in). Se store in panza florile imbibate cu ulei, dupi care se toarnd total in sticle mai mici de culoare inchisé. Cu acest ulei de sunitoare se unge zilnic fata, iar asprimea pielii va dispirea, tenul devenind din nou neted si catifelat. Tenul gras Se spala fata cu un extract, usor inedlzit, obginut din nalb& de padure (nalba mii casul popii). Nu se cliteste cu apa. Seva, putin mucilaginoasa, este Iisaté si inte in piele. Se poate folosi si salvia infuzie, care se lasi si se rdceasci putin, ca si fie numai calduta, iar extractul de nalbi de padure se aplict dupa ce ne-am spilat pe fata. Tenul imbatranit Spéldituri cu sénziene Un ten cu aspect vested (trecut, imbatranit), cu usoare riduri, va fi revigorat prin spaliri cu ceai de sinziene. Se ia o lingurijé umpluti 25 cu varf de sanziene uscate gi farfimiate, se opiireste cu o ceased de apa fierbinte si se last si ;tragi” o jumitate de minut. Se strecoara, iar cu lichidul obginut se va spala fafa de mai multe ori pe zi. Tenul inearcat Un remediu de casd - drojdia de bere Un bun remediu de casa, ce se poate folosi pentru un ten ce nu este neted si curat, consti in consumul de drojdie de bere, care are efect antiseptic si neutralizant. Tenul uscat Se iau frunzele c&moase de aloe, se taie in lung si se pun intr-o farfurie pentru a-si Kisa seva. Sucul se pune intr-o pungd de plastic gi se pastreazi fn frigider. Inainte de culcare se aplic& sucul pe fata, jntr-un strat subfire gi se lasd toat& noaptea, pentru a fi absorbit complet in piele. Va rog, nu mai utilizati nici un fel de creme. intretinerea ochilor Baile pentru ochi se pot face mumai cu o apa de calitate impecabili. fn nici un caz nu se va folosi apa ce miroase a clor. Se procedeazi{ in felul urmator : se introduce fafa, pina 1a limita pirului, intr-n vas cu apa; in timp ce va tineti respiratia, deschideti si inchideti ritmic ochii, de mai multe ori la rand. Jena, aparuti in primele secunde, dispare, intrucat ochii se obisnuiesc cu apa. Baile recomandate in mod special sunt cele cu mugefel. Se ia o lingurité varfuiti cu musefel uscat gsi se opareste cu un sfert de litru de apa clocotita. Se las& ca lichidul s&-gi taga ,puterea” din musetel, dup care se adauga totul (in prealabil strecurat) in vasul cu apa pentru spalat pe ochi. Atenie: la bile pentru ochi, apa nu trebuie sa fie prea caldi. intretinerea parului Spailarile cu musetel Va puteti mentine un pir frumos, blond, pand la adanci bitraneti, dac&, dup& spilare, il clatizi cu infuzie de musetel. Planta mai are capacitatea si dea pitrului strilucire, finete gi un miros placut. 26 Pentru aceasta se ia un pumn de flori de musefel si se opareste cu un litru de apa. Se lasd ,s& traga” o jumatate de minut, se strecoara gi apoi se spali parul. Nu se mai clateste suplimentar cu apa limpede. Apa de mesteactn pentru pdarul impletit Atunci c&nd cineva poartd pirul impletit in cozi, este bine pieptene cu apa de mesteacin (fie 0 lofiunea din coaji de mesteacdn, fie o api preparati in casi prin macerarea in apa, timp de 12 ore, a unei linguri cu varf de coaj de mesteacdn tanar, pus& intr-un litru de apa). Astfel, peste zi, impletitura va ramane perfecta, iar parul va ariita strilucitor. Ingrijirea mainilor Atunci cind miainile mi se aspresc din cauza activitatilor in gridina, folosesc suc proaspat de limiaie. jimi ung miinile cu sucul de limaie si le spl ugor cu apa. Dup& uscare, le masez cu puyina glicerina si cAateva picdturi de ulei de sundtoare. Fiertura de ovaz pentru mdini obosite Cand, dupa activitifi in gridin’, ne simfim miinile obosite, este o adevarati binefacere pentru ele daca le spilim in fierturd de ovaz. Mainile redevin netede, iar unghiile redevin moi, far: Pielea cu aspect pitat Leurda Datorité proprietifilor depurative, leurda ajuti si twatarea formelor cronice de p&tare a pielii. Primavara se adun& frunzele proaspete de leurdi, se spala gi, tiate mérunt, se consuma crude, Gustul seamini cu al usturoiului, Ase- manator p&trunjelului, Jeurda, tocaté fin, se foloseste la garnisirea sandviciurilor. De asemenea, din ea se poate face o salati minunatt sau se pot gati ciorbe picante. 27 Esengd de leurdé Pentru a va asigura efectele binefacatoare ale leurdei, pe perioada unui an intreg, se poate prepara o esentd din planta, Inu-o sticli se ‘introduc frunze gi rid&cini de leurd{ tliate mirunt. Se acoperii totul cu alcool curat, de 38-40°, si se las sticla Ia loc luminos q si calduros timp de dou’ saptiméni, pentru macerare. Din esengi se vor utiliza, zilnic, 10-15 picaturi, luate cu putini apa. Cicoarea © lingurigi cu varf de plant uscati se opareste cu o cease de api fierbinte, se las s& stea doar o jumitate de minut, se streco: bea dimineafa, inghititura cu inghifituri, toatt cana. Glandele sebacee Micul bitter suedez Glandele sebacee, prezente pe toatk supafata corpului, dar mai ales pe fagi, pot secreta, in anumite condigii, o cantitate mult mai mare de sebum decét in mod obignuit. in atari situagii pot apirea cosuri, puncte negre,-zone intregi de piele acoperite de pete de grisime. Toate aceste ,,acumulari” sau ,productii” inestetice dispar dac& sunt umezite cat mai des cu un extract din Micul bitter suedez. Se foloseste putind vaté cu care se tamponeazi locurile in cauza. Alte recomandari pentru cosmetica dumneavoastra Cnd tatil nostru, in varst’ de 39 de ani, a fost ripit far’ de veste © din mijlocul nostru — calul sau, speriat, a fagnit pur si simplu in fata unei masini, ce venea din sens contrar si I-a aruncat sub rotile ei ~, noi ne-am mutat din Saaz la Gérkan, in regiunea sudeta. Pe drumul catre scoala m-a oprit, intr-una din zile, 0 femeie pe care nu © cunogteam, Ea mi-a spus: ,Ei, fetito, a cui esti tu? Nu te-am mai vizut pana acum. $i ce frumusicd esti! Am s&-ti destdinui un secret, ca toatd viata ta sa ramai la fel de frumoasa! Daca, de fiecare data cand cade prima zapada, 0 s& te freci pe fat cu ea, vei rimane 4 mereu Ia fel de driguga!” . N-am uitat niciodata spusele necunoscutei. In fiecare an, si pana in 4 28 viua de azi, imi masez_puternic fata cu prima zipada care cade. Poate ci a avut dreptate, gi de-aceea obrazul meu nu e nici acum vbarcit. N-am si uit niciodata intimplarea, si-am s-o povestesc de cite ori voi avea ocazia. Cine stie carei copilife frumusele — si chiar unei femei in toata firea — fi va surdde asemenea idee si-o va pune imediat in aplicare! Bai si spalari Introducere Omul are aproape doi metri patrati de piele previzuti cu 300000 de puncte ,reci” si 25000 de puncte ,,calde” — receptori. Toate aceste puncte reactioneazi deopotriva la dugurile gi aplicatiile lor, recoman- dlate de parintele Kneipp. Viecare om care tiaieste intr-un centru aglomerat are nevoie de ase- menea cure Kneipp. Ele contribuie la cilirea organismului, la o mai buna circulatie a sangelui, la un schimb mai bun de substante. Din multiplele posibilitagi de utilizare a apei remarcim: spilarea parti superioare a corpului, duguri pe genunchi, bai intermitente calde/reci la picioare gi mersul prin apa. Nu fiecare poate beneficia de o curé Kneipp facut& intr-un sanatoriu, unde biiesi calificayi fac zilnic sezonistilor impachetiri si bai. Desi a fi bine ca macar o dati la doi ani si facem un atare tratament. Dar cura Kneipp poate fi ficuth foarte bine gi acasi. Peniru aceasta este nevoie de un furtun, © baie cu dus, doud gileti mai inalte din plastic si un termometru pentru baie. Cu o atare ,utilare” puteti si practicati toate metodele clasice ,Kneipp”, penou bai calde gi reci ale antebrajelor fficute cu furtunul, bai ale picioarelor, duguri ale genunchilor si coapselor sau mersul prin api. Spalarea partii superioare a corpului Uste o metodi terapeuticd simplé gi eficace. Avem nevoie de un prosop aspru, impiturit de mai multe ori si care este inmuiat in apit iti, rece. Se incepe cu spilarea spatelui mainii drepte, se trece pe partea exterioard a brafului drept pana la umér, repetand migcarile inainte gi inapoi. Se tece apoi pe partea interioari a bratului, oa mergind in sus pe brat pana la subsuoard, apoi gatul, pieptul si trunchiul. Se trece apoi la’ bratul sting, procedind in acela i mod. fntreaga procedura de spilare nu webuie st depaseasci douai minute. Baia rece a bratelor Nivelul apei din vasul in care va spillafi trebuie si fie suficient pentru a ajunge pani mai sus de cot. Inciiperea trebuie sii fie calda, la fel si corpul si picioarele. Vefi incepe prin a cufunda degetele mainii, apoi mana, antebratul gi bragul, in apa rece. Se incepe cu bragul drept, apoi bratul stang. Ramaneji in apa rece pana cand vefi avea © senzatie de incilzire usoari gi se va observa 0 ugoara inrogire a pielii (dupa 20 pani la 30) de secunde. Dupa aceea se usuc& miainile. Dack aveti o ciimag& cu maneci lungi, trageti climaga peste brafele umezite gi migcagi usor bratele pana apare « efectul de incalzire. Baia calda a bratelor Se procedeazd ca mai sus, cand s-a folosit apa rece. Se pot adaiuga plante, iar temperatura apei trebuie st fie 38°C. Durata, 10-12 minute. fn incheiere se face un dus cu api rece. Baia alternanta, caldi/rece, a bratelor Este o procedura terapeuticd recomandat’ mai ales in cazurile nespecifice de boli ale inimii. Se prepara cada cu ap calda la 38°C. Intr-un alt vas (cadii) se pune | ap rece sau ugor temperataé. Pentru fnceput, brafele se introduc in q apa caldi, pana la jumatatea brajului, se fin pret de cinci minute. Apoi se fin, timp de zece secunde, in apa rece gi, din nou, in apa cald4, acum doar trei minute. Se incheie procedura finand amand brajele, incA zece secunde, in apa rece. Se usuck apoi doar mi gi se fac misc&ri sustinute, active, pentru incalzirea corpului. Baia progresiv incdlziti a bratelor Baia cu incilzire progresiva are un efect pronunjat de relaxare gi destindere, benefic in cazurile de angina pectorala, senzatia de durere in mana sting’, ghearé cardiacd, obeseala cardiac’, chiar si un infarct. 30 Cregterea progresiva a temperaturii are un efect vasodilatator, duce la o irigare mai bund cu sange, o sc&dere a tensiunii arteriale si o descarcare de efort a inimii. Se incepe cu o temperaturi de la 34° la 36°C si se creste progresiv, timp de 20 la 30 minute, prin adaosul de apa fierbinte, atingand 39° pind la 41°C. Se incepe cu bratul drept. Dac& observafi ci inima bate mai tare sau apar transpirafii, procedura se opreste. Se continud cu o scurti pauzi in pat. In nici un caz nu este permisd raicirea apei, deoarece pot aparea spasme. Baia picioarelor Indlfimea apei tebuie sd fie suficientd astfel incit si ajungd pana aproape de genunchi. Condifiile in care se face procedura sunt aceleasi ca gi la baile bratelor: cald in inc&pere, picioarele s& fie calde, corpul si fie cald. Se introduc picioarele incet in apa rece. Se fin intre 10 gi 20 de secunde, pind apare o usoari senzatie de incalzire, Picioarele nu se usucd, se imbracd imediat ciorapi. Se merge in normal, circa un sfert de ord, pentru incilzire. cu apa cald& pentru picioare decurge in acelasi mod ca si cea pentru brate. Masaj cu jet de apa La genunchi Puteti folosi cada de baie, inclusiv furtunul de la dus (diametrul s& fie de 18-22 mm), la care, insd, fie se desurubeaza sita, tie se scoate complet capul. Pentru bai reci, temperatura trebuie si fie de 12°-18°C, iar durata, 40-60 secunde. Cand se folosesc jeturi alternative, api caldii, care va avea 38°C, se aplic’ timp de unu-doud minute, urmati ce jetul de api rece, cu o duratk de 20 secunde. Picioarele nu vor fi sterse cu un prosop, ci se vor page imediat niste ciorapi si se vor face miscari alerte, astfel ca membrele inferioare sd se inclzeasci. $i aici, ca gi la dus, inciiperea webuie s& fie caldi, corpul cald. Procedura dugului incepe dinspre talpa piciorului spre genunchi, unde se mentine jetul cat mai mult timp pentru a invalui, practic, genun- chiul ca intr-o panzi de api. Apoi se merge cu jetul de apa pana la ¢ Dupi circa 8-10 secunde apare o senzatie de incilzire. Se reia Spalarea dinspre genunchi spre laba piciorului, inc’ de circa trei dupa care, printr-o scurta plimbare timp de circa un sfert de ort, se incalzesc bine membrele inferioare. In afari de jetul cu api rece se practicd gi spalari cu api calda, 1a 4 © temperatura intre 38° si 40°C. CAnd se fac bai alternante, se incepe cu apa caldi, dupa care urmeaz& apa rece gi se mai repeti o dat& procedura. La coapse Se incepe prin a tuna apa pe piciorul drept, in partea lui exterioara, J de la calcai, apoi in sus, pana spre bazin. Se mentine jetul circa cinci secunde, dup& care se coboara pe partea interioara a piciorului, tot pana la cilcai. Se trece apoi la piciorul sting, se urcd pana la bazin, traseele gi timpii fiind aceiasi ca la dreptul. Se alterneazi, de cateva ori, un picior cu celalalt. in incheiere se aplicd jetul de apa scurt pe tilpile picioarelor. La brate Se incepe de la partea exterioari a mAinii drepte. Se plimba jetul de api in sus pand la umar, de unde apa este lisaté si curgi abundent, cinci secunde, de-a hingul brafului. Apoi se repeti proce- dura pe partea interioara a braqului, drept spre cot, din nou ,spre umiir, cu mentinere sus cinci secunde gi apoi se coboari pe partea interioara a braqului, in jos. Se repeti, in mod analog, aceleagi proceduri si cu bratul sting. Se poate continua cu jetul de api si dinspre frunte, vertical pana la barbie. La torace Se procedeazi ca si pentru brafe, doar ci se incepe din partea interioar’ a bratului drept, trecind peste pe piept de circa cinci ori cu jeturi in forma de opt. 32 fara. a se usca picioarele, se imbraca niste ciorapi si, J Mersul prin apa Indltimea apei din vasul-cadi trebuie si fie suficient de mare, astfel ca wei patrimi din gamba sa fie acoperite. Pentru fiecare pas se scoate piciorul din api. ‘Temperatura apei trebuie si fie de 12° pani la 18°C, durata, dupa suportabilitate, 15 la 30 secunde. Dup& terminare, se sterge apa cu miinile libere, nu se usuci cu prosopul. Se imbrac& ciorapi si se merge cfteva minute pentru incalzire. Exercitii de relaxare Exercitii de masaj Pentru exercifiile de masaj nu este nevoie de o mana puternici. Masajul vi-l pot face si copiii. Miscirile descrise trebuiesc repetate le mai multe ori. . Cu fetele palmelor se maseazi zona de la occipital spre umeri si de acolo, inclinat, spre coloana vertebrala. . Cu méainile suprapuse se maseazd, prin apasare puterni vertebral, de la ceaf{ pana jos, la sezut. . Cu ajutorul degetelor se descriu cercuri de la ureche spre coloana vertebrala. 4, Se maseazi puternic, longitudinal, coloana vertebralii, directionand apoi oblic inspre in jos. S. Se framanta usor musgchii umerilor. 6. Cu varful degetului mare se maseazd, circular, de ambele parti ale coloanei vertebrale. 7. Se maseazd cu degetele, circular, de la ceafi in jos, de la mijloc spre in afara. 8, Cu ambele palme se maseazi, de la ceafd, peste ambii umeri, pana la partea de sus a brajelor, tecand inci o dat& in jos pe coloana vertebrala. nv coloana Exercitii de gimnasticad Exercifiile pe care vi le recomand au tolul de a telaxa musculatura umerilor gi a cefii. Se executd usor, fara a va scoate obiectele de 33 imbracdminte. Deci, fara probleme, le puteti executa si la locul de maunca, Fiecare exercitiu trebuie repetat de mai multe oti. 1, Ridicafi umerii pAnd spre urechi gi lAsafi-i rapid in jos. 2. Rotiti alternativ braele, inainte si inapoi, 3. Ridicati bratele la indltimea umerilor gi rotiti-le ugor. 4, Lasati brajele libere pe lang& corp si executagi migcari_pendulare. 5. Swangeti bragele la ceafa, intindefi coloana vertebral& si apoi reveniti brusc la pozitia initiala. 6, Ridicati altemativ umerii, stingul sus, dreptul jos, apoi oi schimbati. 7, Rotiti ugor brajele in jurul corpului. 8. Inclinagi partea de sus a corpului si lasati brajele si oscileze pe langa corp. 9. Aplecafi urechea dreapt’ pe uméarul drept. Ridicati capul gi faceti brusc o miscare spre stanga. 10. Priviti peste umarul drept, spre c&lcaiul drept, apoi schimbati spre partea stanga. 11. Rotigi capul spre dreapta si ridicati barbia. Repetafi spre stinga | aceeasi migcare. incheiati exercitiile de ‘relaxare migcind usor brafele pe lang corp. Autorelaxare ‘ yTrainingul autogen” este o modalitate excelent’ de autorelaxare, | bazat& pe exercitii de concentrare si se poate invita usor. Cine o st&p4negte isi cunoaste bine corpul gi pe sine. Baza acestui antrenament este cunoasterea propriului organism. Me- toda include un antrenament al respiragiei, gtiinja de a te relaxa $i de a reugi s& ai un somn odihnitor. Este ins’ nevoie de mult timp gi rébdare. Exercitiile trebuie repetate gi prelungite in timp, pentru atingerea scopului dorit. Este gregit si se cread% cd se vor obfine rezultate rapide in ceea ce priveste atenuarea unor dureri sau eliminarea insomniei. Nu trebuie sh uitim cA tdim intr-o lume care este departe de o stare ideala de relaxare. fn general, ,trainingul autogen” se invagé in cadrul unor cursuri speciale. In cele ce urmeazi se dau cateva exercifii de baza, Se incordeazA succesiv fiecare grup de muschi timp de cinci pana la gapte secunde. , Doar musculatura piciorului trebuie contractat’ mai putin, deoarece poate s& apari un reflex dureros, tip crampi sau circel. Dupa ce se ‘incepe incordarea musculaturii, webuie si vA sugerafi in subconstient cuvantul cheie ,liniste” sau ,,relaxat”. Acum incepe si devin’ con- gtienti diferenta dintre starea de ,incordat” si cea de ,relaxat”. lati ordinea si grupele de incordare succesiva a mugchilor: 1, Mana gi antebratul dominant 2. Bratul dominant 3. Mana si antebraqul nedominant 4, Bratul nedominant 5. Fruntea 6. Obrazul superior si nasul 7. Obrazul inferior si falca 8. Ceafa gi gatul 9. Piepml, umerii si coloana vertebrali 10. Musculatura abdomenului 11. Gamba de la piciorul dominant 12. Piciorul dominant 13. Coapsa de la piciorul nedominant 14. Piciorul nedominant Cine invati s&-si cunoascd organismul in acest mod, respectiv sa-gi simt& fiecare zoni, poate, prin exercitii de concentrare, s&-gi stipaneascd si durerile. Alimentatie sanatoasa Alimentatia Introducere Hrana actioneaz4 fn mod dominant asupra capacititii fizice si inte- lectuale a organismului. O alimentatie prelungit’ cu carenti de albumine va contribui la o capacitate intelectuald sc&zuta. O supraalimentatie nu va duce insa la cregterea capacititilor fizice si intelectuale ci, mai degrabi, la acu- mularea unor zone de grisime. Un om suplu va fi mai rezistent la boli si se va vindgca mai repede. Supraalimentatia genereazi un mai mare risc de imbolnavire si sc&éderea duratei de viata. De la inceput ins&, va. atragem atengia si nu finefi cure de slibire exagerate, prelungite sau exclusive. Acestea pot dauna ulterior orga- nismului. Cine doreste si slibeasci, trebuie s# mitnfnce mai putin. Acest ,,putin’” trebuie ins includ’ vitaminele necesare si substan- tele promite o-scidere a greutifii si mentinerea efectelor de durati. Necesarul de energie Chiar in stadiul de odihna completa, fiz gi intelectuala, omul consuma energie la un asa zis nivel de baza™. Pentru fiecare migcare corporali, sau pentru cregtere, este nec un cuantum de energie suplimentari. Aceasti energie este furnizatd de substantele nutritive, albumine, grasimi si hidrati de carbon, toate coninute in alimente. Nivelul de baz” al unui adult se gaseste in vl a 1500 pana la 1600 de calorii. . Numai o hran& echilibratt, care cuprinde renunjarea la zaharuri, Variatiile acestui nivel de baz sunt insi dependente de sex, varsti, greutate gi indltime corporal. Aga c& persoanele de inilfime mai mare, indiferent dacd sunt grase sau slabe, au nevoie de un nivel alimentar de bazi mai r Necesarul de lichide Apa este un aliment de bazi indispensabil. Ea are de indeplinit foarte multe functii in organism. E necesaré pentru constructia intregului sistem celular. Fara api nu se poate produce urina prin care se climina, in cazul schimbului de substante, toxinele si sirurile din corp. Peste jumatate din lichidele’ preluate de organism sunt eliminate prin respiragie, prin piele, prin transpiratie. Chiar si pentru producerea excrementelor este necesara apa. Omul are nevoie, zilnic, de doi pana ‘la wei litri de lichide. Circa jumatate din cantitate webuie acoperiti din bauturi (inclusiv apa, dack este posibil minerala gi neacidulata). Restul este preluat din alimente. Painea, carnea, pegtele, branzeturile, oudle au un continut de apa ce variaz& intre 40 si 70%. Cartofii, fructele si legumele contin chiar pana la 90% apa. Albumina Albumina constituie o substanfi alimentara vitali, numai un gram din ea dezvoltand 4,1 calorii. Este important ca, in necesarul de , ea si contribuie la balanta energetici cu 10 pan la 12 mentatie complet, echilibrata, cel putin jumatate din confi- wutul de albumine rezulté din cele de provenienti animala (lapte, came, pegte, branzi de vaci, branzeturi, oud), restul fiind de natura vegetal (pdine, produse cerealiere, cartofi, legume cu pastai sau legume, in general). Grasimile Si ele ocup& un loc important in hrana omului. Cele mai valoroase grisimi, din punct de vedere biologic, sunt cele nesaturate, iar dintre ele acidul linolic, care confine vitaminele A, D, E si K, ugor digerabile. alimentele care contin cele mai multe din aceste grasimi de prim 37 rang sunt: untul, margarina, uleiurile din germeni gi slinina. De aceea este bine ca ele sd fie preferate pentru consumul direct sau pentru gatit. Celelalte categorii, de genul untului de cocos, unturii sau seului, trebuie consumate, doar in cantit&ti mici. Grdsimea cuprinde cel mai ridicat continut energetic, comparativ cu celelalte substange nutritive: un gram produce 9,3 calorii. Deoarece ele se asimileaz’ mult mai lent decat albuminele sau hidratii de carbon, dau senzatia de satietate. Multe mancdruri devin mai gustoase cand se foloseste grasimea. in ceea ce priveste regimurile de alimentatie contemporane exist ins& pericolul s{ ne hrinim cu prea multe grasimi. Iar prezenta lor in cantitati mari, in hrana de zi cu zi, aduce dupa sine depunerea acestora in organism, deci o cregtere apreciabili in greutate. Prin feliile de salam, branzeturi sau sunc&’ puse pe feliile de pfine, in prealabil unse cu unt, se depaseste in mod simfitor cantitatea de grisimi necesara pentru organism. Deci, atét in consumul direct cAt gi pentru gatit, consumul lor sa fie cAt mai limitat. Hidratii de carbon O alimentatie fara o cantitate suficienté de zaharuri, nu este posibila. Nici pentru pesioade foarte scurte. Hidragii de carbon sunt ugor digerabili si pot fi transformati, comparativ cu toate celelalte substante nutritive din corp, cel mai repede in energie. Un gram de hidrati de carbon livreaz’ organismului 4,1 calorii. Alimentele cele mai valo- roase, din punct de vedere al confinutului lor in zaharuri sunt: painea integrala, painea neagra, fulgii de ovaz, grisul, cartofii, fructele si legumele cu pastai. : Cu aceste alimente se acopera, in principiu, necesarul de vitamina | B1, vitaminele din complexul B si vitamina C. De asemenea, ele mai contin albumine, elemente de balast, atat de necesare procesului de digestie gi activitagii intestinelor. Deci, in alcituirea necesarului de hrand, alimentele cu un continut bogat in glucide si un cuantum ridicat de vitamine, elemente ajut&toare gi de balast, trebuie s& fie prioritare. Pastele fainoase, painea alba’, cozonacul, zaharul, mierea, marmelada, bomboanele, ciocolata, inghefata si alte dulciuri sunt considerate ca alimente mai putin valoroase din punct de vedere al prezenjei si calitagii hidragilor de carbon. ’ 38 Aici pot fi incadrate si limonadele si sucurile de fructe care, de cele mai multe ori, au pufine vitamine si nu includ substante ajutitoare sau_balasturi. Substanfele minerale si elementele trasoare (oligoelemente) © alimentagie mixta, echilibrati, contine substante minerale si ele- mente trasoare (urme de elemente) in cantit&ti suficiente. Completarea ulterioara a hranei cu un supliment din substantele de mai sus, peste combinafiile normale in care se gisesc ele in alimente, devine de prisos pentru omul sandtos. Sodiul Sodiul este preluat de cdtre organism, in mod preponderent, din sarea de buc&tirie. Dar mai este continut, in cantititi importante, intr-o serie de preparate alimentare, cum ar fi: Ppainea, salamurile, alte preparate din carne, conserve de peste, practic in toate semi- preparatele. A adiuga deci, arbitrar, sare in timpul meselor, este de prisos si daunator in acelasi timp. Utilizarea, ca adjuvant pentru corectarea gustului la mancéruri, a plantelor, este mult mai s&n&toasa. Calciul Confinutul in calciu al alimentafiei este hotirat, in primul rand, de consumul zilnic de lapte. O jumatate de litru de lapte (lapte integral, lapte degresat sau iaurt), biut zilnic de o persoand, ca aliment direct sau la preparatul mAncirurilor, este acoperitor pentru intreg necesarul de calciu al organismului. : Branza de vaci, din contri, contribuie foarte putin la completarea acestui necesar. Fosforul Alimentatia care confine Suficient calciu si albumine acopera, in acelasi timp, si nevoile de fosfor ale organismului, 39 Fierul Fierul este de neinlocuit pentru formarea hemoglobinei din s&nge, astfel ci preluarea lui din alimente este vital’. Cantititi apreciabile de fier vom gasi in: organe, carne, peste, carne de pasire, paine neagri, fulgi de ovaz, legume-pistii si, in special, jn spanac. O hran& mixta, cu dese variatii de confinut, previne carenta in fier, deci, si anemia, Vitamine O alimentatie mixti si diversificatd’ asigurd toate vitaminele in can- titati suficiente. Vitamina A Vitamina A se regaseste in alimente sub douk forme diferite. in substantele de provenienti animala este continutd vitamina A (retinol) ce se asimileazi direct. fn schimb, in substanele de provenienta vegetali se guseste doar carotina (carotenul), o structuri organicd de trecere spre vitamina A propriu-zisa. Carotina se asimileazi mai prost in organism, iar din punct de vedere ' fiziologic este inferioari retinolului. Alimente hranitoare, cu un con- finut ridicat de retinol sunt ficatul, untul, margarina, oudle. Purtitorii principali ai carotinei sunt: morcovii, spanacul, fasolea verde, mazirea, varza crud&, varza de Bruxelles, ardeiul gras, andivele, salata verde, patrunjelul, caisele, madarinele si piersicile. Vitamina B1 fnt-un regim alimentar cu multi hidrati de carbon si putine grisimi, organismul are nevoie de o cantitate mai mare de vitamina B1. Alimentele ce contin mult& vitamini B1 sunt: carnea de porc, jam- bonul, sunca grasi, ficatul, rinichii, painea neagr’, painea integrald, produsele de panificatie, precum si legumele cu pistai. 40 Vitamina B2 Necesarul de vitamink B2 se acoperi, in primul rind, prin consumul zilnic de: lapte, branzi de vaci, branzeturi in general, precum si, in al doilea rind, din carne si paine. Vitamina C Cei mai de seam& posesori de vitamin’ C sunt fructele, legumele gi cartofii. Un conginut ridicat mai au ardeiul gras, varza, varza de Bruxelles, conopida gi spanacul, iar dintre fructe: coacizele, fragii, citricele gi catina. Oamenii care consum& multe fructe crude sunt mult mai bine a- provizionafi cu vitamina C decat cei ce consuma doar legume gi cartofi in preparate culinare. Cantitatea de vitamina C din legume este direct proportionala cu perioada lor de pastrare. Astfel, legumele care sunt consumate la mult timp dupa ce au fost recoltate, si care au aspect vested, sunt sarace in vitamina C. De asemenea, spalatul in mai multe ape, fierberea excesivi, tinerea mincarurilor pe foc mult timp, conservarea, duce la pierderea aproape completA a vitaminei C din fructe, legume sau zarzavaturi. Vitamina D Organismul necesiti vitamina D, fnainte de toate, pentru constitutia sistemului osos. O anume cantitate din ea se produce chiar in piele. Cei mai importanti purtitori de vitamin’ D sunt: untura de peste, heringul, gilbenusul de ou, smantana, ficatul, untul si margarina. Organele de digestie Introducere Foarte multe afectiuni sunt legate direct de modul in care ne hrinim. Bolile de stomac sunt intilnite din ce in ce mai frecvent. Foarte multi oameni se plang de tulburari digestive. Aceste suferinfe nu sunt numai factori care ‘ne tulburi confortul cotidian. In timp, conduc la imbolnaviri grave. Nici nu este de mirare existenta unei atari situafii dacd analizim obiceiurile culinare, modul de alimentatie al oamenilor din epoca noastraé. Se mananc& mult, prea gras si prea repede. Lipsa de migcare, atét de necesari, imediat dup{ mancare, pentru digestie, este binecu- noscuta. Inghitirea hulpava, mancatul in goand, contribuie la aparitia constipatiei. Cati oameni nu-si aduc aminte de vorba batraneascd »Bine mestecat, inseamna pe jumitate digerat?”. De aceste invapituri trebuie finut cont. Daci hrana ajunge in stomac bine méruntitS, bineinteles, ck va fi mult mai usor prelucrati. O mancare ugoara nu va sta tot atét de mult timp in stomac ca o mancare gras si cu multi albumina., Cine se hr&neste cu salate, cruditigi, lactate, paine integralA sau graham, precum gi cu carne slab’, isi descarc’ practic stomacul gi ajuta la digestie. Aceste conexiuni par insd necunoscute sau sunt ignorate de majori- tatea oamenilor, Metabolismul uman reprezinti un sistem foarte fin si bine pus Ja punct. Dac& o laturi a acestui sistem este dereglaté, intregul mecanism se blocheaza, nu mai functioneaza. Cavitatea bucala Digerarea alimentelor incepe chiar din guri. Hrana este m&runtitd de c&tre dantur’, umezitd si impregnati cu salivi, pentru a fi mai ugsor inghijité gi a traversa tot esofagul. Saliva nu este numai un ,unguent” sau un ,umectant” care si fa- vorizeze deplasarea bolurilor alimentare (alimentele masticate si ames- tecate cu salivi). Ea contine substante importante pentru procesul de digestie. Acestea descompun alimentele in componentele lor, de tipul 42 zaharurilor, proteinelor si grisimilor. $i limba are ponderea sa in declansarea proceselor de digestie. Prin intermediul ei.simtim gustul a ceea ce manc&m, fie cA este dulce, sdrat, acru sau amar. Semnalele gustative sunt transmise la creier, iar acesta, informat exact, anticipeaz& reactiile chimice ce se vor desfasura in stomac si dirijeazi efectuarea lor. Esofagul Esofagul este ca un furtun, lung de 30 cm, captusit la in interior stu de o mucoasd, avand rolul de a permite transportul mancirii de la gura spre stomac. Esofagul trece prin spatele inimii fn torace, traverseazi diafragma gi ajunge in abdomen. Ca toate organele apa- ratului digestiv este invelit de un strat de fibre musculare. in partea superioara foarte sensibil la atingere sau temperatura’, aceasti sensi- bilitate dispare cu c&t ne apropiem de stomac. Peretele esofagului se poate contracta ritmic, ca o propagare de unde, pe toatd lungimea sa, pentru a accelera transportul alimentelor. Stomacul Stomacul este principalul organ al aparatului digestiv, are o forma de sac si o capacitate de la unu la doi liti. El se gi&seste amplasat sub diafragma, in partea sténgi a abdomenului superior. Intrarea esofagului reprezinté aga-zisa ,gura” a stomacului (cardia), iar iesirea spre intestin este denumit% ,poarta” stomacului (pilor). in interior peretele stomacului este acoperit cu o mucoasa, in care se gisesc multe glande minuscule ce produc sucul gastric. El este alc&tuit din mucus, acid clorhidric si fermentul de digestie pepsin’. Pepsina este destinatd dizolvarii cArnii si substanjelor albuminoide. fn comparatie cu esofagul, stomacul are peretele mai subfire gi are un numar mai mic de musgchi. Si peretele stomacului are capacitatea de a se contracta ritmic, ceea ce permite un amestec eficient al pastei alimentare din stomac cu sucul gastric, ugurand totodaté accesul si evacuarea din stomac. ‘Timpul cat alimentele stau pentru digerare in stomac este dependent de natura acestora. Mancarurile ,grele” necesit{ un timp mai inde- lungat si acestea sunt friptura de porc sau friptura de gascé, care riman pan& la gase ore in. cavitatea gastrick, In schimb, 0 brand ugoara poate trece prin stomac in decursul unei jumatigi de ora. Duodenul Duodenul este prima portiune a intestinului subsire gi vine in direct continuare a stomacului. El are o lungime de circa 12 centimetri. In mijlocul lui exist’ o proeminenti in care se deschid canalele pan- creasului gi vezicii biliare. Sucurile elaborate de acestea doud sunt foarte importante pentru digestie, ele fiind utilizate pentru procesele metabolice ce au loc in duoden. Pancreasul Pancreasul este una din cele mai importante glande ale aparatului digestiv, avand dubla secretie, interna si externi. El fabricd zilnic circa 1,5 litri de suc pancreatic, pe care il varsi in duoden. Sucul contine fermenti pentru prelucrarea substantelor zaharoase, a grasimilor si a substantelor albuminoide. Vezica biliara in vezica biliar’ se pistreazi bila, lichidul fabricat de cite ficat. Ea reprezinti un organ de depozitare. Sucul biliar este secretat de niste celule hepatice specializate si se acumuleazi intr-o retea de canale care conflueazd in canalul hepatic. Acesta se unegte cu canalul cistic al vezicii biliare, in canalul coledoc, ce se deschide in pancreas. La jonctiunea cu cisticul, bila trece spre vezici si se aculumeaza acolo. Ea este utilizati numai cind alimentele au fost prelucrate in stomac gi trec in duoden. Acest sistem este neapirat necesar fntrucat ficatul produce lichidul in mod continuu. Rezerva aflati in vezica biliari se varsi in duoden cand acolo au ajuns alimentele. Lichidul biliar este util pentru valo- rificarea vitaminelor si a grasimilor. Intestinul subtire Cu o lungime de sase-sapte metri, aranjat in multe serpentine, intes- tinul subtire este ca dimensiune-lungime partea majoritari a aparatului digestiv. Cu o litime de circa trei centimetri, este prevazut in interior 44 cu multe cute transversale, asa-numitele vilozitigi intestinale. Prin Uceasta se mareste mult suprafata interioara activi. Vilozitatile preiau, absorb practic substanfele nutritive, pentru a le virsa apoi in sange si in sistemul limfatic. Din intestinul subgire, prin miscari ondulatorii (peristaltice) longitudinale, conginutul este impins pfn&% ajunge in in- testinul gros. i Intestinul gros La o distant de numai cativa centimetri de la punctul unde intestinul subfire intrA in intestinul gros se giseste un accesoriu fara utilitate pentru aparatul digestiv, o excrescentd vermiculari — apendicele. Intestinul gros se aranjeazi in jurul ,ghemului” format de ansele intes- linului subtire, fécdind un ocol curbiliniu prin abdomen. El este lung de 1,5 m gi se intinde de Ja partea superioar’ a bazinului pana la ampula tectald. Confinutul intestinal este transportat prin misc&ri ondulatorii, datorate contractiilor longitudinale ale piturei_ musculare. Peretii intes- linului gros nu mai au glande care si ajute la digestie. Mici bacterii, Nora microbiand din intestin, contribuie la putrefactia resturilor de hrani, produciind concomitent vitamine importante, Dupa o stationare in orga- nism de opt pani la zece ore, produsele inutile sunt evacuate din intestin sub forma de materii fecale, la nivelul rectului. Plante si condimente Introducere © condimentare corecti este o adeviirati arti, ce contribuie la realizarea ‘nui gust plicut al alimentelor. O sirare exagerati este si monoton’ gi foarte daunatoare stindtiii. Puteti ugor renunta la sare dacd adaugati mfincaturilor plante de condimentare. Exista foarte multe zarzavaturi si verdefuri care sunt gi siinitoase, conferind, in acelasi timp, acea savoare incgalabilé mancarurilor, indispensabili unei alimentatii rafinate. incercagi sit folositi la prepararea hranei cat mai multe ,ierbi cdutati_ mereu ct mai multe variante noi si in faya dumneavoastri va apiirea o lume houd, pling de miresme, arome gi gusturi, nemaiintilnite. fur saindtatea dumneavoastri va beneficia de toate aceste ingrediente. 45 Anasonul Anasonul previne balonirile si indigestiile. Stabilizeazt functia sistemului circulator si alin’ crizele astmatice. Dar trebuie utilizat in cantitéti mici, avand un gust deosebit de puternic. Anasonul se foloseste ca aromatizant in patiserie, la produsele de panificatie si la prepararea aluatului de turté dulce. D& © deosebiti savoare compoturilor, muraturilor de tip varzi rosie, castraveti, mancirurilor de dovlecei si preparatelor cu ciuperci. Ardeiul iute Este o plant& anuala cultivaté in multe regiuni ale globului. Fructele, recoltate la maturitate definitiv’, au gust iute, favorizand realizarea unei digestii normale. Prin continutul ridicat de vitamini C este puternic vitaminizant. Din vechime este cunoscut si efectul afrodisiac al ardeiului iute. Boabele de mustar Boabele de mustar au un gust putemic aromat si sunt folosite la prepararea murithrilor in ojet si la marinarea pestelui. De precizat ca nu se fierb odat{ cu mancirurile, se adaugi dup prepararea acestora. Busuiocul Busuiocul are efecte fortifiante asupra functiilor stomacului, revigoreazi intregul organism, relaxeazi sistemul nervos si este un bun stimulator al -digestiei. Poate fi folosit la prepararea fripturilor de miel, oaie, din carne de pore, de vitel, peste la cuptor, in preparatele cu rogii, la mancitrurile de cartofi, adiugat la salate si amestecat in brinza de vaci. La mancirurile gatite se adaugi in timpul fiertului sau prajitului, iar. la hrana rece se adaugt la sfargit. Chimenul Chimenul are un efect benefic si calmant pentru stomac. Este stimu- lativ pentru digestie. Se foloseste la condimentarea preparatelor din varzi, fripturilor de porc. Di un gust aparte anumitor sorturi de! piine, de brénzi de vaci sau altor tipuri de branzeturi, precum gi mancarurilor cu cartofi. * Cimbrul Cimbrul cregte tensiunea arterial& gi stimuleaza functia vezicii biliare. Fripturile de miel sau batal cap&ti un gust aparte dact li se adaugt planta, iar pentru supe, sosuyi sau legume este un aromatizant utilizat cu succes. Ciubotica cucului Cuibogica cucului este calmant al tusei si are efect expectorant pu- ternic. Frunzele plantei, cind sunt fragede, pot fi g&tite ca si spanacul. Are un gust bun gi in supe, Coriandrul Gustul condimentat al coriandrului este apreciat in preparatele de panificatie si la cozonacii pentru Craciun. Este excelent la prepararea vinatului si a mAncdrurilor cu peste. Se poate combina cu foi de dufin, cuigoara, ceap& si enibahar, Cuisoarele Cuigoarele au o arom& specifick si un gust fin. Se utilizeaz’, de preferinti, la condimentarea carnafilor de casi, precum si la unele sortimente de prdjituri. Dafinul Gustul aromat, putin amarui, este excelent pentru prepararea fripturilor crocante gi a vanatului, pestelui marinat sau a murdturilor, planta tiind de neinlocuit in aceste cazuri. TujX de alte plante, frunzele de dafin webuie fierte odaté cu preparatele culinare. Feniculul Veniculul ajut{ la inl&turarea tulburarilor digestive, imbolnivirilor stomacului si intestinului, precum si in cazul brongitelor. Frunzele, 47 ca si tulpina, dan ménc&rurilor (fierte) si gatite un gust placut. in stare crud’, frunzele gi tulpina m&rungite sunt excelente pentru salatele fine. Cu verdeati de fenicul se imbunititesc fierturile, sosurile, marinatele, precum si umpluturile pentru peste. Semintele de fenicul ~ sunt condimente excelente pentru cozonaci, piine sau supe. Frunzele de ceapa verde Frunzele de ceapi verde au efect de curdjire a organismului gi sunt recomandate in special primavara, tiiate mdarunt, adadugate in ménciruri, mai ales la supe, mancaruri de cartofi sau in branza de vaci. Un farmec deosebit il dau la garnisirea sandvigurilor. Hameiul Hameiu!l stimuleazi cresterea poftei de miancare, este depurativ al sdngelui si fortifiant. Mugurii fragezi ai plantei au o suculengt deo- sediti si pot fi preparagi aidoma sparanghelului sau consumati ca legume ori salati. Hazmatuchiul Este o planta ce creste in gradini, fiind in special folosit’ in Tran- silvania si Banat. Are efect depurativ pentru singe, fiind si un purgativ usor. Curasa ficatul si rinichii, Pentru gustul sau plicut este folosit la condimentarea mancarurilor de cartofi si de rogii. Este excelent pentru sosurile albe cu smantana, preparatele din peste, pestele la gratar, salata verde sau adaugat la prepararea gamiturii din morcovi. Leusteanul Cunoscut in Austria si Germania sub numele de Maggi, are un efect stimulativ asupra ficatului, gi intervine foarte eficient asupra’ rinichiului, fiind diuretic gi antispastic (in colicile renale). Gustul sau, este phicut si puternic, fiind folosit pentru fripturi, ciorbe sau salate verzi. Sunt cunoscute si preparatele afrodisiace gi stimulative ale sistemului| nervos (in germani, denumirea leusteanului este Liebstéckel, ceea ce’ inseamnii betisorul dragostei — n.tr.), care se obfin din el. 48 Macrigul Depurativ al singelui gi al intestinelor, macrigul este o planta specifica primaverii, ale carei frunze se prepara aidoma spanacului. Foarte gustoase sunt gi ciorbele de miacris. Maghiranul Mighiranul are un efect stimulator asupra digestiei. Se adaugi, in general, in mancaruri greu digerabile, cum. ar fi: supa de mazire, friptura de gasck si friptura de pore Ia tavi. i Mararul Miararul este un fortifiant excelent al aparatului digestiv. Cu aceasta’ planta se condimenteaza, in general, sosurile la mancdrurile de peste dovlecei, ardei gras, gi se adaug& Ia maioneze, branzi de vaci, salata (le castraveti si supele de carne. La toate marinatele, muriturile, miararul este de neinlocuit. . Menta Cunoscuta, in general, ca plant’ medicinala, utilizaté la pregittirea ceaiului cu acelagi nume, are efect reconfortant, potoleste colicile si este un stimulent. Este destul de putin folosité pentru condimentare, deyi este excelentd la preparatele de vanat, carne de berbec, fasole, morcovi, rogii coapte, branza de vaci, preparatele cu oud gi sosurile din perioada de vara. Muscatul (Nucsoara) Din nuca de muscat sunt suficiente cantititi foarte mici, rase. Gustul trebuie numai ,,banuit”. Condimentul este foarte bun pentru mincarurile de cartofi, varzi si unele supe. Nisturasii Aceasta floare micuga, raspanditi pretutindeni si cunoscuti sub numele de piriluje, banugi, scAnteiuje, piscufe, are un efect stimulativ asupra fun fiilor ficatului. Se poate folosi primavara, in salatele de papadie yi in preparatele cu micris. Papadia Papadia are un efect depurativ si dezintoxicant al intregului organism. Cand frunzele pipadiei sunt fragede, in primele zile de primavard, nu trebuie pierdut{ ocazia de a le recolta, pentru ci din ele se pot’ face nigté salate delicioase. Cu frunzele proaspete, tiiate marunt, se | pot obfine sosuri de plante excelente sau se pot condimenta supele. Pastarnacul Din punct de vedere al principiilor active se aseam&n& cu p&trunjelul, iar efectele lui terapeutice sunt antireumatismale, diuretice (bun pentru, tratamentul stirilor febrile) si antigutoase (pentru tratamentul gutei). Se utilizeazd la preparare méncdrurilor de legume (ghiveci), la supe gi ciorbe. Patlagina P&tlagina are un efect tonifiant si este indicat& pentru cazurile de anemie. Frunzele fragede dau un gust placut la prepararea sosurilor! din plante si la supe. Se poate utiliza si sub forma de salate. Patrunjelul P&trunjelul are efect putemic diuretic si depurativ asupra sangelui. Este . deosebit de benefic pentru tratarea gutei, anemiei gi reumatismulyi. A- ceasti plant binecunoscuti se poate utiliza Ia toate preparatele de bu- c&t&rie, al clror gust se corecteaz cu putind sare. : Pelinarita (Pelinagul) Se recomand& pentru combaterea lipsei poftei de mancare, in indiges- tii, astenie si nervozitate. 7 Se potriveste bine la fripturile din carne de porc, came de berbec, rati sau gasci. Si la ciorbe, supe de ceapi sau supi de cartofi' pelinasul di un gust plicut. Se recomanda, totodata, la varza si manc&rurile de ciuperci. Piperul Condiment cunoscut gi utilizat in toat’ lumea, se gaseste gi se {ntrebuinteazd in wei variante: 4, Piperul negru, cu gust puternic, usturator b, Piperul alb, cu gust mai moderat «, Piperul verde, care se extrage din boabele neajunse la maturita- te, si deci nu are gust puternic usturitor. Podbalul Inet de la aparitia sa, primavara de timpuriu, are efect de inmuiere twupra secretiilor brongice (le lichefiazd, le subtiaz’, le elimina) si ¢sie un mijloc excelent de tratare a cdilor respiratorii. Frunzele sale pot fi fierte si preparate aidoma spanacului, ori se folosesc la pre- purarea salatelor sau ca legume de garnitura, Rozmarinul Rozmarinul este stimulativ pentru sistemul circulator gi are efect stubilizator in cazurile de hipotensiune arteriala. Gustul su se potriveste bine la salate, sosuri, precum si Ja mancaruri de ciuperci, cartofi sau tomate. in bucitiria multor piri din sud planta este de neinlocuit. Salvia Salvia calmeazi durerile de stomac gi stimuleazi digestia. Gustul plantei este puternic, deci trebuie folositd in cantitati mici. La minc&ruri, cum ar fi cea de fipar, friptura de porc sau slanina, este nelipsit’. De asemenea, cu ea se condimenteazi umpluturile pentru peste, pastravi, carne de miel si de batal, vanat si carne de pasire. Scortisoara Scorfisoara di un gust plicut la prepararea prdjiturilor, orezului sau grigului cu lapte. Este de neinlocuit si pentru prepararea compoturilor. m1 Silnicul Planta este recomandat& in caz de inflamatii ale mucoasei stomacului sau a cdilor urinare, Se foloseste la condimentarea untului vegetal, ca si pentru sosuri, preparate cu oud sau la friptura din carne de porc. Se poate gati ca si spanacul, fiind deosebit dé gustos. Frunzele fragede sunt foarte bune pentru salate gi chiar la supe. Tarhonul Tarhonul este foarte eficient in tratamentul tuturor. tulburarilor diges- tive, pe care le vindecd in marea lor majoritate. Planta are aceleasi utilizari culinare ca si mitrarul. Traista ciobanului Aceasta planta are efecte timaduitoare in situatiile in care schimburile de substanti sunt defectuoase si asupra arterosclerozei. Frunzele mici gi fragede dau un gust excelent salatelor, ciorbelor gi supelor. Telina Planté legumicolai* cu frunze mari, felina’ este un- tonic putemnic al sistemului nervos. Are efect antiscorbutic si de stimulare a glandelor suprarenale, 7 Se folosegte la salate, ca suc, iar frunzele drept condiment. Untisorul i : Cand planta este incd frageda, frunzele se folosesc la prepararea unor salate. excelente. Se poate adiuga, marunfit, la sandvisuri cat si la ornarea mancérurilor. Urzica Urzica are un puternic efect depurativ, fiind calmant in gutd, reu- 4 matism gi diabet. Cu urzic& uscatt gi mirunfit’ se pot condimenta mancarurile de peste. Frunzele proaspete se pot thia si adduga la branza de vaci, la iaurt. O mancare delicioast, din frunze ptoaspete de urzica, se ‘prepara ca spanacul. f Usturoiul Este un stimulent excelent al digestiei si impulsioneaz&i schimbul de substanje. Folosit pe scara intinsa, in special pentru prepararea fripturilor de came de berbec, miel saw porc, di totodati gust mancérurilor dé rogii, preparatelor cu bréinzd de vaci, supelor’si ciorbelor, O recomandare special: frecati castronul in care preparafi salatele cu unu-doi citei de usturoi, veti obfine un gust cu, totul deosebit, in acest caz yizul” us- lwroiului avand un efect cu totul special, Vanilia Gustul ei delicat, dulceag gi placut, face ca vanilia sa fie folosit& la prajituri, creme, in general, se fierbe in cantitati foarte mici odati cu preparatele, f Efectele terapeutice ale alimentelor Introducere O alimentatie echilibrati, bogati in vitamine, intretine capacitatea de uctiune gi sindtatea omului. In acelasi timp, un regim alimentar dirijat poate contribui la vindecarea unor boli si alinarea suferingelor. Faptul ci multe boli sunt provocate de o hran& inadecvatd nu mai este un secret pentru nimeni, Greselile permanente — devenite de-a dreptul obignuinge -, pe care Ie facem fn felul fn care ne hranim, conduc la o serie de imbolnaviri ile stomacului si zonei intestinelor. Paradoxal, ciudat, efectul contrar, cel curativ, al alimentelor si mancirurilor pe care le consumam zilnic, este foarte, putin cunoscut. in continuare .se ‘prezint’ o serie de exemple. Apendicita Cea mai indicati este o ‘alimentagie liber’ de balasturi, pentru a se usigura un scaun moale. in primul rand, se recomanda tardfele de grau. Dar gi mazarea, conopida, varza de Bruxelles, fasolea verde impiedicd declangarea inflamagiei apendicelui. 53 Apoplexia Consumul de fructe si legume proaspete reduc riscurile unui atac de apoplexie. Artrita in cazul artritei reumatice, in special formele ei dureroase, alimentatia preponderentd cu peste poate preveni aparitia acestora din urma. De recomandat: somonul, sardina, pastrivul gi macroul. Cariile dentare Mustul dé straguri, sucul de cirese, laptele si branzeturile combat bacteriile ce contribuie la formarea cariilor dentare. Colesterolul in principal este importantA reducerea, pe ansamblu, a grasimilor in alimentatie, in special grisimile de provenient& animal, uleiul de palmier, untul de cocos, Din hrana zilnic’ nu trebuie si lipseasci portocalele, merele, iaurtul, laptele degresat, morcovii, usturoiul, ceapa, patlagelele} vinete, fragii, cApsunile si bananele. Trebuie renungat Ia came, care poate fi inlocuita, cu succes, de pestele oceanic. Constipatia _ Cel mai sigur gi eficace mijloc in tratamentul constipafiilor il con-; stituie consumul de tirdje de grau. Dac acestea nu au totusi efectul} scontat, se apeleazi la sucul de prune sau prunele uscate. $i fasoleal uscat poate face minuni. jn orice caz, o hrani cu legume si fructe} libere de balast previne aparitia constipafiei. Diareea La diatee se recomanda, pentru efectul lor rapid, coacdizele negre si, fn special, “afinele. : $i iaurtal are un efect benefic asupra acestei suferinje. La dureri precordiale este bine si se consume mult&{ miere de albine, eu asiguré condigiile necesare bunei functionari a inimii. Emfizemul pulmonar © alimentatie care ugureazi expectoragia, contribuie ca plimanii si se mentina sinatosi. Aici se includ: piperul de Chile, usturoiul, ceapa, mustarul gi hreanul. Hemoroizii Foarte important este ca alimentatia sd asigure, in mod constant, un yeaun moale. Cel mai indicat este consumul de t&rate din grau, precum gi multe fructe si legume. Hipertensiunea arteriala Au efect hipotensiv urmatoarele alimente: uleiul de masline, usturoiul, laurtul, ceaiul verde, laptele si legumele cu pastai. . Infectiile Efect de prevenire a infectiilor, prin protectia fatd de virusi si bacterii, il au urmitoarele alimente: sucul de portocale, merele, ceaiul, mustul de struguri, sucul de mere, mierea, afinele, merigorul, strugurii, zmeu- ra, prunele, cipgunile, piersicile si smochinele. $i vinul, consumat cu misura, sprijind apararea organismului fatd de infectii. Inflamatia vezicii urinare Inflamatia vezicii urinare se poate preveni prin consumul de coacaze (merigor). Se utilizeazi direct boabele, sau se prepara suc. Insomnia impotriva insomniei este benefic’ mierea de albine. O biutur’ ideali pentru un somn linistit o constituie 0 ceagcd cu lapte fierbinte, jndulcit cu miere. 55, Ulcerul stomacal Cel mai indicat, la aparitia ulcerului stomacal, este consumul banane gsi de suc proaspat din frunzele de varzi. : Retete pentru miere de galbenele si papadie Mierea de galbenele Se iau dou maini, duble de flori de gilbenele, se pun intr-un litu de: ap& rece gi se pun la fiert. Se lasd si dea in clocot de doua-trei ori, se ia vasul de pe foc, gi se lasd s& stea peste noapte acoperit. A doua’ zi amestecul se ,trece printr-o siti, iar florile se mai store puternic cu mainile. La sucul obtinut se adauga un kilogram de zahar gi o jumitate de limfie (daci se stoarce, fara coaje). Mai multi limaie di un gust acrisor mierei. Vasul, cu deschidere mare, practic o cratiti, se last la fiert fir capac, timp de o zi intreagi, pe un foc mic. Astfel lichidul se va evapora fark a clocoti, vitaminele rimanand inglobate in miere. intreaga cantitate este Misati sX se riceascd bine, apoi ,se incearci”, ca si se vadi daci a reusit. Mierea nu trebuie s4 fie prea véiscoasi,- pentru c& va cristaliza (se va zaharisi), dar nici prea subtire, cAci se va acti. Ea trebuie si fie numai bund de pus pe paine, astfel incdt intreaga familie sX se infrupte cu placere din ea la micul dejun. Mierea de papiadie Se procedeazi la fel ca si la prepararea mierii de gilbenele. La gust se va simi o mic& diferengi, dar ambele sunt deosebit de bune si aromate. 56 Retete din bucitaria Mariei Treben Gilusti de cartofi pentru sosuri de carne Se prepar’ un aluat ugor din 300 grame cartofi fierti, curitati de voaji si sfiramati cu.o prest de cartofi, se adaugi 100 grame faina, 10 grame gris, trel pumni de miez de pdine facut fitramele (sau taiat cubulefe), putin patrunjel marungit, un ou, putin’ sare. Se modeleazi Apoi gilustile, care se pun 15 minute la fiert. Se servesc ca garnitura In sosuri: de carne, cu marar, cu hrean sau. ciuperci. Galusti_ speciale $e ia o cantitate formati din o parte (1/3) cartofi fierti, curitati de coaja si pasati si dowd parti (2/3) cartofi cruzi, ragi, finugi in apa reve; totul’se preseazi bine in presa pentru cartofi, se adaugi 20 grame gris, patru-cinci pumni de miez de paine faramat (sau tdiat Iiirunt, in cubulege), se pune sare, un ou si fink cit necesita, apoi pitrunjel maruntit. Se modeleaz4- gilustile, care se fierb 15-20 minute, in apa fara sare. Se servesc ca gamitura la fripturile de gascd, rafé, curcan sau porc. Galusti cu prune din aluat de cartofi Se iau 600 grame cartofi fierti, curagati de coaja si presati, impreund cu 200 grame fina, 20 grame gris, 20 grame unt cuprins in faint si sare. Totul se amestecd fara si faramitati, l4sind compozitia cudd ugor printre degete; se adauga, mestec&nd usor cu 0 furculisa, doud gilbenusuri, apoi se fraimanti ugor intregul aluat. Se modeleazi un sul (ca un salam), din care se taie felii. Se pune cite o prunt pe fiecare bucati gi se formeazt gilustile. Se fierb in pi fliri sare, pan& cand galustile urcd la suprafata apei. Se servesc date prin unt, scorfigoar& gi zahar. Se pot folosi si zarzire (corcoduge}, dar in acest caz se scoate simburele si se pune in loc 0 buciicd de zahir cubic, afine, ciresi sau bucajele de mar. 57 Crochete de cartofi Din aluatul de mai sus, modelat tot ca un cilindru, se taie ac bucatele mai mici. Din ele se fac, cu mana, crochete cat nis! camaciori mici, care ‘se fierb in apa fari sare. Se rumenesc apoi in pesmet cu unt gsi se servesc cu salaté sai compot. Ga&lusti cu prune sau corcoduse, din aluat cu branza de v: Se folosesc 250 de grame de branz4 de vaci, 70 grame gris, 71 grame unt sau margarind, 70 grame fain’, un ou, sare. Totul st amesteci cu o lingura mare, apoi se lasi s& stea o jumitate de or! pentru a se linisti. Se formeazd un baton grosut, din care se. taie} felii. Pe ele se pun prunele sau corcodusele gi se modeleaza gilustele.| Se fierb in ap& fara sare, pan& ce urcd la suprafaja apei. Galusti cu gris Se iau 250 grame de brinzd de vaci, 30 grame gris, 30 grame unt, un ou, 70 grame faind, se streazi si se lasX s& se linisteasca o ord. Galustile se fierb in ap& cu sare pnd cand urci la suprafata. Se’ tivalesc peste unt Cu pesmet. Se pot servi cu salati sau se trec prin pudra de zahar gi scorgigoari. servindu-se la compot. Skubanky (refetd tipicd din zona sudetd) Se curati un kilogram de cartofi si se fierb. Se goleste apa din. vas, se sdreazi cartofii. Se toarna 250 la 300 grame faind, se gauresc cartofii cu coada“unei linguri de lemn gi se misc&i ugor vasul cu ambele mini, astfel ca faina s& intre in orificiile facute in cartofi. In aceste gduri patrunde faina. Atentie: lungimea cozii lingurii trebuie si ajungé p4na la fundul vasului. Amestecul de cartofi cu faind se last si fiarbi un sfert de or’. Se amesteci pana ce aluatul devine neted. Cu o lingur’ de supa, care se cufunda repetat in unt infierbantat, se ia din compozifie cAt incape, modeland aceste ,skubanky” ce au si forma gi miarimea lingurei respective. Se pun intr-un castron, se presara branzi de vaci, mac miacinat si zahar si se adaugd unt 58 fierbinte. Este un preparat foarte apreciat in bucataria suueta. o¢ servesc cu salatt verde sau compot. Cozonac de Craciun (refetd din zona sudeta) Confinut: 750 grame fain’, 220 grame zahér, 150 grame unt, care se firamijeazi in faind. Apoi, 200 grame migdale curijate si rase, 100 grame chitr& zaharisiti, 100 grame coji de portocale zaharisite, 100 grame stafide, 80 grame drojdie, dou’ oud sau patru galbenusuri, un plic de zabar vanilat, sare, o lingurifi de rom, coaja de limaie. * Migdalele se opiresc cu tei zile inainte, se las si se usuce, se rad gi se umecteazi cu lapte caldut. Stafidele se spald, se store i se stropesc cu rom. Toate celelalte ingrediente, untul, zaharul, chitra si cojile de portocale zaharisite, stafidele, migdalele, coaja de lamiaie, garea se cuprind de cu o sear inainte in faind, ca si se inglobeze, ~gi se topeascd in ea. in ziua urmitoare, se face un crater (0 cavitate, 0 gropita) in faind — pe marginea c&ruia se presara, de jur imprejur, zahar vanilat si zah’r in care se pune drojdia fardmitata si se toarnd opt linguri de lapte caldug. Cand drojdia a inceput sd creasc& bine, se pun ouile $i inc& patra-cinci Tinguri de lapte cilduj. Cantitatea de lapte depinde de mirimea ouilelor. Totul se trece pe o planget’ de lemn, iar aluatul obfinut este atét de matisos, incat nu mai e nevoie si prestram fina pe planget&, sau si ne pudram mfinile cu ea. Coca se desprinde cu usuringi de pe miini, Se framAnté o jumatate de ord, apoi se last la c&ldura (cam 1a 50°C) s& creasca putin. Apoi, dup& ce considerim ca a crescut de-ajuns, aluatul se imparte in patru, fiecare parte fiind cAntéritt, astfel ca s& fie egale intre’ ele. Fiecare parte se separa in doua si din nou li se verificd greutatea. Avem acum opt buciti. Patru din ele se fmpletesc ca 0 coad& cu patru guvife, care se pune intt-o tava uns cu unt, apasind-o ugsor din toate pirtile. Cu muchea palmei se face o adanciturd (un licas) de-a lungul cozii impletite in patru, pe mijlocul ei. Aici se pune coada impletit’ din trei piri. Optimea rémasi se cantreste, se imparte in doua p&rji egale, care se risucesc una in jurul celeilalte gi se preseazi usor peste coada in trei. Acum se strange totul din parji. Numai asa puteti realiza o forma frumoas& si uniform’. Daca aluatul a crescut bine la 50°C, cozonacul este lsat si se coacd la 160°C. Cand incepe si se rumeneascd, se unge mereu cu unt pan&t 59 face o coaja bruni prin zahar pudra, amie. Dupai ce s-a copt, cald fiind, se trece tot Gogosi de carnaval Constituenti: 600 grame fain, 80 grame unt, 50 grame zahar pudra, 3 galbenusuri, 30 grame drojdie, un plic de zahar vanilat, o lingura de rom, sucul si coaja ras’ de la o jumitate de limdie, lapte dupa. dorinja. Pentru inceput, 30 grame de drojdie sunt amestecate cu zaharul vanilat, se dizolvi 125 grame de Japte cildut, se adaugd faina de gréu gi se obtine un aga-zis aluat primar. Se acoperi gi se pune la c&ldura pand a crescut destul de inalt. in paralel, se ia o alti cantitate de’ 125 grame lapte cildut, se amestecd cu untul incilzit, cu zaharul pudra, se pun cele trei gilbenuguri, putin sare, o lingurd de rom, sucul si coaja Imai. Acest amestec se toami peste aluatul primar, care a avut timp s& creascd, gi se adaugd gi restul de find preincilziti. Se mai adaugi lapte pana ce se obfine un aluat moale, care se bate pana cind’ se va desprinde de pe lingura. Dup& o pauzi de 20-minute, se mai bate putin, apoi aluatul se toarnd pe o plangeta de lemn prefncalzitd gi, in prealabil, presaratt cu fain’, : Dintr-o foaie, obtinut& prin intinderea aluatului, foaie de grosimea unui deget, se decupeazi rondele de 6 cm diametru. in mijlocul fiecdreia se pune un ,bob” de marmelada de corcoduse sau de prune, cam de marimea unei alune. Piryile rimase goale dup& decupare se iau, se pun peste umplutura de marmeladai si se apasi cu varful degetelor, circular, pe toatt marginea rondelei-suport, astfel ca ,bobul” de marnielada si fie bine acoperit, iar cele douad bucigi de aluat s4 se imbuce perfect. Acum, cu un pahar de cca 5 cm diametru, se decupeazi in fine gogosile, se pun, cu ,bobul” de marmelada in jos, pe o planget& incdlzit’ si gi prestratd cu fain’, si se acoper’ cu o bucati din panza. intr-o tigaie, se topesc cam dowd degete de unt (se poate folosi si marga- rin’). Se incilzeste att pani cand, bagind varful furculisei umezit cu apa, incepe’sd zumziie usgor a grisime incinsa. Temperatura grisimii este foarte important’, deoarece gogosile coapte Ja o temperatura prea joasi absorb prea multi griisimé, iar dac& temperatura este prea ridicata, vor rezulta gogosi de culoare maro- 60 nic-inchis. Gogogile se introduc tot ,intoarse” in grisimea incilzita: trebuie si pluteasc& in ea. Cfnd sunt gata se scot cu o linguni cu guitar din simi, se pun pe o hirtie ca sd se scurgi grisimea gi se presari peste ele zahir vanilat pudri. Resturile rimase dup’ decuparea cercurilor de 5 cm se iau, se fac niste noduri rezultate din impletirea varfurilor gi se prijesc in aceeasi grisime incinsd. RezultA niste forme hazlii, ca niste goparle, foarte apreciate de membrii familiei si oaspetii la carnaval. Plante medicinale gi retete de casa Cimbrul fn locul consumului de cafea, se va lua dimineata cate 0 ceasci de ceai cu cimbru. Va veri simgi reconfortati pentru toati ziua. Tusea nervoasé de dimineaté va dispairea si stomacul este linistit. Pentru prepararea ceaiului luati o linguriti varf de cimbru, opitriti-o cu ap& clocotit’ gi lsafti-o ,sk traga” o jumatate de minut. Se strecoara gi se bea cu inghifituri mici. Coada calului Orice om care a depigit varsta de patruzeci de ani este bine sa consume zilnic o ceagc& cu ceai de coada calului. Este o masura de apirare fagi de imbolnivirile de gut’, de reumatism sau fmpotriva tendintei de epuizare. Se foloseste o lingurift varfuiti de ceai de coada calului la o ceagci cu apa clocotité. Se lasi ,si tragi” o jumatate de minut, dupa care se strecoari gi se bea, cu inghigituri mici, 0 cand pe zi. Leurda Capacitatea de curatire a sdngelui pe care o are leurda este bine sa fie exploatatt in fiecare primavara. Planta are_efect depurativ asupra aparatului digestiv, de Ja stomac la intestine. In lunile aprilie si mai, ainte de inflorire, se colecteazX frunzele fragede gi se consumé. crude. fn general, daci sunt spalate si tiiate marunt, se pot presdra pe alimente. Au gi rol decorativ si gust bun. Se mai pot utiliza si 61