Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Fotogrametrie in Silvicultura

    Încărcat de

    Dinu Tiu
    51 vizualizări18 pagini
    Fotogrametria in silvicultura

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Fotogrametria in silvicultura

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    51 vizualizări18 pagini

    Fotogrametrie in Silvicultura

    Încărcat de

    Dinu Tiu
    Fotogrametria in silvicultura

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 18
    CERCETARI ASUPRA PROCEDEELOR DE DETERMINARE A ELEMENTELOR DENDROMETRICE ALE ARBORE- TELOR PE CALE AEROFOTOGRAMMETRICA Ing. ANCA TEODORA I. INTRODUCERE Fotogrammetria este o disciplind care a cunoscut, intr-un timp relativ scurt, o mare dezvoltare, datoriti unei largi posibilitafi de aplicare in prac- ticd. Desi este cunoscutii, in special, ca o stiinf{d a misuritorilor terestre, acesta fiind domeniul ei principal de aplicare, fotogrammetria a depagit de mult sfera acestor preocupari, pitrunzind cu ramurile sale noi in cele mai diferite domenii: fizicd, cinematicd, hidrotehnicd, geologie, biologie, agri- cultura, silvicultura. Fotointerpretarea forestiera este una din aceste ramuri speciale ale foto- grammetriei care are ca obiect principiile teoretice gi procedeele practice de masurare, descifrare gi interpretare a elementelor caracteristice ale arbore- telor gi ale statiunii, folosind fotografii speciale luate din avion. Ea s-a conturat ca preocupare gi 8-a dezvoltat in primul rind din nevoia de a completa si usura munca de teren a silvicultorilor prin mijloace care s& contribuie la ridicarea calitafii lucririlor gi, in al doilea rind, din nevoia do a se pune la dispozitia practicii metodg rapide gi economice de evaluare a intinselor pduri naturale neamenajate.. Intrucit fara noastri face parte din farile cu o gospodirire forestierii rationala gi intensiva, importanta ‘fotointerpretirii la noi constd in posi- bilitatea de a fi introdusi ca metod& ajutatoare in lucrarile de amenajare gi de inventariere a fondului forestier. Tn Tucrarea de fata se analizeazi misura in care este posibil ca determi- narile amenajistice de teren si fie intregite, simplificate sau inlocuite cu de- terminari de laborator fécute! pe fotograme pancromatice la sciri mijlocii. TI. STADIUL ACTUAL AL CUNOSTINTELOR Fotogrammetria a fost conceputi 1a mijlocul secolului trecut, dar n-a cunoeeut o dezvoltare importanta ca stiinya gi tehnicd deeit dupi cel de al doilea rizboi modial, cind prin aplicatiile ei a inceput si ptrunda in cele mai diferite domenii. ; ' 383, In silviculturd fotogrammetria a fost aplicat& pentru prima data in 1887 _cind s-a intocmit o hart& a arboretelor dupa fotografii Iuate din balon. Dupa aceasti dati preocuparile de acest gen au avut 0 evolutic lenté ca gi folo- grammetria in general, pind in ultimele dou decenii, cind a cunoscut o largé i rapid’ dezvoltare (*). In zilele noastre aplicatiile fotogrammetriei sint tot mai numeroase gi mai variate. In silviculturd in afari de faptul ci ea constituie metoda prin- cipala de cartografiere a terenului, sint introduse si extinse metodele de ma- surare gi interpretare fotogrammetrice care servesc la masurarea arborilor gi arboretelor, estimatia volumului si a cresterilor, evaluarea doboriturilor de ‘vint, proiectarea instalatiilor de transport, evaluarea eroziunii solurilor gi inventarierea torentilor (*,35). In lucririle de inventariere a fondului forestier gi in cele de amenajare a pidurilor, fotogrammetria este folosité in mod exclusiv, ca metoda unici, in tarile cu intinse suprafote de piduri neamenajate; in {arile cu un regim inaintat de gospodarire forestier’ fotogrammetria nu inlocuieste metodele te restre, ci le completeazi gi le sprijink, contribuind la ridicarea calita Jucrarilor gi la mirirea randamentului muncii (**1*), Studiile speciale de fotointerpretare forestierd urmiresc, in special, gi- ‘sirea posibilitatilor de inlocuire a lucr&rilor de teren necesare amenajamen- tului cu lucrdri fotogrametrice de laborator, mai usoare, mai rapide si mai economice. In acest sens s-a urmirit stabilirea unor relatii intre elementele dendrometrice ale arboretelor misurate pe sol si misurate pe fotograme (7 3, 4 5 6 12,93 27), Este umanim recunoscut c& cele mai bune re- zultate ale fotointerpretirii forestiere sint condifionate de folosirea foto- gramelor Ja scari mari gi a fotogramelor spectrozonale (!5. 25. 27, 28), Rezultatele cercetdrilor de specialitate sustin peste tot extinderea me- todelor fotogrammetriei si ale fotointerpretarii, intrucit acestea gi-au justificat utilitatea gi rontabilitatea atit in tari cu intinse suprafete piduroase cit gi ‘in f&ri mici, atit fn cele slab dezvoltate cit si in cele cu o economie, forestierd avansati (*), ; ' In fara noastra ined fnainte de al doilea rizboi mondial au fost.elaborate gi publicate lucrari pontru a so face cunoscute domeniile de larga aplicabi- litate ale fotogrammetriei (1). , : Fotogrammetria ca tehnic& aplicata a fost introdusi la noi in tard pentru prima data in 1924 pentru executarea unor fotoasamblaje. ale regiunilor cu ‘exploatari forestiere si pentru cadastrul minier al aceloragi regiuni. In 1942 s-a intocmit pentru prima data o lucrare de aerotriangulatie pentru ‘un masiy paduros(*), Dupa anul 1954 s-a trecut la productia fotogrammetricd de mas pentru intocmirea hirtilor necesare cartarilor geologice, imbund- tutirilor funciare, amenajérii hidroenergotice gi sistematizirii oragelor. Fotogrammetria a fost apoi introdusi gi in alte sectoare, aga incit, in mo- amentul de fatd se intocmesc pe bazi de fotograme toate planurile necesare sectoarelor economice de mare fntindere (agriculturi, silvicultura, geologie, hidrologie etc.). In silviculturd, fotogrammetria, in afar de faptul ci este metoda prin pala de intocmire a planurilor, se mai aplic& in preaent la,descifrarea topo- 384 ' grafic gi la orientarea general in lucrivile de amenajare, Nu se poate vorbi despre nici un fel de aplicatii ale fotointerpretirii la noi desi, in domeniul cercetarii, aceste preocupiri au existat (16 17, 2. 28), Prezenta lucrare s-a claborat in anul 1964. TI. METODA DE LUCRU Cercetarea posibilitatilor de determinare a elementelor dendrometrice ale arboretelor cu ajutorul aerofotogramelor are la bazi metoda comparatici intre rezultatele obfinuto, misurind aceste clemente prin procedee clasice de tern gi misurindu-le, in laborator, prin procedee fologrammetrico. 4. Determinarile de teren s-au facut prin inventarieri in suprafete de proba reprezentative in arboretele de quercinec, fag gi riginoase din ocoa- Jele silvico Radna si Gilau. In fiocare din aceste suprafofe s-au determinat diametrul gi indltimea me- die pe specii, numarul de arbori, consistenja, virsta gi compozitia. Suprafofcle in care s-au facut determiniri, au fost identificate pe foto- grame prin confruntare cu terenul. Miritnca lor variazi intre 0,3 gi 0,5 ha. 2. Determinarile fotogrammetrice s-au ficut pe fotograme pancromatice Ja scarile 1 : 12.000 gi 4 : 15 000 in cadrul celor doud ocoale silvice, aces- tea fiind convenabile atit in privinta scdrii cit gi in privinta arboretelor. Masuratorile pe fotograme s-au ficut atit, la aparate stereofotogrammetrice simple, cit gi la aparate de precizic. Din cele 100 unitati amenajistice in care s-au facut observatii si determinari, 38 au fost studiate la stereopan- tometru gi 62 la stereoplanigraf, Studiul acesta a permis fn ambele cazuri, obtinerea de rezultate metrice referitoare la inaltimea gi coroana arborilor gi de rozultate informative referitoare la celelalte elemente caracteristico alo arboretului (compozitie, structura, consistenti, virsté, clasi de productic). Totodata s-au facut. i observatii, luindu-se elementele necesare descricrii statiunii (unitatea geomorfologicé, panta, expozitia etc.). IV. REZULTATELE CERCETARILOR Pentru a stabili masura in care elementele dendrometrice ale arboretelor sint misurabile pe fotograine’cu o precizie satisficitoare gi conforma in- structiunilor de amenajare, ele au fost determinate in toate arboretele luate tu studiu: : —in laborator prin procedee fotogrammetrice gi — pe.teren prin procedec clasice. O daté cu masyrarea elemontelor metrice s-au facut observatii gi aprecieri i pentru elementele informative privitoare la arboret gi la statiune. 4.1. Indlyimea arboretului reprezinta pentru determinirile fotogrammetrice elementul dendrometric perfect misurabil gi, spre deosebire de misuratorile d’aciivité dans la prati- que de I’aménagement des foréts des méthodes modernes et rapides pour la croissance de la productivité, le rendement. économique et la qualité des travaux et en méme temps — pour diminuer-les efforts physiques nécéssités. par le travail de terrain impose que l'intérprétation des photos aériennes dévint un probléme actuel. , . Dans le present ouvrage ori fait une série de considerations en ce qui co- cerne Ja possibilité de déterminer les éléments dendrométriques des peuple- ments A l'aide des photogranimes en partant des obscrvations taites dans les peuplements appartenant A 100 parcelles. La recherche a & la base la comparaison entre les résultats obtenus par le mésurage des éléments den- drometriques par la méthode des photos aériennes et par méthodes classi- ques de terrain. : La consequence de l’étude'des deux séries de résultats est qu’on aboutit 4 la conclusion suivante: les déterminations obtenus avec les photogrammes panchromatiques & des échelles moyennes, peuven substituier une partie des mésurages aménagistiques de terrain et que l’interprétation des photos aérien- nes offre des moyens, qui facilitent et simplifient le travail de reconnaissance générale et d’organisation du, territoire. 399 Les principaux caractéristiques des peuplements peuvent atre déterminées avec une précision satisfaisante avec ces procédés et elles peuvent servir dans les peuplements agés oi d’ige moyen a la séparation des sous-parcelles d’aprés la hauteur, la consistence et —en quelque mésure — d’aprés la composition, l’ige ot la productivité, outre, a J’aide des photogrammes peuvent étre déterminées — avec une précision plus grande que par les procédés terrestres-aussi quelques

    S-ar putea să vă placă și