Tipuri de camere foto

Aparate compacte (point & shoot)

Avantajele unui aparat foto compact sunt:
pretul mic,
usor de intretinut si de transportat,
nu trebuie sa-ti bati capul cu setarile, aparatul fotografiaza automat,
aparatele includ functii de retusare a imaginilor,
unele aparate au Wi-Fi si poti partaja usor pozele pe net sau controla aparatul
de la distanta.
Dezavantajele compactelor sunt:
fotografiile au o calitate mai slaba,
se descurca mai greu seara sau interior (focalizare, calitate imagine), pozele
au sanse mai mari sa iasa miscate sau sa aiba zgomot,
zoom mic.
Aparate foto bridge
Avantajele unui aparat bridge sunt:
control manual mai extins,
zoom mare,
ecran rabatabil sau complet articulat
Dezavantajele aparatelor bridge sunt:
senzor mic,
aparatele sunt mai mari,
lipsa unui vizor.
Aparatele bridge arata ca un DSLR, dar au senzori mici. Ofera o calitate buna
a imaginii, dar evident mai slaba decat un DSLR.
Aparate foto mirrorless
Avantajele compact system camera sunt:
marime intermediara, mai mici decat un DSLR,
senzor mai mare decat la point & shoot
performante mai bune in lumina slaba,
obiective mai mici decat cele pentru DSLR,
control mai mare decat la point & shoot.

Dezavantaje compact system camera ar fi:

pretul,
lipsa blitz-ului si/sau a vizorului (la unele modele),
obiective scumpe.
Aparate foto DSLR

Avantajele unei camere foto DSLR sunt:

senzor mai mare si calitate foarte buna a imaginii,
control manual extins,
fotografiaza bine in orice conditii.
vizor optic
Dezavantajele DSLR sunt:
pret mai mare,
mai greu de transportat si de intretinut
zoom mai mic si obiective scumpe.
Concluzii
Aparatele compacte point & shoot sunt mai potrivite pentru fotografierea scenelor
statice, in lumina buna. Sunt mai putin recomandate pentru fotografii in interior,
seara sau pentru fotografierea subiectilor in miscare.
Aparatele bridge sunt mai versatile si ofera un control manual mai extins. La fel ca
aparatele point & shoot sunt mai lente.
Aparatele foto mirrorless sunt mici, mai usor de transportat si ofera o calitate a
imaginii apropiata sau la fel ca un DSLR. Sunt bune pentru surprinderea miscarii si
se descurca bine in lumina mai slaba. Ca sa folosesti un astfel de aparat la intreaga
capacitate este recomandat sa inveti cate ceva despre fotografie.
Aparatele foto DSLR sunt mai sofisticate, ofera un control manual avansat si se
descurca bine in orice situatie, cu conditia sa sa stii sa-l setezi.

incadrare
1. Regula treimilor.
Regula treimilor este una dintre cele mai cunoscute reguli n fotografie. Ea este
folosit att de artitii foto ct i de cei plastici.
Concret ea presupune mprirea cadrului foto n 9 segmente egale, cu ajutorul a 2
linii verticale i a 2 linii orizontale. Fotografia va iei mai bine atunci cnd subiectul
nu este plasat direct n mijloc ci este plasat de-a lungul acestor linii sau la
intersecia dintre ele.De cele mai multe ori ar trebui s te focusezi pe partea stang
a imaginii deoarece n multe pri ale lumii se citete de la stnga la dreapta. Acest
lucru este mult mai atrgtor pentru ochiul privitorului i n acelai timp este i mai
odihnitor, avnd o micare natural de la stnga spre dreapta.
2. Adncime.
Pentru c fotografiile sunt 2D (cele mai multe), trebuie s ne folosim de un truc
pentru a face fotografia s par ct mai real. Astfel putem crea efectul de
adncime ntr-o fotografie incluznd obiecte n prim-plan, planul de mijloc i de
fundal.
3. Orizont drept.

Desi pare destul de evident, am ntlnit i cazuri n care orizontul nu era surprins
drept.
Atunci cnd facem o fotografie e bine s ne fixm o linie dreapt. De cele mai multe
ori aceast linie este chiar linia orizontului.
4. Simplitate.
Simplitatea este o regul foarte...simpl. Dac mreti fotografia pentru a capta din
apropiere subiectul atunci asigur-te c fundalul nu intr n cadru sau c nimic din
fundal nu iese n eviden pentru a cauza distrageri.
Scopul tu este s faci o fotografie simpl, unde accentul cade pe subiect i nimic
nu distrage atenia privitorului de la acesta
5. Linii cluzitoare.
Liniile au rolul de a ne duce cu privirea n adncul fotografiei reuind s atrag
atenia spre subiectul principal. De obicei aceste linii au rolul de a scoate n
eviden anumite locuri care altfel ar fi rmas neobservare n poz.
Exist mai multe tipuri diferite de linii - drepte, diagonala, curbat, zig-zag, radial etc
- i fiecare poate fi utilizat pentru a mbunti compoziia foto.
6. Perspectiva.
Uneori o schimbare de perspectiv este tot ce ai nevoie pentru a transforma o
fotografie bun ntr-o fotografie excelent.
Perspectiva o poti folosi foarte uor. Doar mic-te n stnga, sau n dreapta sau
ncearc o fotografie de sus, poate una lsndu-te pe vine. ncearc s surprinzi un
unghi pe care nu oricine l poate vedea, ncearc s transformi o fotografie banal n
ceva nemaivzut.
Ai putea investi chiar i ntr-un obiectiv fisheye, care v va oferi o perspectiv cu
totul nou asupra obiectelor.
7. ncadrarea.
ncadrarea n fotografie se face cu ajutorul elementelor naturale. Aici vorbim de
aproape orice, de la ramurile de copaci, tufiuri i chiar i ui.
Scopul ncadrarii este aceea de a plasa subiectul ntr-un cadru ct mai natural.
Asigurai-v c focus-ul este pe subiect i elementele ajuttoare se regsesc n
adncime.
8. Simetria.
Uneori trebuie s uii de regula treimilor i s i pui focus-ul direct pe mijloc. Unii ar
spune c aceste fotografii sunt plictisitoare ns ele pot captura exact ceea ce este
nevoie.
Simetria merge perfect cu peisajele i cu flora. Deasemenea merge bine cu orice tip
de model i tipar.
9. Elemente de compensare.
Atunci cnd foloseti regula treimilor lai un spaiu gol intr-o parte a cadrului. Acest
lucru face s dezechilibreze fotografia.

Sfatul meu este s umplii golul rmas cu un obiect aflat n ndeprtare sau unul de o
importan mai mic.
10. Punctul de observaie.
Punctul de observaie este deosebit de mportant atunci cnd faci o poz. El
reprezint viziunea ta ca fotograf i modul n care ai gndit tu fotografia.
Atunci cnd faci o fotografie nu este obligatoriu s o faci de la nivelul ochilor. O poi
face de jos, de sus, de la o nlime foarte mare sau chiar din spate.
11. Fundalul.
De cele mai multe ori fundalul poate strica o fotografie bun. Cum e posibil? Ei
bine un fundal prea aglomerat sau unul multicolor pot distrage atenia privitorului
de la subiectul care ar fi trebuit s se afle n prim plan.
Este bine ca atunci cnd vrei s punei accent pe un anumit obiect sau pe un
portret s ncadrai subiectul peste un fundal cu o singur culoare predominant.
expunere
Expunerea este o rezultatul combinaiei dintre valorile diafragmei i, respectiv ale
obturatorului. Stabilirea expunerii nseamn determinarea cantitii de lumin i a
timpului n care aceast lumin impregneaz suprafaa peliculei (senzorului, n cazul
aparatelor digitale) astfel nct s obinem o imagine corect. ntr-o situaie dat (a
se citi pentru o anumit cantitate de lumin disponibil), unui timp de expunere i
corespunde o anumit deschidere a diafragmei. Deschiderea (sau nchiderea)
diafragmei cu o treapt fa de valoarea corect, fr a modifica i timpul de
expunere duce la supraexpunerea* (respectiv subexpunerea) imaginii.
1. Apertura Diafragma
Apertura (diafragma) este suprafata prin care lumina patrunde in aparatul foto. Este
evident ca printr-o suprafata mai mare patrunde mai multa lumina si printr-o
suprafata mai mica mai putina lumina. Aperturile mari sunt recomandate pentru
fotografii in lumina mai slaba, de exemplu in interior sau seara. De asemenea, cu
ajutorul aperturii controlezi profunzimea de camp, adica cat de clar o sa fie fundalul.
Daca focalizezi pe un obiect / subiect apropiat si folosesti o apertura mare fundalul o
sa iasa neclar (blurat, pe romgleza). O sa doresti sa ai un fundal neclar cand tragi de
exemplu un portret. Blurand fundalul scoti subiectul in evidenta. Si acum sa
complicam lucrurile sa vorbim de f-stop si f-number. Un f-stop este un raport intre
distanta focala a obiectivului si diametrul diafragmei: de exemplu f/2,8. f/2,8
inseamna o apertura (diafragma) mare. f/22 inseamna o apertura mica. Cand se
creste un f-stop se dubleaza cantitatea de lumina care intra in aparat. In tabelul de
mai jos sunt cateva valori ale aperturii si ale timpul de expunere, care la ISO
constant, lasa sa ajunga la senzor aceiasi cantitate de lumina.
Sa recapitulam:
apertura mica inseamna o profunzime de camp mai mare (recomandata pentru
peisaje),

o apertura mare inseamna o profunzime de camp mica (recomandata pentru

portrete),
apertura mai mare este recomandata pentru lumina mai slaba,
apertura mare permite timpi de expunere mai mici si ISO mai mic, astfel fotografiile
in lumina mai slaba ies nemiscate si cu zgomot mai mic.
2. Timpul de expunere
Timpul de expunere, sau shutter speed, este timpul in care lumina intra in aparat.
Controlul timpului de expunere determina anumite efecte in fotografie.
Un timp mai mare de expunere inseamna si zgomot mai mare in fotografie, chiar si
la ISO minim. Pentru timpi de expunere mai mari de 1/100 se recomanda folosirea
unui trepied. De regula cu stabilizarea optica a aparatului sau au obiectivului poti
obtine poze OK si la timpi de expunere mai mari, sa zicem 1/40 sec. In lumina mai
slaba trebuie sa cresti apertura, si daca este nevoie ISO, ca sa obtii fotografii
nemiscate, adica un timp de expunere mai mic. Aparatele foto ieftine nu permit
timpi de expunere foarte mici si nu sunt recomandate pentru inghetarea miscarii
(sport, copii). De regula ajung pana la 1/1600 1/2000 sec. Nici timpi de expunere
foarte mari nu permit (maxim 1 4 sec.). Aparatele foto mai scumpe si DSLR-urile
ajung pana la 1/4000 1/6000 sau 1/8000 sec. si au o plaja a timpului de expunere
mult mai mare (de exemplu de la 30 sec pana la 1/4000). Exista si aparate foto
compact system (mirrorless) care permit timpi de expunere foarte mici (1/16000
sec.) cu ajutorul unui obturator electronic.
3. ISO
ISO, creste sau scade sensibilitatea senzorului la lumina. Se mai numeste si ISO
speed, pentru ca daca este crescut sunt permisi timpi de expunere mai mici. La
aparatele mai ieftine, compacte, zgomotul apare in fotografii pe la ISO 800. La cele
scumpe, cu senzori mai mari zgomotul este destul de redus la ISO mare (3200
6400). Zgomotul la ISO mare este de doua tipuri: zgomot de luminanta (sare si
piper) si zgomot de culoare (pixeli de culori diferite). Zgomotul dintr-o fotografie
este controlat de aparat. Un aparat mai scump controleaza in general mai bine
zgomotul. Ce nu poate face aparatul poti face la post-procesare cu un soft de
editare a fotografiilor.
culoare
Alb-negru
Desi incadrarea, subiectul si momentul surprins joaca un rol foarte important,
culoarea (sau lipsa ei) poate influenta felul in care fotografia este perceputa. Daca
va uitati la o fotografie color si la aceeasi fotografie alb-negru probabil ca va sa
spune cu totul altceva.

Fotografiile alb-negru, ca si cele color, au avantaje si dezavantaje si sunt situatii

cand fiecare gen este potrivit. Pe scurt explicatia atunci cand culorile nu spun
nimic important nu sunt necesare poate lamuri rapid problema dar ar mai fi si alte
aspecte de mentionat.
Din punct de vedere fotojurnalistic, fotografia alb-negru este de preferat pentru a
documenta evenimentele, deoarece cu cat o imagine este mai curata si are mai
putine culori, cu atat este mai evidentiat subiectul.
Si din punct de vedere tehnic sunt cateva avantaje: in alb-negru nu sunt atat de
deranjante petele de pe fata sau roseata din obraji sau de pe nas, fotografiile
capata mai mult farmec si dramatism (mai ales cele in conditii de lumina slaba sau
dificila), elimina problema balansului de alb in cazul luminii amestecate si este un
format versatil atat pentru constrast puternic cat si pentru constrast slab.
In prezent, fotografii care folosesc un aparat digital capteaza imaginile color (cel
putin asa este recomandat) si ulterior, la postprocesare pe computer, folosesc un
soft pentru conversia in alb-negru.

Printre argumente ar fi in primul rand faptul ca o fotografie color poate fi usor

transformata in tonuri de gri, dar o imagine alb-negru in color cu mult mai greu.
In al doilea rand, convertirea in alb si negru nu presupune apasarea unui simplu
buton, ci o conversie folosind canale de culoare (RGB) sau de luminozitate (LAB) si
anumite filtre, dupa cum se poate vedea in exemplul alaturat.
HDR
n grafica computerizat i fotografiere, prin interval dinamic mare (HDR, de la
eng. high dynamic range) se nelege un set de tehnici care permit reprezentarea
unei game mai largi de luminozitate, deci a prilor ntunecate i a celor luminoase
dintr-o imagine, n comparaie cu tehnicile normale de fotografiere. Scopul tehnicii
HDRI este s reprezinte cu ct mai mult acuratee diversitatea de culori dintr-o
scen real n care apar i umbre i raze de soare.
O imagine HDRI ("Imagine cu gam dinamic nalt/larg" sau "imagine de contrast
nalt") este o imagine digital care poate stoca fidel diferenele mari de luminozitate
existente n natur. Imaginile digitale obinuite, care nu sunt capabile de acest
lucru, se numesc LDRI (Low Dynamic Range Image, imagine cu gam dinamic
redus) sau imagini LDR. O imagine HDR poate stoca contraste cu valori de peste
1:50.000, n timp ce o imagine LDR stocheaz de obicei contraste de doar 1:300.
Doar monitoare speciale (cu contrast inalt, corespunztor) pot reda imagini HDR.
Pentru a fi reprezentate prin tehnici clasice (monitor obinuit sau imprimare pe
hrtie) imaginile HDR trebuiesc modificate cu programe speciale, care comprim
gama dinamic a imaginii (tone mapping) i reduc astfel contrastele mari la un nivel
reprezentabil prin mijloace clasice.

n fotografie, gama dinamica este msurat n diferene EV (cunoscut sub numele

de staii), ntre prile cele mai ntunecate i luminoase ale imaginii care arat
detalii. O cretere de un EV sau o oprire de o dublare a sumei de lumin.

PEISAJ
Peisajele reprezint n multe cazuri punctul de pornire al fiecrui fotograf, putnd fi
ncadrate ntr-o serie de etape ce ajut la definirea stilului acestuia. Dei peisajele
par foarte uor de realizat nu este aa. Obinerea unui peisaj reuit ine de foarte
multe lucruri precum compoziie, lumin, ncadrare, etc.
De cele mai multe ori tablourile cu diverse peisaje sunt foarte apreciate i regsite
n foarte multe locuri. Pentru a obine ns un tablou demn de nrmat trebuie s fii
foarte atent la orice detaliu n momentul declanrii.
Este foarte important s caui cel mai potrivit unghi pentru fotografierea anumit
peisaj i s ncerci s scoi n eviden frumuseea acestuia. Jucndu-te cu timpul de
expunere, diafragma i temperatura de culoare poi obine rezultate care vor fi n
acelai timp foarte interesante dar i foarte plcute.
1. Combinarea setrilor tehnice
Pentru realizarea unui peisaj reuit trebuie s inei cont de absolut toate setrile
tehnice. Timpul de expunere, valoarea diafragmei, sensitivitatea ISO, temperatura
de culoare, toate trebuie combinate n aa fel nct s obinei un cadru att plcut
ct i corect din punct de vedere tehnic.
Timpul de expunere v poate ajuta n foarte multe moduri. Pentru realizarea
peisajelor este important s reglai timpul de expunere manual n aa fel nct s
avei o lumin ct mai bun n ntreg cadrul dar s i evitai zonele
supra/subexpuse.
De cele mai multe ori la peisaje cerul poate crea mari probleme fotografilor. Fie c
este soarele n cadru, fie c lumina de pe cer e prea puternic, vei obine fotografii
fie supraexpuse (cerul ars, pmntul supraexpus), fie fotografii subexpuse (cerul
expus bine, pmntul subexpus). Ambele cazuri sunt neplcute ns exist destule
metode pentru evitarea acestora.
Una dintre metodele de evitare a difereelor de lumin dintre planul cerului i cel
terestru este creearea unei fotografii HDR (high dynamic range). Pentru a realiza o
fotografie HDR este necesar s fotografiai peisajul de trei, cinci sau mai multe ori.
n fiecare cadrul trebuie s avei un timp de expunere diferit, expunnd pe rnd
corect att planul terestru ct i cel al cerului. Un exemplu de serie de cadre este
urmtorul: -2 EV, -1 EV, 0, +1 EV, +2 EV. Compensnd n acest mod expunere vei
obine o serie de fie 3, fie 5 fotografii.

Aceste fotografii va trebui s le unii cu ajutorul unui program dedicat realizrii

fotografiilor HDR, ns putei realiza acest lucru i manual n Photoshop. Unul dintre
cele mai populare softuri pentru realizarea fotografiilro HRD este Photomatix care
vine i n varianta de plugin pentru Photoshop sau Lightroom.
O alt metod de evitare a diferenelor mari de lumin dintre dou planuri din
fotografie este utilizarea filtrelor graduale. Cu ajotrul acestor filtre vei putea obine
o lumin uniform n tot cadrul, expunnd bine att planul terestru ct i cel al
cerului.
Timpul de expunere v poate ajuta i la crearea unor efecte mai deosebite n cadrul
fotografierii peisajelor. Unul dintre cele cunoscute avantaje ale prelungirii timpului
de expunere este obinerea unei micri ale unor elemente din cadru precum
micarea norilor sau a apei. Vei obine astfel un efect foarte interesant ce va
transforma peisajul dintr-unul banal ntr-unul mai deosebit.
Pentru a putea obine ziua un timp de expunere mai lung este necesar s nchidei
diafragma, lucru FOARTE recomandat n cazul realizrii peisajelor. nchiznd
diafragma pn la valoarea f/11-16-22 vei obine un cmp de profunzime mult mai
larg, mai puine reflexii n cazul n care soarele este n cadru i imagini mult mai
clare, mai sharp.
Uneleori timpul de expunere obinut cu valori sczute ale diafragmei va fi prea lung
pentru fotografierea din mn. Pentru evitarea fotografiilor micare este necesar fie
s mrii valoarea senzitivitiii ISO, fie s utilizai un trepied i o valoare ISO
sczut. Avantaje sunt de ambele pri. n cazul unei valori ISO ridicate vei putea
declana din mn, fr s mai crai trepiedul, ns vei obine zgomotul de
imagine. Dezavantajul trepiedul cons n crarea unei greuti suplimentare, care
ns v poate salva de multe ori de la obinerea unor fotografii micate.
Pe lng aceste setri tehnice ce v vor influena rezultatul trebuie s avei mare
grij la temperatura de culoare. Reglnd o valoare corect a acesteia vei obine
fotografii mult mai plcute cu un aspect mult mai real. Pentru realizarea acestui
lucru trebuie s msurai manual temperatura de culoare cu ajutorul unei hrtii albe
ndreptate ctre sursa de lumin (soarele). ntrai n meniul aparatului i setai
obiunea de reglare manual a temperaturii de culoare. Fotografiai apoi hrtia alb
i astfel vei obine culori plcute, aproape identice ca n peisajul real.

2. Reguli privind compoziia

Una dintre cele mai cunoscute reguli n realizarea peisajelor este regula treimilor.
Aceast regul implic separarea cadrului n trei pri, att orizotal ct i egal. Se
recomand astfel ncadrarea orizontului fie la o treime de baz fie la dou treimi,
evitndu-se astfel centrarea peisajului.

Aceast regul supune i separarea fotografiei n trei planuri n caz c acest lucru
este posibil. Putei astfel s avei un prim plan cu un un cmp apropriat, o stnc,
un gard etc. , un plan secundar cu un peisaj din fundal i un al treilea plan cu cerul.
Joaca cu planurile ine de fotograf i de creativitatea acestuia, ns trebuie s
inei cont c ntotdeauna frumuseea unui peisaj poate fi redat i de o compoziie
ct mai interesant.
Un alt aspect privind compoziia este redat de obinerea unor linii care vor da
adncime cadrului. Trebuie s avei foarte mare atenie la linii ns deoarece pot
deasemenea s i strice un cadru. Dac liniile sunt orientate ntr-o direcie opus de
liniile cerului de exemplu nu se va gsi un punct n care s se orienteze privirea iar
cadrul nu va fi deloc unul bun.
Putei obine compoziii interesante chiar i cu cerul n dou treimi din cadru
folosindu-v de orele de aur pentru fotografie. Aceste ore se regsesc la rsritul i
apusul soarelui, lumina nefiind astfel att de puternic, putnd ncadra soarele n
cadru fr nicio problem. Vei obine astfel peisaje reuite i fr vreun filtru
special.

portret
Exista aproximativ 40 de reguli (sugestii) care ar trebui respectate daca cineva se
asteapta ca portretele sale sa se ridice deasupra nivelului "aceasta este o poza
draguta" la starea "Uau, dumneavoastra ati facut asta?"
Regula # 1.* Nu se va folosi imbracaminte fara maneci in portretul bust (cap si
umeri).*
Regula # 2.* Nu se vor folosi pantaloni scurti in portretele de grup.*
Privirile noastre sunt atrase de pielea dezgolita si de aceea SINGURA piele dezgolita
care ar trebui sa apara intr-un portret este fata. Amintiti-va, FATA este tot ceea ce
conteaza in portrete.
Regula # 3.* Evitati culori stralucitoare si modele izbitoare pentru haine.* Ideia unui
portret este sa se vada fata subiectului. Hainele cu culori stralucitoare si modele
izbitoare muta atentia de la fata subiectului.
Regula # 4.* Evitati umerii de jucator de fotbal american.* Corpul ar trebui sa nu fie
orientat paralel cu senzorul (filmul) aparatului foto.
Regula # 5.* Baza piramidala solida.* Corpul ar trebui sa nu fie intors la 90 de grade
fata de aparatul foto. 45 de grade este de obicei unghiul ideal pentru portretul bust
(cap si umeri). Aranjarea subiectului sub un unghi de 90 de grade fata de aparatul
foto nu permite capului sa apara ca avand un suport corespunzator.
Regula # 6.* Inaltime corecta a suportului de pozare.* nlimea cea mai permisiv
este de 60 de cm. Pentru subiectul supraponderal utilizati un suport mai inalt pentru
a permite burtii sa se lase in jos.
Regula # 7.* Subiectul cu spatele drept.* Nu permiteti subiectului dumneavoastra
sa stea cocosat sau sa aiba umerii rotunjiti.

Regula # 8.* Subiectul se apleaca usor inainte.* (peste catarama centurii). Aceasta
elimina aspectul static al verticalei si va da o senzatie de miscare portretului.
Regula # 9.* (Femei) Se apleaca corpul usor mai departe de aparatul foto.*
Regula #11.* O inclinare corespunzatoare a capului.* Nu aplecati niciodata capul
unui barbat spre umarul mai ridicat (poza feminina!) pentru ca el va arata feminin.
Capul femeilor poate fi aplecat catre oricare din umeri dar umarul feminin e mai
atragator.
Regula #12.* O directie potrivita a ochilor.* In general vorbind, pentru barbati ochii
trebuie sa urmareasca directia nasului. Pentru femei ar trebui sa fie usor mai mult
alb al ochilor intr-o parte decat in cealalta.
Regula #16.* Acordati atentie nasului si liniei obrazului.* Fata nu trebuie intoarsa in
raport cu aparatul foto astfel ca nasul sa intrerupa (sau aproape sa intrerupa) linia
obrazului mai indepartat. Aceasta ar face nasul sa para mai mare.
Regula #18.* Taiati intre incheieturi, nu la ele.*
Regula #21.* Daca se indoaie atunci indoiti.* Aceasta regula singura e probabil cea
mai importanta regula.
Regula #22.*Nu suprapuneti mainile si nu le impreunati.* Separati-le si plasati-le
separat si intre incheieturi.
Regula #24.* Nu fotografiati spatele mainilor femeilor.* Marginile sunt mult mai
gratioase decat partea plata a mainii.
Regula #25.* Plasati greutatea pe piciorul din spate si mutati soldurile (pentru
pozele in picioare).* Aceasta va pune soldurile si umerii la un unghi placut.
Regula #26.* Nu fotografiati doua capete la aceeasi inaltime.* (portrete de cupluri)
In mod ideal ochii subiectului mai scurt (de obicei femeia) ar trebui sa fie la aceeasi
inaltime precum gura subiectului mai inalt.
Regula #30.* Daca subiectul are doua, atunci faceti-le sa arate diferit.* Picioare,
genunchi, brate, maini si coate la nivele diferite sunt mult mai interesante decat
atunci cand sunt plasate unele langa altele.
Regula #31.* Evitati brate la 90 de grade.* (o regula generala pentru femei.)
Regula #32.* Nu fotografiati subtiori dezgolite.*
Regula #34.* Utilizati un teleobiectiv.* Teleobiective "scurte" vor preveni reducerea
dimensiunilor (discutata in regula 23) ceea ce inseamna ca obiectele mai apropiate
de obiectiv apar mai mari decat obiectele mai indepartate de obiectiv. Utilizarea
unui teleobiectiv scurt in portretele de grup va face toate fetele de aproximativ
aceeasi dimensiune, indiferent daca acestea se afla in primul rand sau in ultimul
rand
Regula #36.* Plasarea mainii.* Utilizati bun gust in plasarea mainilor. Mainile
clientului ar trebui sa nu dispara intre picioarele sale si mainile unei tinere
domnisoare nu ar trebui plasate deasupra sanilor ei, nici nu ar trebui ca mainile unui
tanar domn sa nu fie deasupra sanilor sau feselor unui client femeie. Cand se
fotografiaza mainile aveti grija ca degetul mijlociu sa nu iasa in afara mai mult
decat restul degetelor.