Raport Public 2013 PDF

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
RAPORTUL PUBLIC
pe anul 2013
DECEMBRIE 2014

NOT
Raportulpublicpeanul2013afostanalizatiaprobat
dePlenulCuriideConturi.
Reproducereatextuluiesteinterzis.
Utilizareadateloriinformaiilorîndiferitelucrriestepermis
numaicuindicareasursei.
C
CUUR
RTTE
EAA D
DEE C
COON
NTTU
URRII
Strada Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1
Bucureti, cod 011948
Tel.: (+4) 021 3078811
Fax: (+4) 021 3078875
Website: www.curteadeconturi.ro
ROMÂNIA, Bucureti
Decembrie 2014
© CURTEA DE CONTURI
ISSN 1842-9394

CURTEA DE CONTURI
În temeiul prevederilor articolului 140 alineatul (2) din Constituia României, republicat, precum
i ale articolelor 38 alineatul (1) i 58 litera m) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea i
funcionarea Curii de Conturi, republicat

Curtea de Conturi a elaborat i aprobat
RAPORTUL PUBLIC pe anul 2013

Documentele întocmite cu ocazia misiunilor de audit financiar i audit al performanei i ale
controalelor tematice, însoite de anexele acestora, au fost depuse/transmise entitilor verificate
pentru a proceda conform „Regulamentului privind organizarea i desfurarea activitilor
specifice Curii de Conturi, precum i valorificarea actelor rezultate din aceste activiti”.
Membrii Curii de Conturi:

Nicolae VCROIU (preedinte),
Elena Doina DASCLU i Cosmin Vasile NICULA (vicepreedini),
Marta Aurona PELEA, Dan FÎRESCU, tefan PETE, Lucian NEGREA,
Ioan HURJUI, Verginia VEDINA, Petru LAKATOS, Attila DEZSI,
Carmen Georgeta STNESCU, Ileana Manuela PIELEANU (consilieri de conturi),
Autoritatea de Audit: Ioan Aron POPA (preedinte),
Gheorghe OAN i Ioan ANTON (vicepreedini).
www.curteadeconturi.ro

Raportul public pe anul 2013 P a g i n a 3

cuprins
Introducere 15
Capitolul 1: Audit financiar 27

Auditul financiar efectuat de Curtea de Conturi asupra conturilor de execuie a bugetelor componente ale
bugetului general consolidat pe anul 2013 28
1.1. Auditul financiar asupra contului general anual de execuie a bugetului de stat pe anul 2013 ............... 28
1.2. Auditul financiar asupra conturilor de execuie a bugetelor autoritilor i instituiilor
publice ale administraiei publice centrale pe anul 2013, finanate din bugetul de stat ........................... 43
Administraia Prezidenial ...................................................................................................................... 43
Senatul ................................................................................................................................................... 45
Camera Deputailor ................................................................................................................................. 46
Înalta Curte de Casaie i Justiie ............................................................................................................ 48
Curtea Constituional ............................................................................................................................. 49
Consiliul Legislativ ................................................................................................................................... 50
Consiliul Concurenei .............................................................................................................................. 51
Avocatul Poporului ................................................................................................................................. 52
Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii ......................................................................... 54
Consiliul Naional al Audiovizualului ....................................................................................................... 56
Secretariatul General al Guvernului ........................................................................................................ 57
Ministerul Afacerilor Externe .................................................................................................................. 71
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice ....................................................................... 73
Ministerul Finanelor Publice ................................................................................................................... 77
Ministerul Justiiei ................................................................................................................................... 79
Ministerul Aprrii Naionale ................................................................................................................... 81
Ministerul Afacerilor Interne .................................................................................................................... 83
Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice ................................................. 86
Ministerul Tineretului i Sportului ............................................................................................................ 90
Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale ............................................................................................. 93
Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice .......................................................................................... 99
Ministerul Transporturilor......................................................................................................................... 104
Ministerul Educaiei Naionale ................................................................................................................. 108
Ministerul Sntii ................................................................................................................................. 112
Ministerul Culturii ..................................................................................................................................... 121
Ministerul pentru Societatea Informaional ............................................................................................ 123
Ministerul Public ..................................................................................................................................... 125
Agenia Naional de Integritate .............................................................................................................. 128
Serviciul Român de Informaii ................................................................................................................. 128
Serviciul de Informaii Externe ................................................................................................................. 129
Serviciul de Protecie i Paz .................................................................................................................. 130
Serviciul de Telecomunicaii Speciale ..................................................................................................... 131
Ministerul Economiei ............................................................................................................................... 131
Academia Român .................................................................................................................................. 138
Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor ............................................. 139
Secretariatul de Stat pentru Recunoaterea Meritelor Lupttorilor Împotriva
Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989 ......................................................... 141
Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor................................................................. 145
Oficiul Registrului Naional al Informaiilor Secrete de Stat .................................................................... 145
Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii ............................................................................... 146
Agenia Naional de Pres AGERPRES ................................................................................................ 147
Institutul Cultural Român ......................................................................................................................... 148
Societatea Român de Radiodifuziune ................................................................................................... 148
Societatea Român de Televiziune ......................................................................................................... 150
Consiliul Superior al Magistraturii ........................................................................................................... 152
Autoritatea Electoral Permanent ......................................................................................................... 154
Autoritatea Naional de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal ............................... 155

Raportul public pe anul 2013 Pagina5

Consiliul Economic i Social .................................................................................................................... 156
Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor .................................................................................... 157
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului ................................................................................. 159
Ministerul Fondurilor Europene................................................................................................................ 161
Autoritatea Naional Pentru Restituirea Proprietilor ............................................................................ 162
1.3. Auditul financiar asupra contului de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2013 ..... 164
1.4. Auditul financiar asupra conturilor de execuie a bugetelor fondurilor speciale pe anul 2013 ................ 170
1.4.1. Auditul financiar asupra contului de execuie a bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2013 .... 170
1.4.2. Auditul financiar asupra contului de execuie a bugetului Fondului naional unic de
asigurri sociale de sntate pe anul 2013 ....................................................................................... 177
1.5. Auditul financiar asupra contului de execuie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2013 ................... 184
1.6. Auditul financiar asupra contului general al datoriei publice a statului pe anul 2013 ............................... 185
1.7. Auditul financiar asupra conturilor de execuie a bugetelor instituiilor
publice autonome pe anul 2013 ......................................................................................................................... 189
Autoritatea Naional de Reglementare în Domeniul Energiei............................................................ 189
Capitolul 2: Auditul performanei 191

2.1. Auditul performanei asupra modului de fundamentare a necesarului de resurse i de
acordare a unor categorii de beneficii de asisten social în anul 2013
Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice..................................................... 192
2.2. Performana implementrii reformei îmbuntirilor funciare reglementat
de Legea nr. 138/2004 a îmbuntirilor funciare ........................................................................................... 202
2.3. Auditul performanei privind programul/strategia de restructurare/reorganizare
a activitii Societii Române de Televiziune, iniiat în anul 2012 de managementul
instituiei, prin prisma efectelor obinute în perioada 2012-2014, comparativ
cu cele scontate, în redresarea situaiei economico-financiare a entitii .................................................. 206
2.4. Eficiena i eficacitatea alocrii i utilizrii fondurilor primite de la bugetul de stat,
pentru facilitarea accesului la finanare a agenilor economici i pentru susinerea
mediului de afaceri românesc ......................................................................................................................... 216
2.5. Auditul performanei modului de administrare a fondului forestier naional
în perioada 2010-2013 ...................................................................................................................................... 221
2.6. Eficiena i eficacitatea utilizrii fondurilor în aciunile de gestionare a deeurilor
i ecologizare a zonelor afectate de activiti industriale pe perioada 2011-2013 ...................................... 228
2.7. Auditul performanei unor programe finanate de la bugetul de stat prin bugetul
MDRT/MDRAP pe perioada 2011-2013 ............................................................................................................ 234
2.8. Performana activitii specifice desfurate de ctre Regia Autonom
Autoritatea Aeronautic Civil Român în perioada 2010-2013 .................................................................. 235
2.9. Auditul performanei utilizrii fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru derularea
programelor sau proiectelor finanate prin fonduri europene nerambursabilepentru
perioada intermediar 2007-2012 .................................................................................................................... 243
2.10. Auditul performanei cu privire la evoluia i situaia patrimoniului taberelor colare ............................. 247
2.11. Evaluarea managementului academic i administrativ în gestionarea fondurilor publice alocate
învmântului superior pentru activitatea de cercetare la Ministerul Educaiei Naionale....................... 251
2.12. Auditul performanei privind unele Programe Naionale de Sntate
derulate în perioada 2010-2012........................................................................................................................ 259
2.13. Evaluarea vulnerabilitilor i sustenabilitii Datoriei Publice
Ministerul Finanelor Publice ........................................................................................................................... 262
2.14. Auditul sistemului informatic referitor la gestionarea datoriei publice
Ministerul Finanelor Publice ........................................................................................................................... 268
2.15. Auditul performanei privind eficiena utilizrii resurselor financiare alocate de la
bugetul de stat pentru realizarea obiectivelor prevzute de Strategia Naional Antidrog
pe perioada 2005-2012 efectuat la AGENIA NAIONAL ANTIDROG........................................................ 271
2.16. Auditul performanei activitii de reglementare, monitorizare i control a Autoritii
Naionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice ............................................ 277
2.17. Auditul performanei privind eficiena i eficacitatea programelor i msurilor întreprinse
în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul Bucure ti ........................................... 282
2.18. Auditul performanei privind eficiena i eficacitatea programelor i msurilor
întreprinse atât în scopul de a preveni, cât i pentru a înltura efectele inundaiilor
pe teritoriul României pe perioada 2005-2013 ................................................................................................ 287
Pagina6

Raportul public pe anul 2013 www.curteadeconturi.ro

Capitolul 3: Control 297
Ministerul Finanelor Publice........................................................................................................................... 298
Controlul respectrii prevederilor legale privind formarea, evidenierea, urmrirea i încasarea
veniturilor bugetului general consolidat, administrate de ANAF i de Direcia General a Vmilor .................... 298
Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului,
precum i legalitatea realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor ................................................................... 313
Controlul modului de raportare ctre Ministerul Finanelor Publice a datelor referitoare la acordarea
garaniilor care sunt cuprinse în Situaia garaniilor guvernamentale acordate în baza legilor speciale,
parte integrant a contului general al datoriei publice ........................................................................................ 318
Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale ................................................................................................... 320
Ministerul Transporturilor ................................................................................................................................ 322
Controlul utilizrii fondurilor alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor
i Infrastructurii pentru întreinerea i repararea infrastructurii feroviare ............................................................ 330
Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct, subîmprumutate
sau ale creditelor garantate de stat la entitile beneficiare ................................................................................ 334
Ministerul Economiei ....................................................................................................................................... 338
Controlul utilizrii fondurilor alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei pentru
închiderea minelor, regenerarea mediului i reconstrucia socio-economic a regiunilor afectate ..................... 345
Controlul respectrii de ctre autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii a metodelor
i procedurilor de privatizare............................................................................................................................... 348
Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice .................................................... 352
Controlul situaiei privind evoluia sistemului de pensii pe perioada 2009-2013 ................................................. 352
Ministerul Sntii ........................................................................................................................................... 356
Controlul managementului fondurilor pentru sistemul de sntate pe perioada 2009-2013 ............................... 357
Academia Român ........................................................................................................................................... 358
Ministerul Culturii ............................................................................................................................................. 361
Ministerul Educaiei Naionale......................................................................................................................... 366
Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice ............................................................................................... 374
Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate de stat, subîmprumutate sau ale
creditelor garantate de stat la entitile beneficiare ............................................................................................ 374
Ministerul Afacerilor Interne ............................................................................................................................ 376
Ministerul Aprrii Naionale ........................................................................................................................... 382
Ministerul pentru Societatea Informaional .................................................................................................. 384


Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice ........................................................................... 388
Ministerul Justiiei ............................................................................................................................................ 390
Consiliul Superior al Magistraturii .................................................................................................................. 391
Controlul situaiei, evoluiei i modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului,
Banca Naional a României ............................................................................................................................ 392
Situaia, evoluia i modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului,
Secretariatul General al Guvernului ................................................................................................................ 393
Autoriti autonome .......................................................................................................................................... 394
Controlul modului de gestionare a patrimoniului la Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, Comisia de
Supraveghere a Asigurrilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pe perioada de
funcionare în anul 2013, precum i a modului de predare a patrimoniului acestora ctre Autoritatea de
Supraveghere Financiar (ASF); controlul operaiunilor comerciale efectuate în anul 2013 .............................. 395
Alte Entiti ........................................................................................................................................................ 397
Controlul arieratelor i plilor restante înregistrate la nivelul UAT-urilor ............................................................ 398
Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct,
subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la entitile beneficiare ..................................................... 400
Capitolul 4: Aciuni de audit i control desfurate la nivelul unitilor

administrativ-teritoriale 409
1. Date de sintez privind execuia bugetar la nivelul unitilor administrativ-teritoriale pe anul 2013 ..... 410
2. Prezentarea rezultatelor aciunilor de audit/control desfurate la nivelul
unitilor administrativ-teritoriale.................................................................................................................... 413
3. Sinteza constatrilor i concluziilor aciunilor de audit/control desfurate
la nivelul unitilor administrativ-teritoriale ................................................................................................... 414
3.1. Abateri pe linia constatrii i administrrii veniturilor ................................................................................ 415
3.2. Abateri generatoare de prejudicii .............................................................................................................. 417
3.3. Abateri financiar contabile care au afectat acurateea situaiilor financiare ........................................ 422
3.4. Principalele abateri reinute cu ocazia controlului efectuat la regiile autonome
i societile comerciale de interes local............................................................................................. 424
3.5. Cazurile de sesizare a organelor de urmrire penal i de suspendare din funcie ........................... 425
Capitolul 5: Evaluarea sistemului de control intern/managerial 429
Capitolul 6: Auditul public extern desfurat de Autoritatea de Audit 453

6.1. PROGRAME OPERA
IONALE finanate prin Fondul European de Dezvoltare Regional,
Fondul de Coeziune i Fondul Social European ........................................................................................... 456
6.1.1. Programul Operaional Sectorial Mediu finanat din Fondul de Coeziune
i Fondul European de Dezvoltare Regional .................................................................................... 460
6.1.2. Programul Operaional Sectorial Transport finanat din Fondul de Coeziune
i Fondul European de Dezvoltare Regional .................................................................................... 466
6.1.3. Programul Operaional Regional finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional ................ 470
6.1.4. Programul Operaional Sectorial de Cretere a Competitivitii Economice
finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional ..................................................................... 473
6.1.5. Programul Operaional Asisten Tehnic finanat
din Fondul European de Dezvoltare Regional .................................................................................. 476
6.1.6. Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane finanat din Fondul Social European .................................................................... 477
Pagina8


6.1.7. Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative
finanat din Fondul Social European .................................................................................................. 482
6.1.8. Autoritatea de Certificare i Plat ....................................................................................................... 485
6.1.9. Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice ............................ 485
6.1.10. Unitatea pentru Coordonarea i Verificarea Achiziiilor Publice ......................................................... 487
6.1.11. Aciuni suplimentare de audit la solicitarea Comisiei Europene ......................................................... 488
6.2. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural, Fondul European
pentru Garantare Agricol i Fondul European pentru Pescuit .................................................................. 490
6.2.1. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural .......................................................................... 490
6.2.2. Fondul European de Garantare Agricol ........................................................................................... 496
6.2.3. Fondul European pentru Pescuit ....................................................................................................... 500
6.3. Programe de cooperare i vecintate ............................................................................................................ 505
Programul de Cooperare Transfrontalier România-Bulgaria
finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional .................................................................... 506
Programul IPA de Cooperare Transfrontalier România-Republica Serbia
finanat din Instrumentul de Asisten pentru Preaderare ................................................................. 507
Programul Operaional Comun România-Ucraina-Republica Moldova
finanat din Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat ....................................................... 509
Programul Operaional Comun de Cooperare în Bazinul Mrii Negre
finanat din Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat ....................................................... 510
6.4. Programul general solidaritatea i gestionarea fluxurilor migratorii ........................................................... 510
6.5. Fondul European de Ajustare la Globalizare ................................................................................................. 512
6.6. Msurile ISPA-instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare ....................................................... 513
EX-ISPA Transport ............................................................................................................................ 515
6.7. Programele PHARE 2005, PHARE 2006 i Facilitatea de Tranziie .............................................................. 517
ANEXE 523
Anexa nr. 1: Situaie privind numrul de entiti verificate în anul 2014 ............................................................. 525
Anexa nr. 2 Situaie privind cuantificarea abaterilor constatate ca urmare a aciunilor
de verificare desfurate în anul 2014 i frecvena acestora - detaliere pe bugete -.......................................... 526
Anexa nr. 3: Constatri privind imperfeciuni ale cadrului legal ......................................................................... 529


Pagina 10 Raportul public pe anul 2013 www.curteadeconturi.ro

ACRONIME
AA Autoritatea de Audit
AAAS Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
AACR Autoritatea Aeronautic Civil Român
ACP Autoritatea de Certificare i Plat
ADS Agenia Domeniilor Statului
AEGRM Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare
AEP Autoritatea Electoral Permanent
AFM Administraia Fondului pentru Mediu
AFN Alocaie financiar nerambursabil
AIPPIMM Agenia pentru Implementarea Proiectelor i Programelor pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii
AJOFM Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc
AM Autoritatea de Management
AM PODCA Autoritatea de Management pentru PO Dezvoltarea Capacitii Administrative
AM POAT Autoritatea de Management pentru PO Asisten Tehnic
AM POR Autoritatea de Management pentru PO Regional
AM POS MEDIU Autoritatea de Management pentru POS Mediu
AM POSCCE Autoritatea de Management pentru POS Creterea Competitivitii Economice
AM POSDRU Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane
AM POS TRANSPORT Autoritatea de Management pentru POS Transport
ANA Agenia Naional Antidrog
ANAF Agenia Naional de Administrare Fiscal
ANAR Administraia Naional Apele Române
ANC Autoritatea Naional pentru Cetenie
ANCOM Autoritatea Naional pentru Administrare i Reglementare în Comunicaii
ANCPI Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar
ANCS Autoritatea Naional pentru Cercetare tiinific
ANDR Agenia Nuclear pentru Deeuri Radioactive
ANF Arhiva Naional de Filme
ANFP Agenia Naional a Funcionarilor Publici
ANI Agenia Naional de Integritate
ANIF Agenia Naional de Îmbuntiri Funciare
ANMDM Agenia Naional a Medicamentului i Dispozitivelor Medicale
ANOFM Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
ANPC Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor
ANPIS Agenia Naional pentru Pli i Inspecie Social
ANRE Autoritatea Naional de Reglementare în domeniul Energiei
ANRM Agenia Naional pentru Resurse Minerale
ANRMAP Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice
ANRP Autoritatea Naional pentru Restituirea Proprietilor
ANRSC Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice
ANSPDCP Autoritatea Naional de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal
ANST Autoritatea Naional pentru Sport i Tineret
ANSVSA Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
AOR Academia Oamenilor de tiin din România
APDRP Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit
APIA Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur
APV Act de punere în valoare
AR Academia Român
ARC Cod unic de referin
ASF Autoritatea de Supraveghere Financiar
AVAS Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
BASS Bugetul asigurrilor sociale
BCF Bonuri cantiti fixe
BEI Banca European de Investiii
BNR Banca Naional a României
BS Buget de stat
BVC Buget de venituri i cheltuieli
CA Consiliul de Administraie
CAS Casa de asigurri de sntate teritorial

CASAOPSNAJ Casa Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti
CASMB Casa de Asigurri de Sntate a municipiului Bucureti
CASS Contribuia de asigurri sociale de sntate
CC Curtea Constituional
CCM Contract colectiv de munc
CDI Cercetare dezvoltare inovare
CE Comisia European
CEC Casa de Economii i Consemnaiuni
CES Consiliul Economic i Social
CFPP Controlul Financiar Preventiv Propriu
CIFGA Comitetul Interministerial de Finanri, Garanii i Asigurri
CJP Cas Judeean de Pensii
CN Companie Naional
CNA Consiliul Naional al Audiovizualului
CNADNR Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din România
CNAS Casa Naional de Asigurri de Sntate
CN APM CN Administraia Porturilor Maritime
CNC Centrul Naional al Cinematografiei
CNCAN Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare
CNCD Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii
CNDIPT Centrul Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic
CNI Compania Naional de Investiii
CNLR Compania Naional Loteria Român SA
CNPP Casa Naional de Pensii Publice
CNPR Compania Naional Pota Român SA
CNSA Comitetul Naional de Securitate Aeronautic
CNSAS Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii
CNSC Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor
CNVM Comisia Naional a Valorilor Mobiliare
CNU Compania Naional a Uraniului
CPECA Centre de prevenire, evaluare i consiliere antidrog
CPMB Casa de Pensii a Municipiului Bucureti
CRFPA Centru regional de formare profesional a adulilor
CSA Comisia de Supraveghere a Asigurrilor
CSM Consiliul Superior al Magistraturii
CSSPP Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
CTSA Comitetul Tehnic de Securitate Aeronautic
DADR Direciile pentru agricultur i dezvoltare rural
DGRIP Direcia General pentru Relaiile cu Instituiile Prefectului
DGV Direcia General a Vmilor
DIICOT Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism
DIMMMAT Departamentul pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediu de Afaceri i Turism
DJAOV Direcia Judeean pentru Accize i Operaiuni Vamale
DNA Direcia Naional Anticorupie
DPIIS Departamentul pentru Proiecte de infrastructur i investiii strine
DRAOV Direcia Regional pentru Accize i Operaiuni Vamale
DS Direcii silvice judeene
EMCS Excise Movement and Control System – Sistemul de Control al Micrilor cu Produse Accizabile
FC Fondul de Coeziune
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regional
FEGA Fondul European de Garantare Agricol
FEN Fonduri Europene Nerambursabile
FEP Fondul European pentru Pescuit
FOIF Federaia de Organizaii de Îmbuntiri Funciare
FOUAI Federaia Organizaiilor Utilizatorilor de Ap pentru Irigaii
FNGCIMM Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici i Mijlocii IFN
FNUASS Fondul Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate
FRC Fondul Român de Contragarantare
FSE Fondul Social European
FSUE Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene
GES Gaze cu efect de ser
GNM Garda Naional de Mediu
HCA Hotrârea Consiliului de Administraie
HG Hotrârea Guvernului
Pagina12


IACS Sistemul Integrat de Administrare i Control (Integrated Administration and Control System)
ICAS Institutul de Cercetri pentru Amenajri Silvice
ICCV Institutul de Cercetare a Calitii Vieii
ICR Institutul Cultural Român
IFN Inventarul Forestier Naional
IGPR Inspectoratul General al Poliiei Române
IGSU Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen
IICCMER Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i Memoria Exilului Românesc
IMM Întreprinderi Mici i Mijlocii
INCD Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare
INCDMI Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie i Imunologie
INCDDD Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunrii" - Tulcea;
INCDPM Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului
INEMRCM Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii de Munc
INM Institutul Naional al Magistraturii
INS Institutul Naional de Statistic
INSHR Institutul Naional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”
INTOSAI Organizaia Internaional a Instituiilor Supreme de Audit
IRDO Institutul Român pentru Drepturile Omului
IRRD Institutul Revoluiei Române din Decembrie 1989
ISC Inspectoratul de Stat în Construcii
ISJ Inspectorat colar Judeean
ISPA Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare
(Instrument for Structural Policies for Pre-Accession)
ISTIS Institutul de Stat pentru Testarea i Înregistrarea Soiurilor
ITRSV Inspectorate teritoriale de regim silvic i de vântoare
ÎCCJ Înalta Curte de Casaie i Justiie
MADR Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale
MAE Ministerul Afacerilor Externe
MAEur Ministerul Afacerilor Europene
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MApN Ministerul Aprrii Naionale
MC Ministerul Culturii
MDRAP Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice
MDRT Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului
ME Ministerul Economiei
MECMA Ministerul Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri
MECTS Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului
MEN Ministerul Educaiei Naionale
MFE Ministerul Fondurilor Europene
MFP Ministerul Finanelor Publice
MIMMCMA Ministerul Întreprinderilor Mici i Mijlocii, Comer i Mediul de Afaceri
MJ Ministerul Justiiei
MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice
MMSC Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice
MMSC-DAPP Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice – Departamentul pentru Ape, Pduri i Piscicultur
MNAR Muzeul Naional de Art al României
MNACR Muzeul Naional de Art Contemporan al României
MP Ministerul Public
MP-PICCJ Ministerul Public – Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie
MS Ministerul Sntii
MSI Ministerul pentru Societatea Informaional
MT Ministerul Transporturilor
MTI Ministerul Transporturilor i Infrastructurii
MTS Ministerul Tineretului i Sportului
OG Ordonana Guvernului
OI Organism Intermediar
OIF Organizaia de Îmbuntiri Funciare
OIR Organism Intermediar Regional
OMEF Ordin al Ministerului Economiei i Finanelor
OMFP Ordinul Ministrului Finanelor Publice
ONJN Oficiul Naional pentru Jocuri de Noroc
ONRC Oficiul Naional al Registrului Comerului
ONPCSB Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor
ORDA Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

ORNISS Oficiului Registrului Naional al Informaiilor Secrete de Stat
OROIF Oficiul de reglementare a organizaiilor de îmbuntiri funciare
OUAI Organizaia utilizatorilor de ap pentru irigaii
OUG Ordonana de Urgen a Guvernului
PCT RO-BG Programul de cooperare transfrontalier România-Bulgaria
PCT RoSe Programul IPA de cooperare transfrontalier România-Republica Serbia
PG SOLID Programul General „Solidaritatea i Gestionarea fluxurilor migratorii”
PHARE Polonia i Ungaria Ajutor pentru Reconstrucia Economiei
(Poland and Hungary Aid for Reconstruction of the Economy)
PIB Produsul Intern Brut
PNDR Programul Naional de Dezvoltare Rural
PNS Program naional de sntate
PO Program Operaional
PO DCA Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative
POAT Programul Operaional Asisten Tehnic
POC Programul Operaional Comun
POC RoUaMd Programul Operaional Comun România-Ucraina-Republica Moldova
POP Programul Operaional pentru Pescuit
POR Programul Operaional Regional
POS Programul Operaional Sectorial
POS CCE Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice
POS DRU Programul Operaional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane
POS M Programul Operaional Sectorial Mediu
POS T Programul Operaional Sectorial Transport
RA Regie Autonom
RAR Registrul Auto Român
RNP Regia Naional a Pdurilor
ROF Regulament de Organizare i Funcionare
SA Societate pe Aciuni
SAIFI Sucursala pentru Administrarea i Întreinerea Fondului Imobiliar
SC Societate Comercial
SEAP Sistemul electronic de achiziii publice
SGG Secretariatul General al Guvernului
SIE Serviciul de Informaii Externe
SMIS Sistem unic de management al Informaiei
SN Societate Naional
SNA Strategia naional antidrog
SNIF Societatea Naional Îmbuntiri Funciare SA
SNMSU Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen
SNSPMPDSB coala Naional de Sntate Public, Management i Perfecionare în Domeniul Sanitar Bucureti
SPP Serviciul de Protecie i Paz
SRI Serviciul Român de Informaii
SRL Societate cu Rspundere Limitat
SRR Societatea Român de Radiodifuziune
SRTv Societatea Român de Televiziune
SSC Secretariatul de Stat pentru Culte
STS Serviciul de Telecomunicaii Speciale
TBRCM Societatea Comercial de Tratament Balnear i Recuperare a Capacitii de Munc SA Bucureti
TVA Taxa pe Valoarea Adugat
UAT Unitate administrativ-teritorial
UATC Unitate administrativ-teritorial comunal
UATJ Unitate administrativ-teritorial judeean
UATM Unitate administrativ-teritorial municipal
UATO Unitate administrativ-teritorial oreneasc
UCCAPI Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern
UCVAP Unitatea pentru Coordonarea i Verificarea Achiziiilor Publice
UE Uniunea European
VMG Venit minim garantat
Pagina14


introducere
Curtea de Conturi a României, înfiinat acum 150 de ani, vegheaz asupra modului de constituire i utilizare a resurselor
financiare ale statului i asupra modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului i al unitilor administrativ-
teritoriale. Dei de-a lungul istoriei Curtea de Conturi a avut mai multe forme de organizare, misiunea ei a rmas aceeai, de a
susine promovarea responsabilitii, a corectitudinii i a celor mai bune practici în gestionarea performant a fondurilor publice.
Istoria Curii de Conturi a României, prezentat i în volumul „ISTORIA CURII DE CONTURI A ROMÂNIEI 1864-2014”, al-
ctuit cu prilejul împlinirii a 150 de ani de existen, volum pe care v invitm s îl accesai pe pagina de internet a Curii de
Conturi, la adresa www.curteadeconturi.ro, a fost marcat de evenimentele istorice majore care au avut loc în România în
aceast lung perioad de timp.
Astfel, Curtea de Conturi înfiinat prin „Legea pentru Curtea de Compturi din 24 ianuarie 1864” a funcionat sub aceast lege pân
în anul 1948, când a fost desfiinat de regimul politic existent la acea vreme. În anul 1973 s-a înfiinat Curtea Superioar de
Control Financiar, care a preluat în sfera sa de activitate unele prerogative ale fostei Curi de Conturi i pe care le-a exercitat pân
în anul 1990. Curtea de Conturi a fost reînfiinat în anul 1992 prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de
Conturi a României. Astzi, Curtea de Conturi este o instituie aflat într-un proces continuu de dezvoltare, determinat de condiiile
în care atât mediul economic i financiar intern, cât i cel extern evolueaz rapid, determinând schimbri ample i profunde.
În introducerea la volumul „ISTORIA CURII DE CONTURI A ROMÂNIEI 1864-2014” se apreciaz:
„Curtea de Conturi este una dintre instituiile fundamentale ale statului de drept din România actual. Rolul i statutul su sunt
fundamentate atât printr-un articol distinct în Constituie, cât i printr-o lege organic i printr-o multitudine de alte reglementri.
Consolidarea capacitii instituionale a Curii de Conturi a României se bucur de sprijin atât din partea forelor politice respon-
sabile din România, cât i din partea Uniunii Europene. Pe de alt parte, asupra activitii sale concrete prerile sunt, în mod firesc,
împrite atât din motive subiective, cât i datorit faptului c, prin chiar definiia sa, activitatea de control financiar genereaz
situaii de contradicie între cei care controleaz i cei care sunt controlai. Având în vedere acest potenial obiectiv de contradicii,
cât i dinamismul considerabil al activitii economice i al structurilor instituionale în România postcomunist, Curtea de Conturi a
României a cunoscut i cunoate procese de evoluie i de adaptare continu la exigenele unei societi în rapid schimbare.”
Conform legii, înc de la înfiinare, Curtea de Conturi înainteaz Parlamentului Raportul public anual i, prin camerele de con-
turi judeene, unitilor administrativ-teritoriale, rapoartele anuale referitoare la finanele publice locale.
Observaiile Curii de Conturi asupra conturilor de execuie a bugetelor supuse controlului su, concluziile rezultate din controlul
efectuat, precum i recomandrile formulate i msurile dispuse prin deciziile emise trebuie s fie punct de reper în materie de
execuie a bugetului pentru exerciiul bugetar precedent, contribuind astfel la îmbuntirea managementului financiar i a
modului de implementare a bugetului României.
Indiferent de modul de constituire i de destinaia fondurilor publice, în calitatea sa de auditor extern, Curtea de Conturi verific
dac fondurile publice sunt corect contabilizate i dac sunt colectate i cheltuite în conformitate cu reglementrile aplicabile,
precum i dac se acord atenia cuvenit obinerii unui raport optim între resurse i rezultate.
Începând cu anul 2005, în structura Curii de Conturi este organizat i funcioneaz Autoritatea de Audit ca organism independent din
punct de vedere operaional fa de Curtea de Conturi i fa de celelalte autoriti responsabile cu gestionarea i implementarea
fondurilor comunitare nerambursabile, fiind singura autoritate naional competent s efectueze audit public extern, în conformitate
cu legislaia comunitar i naional asupra fondurilor comunitare prevzute la art. 12 din Legea nr. 94/1992, republicat.
Activitatea de audit/control are ca obiective: formarea i utilizarea corect i eficace a resurselor financiare ale statului i ale
sectorului public, evaluarea modului de implementare a bugetului aprobat, consolidarea bunei gestiuni financiare, executarea
corespunztoare a activitilor administrative, precum i informarea autoritilor publice i a publicului larg, prin întocmirea i
furnizarea de rapoarte obiective.
Curtea de Conturi îi desfoar activitatea în mod autonom i efectueaz trei tipuri de audit: auditul financiar, auditul per-
formanei i auditul de conformitate (control tematic). Acestea abordeaz urmtoarele probleme:
1. dac situaiile financiare pentru exerciiul bugetar dat sunt complete, reale i conforme cu cadrul general de raportare
financiar aplicabil, respect principiile legalitii i regularitii i ofer o imagine fidel atât a poziiei, cât i a perfor-
manei financiare – auditul financiar.
Acolo unde situaiile financiare pentru exerciiul bugetar dat sunt complete, reale i conforme, iar operaiunile respect, sub
toate aspectele semnificative, cadrul juridic i cadrul de regularitate aplicabile, Curtea de Conturi certific acurateea i veridi-
citatea datelor din conturile de execuie auditate i emite un certificat de conformitate pe care-l comunic entitii auditate.
2. dac se asigur o bun gestiune financiar, prin respectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii – auditul per-
formanei;
3. dac operaiunile sunt conforme, sub toate aspectele semnificative, cu cadrul juridic i reglementrile care le sunt apli-
cabile – auditul de conformitate (control).


Recomandrile formulate de Curtea de Conturi i msurile dispuse prin deciziile emise de aceasta pentru înlturarea abaterilor
de la prevederile legale i normative în vigoare, a neregulilor i deficienelor identificate de auditorii publici externi, trebuie s
constituie, pentru autoritile i instituiile publice ale administraiei publice centrale i locale, instrumentele prin care s-i îmbu-
nteasc activitatea de administrare a resurselor financiare ale sectorului public, s creasc performana utilizrii acestora i
s aduc un plus de valoare în ceea ce privete managementul financiar.
În condiiile existenei unui numr mare de entiti verificate, dar i a unei mari diversiti a domeniilor sectorului public din Ro-
mânia, Raportul public pe anul 2013 este o prezentare, cât se poate de sintetic, a activitilor de audit i control desfurate în
anul 2014 de ctre structurile de specialitate ale Curii de Conturi asupra modului de formare, administrare i întrebuinare a
resurselor financiare ale sectorului public în exerciiul financiar al anului 2013.
Activitatea de audit/control
Potrivit Programului de activitate pe anul 2014, structurile Curii de Conturi, central i teritorial, au efectuat un numr total de
2.723 de aciuni de verificare, cuprinzând 1.647 de misiuni de audit financiar, 346 misiuni de audit al performanei, 681 de
aciuni de control i 49 de aciuni de documentare. Totodat, în anul 2014 s-au efectuat 2.466 de aciuni de urmrire a ducerii la
îndeplinire a msurilor dispuse prin decizii, 219 aciuni de verificare a realitii argumentelor invocate de conducerile entitilor
în susinerea solicitrilor de prelungire a termenelor stabilite în decizii.
Din datele de mai sus rezult c misiunile de audit financiar reprezint 60% din totalul aciunilor efectuate în anul 2014, aciunile
de control 25%, iar misiunile de audit al performanei 13%. Cele 49 de aciuni de documentare au fost efectuate în vederea ela-
borrii programului de activitate pe anul 2015, aciuni care au necesitat atât resurse umane, cât i fond de timp.
Graficul aciunilor realizate
În anul 2014, Curtea de Conturi i-a exercitat funcia de control asupra modului de formare, administrare i întrebuinare a
resurselor financiare ale statului i ale sectorului public în exerciiul financiar al anului 2013, la un numr de 2.501 entiti. Acest
numr total de entiti a fost stabilit luând în calcul o singur dat o entitate, indiferent de numrul i tipul de verificare care s-a
efectuat la aceasta în anul 2014.
Entitile verificate în anul 2014 de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare i întrebuinare a resurselor
financiare ale statului i ale sectorului public, în exerciiul financiar al anului 2013, în structur, se prezint astfel:
Graficul entitilor verificate
Ordonatori Companii
secundari de naionale* 29 Regii
credite 96 Ordonatori Societi autonome
teriari de naionale* 13 de interes
credite 576 naional* 56 Regii
autonome de
Societi interes local*
comerciale de 38
interes local* Societi
241 comerciale de
Ordonatori interes
principali de Instituii naional* 13
credite 1,395 bancare* 2
Partide
politice 0
Alte entiti 42
* Inclusiv sucursalele i filialele acestora, dup caz.
Conform datelor prezentate mai sus, pe categorii de entiti, verificrile efectuate s-au desfurat la 1.395 de ordonatori prin-
cipali de credite, 96 de ordonatori secundari de credite, 576 de ordonatori teriari de credite, 254 de societi comerciale, inclu-
P a g i n a 16


siv cele de interes local, 29 de companii naionale, 13 societi naionale, 94 de regii autonome, inclusiv cele de interes local, 2
instituii bancare, precum i 42 de alte entiti (asociaii, fundaii .a.).
Opinii de audit
Opinia de audit se exprim la încheierea misiunilor de audit financiar asupra conturilor anuale de execuie a bugetelor auditate,
dup ce auditorii publici externi prezint în rapoartele de audit constatrile i concluziile i formuleaz recomandri cu privire la
msurile ce urmeaz a fi luate de conducerea entitilor verificate.
Din totalul opiniilor exprimate 53 sunt opinii fr rezerve, 136 sunt opinii fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect,
situaii în care conturile pentru exerciiul 2013 nu conin denaturri semnificative i 1.362 de opinii adverse, pentru situaiile în
care nu au fost înregistrate corespunztor veniturile, cheltuielile, activele i pasivele i nu a fost prezentat corespunztor
situaia financiar la 31 decembrie 2013 sau operaiunile nu au fost conforme cu cadrul juridic sau reglementrile specifice.
Impactul financiar al verificrilor efectuate
Misiunile de audit i aciunile de control efectuate de Curtea de Conturi în anul 2014 la cele 2.501 entiti au identificat cazuri de
nerespectare a reglementrilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea
unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii.
Evaluarea impactului financiar al acestor abateri, pe tipuri de aciuni de audit/control, este redat în tabelul urmtor:
din care:
Explicaii u.m. Total
Audit financiar Auditul performanei Control
milioane lei 2.719,66 633,41 27,68 2.058,57
Venituri suplimentare
milioane euro* 612,54 142,66 6,23 463,64
milioane lei 2.372,44 741,42 89,06 1.541,96
Prejudicii
milioane euro* 534,33 166,99 20,06 347,29
milioane lei 5.092,10 1.374,83 116,74 3.600,53
TOTAL
milioane euro* 1.146,87 309,65 26,29 810,93
* A fost utilizat cursul mediu de schimb leu/euro pe anul 2014 de 4,44.
Sursa: Comisia Naional de Prognoz – Prognoza de toamn, noiembrie 2014.
prejudicii
2372
venituri
milioanelei
suplimentare
2.720 milioanelei
În legtur cu prejudiciile estimate de Curtea de Conturi trebuie precizat faptul c prin Legea nr. 124/2014 privind unele msuri
referitoare la veniturile de natur salarial ale personalului pltit din fonduri publice s-a aprobat exonerarea de la plat a unor
sume reprezentând venituri de natur salarial acordate necuvenit, precum i sume nerecuperate de instituiile publice, reinute
de Curtea de Conturi sau de alte instituii cu atribuii de control, ca fiind prejudicii. În acest context, Curtea de Conturi a estimat
la 195 mii lei cuantumul sumelor care ar putea intra sub incidena acestei legi, ceea ce reprezint cca 12% din totalul preju-
diciilor estimate în urma aciunilor de control/audit desfurate în anul 2014 asupra exerciiului financiar al anului 2013.
Totodat, prin Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plat a unor debite provenite din pensii i Legea nr. 126/2014 pentru
modificarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul i indemnizaia lunar pentru creterea copiilor,
precum i pentru stabilirea unor msuri în vederea recuperrii debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaie pentru creterea co-
pilului a fost aprobat scutirea de la plat a unor debite provenite din pensii, respectiv debite constituite sau care urmeaz a fi
constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizaie pentru creterea copilului/stimulent/stimulent de inserie, acordate
în baza legislaiei incidente domeniului.
Aplicarea dispoziiilor acestor dou legi ar putea avea un impact pe termen mediu asupra gradului de recuperare a prejudiciilor
estimate de Curtea de Conturi, din cauza procedurilor instituite prin aceste dispoziii legale.
În ceea ce privete frecvena abaterilor constatate, de menionat este faptul c din totalul de 25.529 de cazuri de abateri, într-un
numr de 14.369 (56%) s-au constatat abateri cu caracter financiar-contabil, care nu au impact financiar direct, iar într-un
numr de 11.160 (44%) s-au constatat abateri care fie au generat venituri suplimentare – 4.650 de cazuri (42%), fie au deter-
minat producerea unor prejudicii – 6.510 cazuri (58%).


Graficul sumelor rezultate din evaluarea abaterilor care au generat venituri suplimentare i producerea unor prejudicii, precum
i frecvena cazurilor se prezint astfel:
Frecvena
Suma
abaterilor
Venituri
suplimentare
42%
53%
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000
Prejudicii
58%
47%
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000
Pentru a oferi o imagine mai puin abstract a acestor statistici exemplificm prin cele mai relevante abateri i nereguli
clasificate în categoria celor care genereaz venituri suplimentare, identificate de Curtea de Conturi în anul 2014 i cuantumul
estimat al acestora:
netransmiterea actelor rezultate în urma inspeciei fiscale la serviciile specializate ale DGFP pentru efectuarea contro-
lului în vederea calculrii TVA suplimentar i a creanelor conexe (363 milioane lei);
nevalorificarea informaiilor fiscale deinute de ANAF, neinvestigarea neconcordanelor din declaraiile fiscale ale con-
tribuabililor, neconsultarea aplicaiilor informatice sau a bazelor de date accesibile ANAF (388 milioane lei);
¦ nestabilirea, neevidenierea, neurmrirea i neîncasarea veniturilor bugetare aflate în competena ANAF (347 milioane lei);
neincluderea în programul de control i neefectuarea de inspecii fiscale în vederea recalculrii bazei de impozitare i
stabilirii sumelor suplimentare de TVA ca urmare a primirii actelor de control întocmite de structurile Direciei Generale a
Vmilor (fosta Autoritate Naional a Vmilor), cu obligaii fiscale suplimentare la accize (217 milioane lei);
nestabilirea, neînregistrarea, neurmrirea i neîncasarea impozitului pe cldirile deinute de persoane fizice i juridice
(50 milioane lei);
neefectuarea inspeciei fiscale la contribuabilii care au depit plafonul de scutire a TVA i care nu s-au declarat i
înregistrat ca pltitori de TVA (46 milioane lei);
~ nestabilirea din oficiu a obligaiilor fiscale în cazul nedepunerii declaraiilor fiscale de ctre contribuabili (44 milioane lei);
nestabilirea, neevidenierea, neurmrirea i neîncasarea veniturilor proprii (29 milioane lei).
Cele mai importante categorii de abateri i nereguli, prin cuantumul estimat al acestora, care au determinat producerea de
prejudicii, sunt, în principal, urmtoarele:
' neînscrierea la masa credal, în termen legal, a creanelor fiscale privind contribuabilii care au intrat în procedura de
insolven, nestabilirea i neînregistrarea, în evidena contabil, a creanelor fiscale accesorii pân la data deschiderii
procedurii (1.183 milioane lei);
' angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale (225 milioane lei);
' efectuarea de pli pentru produse/lucrri/servicii, neexecutate/nerecepionate în cantitatea facturat i pltit (175 milioane lei);
' efectuarea de cheltuieli de personal neprevzute de legislaia în vigoare (119 milioane lei);
' stabilirea eronat a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor i a altor drepturi acordate funcionarilor publici, persona-
lului contractual, persoanelor cu funcii de conducere i personalului care ocup funcii de demnitate public (36 milioane lei);
' efectuarea de pli fr existena documentelor justificative, întocmite conform legii, care s ateste exactitatea i reali-
tatea sumelor datorate (32 milioane lei);
' utilizarea subveniilor i a alocaiilor pentru investiii cu alt destinaie decât cea aprobat (32 milioane lei);
' cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat (30 milioane lei);
' efectuarea de cheltuieli pentru activiti care nu au legtur cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele nor-
mative de înfiinare (25 milioane lei);
' pli peste normele, cotele sau baremurile legale (19 milioane lei);
' nerespectarea condiiilor legale de acordare a ajutorului social (11 milioane lei).
Distinct de situaiile prezentate, în timpul misiunilor de audit au mai fost constatate nereguli financiar-contabile, a cror estimare
este prezentat în tabelul urmtor, unele dintre acestea influenând realitatea i exactitatea datelor prezentate în situaiile finan-
ciare ale entitilor verificate:
din care:
Explicaii u.m. Total
Audit financiar Auditul performanei Control
milioane lei 33.293,29 21.808,47 639,13 10.845,69
Abateri financiar-contabile
milioane euro* 7.498,49 4.911,82 143,95 2.442,72
Pagina18


Abaterile clasificate ca abateri financiar-contabile, estimate la 33,3 miliarde lei, provin, în principal, din erori de înregistrare în evi-
denele contabile, de patrimoniu sau cele fiscale, a cror corecie are ca efect reflectarea real i exact a tuturor opera-
iunilor/tranzaciilor în situaiile financiare anuale.
Neregulile financiare identificate nu au generat venituri suplimentare i nici nu au determinat producerea de prejudicii în
exerciiul bugetar verificat, dar, pe termen mediu i lung, dac nu vor fi eliminate, aceste nereguli pot conduce la pierderi de
patrimoniu, lipsirea bugetelor publice de unele venituri importante i chiar la acte de corupie.
Iat câteva exemple relevante de categorii de abateri financiar-contabile i valoarea estimat a acestora:
meninerea în evidena analitic a plilor i în evidena contabil sintetic i analitic a obligaiilor fiscale ale contri-
buabililor radiai (4.370 milioane lei);
nu au fost înregistrate în evidenele cadastrale i de publicitate imobiliar elementele patrimoniale (1.389 milioane lei);
nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea în contabilitate a creanelor bugetare pentru debite stabilite
în solidar (1.268 milioane lei);
neconcordane între datele declarate prin situaiile financiare anuale i datele declarate ctre organul fiscal, precum
i cele din evidena contabil (1.266 milioane lei);
neînregistrarea în evidena contabil i tehnico-operativ a unor bunuri care constituie domeniul public sau privat al
UAT (1.253 milioane lei);
înregistrarea eronat în evidena contabil a unor bunuri aparinând domeniului public sau privat al statului, precum
i al UAT (874 milioane lei);
subevaluarea patrimoniului (746 milioane lei);
reflectarea i raportarea eronat a unor operaiuni în conturi de eviden în afara bilanului, prin majorarea/di-
minuarea soldului contului „Valori materiale supuse sechestrului” (493 milioane lei);
nu au fost reevaluate toate elementele patrimoniale la termenul prevzut de lege (332 milioane lei) sau nu au fost
înregistrate în evidena contabil rezultatele reevalurii elementelor patrimoniale (293 milioane lei).
Conform metodologiei proprii, când se constat, cu ocazia verificrilor efectuate, nereguli i abateri de la legislaia-cadru sau de
la cea care reglementeaz funcionarea i atribuiile entitii verificate, reprezentanii Curii de Conturi estimeaz valoarea aba-
terilor constatate, care sunt aduse la cunotin conductorilor entitilor verificate i care sunt consemnate în actele care se
întocmesc la finalul misiunilor de verificare, iar prin deciziile care se emit ulterior, se dispun msuri pentru:
9 suspendarea aplicrii msurilor care contravin reglementrilor legale din domeniul financiar, contabil i fiscal;
9 blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constat utilizarea nelegal sau ineficient a acestora;
9 înlturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabil sau fiscal controlat.
În conformitate cu dispoziiile art. 33 alin. (3) i (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi,
se procedeaz astfel:
9 în situaiile în care se constat existena unor abateri de la legalitate i regularitate, care au determinat producerea
unor prejudicii, se comunic conducerii entitii publice auditate aceast stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului
i dispunerea msurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaie a conducerii entitii auditate.
9 în situaiile în care în rapoartele de audit se constat existena unor fapte pentru care exist indicii c au fost svârite
cu înclcarea legii penale, se sesizeaz organele în drept pentru asigurarea valorificrii constatrii i se informeaz
entitatea auditat.
Actele întocmite în anul 2014 pentru verificarea execuiei bugetare a anului 2013
Ca urmare a aciunilor de control/audit efectuate au fost întocmite urmtoarele acte de control/audit:
- 2.530 de rapoarte de control/audit
- 1.736 de procese-verbale de constatare
- 2.126 de note de constatare
- 157 de procese-verbale de constatare a contraveniilor
- 831 de note unilaterale,
a cror reprezentare grafic este redat mai jos. Note unilaterale
831 Rapoarte de
control/
audit
Decizii 2530
2015
Procese verbale de
constatare a
contraveniilor, a
înclcrii Note de constatare
obligaiilor i de 2126 Procese verbale de
aplicare a amenzii constatare
civile 1736
157


În conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea i desfurarea activitilor specifice Curii de Conturi, în
urma valorificrii actelor de control au fost emise 2.015 decizii, prin care au fost dispuse 18.441 de msuri, pe care enti-
tile verificate trebuie s le implementeze pentru înlturarea deficienelor i neregulilor constatate, stabilirea întinderii preju-
diciilor i recuperarea acestora.
Structura Raportului public pe anul 2013
Raportul este structurat în 6 capitole, fiecare dintre acestea prezentând observaiile, concluziile, recomandrile i msurile spe-
cifice fiecrui segment de activitate, respectiv:
Ö audit financiar;
Ö audit al performanei;
Ö control;
Ö sinteza aciunilor desfurate la nivelul administraiei publice locale;
Ö evaluarea sistemului de control intern/managerial al entitilor verificate;
Ö activitatea de audit public desfurat de Autoritatea de Audit.
Auditul financiar este activitatea prin care Curtea de Conturi urmrete dac situaiile financiare sunt prezentate, sub toate as-
pectele semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiar aplicabil, dac ofer o imagine fidel i corect,
sunt complete, reale i conforme cu legile i reglementrile în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie. Printr-o examinare
obiectiv i independent de ctre Curtea de Conturi a situaiilor financiare poate crete gradul de încredere a utilizatorilor în
situaiile financiare ale entitilor auditate.
O analiz a contului general anual de execuie a bugetului de stat este prezentat în Capitolul 1, Seciunea 1.1, iar pentru a
ilustra sfera de cuprindere în auditul financiar a fondurilor publice alocate i utilizate de ordonatorii principali de credite ai buge-
tului de stat, în Raport, la Capitolul „Audit financiar”, Seciunea 1.2, „Auditul financiar asupra conturilor de execuie a bugetelor
autoritilor i instituiilor publice finanate din bugetul de stat, se prezint, pentru fiecare dintre acetia, sintetic, contul de exe-
cuie bugetar, astfel încât cititorul raportului s aib i informaii privind creditele iniiale, creditele definitive, plile efectuate,
precum i evoluia acestora pe parcursul anului, de la bugetul iniial, pân la închiderea exerciiului bugetar.
În anul 2014, auditul financiar s-a desfurat asupra urmtoarelor conturi anuale de execuie bugetar, la entitile care, potrivit
legii, sunt obligate s le întocmeasc, respectiv:
Contul general anual de execuie a bugetului de stat

•buget de stat • MFP
•conturile de execuie a bugetelor autoritilor • 53 de ordonatori principali de credite ai
instituiilor publice ale administraiei publice bugetului de stat, inclusiv instituii af late în
centrale, finanate integral sau parial din bugetul subordinea acestora
de stat
Contul de execuie a bugetului asigurrilor • Casa Naional de Pensii Publice i

sociale de stat case judeene de pensii
Contul de execuie a bugetului asigurrilor • ANOFM i agenii judeene pentru ocuparea

pentru omaj forei de munc (AJOFM)
Contul de execuie a bugetului Fondului • Casa Naional de Asigurri de Sntate i

unic pentru asigurrile sociale de sntate casele judeene de asigurri de sntate
Conturile anuale de execuie a bugetelor locale • 41% din totalul ordonatorilor principali de credite ai
municipiului Bucureti, ale judeelor, ale bugetelor locale, inclusiv instituii aflate în
sectoarelor municipiului Bucureti, ale subordinea acestora (1.316 din totalul de 3.231
municipiilor, ale oraelor i comunelor uniti administrative-teritoriale)
Contul de execuie a bugetului trezoreriei • MFP

statului i unitile subordonate
Conturile de execuie a bugetelor instituiilor • Autoritatea Naional de

publice autonome Reglementare în Domeniul Energiei
Contul general al datoriei publice • MFP
Pagina20


Observaiile Curii de Conturi i recomandrile formulate pentru înlturarea neregulilor i abaterilor constatate ca urmare a efec-
turii misiunilor de audit financiar asupra conturilor de execuie bugetar enumerate mai sus sunt prezentate în cele 7 seciuni
ale Capitolului 1
Auditul performanei, prin care Curtea de Conturi efectueaz evaluri independente asupra economicitii, eficienei i
eficacitii cu care o autoritate sau o instituie public, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaz resursele
publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin legislaia privind înfiinarea i funcionarea acestora, este prezentat
în Capitolul 2 al Raportului.
În cadrul competenelor sale, Curtea de Conturi a programat i desfurat misiuni de audit al performanei, concentrându-se pe
urmtoarele domenii de interes public major:
~ modul de fundamentare a necesarului de resurse i de acordare a unor categorii de beneficii de asisten social în anul 2013;
~ alocarea i utilizarea fondurilor primite de la bugetul de stat pentru facilitarea accesului la finanare a agenilor economici
i pentru susinerea mediului de afaceri românesc;
~ managementul academic i administrativ în gestionarea fondurilor publice alocate învmântului superior pentru acti-
vitatea de cercetare la Ministerul Educaiei Naionale;
~ unele Programe Naionale de Sntate, derulate în perioada 2010-2012;
~ implementarea reformei îmbuntirilor funciare, reglementat de Legea nr. 138/2004 a îmbuntirilor funciare;
~ modul de administrare a fondului forestier naional în perioada 2010-2013;
~ programele finanate de la bugetul de stat prin bugetul MDRT/MDRAP pe perioada 2011-2013;
~ utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru derularea programelor sau proiectelor finanate prin fonduri
europene nerambursabile;
~ evoluia i situaia patrimoniului taberelor colare;
~ evaluarea vulnerabilitilor i sustenabilitii datoriei publice, precum i a sistemului informatic referitor la gestionarea
datoriei publice;
~ programul/strategia de restructurare/reorganizare a activitii Societii Române de Televiziune, iniiat în anul 2012 de
managementul instituiei, prin prisma efectelor obinute în perioada 2012-2014, comparativ cu cele scontate, în
redresarea situaiei economico-financiare a entitii;
~ activitatea specific desfurat de ctre Regia Autonom Autoritatea Aeronautic Civil Român în perioada 2010-2013.
Aciunile de control (audit de conformitate), programate i desfurate de Curtea de Conturi în anul 2014 la autoriti i
instituii ale administraiei publice centrale, precum i la uniti subordonate sau aflate sub coordonarea sau sub autoritatea
acestora, la operatori economici din sectorul guvernamental i la alte entiti, sunt prezentate sintetic în Capitolul 3 al
Raportului.
Aciunile de control desfurate au avut ca principale teme:
B respectarea prevederilor legale privind formarea, evidenierea, urmrirea i încasarea veniturilor bugetului general
consolidat, administrate de ANAF;
B situaia, evoluia i modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i legalitatea realizrii veni-
turilor i a efecturii cheltuielilor;
B modul de raportare ctre Ministerul Finanelor Publice a datelor referitoare la acordarea garaniilor care sunt cuprinse în Situaia
garaniilor guvernamentale acordate în baza legilor speciale, parte integrant a contului general al datoriei publice;
B utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor i Infrastructurii pentru între-
inerea i repararea infrastructurii feroviare;
B legalitatea utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la
entitile beneficiare;
B utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei pentru închiderea minelor, regene-
rarea mediului i reconstrucia socio-economic a regiunilor afectate;
B respectarea de ctre autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii a metodelor i procedurilor de privatizare;
B situaia i evoluia sistemului de pensii pe perioada 2009-2013;
B managementul fondurilor pentru sistemul de sntate pe perioada 2009-2013;
B modul de gestionare a patrimoniului la Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurrilor,
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pe perioada de funcionare în anul 2013, precum i modul de
predare a patrimoniului acestora ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF); controlul operaiunilor comerciale
efectuate de ctre ASF, în anul 2013;


Dat fiind faptul c, potrivit prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, rapoartele anuale referitoare la finanele publice
locale sunt înaintate de ctre camerele de conturi judeene autoritilor publice deliberative ale unitilor administrativ-teritoriale,
în Raport sunt prezentate activitile specifice desfurate la entitile din administraia public central, îns, pentru a avea o
imagine complet, Raportul cuprinde i o sintez a aciunilor de audit/control desfurate la nivelul administraiei publice
locale, prezentat în cadrul Capitolului 4.
Obiectivele aciunilor desfurate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale de ctre camerele de conturi au vizat examinarea
responsabilitii manageriale în utilizarea i administrarea fondurilor publice, respectarea disciplinei financiar-fiscale, eliminarea
erorilor i neregularitilor în scopul îmbuntirii activitii entitilor verificate, dezvoltarea unor sisteme de control i audit
intern de înalt calitate i eficien.
Auditul financiar efectuat la nivelul unitilor administrativ-teritoriale au relevat o serie de carene i iregulariti în modul de
formare, administrare i utilizare a resurselor publice, fiind necesare în continuare msuri pentru îmbuntirea managementului
finanelor publice locale i dezvoltarea la un nivel corespunztor a capacitii instituionale de elaborare i execuie a bugetelor
unitilor administrativ-teritoriale.
Plecând de la premisa c pentru o gestionare solid i performant a fondurilor publice este necesar, în primul rând, elabo-
rarea unui buget realist, urmat de o execuie corect, potrivit principiilor i regulilor bugetare, sinteza abaterilor din actele de
control prezentat în Capitolul 4 al Raportului, urmrete structura indicatorilor bugetari i evideniaz o serie de nereguli i
abateri de la legalitate i regularitate care au avut ca efect: nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea unor venituri legal cuvenite
bugetelor publice; angajarea i efectuarea unor pli în afara cadrului legal, care au determinat producerea de prejudicii patri-
moniale, precum i reflectarea denaturat a unor elemente patrimoniale în situaiile financiare anuale.
Evaluarea sistemelor de control intern/managerial din entitile publice verificate este prezentat în cadrul Capitolului 5 al
Raportului.
În acest capitol este prezentat o imagine de ansamblu a modului în care controlul intern/managerial a fost proiectat i imple-
mentat în anul 2013 de ctre entitile verificate în anul 2014, reflectând cele mai importante i frecvente observaii ale Curii de
Conturi.
Cu privire la sistemul de control intern din entitile publice, în anul 2013, auditorii publici externi ai Curii de Conturi au constatat c
s-au înregistrat o serie de progrese fa de anii anteriori, mai ales în cadrul administraiei publice centrale.
Cu toate acestea, în anul 2013, fa de anii 2011 i 2012, au fost mai puine entiti care au primit în urma evalurii Curii de
Conturi, calificativul „foarte bine”, aspect care s-a datorat în parte i exigenei sporite a auditorilor publici externi. Situaia de fa
se poate datora i faptului c au fost fcute destule recomandri de îmbuntire ale controlului intern în anii precedeni, în
cadrul activitilor de verificare.
De asemenea, s-a constatat faptul c în unele entiti publice proiectarea sistemelor de control intern a fost bine gândit, dar
deficitar pus în practic.
Recomandrile de elaborare sau de actualizare a procedurilor, au rmas i anul acesta în topul celor care se regsesc în actele
de control, ceea ce denot faptul c managerii entitilor publice înc nu sunt contieni pe deplin de respectiva obligaie legal
i nici chiar de beneficiul realizrii lor, în vederea facilitrii desfurrii corecte a activitilor sau a controlului acestora, prin
intermediul procedurilor.
Este extrem de important ca toate procedurile elaborate s pun în valoare atât activitatea desfurat, tipul documentelor
utilizate, cât i atribuiile ce trebuie respectate.
O alt constatare este aceea c nu sunt actualizate regulamentele de organizare i funcionare, regulamentele de ordine interioar i
organigramele entitilor, nu sunt actualizate atribuiile i responsabilitile compartimentelor funcionale, ceea ce scoate în eviden
faptul c nu se face o analiz clar de la bun început a cerinelor de implementare a sistemului de control intern.
În mod tradiional, Curtea de Conturi menine relaii bune de colaborare i se bazeaz pe activitatea de audit intern ca un punct
principal de contact în auditurile sale, având în vedere cunoaterea entitii de ctre auditorii publici interni. De aceea, se con-
sider util complementaritatea funciei de audit intern atunci când se efectueaz misiuni proprii de audit extern.
În acest sens, în auditurile sale, Curtea de Conturi a recomandat în repetate rânduri consolidarea funciei de audit intern în
entitile publice, artând c în acest domeniu exist înc personal insuficient i o oarecare subfinanare.
Suplimentar fa de cele precizate mai sus, s-au mai constatat o serie de deficiene în organizarea activitii de audit intern,
precum i în modul în care se desfoar aceasta, cum ar fi:
- nu s-au organizat compartimente de audit intern în administraia public central i local;
- exist misiuni de audit care nu au în vedere activiti ale entitilor cu risc mare;
- nu a fost asigurat pregtirea profesional a auditorilor publici interni;
- exist înc o lips a independenei auditorilor interni;
- angajarea auditorilor interni în alte activiti fa de atribuiile din fia postului.
Pagina22


De asemenea, exist înc deficiene semnificative i în ceea ce privete activitatea de control financiar preventiv atât în
entitile din administraia public central, cât i în cele din administraia public local.
Suplimentar, în administraia public local, chiar dac sistemele de control i audit intern sunt definite ca instrumente ale
conducerii care s asigure prevenirea, detectarea i corectarea erorilor din activitatea entitilor, procesul de organizare i
implementare a acestora este înc în faz incipient. Conductorii entitilor nu pot sau nu vor s îneleag importana i com-
plexitatea acestui sistem, care este menit s împiedice frauda i risipa în utilizarea fondurilor publice. De cele mai multe ori,
msurile luate în vederea organizrii sistemului de control sunt formale i ineficiente, fiind simple consemnri pe hârtie care nu
se aplic în practic.
Consecina direct a neorganizrii/nefuncionrii controalelor interne este utilizarea fondurilor publice cu eludarea legii. Acest
fapt este demonstrat de frecvena i volumul abaterilor de la normele legale constatate la nivelul entitilor publice cu privire la
angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor, ca surse generatoare de prejudicii i de risip în fondurile publice,
impactul valoric al abaterilor cauzatoare de prejudicii fiind în cretere fa de anul precedent.
Având în vedere totalitatea acestor nereguli, Curtea de Conturi a recomandat tuturor conductorilor de entiti publice creterea
asumrii responsabilitii i a rspunderii cu privire la implementarea unui sistem de control intern/managerial robust, care s
conduc la sporirea fiabilitii i a credibilitii informaiilor publice, a gestionrii riscurilor i a performanei activitilor desf-
urate, precum i la conformitatea cu actele normative incidente, în vigoare.
Autoritatea de Audit, ce reprezint autoritatea naional competent s efectueze audit public extern, în conformitate cu legis-
laia comunitar i naional, a desfurat o serie de misiuni de audit asupra fondurilor externe nerambursabile primite de
România de la bugetul UE. Deficienele constatate ca urmare a acestor verificri sunt prezentate în cadrul Capitolului 6 din
prezentul Raport.
Frecvena constatrilor rezultate în urma aciunilor de audit/control
Misiunile de audit i aciunile de control, efectuate de Curtea de Conturi în anul 2014 la cele 2.501 entiti au identificat cazuri
de nerespectare a reglementrilor legale, constatându-se abateri care au condus la neurmrirea i neîncasarea unor venituri
bugetare sau la producerea unor prejudicii, precum i abateri care nu au avut astfel de consecine cu impact financiar direct,
dar care au denaturat situaiile financiare sau au perturbat funcionarea unor sisteme interne (contabil, informatic .a.) ori a unor
proceduri agreate la nivelul entitii.
Auditorii publici externi, desemnai s organizeze i s desfoare activiti specifice Curii de Conturi au prezentat în actele pe
care le-au întocmit constatrile privind abaterile de la legalitate i regularitate, faptele pentru care exist indicii c au fost
svârite cu înclcarea legii penale, precum i cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficien i eficacitate în
utilizarea fondurilor publice i în administrarea patrimoniului public i privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale.
Cu ocazia verificrilor desfurate la cele 2.501 entiti, urmrind obiectivele de audit i control stabilite, a fost identificat un
numr de 25.529 de cazuri de abateri, nereguli i/sau erori, care sintetic, pe obiective, se prezint astfel:
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
Elaborarea, fundamentarea proiectului de buget i
modificarea bugetelor iniiale pe parcursul execuiei 841
bugetare
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile
4899
financiare
Organizarea, implementarea i meninerea sistemelor

2310
de management i control intern
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii

5559
veniturilor bugetului general consolidat
Calitatea gestiunii economico-financiare 10004
Achiziii publice 1720
Alte abateri 196
Obiectivele enunate mai sus sunt cele urmrite în activitile de control/audit i au vizat examinarea responsabilitii manageriale
în fundamentarea proiectului de buget, utilizarea i administrarea fondurilor publice, respectarea disciplinei financiar-fiscale, a


bunei gestiuni economico-financiare, în ceea ce privete eliminarea erorilor i neregularitilor în scopul îmbuntirii activitii
entitilor verificate, dezvoltarea unor sisteme de control i audit intern de înalt calitate i eficien.
Dei se poate afirma c managementul entitilor auditate i-a însuit constatrile auditorilor publici externi i s-a preocupat de
înlturarea abaterilor i remedierea deficienelor constatate în urma aciunilor de control/audit desfurate în anii anteriori,
datele statistice de mai sus referitoare la frecvena lor scot în eviden faptul c mare parte dintre acestea s-au înregistrat i în
anul 2013. În concluzie, se poate afirma c msurile dispuse au avut efect numai punctual, pe exerciiile financiare respective,
fr ca entitile auditate s ia msuri pentru ca abateri asemntoare s nu se mai repete i în anii urmtori.
În rezumat, cele mai frecvente deficiene i abateri pe care le vei gsi citind Raportul public al Curii de Conturi pe anul 2013
au drept principale cauze:
managementul ineficient i uneori incorect al fondurilor publice, care dovedete, cel mai adesea, c deciziile privind
alocrile de fonduri publice nu sunt fundamentate pe prioriti i în concordan cu cadrul legal de referin sau cu scopul i
atribuiile entitii, stabilite prin actul normativ de înfiinare, dar i necunoaterea dispoziiilor legale din domeniul finanelor
publice i al contabilitii publice, iar, uneori, chiar nerespectarea acestor prevederi din cauza unor interpretri eronate date
dispoziiilor respective;
fundamentarea nerealist sau insuficient a proiectelor de buget ale unor ordonatori principali de credite, motiv pentru care
exist înc multiple nereguli i disfuncionaliti în ceea ce privete angajarea cheltuielilor publice i plata acestora;
nerespectarea competenelor i responsabilitilor ordonatorilor de credite în procesul bugetar;
lipsa monitorizrii de ctre ordonatorul de credite ierarhic superior a modului de utilizare a sumelor alocate prin buget,
precum i a respectrii cadrului legal general i specific, în cazul unor ordonatori secundari i teriari de credite;
neorganizarea corespunztoare a evidenei analitice a creanelor i datoriilor i neîntocmirea corespunztoare i la timp a
protocoalelor de predare-primire încheiate ca urmare a msurilor de reorganizare;
neinventarierea, în liste separate, a tuturor bunurilor aparinând domeniului public i privat al statului;
neefectuarea demersurilor pentru obinerea titlurilor de proprietate asupra unor terenuri i cldiri i, implicit, neînscrierea
acestora în Cartea funciar;
superficialitate în examinarea documentelor justificative aferente operaiunilor i tranzaciilor economice, cu consecine
asupra utilizrii legale a fondurilor publice;
lipsa unor proceduri i controale interne care s asigure respectarea prevederilor legale în domeniul achiziiilor;
la efectuarea cheltuielilor de capital:
o nu sunt organizate sisteme de monitorizare a achiziiilor publice i nu sunt întocmite programe de investiii publice
predictibile din punct de vedere al surselor de finanare;
o nu se urmrete derularea lucrrilor de investiii în concordan cu clauzele contractuale;
o nu se verific respectarea preurilor din devizul ofert i se deconteaz lucrri înscrise în situaiile de plat fr a
se efectua o verificare faptic a executrii integrale a acestora;
o nu se verific realitatea i legalitatea datelor înscrise în situaiile de lucrri primite spre decontare;
o nu se urmrete atingerea rezultatelor i obiectivelor generale i specifice ale proiectelor de investiii cu respec-
tarea criteriilor de economicitate, eficien i eficacitate.
existena unor carene i inadvertene ale cadrului legal i normativ specific, determinate fie de necorelarea unor dispoziii
mai vechi cu cele nou aprute în domeniul în cauz, fie de formularea echivoc a legislaiei secundare (norme meto-
dologice, instruciuni, ordine ale minitrilor), dat în aplicarea legislaiei primare (legi, ordonane);
lipsa unei serioase preocupri pentru utilizarea fondurilor publice cu economicitate, performana fiind dificil de evaluat în
condiiile în care indicatorii de rezultat ai unor proiecte, programe i/sau activiti nu sunt stabilii astfel încât s poat fi
msurai i evaluai în dinamic.
Pe de alt parte, s-a remarcat o tendin de cretere a cazurilor în care unele deficiene sau erori observate de Curtea de
Conturi au fost remediate în timpul i ca urmare a aciunilor de control/audit.
În acelai timp, exist entiti ale cror situaii financiare ofer o imagine real i fidel a operaiunilor economice efectuate, a
poziiei financiare i a performanei, iar administrarea patrimoniului public i privat al statului de ctre aceste entiti este în con-
cordan cu scopul, obiectivele i atribuiile stabilite prin lege. Numrul acestora este în uoar cretere fa de anul anterior,
ceea ce denot faptul c procesul de învare i cunoatere profund a legii i, implicit, evitarea repetrii erorilor/abaterilor are
un trend uor cresctor.
Impactul implementrii msurilor dispuse prin deciziile Curii de Conturi
Recomandrile formulate de auditorii publici externi în rapoartele de audit stau la baza emiterii msurilor dispuse de Curtea de
Conturi entitilor verificate, pentru înlturarea neregulilor constatate în activitatea acestora i suspendarea aciunilor care con-
travin prevederilor legale, precum i pentru stabilirea întinderii prejudiciilor i recuperarea acestora.
Entitile auditate trebuie s comunice Curii de Conturi, la data stabilit, modul de ducere la îndeplinire a msurilor ce le-au fost
dispuse prin decizie în urma rapoartelor de audit.
Dup termenul stabilit, de la caz la caz, în funcie de natura activitii i de recomandrile cuprinse în raportul de audit, Curtea de
Pagina24


Conturi efectueaz o verificare a modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizie, evaluând, totodat, impactul
acestor msuri asupra activitii entitii verificate.
Aciunile efectuate în anul 2014 asupra exerciiului financiar 2013 la entitile publice au reliefat o serie de cazuri de neres-
pectare a reglementrilor legale, constatându-se abateri i nereguli care au generat fie venituri suplimentare cuvenite bugetelor
publice, fie prejudicii, fie au influenat calitatea gestiunii economico-financiare a entitilor verificate.
Pentru înlturarea abaterilor constatate cu ocazia auditurilor efectuate Curtea de Conturi a emis decizii prin care s-au dispus
msuri care, în parte, au fost aduse la îndeplinire de ctre entitile publice i care au avut impact pozitiv asupra activitii
acestora, a managementului pentru realizarea obiectivelor stabilite i obinerea unor rezultate economico-financiare mai bune,
reducerea cheltuielilor, creterea economicitii, eficienei i eficacitii în utilizarea fondurilor publice i/sau în administrarea patri-
moniului. Îns, o mare parte a msurilor dispuse în anul 2014 nu a fost înc implementat la data Raportului, având termene de
implementare în perioada urmtoare, când vor fi verificate.
Un impact financiar semnificativ este cel dat de implementarea msurilor dispuse de Curtea de Conturi care oblig conducerea
entitii verificate s stabileasc întinderea prejudiciilor estimate de auditorii publici externi, s le recupereze i s le vireze
bugetelor crora li se cuvin i prin care se creeaz premise pentru creterea calitii finanelor publice, prin limitarea i elimi-
narea în viitor a neregulilor/abaterilor de la legalitate i regularitate constatate.
Obinerea unor astfel de rezultate în viitor depinde de msura în care managementul practicat la nivelul fiecrei entiti publice
se va orienta spre respectarea reglementrilor legale ce definesc atribuiile specifice în domeniul fundamentrii, elaborrii, apro-
brii i executrii bugetului, al gestionrii patrimoniului public i privat al acestora i spre principiile de economicitate, eficien i
eficacitate în privina valorificrii resurselor materiale, umane, financiare i informaionale de care dispun.
Pentru exemplificare, prezentm, în rezumat, câteva dintre rezultatele aciunilor de verificare a modului de implementare a m-
surilor dispuse prin deciziile emise de Curtea de Conturi în anii anteriori, aciuni desfurate în anul 2014, pe care le vei gsi
detaliate în prezentul Raport:
B S-a stabilit nivelul de salarizare pentru personalul încadrat, cu menionarea, în statul de funcii i statele de salarii, a clasei
de salarizare corespunztor funciei, gradului, studiilor i vechimii în munc a fiecrui salariat, conform prevederilor Legii-
Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitar a personalului pltit din fonduri publice, precum i modul de acordare i
nivelul unor sporuri legale (Administraia Prezidenial);
B A fost revizuit planul de audit pe anul 2013 i cel pentru perioada 2013-2015, în sensul respectrii obligaiei legale de a
audita cel puin o dat la 3 ani, fr a se limita la acestea, activitile prevzute la art. 15 (2) din Legea nr. 672/2002 privind
auditul intern, republicat, urmrind în acelai timp ca auditul public intern s contribuie efectiv la îmbuntirea activitilor
instituiei (Avocatul Poporului);
B Au fost eliminate neregulile legate de: înregistrarea în exerciiul bugetar curent a unor cheltuieli aferente exerciiului
urmtor, înregistrarea cheltuielilor pe structura clasificaiei bugetare în funcie de natura i efectul lor economic, întocmirea
i depunerea situaiilor financiare, parcurgerea succesiv a fazelor execuiei bugetare (Consiliul Naional pentru Studierea
Arhivelor Securitii);
B A fost actualizat valoarea de inventar a cldirii i terenului, aferente sediului central al CNSAS, în Inventarul bunurilor care
alctuiesc domeniul public al statului. În acest scop, entitatea a elaborat proiectul de hotrâre de guvern, îns acesta a fost
restituit neavizat de ctre Ministerul Justiiei, cu solicitarea de completare a documentaiei depuse (cu extras de carte fun-
ciar recent, clarificri privind valoarea stabilit de evaluator, Ministerul Finanelor s aib calitatea de coiniiator etc.). La
data finalizrii auditului se continuau demersurile pentru îndeplinirea acestei msuri (Consiliul Naional pentru Studierea
Arhivelor Securitii);
B S-a îmbuntit calitatea managementului entitii, prin înfiinarea unei structuri cu atribuii de verificare a realitii situaiei
materiale a beneficiarului de asisten extrajudiciar, conform OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie
civil, ceea ce contribuie la diminuarea riscului acordrii, în mod necuvenit, a ajutorului public judiciar, emiterea unei hot-
râri de guvern privind aprobarea taxelor pentru operaiunile efectuate de Oficiul Naional al Registrului Comerului (ONRC),
punerea de acord a prevederilor ROF-ului ONRC cu cele ale Legii finanelor publice în ceea ce privete calitatea de
ordonator de credite, aprobarea statului de funcii al ONRC (Ministerul Justiiei);
B Prin implementarea msurilor dispuse s-a asigurat îmbuntirea cadrului legal existent la nivelul MApN care reglemen-
teaz activitatea de închiriere a locuinelor de serviciu pentru personalul trimis în misiuni permanente în strintate, cu
prevederi care vor asigura respectarea principiilor de economicitate, eficien i eficacitate în utilizarea fondurilor publice cu
aceast destinaie (Ministerul Aprrii Naionale);
B Se analizeaz lunar necesitatea meninerii unor credite bugetare i se propune, la timp, Ministerului Finanelor Publice
anularea/retragerea unor credite bugetare neutilizate (Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice);
B Încheierea de ctre ANPIS a unor protocoale de colaborare cu instituiile statului, care dein baze de date ce pot fi utilizate
pentru a stabili veridicitatea datelor din declaraiile solicitanilor de drepturi (Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i
Persoanelor Vârstnice);
B Au fost stabilii indicatori de eficien specifici pentru programele multianuale prioritare de mediu i gospodrire a apelor
(Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice);


B Elaborarea i aprobarea de proceduri specifice în vederea urmririi modului de respectare a tuturor obligaiilor asumate de
ctre beneficiari, prin conveniile de finanare, a monitorizrii rezultatelor generale i a impactului programelor multianuale
prioritare de mediu i de gospodrire a apelor (Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice);
B Utilizarea cu eficien a fondurilor alocate Programelor Naionale de Sntate, prin elaborarea unei proceduri privind
stabilirea necesarului de vaccinuri atât la nivelul Direciilor de Sntate Public, cât i la Institutul Naional de Sntate
Public. În anul 2013 au fost demarate aciuni de informare/educare a populaiei cu impact asupra îmbuntirii ratei de
vaccinare (Ministerul Sntii);
B Utilizarea cu eficien i economicitate a fondurilor alocate Programului Naional de Imunizri, prin includerea în proiectul
de buget al programului atât a cheltuielilor de achiziii, cât i a cheltuielilor complementare (Ministerul Sntii);
B Fundamentarea temeinic a obiectivelor de investiii, respectarea termenelor de elaborare, aprobare i execuie a progra-
mului anual de investiii, astfel încât s se asigure plata furnizorilor în cadrul exerciiului bugetar din sumele primite cu
aceast destinaie (Societatea Român de Radiodifuziune);
B Aplicarea corespunztoare a legislaiei privind procedurile de transmitere fr plat a bunurilor aparinând instituiilor pu-
blice, pe baz de documente avizate de ordonatorii principali de credite ai instituiilor care predau/primesc bunurile (Casa
Naional de Pensii Publice);
B Recuperarea parial a unor drepturi acordate sub form de pensii, precum i regularizarea, cu bugetul general consolidat,
a sumelor pltite în plus, cu titlu de contribuie la asigurrile sociale de sntate i impozit pe venit (Casa Naional de
Pensii Publice);
B Identificarea unor persoane fizice care aveau obligaia de a se asigura în sistemul asigurrilor sociale de stat pe baz de
declaraie de asigurare (Casa Naional de Pensii Publice);
B Realizarea unor venituri suplimentare la bugetul asigurrilor de omaj, ca urmare a constituirii de depozite la termen pentru
disponibilitile existente la fondul de garantare pentru plata creanelor salariale (Agenia Naional pentru Ocuparea Forei
de Munc);
B Obinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor societii, proprietate privat a statului i
efectuarea demersurilor în vederea înscrierii în Cartea Funciar a acestora conform legii. Prin obinerea certificatelor de
atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, situaiile financiare reflect realitatea patrimonial (SC Informatica
Feroviar SA);
B Calcularea, înregistrarea în evidena contabil, pretinderea i urmrirea încasrii tuturor creanelor cuvenite, potrivit
clauzelor din contractele încheiate (SC Informatica Feroviar SA).
*
* *
Curtea de Conturi, prin recomandrile i msurile dispuse, precum i prin verificarea implementrii acestora, contribuie la
consolidarea managementului financiar, îns rspunderea pentru realizarea unui management corect i eficient, orientat spre
rezultate i performan este i rmâne în sarcina direct a ordonatorilor de credite, adic a celor care gestioneaz fondurile
publice i administreaz patrimoniul public, cei care trebuie s corecteze erorile constatate, aplicând msurile dispuse de
Curtea de Conturi, dar care trebuie s i previn producerea, în continuare, a unor erori i abateri.

Pagina26


Capitolul

1

Curtea de Conturi
Raportul public pe anul 2013

Audit Financiar

Capitolul
1 Audit financiar
Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Auditul financiar asupra contului general anual de execuie a bugetului
de stat pe anul 2013

Scurt prezentare
Misiunea de audit financiar asupra contului general anual de execuie a bugetului de stat s-a desfurat la Ministerul Finanelor
Publice, în calitate de organ de specialitate al administraiei publice centrale, care aplic strategia i Programul de guvernare în
domeniul finanelor publice.
Ministerul Finanelor Publice (MFP) îndeplinete funcia de reglementare i sintez, asigurând elaborarea cadrului normativ i
instituional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul finanelor publice.
Având rolul de a menine în permanen un echilibru bugetar corespunztor, dup cum se precizeaz în actul su normativ de
organizare i funcionare, MFP elaboreaz, pe baz de metodologii proprii, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat
i raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum i proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificrile
corespunztoare.
MFP are ca atribuie analiza periodic a modului de realizare a prevederilor bugetare în corelare cu indicatorii macroeconomici,
precum i modul de utilizare i/sau administrare a fondurilor i/sau a patrimoniului public la nivelul instituiilor publice definite de
Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile ulterioare (denumit în continuare Legea nr. 500/2002), prezentând
Guvernului, spre dezbatere i aprobare, propuneri i/sau proiecte de acte normative care s conduc la îmbuntirea
procesului de programare i execuie bugetar.
Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, MFP este autoritatea care, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor prin-
cipali de credite i a bugetului propriu, întocmete proiectele legilor bugetare i proiectele bugetelor, pe care le depune la
Guvern pân la data de 30 septembrie a fiecrui an, pentru exerciiul bugetar urmtor.
Obiectivul general al auditului financiar asupra Contului general anual de execuie a bugetului de stat pe anul 2013 a fost acela
de a obine asigurarea c acesta a fost întocmit în conformitate cu cadrul de raportare financiar aplicabil în România, respect
principiile legalitii i regularitii i ofer o imagine fidel a poziiei financiare, a performanei financiare i a celorlalte informaii
referitoare la activitatea desfurat de MFP.
Execuia bugetului de stat pe anul 2013 – prezentare
În ceea ce privete execuia bugetar, în temeiul art. 56 i art. 57 din Legea nr. 500/2002, pe baza situaiilor financiare
prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuia de cas a bugetului de stat, prezentate de organele
care, potrivit legii, au aceast sarcin i în urma verificrii i analizrii acestora, MFP a elaborat contul general anual de
execuie a bugetului de stat pe anul 2013, având ca anexe bugetele ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la
acestea, pe care le prezint Guvernului, iar Guvernul iniiaz i transmite Parlamentului proiectul Legii de aprobare a contului
general anual de execuie a bugetului de stat, pentru dezbatere i aprobare.
Contul general anual de execuie a bugetului de stat a fost întocmit în structura bugetului aprobat prin Legea nr. 5/2013 i rec-
tificat prin OG nr. 17/2013 i OUG nr. 99/2013 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2013.
Structura contului anual de execuie a bugetului de stat pe anul 2013 se prezint astfel:
- milioane lei -
Prevederi/Credite %
Prevederi/Credite Încasri realizate/
bugetare aprobate prin Fa de prevederi/
Indicatori sintetici bugetare definitive Pli efectuate
Legea nr. 5/2013 Credite definitive
Venituri 98.182,5 94.560,3 90.945,1 96,1
Cheltuieli 116.359,3 115.226,2 110.128,0 95,5
Deficit (18.176,8) (20.665,9) (19.182,9) (92,8)
% deficit în PIB* (2,84) (3,23) (3,00) -
* Produsul intern brut luat în calcul pentru anul 2013 este de 639.271,9 milioane lei
Pagina28

În urma analizei datelor privind execuia bugetului de stat la 31 decembrie 2013 se observ:
- încasrile realizate, în sum de 90.945,1 milioane lei, sunt cu 3.615,2 milioane lei (3,9%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive;
- plile efectuate, în sum de 110.128,0 milioane lei, sunt cu 5.098,2 milioane lei (4,5%) sub nivelul creditelor bugetare definitive;
- deficitul bugetar, în sum de 19.182,9 milioane lei, este cu 1.483,0 milioane lei (7,2%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive.
Dup parcurgerea etapelor de elaborare a proiectului de buget pentru anul 2013 i a proiectului de lege a bugetului de stat
pentru anul 2013 de ctre MFP, forma final a bugetului anului 2013 a fost adoptat de Parlament, cu întârziere, prin Legea nr.
5/2013, prin care au fost prevzute i autorizate pentru anul bugetar 2013 atât veniturile pe capitole i subcapitole, cheltuielile
pe destinaii i pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, cât i bugetele Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile i activitilor finanate integral din venituri proprii.
Veniturile bugetului de stat au fost stabilite iniial la 98.182,5 milioane lei, iar cheltuielile la 116.359,3 milioane lei, cu un deficit
de 18.176,8 milioane lei, adic 2,9% din PIB.
Creditele bugetare iniiale aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 5/2013 au fost repartizate celor 52 de ordonatori principali
de credite, cele mai mari alocri de sume fiind acordate, în ordine descresctoare, urmtorilor:
- Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice – cu alocri totale de 30.441 milioane lei (26,16%
din bugetul de stat);
- Ministerului Finanelor Publice – Aciuni Generale – cu alocri totale de 23.455 milioane lei (20,15% din bugetul de stat);
- Ministerului Afacerilor Interne – cu alocri totale de 7.973 milioane lei (6,85% din bugetul de stat).
Ponderea mare a alocrilor de credite bugetare ctre Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale este justificat prin
includerea în bugetul acestuia a transferurilor bugetului de stat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat i ctre bugetul
asigurrilor pentru omaj, în cadrul titlului de cheltuieli 51 „Transferuri între uniti ale administraiei publice”, precum i a
asigurrilor sociale i a ajutoarelor sociale, în cadrul titlului de cheltuieli 57 „Asisten social”.
Ministerul Finanelor Publice – Aciuni Generale a mobilizat o pondere important a creditelor bugetare prin includerea cre-
ditelor bugetare necesare plii dobânzilor aferente datoriei publice interne i a dobânzilor aferente datoriei publice externe, în
cadrul titlului de cheltuieli 30 „Dobânzi”, a transferurilor interne ce includ alocrile pentru Fondul Naional de Preaderare, pentru
schemele de ajutor de stat i pentru plata contribuiei României la bugetul Uniunii Europene, în cadrul titlului de cheltuieli 55
„Alte transferuri”. În bugetul acestui ordonator principal de credite sunt incluse i creditele bugetare necesare rambursrii cre-
ditelor interne i externe, în cadrul titlului de cheltuieli 79 „Operaiuni financiare”.
În cazul Ministerului Afacerilor Interne, ponderea cea mai mare a creditelor bugetare a fost destinat titlului de cheltuieli 10
„Cheltuieli de personal”. Personalul acestui ordonator primete pe lâng drepturi salariale în bani i drepturi salariale în natur,
constând în norme de hran, uniforme i echipament obligatoriu.
Primul act normativ de rectificare a bugetului de stat pe anul 2013 a prevzut diminuarea veniturilor bugetare cu suma de
1.909,3 milioane lei, diminuarea cheltuielilor bugetare cu 704,7 milioane lei, rezultatul rectificrii fiind majorarea deficitului
bugetar cu suma de 1.204,6 milioane lei.
Prin cel de-al doilea act normativ de rectificare, veniturile bugetului de stat s-au diminuat cu 2.909,0 milioane lei, cheltuielile
bugetare au fost diminuate cu 1.624,5 milioane lei, iar deficitul s-a majorat cu 1.284,5 milioane lei.
Evoluia execuiei contului general anual al bugetului de stat în ultimii cinci ani este prezentat în tabelul urmtor:
- milioane lei -
Anul Venituri încasate Pli efectuate Deficit % PIB
2013 90.945,1 110.128,0 -19.182,9 -3,0
2012 86.018,8 104.569,8 -18.551,0 -3,2
2011 79.688,0 106.088,7 -26.400,7 -4,6
2010 66.546,5 102.627,7 -36.081,2 -7,0
2009 56.434,8 89.851,7 -33.416,9 -6,8

Din analiza evoluiei execuiei contului general anual al bugetului de stat în perioada 2009-2013 se remarc urmtoarele:
- veniturile bugetului de stat în exerciiul bugetar 2013 au înregistrat cel mai ridicat nivel de colectare, fiind încasate venituri
cu 4.926,3 milioane lei mai mari decât în anul 2012;
- cheltuielile bugetului de stat în exerciiul bugetar 2013 au crescut cu 5.558,2 milioane lei fa de execuia bugetar a
anului 2012;
- deficitul bugetului de stat în exerciiul bugetar 2013 a cunoscut o uoar cretere în valoare absolut, de 631,9 milioane
lei, fa de exerciiul bugetar al anului 2012. Execuia bugetului de stat la data de 31 decembrie 2013 s-a încheiat cu un
deficit de 19.182,9 milioane lei (3,1% din PIB). În perioada 2009-2013, deficitul bugetar a sczut an de an atât în sume
absolute, cât i ca pondere în PIB, de la 6,8% în anul 2009 la 3,0% în anul 2013.
Veniturile bugetului de stat. Estimare i fundamentare

Veniturile înscrise în bugetul de stat pe surse de provenien, potrivit clasificaiei bugetare, structurate pe capitole i subca-
pitole, sunt cele prevzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare i alte acte nor-
mative care reglementeaz modul de constituire a acestora.
Estimarea veniturilor cuvenite bugetului de stat în anul 2013, aprobate prin Legea nr. 5/2013, s-a efectuat de ctre Ministerul
Finanelor Publice – Direcia de Politici i Analiz Macroeconomic.
Pentru efectuarea estimrii veniturilor bugetare s-au folosit date furnizate de Direcia general de trezorerie i contabilitate
public din cadrul MFP, Direcia general de monitorizare a creanelor bugetare din cadrul Ageniei Naionale de Administrarea
Fiscal, indicatorii i factorii de influen furnizai de ctre Comisia Naional de Prognoz, prin prognozele preliminare de
toamn i primvar i de ctre Institutul Naional de Statistic, prin buletinele i anuarul statistic.
Metodologiile de estimare aplicate în cadrul activitii de estimare sunt specifice fiecrui impozit, datorit particularitilor de
reglementare a acestora.
Estimarea veniturilor bugetare s-a fcut pe baza indicatorilor macroeconomici rezultai din centralizarea datelor anuale refe-
ritoare la: produsul intern brut, creterea real a produsului intern brut, rata inflaiei (media anual), populaia ocupat la
sfâritul anului, numrul mediu de salariai, salariul mediu brut/net lunar, rata omajului înregistrat, numrul mediu de pen-
sionari, pensia medie lunar de asigurri sociale de stat, producia (valoare la pre curent), cifra de afaceri, valoarea adugat
brut, pe principalele ramuri ale economiei naionale, consumul intermediar pe principalele ramuri ale economiei naionale, con-
sumul individual efectiv al gospodriilor, consumul colectiv efectiv al administraiei publice, cursul de schimb.
De asemenea, pentru realizarea estimrii bugetare s-a avut în vedere i evoluia modificrilor legislative pe principalele im-
pozite, taxe i contribuii.
La estimarea veniturilor bugetare au fost luate în calcul i acordurile, memorandumurile, protocoalele i înelegerile încheiate cu
partenerii externi, proiectele de acte normative care conin implicaii financiare i fiscale, precum i suma încasrilor din arierate
care este furnizat de Agenia Naional de Administrare Fiscal.
Pe parcursul execuiei bugetare, evoluia indicatorilor macroeconomici a determinat rectificarea veniturilor bugetului de stat pe
anul 2013. Astfel, cuantumul veniturilor bugetului de stat a fost diminuat prin cele dou rectificri bugetare, întrucât estimarea
veniturilor bugetare pentru anul 2013 efectuat de MFP în baza proieciei principalilor indicatori macroeconomici pentru anul
2013 a fost mai optimist decât veniturile efectiv încasate la bugetul de stat.
Structura veniturilor realizate în anul 2013, în cuantum de 90.945,1 milioane lei, este urmtoarea:
- veniturile curente încasate au fost de 86.694,0 milioane lei, reprezentând 99,3% fa de prevederile bugetare definitive, din
care 80.175,2 milioane lei au fost venituri fiscale, 6.358,4 milioane lei au fost venituri nefiscale, iar 160,4 milioane lei au fost
contribuii de asigurri sociale;
- veniturile din capital au fost în sum de 299,8 milioane lei, cu 20,4 milioane lei peste nivelul prevederilor bugetare
definitive, reprezentând 0,3% în totalul veniturilor i sunt formate, în principal, din:
venituri obinute în procesul de stingere a creanelor bugetare, 239,3 milioane lei (79,8%);
venituri din vânzarea locuinelor construite din fondurile statului, 31,5 milioane lei (10,5%);
venituri din valorificarea unor bunuri ale instituiilor publice, 9,2 milioane lei (3,1%).
- veniturile din operaiuni financiare încasate au fost de 6,6 milioane lei i reprezint încasri din rambursarea
împrumuturilor acordate;
- sumele primite de la UE/ali donatori în contul plilor efectuate i prefinanri i realizate în anul 2013 au fost în
cuantum de 4.309,9 milioane lei, cu 2.732,5 milioane lei (38,8%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive, reprezint 4,7%
în totalul veniturilor încasate i sunt formate în principal din Fondul de Coeziune, în sum de 2.248,4 milioane lei (52,2%) i
Fondul European de Dezvoltare Regional, în sum de 843,0 milioane lei (19,6%);
- sumele în curs de distribuire realizate în 2013 au fost de 365,2 milioane lei i reprezint sume încasate pentru bugetul de
stat în contul unic, în curs de distribuire.
Grafic, cuantumul veniturilor încasate la bugetul de stat se prezint astfel:
Pagina30

Situaia analitic a încasrii principalelor venituri fiscale în exerciiul bugetar 2013 se prezint astfel:
- impozitul pe profit încasat în sum de 10.893,2 milioane lei a fost cu 119,3 milioane lei peste nivelul prevederilor bugetare
definitive i reprezint 12,0% în totalul veniturilor încasate, din care 10.838,4 milioane lei de la agenii economici (99,5%) i
58,4 milioane lei (0,5%) de la bncile comerciale;
- alte impozite pe venit, profit i câtiguri din capital de la persoane juridice, în sum de 1.253,0 milioane lei, au fost cu
12,0 milioane lei sub nivelul prevederilor bugetare definitive i reprezint 1,4% din totalul veniturilor încasate, fiind formate,
în principal, din:
impozit pe veniturile realizate de persoanele juridice nerezidente, 608,6 milioane lei (48,6%);
impozit pe venitul microîntreprinderilor, 556,6 milioane lei (44,4%);
impozit pe dividende datorat de persoane juridice, 83,8 milioane lei (6,7%).
- impozitul pe venit, în sum de 22.512,5 milioane lei, este cu 77,3 milioane lei sub prevederile bugetare definitive i
reprezint 24,8% din totalul veniturilor încasate, fiind în cretere cu 8,6% fa de anul 2012. Impozitul pe veniturile din salarii
a fost de 16.272,4 milioane lei, cu 1.329,9 milioane lei mai mult decât în anul 2012.
Aceast cretere a fost influenat de creterea numrului de salariai cu 2%, creterea câtigului salarial mediu brut cu 5,2%,
stabilirea salariului de baz minim brut pe ar garantat în plat la suma de 750 lei lunar (începând cu 01.02.2013), respectiv
800 lei lunar (începând cu 01.07.2013).
milioanelei
0 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 60.000
10.824,70
Impozitulpeprofit
10.893,20
Alteimpozitepevenit,profiticâtiguridincapitalde 959,6
lapersoanejuridice 1.253,00
20.731,40
Impozitpevenit
22.512,50
50.516,00
Taxa pe valoarea adugat
51.827,00
18.910,80
Accize
19.798,00
Taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii 1.688,10

bunurilor sau pe desf urarea de activiti 2.604,80
Venituriîncadrateînresurselepropriialebugetului 707,3
UniuniiEuropene 620
2012 2013
Pe parcursul execuiei bugetare, din impozitul pe venit s-au defalcat pentru unitile administrativ-teritoriale, 14.619,3 milioane
lei, reprezentând 16,1% din totalul veniturilor încasate.

- taxa pe valoarea adugat a fost în sum de 51.827,0 milioane lei, reprezentând 58,7% din totalul veniturilor încasate i a
avut o evoluie pozitiv, înregistrând o cretere de 2,6%, comparativ cu anul 2012.
Taxa pe valoarea adugat încasat a fost de 67.474,4 milioane lei, încasrile reprezentând majorri de întârziere aferente
acesteia au fost de 781,3 milioane lei, iar taxa pe valoarea adugat restituit a fost de 16.428,7 milioane lei.
În cursul anului 2013, din totalul încasrilor TVA s-au defalcat pentru unitile administrativ-teritoriale sume în cuantum de
15.216,7 milioane lei, cu 287 milioane lei mai mult decât în anul 2012, pentru:
a) finanarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraelor, municipiilor, sectoarelor i la cel al municipiului
Bucureti, 10.691,6 milioane lei;
b) echilibrarea bugetelor locale, 2.071,4 milioane lei;
c) finanarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeelor, 2.110,0 milioane lei;
d) finanarea cheltuielilor privind drumurile judeene i comunale, 367,5 milioane lei;
e) restituiri din sume defalcate din TVA acordate în anul precedent – 23,8 milioane lei.
Comparativ cu anul 2012, când finanarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraelor, municipiilor,
sectoarelor i la cel al Municipiului Bucureti a fost de 9.208,9 milioane lei, în anul 2013 s-a înregistrat o cretere cu 1.482,7
milioane lei.
O uoar cretere a finanrii s-a înregistrat la nivelul judeelor, respectiv 2.210,0 milioane lei în anul 2013 fa de 1.973,7
milioane lei în anul 2012, în schimb finanarea destinat echilibrrii bugetelor locale a fost mai mic, de numai 2.071,4
milioane lei, fa de 3.386,9 milioane lei în anul 2012, deci o scdere de 1.315,5 milioane lei.
Finanarea cheltuielilor privind drumurile judeene i comunale a rmas constant, respectiv 367,2 milioane lei, în anul 2012
i 367,5 milioane lei, în anul 2013.
- accize. Veniturile realizate din accize au fost în sum de 19.798,0 milioane lei, reprezentând 21,8% din totalul veniturilor
încasate, cu doar 887,2 milioane lei mai mari, în valoare absolut, comparativ cu anul 2012.
Comparativ cu anul 2012, când s-au încasat 18.910,8 milioane lei, se constat o cretere de 4,7%, datorat în principal:
majorrii accizei la motorin, cu data de 1 ianuarie 2013;
majorrii accizei la bere, cu data de 1 februarie 2013;
majorrii accizei la igarete, cu data de 1 aprilie 2013;
majorrii accizei la alcool i introducerii de accize la unele produse de lux, cu data de 1 septembrie 2013;
majorrii cursului de schimb valutar cu 5,1% fa de anul anterior.
- taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii bunurilor sau pe desfurarea de activiti, în sum de 2.604,8
milioane lei, reprezint 2,9% din totalul veniturilor încasate, mai mari decât în anul 2012 cu 916,7 milioane lei, fiind formate,
în principal, din:
taxe i tarife pentru eliberarea de licene i autorizaii de funcionare, 1.491,2 milioane lei, în cretere cu 38,7% fa de
anul 2012;
taxe pentru jocurile de noroc, 654,1 milioane lei;
taxa pe activitatea de prospeciune, explorare i exploatare a resurselor minerale, 22,1 milioane lei.
În acelai timp au fost rambursate venituri reprezentând:
taxe speciale pentru autoturisme i autovehicule la prima înmatriculare în România, în sum de 24,5 milioane lei;
taxa de poluare pentru autovehicule de compensat/restituit 11,0 milioane lei.
- venituri încadrate în resursele proprii ale bugetului Uniunii Europene, în sum de 620,0 milioane lei, reprezentând
0,7% din totalul veniturilor încasate, sunt formate în principal din taxe vamale în sum de 590,9 milioane lei (95,3%).
Comparativ cu anul 2012, în anul 2013 încasrile din taxe vamale la bugetul de stat au înregistrat o descretere cu 12,3%
(707,3 milioane lei în anul 2012).
Prezentarea cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2013 în structura economic
Plile efectuate din cheltuielile bugetului de stat în anul 2013, în sum de 110.128,0 milioane lei, sunt cu 5.098,2 milioane lei
(4,5%) sub nivelul creditelor bugetare definitive aprobate în sum de 115.226,2 milioane lei.
În structura economic, comparativ cu anul 2012, execuia cheltuielilor bugetului de stat se prezint astfel:
- milioane lei -
Pli efectuate Pondere în total pli
Denumire indicator
2012 2013 2012 2013
1 2 3 4 5
Total cheltuieli 104.569,80 110.128,00 100 100
- Cheltuieli de personal 17.141,60 19.890,10 16,4 18,1
- Bunuri i servicii 4.429,50 4.405,50 4,2 4
- Dobânzi 9.221,10 9.208,10 8,8 8,4
- Subvenii 3.996,20 3.290,40 3,8 3
- Transferuri între uniti ale administraiei publice 24.843,50 27.854,80 23,8 25,3
- Alte transferuri 11.405,50 11.251,50 10,9 10,2
- Proiecte cu finanare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, din care:

10.490,0 12.031,90 10 10,9
Pagina32

1 2 3 4 5
Finanare de la Uniunea European 2.835,70 4.266,70 2,7 3,9
- Asisten social 13.645,00 13.368,90 13,1 12,1
- Alte cheltuieli 1.812,30 1.980,80 1,8 1,8
- Cheltuieli aferente programelor cu finanare rambursabil 3.165,40 2.409,20 3 2,2
- Active nefinanciare 2.085,90 1.794,40 2 1,6
- Active financiare 22,5 651,6 - 0,6
- Împrumuturi 96,9 35 0,1 -
- Rambursri de credite 2.642,40 2.627,40 2,5 2,4
- Pli efectuate în anii precedeni i recuperate în anul curent -428 -671,6 -0,4 -0,6
Grafic, structura economic a cheltuielilor bugetului de stat în anul 2013 se prezint astfel:
Transferuri între uniti ale
administraiei publice
25,3%
Cheltuieli de personal
18,1%
Alte transferuri Asisten social

Dobânzi 10,2% 12,1%
8,4%
Bunuri i
servicii Subvenii Rambursri de credite
Alte cheltuieli Active nefinanciare
4,0% 3,0% 1,6% Active financiare 2,4%
1,8%
0,6%
Proiecte cu finanare din Cheltuieli aferente programelor Pli efectuate în anii

fonduri externe nerambursabile cu finanare rambursabil precedeni i recuperate în anul
(FEN) postaderare 2,2% curent
10,9% -0,6%
Prezentarea cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2013, în structur funcional

În structur funcional, execuia cheltuielilor bugetului de stat în anul 2013 se prezint astfel:
- milioane lei -
Credite % fa de
Pli Pondere
Denumire indicator bugetare creditele
efectuate în total%
definitive definitive
0 1 2 3=2/1 4
TOTAL CHELTUIELI: 115.226,2 110.128,0 95,5 100,0
Partea I 45.411,9 42.436,0 93,4 38,5
SERVICII PUBLICE GENERALE
Autoriti publice i aciuni externe 11.860,4 11.212,4 94,5 10,2
Cercetare fundamental i cercetare-dezvoltare 1.389,4 1.365,3 98,2 1,2
Alte servicii publice generale 1.348,8 966,8 71,6 0,9
Tranzacii privind datoria public i împrumuturi 13.238,7 11.398,7 86,1 10,4
Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraiei 17.574,6 17.492,8 99,5 15,9
Partea a II-a 18.483,7 18.428,4 99,7 16,7
APRARE, ORDINE PUBLIC I SIGURAN
NA
IONAL
Aprare 4.983,4 4.967,6 99,6 4,5
Ordine public i siguran naional 13.500,3 13.460,8 99,7 12,2
Partea a III-a 26.121,6 25.477,9 97,5 23,1
CHELTUIELI SOCIAL CULTURALE
Învmânt 4.187,1 3.867,2 92,3 3,5
Sntate 2.827,5 2.725,3 96,3 2,5
Cultur, recreere i religie 1.730,0 1.700,9 98,3 1,5
Asigurri i asisten social 17.377,0 17.184,5 98,8 15,6
Partea a IV-a 3.180,1 2.839,8 89,2 2,6
SERVICII I DEZVOLTARE PUBLIC, LOCUIN
E, MEDIU I APE
Locuine, servicii i dezvoltare public 1.385,2 1.272,9 91,8 1,2
Protecia mediului 1.794,9 1.566,9 87,2 1,4
Partea a V-a 22.028,9 20.945,9 95,0 19,0
AC
IUNI ECONOMICE
Aciuni generale economice, comerciale i de munc 2.966,0 2.677,9 90,2 2,4
Combustibili i energie 167,1 162,9 97,4 0,1
Industria extractiv, prelucrtoare i construcii 153,3 127,5 83,1 0,1
Agricultur, silvicultur, piscicultur i vântoare 6.111,2 5.811,8 95,1 5,3
Transporturi 12.347,9 11.904,9 96,4 10,8
Comunicaii 156,1 149,0 95,5 0,1
Cercetare i dezvoltare în domeniul economic 88,6 85,8 96,7 0,1
Alte aciuni economice 38,7 26,1 67,3 0,0

Grafic, structura funcional, pe pri, a principalelor cheltuieli ale bugetului de stat în anul 2013 se prezint astfel:
38,6%
23,1%
19,0%
16,7%
2,6%
Servicii publice Aprare, ordine Cheltuieli social Servicii i dezvoltare Aciuni economice
generale public i siguran culturale public, locuine,
naional mediu i ape

Analiza acurateei programrii necesarului de credite bugetare în anul 2013 de ctre ordonatorii principali de credite ai
bugetului de stat
Execuia bugetului unui ordonator principal de credite se exprim de regul raportând plile înregistrate la finele anului la
prevederile bugetare finale. De cele mai multe ori, prin aceast metod se ajunge la o execuie apropiat de 100%, cu mici
diferene procentuale într-un sens sau altul, îns trebuie avut în vedere faptul c, în cursul anului, odat cu efectuarea rectifi-
crilor bugetare, prevederile bugetare sunt corectate ctre nivelul execuiei efective la acel moment pentru un anumit capitol
bugetar, aa cum a artat practica ultimilor ani.
Pentru a msura eficiena i acurateea programrii bugetare îns este mai concludent raportarea plilor efective la preve-
derile bugetare iniiale. În tabelul de mai jos se poate observa situaia comparativ a execuiei, raportat atât la prevederile
finale, cât i la prevederile iniiale, pentru fiecare ordonator principal al bugetului de stat:
Execuia bugetului de stat pentru anul 2013 raportat la prevederile iniiale i finale
- mii lei -
Procent Procent
Prevederi Prevederi
Nr. Pli la execuie din execuie
Denumirea ordonatorului principal de credite bugetare bugetare
crt. 31.12.2013 prevederi din prevederi
iniiale finale
iniiale finale
1 2 3 4 5 6 7
1 ACADEMIA ROMÂN 252.602 245.381 243.598 96,44 99,27
2 ADMINISTRA
IA PREZIDEN
IAL 26.009 24.736 24.053 92,48 97,24
3 AGEN
IA NA
IONAL DE INTEGRITATE 27.195 29.787 24.495 90,07 82,23
4 AGEN
IA NA
IONAL DE PRES AGERPRESS 13.504 13.504 13.363 98,96 98,96
5 AUTORITATEA ELECTORAL PERMANENT 14.368 16.218 16.138 112,32 99,51
AUTORITATEA NA
IONAL DE SUPRAVEGHERE A PRELUCR RII 3.460 2.894 2.853 82,46 98,59
6
DATELOR CU CARACTER PERSONAL
AUTORITATEA NA
IONAL SANITAR-VETERINAR I PENTRU 448.087 433.600 417.439 93,16 96,27
7
SIGURAN
A ALIMENTELOR
8 AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI 20.825 20.694 20.419 98,05 98,67
9 AUTORITATEA NA
IONAL PENTRU RESTITUIREA PROPRIET
II 0 466.179 464.814 0,00 99,71
10 AVOCATUL POPORULUI 5.623 5.804 5.665 100,74 97,60
11 CAMERA DEPUTA
ILOR 198.291 207.939 204.918 103,34 98,55
12 CONSILIUL CONCUREN
EI 63.646 45.148 44.794 70,38 99,22
13 CONSILIUL ECONOMIC I SOCIAL 2.757 2.872 2.786 101,05 97,00
14 CONSILIUL LEGISLATIV 5.301 5.298 5.286 99,73 99,78
15 CONSILIUL NA
IONAL AL AUDIOVIZUALULUI 8.451 8.299 8.263 97,77 99,57
16 CONSILIUL NA
IONAL DE SOLU
IONARE A CONTESTA
IILOR 9.942 10.190 10.118 101,77 99,29
17 CONSILIUL NA
IONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMIN RII 4.419 4.510 4.393 99,41 97,41
18 CONSILIUL NA
IONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURIT
II 12.185 12.725 12.590 103,32 98,94
19 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII 75.552 86.737 86.239 114,15 99,43
20 CURTEA CONSTITU
IONAL 15.260 14.344 14.119 92,52 98,43
21 CURTEA DE CONTURI 195.705 201.454 197.116 100,72 97,85
22 ÎNALTA CURTE DE CASA
IE I JUSTI
IE 61.110 68.315 67.976 111,24 99,50
23 INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN 29.116 26.868 24.726 84,92 92,03
24 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE 564.842 630.059 600.454 106,30 95,30
25 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE 7.972.817 8.381.477 8.343.678 104,65 99,55
26 MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLT RII RURALE 5.562.740 5.609.227 5.360.625 96,37 95,57
27 MINISTERUL AP R RII NA
IONALE 5.194.905 5.713.596 5.695.640 109,64 99,69
28 MINISTERUL CULTURII 546.064 536.369 524.941 96,13 97,87
29 MINISTERUL DEZVOLT RII REGIONALE I ADMINISTRA
IEI PUBLICE 2.179.910 3.278.385 2.753.426 126,31 83,99
30 MINISTERUL ECONOMIEI 1.164.991 1.125.732 871.440 74,80 77,41
31 MINISTERUL EDUCA
IEI NA
IONALE 5.298.804 4.984.477 4.640.807 87,58 93,11
32 MINISTERUL FINAN
ELOR PUBLICE 2.785.351 2.656.007 2.608.422 93,65 98,21
33 MINISTERUL FINAN
ELOR PUBLICE – AC
IUNI GENERALE 23.454.577 20.957.685 18.687.719 79,68 89,17
34 MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE 172.886 124.870 76.905 44,48 61,59
35 MINISTERUL JUSTI
IEI 2.301.551 2.763.992 2.751.910 119,57 99,56
36 MINISTERUL MEDIULUI I SCHIMB RILOR CLIMATICE 2.084.271 2.195.148 1.926.878 92,45 87,78
Pagina34

1 2 3 4 5 6 7
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC
IEI SOCIALE I 30.440.524 28.809.825 28.652.619 94,13 99,45
37
PERSOANELOR VÂRSTNICE
38 MINISTERUL PUBLIC 651.144 758.462 753.029 115,65 99,28
39 MINISTERUL S N T
II 7.226.673 8.544.536 8.327.460 115,23 97,46
40 MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMA
IONAL 199.186 156.720 149.697 75,15 95,52
41 MINISTERUL TINERETULUI I SPORTULUI 302.374 271.622 264.069 87,33 97,22
42 MINISTERUL TRANSPORTURILOR 7.291.157 6.240.127 5.828.741 79,94 93,41
43 OFICIUL NA
IONAL DE PREVENIRE I COMBATERE A SP L RII BANILOR 14.787 9.909 9.828 66,46 99,18
44 OFICIUL REGISTRULUI NA
IONAL AL INFORMA
IILOR SECRETE DE STAT 9.427 9.033 8.882 94,22 98,33
SECRETARIATUL DE STAT PENTRU RECUNOATEREA MERITELOR 2.109 1.837 1.764 83,62 96,00
45 LUPT TORILOR ÎMPOTRIVA REGIMULUI COMUNIST INSTAURAT ÎN ROMÂNIA
ÎN PERIOADA 1945-1989
46 SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI 7.345.476 7.318.916 7.181.130 97,76 98,12
47 SENATUL ROMÂNIEI 85.140 94.859 94.598 111,11 99,72
48 SERVICIUL DE INFORMA
II EXTERNE 182.615 196.715 196.570 107,64 99,93
49 SERVICIUL DE PROTEC
IE I PAZ 191.278 188.242 188.002 98,29 99,87
50 SERVICIUL DE TELECOMUNICA
II SPECIALE 248.424 254.820 254.698 102,53 99,95
51 SERVICIUL ROMÂN DE INFORMA
II 1.031.598 1.099.642 1.098.499 106,49 99,90
52 SOCIETATEA ROMÂN DE RADIODIFUZIUNE 186.094 186.094 185.271 99,56 99,56
53 SOCIETATEA ROMÂN DE TELEVIZIUNE 174.217 174.353 174.185 99,98 99,90
TOTAL GENERAL 116.359.340 115.226.233 110.128.049 94,64 95,58
Din analiza datelor prezentate în tabel se poate observa c, în cazul unui numr de 18 ordonatori principali de credite, repre-
zentând 33,9% din numrul ordonatorilor principali ai bugetului de stat, abaterea procentual între prevederile iniiale i plile
efective depete 10%, ceea ce indic un nivel destul de sczut al acurateei programrii bugetare.
În ansamblu, se observ o execuie bugetar de 95,58% dac ne raportm la prevederile finale, i de 94,64% dac ne raportm
la prevederile iniiale, fapt ce ar putea conduce la ideea c ordonatorii principali de credite au avut o programare bugetar
foarte apropiat de necesitile reale. Îns o analiz în structur evideniaz faptul c au existat ordonatori principali de credite
pentru care s-a subestimat semnificativ necesarul de credite bugetare i ordonatori pentru care s-a supraestimat semnificativ
necesarul de credite bugetare.
Astfel, dintre ordonatorii bugetului de stat pentru care s-au subestimat creditele bugetare la momentul întocmirii proiectului de
buget se remarc:
x Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice – prevederi iniiale de 2.179.910 mii lei/prevederi finale de
3.278.385 mii lei/pli efective 2.753.426 mii lei (126,31% fa de prevederile iniiale);
x Ministerul Justiiei – prevederi iniiale de 2.301.551 mii lei/prevederi finale de 2.763.992 mii lei/pli efective 2.751.910 mii lei
(119,57% fa de prevederile iniiale);
x Ministerul Public – prevederi iniiale de 651.144 mii lei/prevederi finale de 758.462 mii lei/pli efective 753.029 mii lei
x Ministerul Sntii – prevederi iniiale de 7.226.673 mii lei/prevederi finale de 8.544.536 mii lei/pli efective 8.327.460 mii
lei (115,23% fa de prevederile iniiale);
x Consiliul Superior al Magistraturii – prevederi iniiale de 75.552 mii lei/prevederi finale de 86.737 mii lei/pli efective 86.239
mii lei (114,15% fa de prevederile iniiale).
Aceste subevaluri ale necesarului de credite bugetare la momentul iniial al întocmirii proiectelor de buget conduc la
exercitarea de presiuni în cursul anului asupra resurselor bugetului de stat, concretizate în efectuarea de rectificri bugetare
sau recurgerea la resursele Fondului de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului.
Supraestimri ale necesarului de credite bugetare se remarc la urmtorii ordonatori de credite:
x Ministerul Fondurilor Europene – prevederi iniiale de 172.886 mii lei/prevederi finale de 124.870 mii lei/pli efective 76.905
mii lei (44,48% fa de prevederile iniiale);
x Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor – prevederi iniiale de 14.787 mii lei/prevederi finale de 9.909
mii lei/pli efective 9.828 mii lei (66,46% fa de prevederile iniiale);
x Ministerul Economiei – prevederi iniiale de 1.164.991 mii lei/prevederi finale de 1.125.732 mii lei/pli efective 871.440 mii lei
x Ministerul pentru Societatea Informaional – prevederi iniiale de 199.186 mii lei/prevederi finale de 156.720 mii lei/pli
efective 149.697 mii lei (75,15% fa de prevederile iniiale);
x Ministerul Finanelor Publice – Aciuni Generale – prevederi iniiale de 23.454.577 mii lei/prevederi finale de 20.957.685 mii
lei/pli efective 18.687.719 mii lei (79,68% fa de prevederile iniiale).
O situaie aparte se întâlnete în cazul Ministerului Finanelor Publice – Aciuni Generale. Acest ordonator principal de credite
înregistreaz un grad ridicat al supraestimrii necesarului de credite bugetare în etapa iniial de fundamentare a bugetului i,
totodat, contribuie cu 25,21% la totalul creditelor bugetare cedate la Fondul de rezerv pe parcursul anului 2013 (118.419 mii
lei credite bugetare cedate). Aceast situaie de fapt poate conduce la concluzia c supradimensionarea iniial a bugetului
Ministerului Finanelor Publice – Aciuni Generale a favorizat alimentarea Fondului de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului.

Curtea de Conturi consider c este necesar un nivel de responsabilitate mai ridicat atât la nivelul ordonatorilor de credite, cât
i la nivelul direciilor din cadrul Ministerului Finanelor Publice implicate în elaborarea proiectului de buget al Ministerului Finan-
elor Publice – Aciuni Generale.
Astfel, este oportun efectuarea unei analize aprofundate la nivelul fiecrui ordonator de credite care înregistreaz o abatere
mai mare de 10% fa de prevederile iniiale, pentru a identifica cauzele care au determinat acest nivel de abatere i a lua,
dup caz, msurile necesare pentru corectarea deficienelor în programare.
Analiza deficitului bugetului de stat la 31.12.2013
Execuia bugetului de stat la data de 31 decembrie 2013 s-a încheiat cu un deficit de 19.182,9 milioane lei.
Din analiza rezultatului execuiei bugetului de stat la 31 decembrie 2013, comparativ cu 31 decembrie 2012 (când deficitul
bugetar a fost de 18.551,0 milioane lei), se constat o cretere de 3,4%, iar în valori absolute 631,9 milioane lei.
Deficitul bugetului de stat pe anul 2013, comparativ cu anul 2012, precum i ponderea acestuia în PIB este prezentat în
tabelul urmtor:
- milioane lei -
Realizat Pondere în PIB
INDICATORI
2012 2013 2012 2013
Deficit (18.551,0) (19.182,9) (3,2) (3,0)
* Produsul intern brut luat în calcul pentru anul 2012 este de 587.499,4 milioane lei, iar pentru anul 2013 este 639.271,9 milioane lei.
Analiza deficitului bugetului general consolidat la 31.12.2013

Bugetul general consolidat este definit prin art. 3 alin. (2) din Legea nr. 69/2010 a responsabilitii fiscal-bugetare, cu modificrile i
completrile ulterioare, ca ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurrilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unitilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei
Statului, bugetele instituiilor publice autonome, bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, din
bugetul asigurrilor sociale de stat i din bugetele fondurilor speciale, dup caz, bugetele instituiilor publice finanate integral din
venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobânzi i
alte costuri se asigur din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum i al altor entiti clasificate în
administraia public, agregate, consolidate i ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un întreg.
În acelai timp, în OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România i Fondul Monetar Internaional,
convenit prin Scrisoarea de intenie transmis de autoritile române, semnat la Bucureti la 24 aprilie 2009, i prin Decizia
Consiliului director al Fondului Monetar Internaional din 4 mai 2009, precum i a Scrisorii suplimentare de intenie, semnat de
autoritile române la data de 8 septembrie 2009 i aprobat prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaional din
21 septembrie 2009, Anexa II, Memoriu Tehnic de Înelegere, „bugetul general consolidat include entitile definite în bugetul pe
2009. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitile autofinanate incluse în buget etc.), autoritile locale,
fondurile de asigurri sociale (pensii, sntate i omaj), Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din România i
Administraia Fondului „Proprietatea". Prezenta definiie a bugetului general consolidat include, de asemenea, orice fonduri noi sau
alte programe speciale bugetare i extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfura
operaii de natur fiscal, aa cum se definete în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001.“
Bugetul general consolidat elaborat ofer structurilor de decizie (Guvern, MFP, BNR, Comisia Naional de Prognoz), precum
i organismelor financiare internaionale (Comisia European, Banca Mondial, FMI) i ageniilor de rating informaii agregate
despre finanele publice.
Contribuia deficitului/excedentului fiecrui buget component al bugetului general consolidat la calculul deficitului bugetar
(varianta cash), se prezint astfel:
- milioane lei -
Nr.
Bugetul Suma
crt.
1 Bugetul de stat -19.429,80*
2 Bugetul UAT -1.217,50
3 Bugetul asigurrilor sociale de stat 200,6
4 Bugetul asigurrilor pentru omaj -8,8
5 Fondul naional de asigurri sociale de sntate -21,3
6 Credite externe ministere -105,3
7 Bugetul instituiilor publice finanate integral sau parial din venituri proprii 197,1
8 Fonduri externe nerambursabile 0
9 Bugetul trezoreriei statului 368,5
10 Bugetul CNADNR -652,5
11 Transferuri între bugete 0
12 Total BGC -20.668,90
13 Operaiuni financiare 4.874,90
14 Bugetul general consolidat -15.794,00
- % PIB - -2,47
Sursa: MFP, iar PIB-ul este cel calculat de ctre Institutul Naional de Statistic pentru anul 2013, respectiv de 639.271,9 milioane lei.
* La calculul deficitului nu a fost inclus suma de 246,9 milioane lei, reprezentând venituri primite de la UE în contul anilor anteriori, conform
reglementrilor europene.
Pagina36

Grafic, situaia veniturilor, cheltuielilor i deficitului din documentul privind bugetul general consolidat se prezint astfel:
Finanarea deficitului bugetului general consolidat

Deficitul bugetului general consolidat, în sum de 15.794,0 milioane lei, aferent anului 2013 (care include i deficitul bugetului
de stat), în cot de 2,47% din PIB (varianta cash), a fost finanat din surse interne (74%) i din surse externe (26%).
Finanarea deficitului bugetar a fost realizat prin emisiuni de certificate de trezorerie i obligaiuni de stat de tip benchmark
lansate pe piaa intern, emisiuni de titluri de stat în valut pe piaa intern i extern, împrumuturi temporare din dispo-
nibilitile contului curent general al trezoreriei statului, trageri din împrumuturile destinate finanrii de proiecte, precum i prin
trageri din împrumuturile contractate de unitile administrativ-teritoriale.
Fondul de rezerv bugetar i Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului
Fondul de rezerv bugetar i Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului se includ în bugetul de stat fiind prevzute prin
legea bugetar anual i se repartizeaz ordonatorilor principali de credite pe baz de hotrâri ale Guvernului.
Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului este destinat pentru finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute ale
unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat i ai bugetelor locale, aprute în timpul exerciiului bugetar (art. 30 alin.
(2) din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice).
Prin modificrile aduse Legii nr. 500/2002 prin Legea nr. 270/2013, Guvernul poate aproba introducerea în bugetele ordo-
natorilor principali de credite a acelor subdiviziuni ale clasificaiei bugetare necesare reflectrii destinaiei sumelor alocate din
Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului, dac acestea nu existau, anterior actelor normative în cauz, în bugetul
aprobat ordonatorului principal de credite.
Alocarea sumelor ctre bugetele locale se realizeaz prin majorarea sumelor defalcate din TVA, în cazul sumelor alocate din
Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului, sau prin transferuri de la bugetul de stat ctre bugetele locale, în cazul
sumelor alocate din Fondul de intervenie.
Majorarea Fondului de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului pe parcursul unui an bugetar se realizeaz prin creditele
bugetare anulate la propunerea ordonatorilor principali de credite finanai din bugetul de stat, ca urmare a amânrii sau
desfiinrii unor sarcini pentru care au fost prevzute sume prin legea anual a bugetului de stat, prin rectificrile bugetare care
au loc pe parcursul anului, precum i prin disponibilizarea unor sume defalcate din TVA, neutilizate, alocate ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor locale.
Fondul de intervenie se repartizeaz unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat i ai bugetelor locale, cu scopul
înlturrii efectelor unor calamiti naturale i sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. Pe parcursul unui an, acest fond poate fi
majorat cu sume din Fondul de rezerv bugetar, în funcie de necesitile privind asigurarea sumelor necesare pentru înl-
turarea calamitilor naturale.
Curtea de Conturi a urmrit în principal:
x modul de gestionare i monitorizare a sumelor aflate la dispoziia Guvernului din Fondul de rezerv bugetar i Fondul de
intervenie;
x existena i modul de aplicare a procedurilor de derulare a acestor fonduri;
x modul de implicare a MFP în realizarea procesului legislativ prin care se aloc fondurile respective (de exemplu: modul de
avizare a proiectelor de hotrâri ale Guvernului, evidena la zi a disponibilului soldurilor conturilor asociate fondurilor de
rezerv bugetar i intervenie, analiza necesitii i oportunitii cheltuielilor solicitate/realizate din aceste fonduri etc.).

a. Constituirea fondurilor la dispoziia Guvernului
Prin Legea bugetului de stat nr. 5/2013, Fondul de rezerv bugetar a fost aprobat iniial în sum de 200.000 mii lei pentru
finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute aprute pe parcursul exerciiului bugetar al anului 2013. În anul 2013, Fondul
de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului a fost majorat cu suma de 76.550 mii lei, prin OG nr. 17/2013 i cu suma de
273.755 mii lei, prin OUG nr. 99/2013, ajungând la suma total de 550.305 mii lei.
Tot în anul 2013 au fost anulate credite bugetare aprobate prin bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat,
în sum de 469.732 mii lei, credite cu care a fost majorat Fondul de rezerv la dispoziia Guvernului, nivelul final ajungând la
suma de 1.020,0 milioane lei.
Luând în considerare cele de mai sus, precum i sumele transferate din fondul de rezerv pentru majorarea fondului de
intervenie la dispoziia Guvernului, în valoare de 28.727 mii lei, la data de 31.12.2013, din fondul de rezerv bugetar la
dispoziia Guvernului a rmas neutilizat suma de 50.911 mii lei, care a fost anulat de drept la finele anului 2013.
Majorarea Fondului de rezerv bugetar cu suma de 469.732 mii lei, realizat prin anularea creditelor bugetare s-a efectuat prin
disponibilizarea creditelor de ctre un numr de 39 de ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, cele mai reprezentative
ajustri realizându-se la:
- Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice, 164.626 mii lei (35,046%)
- Ministerul Finanelor Publice – Aciuni Generale, 118.419 mii lei (25,209%)
- Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice, 55.837 mii lei (11,886%)
- Ministerul Transporturilor, 43.768 mii lei (9,317%)
- Ministerul Educaiei Naionale, 18.777 mii lei (3,997%)
- Ministerul Finanelor Publice, 18.740 mii lei (3,989%)
- Ministerul Sntii, 14.957 mii lei (3,184%)
- Secretariatul General al Guvernului, 8.114 mii lei (1,727%)
- Ministerul Aprrii Naionale, 7.512 mii lei (1,599%)
Cu un nivel al creditelor bugetare cedate fondului de rezerv situat sub 1% din total se regsesc alte instituii i autoriti
publice, dintre care menionm:
- Ministerul Economiei, 4.589 mii lei (0,976%)
- Ministerul Culturii, 3.189 mii lei (0,678%)
- Ministerul pentru Societatea Informaional, 2.330 mii lei (0,496%)
- Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice, 1.503 mii lei (0,319%)
- Ministerul Afacerilor Interne, 1.245 mii lei (0,265%)
- Academia Român, 950 mii lei (0,202%)
- Autoritatea Naional pentru Restituirea Proprietilor, 734 mii lei (0,156%)
- Ministerul Afacerilor Externe, 732 mii lei (0,155%)
- Ministerul Fondurilor Europene, 730 mii lei (0,155%)
- Ministerul Tineretului i Sportului, 500 mii lei (0,106%)
Posibilitatea ca bugetele acestor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat s fie ajustate astfel pe parcursul execuiei
bugetare se poate explica prin supradimensionarea bugetelor în faza de programare bugetar, principalii ordonatorii
principali de credite fiind Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanelor Publice-
Aciuni Generale, Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice i Ministerul Transporturilor, care au alimentat în
proporie de 81,46% acest fond.
Prin Hotrâri ale Guvernului, din Fondul de rezerv bugetar aflat la dispoziia Guvernului a fost repartizat suma total de
940.399 mii lei, din care 807.220 mii lei (85,84%) pentru aciuni finanate din bugetul de stat i suma de 133.179 mii lei
(14,16%) pentru aciuni finanate din bugetele locale.
b. Utilizarea fondurilor la dispoziia Guvernului

b.1. Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului
Principalii beneficiari ai sumelor repartizate din Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului în anul 2013 au fost:
- Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice – 321.500 mii lei (39,83%), din care pentru:
- finanarea programului naional de dezvoltare local, a cheltuielilor urgente specifice sezonului rece, precum i pentru
plata arieratelor (228.500 mii lei);
- finanarea proiectelor potrivit Acordului dintre Guvernul României i Guvernul Republicii Moldova privind implementarea
Pagina38

programului de asisten tehnic i financiar în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de
euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureti la 27 aprilie 2010 (90 mii lei);
- finanarea cheltuielilor pentru achitarea ctre Comisia European a unei note de debit (3.000 mii lei).
- Ministerul Sntii – 299.313 mii lei (37,1%), din care pentru:
- majorarea veniturilor i cheltuielilor bugetului FNUASS pe 2013 pentru efectuarea plilor restante la spitale aferente
serviciilor medicale efectuate, raportate i validate în octombrie 2013 (200.000 mii lei);
- plata arieratelor înregistrate de unitile sanitare publice cu paturi din subordinea autoritilor administraiei publice
centrale i locale (76.092 mii lei);
- majorarea veniturilor i cheltuielilor bugetului FNUASS pe 2013 pentru efectuarea plilor restante la medicamente
compensate în cuantum de 90% pentru pensionarii cu venituri de pân la 700 lei/lun (12.500 mii lei);
- aprobarea planului naional de intervenie pentru prevenirea îmbolnvirii în mas a populaiei generate de epidemii i
pandemii… etc. la Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie Cantacuzino (10.000 mii lei);
- finanarea primei faze a programului de cooperare pentru dezvoltarea capabilitilor de chirurgie cardiac neonatal i
infantil în România (721 mii lei).
- Ministerul Afacerilor Interne – 89.020 mii lei (11,0%), din care pentru:
- asigurarea fondurilor necesare achitrii unor cheltuieli aferente obligaiilor de plat restante (87.000 mii lei);
- desfurarea în condiii de siguran a activitii specifice asigurrii i restabilirii ordinii publice (1.020 mii lei);
- organizarea, desfurarea i finanarea manifestrilor prilejuite de 1 Decembrie (1.000 mii lei);
- acordarea unui ajutor umanitar de urgen Guvernului Republicii Filipine ca urmare a taifunului (493 mii lei).
- Secretariatul General al Guvernului – 31.000 mii lei (3,8%) pentru susinerea cultelor, finalizarea lucrrilor la biserici din
Maramure, precum i pentru finalizarea lucrrilor la Mnstirea Stelea din Municipiul Târgovite.
- Ministerul Educaiei Naionale – 25.000 mii lei (3,1%), din care pentru:
- plata unor sume prevzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul
bugetar, pentru instituiile de învmânt superior de stat (15.000 mii lei);
- finanarea obiectivului de investiii „Spatii de educaie i cercetare” – ASE Bucureti (10.000 mii lei).
- Ministerul Justiiei – 12.800 mii lei (1,6%) Administraiei Naionale a Penitenciarelor pentru asigurarea cheltuielilor cu
utilitile i hrana persoanelor private de libertate din unitile sistemului administraiei penitenciarelor.
- Serviciul Român de informaii – 12.544 mii lei (1,6%) pentru asigurarea fondurilor necesare susinerii activitilor specifice
în domeniul siguranei naionale, precum i pentru organizarea, desfurarea i finanarea manifestrilor prilejuite de 1
Decembrie.
- Bugetele locale – 133.179 mii lei (14,16%), din care pentru:
- 32 de judee pentru finanarea drepturilor asistenilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaiilor
lunare (87.274 mii lei);
- 25 de judee – sume repartizate pentru plata salariilor, sporurilor, indemnizaiilor i a altor drepturi salariale în bani i
pentru plata sumelor prevzute prin hotrâri judectoreti în favoarea personalului din învmântul preuniversitar de
stat (25.905 mii lei);
- judeul Suceava, pentru continuarea lucrrilor la obiectivul de investiii „Spital Municipal Flticeni” (10.000 mii lei);
- judeul Bacu, pentru continuarea lucrrilor la obiectivul de investiii „Construire spital municipal Bacu” (10.000 mii lei).
În anul 2013, sumele alocate din fondul de rezerv bugetar ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale au
înregistrat o scdere însemnat fa de anul 2012 (- 83,16%), când sumele alocate au fost de 790.859 mii lei.
De asemenea, au mai fost alocate i alte sume mai mici unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în principal
pentru finanarea unor aciuni specifice domeniului de activitate al acestora.
Concluzii
Din analiza execuiei bugetare pentru anul 2013, Curtea de Conturi a constatat c Fondul de rezerv bugetar a fost majorat
de aproximativ 5 ori pe parcursul exerciiului financiar 2013 fa de prevederile iniiale, continuându-se practica întâlnit
în anii precedeni de alocare de sume importante din Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului prin emiterea de
hotrâri de Guvern între dou rectificri bugetare pentru aciuni care nu s-au dovedit a fi urgente sau neprevzute.
În anul 2013 a fost emis un numr de 38 de hotrâri de Guvern prin care s-au alocat sume din Fondul de rezerv bugetar la
dispoziia Guvernului diverilor ordonatori de credite, precum i bugetelor locale.
Sumele din Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului sunt primite de ordonatorii de credite, fr a exista obligaia
de a fi rambursate i fr a exista un control din partea MFP privind atingerea obiectivului final prevzut în actul
normativ prin care au fost alocate.
S-a constatat c prin alocri din fondul de rezerv s-au remediat unele erori de programare bugetar ale ordonatorilor
principali de credite, aa cum este cazul Ministerului Justiiei care nu i-a programat eficient resursele bugetare necesare
pentru asigurarea cheltuielilor cu utilitile i hrana persoanelor private de libertate din unitile sistemului administraiei peniten-

ciare, al Ministerului Afacerilor Interne care, de asemenea, nu i-a programat resurse suficiente în faza de elaborare a pro-
iectului de buget pentru anul 2013 pentru asigurarea fondurilor necesare achitrii drepturilor restante de echipament cuvenite
cadrelor militare i poliitilor, al MFP i al Înaltei Curi de Casaie i Justiie, care au avut nevoie de resurse suplimentare pentru
achitarea contribuiilor restante datorate de angajator, aferente salariilor lunii noiembrie 2013.
Din categoria cheltuielilor finanate din bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat sau din bugetele locale
care nu au caracter urgent sau neprevzut se remarc susinerea cultelor, lucrri de investiii la diverse obiective fr a exista o
motivare a existenei prioritii fa de alte obiective de investiii în curs.
Curtea de Conturi a constatat inexistena unor modificri semnificative în realizarea procesului legislativ prin care se
aloc fondurile fa de perioada anterioar.
Astfel, i în anul 2013 s-a meninut practica din anii anteriori, prin care, în edinele de Guvern, ministrul finanelor publice
prezenta soldul la zi al disponibilului acestui Fond, iar Guvernul a alocat sume prin diferite hotrâri. Notele de fundamentare
întocmite de ordonatorii de credite nu au fost evaluate de reprezentanii MFP.
Nu au existat criterii clare i formalizate de clasificare a cheltuielilor care au fost finanate din Fondul de rezerv
bugetar în vederea includerii acestora în categoria cheltuielilor urgente sau neprevzute.
Repartizarea i utilizarea acestor fonduri au fost realizate într-un mod similar cu cel din perioadele anterioare prin lsarea în
seama iniiatorilor de proiecte de hotrâri ale Guvernului a evalurii i încadrrii cheltuielilor care urmeaz a fi finanate din
aceste fonduri.
Fondul de rezerv la dispoziia Guvernului nu a fost utilizat în scopul pentru care a fost creat, alocrile realizându-se fr criterii
transparente, acest fond reprezentând de fapt o modalitate de a suplimenta bugetele unor ordonatori de credite fr a fi nevoie
de aprobarea Parlamentului, funcionând practic ca un buget paralel fr control parlamentar. Totui, se remarc scderea
considerabil a alocrilor din fondul de rezerv, la 940.399 mii lei în anul 2013, fa de 1.539.843 mii lei în anul 2012, ceea ce
reprezint o scdere cu 38,92%.
b.2. Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului
Prin Legea bugetului de stat nr. 5/2013 pentru Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului au fost prevzute credite bugetare
iniiale în sum de 7.000 mii lei pentru finanarea unor cheltuieli urgente în vederea înlturrii efectelor unor calamiti naturale
i sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.
În anul 2013, Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului a fost majorat din Fondul de rezerv bugetar la dispoziia
Guvernului cu suma de 28.727 mii lei. În anul 2013, din Fondul de intervenie a fost utilizat suma de 34.727 mii lei, astfel c la
31.12.2013 suma rmas neutilizat a fost de 1.000 mii lei.
Utilizarea Fondului de intervenie a fost reglementat prin urmtoarele hotrâri ale Guvernului:
x Prin HG nr. 16/2013 s-a alocat suma de 4.000 mii lei judeului Tulcea pentru punerea în siguran a lucrrilor hidrologice cu
rol de aprare împotriva inundaiilor i a unor ci de acces spre zone izolate din jude;
x Prin HG nr. 374/2013 s-a alocat suma de 2.000 mii lei, pentru înlturarea efectelor calamitilor naturale, produse în primvara anului
2013, la lucrrile de gospodrire a apelor aferente unui obiectiv din domeniul public al statului, respectiv punerea în siguran a digului
de pe malul drept al fluviului Dunrea, pe braul Borcea, în zona comunei Stelnica, judeul Ialomia;
x Prin HG nr. 701/2013 s-a alocat suma de 1.250 mii lei, pentru scoaterea din rezervele de stat a unor cantiti de produse i
acordarea acestora ca ajutor umanitar intern de urgen, cu titlu gratuit, pentru populaia din judeul Galai;
x Prin HG nr. 702/2013 s-au alocat 27.000 lei pentru ajutorarea persoanelor sinistrate ca urmare a inundaiilor din judeul Galai;
x Prin HG nr. 719/2013 s-a alocat suma de 477 mii lei pentru scoaterea din rezervele de stat a unor cantiti de produse i
acordarea acestora ca ajutor umanitar intern de urgen, cu titlu gratuit, pentru populaia din judeele Galai i Vaslui.
Bilanul contabil al instituiilor publice.

Respectarea legislaiei în vigoare privind închiderea conturilor contabile, întocmirea i depunerea situaiilor financiare
la 31.12.2013
Bilanul anual al instituiilor publice este prezentat Guvernului pentru adoptare împreun cu Contul general anual de execuie a
bugetului de stat (potrivit art. 40 alin. (2) din Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat, cu modificrile i completrile ulterioare).
Ministerul Finanelor Publice a elaborat Bilanul instituiilor publice la 31 decembrie 2013 pe baza situaiilor financiare anuale ale
ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului asigurrilor pentru omaj,
bugetului Fondului naional unic de asigurri de sntate, ale instituiilor publice finanate integral din venituri proprii, precum i a
situaiilor financiare centralizate privind execuia bugetelor locale pe ansamblul judeelor i al municipiului Bucureti.
Autoritile publice, ministerele, celelalte organe ale administraiei publice centrale i locale i instituiile publice autonome au
încheiat execuia bugetar aferent anului 2013 în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind încheierea
exerciiului bugetar al anului 2013, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 2020/2013, precum i cu prevederile
Pagina40

Normelor metodologice privind întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale instituiilor publice la 31 decembrie 2013,
aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 116/2014.
Sintetic, situaia bilanului centralizat al instituiilor publice se prezint astfel:
SOLD LA SOLD LA CRETERE/
ACTIVE (milioane lei)
31.12.2012 31.12.2013 SCDERE (%)
ACTIVE (subtotal 1 + subtotal 2) 823.837,40 892.165,90 8,29
A.ACTIVE NECURENTE (subtotal 1 = 1+2+3+4) 621.915,90 687.150,00 10,49
1.Active fixe corporale 572.783,60 634.328,70 10,74
2.Active fixe necorporale 2.018,30 1.950,20 -3,37
3.Active financiare necurente 34.604,90 37.777,70 9,17
4.Creane necurente (sume ce urmeaz a fi încasate 12.509,10 13.093,40 4,67
dup o perioad mai mare de 1 an)
B.ACTIVE CURENTE (subtotal 2 = 1+2+3+4+5) 201.921,50 205.015,90 1,53
1.Stocuri 14.078,40 14.761,00 4,85
2. Creane curente 144.699,30 137.678,00 -4,85
3.Investiii pe termen scurt 0 0,2
4.Cheltuieli în avans 1116,1 694,1 -37,81
5.Conturi la trezorerie, bnci i conturi de disponibiliti 42.027,70 51.882,60 23,45
ale Trezoreriei Centrale
SOLD LA SOLD LA CRETERE/

DATORII (milioane lei)
31.12.2012 31.12.2013 SCDERE (%)
DATORII (subtotal 1 + subtotal 2) 337.380,50 359.273,60 6,49
DATORII NECURENTE (subtotal 1) 207.013,50 249.356,00 20,45
DATORII CURENTE (subtotal 2) 130.367,00 109.917,60 -15,69
Active: Fa de anul 2012 se constat o cretere semnificativ cu 8,29% a activelor bilanului centralizat, determinat în
principal de creterea din reevaluare a activelor fixe corporale ale instituiilor publice finanate din bugetul de stat cu 11.676,70
milioane lei i de creterea din reevaluare a activelor fixe corporale ale instituiilor publice finanate din bugetul unitilor
administrativ teritoriale cu 50.069,30 milioane lei.
Creane: La 31.12.2013, soldul disponibilitilor instituiilor publice a înregistrat o cretere de 9.854,9 milioane lei fa de
anul precedent datorat, în principal:
creterii disponibilitilor în valut aferente împrumuturilor externe în sum de 3.813,7 milioane lei (38,7%);
creterii disponibilitilor în valut aferente emisiunilor de obligaiuni atât pe piaa intern de capital, cât i pe piaa
extern de capital, în sum de 3.246,5 milioane lei (32,9%);
vrsmintelor din privatizare – restituiri de împrumuturi acordate din veniturile din privatizare, în sum de 1.710,9
milioane lei (17,4%).
Datorii: Datoriile necurente au înregistrat o cretere semnificativ, datorat în principal împrumuturilor pe termen lung ale
instituiilor publice, care au crescut cu 42.320,70 milioane lei fa de anul 2012, procentual aceasta fiind de 21,25%.
Datorii curente: Scderi semnificative fa de anul 2012 au înregistrat: datoriile din operaiuni cu fonduri externe
nerambursabile i fonduri de la buget, alte datorii ctre alte organisme internaionale, diminuarea fiind de 6.474,50 milioane lei
(16,15%) i împrumuturile pe termen scurt – sume ce urmeaz a fi pltite într-o perioad de pân la un an, diminuarea acestora
fiind de 14.866,60 milioane lei (50,02%).
Indicatorul Datorii comerciale, avansuri i alte decontri a înregistrat o evoluie descresctoare fa de anul precedent,
scderea fiind de 3.735,70 milioane lei, în schimb datoriile ctre bugete având o evoluie ascendent, volumul acestora
crescând cu suma total de 2.663,50 milioane lei.
Capitaluri: Capitalurile instituiilor publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat, rezervele din reevaluare,
fiind determinat ca diferen între “Total active” i “Total datorii”. La 31 decembrie 2013, soldul capitalurilor proprii ale instituiilor
publice este de 532.892,3 milioane lei, în cretere cu 46.435,4 milioane lei fa de anul precedent (9,5%).
Fonduri, rezerve: Soldul fondurilor i rezervelor instituiilor publice la 31 decembrie 2013 este de 596.407,8 milioane lei, în
cretere cu 65.825,7 milioane lei fa de 31 decembrie 2012 (12,4%).
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care se determin în contabilitatea instituiilor publice începând cu 1 ianuarie
2006 prin închiderea conturilor de venituri i finanri i a conturilor de cheltuieli, indiferent dac veniturile au fost încasate sau
cheltuielile pltite. La finele anului 2013, Rezultatul patrimonial al exerciiului curent al instituiilor publice a avut o evoluie
pozitiv fa de anul precedent, întrucât prezint un sold debitor (deficit) în sum de 12.901,5 milioane lei care este mai mic
decât rezultatul patrimonial aferent anului 2012, care a înregistrat un sold debitor (deficit) de 15.771,80 milioane lei.
Rezultatul reportat exprim rezultatul exerciiilor financiare anterioare. Soldul debitor al rezultatului reportat la 31 decembrie 2013
este de 50.614,0 milioane lei, fa de rezultatul reportat din anul anterior care a înregistrat valoare de 28.362,10 milioane lei.

2. Alte constatri ale Curii de Conturi în cadrul misiunii de audit financiar asupra contului general anual de execuie a
bugetului de stat:
Referitor la monitorizarea execuiei bugetare a ordonatorilor principali de credite care au beneficiat de alocri de fonduri
bugetare pentru derularea proiectelor finanate din fonduri externe nerambursabile:
a) Implicarea insuficient a structurilor din cadrul MFP cu atribuii în exercitarea monitorizrii execuiei bugetare a ordonatorilor
principali de credite care au beneficiat de alocri de fonduri bugetare pentru derularea proiectelor finanate din fonduri
externe nerambursabile;
b) neexercitarea controlului/auditului intern de ctre structurile cu atribuii în acest sens din cadrul ordonatorilor principali de
credite care au în subordine autoriti de management;
c) existena unor prevederi insuficiente în legislaia naional aplicabile fondurilor externe nerambursabile, prin care s fie
stabilit rspunderea personalului implicat în gestionarea/derularea procesului de absorbie a fondurilor europene în cazul
producerii de nereguli, corecii financiare (coreciile aplicate de Comisia European asupra sumelor solicitate la plat, care
nu se mai întorc la bugetul din care au fost efectuate rmân cheltuiala definitiv a bugetului respectiv);
d) nedeclararea sau declararea cu întârziere a plilor efectuate în vederea rambursrii de ctre Comisia European, astfel încât suma
de 2.212,5 milioane lei rambursat de la Uniunea European/ali donatori în contul programelor i proiectelor finanate din fonduri
externe nerambursabile în anul 2013 reprezint doar 51,86% din sumele pltite din bugetul de stat pentru aceste proiecte i
programe, situaie ce denot un grad foarte sczut de absorbie a unor sume ce se cuvin de drept bugetului de stat.
Recomandri
9 implicarea MFP în monitorizarea cheltuielilor efectuate în contul programelor i proiectelor finanate din fonduri externe
nerambursabile i a sumelor rambursate la bugetul public de la Comisia European;
9 efectuarea la nivelul beneficiarilor publici sau finanai din fonduri de la bugetul public a misiunilor de audit public intern de
ctre structurile cu atribuii în acest sens din cadrul MFP (Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern i
Direcia de Audit Public Intern), cât i din cadrul Autoritilor de Management (auditul/controlul intern este considerat o
funcie a managementului), având ca obiect modul de gestionare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru derularea
programelor i proiectelor finanate din fonduri externe nerambursabile, pentru identificarea factorilor care conduc la
reîntregirea cu întârziere a bugetelor din care aceste pli au fost efectuate.
Opinia auditorilor publici externi
La MFP, pentru Contul general anual de execuie a bugetului de stat Curtea de Conturi a exprimat opinie fr rezerve cu
paragraf de evideniere (cunoscut i ca opinie favorabil cu paragraf de evideniere a unui aspect).
Paragraful de evideniere const în faptul c abaterile de la legalitate i regularitate constatate nu au afectat semnificativ situaiile
financiare centralizate ale bugetului de stat pe anul 2013 i s-au datorat unor evenimente care nu sunt sub controlul direct al MFP.
Pagina42

Capitolul
1 Audit financiar
Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea
Seciunea
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Auditul financiar asupra conturilor de execuie a bugetelor autoritilor
i instituiilor publice ale administraiei publice centrale pe anul 2013,
finanate din bugetul de stat

Impactul financiar al abaterilor constatate ca urmare a desfurrii aciunilor de audit financiar la ordonatorii de credite ai
bugetului de stat este redat în tabelul urmtor:
Explicaii u.m. Audit financiar
milioane lei 343,8
milioane euro* 77,4
milioane lei 207,5
Prejudicii
milioane euro* 46,7
milioane lei 551,3
TOTAL
milioane euro* 124,2
ADMINISTRA
IA PREZIDEN
IAL
Scurt prezentare
Înfiinarea, organizarea i funcionarea Administraiei Prezideniale sunt reglementate de prevederile Legii nr. 47/1994 privind
serviciile din subordinea Preedintelui României, republicat, cu modificrile ulterioare.
Administraia Prezidenial este finanat de la bugetul de stat, având în subordine ordonatorul teriar de credite Muzeul
Naional Cotroceni, care are dubl finanare, de la bugetul de stat i din venituri proprii.
Funcionarea Administraiei Prezideniale se realizeaz în baza reglementrilor generale specifice domeniului finanelor publice,
precum i în baza unor reglementri proprii aprobate potrivit legii, prin care sunt stabilite normative de cheltuieli privind:
drepturile i obligaiile personalului trimis în strintate, aciunile de protocol, dotarea cu autoturisme i consumul de carburani,
precum i costurile pentru convorbiri telefonice, necesare pentru buna funcionare a acestei autoriti.
Execuia bugetar pe anul 2013 se prezint astfel:
- mii lei -
Prevederi/ Prevederi/
% fa de % fa de
Credite Credite Pli
Denumire indicator prevederi/ prevederi/
bugetare bugetare efectuate
Credite iniiale Credite definitive
iniiale definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 26.009 24.736 24.053 92,48 97,24
Autoriti publice i aciuni externe 23.010 22.039 21.362 92,84 96,93
Alte servicii publice generale 800 710 710 88,75 100,00
Cultur, recreere i religie 2.199 1.987 1.981 90,09 99,70
Cheltuieli - buget de stat 26.009 24.736 24.053 92,48 97,24

Observaiile Curii de Conturi
La Administraia Prezidenial, în urma misiunii de audit financiar asupra situaiilor financiare întocmite pentru exerciiul
bugetar al anului 2013, nu au fost constatate aspecte semnificative care, prin natur i coninut, s influeneze acurateea
datelor reflectate în situaiile financiare.
Opinia de audit
La Administraia Prezidenial a fost exprimat opinie fr rezerve.
În aciunea de audit financiar desfurat la ordonatorul teriar de credite, Muzeul Naional Cotroceni, s-au constatat unele
abateri financiar-contabile privind gestionarea patrimoniului, constând în principal în: neînregistrarea în evidena contabil a
unor bunuri culturale de patrimoniu primite de la teri sau neconfirmarea existenei bunurilor proprii date în custodie,
inventarierea bunurilor ce alctuiesc patrimoniul Bibliotecii din cadrul Muzeului Naional Cotroceni, care s-a efectuat în anul
2012, dar rezultatele valorificrii s-au înregistrat parial în anul 2013 i în timpul misiunii de audit, urmând a fi finalizate în anul 2014.
Pentru angajarea unor salariai, s-a aplicat o procedur neconform i anume încheierea unor „convenii de activitate depen-
dent”, nerespectându-se, astfel, prevederile legale care stabilesc c, ori de câte ori, relaia contractual dintre beneficiarul acti-
vitilor i persoana fizic prestatoare a acestora este dependent, raportul de munc trebuie s se concretizeze într-un
contract de munc.
Au existat situaii în care s-au calculat eronat indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc, ceea ce a determinat
plata unei pri din acestea de la bugetul de stat i nu de la Fondul Naional Unic al Asigurrilor Sociale de Sntate (FNUASS),
impunându-se regularizarea între bugete.
Recomandri
Curtea de Conturi recomand ca, pentru asigurarea unei evidene corecte a patrimoniului cultural s se efectueze operaiunile
privind existena bunurilor care aparin acestuia, prin inventarierea inclusiv a celor preluate sau predate în custodie.
În ceea ce privete erorile constatate în modul de stabilire i acordare a unor drepturi de natur salarial, pentru înlturarea lor
i evitarea pe viitor se vor elabora norme de lucru ca parte a procedurilor operaionale. De asemenea, se vor efectua
regularizrile cu FNUASS.
Opinia de audit
La Muzeul Naional Cotroceni s-a exprimat opinie advers având în vedere faptul c abaterile i erorile constatate au avut
consecine asupra acurateei situaiilor financiare.
Curtea de Conturi atrage atenia asupra inexistenei unui cadru legal care s stabileasc modalitile de evaluare, reevaluare a
patrimoniului cultural naional. Acesta este motivul pentru care bunurile din patrimoniul cultural mobil pe care le deine Muzeul
Naional Cotroceni, i nu numai, nu au putut fi supuse procesului de reevaluare.
Rspunsul entitii
În legtur cu neregulile constatate la Muzeul Naional Cotroceni, reprezentanii entitii nu au formulat puncte de vedere divergente,
justificând existena neregulilor constatate prin lipsa de personal.
Rezultatele activitii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin deciziile emise pentru
anii anteriori
Conducerea a acordat importana cuvenit implementrii msurilor dispuse de Curtea de Conturi în auditul anterior. Astfel, s-au
aplicat corect prevederile legale privind calculul impozitului pe veniturile încasate de deponenii persoane fizice pentru anul
2012, recuperarea sumelor de la beneficiari i regularizarea cu bugetul statului.
În acelai timp s-au continuat verificrile asupra cheltuielilor de personal efectuate în perioada 2010-2013, în vederea aplicrii
corespunztoare a tuturor prevederilor legale privind salarizarea personalului i recuperarea eventualelor sume pltite nelegal.
Prin norme i dispoziii interne s-a asigurat respectarea principiului anualitii în reflectarea cheltuielilor, refacerea inventarierii la
gestiunea Marf în consignaie, cu efectuarea confirmrii de solduri cu deponenii i plata deponenilor la zi, refacerea evidenelor
contabile care reflect gestiunea Marf în consignaie, utilizarea contabilitii analitice pentru conturile de disponibiliti.
S-a stabilit nivelul de salarizare pentru personalul încadrat cu menionarea în statul de funcii i statele de salarii a clasei de salarizare
corespunztoare funciei, gradului, studiilor i vechimii în munc a fiecrui salariat, conform prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitar a personalului pltit din fonduri publice, precum i modul de acordare i nivelul unor sporuri legale.
În cadrul procedurilor de achiziii publice se utilizeaz mijloacele electronice de atribuire a achiziiilor publice, inclusiv pentru
realizarea achiziiilor directe, în procent de cel puin 40% din valoarea total a achiziiilor publice finalizate anual.
Sunt în curs de definitivare procedurile operaionale pentru toate activitile, inclusiv pentru cele privind încasarea veniturilor,
efectuarea cheltuielilor i efectuarea achiziiilor publice.
Pagina44

SENATUL

Scurt prezentare
Potrivit prevederilor Constituiei, Senatul, alturi de Camera Deputailor, formeaz cele dou Camere ale Parlamentului,
organul reprezentativ suprem al poporului român i unica autoritate legiuitoare a rii.
Organizarea i funcionarea serviciilor Senatului, sunt prevzute de regulamentul propriu aprobat prin hotrâre a Senatului.
Senatul îi aprob bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat i îl înainteaz Guvernului în vederea includerii acestuia
în bugetul de stat. În structura Senatului funcioneaz departamente, direcii generale, direcii, servicii i birouri, precum i
Centrul de organizare i promovare evenimente (COPE), finanat din venituri proprii.
Secretarul general coordoneaz activitatea serviciilor Senatului i rspunde în faa Senatului i a Biroului permanent de modul
în care îi îndeplinete atribuiile, în vederea asigurrii bunei funcionri a serviciilor Senatului, având calitatea de ordonator
principal de credite.
În subordinea Senatului României este organizat i funcioneaz Institutul Revoluiei Române din Decembrie 1989 (IRRD),
al crui conductor are calitatea de ordonator teriar de credite, finanat din subvenii de la bugetul de stat i din venituri proprii.
Este relevant faptul c misiunea de audit financiar pentru anul bugetar 2013 a trebuit s in cont de schimbrile intervenite pe
parcursul anului în legislaia specific Parlamentului (Legea nr. 96/2006 privind statutul deputailor i senatorilor), cu influene
directe asupra drepturilor deputailor i senatorilor (cazare, transport, diurn) i a regulilor de decontare a acestor drepturi.
Aceasta a determinat adaptarea corespunztoare a procedurilor i regulamentelor proprii, auditorii publici externi efectuând un
control minuios asupra modului de aplicare a acestora, contientizând riscurile care pot aprea în astfel de situaii.
- mii lei -
Prevederi/ Prevederi/ % fa de % fa de
Pli
Denumire indicator Credite bugetare Credite bugetare prevederi/ prevederi/
efectuate
iniiale definitive Credite iniiale Credite definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 85.590 95.493 94.895 110,87 99,37
Asigurri i asisten social 5 0 0 0,00 0
Total cheltuieli din venituri proprii 450 634 297 66,00 46,85
Autoriti publice i aciuni externe 450 634 297 66,00 46,85
Curtea de Conturi a constatat c sistemul de control intern/managerial i sistemul contabil funcioneaz la un nivel bun.
Aceste concluzii au stat la baza stabilirii riscurilor la un nivel mediu, concomitent cu adoptarea unui raionament profesional
adecvat pentru formarea unui eantion complex i reprezentativ. Cu toate acestea, s-au mai constatat situaii în care s-au
manifestat unele disfuncionaliti în activitatea de audit public intern, precum i în activitatea instituiei subordonate (IRRD),
care se refer la:
- neactualizarea normelor specifice activitii de audit intern în conformitate cu HG nr. 1086/2013 privind aprobarea Normelor
generale privind exercitarea activitii de audit public intern;
- nefundamentarea planurilor multianuale i anuale de audit intern, prin analiza riscurilor asociate activitilor auditate,
aceste riscuri fiind evaluate în cadrul fiecrei misiuni realizate;
- neurmrirea implementrii recomandrilor formulate în urma misiunilor de audit intern efectuate.
Rspunsul entitii
La Senatul României s-au luat msuri de adaptare a normelor proprii de audit intern la Normele generale privind exercitarea
activitii de audit public intern, conform prevederilor HG nr. 1086/2013, operaiune ce va fi supus aprobrii.
Opinia de audit
Având în vedere c la nivelul ordonatorului principal de credite nu au fost constatate nereguli care s afecteze acurateea situaiilor
financiare, a fost exprimat opinie fr rezerve.
La Institutul Revoluiei Române din Decembrie 1989, dei Curtea de Conturi a observat o evoluie pozitiv a manage-
mentului financiar, în cadrul auditului financiar efectuat pentru exerciiul bugetar al anului 2013 s-au mai constatat unele abateri
i anume:
nevalorificarea rezultatelor inventarierii generale a patrimoniului privind propunerile de clasare, declasare sau dezmembrare
a unor active corporale i necorporale i a unor obiecte de inventar, consecina fiind meninerea în evidena contabil i
raportarea prin situaiile financiare a unui activ mai mare decât cel real;

raportarea cheltuielilor fr a se urmri încadrarea strict a acestora în clasificaia bugetar conform naturii lor economice, în
sensul c aceeai operaiune a fost raportat la alineate diferite ale aceluiai articol;
în calitate de autoritate contractant, entitatea nu s-a înregistrat în Sistemul Electronic al Achiziiilor Publice pentru a utiliza
mijloacele electronice în aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziie public;
neconstituirea i nereinerea garaniei gestionare în cuantumul prevzut de Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestio-
narilor, constituirea de garanii i rspunderea în legtur cu gestionarea bunurilor agenilor economici, autoritilor sau
instituiilor publice, cu modificrile i completrile ulterioare.
Recomandri
În legtur cu activitatea compartimentului de audit intern, Curtea de Conturi recomand conducerii Senatului luarea unor
msuri pentru aprobarea Normelor privind exercitarea activitii de audit public intern, adaptate la prevederile HG nr. 1086/2013
i includerea în programul anual de audit public intern a misiunilor de audit intern numai în baza analizei riscurilor asociate
fiecrei activiti, astfel încât planificarea multianual i anual a activitilor auditabile s fie realizat în strict concordan cu
cadrul legal. De asemenea, se recomand urmrirea implementrii recomandrilor din rapoartele de audit intern.
În acelai timp, conducerea Institutului Revoluiei Române din Decembrie 1989 va asigura organizarea i desfurarea
operaiunii de inventariere în timp util, astfel încât rezultatele s fie valorificate înainte de încheierea exerciiului bugetar i
reflectate în situaiile financiare ale anului pentru care s-au constatat eventualele ajustri, diferene.
De asemenea, organizarea contabilitii se va realiza astfel încât cheltuielile bugetare s fie reflectate în situaiile financiare
conform coninutului economic al operaiunii pentru care se efectueaz.
Se va proceda la stabilirea nivelului i reinerea garaniei gestionare în concordan cu modificrile cadrului legal.
Opinia de audit
Având în vedere c la ordonatorul teriar de credite erorile, prin natura i contextul lor, nu au afectat semnificativ situaiile financiare, a
fost exprimat opinie fr rezerve.

CAMERA DEPUTA
ILOR
Scurt prezentare
Organizarea i funcionarea serviciilor Camerei Deputailor sunt stabilite prin regulament propriu, aprobat prin Hotrârea
Camerei Deputailor nr. 31/2006, republicat. În structura organizatoric a Camerei Deputailor sunt incluse departamente
funcionale care asigur desfurarea în condiii optime a activitii parlamentare.
Serviciile acestui for legislativ sunt conduse de Secretarul general al Camerei Deputailor, ca ordonator principal de credite,
asigurând condiiile organizatorice, materiale i asistena de specialitate pentru pregtirea i desfurarea activitii
parlamentare la sediul acesteia i în circumscripiile electorale, precum i administrarea cldirii i a terenului aferent Palatului
Parlamentului i funcionarea Centrului Internaional de Conferine. În subordinea Camerei Deputailor funcioneaz ordonatorul
teriar de credite Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO).
Camera Deputailor îi aprob bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat i îl înainteaz Guvernului în vederea
includerii acestuia în bugetul de stat. Finanarea cheltuielilor Camerei Deputailor se asigur de la bugetul de stat, instituia
realizând i venituri proprii prin Centrul Internaional de Conferine (structur în cadrul Camerei Deputailor).
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 211.644 223.142 214.625 101,41 96,18
Asigurri i asisten social 250 50 0 0,00 0,00
Total cheltuieli din venituri proprii 13.353 15.203 9.706 72,69 63,84
Pagina46

Camera Deputailor nu a actualizat i aprobat în conformitate cu prevederile Hotrârii nr. 21/2013 Regulamentul propriu de
organizare i funcionare a serviciilor.
Curtea a evaluat sistemele de control managerial ale Camerei Deputailor care au drept obiectiv s asigure funcionarea
rezonabil conform propriilor reglementri, în acest context constatându-se c Procedura operaional privind elaborarea
programului anual de activiti nu a fost aplicat întocmai i nici nu a fost revizuit în conformitate cu prevederile Hotrârii
Camerei Deputailor nr. 21/2013.
În legtur cu evidena activelor fixe s-a constatat c fia mijlocului fix i registrul numerelor de inventar nu au fost com-
pletate cu toate datele cerute de formular.
Cu ocazia înlocuirii unor echipamente, ansambluri sau obiecte, care au compus un mijloc fix complex, nu s-a întocmit
Procesul-verbal de declasare a bunurilor materiale, ca document de constatare a îndeplinirii condiiilor necesare pentru
declasare i nici Procesele-verbale de scoatere din funciune a mijloacelor fixe pentru cele aprobate a fi casate.
Pentru mijloacele fixe complexe nu s-au atribuit numere suplimentare pentru identificarea fiecrui obiect, echipament sau
ansamblu care le compun, ceea ce nu permite evidena componenei mijloacelor fixe respective, aa cum se regsesc pe
teren, în funciune.
Ca urmare a efecturii unor cheltuieli la sistemele electronice puse în funciune în anul 2007, respectiv 2009, ulterior expirrii
duratei normale de funcionare, nu s-a stabilit o nou durat normal prin majorarea acesteia cu pân la 20%, ele fiind
meninute în continuare în funciune. Astfel, cheltuielile privind amortizarea au fost afectate.
Recomandare
Pentru îmbuntirea activitii Camerei Deputailor, Curtea de Conturi consider necesar ca pentru o imagine fidel a patri-
moniului public sau privat s se organizeze evidena tehnico-operativ i contabil, în ceea ce privete activele fixe, precum i
s se înregistreze operaiunile privind micarea acestora, la momentul la care se produc.
Opinia de audit
Abaterile constatate în activitatea Camerei Deputailor nu au afectat semnificativ situaiile financiare, condiii în care a fost
emis opinie fr rezerve.
Rspunsul entitii
A fost întocmit forma final a Proiectului Regulamentului de organizare i funcionare a serviciilor Camerei Deputailor i înain-
tat, de Departamentul Legislativ, Secretarului General al Camerei Deputailor; au fost emise Ordinele nr. 440-449/07.05.2014
de ctre Secretarul General al Camerei Deputailor cu privire la stabilirea atribuiilor unor direcii i servicii.
Auditul efectuat de Curtea de Conturi a cuprins i activitatea Institutului Român pentru Drepturile Omului, al crui condu-
ctor are calitatea de ordonator teriar de credite, unde s-a constatat c, dei la auditul anterior s-a recomandat utilizarea unui
program informatic de gestiune, acest lucru nu a fost îndeplinit, fapt ce poate conduce la apariia unor riscuri de afectare a
realitii i exactitii datelor din situaiile financiare.
Ca urmare, i în auditul curent au fost identificate cheltuieli încadrate eronat în clasificaia bugetar, iar efectuarea concediilor de
odihn nu s-a urmrit, astfel c, în unele cazuri, s-a acordat un numr mai mare de zile de concediu de odihn decât cel legal.
Aceste abateri s-au produs în cadrul unor subsisteme pentru care nu s-au elaborat proceduri formalizate prin aplicarea OMFP
nr. 946/2005, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Entitatea nu a actualizat Regulamentul de organizare i funcionare i Regulamentul de ordine interioar, în conformitate cu
modificrile survenite în legislaia aplicabil.
Recomandare
Curtea de Conturi recomand continuarea demersurilor în vederea utilizrii unui program informatic de gestiune i, de ase-
menea, urmrirea implementrii procedurilor operaionale privind stabilirea i plata drepturilor salariale cuvenite personalului i
cea privind stabilirea i acordarea concediilor de odihn.
Opinia de audit
La Institutului Român pentru Drepturile Omului, având în vedere apariia unor disfuncionaliti concomitent cu ducerea
parial la îndeplinire a unei msuri dispuse prin decizie, a fost exprimat opinie fr rezerve cu paragraf.
¦ Conducerea IRDO a luat, în timpul misiunii de audit, unele msuri constând în:
- actualizarea monografiei contabile prin corectarea modului de înregistrare a cheltuielilor, raportate la prevederile OMFP nr.
1954/2005 pentru aprobarea Clasificaiei indicatorilor privind finanele publice;
- elaborarea procedurilor scrise privind stabilirea i plata drepturilor salariale cuvenite personalului i a fost revizuit
procedura operaional privind concediile de odihn;
- Regulamentul de organizare i funcionare a Institutului Român pentru Drepturile Omului, cât i Regulamentul de ordine
interioar au fost actualizate.

anii anteriori
Ca urmare a msurilor dispuse în auditul anterior, ordonatorul teriar de credite (IRDO) i-a îmbuntit activitatea prin ela-
borarea sau actualizarea unor proceduri operaionale privind: întocmirea programului anual al achiziiilor publice în funcie de
necesitile transmise de compartimentele de specialitate ale autoritii contractante, printr-un document care rspunde
cerinelor legale, precum i utilizarea mijloacelor electronice în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor, inclusiv pentru
realizarea achiziiilor directe, în procent de cel puin 40% din valoarea total a achiziiilor publice finalizate anual.
Se implementeaz procedurile operaionale, aprobate de conducerea institutului, privind circuitul i arhivarea documentelor,
organizarea evidenei programelor, astfel încât s fie îndeplinite i obligaiile legale privind stabilirea i calcularea indicatorilor
de eficien i rezultate.
De asemenea, s-au luat msuri pentru evitarea apariiei, în situaiile financiare, a erorilor determinate de nerespectarea prin-
cipiului anualitii bugetului.
Statele de plat se întocmesc conform anexei 14-5-1/a a OMFP nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile.
ÎNALTA CURTE DE CASA

IE I JUSTI
IE
Scurt prezentare
Înalta Curte de Casaie i Justiie (ÎCCJ) reprezint instana suprem în România, prin care se realizeaz justiia i se asigur
interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti, dup cum s-a prevzut la art.126 din Constituia
României, republicat.
Execuia bugetului Înaltei Curi de Casaie i Justiie pe anul 2013 se prezint dup cum urmeaz:
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 61.110 68.315 67.976 111,24 99,50
Ordine public i siguran naional 60.826 68.269 67.933 111,68 99,51
Plile totale efectuate în procent de 99,50% s-au încadrat în limitele creditelor definitive aprobate, ale angajamentelor bugetare i
legale, neînregistrându-se depiri ale acestora. În totalul plilor, o pondere important o dein cheltuielile de personal (90,06%).
Din analiza informaiilor cuprinse în probele de audit, suficiente i adecvate, rezultate ca urmare a aplicrii procedurilor de audit
s-a obinut asigurarea c modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i execuia bugetului Înaltei
Curi de Casaie i Justiie sunt în concordan cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele normative prin care a fost
înfiinat entitatea verificat i respect principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii.
Situaiile financiare auditate sunt întocmite de ctre entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiar aplicabil în
România, respect principiile legalitii i regularitii i ofer o imagine fidel a poziiei financiare, a performanei financiare i a
celorlalte informaii referitoare la activitatea desfurat de entitatea respectiv.
Opinia de audit
Având în vedere c situaiile financiare, în ansamblul lor, au fost întocmite din toate punctele de vedere semnificative, în
conformitate cu cadrul general de raportare financiar aplicabil în România i ofer o imagine fidel a poziiei financiare, a perfor-
manei financiare a entitii Înalta Curte de Casaie i Justiie la data de 31 decembrie 2013 i a celorlalte informaii referitoare la
activitatea desfurat în perioada auditat, iar deficienele constatate au fost remediate operativ în timpul misiunii de audit, a fost
formulat opinie cu rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect. Deficienele constatate i remediate în timpul misiunii de
audit se refer la lipsa unei proceduri privind elaborarea i fundamentarea bugetului, neactualizarea procedurii referitoare la înre-
gistrarea în evidena contabil a unor obligaii de plat, subdimensionarea compartimentului de audit public intern, neevidenierea
unor operaiuni în Registrul proiectelor de operaiuni prevzute s fie prezentate la viza de control financiar preventiv propriu,
neemiterea Codului etic i de integritate în cazul funcionarilor publici i personalului contractual.
Întrucât deficienele consemnate au fost remediate în timpul aciunii, nefiind cazul emiterii unei decizii, a fost emis certificat de
conformitate pentru activitatea instituiei, desfurat în anul 2013.
Pagina48

CURTEA CONSTITUIONAL
Scurt prezentare
Curtea Constituional (CC) este unica autoritate de jurisdicie constituional din România, independent fa de orice alt
autoritate public, activitatea sa fiind reglementat în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V din Constituia României (art. 142-147),
care la rândul lor sunt dezvoltate prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale, republicat.
Curtea Constituional are în componen un numr de 9 judectori, numii pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi
prelungit sau înnoit, astfel: Preedintele României numete trei judectori i cele dou Camere ale Parlamentului numesc
fiecare câte trei judectori.
Structura organizatoric a Secretariatului General al Curii Constituionale, nomenclatorul funciilor acestuia i atribuiile perso-
nalului se aprob de Plenul Curii.
Secretarul General îi desfoar activitatea sub conducerea preedintelui Curii Constituionale. Secretarul General asigur
pregtirea, organizarea i coordonarea activitilor din cadrul Secretariatului General, ale crui atribuii sunt stabilite prin
Regulamentul de organizare i funcionare a Curii Constituionale, aprobat prin Hotrârea Plenului Curii Constituionale nr. 6/2012.
Secretarul General este ordonator de credite, în condiiile art. 9 alin. (2) i art. 72 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicat.

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 15.260 14.344 14.119 92,52 98,43

În urma misiunii de audit financiar asupra situaiilor financiare întocmite pentru exerciiul bugetar al anului 2013, la Curtea
Constituional au fost constatate unele nereguli dup cum urmeaz:
nerespectarea prevederilor legale cu privire la stabilirea salariului de baz pentru personalul contractual nou angajat, în
sensul c acestuia i-au fost acordate drepturi care erau abrogate (spor de confidenialitate i spor pentru munca desfurat
sistematic peste program), invocându-se totodat prevederi legale care nu erau aplicabile personalului nou angajat. Aceasta
a condus la plata, în anul 2013, a unor drepturi nelegale în valoare de 18 mii lei;
nerespectarea reglementrilor legale cu privire la organizarea i desfurarea activitii de audit public intern, respectiv:
o neobinerea avizului Unitii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) la numirea auditorului intern
pe postul unic prevzut în cadrul compartimentului de audit public intern i nici a certificatului de atestare pentru exer-
citarea acestei activiti;
o neelaborarea normelor de audit public intern specifice, avizate de UCAAPI, conform legii;
¦ În timpul aciunii de audit financiar a fost elaborat proiectul acestor norme, precum i Carta auditului, care au fost
supuse aprobrii Preedintelui Curii Constituionale i transmise UCAAPI spre avizare;
o eliminarea, din planurile anuale 2012 i 2013, a unor misiuni, precum i nerealizarea integral a misiunilor prevzute în
planurile anuale;
o neelaborarea planului multianual de audit intern pentru perioada 2014-2016.
¦ Pe parcursul aciunii de audit financiar, planul multianual pentru perioada 2014-2016 i, în baza acestuia, planul pe anul
2015, au fost elaborate;
o nerespectarea obligaiei de a audita, cel puin odat la 3 ani, toate activitile financiare sau cu implicaii financiare;
o neelaborarea „Programului de asigurare i îmbuntire a calitii activitii de audit intern”;
o nefundamentarea, în cazul unor misiuni, a constatrilor i recomandrilor formulate, precum i nesusinerea constatrilor
cu documente justificative.
neorganizarea evidenei angajamentelor bugetare i legale i neutilizarea unor documente specifice acestei evidene, în
total concordan cu prevederile OMFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichi-
darea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea angajamentelor
bugetare i legale. În timpul aciunii de audit financiar, evidena angajamentelor bugetare i legale a fost întocmit i pre-
zentat în structura prevzut de lege;

nefinalizarea demersurilor pentru operaiunea de înscriere în domeniul public al statului a dou imobile achiziionate din cre-
dite bugetare. Pân la finalul aciunii de audit financiar a fost luat o serie de msuri pentru îndeplinirea condiiilor necesare
finalizrii acestei operaiuni.
Recomandri

inând seama de cele constatate cu ocazia misiunii de audit financiar la Curtea Constituional, Curtea de Conturi
recomand, în principal:
9 emiterea documentelor aferente procesului de angajare, lichidare, ordonanare i plat a cheltuielilor, în conformitate cu
prevederile legislaiei în acest domeniu;
9 solicitarea avizului UCAAPI pentru funcia ocupat de auditorul public intern, precum i a certificatului de atestare, conform legii;
9 elaborarea planurilor multianuale de audit intern i, în baza acestora, a programelor anuale, în termenul legal i în total
concordan cu prevederile legale referitoare la: evaluarea riscului asociat diferitelor structuri i activiti, luarea în
considerare a sugestiilor ordonatorului de credite, auditarea anual a activitilor care prezint constant riscuri ridicate,
precum i auditarea cel puin odat la 3 ani a activitilor financiare sau cu impact financiar;
9 respectarea metodologiei i procedurilor privind: fundamentarea constatrilor rezultate în urma misiunilor de audit intern,
realizarea integral a planului de audit intern i încadrarea în fondul de timp alocat fiecrei misiuni;
9 elaborarea „Programului de asigurare i îmbuntire a calitii activitii de audit intern”;
9 finalizarea demersurilor pentru înscrierea celor dou imobile achiziionate din credite bugetare, în domeniul public al statului.
Rspunsul entitii
Reprezentanii Curii Constituionale nu au avut puncte divergente privind constatrile echipei de audit, cu excepia aspectelor
privind stabilirea eronat a drepturilor salariale pentru personalul nou angajat.
Opinia de audit
În urma auditului financiar al exerciiului 2013 a fost exprimat opinie cu rezerve cu paragraf de evideniere a unor aspecte,
justificat de faptul c au fost constatate unele disfuncionaliti/neconformiti referitoare la modul de aplicare a reglementrilor
legale incidente activitii de salarizare (acordarea drepturilor salariale personalului nou angajat în funcii contractuale),
exercitrii activitii de audit public intern, organizrii i evidenei angajamentelor bugetare i legale, precum i finalizrii aciunii de
înscriere în domeniul public al statului a imobilelor deinute de Curtea Constituional. Aceste aspecte nu influeneaz semnificativ
realitatea i exactitatea datelor din situaiile financiare, suma erorilor situându-se sub pragul de semnificaie stabilit în audit.

CONSILIUL LEGISLATIV
Scurt prezentare
Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, a crui organizare i funcionare sunt
reglementate potrivit prevederilor Legii nr. 73/1993 pentru înfiinarea, organizarea i funcionarea Consiliului Legislativ,
republicat i ale Regulamentului de organizare i funcionare a Consiliului Legislativ, aprobat de birourile permanente ale
Camerei Deputailor i Senatului, fiind finanat integral de la bugetul de stat.
Consiliul Legislativ are ca atribuii principale: avizarea proiectelor de acte normative în vederea legiferrii lor; avizarea amenda-
mentelor comisiilor parlamentare aduse unor proiecte de acte normative; elaborarea, la solicitarea Parlamentului, a unor
proiecte de coduri sau a altor legi de complexitate deosebit; efectuarea de studii pentru sistematizarea, unificarea i coordo-
narea legislaiei; urmrirea funcionrii sistemului legislativ în mod unitar i coordonat; inerea evidenei oficiale a legislaiei
României i furnizarea informaiei necesare pentru desfurarea procesului legislativ.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 5.301 5.298 5.286 99,72 99,77
Pagina50

Curtea a evaluat sistemele de control managerial i a constatat c nu au fost revizuite, de la prima ediie, mai multe proce-
duri operaionale, prevederile acestora nemaifiind aplicabile în totalitate.
La recomandarea Curii de Conturi, Consiliul Legislativ a luat msuri pentru revizuirea/actualizarea procedurilor elaborate,
respectiv a procedurilor vizând activitatea financiar-contabil, de salarizare, achiziii publice i administrarea patrimoniului,
urmând ca pe viitor actualizarea procedurilor (în special a celor din sfera economic) s constituie o preocupare permanent a
instituiei, mai ales în condiiile modificrilor survenite în materia finanelor publice (Legea nr. 500/2002 privind finanele publice,
cu modificrile i completrile ulterioare, OMFP nr. 2021/2013 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice pri-
vind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi pentru instituiile publice i instruciunile de
aplicare a acestuia, aprobate prin OMFP nr. 1.917/2005).
Activitatea de salarizare, domeniu care nu a fost abordat de auditul intern în perioada 2010-2012, a fost inclus în planul de
audit intern pe anul 2013, îns misiunea s-a bazat pe un numr redus de riscuri identificate i obiective propuse. Misiunea s-a
rezumat doar la evaluarea modului de aplicare a prevederilor OUG nr. 19/2012 privind aprobarea unor msuri pentru
recuperarea reducerilor salariale.
Noile norme privind exercitarea activitii de audit public intern, în conformitate cu prevederile HG nr. 1086/2013 nu au fost
înc elaborate.
Recomandri
9 revizuirea procedurilor elaborate;
9 elaborarea în termenul prevzut a Noilor norme privind exercitarea activitii de audit public intern, în conformitate cu
prevederile HG nr. 1086/2013;
9 planificarea anual i multianual a activitilor auditabile, în strict concordan cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul
public intern, republicat i ale HG nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitii de audit public
intern. În acest sens, se va reanaliza atât Planul multianual de audit pe perioada 2014-2017, cât i Planul de audit pe anul 2014.
Opinia de audit
Consiliul Legislativ are un istoric favorabil, obinând certificat de conformitate în urma verificrilor efectuate în anii anteriori,
fapt care, de asemenea, a influenat pozitiv nivelul de risc stabilit în cadrul auditului financiar pentru anul 2013.
Concluzia auditului financiar a fost susinut cu toate probele necesare, incluse în documentele de lucru i a fost favorabil
exprimrii unei opinii fr rezerve, fapt pentru care a fost emis certificat de conformitate.

CONSILIUL CONCUREN
EI
Scurt prezentare
Consiliul Concurenei este o autoritate administrativ autonom care îi exercit atribuiile potrivit prevederilor Legii concu-
renei nr. 21/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. În calitate de autoritate naional de concuren, insti-
tuia pune în aplicare i asigur respectarea prevederilor naionale i comunitare în domeniul concurenei. În acelai timp,
Consiliul Concurenei are rolul de autoritate naional de contact în domeniul ajutorului de stat între Comisia European, pe de
o parte, i instituiile publice, furnizorii i beneficiarii de ajutor de stat, pe de alt parte.
Plenul Consiliului Concurenei este un organ colegial i este format din 7 membri, astfel: un preedinte, 2 vicepreedini i 4
consilieri de concuren. Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenei se realizeaz de ctre Preedintele României, la
propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenei, cu avizul Guvernului i dup audierea candidailor în comisiile de
specialitate ale Parlamentului.
În structura Consiliului Concurenei funcioneaz un secretariat general, condus de un secretar general, iar în teritoriu funcio-
neaz 40 de inspectorate teritoriale coordonate de Direcia Teritorial.
- mii lei -
Prevederi/ Prevederi/ % fa de
% fa de
Credite Credite Pli prevederi/
Denumire indicator prevederi/
bugetare bugetare efectuate Credite
Credite iniiale
iniiale definitive definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 63.646 45.148 44.794 70,38 99,22

La Consiliul Concurenei, în urma misiunii de audit financiar asupra situaiilor financiare întocmite pentru exerciiul bugetar al
anului 2013, au fost constatate unele nereguli dup cum urmeaz:
nerespectarea prevederilor legale cu privire la stabilirea salariului de baz pentru personalul nou angajat (personal con-
tractual, funcionari publici i inspectori de concuren), în sensul c acestuia i-au fost acordate drepturi care erau abrogate
(spor de confidenialitate i spor pentru condiii periculoase, dup caz), invocându-se totodat prevederi legale care nu erau
aplicabile personalului nou angajat. Aceasta a condus la plata nelegal, în anul 2013, a sumei totale de 216 mii lei;
nefinalizarea demersurilor pentru înscrierea în Inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului a
32 de imobile achiziionate din credite bugetare i în care îi desfoar activitatea inspectoratele teritoriale de concuren;
nerespectarea normativului privind parcul auto, în privina modului de alocare a acestuia pe funcii;
nerespectarea reglementrilor financiar-contabile în sensul c: unele cheltuieli (prime de asigurare) nu au fost evideniate în
contul de execuie i în conturile contabile potrivit naturii i coninutului economic, nu au fost constituite conturi analitice
pentru garaniile gestionarilor i nu a fost întocmit monografia contabil în conformitate cu cerinele OMFP nr. 1917/2005. În
timpul aciunii de audit financiar aceste nereguli au fost remediate;
neactualizarea, nerevizuirea i neîntocmirea unor proceduri operaionale;
neîndeplinirea de ctre compartimentul de audit public intern a obligaiei legale de a audita cel puin o dat la 3 ani, toate
activitile financiare sau cu impact financiar.
Recomandri

inând seama de cele constatate cu ocazia misiunii de audit financiar la Consiliul Concurenei, Curtea de Conturi
recomand în principal:
9 continuarea demersurilor în vederea finalizrii emiterii Hotrârii de Guvern privind înscrierea celor 32 de imobile
achiziionate din credite bugetare, în Inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului;
9 reglementarea utilizrii parcului auto al Consiliului Concurenei în conformitate cu prevederile legale;
9 luarea tuturor msurilor necesare privind reflectarea real i exact a tuturor operaiunilor financiar-contabile în bilanul
contabil i în contul de execuie bugetar întocmite conform normelor metodologice trimestriale i anuale;
9 elaborarea i revizuirea procedurilor operaionale în conformitate OMFP nr. 946/2005;
9 modificarea Planului multianual al instituiei/respectiv a Planului de audit public intern pe anul 2015, prin adugarea unor
misiuni obligatorii aa cum sunt prevzute la art.15 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Rspunsul entitii
Din notele de relaii furnizate de reprezentanii entitii, precum i din discuiile avute în cadrul edinei de conciliere, nu au
rezultat puncte de vedere divergente, cu excepia constatrilor cu privire la modul de stabilire a salariului de baz pentru
personalul nou angajat în anul 2013.
Opinia de audit
În urma auditului financiar al exerciiului bugetar 2013 a fost exprimat o opinie cu rezerve cu paragraf de evideniere a unor
aspecte, justificat de faptul c au fost constatate unele disfuncionaliti/neconformiti referitoare la modul de aplicare a
reglementrilor legale referitoare la: activitatea de salarizare (acordarea drepturilor salariale personalului nou angajat), utilizarea
parcului auto, înscrierea în domeniul public al statului a imobilelor deinute de Consiliul Concurenei, activitatea de audit public
intern, revizuirea unor proceduri de control intern, respectarea clasificaiei bugetare i a reglementrilor contabile în vigoare.
Aceste aspecte nu influeneaz semnificativ realitatea i exactitatea datelor din situaiile financiare, suma erorilor situându-se
sub pragul de semnificaie.
AVOCATUL POPORULUI
Scurt prezentare
Avocatul Poporului este autoritate public autonom i independent fa de orice alt autoritate public, activitatea sa având
drept scop aprarea drepturilor i libertilor persoanelor fizice, în raporturile acestora cu autoritile publice.
Conform prevederilor Legii nr. 35/1997 privind organizarea i funcionarea instituiei Avocatul Poporului, republicat, cu modifi-
crile i completrile ulterioare, instituia Avocatul Poporului a înfiinat un numr de 14 birouri teritoriale, care îi au sediul în
orae reedin de jude, iar fiecare structur are în competena sa teritorial mai multe judee.
În vederea îndeplinirii obiectivului principal al activitii sale, instituia Avocatul Poporului examineaz i soluioneaz cererile
formulate de persoanele lezate prin înclcarea drepturilor sau libertilor ceteneti, iar în exercitarea atribuiilor sale nu se
substituie autoritilor publice. În acest sens, prin reglementrile constituionale i legale, instituia are la dispoziia sa mijloace i
procedee specifice, cum ar fi dialogul i medierea.
Pagina52

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 5.623 5.804 5.665 100,75 97,61

În urma misiunii de audit financiar asupra situaiilor financiare, întocmite pentru exerciiul bugetar al anului 2013, au fost
constatate aspecte semnificative care, prin natur i coninut, au influenat acurateea datelor reflectate în situaiile financiare, i anume:
a) s-au constatat diferene între soldurile conturilor „Personal-salarii datorate”, „Personal-ajutoare i indemnizaii datorate”
i restul de plat datorat conform statelor de plat, valoarea acestora fiind estimat la 36 mii lei;
b) a fost calculat i evideniat eronat suma de 11 mii lei, reprezentând contravaloarea sumelor datorate, pe anul 2013, la
Fondul special de solidaritate social pentru persoanele cu handicap;
c) au fost evideniate unele cheltuieli la alte articole bugetare decât cele corespunztoare naturii i destinaiei acestora. Un
exemplu în acest sens îl constituie cheltuielile efective reprezentând materiale de curenie, care au fost cumulate i
raportate în contul de execuie bugetar la alt articol bugetar;
d) nu au fost parcurse succesiv fazele procesului de execuie bugetar (angajare, lichidare, ordonanare i plat);
e) au fost încheiate angajamente legale fr a fi precedate de angajamente bugetare i fr a fi însoite de propuneri de angajare;
f) gestiunea crilor i publicaiilor din bibliotec a fost evideniat în alt cont contabil decât cel corespunztor naturii i
destinaiei acestor bunuri.
Au fost constatate i înclcri de lege privind stabilirea eronat a drepturilor salariale ale personalului nou încadrat (14,6 mii
lei) sau acordarea/reinerea unor sume pe statul de plat fr justificare (9,8 mii lei).
¦ În timpul misiunii de audit financiar, instituia Avocatul Poporului a luat msuri pentru înlturarea unor nereguli constatate de
echipa de auditori publici externi, prin recuperarea unor drepturi salariale necuvenite, acordate ca urmare a unor erori de calcul.
S-a constatat, totodat, efectuarea deficitar a procesului de inventariere, înregistrarea necorespunztoare în evidena
contabil a rezultatelor acestora, neasigurarea integritii bunurilor patrimoniale (reinerea necorespunztoare a garaniei
materiale, neutilizarea unor documente financiar-contabile).
¦ În timpul misiunii de audit financiar, instituia Avocatul Poporului a luat msuri pentru reinerea pe statul de plat a
salariilor pentru luna iulie 2014 a ratei lunare a garaniei angajatului cu rspundere gestionar din cadrul instituiei.
Rspunsul entitii
Reprezentanii Avocatului Poporului susin în continuare punctul de vedere divergent referitor la stabilirea eronat a unor
drepturi salariale pentru personalul nou angajat, chiar i în condiiile în care Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i
Persoanelor Vârstnice a confirmat cele constatate de echipa de audit.
Pentru înlturarea deficienelor din activitatea financiar-contabil a fost emis Decizia nr. 9/18.09.2014. Ulterior, împotriva
msurii vizând stabilirea eronat a drepturilor salariale pentru personalul nou angajat, entitatea a depus contestaie, care a fost
respins de comisia de soluionare constituit conform Regulamentului privind organizarea i desfurarea activitilor
specifice Curii de Conturi, precum i valorificarea actelor rezultate din aceste activiti.
anii anteriori
În urma verificrii modului de implementare a msurilor dispuse cu ocazia auditului financiar aferent anului 2012 a rezultat c
toate msurile dispuse au fost implementate.
Ca urmare a aplicrii msurilor dispuse de Curtea de Conturi, entitatea a înlturat neregulile privind modul de stabilire, în
anul 2012, a drepturilor de natur salarial, recuperând i sumele reprezentând drepturile acordate nelegal.
Entitatea Avocatului Poporului a implementat, de asemenea, urmtoarele msuri:
- a dezvoltat sistemul de control intern/managerial pe toate palierele de activitate, a reflectat corespunztor, în
situaiile financiare, sumele datorate instituiei de ctre tere persoane juridice.
- a revizuit „Monografia privind înregistrarea în contabilitate a operaiunilor specifice”, în sensul includerii în cadrul
acesteia a modului de înregistrare a cheltuielilor în avans.
- a întocmit programul anual al achiziiilor publice în conformitate cu prevederile legale incidente, în vederea utilizrii
acestuia ca instrument managerial de planificare a achiziiilor.

- a revizuit planul de audit pe anul 2013 i a celui pentru perioada 2013-2015, în sensul respectrii obligaiei legale de
a audita cel puin odat la 3 ani, fr a se limita la acestea, activitile prevzute la art. 15 (2) din Legea nr. 672/2002
privind auditul intern, republicat, urmrind în acelai timp ca auditul public intern s contribuie efectiv la îmbu-
ntirea activitilor instituiei.
Recomandri
inând seama de cele constatate cu ocazia misiunii de audit financiar la Avocatul Poporului, Curtea de Conturi recomand:
9 stabilirea drepturilor salariale în conformitate cu prevederile legale, pentru toi salariaii angajai dup anul 2010 i
calculul diferenelor salariale acordate nelegal, cu luarea tuturor msurilor de recuperare care se impun;
9 clarificarea diferenelor dintre soldurile conturilor „Personal – salarii datorate”, „Personal – ajutoare i indemnizaii datorate”
i restul de plat datorat conform statelor de plat;
9 calculul i evidenierea corect, conform reglementrilor legale, a sumelor reprezentând contribuia la Fondul de
solidaritate pentru persoanele cu handicap pe anul 2013;
9 evidenierea corect a bunurilor reprezentând cri i publicaii;
9 luarea tuturor msurilor necesare privind reflectarea real i exact a tuturor operaiunilor financiar-contabile în bilanul
contabil i în contul de execuie bugetar;
9 aplicarea întocmai a prevederilor legale referitoare la utilizarea documentelor financiar-contabile;
9 actualizarea Regulamentului de organizare i funcionare la noile reglementri, inând seama de recentele modificri ale
Legii nr. 35/1997 privind organizarea i funcionarea autoritii Avocatul Poporului prin OUG nr. 48/2014.
Opinia de audit
Din cauza impactului abaterilor constatate, precum i a faptului c acestea au afectat acurateea datelor din situaiile
financiare, auditorii publici externi au exprimat opinie advers.
CONSILIUL NAIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITII

Scurt prezentare
Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii (CNSAS) este autoritate administrativ autonom cu personalitate
juridic, finanat integral de la bugetul de stat i aflat sub controlul Parlamentului, având ca principale atribuii: asigurarea
accesului oricrei persoane la propriul dosar, constând în studierea dosarului, eliberarea de copii ale actelor dosarului i a altor
înscrisuri care vizeaz persoana respectiv, comunicarea, la cererea persoanelor îndreptite, a identitii lucrtorilor Securitii
i a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaii la completarea dosarului, alte activiti de informare a publicului i
de sprijinire a cercetrii arhivelor fostei Securiti.
CNSAS este organizat i funcioneaz potrivit prevederilor OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar i deconspirarea
Securitii, cu modificrile i completrile ulterioare i ale Regulamentului de organizare i funcionare a CNSAS.
CNSAS este condus de un Colegiu compus din 11 membri, acesta constituindu-i aparatul propriu, pentru care aprob
structura organizatoric, înfiinarea i desfiinarea unor compartimente din structura acestuia.
Preedintele Colegiului CNSAS este ordonator principal de credite, iar personalul este alctuit din funcionari publici i personal
contractual.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 12.185 12.725 12.590 103,32 98,94
La CNSAS, în urma misiunii de audit financiar asupra situaiilor financiare, întocmite pentru exerciiul bugetar al anului 2013, au
fost constatate unele nereguli, care coroborate cu neducerea la îndeplinire a unor msuri dispuse prin decizie, au condus la
afectarea situaiilor financiare, dup cum urmeaz:
nerespectarea prevederilor legale cu privire la stabilirea salariului de baz pentru personalul nou angajat (funcionari publici),
în sensul c acestuia i-au fost acordate drepturi care erau abrogate (spor de confidenialitate i spor pentru risc i supra-
Pagina54

solicitare neuropsihic), invocându-se totodat prevederi legale care nu erau aplicabile personalului nou angajat. Aceasta a
condus la plata nelegal, în anul 2013, a sumei totale de 17 mii lei;
nerespectarea prevederilor legale privind recepia construciilor, pentru lucrri de compartimentare executate în anii prece-
deni, ceea ce creeaz riscul antrenrii unor costuri suplimentare, legate de plata unor taxe de reavizare a documentaiei i a
unor eventuale amenzi;
efectuarea unor pli pentru prestri de servicii, fr îndeplinirea cerinelor legale cu privire la întocmirea documentelor care
atest realitatea serviciilor prestate i exactitatea sumelor datorate;
reflectarea eronat a unor operaiuni financiar-contabile în bilanul contabil încheiat la 31.12.2013, reprezentând rezultatele
reevalurii cldirii în care instituia îi desfoar activitatea i a terenului aferent acesteia.
¦ În timpul aciunii de audit financiar, entitatea a corectat eroarea constatat.
nerevizuirea procedurii operaionale privind inventarierea patrimoniului, în conformitate cu reglementrile legale în vigoare.
Rspunsul entitii
Conform notelor de relaii furnizate de reprezentanii entitii, precum i în cadrul discuiilor avute în cadrul edinei de conciliere
nu au fost formulate puncte de vedere divergente pe marginea constatrilor rezultate din auditul financiar, cu excepia
constatrilor cu privire la modul de stabilire a salariului de baz pentru personalul nou angajat în anul 2013.
Rezultatele activitii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin deciziile emise pentru anii anteriori
Concomitent cu aciunea de audit financiar s-a procedat i la verificarea modului de ducere la îndeplinire a unor msuri dispuse
prin deciziile emise în anii 2012, respectiv 2013.
1. Decizia nr. 4/27.06.2013. În urma verificrilor efectuate au rezultat urmtoarele:
a) au fost duse la îndeplinire 5 msuri prin care s-a dispus:
soluionarea modului de evideniere în contabilitate a unor lucrri pltite i neexecutate i care erau înregistrate în
contul „Active fixe corporale în curs de execuie”;
clarificarea unor sume aflate în soldul contului „Personal – salarii datorate” i al contului „Avansuri acordate personalului”;
înlturarea neregulilor legate de: înregistrarea în exerciiul bugetar curent a unor cheltuieli aferente exerciiului
urmtor, înregistrarea cheltuielilor pe structura clasificaiei bugetare în funcie de natura i efectul lor economic,
întocmirea i depunerea situaiilor financiare, parcurgerea succesiv a fazelor execuiei bugetare;
înlturarea neregulilor din activitatea de achiziii publice referitoare la: întocmirea Programului anual al achiziiilor
publice, determinarea valorii estimate a achiziiilor, elaborarea de proceduri formalizate pentru aceast activitate;
efectuarea demersurilor pentru adaptarea programului informatic care asigur evidena contabil la normele i
reglementrile contabile în vigoare.
b) au fost duse parial la îndeplinire 3 msuri, prin care s-a dispus:
continuarea demersurilor iniiate i întreprinderea tuturor msurilor legale în vederea recuperrii prejudiciului în sum
de 179 mii lei, reprezentând daune pltite de CNSAS unui prestator de servicii de închiriere a spaiului destinat fostului
sediu. Ca urmare a predrii imobilului cu întârziere fa de data prevzut în contract i într-o stare degradat, pres-
tatorul a acionat CNSAS în instan pretinzând despgubiri, iar dup ce instana a soluionat litigiul în favoarea recla-
mantului, CNSAS a efectuat plata despgubirilor din credite bugetare, fr a se îndrepta împotriva persoanelor
vinovate în scopul recuperrii sumei respective. În scopul ducerii la îndeplinire a msurii dispuse de Curtea de Conturi
pentru recuperarea acestui prejudiciu, CNSAS a depus plângere penal pentru stabilirea persoanelor vinovate, iar
ulterior, dup clasarea dosarului de ctre organele de cercetare penal, a depus aciune în instan pentru recu-
perarea prejudiciului de la doi foti angajai, pe care i-a considerat vinovai de producerea acestuia. Totodat, în cadrul
aciunii depuse la instan, prejudiciul în sum de 179 mii lei a fost diminuat eronat cu suma pltit prestatorului,
reprezentând beneficiu nerealizat pe perioada efecturii reparaiilor la sediul respectiv (59 mii lei);
clarificarea diferenelor constatate în urma inventarierii, în sum de 62 mii lei, înregistrat în contul „Decontri din
operaii în curs de clarificare”, înregistrarea operaiunilor rezultate în conturile corespunztoare i recuperarea contra-
valorii bunurilor stabilite lipsuri la inventariere. Dup analiza efectuat, diferena respectiv a fost diminuat la suma
de 48 mii lei, datorit identificrii, ulterior inventarierii, a unor obiecte de inventar, îns aceast sum nu a fost
recuperat pân la data verificrilor. Conducerea entitii a efectuat plângere penal pentru stabilirea vinovailor;
actualizarea valorii de inventar a cldirii i terenului, aferente sediului central al CNSAS, în Inventarul bunurilor care
alctuiesc domeniul public al statului. În acest scop entitatea a elaborat proiectul de hotrâre de guvern, îns acesta a
fost restituit neavizat de ctre Ministerul Justiiei, cu solicitarea de completare a documentaiei depuse (cu extras de
carte funciar recent, clarificri privind valoarea stabilit de evaluator, Ministerul Finanelor s aib calitatea de
coiniiator etc.). La data finalizrii auditului se continuau demersurile pentru îndeplinirea acestei msuri.
2. Decizia nr. 4/11.12.2012, prin care, în legtur cu o msur dispus anterior tot prin decizie privind recuperarea unui preju-
diciu în sum de 162 mii lei (aflat pe rolul instanei de recurs), s-a dispus: urmrirea desfurrii litigiului aflat pe rolul Înaltei
Curi de Casaie i Justiie, informarea Curii de Conturi cu privire la parcursul acesteia (inclusiv motivarea acesteia) i la
decizia care va fi pronunat de instana de recurs, precum i punerea în aplicare a dispoziiilor acestei decizii.

Msura a avut la baz constatarea, înc din anii precedeni, a faptului c în situaiile financiare figura un debit nerecuperat
de 162 mii lei, cu aceast sum entitatea fiind prejudiciat de ctre executantul unor lucrri de reamenajare a spaiilor pentru
depozitarea arhivei Consiliului CNSAS, lucrrile respective fiind pltite de CNSAS, dar neexecutate.
Pentru acest prejudiciu, instituia a acionat în judecat societatea contractant i, ulterior, pe baza sentinei favorabile obinute,
a efectuat demersurile pentru executarea silit. Cu toate acestea, neîndeplinirea corespunztoare a obligaiilor contractuale de
ctre organele de executare silit, lipsa de interes a CNSAS pentru a insista în executare, concomitent cu intrarea debitorului în
lichidare judiciar (fr ca CNSAS s se înscrie la masa credal), a condus la nerecuperarea prejudiciului de la executantul
lucrrilor. În tot acest timp, CNSAS nu a adoptat nicio alt cale legal pentru recuperarea prejudiciului, respectiv de tragere la
rspundere, în cadrul termenului legal de prescripie, a persoanelor vinovate pentru plata lucrrilor neexecutate.
Curtea de Conturi a dispus prin decizie luarea msurilor legale pentru lichidarea debitului creat ca urmare a neîndeplinirii
obligaiilor contractuale de ctre executantul lucrrilor i a nelurii tuturor msurilor pentru recuperarea prejudiciului în
termenul legal de prescripie. Instituia auditat a depus contestaie împotriva msurii dispuse, aceasta fiind respins prin
încheierea comisiei de soluionare constituit în acest sens. Ulterior, CNSAS a depus plângere la instana de contencios
administrativ a Curii de Apel Bucureti, aceasta respingând aciunea reclamantei, dup care CNSAS a formulat recurs la
Înalta Curte de Casaie i Justiie.
La data de 24.09.2013, Înalta Curte de Casaie i Justiie a pronunat Decizia nr. 6299/24.09.2013, irevocabil, prin care a
respins recursul formulat de CNSAS împotriva soluiei pronunate de instana de fond, rezultând astfel c msura privind
recuperarea prejudiciului, emis de Curtea de Conturi, era obligatorie. Ca urmare a verificrilor efectuate a rezultat c
CNSAS nu a luat nicio msur pentru punerea în aplicare a dispoziiilor din decizia instanei supreme i, implicit, a
msurii dispuse de Curtea de Conturi, în sensul recuperrii prejudiciului respectiv.
Recomandri

inând seama de cele constatate cu ocazia misiunii de audit financiar la CNSAS, Curtea de Conturi recomand:
9 continuarea demersurilor în vederea aducerii la îndeplinire a msurilor dispuse prin deciziile Curii de Conturi, respectiv:
- recuperarea prejudiciului adus fondurilor publice, în sum de 162 mii lei, creat ca urmare a:
x neîndeplinirii a obligaiilor contractuale de ctre executantul lucrrilor de amenajare;
x efecturii de pli din credite bugetare pentru lucrri neexecutate;
x nelurii tuturor msurilor pentru recuperarea prejudiciului în termenul legal de prescripie;
- recuperarea prejudiciului adus fondurilor publice, în sum de 179 mii lei, ca urmare a nerespectrii clauzelor din
contractul de închiriere a spaiului din Bucureti, str. Dragoslavele nr. 2-4, reprezentând contravaloarea lipsei de
folosin a imobilului, pltit locatorului din credite bugetare, ca daune;
- clarificarea i dup caz, recuperarea în termenul legal de prescripie, a diferenelor reprezentând minusurile de
inventar, evideniate în contul „Decontri din operaii în curs de clarificare”, în sum de 48 mii lei;
- continuarea demersurilor pentru modificarea datelor în Inventarul centralizat al bunurilor aparinând domeniului public
al statului, privind valoarea imobilului i a terenului aferent sediului în care îi desfoar activitatea CNSAS, ca
urmare a rezultatelor reevalurii.
9 continuarea demersurilor în vederea realizrii recepiei la terminarea lucrrilor i a recepiei finale, pentru lucrarea de
compartimentare spaii interioare sediu central;
9 dispunerea de msuri în vederea întocmirii documentelor justificative din care s rezulte certitudinea obligaiilor de plat
fa de teri, în urma serviciilor prestate de ctre acetia;
9 elaborarea procedurilor scrise, precum i revizuirea acestora permanent, în funcie de evoluia reglementrilor în domeniu.
Opinia de audit
În urma auditului financiar, precum i a verificrilor privind ducerea la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizii au fost
constatate unele abateri, precum i faptul c prejudiciile constatate în anii anteriori nu au fost recuperate, aspecte care
afecteaz semnificativ situaiile financiare ale anului 2013. Din aceste motive, echipa de audit a exprimat o opinie contrar.
CONSILIUL NA
IONAL AL AUDIOVIZUALULUI
Scurt prezentare
Consiliului Naional al Audiovizualului (CNA) este autoritate public autonom, sub control parlamentar i garantul
interesului public în domeniul comunicrii audiovizuale, fiind în acelai timp autoritatea unic de reglementare în domeniul
serviciilor media audiovizuale, în condiiile i cu respectarea prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, republicat.
Controlul exercitat de CNA asupra coninutului serviciilor de programe oferite de furnizorii de servicii media audiovizuale i
asupra ofertei de servicii de programe, asigurate de distribuitorii de servicii, se realizeaz, de regul, periodic i ori de câte ori
Consiliul consider c este necesar sau primete o plângere cu privire la nerespectarea de ctre furnizor a prevederilor legale,
a normelor de reglementare în domeniu ori a obligaiilor înscrise în licena audiovizual.
Pagina56

Consiliul este compus din 11 membri numii de Parlament, durata mandatului membrilor Consiliului fiind de 6 ani i au funcie de
demnitate public, asimilat funciei de secretar de stat. Cheltuielile curente i de capital ale CNA se finaneaz din bugetul de stat.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 8.451 8.299 8.263 97,78 99,57

Au fost contabilizate eronat cheltuielile reprezentând utiliti aferente contractelor de închiriere încheiate cu dou persoane
care ocup funcii de demnitate public, fiind înregistrate drept cheltuieli de funcionare a instituiei publice (energie electric,
termic, ap, salubritate) i nu drept „cheltuieli cu cazarea”, aa cum sunt definite de legislaia în domeniu, având drept
consecin disiparea înregistrrilor în mai multe conturi contabile a cheltuielilor cu utilitile facturate pentru cele dou
contracte de închiriere ceea ce a condus la denaturarea informaiilor raportate prin situaiile financiare.
Curtea de Conturi recomand revizuirea i aprobarea Monografiei proprii privind înregistrarea în contabilitate a principalelor
operaiuni, cu respectarea prevederilor OMFP nr. 2.021/2013 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice privind
organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi pentru instituiile publice i instruciunile de aplicare
a acestuia, aprobate prin OMFP nr. 1.917/2005, precum efectuarea coreciilor aferente înregistrrilor efectuate în anul 2014 în
evidena contabil.
anii anteriori
Curtea de Conturi a observat o evoluie pozitiv a managementului financiar, observaie bazat pe implementarea msurilor
dispuse prin Decizia nr. 18/28.05.2013, emis la încheierea auditului financiar pe anul anterior. Aceste msuri vizau: conti-
nuarea demersurilor pentru implementarea sistemului de control intern/managerial în conformitate cu prevederile OMFP nr.
946/2005; încheierea unui Protocol de colaborare între CNA i ANAF în baza cruia s fie stabilite atribuiile i responsabilitile
structurilor de specialitate din cadrul CNA, respectiv ale administraiilor financiare locale, privind activitile care trebuie
desfurate de ctre fiecare entitate în parte în procesul punerii în aplicare a deciziilor de sancionare contravenional emise
de CNA, precum i la iniierea demersurilor necesare emiterii unei hotrâri de guvern, în baza creia apartamentele/garsoni-
erele achiziionate din fonduri publice s fie înregistrate în domeniul public al statului.
Opinia de audit
Auditorul public extern a exprimat opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect, justificat prin faptul c
aspectele observate de Curtea de Conturi nu influeneaz semnificativ realitatea i exactitatea datelor din situaiile financiare,
suma erorilor situându-se sub pragul de semnificaie.
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

Scurt prezentare
Secretariatul General al Guvernului (SGG), funcioneaz ca instituie public cu personalitate juridic, în subordinea primului-
ministru, având rolul de a asigura derularea operaiunilor tehnice aferente actului de guvernare, rezolvarea problemelor
organizatorice, juridice, economice i tehnice ale activitii Guvernului i ale prim-ministrului, reprezentarea Guvernului i a
prim-ministrului în faa instanelor judectoreti. Organizarea i funcionarea SGG sunt stabilite prin HG nr. 405/2007, privind
funcionarea Secretariatului General al Guvernului, cu modificrile i completrile ulterioare.
Instituiile publice cu personalitate juridic care au primit subvenii de la bugetul de stat prin bugetul SGG sunt:
x Comisia Naional de Acreditare a Spitalelor;
x Agenia Naional Antidoping;
x Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritilor Naionale;
x Institutul Naional pentru Studierea Holocaustului din România „ELIE WIESEL”.
În anul 2013, prin bugetul SGG s-au finanat urmtorii ordonatori secundari i teriari de credite:
x Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i Memoria Exilului Românesc;

x Agenia Naional pentru Romi;
x Oficiul Naional pentru Jocuri de Noroc;
x Institutul Naional de Statistic;
x Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar;
x Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare;
x Departamentul pentru Lupta Antifraud;
x Agenia Naional pentru Resurse Minerale;
x Departamentul pentru Relaia cu Parlamentul;
x Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice;
x Secretariatul de Stat pentru Culte;
x Departamentul pentru Proiecte de Infrastructur i Investiii Strine, în bugetul cruia au fost cuprinse i sumele alocate de
la bugetul de stat Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din România (CNADNR).
Secretariatul General al Guvernului îndeplinete atribuiile prevzute de lege pentru ministerul de resort, în cazul:
x Regiei Autonome - Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat, persoan juridic care funcioneaz pe baz de gestiune
economic i autonomie financiar i
x Regiei Autonome „Monitorul Oficial", persoan juridic care desfoar activitate de interes public naional i funcioneaz
pe baz de gestiune economic i autonomie financiar.
Totodat, prin SGG, cu consultarea Cancelariei Prim-Ministrului, se realizeaz exercitarea drepturilor i îndeplinirea obli-
gaiilor ce decurg din calitatea de acionar al statului la:
x Compania Naional de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" - SA i
x Societatea Naional de Transport Gaze Naturale „Transgaz" - SA Media.

- mii lei -
% fa de % fa de
Pli prevederi/ prevederi/
Denumire indicator Credite bugetare Credite bugetare
efectuate Credite Credite
iniiale definitive
iniiale definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 7.356.354 7.347.069 7.191.743 97,76 97,89
Alte servicii publice generale 454.500 0 0 0,00 0,00
Învmânt 2.101 2.181 2.177 103,62 99,82
Aciuni generale economice comerciale i de munc 72.874 90.005 39.723 54,51 44,13
Industria extractiv, prelucrtoare i construcii 800 5 2 0,25 40,00
Transporturi 5.817.364 6.236.183 6.204.354 106,65 99,49
Cheltuieli - buget de stat 7.345.476 7.318.916 7.181.130 97,76 98,12
Alte servicii publice generale 454.500 0 0 0,00 0,00
Învmânt 2.101 2.181 2.177 103,62 99,82
Aciuni generale economice comerciale i de munc 72.874 72.730 34.112 46,81 46,90
Industria extractiv, prelucrtoare i construcii 800 5 2 0,25 40,00
Transporturi 5.817.364 6.236.183 6.204.354 106,65 99,49
Fonduri externe nerambursabile 9.206 26.481 9.866 107,17 37,26
Aciuni generale economice comerciale i de munc 0 17.275 5.611 0,00 32,48
Total cheltuieli din venituri proprii 1.672 1.672 747 44,68 44,68
Autoriti publice i aciuni externe 1.672 1.672 747 44,68 44,68

Secretariatul General al Guvernului
Curtea de Conturi a constatat unele deficiene cu privire la modul în care s-a organizat i efectuat aciunea de inventariere
a patrimoniului SGG, dup cum urmeaz:
- listele cu propuneri de scoatere din funciune nu cuprind informaii cu privire la valoarea de inventar sau valoarea just a
deprecierilor. Propunerile de scoatere din funciune a unor mijloace fixe (aparatur birotic i echipamente tehnologice), în
valoare de 474 mii lei, i de declasare a unor obiecte de inventar, în valoare de 314 mii lei, nu au fost însoite de procese
Pagina58

verbale de scoatere din funciune/uz sau de declasare, prin care s se constate îndeplinirea condiiilor prin documente care
s ateste c bunurile în cauz nu sunt în stare de funcionare sau nu mai pot fi folosite;
- în cazul constatrii unei lipse în gestiunea „echipamente i tehnic de calcul” (lips laptop) nu au fost formulate propuneri de
recuperare a valorii de înlocuire.
¦ În timpul misiunii de audit, conducerea entitii a emis Ordinul nr. 339/30.06.2014, prin care a dispus constituirea comisiei
privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar în folosin i declasarea bunurilor materiale, precum i pentru casarea
i scoaterea din funciune a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul SGG. De asemenea, s-a elaborat i aprobat procedura
operaional privind scoaterea din funciune i casarea activelor fixe.
În cadrul auditului financiar s-a constatat c au fost efectuate cheltuieli ineficiente, estimate la suma de 42 mii lei, generate
de externalizarea unor servicii de gestionare a resurselor umane, care, în fapt, constituie atribuii i competene specifice
direciei de specialitate din cadrul SGG.
Opinia de audit
inând cont de natura abaterilor i a erorilor identificate, de contextul în care s-au produs acestea, precum i de valoarea total
a abaterilor identificate, echipa de audit a exprimat o opinie cu rezerve, referitor la contul de execuie consolidat întocmit
de SGG pentru anul 2013.
Instituiile publice din subordinea SGG

1. Institutul Naional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”
Institutul Naional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR) este instituie public cu
personalitate juridic, coordonat de prim-ministru (prin Cancelaria Prim-Ministrului) i funcioneaz în baza prevederilor HG nr.
902/2005 privind înfiinarea Institutului Naional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
INSHR are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea de documente i rezolvarea unor
probleme tiinifice referitoare la Holocaust, elaborarea i implementarea de programe educaionale i culturale privind acest
fenomen istoric.
Conform reglementrilor legale, INSHR este condus de un director general, care are calitatea de ordonator teriar de credite.
Cheltuielile curente i de capital ale INSHR sunt finanate din venituri proprii i din subvenii acordate de la bugetul de stat, prin SGG.
Opinia de audit
La Institutul Naional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”
Pe baza concluziilor formulate, potrivit crora aspectele constatate în activitatea economico-financiar a INSHR s-au aflat în
limitele admisibile de eroare, fiind corectate pân la finalizarea misiunii de audit, a fost exprimat opinie fr rezerve, context
în care a fost emis certificatul de conformitate pentru activitatea exerciiului bugetar 2013.
2. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i Memoria Exilului Românesc

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este instituie public cu per-
sonalitate juridic în subordinea Guvernului i în coordonarea prim-ministrului, rezultat în urma comasrii prin fuziune a Institutului de
Investigare a Crimelor Comunismului în România cu Institutul Naional pentru Memoria Exilului Românesc. Organizarea, funcionarea
i structura organizatoric a IICCMER au fost stabilite prin HG nr. 1372/2009 privind înfiinarea, organizarea i funcionarea Institutului
de Investigare a Crimelor Comunismului i Memoria Exilului Românesc, cu modificrile i completrile ulterioare.
La IICCMER, Curtea de Conturi a constatat deficiene i abateri de la prevederile legale referitoare la efectuarea chel-
tuielilor, modul de înregistrare în contabilitate a activelor, precum i la administrarea i inventarierea patrimoniului. Dintre
acestea menionm urmtoarele:
nu a fost înregistrat în categoria activelor suma de 55 mii lei, reprezentând contravaloarea unor lucrri care se încadreaz
în categoria studiilor de prefezabilitate, respectiv „evaluare studii privind proiectare i asisten tehnic aferente investiiei de
consolidare-restaurare a Monumentului istoric cod Bz-Ii-m-B-02462, fosta închisoare Râmnicu-Srat”;
nerespectarea prevederilor legale cu privire la organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii pentru anul 2013, deoarece:
- pân la data efecturii misiunii de audit financiar nu s-a realizat inventarierea gestiunii „bibliotec”;
- nu au fost propuse i nici nu au fost luate msuri de recuperare a pagubei create institutului prin inundarea sediului
bibliotecii acestuia de o ter persoan, pagub ce const în contravaloarea a 2.525 de cri, deteriorate în proporie de
100%, estimat la suma de 34 mii lei; nu au fost stabilite persoanele vinovate pentru pagubele constatate i nici modul
de impunere a bunurilor deteriorate 100%;
- s-a efectuat compensarea unui minus de 271 de volume, în valoare de 4 mii lei, cu 220 de volume, la aceeai valoare,
care au fost constatate în plus, fr a se solicita explicaii scrise pentru plusuri i minusuri, compensarea lipsurilor cu
plusurile realizându-se fr respectarea condiiilor reglementate legal;

- rezultatele aciunii de inventariere a patrimoniului nu au fost valorificate în totalitate, nefiind atins scopul acestei activiti
i, drept urmare, nu exist certitudinea faptului c situaiile financiare reflect realitatea, deoarece datele în bilanul
contabil nu au fost integral confirmate prin rezultatele aciunii de inventariere.
nerecuperarea unui avans, în sum de 9 mii lei, acordat în anul 2011 unei persoane fizice pentru efectuarea unor servicii de
tehnoredactare, fotocopiere i sistematizare a documentelor de arhiv, necesare pentru finalizarea cercetrilor aferente unui
studiu, nerecepionate de IICCMER;
IICCMER nu a luat msuri în vederea recuperrii de la persoanele rspunztoare a sumei de 8 mii lei, achitat din fonduri
publice, reprezentând contravaloarea lucrrilor de reparaii, efectuate la imobilul care este proprietatea institutului i care a
fost avariat ca urmare a unor inundaii produse din apartamentul situat deasupra celui deteriorat.
Opinia de audit
La Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i Memoria Exilului Românesc (IICCMER)
a abaterilor identificate, referitor la activitatea IICCMER, echipa de audit a exprimat o opinie cu rezerve.
3. Oficiul Naional pentru Jocuri de Noroc
Oficiul Naional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) este organizat i funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei
publice centrale cu atribuii în domeniul jocurilor de noroc, cu personalitate juridic, în subordinea Guvernului României.
Organizarea, funcionarea i structura organizatoric a ONJN au fost stabilite prin HG nr. 298/2013 privind organizarea i
funcionarea Oficiului Naional pentru Jocuri de Noroc i pentru modificarea HG nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor meto-
dologice de aplicare a OUG nr. 77/2009 privind organizarea i exploatarea jocurilor de noroc.
ONJN a efectuat cheltuieli ineficiente, în sum de 15 mii lei, reprezentând contravaloarea reparaiilor efectuate asupra
bunurilor preluate cu titlu de împrumut (autoturism, echipament xerox), în vederea desfurrii activitii sale. Conducerea
entitii nu a avut obieciuni cu privire la abaterea constatat.
Opinia de audit
La Oficiul Naional pentru Jocuri de Noroc
a abaterilor identificate, referitor la activitatea ONJN echipa de audit a exprimat o opinie cu rezerve.
4. Institutul Naional de Statistic
Institutul Naional de Statistic (INS) se organizeaz i funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice
centrale cu personalitate juridic, în subordinea Guvernului i în coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
INS funcioneaz în baza HG nr. 957/2005 privind organizarea i funcionarea Institutului Naional de Statistic, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare. INS este principalul productor de date statistice oficiale ale statului, având în aceast
calitate rolul de coordonator al Sistemului Statistic Naional.
În subordinea INS funcioneaz:
x 8 direcii regionale de statistic, organizate la nivelul judeelor – centre ale regiunilor de dezvoltare;
x 34 direcii judeene de statistic, la nivelul celorlalte judee;
x Centrul Naional de Pregtire în Statistic;
x Centrul de Conferine.
Direciile regionale i judeene de statistic sunt ordonatori teriari de credite, cu personalitate juridic, îndeplinind în teritoriu
atribuiile, sarcinile i responsabilitile INS i sunt finanate de la bugetul de stat, prin bugetul INS.
Centrul Naional de Pregtire în Statistic (CNPS) este instituie public cu personalitate juridic, finanat din venituri proprii. Acesta
are drept scop formarea profesional continu prin sistemul educaional al personalului din serviciile de statistic oficial în domeniile
statisticii, demografiei, economiei, econometriei, sociologiei cantitative i tehnologiei informaiei, promovarea culturii statistice.
La Institutul Naional de Statistic
Institutul Naional de Statistic a efectuat plat dubl pentru aceleai servicii de „Mentenan licene Kofax pentru anul
2012”, necesare în vederea pregtirii i desfurrii în bune condiii a alegerilor locale i parlamentare din anul 2012, ctre
dou societi comerciale, achitând atât suma de 646 mii lei ctre o societate care a câtigat prima licitaie public
organizat, care ulterior nu s-a achitat de obligaiile contractuale, cât i suma de 589 mii lei ctre o alt societate comercial
care a câtigat a doua licitaie public pentru aceleai servicii i care a executat obligaiile contractuale, bugetul Institutului
Naional de Statistic fiind prejudiciat astfel cu suma de 646 mii lei.
Societatea ctre care Institutul Naional de Statistic a efectuat plata de 646 mii lei a speculat imperfeciunile din caietul de
sarcini i din contractul de prestri servicii, precum i faptul c directorul general al direciei IT a semnat iniial un numr de 4
procese-verbale de predare-primire machete i de suport tehnic, pe care acesta ulterior le-a denunat conducerii INS i a reclamat
Pagina60

c, în fapt, societatea nu a prestat serviciile din contract, întrucât nu ar fi fcut dovada c este un prestator autorizat în România al
productorului licenelor Kofax Austria.
Auditorii publici externi au constatat c folosina spaiului din str. Smârdan, nr.14-16, sector 3, Bucureti, la care în perioada
2006-martie 2007 s-au efectuat lucrri de amenajare în sum de 256 mii lei, a fost cedat de ctre Institutul Naional de
Statistic Consiliului General al Municipiului Bucureti (Administraiei Fondului Imobiliar) fr nicio justificare legal, astfel
încât ulterior o societate comercial cu rspundere limitat din Bucureti a preluat folosina acestui spaiu pentru a desfura
activitatea de restaurant.
Astfel, acest spaiu care urma s fie utilizat de INS „pentru informarea opiniei publice în ceea ce privete evoluia socio-
economic a României în aceast perioad” a fost transformat într-un restaurant administrat de o societate comercial, cu
sprijinul conducerii Institutului Naional de Statistic i al conducerii Centrului de Conferine al INS.
Fondurile publice ale Institutului Naional de Statistic au fost utilizate cu nerespectarea principiilor economicitii, eficienei i
eficacitii.
La Centrul de Conferine al INS
Centrul de Conferine (CC) este instituie public cu personalitate juridic, finanat din venituri proprii, având drept scop utili-
zarea eficient a slilor de conferine i a spaiilor adiacente existente în cadrul sediului administrativ al INS.
Din analiza situaiilor financiare rezult c înc de la înfiinare, pe toat perioada 2010-2013, Centrul de Conferine nu a fost
gestionat corespunztor, astfel încât s realizeze venituri din care s-i acopere cheltuielile legate de funcionare.
Ponderea cea mai mare în veniturile obinute de Centrul de Conferine au avut-o veniturile din chirii, care de fapt reprezint
venituri ale bugetului de stat.
Din analiza documentelor contabile i a situaiilor financiare a reieit faptul c, înc de la înfiinare, rezultatul patrimonial al
exerciiului financiar a fost negativ, respectiv deficit.
Practic, nu numai c nu au fost realizate venituri care s acopere cheltuielile efectuate, dar, anual, în activitatea entitii s-a
înregistrat deficit, prin efectuarea unor cheltuieli cu mult mai mari decât veniturile realizate.
În realitate, deficitul ar fi fost mult mai mare, dac rezultatul anual al exerciiului financiar nu ar fi fost denaturat prin:
- înregistrarea incorect, prin conturi de venituri i nu prin contul „Decontri între unitate i subuniti” a transferului de
mijloace fixe i obiecte de inventar, de la INS la CC;
- neînregistrarea cheltuielilor cu obligaia de plat la bugetul statului a sumelor reprezentând venituri ale bugetului de stat,
obinute din închirierea spaiilor proprietate public a statului;
- înregistrarea unor venituri din debite reactivate, fr constituirea de provizioane i în condiiile în care debitorul a fost radiat;
- neînregistrarea în totalitate a cheltuielilor cu utilitile i înregistrarea acestora prin contul de TVA deductibil.
În anul 2010, deficitul a fost transformat în rezultat favorabil (excedent) ca urmare a unor înregistrri eronate, înregistrarea ca
donaie a mijloacelor fixe i obiectelor de inventar, în sum de 693,9 mii lei, transferate Centrului de Conferine de ctre INS.
În anul 2013, deficitul a fost transformat în rezultat favorabil, excedent, prin înregistrarea unor debite printr-un cont de venituri,
respectiv suma de 751,8 mii lei.
Cauzele care au condus la situaia prezentat mai sus au fost:
- lipsa de interes din partea conducerii Centrului de Conferine pentru organizarea de evenimente, pentru atragerea fondurilor
i, implicit, pentru creterea veniturilor;
- lipsa publicitii cu privire la activitile desfurate de ctre Centrul de Conferine, în conformitate cu obiectul de activitate
stabilit prin HG nr. 1278/2009;
- lipsa unui buget de venituri i cheltuieli anual i neurmrirea modului de respectare a acestuia;
- lipsa urmririi i coordonrii activitii Centrului de Conferine de ctre INS, organul ierarhic superior care a coordonat
activitatea Centrului de Conferine.
În afara obiectului su de activitate, Centrul de Conferine al INS a pus la dispoziia unor societi comerciale, gratuit sau la
preuri mai mici decât preurile practicate pe pia, spaii din domeniul public al statului, aflate în administrarea instituiei,
pentru desfurarea de ctre aceste societi a unor activiti comerciale din care acestea s obin profit, cu cheltuieli cât
mai mici (restaurant, bar, nuni, botezuri i alte asemenea evenimente).
Totodat, cu fonduri de la bugetul de stat, INS a dotat aceste spaii cu bunuri (materiale, obiecte de inventar i mijloace fixe) pe
care le-a pus gratuit la dispoziia acestor societi.
Cheltuielile cu consumurile de utiliti (energie electric, energie termic, ap rece, ap cald, ridicarea gunoiului menajer, alte
cheltuieli) ale societilor comerciale respective au fost suportate de la bugetul instituiei.
Aceste aciuni ale INS i ale Centrului de Conferine au avut drept consecine:
- înregistrarea de ctre Centrul de Conferine a unor cheltuieli care au condus la realizarea deficitului din contul de rezultat
patrimonial pe toat perioada de funcionare a Centrului de Conferine;
- prejudicii aduse atât bugetului Centrului de Conferine, cât i bugetului de stat.

Alte abateri constatate
În perioada 2010-2014 evidena contabil a fost condus de aceeai persoan, modificându-se doar calitatea acestuia i
suma pltit de Centrul de Conferine al INS pentru serviciile de eviden contabil.
Astfel, suma pltit de Centrul de Conferine al INS a crescut lunar, în mod nejustificat, de la 1.560 lei, când persoana în
cauz avea funcia de revizor contabil, la 1.894 lei, când avea funcia de ef serviciu financiar contabilitate, la 2.500 lei, când
presta activitate în calitate de persoan fizic autorizat, i la 4.340 lei, când era împuternicit al unei societi comerciale cu
care Centrul de Conferine avea încheiat un contract de prestri servicii.
Prin aceste creteri repetate, Centrul de Conferine al INS, a cheltuit în plus suma de 31 mii lei prin nerespectarea principiilor
de economicitate, eficien i eficacitate în utilizarea fondurilor publice.
Din analiza inventarierii efectuate de Centrul de Conferine al INS, s-a constatat c instalaia de ventilaie cu o valoare de
inventar de 27 mii lei i centrala termic cu o valoare de inventar de 4 mii lei care au fost instalate în spaiul din municipiul
Bucureti, str. Smârdan, nr. 14-16 în anul 2007, imobil care nu se mai afl în folosina Centrului de Conferine al INS i nici în
cea a Institutului Naional de Statistic, nu mai exist faptic, acestea fiind substituite cu altele defecte i cu alte caracteristici
tehnice de ctre directorul Centrului de Conferine al INS.
Nu au fost respectate prevederile legale cu privire la închirierea bunurilor proprietate public a statului i la veniturile
realizate din închirierea spaiului proprietate public a statului, aflat în administrarea Centrului de Conferine al Institutului
Naional de Statistic, prin:
x închirierea de ctre Centrul de Conferine al INS a spaiilor aparinând domeniului public al statului, unor societi
comerciale, fr existena unei hotrâri de guvern care s aprobe acest lucru;
x atribuirea contractelor de utilizare a spaiilor (punerea la dispoziie), în mod direct i nu prin licitaie public aa cum
prevede legislaia în vigoare;
x închirierea spaiilor din domeniul public al statului la preuri mai mici decât cele practicate pe pia;
x încasarea unor sume de bani i înregistrarea lor ca venituri proprii ale Centrului de Conferine, pentru spaii aparinând
domeniului public al statului;
x neînregistrarea în evidena contabil a obligaiei de virare ctre bugetul statului a veniturilor încasate din închirierea
spaiilor proprietate public a statului aflate în administrarea Centrului de Conferine, din subordinea INS;
x nevirarea la bugetul statului a sumelor obinute din închiriere;
x Prin misiunea de audit financiar asupra contului de execuie pentru anul 2011, Curtea de Conturi a constatat c Centrul
de Conferine al INS nu a virat la bugetul statului veniturile obinute din închirierea unor suprafee din spaiul aflat în
administrarea Centrului de Conferine, în sum de 416 mii lei.
Rspunsul entitii
Centrul de Conferine al INS a contestat în instan Decizia Curii de Conturi a României prin care s-a transmis obligativitatea
virrii la bugetul de stat a sumei de 416 mii lei, contestaia fiind respins de ctre instana de judecat. Centrul de Conferine a
virat în cursul anului 2013, în contul acestor obligaii ctre bugetul statului suma de 11 mii lei.
x nu a înregistrat obligaia ctre bugetul statului i nu a virat la bugetul statului suma de 159 mii lei, pentru perioada
ianuarie 2012-aprilie 2014, care reprezint veniturile obinute din închirierea unor suprafee din spaiul aflat în adminis-
trarea Centrului de Conferine.
x nu a înregistrat în evidena contabil suma total de 576 mii lei, compus din cele dou sume menionate mai sus,
stabilite în urma celor dou misiuni de audit financiar.
La Centrul Naional de Pregtire în Statistic al INS
Nu au fost respectate prevederile HG nr. 295/13.03.2003, cu privire la:
- asigurarea conducerii curente a Centrului Naional de Pregtire în Statistic (CNPS);
- modul de coordonare a activitii didactice i metodologice a centrului;
- atribuiile concrete stabilite prin actul normativ de înfiinare a CNPS;
- exercitarea unor atribuii care nu au legtur cu obiectul de activitate al CNPS.
Opinia de audit
La Institutul Naional de Statistic
Având în vedere abaterile de la legalitate i regularitate i nerespectarea principiilor de economicitate, eficacitate i eficien în
utilizarea fondurilor publice i în administrarea patrimoniului, Curtea de Conturi a concluzionat c situaiile financiare de la data
de 31.12.2013 nu ofer, sub toate aspectele, o imagine fidel a poziiei financiare, a performanei financiare i a celorlalte
informaii referitoare la activitatea desfurat.
Valoarea total a erorilor/abaterilor identificate depete pragul de semnificaie stabilit i au fost constatate fapte pentru
care exist indicii c au fost svârite cu înclcarea legii penale, motiv pentru care opinia de audit formulat de auditorii
publici externi fa de situaiile financiare auditate este opinie advers, fiind demarate demersurile pentru sesizarea organelor
de urmrire penal.
Pagina62

5. Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar
Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI) este autoritatea public în domeniul cartografiei, cadas-
trului i publicitii imobiliare, care stabilete politica în domeniul de specialitate, strategia i reglementrile de dezvoltare i de
armonizare a activitilor specifice în cadrul politicii generale a Guvernului i ia msuri pentru a asigura implementarea acestor
politici prin instituiile subordonate.
ANCPI este instituie public, cu personalitate juridic care, în anul 2013, a funcionat în subordinea Guvernului i în
coordonarea prim-ministrului, finanat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
În anul 2014, ANCPI s-a transformat din instituie public finanat integral de la bugetul de stat, în instituie public finanat
din venituri proprii i subvenii acordate de la bugetul de stat i a trecut în subordinea Ministerului Dezvoltrii Regionale i
Administraiei Publice.
În subordinea Ageniei Naionale funcioneaz 42 de oficii de cadastru i publicitate imobiliar, organizate în fiecare jude i
municipiul Bucureti, precum i Centrul Naional de Cartografie ca instituii publice, cu personalitate juridic.
Misiunea de audit financiar a vizat activitatea administraiei centrale a ANCPI i a 32 de uniti din subordinea Ageniei (31 de
Oficii de Cadastru i Publicitate Imobiliar judeene i Centrul Naional de Cartografie), reprezentând 74,4% din numrul
entitilor aflate în subordine.

Au fost efectuate cheltuieli fr temei legal, reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu chiria locuinei de serviciu pentru un
angajat care, potrivit legii, nu avea dreptul la locuin de serviciu. Conducerea entitii verificate a contestat msura dispus, îns
Comisia de soluionare a contestaiilor a respins contestaia. Entitatea a contestat msura în instan, iar procesul este în curs.
ANCPI a constituit angajamente legale i bugetare, aferente drepturilor salariale, echivalente cu plile lunare i nu cu suma
aferent creditelor bugetare anuale aprobate, potrivit reglementrilor privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata
cheltuielilor instituiilor publice (6.962 mii lei).
În situaiile financiare încheiate la data de 31.12.2013, nu a fost calculat i evideniat amortizarea activelor necorporale
reprezentând licene achiziionate înc din anul 2009, precum i programe informatice (software Oracle) (27.319 mii lei).
¦ În timpul misiunii de audit, entitatea a înregistrat în evidena contabil amortizarea calculat pân la data de 31.12.2013 prin
NC nr. 11/17.04.2014 pentru suma total de 27.319 mii lei.
Nu au fost aplicate reglementrile contabile privind înregistrarea i raportarea sumelor de recuperat de la bugetul FNUASS,
reprezentând indemnizaii de asigurri sociale de sntate pltite asigurailor, care au depit valoarea contribuiilor datorate
de angajator. Astfel, ANCPI, împreun cu 32 de uniti subordonate, nu au utilizat pe parcursul anului 2013 contul „Debitori
diveri”, pentru a reflecta sumele solicitate la rambursare de la Casele de asigurri de sntate. Valoarea debitelor
neînregistrate în contul „Debitori”, reprezentând sume de recuperat de la casele de asigurri de sntate la finele exerciiului
financiar 2013 a fost de 2.130 mii lei, din care sume meninute nejustificat în debitul contului „Contribuiile angajatorilor
pentru concedii i indemnizaii”, 2.113 mii lei i sume evideniate eronat în alte conturi („Alte creane privind bugetul”,
„Contribuiile angajatorilor pentru asigurri sociale”) de 17 mii lei.
Evidena contabil nu s-a condus i organizat conform Normelor metodologice, a Planului de conturi i instruciunilor de aplicare
a acestuia, întrucât entitatea nu a inut evidena mijloacelor fixe date în custodie sau în comodat în conturi analitice distincte
de teri. Astfel, potrivit balanei analitice la data de 31.12.2013, acestea au fost evideniate în gestiunea ANCPI –
administraie, dei bunurile au fost date în comodat/custodie unor instituii publice (1.266 mii lei).
¦ În timpul misiunii de audit, entitatea a luat msuri de înlturare a deficienelor constatate, astfel:
- a transferat obiectele de inventar, în sum de 10 mii lei, date în custodie, din contul „Obiecte de inventar” în contul „Materii
i materiale aflate la teri";
- a înregistrat în eviden, în conturi analitice de teri distincte, mijloacele fixe trimise la teri – date în custodie sau în
comodat, în sum de 1.248 mii lei.
În acest context, efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului nu a respectat, în totalitate, prevederile legale, având în vedere c
bunurile date în custodie altor entiti de ctre ANCPI nu au fost înscrise în liste de inventariere distincte, cu ocazia inventarierii
anuale 2013. Mai mult, procesul-verbal privind rezultatele inventarierii patrimoniului nu a fost semnat de toi membrii comisiei de
inventariere, nu s-au fcut propuneri privind regularizarea diferenelor dintre datele contabile i cele faptice i nu s-au înregistrat în
evidena contabil a entitii rezultatele inventarierii 2013, respectiv a minusului de inventar în sum de 10 mii lei.
¦ În timpul misiunii de audit ANCPI a înregistrat în contabilitate minusul de inventar rezultat în urma inventarierii anuale
2013 a ANCPI, în sum de 10 mii lei.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, care nu au fost remediate în timpul aciunilor de audit, a
fost emis o decizie prin care au fost dispuse 9 msuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului i recuperarea acestuia, potrivit
legii i pentru înlturarea abaterilor financiar-contabile.

În vederea msurrii impactului msurilor dispuse anterior i implementate asupra entitii verificate a fost verificat
Decizia nr. 17/24.05.2013, rezultând c gradul de implementare al msurilor este de 53,8%, întrucât din totalul de 13 msuri, au
fost implementate 7 msuri, 3 msuri sunt parial implementate, iar 3 msuri sunt neimplementate, fiind contestate în instan.
Implementarea msurilor dispuse a condus la îmbuntirea activitii entitii verificate, din punct de vedere al evidenei
financiar-contabile i la întrirea respectrii reglementrilor legale în gestionarea fondurilor publice i a patrimoniului ANCPI.
Opinia de audit
La Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar
Echipa de audit a exprimat opinie advers, motivat de faptul c valoarea abaterilor constatate a depit pragul materialitii i
c nu au fost respectate principiile legalitii i regularitii în administrarea patrimoniului, iar situaiile financiare auditate,
încheiate la 31.12.2013, nu ofer o imagine real i fidel a poziiei financiare.
6. Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare
Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare (CNCAN) este autoritatea naional competent în domeniul
nuclear, care exercit atribuiile de reglementare, autorizare i control în domeniul nuclear, conform prevederilor Legii nr.
111/1996 privind desfurarea în siguran, reglementarea, autorizarea i controlul activitilor nucleare, republicat.
Cele mai importante abateri constatate de Curtea de Conturi se refer la înregistrarea în contabilitate a unor active i la
inventarierea patrimoniului entitii i constau în:
meninerea nejustificat în balana de verificare aferent lunii decembrie 2013 a unor active fixe necorporale, reprezentând
software-uri amortizate integral i care nu mai pot fi utilizate;
neactualizarea în „Inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului”, gestionat de Ministerul
Finanelor Publice, a valorii unui imobil aflat în proprietatea public a statului i în administrarea CNCAN, care în urma
reevalurii are o valoare mult mai mare;
nerespectarea întocmai a prevederilor legale referitoare la inventarierea elementelor patrimoniale, neexistând, astfel, garania c
patrimoniul entitii este înregistrat la valoarea real, confirmat prin inventarierea faptic. S-au efectuat propuneri de scoatere din
funciune a unor bunuri în valoare total de 462 mii lei, reprezentând active fixe i obiecte de inventar, fr a se face referire la
starea tehnic a mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funciune, iar rezultatele inventarierii nu au fost valorificate pân la data
încheierii misiunii de audit, astfel c nu au avut loc declasri/casri sau valorificri ale acestor bunuri.
De asemenea, au fost identificate i unele carene legislative specifice domeniului.
Astfel, din coninutul textelor Legii nr. 105/1999 pentru ratificarea Conveniei comune asupra gospodririi în siguran a com-
bustibilului uzat i asupra gospodririi în siguran a deeurilor radioactive, adoptat la Viena la 5 septembrie 1997 i Legii nr.
111/1996 privind desfurarea în siguran, reglementarea, autorizarea i controlul activitilor nucleare, rezult faptul c gos-
podrirea în siguran a combustibilului nuclear uzat i a deeurilor radioactive, precum i sigurana activitii de dezafectare a
instalaiilor nucleare depinde de existena unor surse de finanare, constituite în baza contribuiilor titularilor de autorizaii pe
principiul „poluatorul pltete”. Îns nu s-a fcut o actualizare a textului Legii nr. 111/1996 ca urmare a intrrii în vigoare a Legii
nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoriti i instituii publice, raionalizarea cheltuielilor publice, susinerea mediului de
afaceri i respectarea acordurilor-cadru cu Comisia European i Fondul Monetar Internaional, precum i a OMFP nr.
3156/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind virarea la bugetul de stat a veniturilor obinute de autoritile i
instituiile publice finanate integral sau parial din venituri proprii, care s-au reorganizat.
În aceste condiii nu exist un act normativ care s reglementeze constituirea unui fond în care s fie colectate contribuiile titularilor de
autorizaii, cuantumul acestor contribuii i, de asemenea, s clarifice care dintre titularii de autorizaii datoreaz contribuii.
Opinia de audit
La Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare
inând cont de natura abaterilor i a erorilor, de contextul în care s-au produs acestea, precum i de valoarea total a abaterilor
identificate, care se situeaz sub pragul de semnificaie stabilit, opinia de audit formulat de auditori, fa de situaiile financiare
întocmite pentru anul 2013, este opinie favorabil cu paragraf explicativ. Paragraful se refer la faptul c nu exist un act
normativ care s reglementeze constituirea unui fond în care s fie colectate contribuiile titularilor de autorizaii, cuantumul
acestor contribuii i, de asemenea, s clarifice care dintre titularii de autorizaii datoreaz contribuii.
7. Agenia Naional pentru Resurse Minerale

Agenia Naional pentru Resurse Minerale (ANRM) funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale,
cu personalitate juridic, în subordinea Guvernului i sub coordonarea prim-ministrului, printr-un consilier de stat i este
autoritatea competent abilitat s aplice dispoziiile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificrile i completrile ulterioare, i ale
Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificrile i completrile ulterioare.
Atribuiile, sarcinile i rspunderile personalului ANRM au fost stabilite prin Regulamentul de organizare i funcionare aprobat
prin Ordinul preedintelui ANRM nr. 7/2011, iar finanarea se asigur integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului
General al Guvernului.
Pagina64

La ANRM, Curtea de Conturi a constatat existena unor abateri de la legalitate i regularitate, cu impact asupra situaiilor
financiare încheiate la 31.12.2013, dintre care enumerm:
nerespectarea prevederilor legale privind constituirea garaniei financiare pentru refacerea mediului afectat de activitile
miniere efectuate pe baz de licene miniere, contrar prevederilor Legii minelor nr. 85/2003, Ordinului Preedintelui ANRM
nr. 58/2004 i ale Ordinului Preedintelui ANRM nr. 47/2008, respectiv:
- neconstituirea garaniei financiare de ctre SC Complexul Energetic Oltenia SA în perioada 2000-2013, pentru perimetrele
Peteana Sud (6.136 mii lei) i Lupoaia (26.946 mii lei), precum i neexecutarea scrisorilor de garanie bancar (1.100 mii
lei) i neaplicarea de sanciuni contravenionale conform art. 57 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, ca urmare a
neexecutrii lucrrilor de refacere a mediului pentru aceste perimetre;
- neconstituirea, în totalitate, a garaniei financiare, pe fiecare permis în parte, în cuantumul stabilit în funcie de cantitatea
de lignit exploatat (în perimetrele: Dealul Plea – 43 mii lei, Valea Porcului – 99 mii lei), stabilit prin programul anual
de exploatare, i de costul/tona de util extras.
nerespectarea prevederilor legale privind decontarea lucrrilor executate în subcontractare, respectiv decontarea de lucrri
executate în subcontractare, pe baz de contract, la preuri mai mari cu 389 mii lei fa de preul la care au fost executate
lucrrile de ctre executanii reali, contrar prevederilor HG nr. 925/2006 i ale Contractului nr. 9932/2013.
Rspunsul entitii
ANRM a invocat faptul c decontarea lucrrilor efectuate de subcontractani s-a fcut în conformitate cu prevederile
contractuale la preul stabilit în propunerea financiar, parte a contractului.
nerecuperarea de la agenii economici titulari de licene miniere, într-un cont distinct, deschis la Trezoreria Statului pe seama
ANRM, a sumelor prevzute în licenele miniere (696.555 USD i 1.315.101 EURO), pentru transfer de tehnologie i
perfecionare profesional, precum i neevidenierea acestora în contabilitate, contrar prevederilor Legii minelor nr. 85/2003,
Legii contabilitii nr. 82/1991, HG nr. 1208/2003 i ale HG nr. 1419/2009;
neurmrirea derulrii contractelor de servicii de arhivare documente, în sensul efecturii recepiei serviciilor prestate în alt unitate
de msur decât cea în care s-a efectuat contractarea;
efectuarea de pli, în sum de 1.075 mii lei, pentru cheltuieli salariale efectuate fr baz legal, prin majorarea salariilor de
baz lunare, începând cu anul 2012, în alte condiii decât cele prevzute de Legea nr. 283/2011, în sensul introducerii în
salariile de baz a unui fond de stimulente majorat fa de cel pltit în anul 2010 la care salariaii aveau dreptul, contrar
prevederilor Legii nr. 283/ 2011;
neîntocmirea documentaiei cadastrale i, implicit, neînscrierea în evidena Oficiului de Cadastru i Publicitate Imobiliar
Teritorial a unor imobile aparinând domeniului public i privat al statului, în valoare de 8.463 mii lei (construcii date în
concesiune – 8.313 mii lei i construcii aflate în administrarea ANRM – 150 mii lei);
Rspunsul entitii
ANRM a invocat lipsa titlurilor de proprietate, bunurile constituind proprietate public a statului.
nerespectarea prevederilor legale privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, respectiv:
- neoperarea în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, la Ministerul Finanelor, a diferenei rezultate din
reevaluarea efectuat în anul 2011, în sum de 1.004.648 mii lei, aprobat prin hotrâre de guvern;
- neiniierea unui proiect de act normativ (hotrâre de guvern), în vederea aprobrii modificrii i completrii Anexei nr. 7 la
HG nr. 1705/2006, cu diferenele în sum estimativ de 112.025 mii lei, rezultate din reevaluarea efectuat în anul 2013,
asupra bunurilor din domeniul public al statului concesionate SC Conpet SA, diferene care au fost înregistrate în
contabilitatea ANRM, contrar prevederilor HG nr. 1705/2006 i ale HG nr. 1718/2011;
nestabilirea regimului juridic a unui imobil aparinând ANRM, dat în administrarea Compartimentului de inspecie teritorial
Bacu, respectiv evidenierea în contabilitate a unui imobil în domeniul privat al statului, în condiiile în care, în temeiul pct. 29
din Legea nr. 213/1998, cldirile în care îi desfaoar activitatea instituiile publice fac parte din domeniul public al statului;
nerespectarea prevederilor OMFP nr. 2.861/2009 privind efectuarea inventarierii patrimoniului, respectiv:
- neîntocmirea listelor de inventar distincte pentru bunurile din domeniul public i privat;
- neefectuarea inventarierii imobilizrilor în curs de execuie, evideniate în contabilitate în sum de 25.702 mii lei;
- neîntocmirea i netransmiterea extraselor de cont de confirmare a soldului, pentru un numr de 1.977 de creditori, în
sum total de 49.322 mii lei;
neaplicarea sanciunilor în cuantumul prevzut de Legea minelor nr. 85/2003, respectiv neaplicarea de amenzi
contravenionale, în cazul unor abateri (nefinalizarea lucrrilor de mediu), constatate de ctre compartimentele tehnice
teritoriale, contrar prevederilor Legii minelor nr. 85/2003;
ANRM nu a iniiat un proiect de hotrâre de guvern, prin care s propun Guvernului, actualizarea cu indicele de inflaie, a
cuantumului amenzilor, prevzute la art. 57 din Legea minelor nr. 85/2003, precum i a cuantumului taxelor pentru activitatea de
prospeciune, explorare i exploatare a resurselor minerale, prevzute la art. 44 din aceeai lege, entitatea aplicând sanciuni
contravenionale neactualizate înc din anul 2003 i taxe neactualizate pentru anul 2013;

neînregistrarea în contabilitate i neincluderea în Inventarul bunurilor din domeniul public al statului, a terenurilor în suprafa
de 379.550 mp, în valoare de 997 mii lei, expropriate i înscrise în cartea funciar, contrar prevederilor Legii contabilitii nr.
82/1991 i ale Legii nr. 213/ 1998;
neînregistrarea în contabilitate a bunurilor de natura imobilizrilor necorporale (licene i servicii de instalare i configurare
baz de date), în valoare de 120 mii lei, achiziionate din sumele stabilite prin acordurile petroliere, pentru transfer de teh-
nologie i perfecionare profesional i necalcularea amortizrii aferente acestor bunuri, contrar prevederilor Legii conta-
bilitii nr. 81/1990, HG nr. 105/2007, OG nr. 81/2003 i ale OMFP nr. 1917/2005.
Opinia de audit
La Agenia Naional pentru Resurse Minerale – Având în vedere abaterile de la legalitate i regularitate cu impact asupra
situaiilor financiare încheiate la 31.12.2013, precum i faptul c valoarea total estimat a abaterilor identificate depete
pragul de semnificaie stabilit, opinia de audit formulat de auditorii publici externi este opinie advers.
8. Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice
Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP) are rolul fundamental de a
formula la nivel de concepie, de a promova i implementa politica în domeniul achiziiilor publice. Entitatea este organizat i
funcioneaz ca instituie public, cu personalitate juridic, în subordinea Guvernului i în coordonarea prim-ministrului prin
Cancelaria Prim-Ministrului, fiind finanat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Ca urmare a misiunii de audit financiar, desfurat la ANRMAP, Curtea de Conturi a constatat o serie de abateri, dintre care
cele mai semnificative constau în:
neurmrirea i nerecuperarea de la Casa de Asigurri de Sntate, din Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate, a
unor creane, în sum total de 390 mii lei, reprezentând diferena dintre indemnizaiile pentru concedii medicale pltite
angajailor, în perioada 2006-2013, care depesc valoarea contribuiilor lunare datorate de angajator în aceeai perioad;
nerespectarea, întocmai, a prevederilor legale privind controlul financiar preventiv propriu, în unele cazuri acesta fiind
exercitat în mod formal (fr existena unei valori a cheltuielii ce urma a fi angajat), iar în urmtoarele situaii nu a fost
exercitat deloc:
- actele interne de decizie privind deplasarea în strintate (ordine i memorandumuri), pentru care nu exist niciun deviz
estimativ de cheltuieli;
- actele interne de decizie privind angajarea sau avansarea personalului, acordarea altor drepturi salariale, privind
transferul i detaarea;
- angajamentele legale din care rezult, direct sau indirect, obligaii de plat, respectiv contracte de munc, reprezentând acte
juridice din care rezult obligaii pe seama fondurilor publice.
exercitarea necorespunztoare a inventarierii patrimoniului, întrucât:
- nu au fost inventariate bonurile cantiti fixe (BCF) de combustibil, aflate în casierie, evideniate în mod eronat în debitul
contului „Combustibili”, care reprezint un stoc de combustibil, în loc de a fi reflectate în contul „Alte valori”;
- nu au fost fcute propuneri de scoatere din eviden i din folosin pentru activele fixe necorporale, în sum de 368 mii
lei (Programe informatice i Alte active fixe necorporale), amortizate integral i uzate din punct de vedere moral.
evidenierea necorespunztoare în contabilitate a consumului de combustibil, în valoare de 72 mii lei;
neimplementarea tuturor msurilor dispuse prin deciziile emise anterior de Curtea de Conturi, acestea fiind contestate în instan.
Valoarea estimativ a erorilor financiar-contabile identificate, care nu au generat venituri suplimentare i care nici nu au produs
prejudicii este de 440 mii lei. Valoarea estimativ a erorilor/abaterilor constatate care au generat venituri suplimentare
însumeaz 390 mii lei.
Opinia de audit
La Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP)
Concluzia general, rezultat în urma auditului financiar asupra contului de execuie a bugetului ANRMAP pe anul 2013, este
aceea c situaiile financiare de la data de 31.12.2013 nu ofer, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidel a poziiei
financiare, a performanei financiare i a celorlalte informaii referitoare la activitatea desfurat.
a abaterilor identificate, care depete pragul de semnificaie stabilit, opinia de audit formulat de auditori fa de situaiile
financiare întocmite pentru anul 2013 auditate este opinie advers.
9. Secretariatul de Stat pentru Culte
Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu perso-
nalitate juridic, în subordinea Guvernului i sub coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Prim-Ministrului, finanat integral
de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
SSC are ca obiectiv general dezvoltarea parteneriatului dintre autoritile administraiei publice centrale i locale i cultele recu-
noscute de lege, în domeniul social, cultural i educaional, prin promovarea în beneficiul întregii societi a relaiei de respect i
Pagina66

cooperare între cultele recunoscute de lege. Conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte este exercitat de ctre un
secretar de stat numit prin decizie a prim-ministrului, având calitatea de ordonator teriar de credite.
Bugetul definitiv aprobat SSC pentru anul 2013 a fost structurat pe trei programe, proiectate pentru realizarea unor obiective,
definite astfel:
Ö Programul „Sprijin financiar pentru salarizarea personalului de cult” – destinat cultelor recunoscute potrivit legii pentru spriji-
nirea salarizrii clerului din ar, cât i pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române din afara granielor rii;
Ö Programul „Alocaii bugetare pentru salarizarea personalului de cult din învmântul teologic”, destinat cultelor recunoscute
potrivit legii, pentru sprijinirea salarizrii personalului neclerical angajat în unitile i instituiile de învmânt teologic autorizate i
acreditate potrivit legii;
Ö Programul „Lcauri de cult” – destinat restaurrii i conservrii lcaurilor de cult care sunt monumente istorice i a
bunurilor din patrimoniu cultural naional mobil aparinând cultelor religioase recunoscute din România.
Ca urmare a examinrii documentelor care au stat la baza înregistrrii operaiunilor financiar-contabile raportate prin contul de
execuie bugetar i bilanul contabil, încheiate de SSC pentru anul 2013, au fost constatate deficiene pe anumite paliere ale
activitii desfurate de instituie.
Astfel, referitor la inventarierea i evaluarea bunurilor aparinând domeniului public i privat al statului au rezultat unele
deficiene, în sensul evidenierii unor date i informaii necorelate, dup cum urmeaz:
au fost înscrise în evidena tehnico-operativ a instituiei, precum i în listele de inventariere, unele bunuri (construcii i
terenuri) care nu mai sunt în administrarea SSC;
s-au identificat neconcordane între datele tehnice referitoare la suprafaa unor terenuri, înscrise în hotrâri de guvern, la
data intrrii în administrarea SSC i cele înscrise în hotrâri de guvern la data ieirii din administrarea SSC, când au trecut,
fr plat, în proprietatea unitilor de cult deintoare (ex: în Anexa nr. 2 din HG nr. 1215/2010 suprafaa înscris la
descrierea tehnic a unui teren a fost de 40.692 mp, mai puin cu 2.108 mp fa de suprafaa înscris iniial în HG nr.
465/2001, S=42.800 mp);
au fost identificate neconcordane între valorile de inventar înscrise în evidenele contabile ale SSC i inventarul bunurilor
care alctuiesc domeniul public al statului (ex: imobil situat în judeul Alba, compus din construcie i teren aferent (HG nr.
2373/2004), înregistrat la MFP în inventarul bunurilor din domeniul public al statului la valoarea de inventar de 3.191 mii lei,
iar în contabilitatea SSC la valoarea de inventar de 3,3 mii lei, rezultând astfel o diferen valoric de 3.187 mii lei;
nu au fost înregistrate în contabilitatea instituiei unele imobile care alctuiesc domeniul public al statului, aflate în
administrarea SSC i în folosina unitilor de cult (atribuite prin hotrâri de guvern), evideniate în inventarul bunurilor care
alctuiesc domeniul public al statului al MFP (exemplu: imobilul situat în localitatea Duru, jud. Neam, compus din
construcie i teren aferent (potrivit HG nr. 1318/1990), înscris în inventarul bunurilor care alctuiesc domeniul public al
statului al MFP cu o valoare de inventar de 1 leu, nu figureaz în evidenele contabile ale SSC;
nu au fost evideniate în inventarul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului unele imobile aflate în administrarea
SSC i în folosina unitilor de cult (atribuite prin hotrâri de guvern), înregistrate în contabilitatea instituiei;
au fost evideniate în contabilitatea entitii bunuri fr înregistrarea valorii acestora.
¦ Msurile luate de SSC în ceea ce privete aciunea de inventariere a patrimoniului aflat în administrare i valorificarea
rezultatelor acestei aciuni, au fost urmtoarele:
- elaborarea unui proiect de HG, înaintat MFP, pentru actualizarea valorii de inventar, înscrierea/scoaterea din inventarul
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ca urmare a reevalurii, retrocedrii i trecerii în proprietate privat,
a unor bunuri imobile aflate în proprietatea statului i în administrarea SSC;
- solicitarea de informaii i documente necesare actualizrii inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului, printr-o adres circular, transmis unitilor de cult care dein în folosin gratuit bunuri imobile aflate în
proprietatea statului i administrarea SSC;
- solicitarea documentaiei necesare efecturii demersurilor privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului, transmis Ministerului Culturii;
- solicitarea adresat Secretariatului General al Guvernului, în calitate de ordonator principal de credite, pentru efectuarea
demersurilor necesare actualizrii inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
- desemnarea unei comisii de inventariere a întregului patrimoniu al instituiei.
Curtea de Conturi a mai constatat nerespectarea reglementrilor legale privind proiectarea i implementarea controlului
intern/managerial în derularea Programului bugetar „Susinerea cultelor”, vizând urmtoarele aspecte:
caracterul general sumar al procedurilor interne specifice etapei de alocare a fondurilor bugetare;
lipsa unor strategii, mecanisme i instrumente de control, precum i a unor relaii de comunicare/conlucrare la nivel instituional,
de natur s elimine riscul utilizrii fondurilor publice fr asigurarea respectrii principiilor legalitii i conformitii;
reflectarea în evidena contabil a fondurilor alocate unitilor de cult sub forma sprijinului financiar, fr respectarea prin-
cipiului contabilitii pe baz de angajamente i a principiului independenei exerciiului;

lipsa unei monografii contabile specifice activitii instituiei, care s prevad înregistrarea în evidena contabil, în contul de
cheltuieli, a sumelor acordate unitilor de cult sub form de sprijin financiar, la momentul prezentrii documentelor justifi-
cative. În raport cu aceste constatri, SSC a solicitat Ministerului Finanelor Publice clarificri privind modul de reflectare în
evidena contabil a operaiunilor specifice justificrii în anul bugetar urmtor, a sumelor alocate unitilor de cult cu titlu de
sprijin financiar.
Opinia de audit
La Secretariatul de Stat Pentru Culte
Pe baza concluziilor formulate de auditorii publici externi în urma examinrii situaiilor financiare întocmite de Secretariatul de
Stat pentru Culte pentru exerciiul bugetar 2013, a fost exprimat opinie advers, aspect ce a determinat neemiterea certifi-
catului de conformitate pentru activitatea exerciiului bugetar auditat.
Actul de control încheiat în urma misiunii de audit financiar a fost valorificat prin emiterea Deciziei nr. 6/07.07.2014, prin care s-a
dispus conductorului SSC aplicarea unui numr de ase msuri de înlturare a neregulilor constatate în activitatea financiar-
contabil verificat, cu termen de realizare 31.12.2014. Decizia nu a fost contestat de entitate, urmând ca la finalizarea
termenului de realizare s fie evaluat gradul de implementare a msurilor dispuse.
10. Departamentul pentru Proiecte de Infrastructur i Investiii Strine
Departamentul pentru Proiecte de Infrastructur i Investiii Strine (DPIIS) este organizat i funcioneaz în baza HG nr.
7/2013 privind organizarea i funcionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructur i investiii strine, cu modificrile
i completrile ulterioare.
Prin prevederile HG nr. 879/2013 pentru modificarea i completarea HG nr. 7/2013 s-a stabilit faptul c ministrul delegat pentru
proiecte de infrastructur de interes naional i investiii strine va îndeplini atât atribuiile ordonatorului principal de credite (în
ceea ce privete investiiile publice efectuate în exercitarea atribuiilor în coordonarea la nivel naional a pregtirii, execuiei i
implementrii proiectelor de infrastructur, precum i în coordonarea aplicrii coerente a politicii Guvernului în domeniul
stimulrii, promovrii i implementrii investiiilor strine i în domeniul parteneriatului public-privat), cât i atribuiile
ordonatorului secundar de credite (în ceea ce privete activitatea proprie).
În urma evalurii mediului de control, pe baza analizei rspunsurilor la „Chestionarul pentru evaluarea sistemului de control
intern”, a documentelor specifice i a observrii directe, auditorii publici externi au stabilit c sistemul de control intern/ma-
nagerial nu este proiectat i nu funcioneaz satisfctor.
Dei prin structura organizatoric DPIIS a prevzut existena Compartimentului audit public intern, cu toate acestea pân în
prezent nu exist personal angajat cu atribuii de audit intern.
Opinia de audit
La Departamentul pentru Proiecte de Infrastructur i Investiii Strine (DPIIS)
Dei au fost îndeplinite condiiile prevederilor art. 344 din Regulamentul privind organizarea i desfurarea activitilor spe-
cifice Curii de Conturi, precum i valorificarea actelor rezultate din aceste activiti, a fost exprimat opinie fr rezerve cu pa-
ragraf de evideniere a unui aspect, întrucât aceste condiii nu sunt semnificativ afectate de existena unor evenimente care
nu sunt sub controlul direct al DPIIS (existând nesiguran cu privire la deznodmântul celor 59 de litigii aflate pe rol în care
DPIIS este parte, litigii care ar putea periclita în viitor desfurarea în condiii normale a activitii DPIIS). Pentru valorificarea
constatrilor înscrise în Raportul de audit, Curtea de Conturi a dispus msuri prin decizie, pe care entitatea trebuie s le duc la
îndeplinire în vederea înlturrii abaterilor constatate, precum i pentru intrarea în legalitate.
Recomandri
La SGG, ONJN, IICMER
9 organizarea i efectuarea lucrrilor de inventariere a patrimoniului în baza procedurii aprobate, astfel încât lucrrile de
inventariere, precum i valorificarea rezultatelor acesteia s fie efectuate în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
9 angajarea de cheltuieli cu externalizarea serviciilor numai dup ce s-a efectuat evaluarea necesitii acestora i doar dac
serviciile în cauz nu intr în atribuiile i competenele angajailor vreunei structuri de specialitate din cadrul Secretariatului
General al Guvernului, conform Regulamentului de Organizare i Funcionare aprobat;
9 recuperarea avansului acordat de IICCMER, în anul 2011, unei persoane fizice, fr ca serviciile pentru care s-a acordat avansul
s fi fost prestate, precum i a penalitilor i dobânzilor de întârziere aferente, virarea la bugetul statului a sumelor recuperate;
9 înregistrarea la IICCMER, în categoria activelor, a sumei de 55 mii lei, reprezentând contravaloarea unor lucrri care se
încadreaz în categoria studiilor de prefezabilitate;
9 inventarierea gestiunii „bibliotec” la IICCMER; solicitarea de explicaii scrise de la persoanele care au rspunderea ges-
tionrii bunurilor, respectiv a urmririi decontrii creanelor pentru toate plusurile, lipsurile i deprecierile constatate la
Pagina68

bunuri pân la data misiunii de audit financiar, precum i pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de
prescripie a creanelor sau din alte cauze; stabilirea naturii lipsurilor, pierderilor, pagubelor i deprecierilor constatate,
precum i a naturii plusurilor; stabilirea modului de regularizare a diferenelor dintre datele din contabilitate i cele faptice;
stabilirea persoanelor vinovate pentru pagubele constatate cu ocazia inventarierii patrimoniului i a modului de impunere a
bunurilor deteriorate 100%, conform reglementrilor legale, în cazul constatrii unor lipsuri imputabile în gestiune;
9 stabilirea întinderii prejudiciilor cauzate IICCMER prin inundarea sediului bibliotecii acestuia de o ter persoan, de lipsa în
gestiune a unui numr de 271 de volume, precum i de plata din fonduri publice a sumei reprezentând contravaloarea lu-
crrilor de reparaii efectuate la imobilul inundat, proprietatea institutului, recuperarea prejudiciilor constatate de la persoa-
nele rspunztoare, inclusiv a dobânzilor i penalitilor de întârziere aferente acestora i virarea la bugetul statului a su-
melor recuperate.
La CNCAN
9 actualizarea datelor din Inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului, de la MFP;
9 casarea programelor informatice care nu mai pot fi utilizate i scderea acestora din evidenele contabile;
9 instruirea corespunztoare a membrilor comisiilor de inventariere a patrimoniului, înainte de începerea lucrrilor, pentru
evitarea deficienelor în activitatea de inventariere; solicitarea de declaraii de la gestionari înainte de începerea aciunilor
de inventariere; întocmirea de liste de inventariere distincte pentru mijloacele fixe i obiectele de inventar propuse la
casare; efectuarea analizei stocurilor cu ocazia inventarierii patrimoniului i întocmirea de liste separate de inventariere
pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fr micare ori cu micare lent; formularea de propuneri de
scoatere din funciune a bunurilor, în care s se fac referire la starea tehnic a acestora, precum i casarea sau valori-
ficarea acestor bunuri; solicitarea de explicaii scrise de la persoanele care au rspunderea gestiunii bunurilor constatate
minus la inventar i luarea msurilor de recuperare a valorii acestora; încheierea de procese-verbale de inventariere dis-
tincte de fiecare subcomisie; înscrierea în Registrul-inventar al CNCAN a rezultatelor obinute în urma inventarierii patri-
moniului, iar la sfâritul anului elementele de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii s fie înscrise în bilanul contabil
încheiat în concordan cu situaia faptic constatat cu ocazia desfurrii aciunii de inventariere.
La ANRMAP
9 stabilirea, cu exactitate, a drepturilor de crean care trebuie recuperate din Fondul naional unic de asigurri sociale de
sntate i evidenierea în contabilitate a acestora; recuperarea debitelor înregistrate i virarea la bugetul statului a celor
aferente perioadelor anterioare;
9 angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor conform prevederilor legale i numai dup ce au fost vizate pentru control
financiar preventiv propriu;
9 continuarea implementrii msurilor dispuse prin deciziile emise anterior.
La Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar
9 stabilirea întinderii prejudiciului determinat de plata nelegal a sumei reprezentând contravaloarea chiriei pentru locuina de
serviciu a unui angajat al entitii i recuperarea acestuia, potrivit legii;
9 extinderea controlului la toate instituiile publice din subordine, în vederea verificrii modului în care se angajeaz chel-
tuielile cu salariile personalului la toate instituiile publice din subordine i remedierea deficienelor, dup caz;
9 elaborarea unei proceduri interne privind documentele, coninutul, circuitul acestora i persoanele împuternicite s efec-
tueze operaiunile legate de angajare, lichidare, ordonanare i plat, aplicat în mod unitar la nivelul entitii i a instituiilor
publice din subordinea acesteia;
9 luarea msurilor pentru recuperarea, de la Casele de asigurri de sntate, a sumelor solicitate la rambursare, repre-
zentând indemnizaii pltite pentru concedii medicale care depesc suma contribuiilor datorate de angajator la bugetul
Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;
9 elaborarea unei proceduri privind evidena contabil a operaiunilor derulate cu terii, care s fie aplicat în mod unitar la
nivelul entitii i a instituiilor publice din subordinea acesteia;
9 clarificarea sumelor înregistrate în soldul contului „Obiecte de inventar” la entitatea central i la instituiile publice din subordine;
9 extinderea controlului la toate instituiile publice din subordine, în vederea verificrii modului în care s-au valorificat rezul-
tatele inventarierii pe anul 2013 la entitile din subordine i remedierea deficienelor, dup caz;
9 completarea Procedurii operaionale privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i
capitalurilor proprii în cadrul ANCPI cu prevederi referitoare la:
- evidenierea i inventarierea bunurilor ANCPI date în custodie/comodat terilor;
- clauzele de bun administrare a bunurilor patrimoniale ale entitii date în custodie/comodat terilor.
La Agenia Naional pentru Resurse Minerale
9 intrarea în legalitate privind „includerea în Inventarul bunurilor din domeniul public al statului a terenurilor în suprafa de
379.550 mp, expropriate”;
9 dispunerea de msuri pentru extinderea verificrilor asupra achiziiilor efectuate în anul 2013, din sumele stabilite în
acordurile petroliere, pentru transfer de tehnologie i perfecionare profesional, în vederea identificrii i a altor cazuri de

bunuri achiziionate de titularii de acorduri petroliere, pentru ANRM, care nu au fost evideniate i/sau au fost evideniate în
mod nelegal pe cheltuieli, evidenierea lor corect în contabilitate, inclusiv calcularea i înregistrarea amortizrii aferente i
efectuarea coreciilor în contabilitate;
9 revizuirea tuturor proceselor-verbale de constatare, emise în anul 2013, pentru constatarea aplicrii corecte a sanciunilor
contravenionale, în raport cu abaterile svârite i indicate în acestea i cuantificarea eventualelor abateri rmase nesanc-
ionate, consemnate în procesele-verbale, în vederea recuperrii acestora;
9 iniierea unui act normativ privind actualizarea limitelor valorice ale amenzilor i a taxelor pentru activitatea de prospeciune,
explorare i exploatare a resurselor minerale;
9 dispunerea de msuri i urmrirea constituirii garaniei financiare pentru refacerea mediului afectat de activitile miniere,
extinderea verificrilor asupra permiselor de exploatare aflate în derulare, precum i a celor acordate în anul 2013, în
vederea identificrii i a altor cazuri de: permise miniere pentru care nu au fost constituite garaniile de mediu, în cuantumul
legal, stabilirea cuantumului garaniilor care trebuiau constituite (inclusiv pentru cele consemnate în Procesul-verbal de
constatare), recuperarea acestora i urmrirea utilizrii lor în condiiile legii;
9 analiza clauzelor contractelor de servicii arhivare, în vederea stabilirii operaiunilor i cantitilor de servicii de arhivare de
executat, a recepiilor efectuate în raport cu obiectul acestor contracte, a operaiunilor i cantitilor de servicii de arhivare
rmase de executat, urmrirea realizrii lor integrale;
9 înscrierea în evidena Oficiului de Cadastru i Publicitate Imobiliar Teritorial a imobilelor aparinând domeniului public i privat al
statului, aflate în administrare/concesiune i stabilirea regimului juridic i actualizarea datelor în cartea funciar, referitoare la
proprietarul imobilelor aparinând domeniului public al statului, date în concesiune SC Conpet SA Ploieti;
9 dispunerea de msuri privind operarea în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, la Ministerul Finanelor, a
diferenei rezultate din reevaluarea efectuat în anul 2011, în sum de 1.004.647 mii lei, precum i iniierea unui act
normativ (hotrâre de guvern), în vederea aprobrii diferenelor în sum de 112.024 mii lei, rezultate din reevaluarea
efectuat în anul 2013, asupra bunurilor din domeniul public al statului concesionate SC Conpet SA;
9 stabilirea regimului juridic a imobilului cu destinaie de sediu, în care îi desfoar activitatea Compartimentul de inspecie
teritorial Bacu, în vederea includerii acestuia în domeniul public al statului;
9 dispunerea de msuri pentru intrarea în legalitate privind „evidenierea i recuperarea cheltuielilor aferente transferului de
tehnologie i pregtirii profesionale, stabilite prin licenele miniere”;
9 intrarea în legalitate privind acceptarea angajrii i decontrii lucrrilor în subcontractare, în concordan cu oferta aferent
contractului de baz;
9 extinderea verificrilor asupra cheltuielilor salariale efectuate în perioada 2012-2013, în vederea stabilirii diferenelor de
salarii acordate în mod nelegal, a stabilirii întinderii prejudiciului produs ca urmare a plilor efectuate pentru drepturi de
natur salarial acordate în mod nelegal, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiiile
legii i virarea sumelor recuperate la bugetul de stat.
La Secretariatul de Stat pentru Culte
9 inventarierea elementelor patrimoniale de natura activelor (terenuri, cldiri, instalaii etc.) în deplin conformitate cu
reglementrile legale specifice organizrii i efecturii inventarierii;
9 efectuarea coreciilor i/sau înregistrrilor contabile, tehnico-operative i de evideniere în inventarul centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului, astfel încât datele i informaiile raportate prin situaiile financiare, referitoare la patrimoniul
instituiei, s fie corecte, reale, exacte i, implicit, corelate între ele sub aspect tehnic i valoric;
9 revizuirea, completarea i implementarea procedurii operaionale interne specifice alocrii fondurilor destinate cultelor religioase;
elaborarea i implementarea procedurilor operaionale specifice justificrii fondurilor destinate cultelor religioase;
9 actualizarea fiei postului personalului din cadrul Direciei Relaii Culte, prin înscrierea atribuiilor specifice de control privind
modul de justificare de ctre unitile de cult a fondurilor publice alocate de SSC sub forma sprijinului financiar i elabo-
rarea unei proceduri interne care s prevad modul concret de conlucrare/colaborare i de relaionare între compar-
timentele/ persoanele implicate în acest proces;
9 continuarea demersurilor iniiate la MFP i elaborarea unei monografii contabile care s asigure respectarea principiului
contabilitii pe baz de angajamente, precum i celelalte reglementri financiar-contabile în operaiunile specifice de
alocare-justificare a fondurilor destinate sprijinului financiar acordat cultelor religioase.
La Departamentul pentru Proiecte de Infrastructur i Investiii Strine (DPIIS)
9 implementarea i dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial la nivelul DPIIS conform prevederilor OMFP nr.
946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la
entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial.
9 asigurarea de ctre conducerea DPIIS a organizrii i funcionrii compartimentului de audit intern.
Menionm faptul c la nivelul DPIIS exist un numr de 59 de litigii aflate pe rol în care acesta este parte, litigii care ar putea periclita
în viitor desfurarea în condiii normale a activitii instituiei.
Pagina70

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
Scurt prezentare
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) este organ de specialitate al administraiei publice centrale aflat în subordinea
Guvernului, cu personalitate juridic. În acest context realizeaz politica extern a statului român, inclusiv prin îndeplinirea
sarcinilor din sfera sa de competen care revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene i al Organizaiei
Tratatului Atlanticului de Nord i particip la promovarea intereselor economice ale României.
În cadrul instituiei acioneaz ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, care coordoneaz activitile din domeniul
relaiilor cu românii de pretutindeni. Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni îndeplinete atribuiile ordonatorului prin-
cipal de credite în domeniul relaiilor cu românii de pretutindeni, cu excepia cheltuielilor generale de funcionare.
În coordonarea instituiei funcioneaz urmtoarele instituii:
x Comisia Fulbright, organizaie binaional, nonprofit, care administreaz schimburile educaionale i tiinifice dintre
Guvernul României i Guvernul Statelor Unite ale Americii i care se finaneaz de la bugetul de stat, prin bugetul MAE;
x Institutul European din România, care se finaneaz din venituri proprii i din alocaii de la bugetul de stat.
În subordine funcioneaz urmtoarele instituii:
x Institutul Diplomatic Român;
x Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, care se finaneaz din venituri proprii i din subvenii de la
bugetul de stat;
x 155 de misiuni diplomatice fr personalitate juridic.
Contul de execuie pe anul 2013 se prezint astfel:
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 636.474 701.691 634.309 99,66 90,40
Alte servicii publice generale 9.000 9.431 9.311 103,46 98,73
Învmânt 2.545 2.143 2.094 82,28 97,71
Învmânt 2.545 2.143 2.094 82,28 97,71
În cadrul misiunii de audit financiar desfurat la MAE au fost supuse verificrii i transferurile de fonduri ctre Institutul „Eudoxiu
Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni.
Curtea de Conturi a constatat c situaiile financiare întocmite la 31.12.2013 de ctre MAE nu reflect în totalitate în mod real i
exact operaiunile financiar-contabile efectuate de entitate, principalele abateri fiind urmtoarele:
neevidenierea în contabilitate a obligaiilor de plat ctre furnizori pentru toate achiziiile de bunuri efectuate în anul 2013 de
reprezentanele diplomatice, contul „Furnizori de active fixe” prezentând un sold creditor negativ în sum de -10.313 mii lei,
contrar funcionalitii acestui cont de pasiv, iar datele reflectate în bilanul contabil întocmit la 31.12.2013 nu sunt reale;
Centrala MAE nu a evideniat în contabilitate drepturile de personal aferente lunii decembrie 2013 cuvenite salariailor
misiunilor diplomatice, în valoare de 12.899 mii lei, astfel încât contul „Personal salarii datorate” prezint un sold creditor
negativ în sum de -5.768 mii lei, contrar funcionalitii acestui cont de pasiv. Astfel, valoarea cheltuielilor reflectate în
situaiile financiare (contul de execuie pentru cheltuieli i contul de rezultat patrimonial) întocmite la 31.12.2013 a fost
diminuat, iar, în acelai timp, rezultatul patrimonial a fost majorat;
nu au fost evaluate în moneda de raportare (leu), la cursul de schimb comunicat de Banca Naional a României,
disponibilitile în valut existente la reprezentanele diplomatice, astfel încât valoarea patrimoniului, reflectat în bilanul
contabil întocmit la 31.12.2013, a fost diminuat cu valoarea diferenelor de curs valutar în sum de 7.374 mii lei;

contul „Decontri privind activele fixe” are la data de 31.12.2013 un sold în valoare de 11.010 mii lei, dei, potrivit funcio-
nalitii acestuia, nu ar trebui s aib sold la sfâritul anului. Din acesta, suma de 3.650 mii lei reprezint valoarea lucrrilor
de reamenajare a unor spaii ale misiunilor diplomatice, care ar fi trebuit s majoreze valoarea cldirilor respective, deoarece
reprezint lucrri de reparaii capitale i de modernizare;
nu au fost stabilite i nici valorificate rezultatele inventarierii anuale a patrimoniului, întrucât elementele patrimoniale
inventariate faptic nu au fost comparate cu datele aflate în evidena contabil i nu au fost luate msuri în vederea valo-
rificrii rezultatelor în condiiile legii, cu consecine asupra realitii i exactitii datelor din situaiile financiare întocmite la
data de 31.12.2013;
nerespectarea principiului bunei gestiuni financiare cu referire la lipsa unei monitorizri i evaluri a unui numr de 25 de
programe/proiecte de asisten pentru dezvoltare, realizate în anul 2013, pentru care au fost efectuate cheltuieli în sum de
6.645 mii lei, sub aspectul gradului de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare program/proiect finanat. Angaja-
mentele legale, în baza crora s-au efectuat transferurile de fonduri din bugetul de asisten pentru dezvoltare (ODA) al MAE
au fost aprobate de ordonatorul de credite fr viza de control financiar preventiv i delegat, iar aceast situaie nu a fost
raportat Ministerului Finanelor Publice.
La Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni s-a constatat angajarea, lichidarea, ordonanarea i
plata unor drepturi salariale, fr respectarea cadrului legal aplicabil entitii, personalului detaat din sectorul privat, de la
societi comerciale cu rspundere limitat, pe funcii care nu au fost aprobate de ordonatorul principal de credite. Deciziile de
aprobare a detarilor i nivelului drepturilor salariale nu au fost avizate pentru control financiar preventiv i nici pentru lega-
litate. Au fost identificate i cazuri în care personalul a fost detaat fr decizie i fr stabilirea nivelului drepturilor salariale. De
asemenea, în deciziile emise pentru personalul detaat, cruia nu i s-a pstrat nivelul salarial avut la entitatea de la care s-a
detaat, nu este invocat baza legal pentru acordarea drepturilor salariale.
Recomandri
9 evidenierea în contabilitate a:
o tuturor obligaiilor ctre furnizori;
o tuturor drepturilor de personal cuvenite salariailor misiunilor diplomatice, astfel încât soldul creditor al contului „Personal
salarii datorate” s reprezinte drepturile de personal rmase de plat la sfâritul perioadei de raportare;
o tuturor diferenelor de curs valutar aferente disponibilitilor în valut aflate la dispoziia Ministerului Afacerilor Externe,
inclusiv a misiunilor sale diplomatice;
9 majorarea valorilor cldirilor misiunilor diplomatice cu valoarea lucrrilor de reamenajare care reprezint lucrri de
reparaii capitale i de modernizare;
9 efectuarea unei analize privind modul de utilizare a imobilelor din administrarea MAE, aflate în rile în care au fost
desfiinate misiunile diplomatice ale României i identificarea posibilitilor de utilizare a acestor imobile cu respectarea
principiului bunei gestiuni financiare sau vânzarea celor pentru care exist aprobare legal în acest sens; urmrirea
realizrii veniturilor din închirierea imobilelor conform prevederilor contractuale;
9 monitorizarea, evaluarea tuturor proiectelor i programelor finanate din bugetul asistenei pentru dezvoltare, parte a bu-
getului de venituri i cheltuieli al Ministerului Afacerilor Externe i determinarea gradului de îndeplinire a obiectivelor pro-
gramate pentru fiecare program/proiect finanat;
9 utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; aprobarea de ctre ordonatorul de credite a angajamen-
telor legale în baza crora se efectueaz transferurile de fonduri din bugetul asistenei pentru dezvoltare al MAE numai
dup ce acestea au fost vizate pentru control financiar preventiv;
9 aprobarea statului de personal i a fielor de post pentru Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni,
precum i intrarea în legalitate cu privire la stabilirea i acordarea drepturilor salariale pentru personalul acestui institut.
Opinia de audit
identificate, care depete pragul de semnificaie stabilit, opinia de audit formulat de auditori, fa de situaiile financiare
întocmite pentru anul 2013 este opinie advers.
Institutul European din România
Institutul European din România funcioneaz în baza Legii nr. 133/2009 privind aprobarea OUG nr. 177/2008 pentru modificarea
i completarea OG nr. 15/1998 privind înfiinarea, organizarea i funcionarea Institutului European din România, având ca obiect
de activitate furnizarea de expertiz în domeniul afacerilor europene administraiei publice, mediului de afaceri, partenerilor sociali
i societii civile.
În anul 2013, potrivit art. 23 din HG nr. 8/2013 (actualizat) privind organizarea i funcionarea Ministerului Afacerilor Externe,
Institutul European din România a funcionat în coordonarea MAE.
la data de 31.12.2013 s-a constatat c existau în stoc diferite studii, lucrri i publicaii, în valoare total de 127 mii lei, care
au fost realizate de Institutul European din România în perioada 2006-2013, cu scopul de a fi vândute sau oferite instituiilor
Pagina72

publice din România interesate în domeniul afacerilor europene, îns aceste lucrri nu au fost valorificate conform scopului
pentru care au fost realizate, rezultând astfel nerespectarea principiului eficacitii în utilizarea fondurilor publice;
nerespectarea întocmai a prevederilor legale cu privire la inventarierea patrimoniului entitii, i anume:
- neîntocmirea listelor de inventariere distincte pentru bunurile aflate asupra angajailor (obiecte de inventar i mijloace fixe);
- neinventarierea bonurilor valorice pentru combustibil aflate în gestiune la sfâritul anului 2013;
- neîntocmirea listelor de inventariere pentru bunuri ce aparin terilor;
- neîntocmirea situaiilor analitice distincte pentru acele elemente de natura activelor care nu au substan material (teri,
capitaluri);
- neefectuarea inventarierii documentelor cu regim special;
- neîntocmirea, la finalul aciunii de inventariere, a Procesului-verbal de valorificare a rezultatelor inventarierii, în vederea
punerii de acord a rezultatelor faptice din listele de inventariere cu datele din evidena tehnico-operativ i din
contabilitate.
angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata unor cheltuieli nedatorate, în sum estimat de 25 mii lei, reprezentând prestri
servicii de întreinere a spaiilor în care funcioneaz Institutul European din România, aferente unor suprafee care exced
cele care sunt prevzute în documentaiile cadastrale.
¦ în timpul misiunii de audit financiar au fost întocmite liste de inventariere separate pentru obiectele de inventar în folosin,
pe persoane i locuri de munc, situaii analitice distincte la inventarierea elementelor de natura activelor care nu au
substan material, a datoriilor i capitalurilor, precum i Procesul-verbal de valorificare a rezultatelor inventarierii.
Recomandri
9 revizuirea procedurilor de lucru privind aciunea de efectuare a inventarierii elementelor de activ i pasiv, a datoriilor i capita-
lurilor entitii, pentru a fi în conformitate cu prevederile OMFP nr. 2.861/2009; inventarierea distinct a stocurilor fr micare,
greu vandabile, aflate în patrimoniul Institutului European din România, precum i valorificarea acestora în condiiile legii;
9 stabilirea întinderii prejudiciului cauzat de angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata, fr baz legal, a unor cheltuieli în
sum total estimat de 25 mii lei, reprezentând contravaloarea unor servicii neprestate; recuperarea prejudiciului stabilit,
inclusiv a dobânzilor aferente i virarea la bugetul statului a tuturor sumelor recuperate;
9 fundamentarea bugetului anual de venituri i cheltuieli în strict concordan cu nevoile entitii.
Opinia de audit
inând cont de natura abaterilor i a erorilor, de contextul în care s-au produs acestea precum i de valoarea total a abaterilor
identificate, care depete pragul de semnificaie stabilit, opinia de audit formulat de auditori, fa de situaiile financiare întocmite
pentru anul 2013 este opinie advers.
MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I ADMINISTRA

IEI PUBLICE
Scurt prezentare
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice (MDRAP) este organizat i funcioneaz în temeiul HG nr. 1/2013
privind organizarea i funcionarea MDRAP.
Acest minister a luat fiin în anul 2012, în baza OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare în cadrul
administraiei publice centrale prin reorganizarea Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului (MDRT) i prin preluarea
activitilor i structurilor specializate în domeniul administraiei publice locale.
MDRAP realizeaz, împreun cu alte instituii publice de resort, politica guvernamental în domenii de activitate, precum: dezvoltare
regional, coeziune i dezvoltare teritorial, cooperare transfrontalier, transnaional i interregional, disciplina în construcii,
amenajarea teritoriului, urbanism i arhitectur, locuine i cldiri de locuit, reabilitarea termic a cldirilor, gestiune i dezvoltare
imobiliar-edilitar, lucrri publice, construcii, administraie public central i local, reorganizare administrativ-teritorial, dezvoltarea
serviciilor publice comunitare, parcuri industriale, programarea, coordonarea, monitorizarea i controlul utilizrii asistenei financiare
nerambursabile acordate României de ctre Uniunea European pentru programele din domeniile sale de activitate.
În subordinea ordonatorului principal al MDRAP funcioneaz instituii publice i organe de specialitate care au calitatea de
ordonatori secundari/teriari de credite:
- Agenia Naional a Funcionarilor Publici (ANFP) – ordonator secundar de credite;
- Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice (ANRSC);
- Inspectoratul de Stat în Construcii (ISC) – ordonator teriar de credite.

Totodat, sub autoritatea MDRAP funcioneaz urmtoarele uniti:
- Agenia Naional pentru Locuine (ANL)
- Compania Naional de Investiii „CNI” - SA
- mii lei -
% fa de % fa de
Credite Credite Pli
iniiale definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 2.549.262 3.736.962 2.938.095 115,25 78,62
Cercetare fundamental i cercetare-dezvoltare 490 0 0 0,00 0,00
Alte servicii publice generale 0 3.000 2.853 0,00 95,10
Locuine, servicii i dezvoltare public 915.838 1.204.917 1.035.438 113,06 85,93
Aciuni generale economice, comerciale i de munc 1.422.483 2.265.172 1.736.032 122,04 76,64
Alte aciuni economice 0 0 -6 0,00 0,00
Locuine, servicii i dezvoltare public 890.838 1.091.463 987.062 110,80 90,43
Aciuni generale economice, comerciale i de munc 1.078.131 1.920.049 1.599.739 148,38 83,32
Alte aciuni economice 0 0 -6 0,00 0,00
Aciuni generale economice, comerciale i de munc 344.352 345.123 136.293 39,58 39,49
Locuine, servicii i dezvoltare public 25.000 113.454 48.376 193,50 42,64

Fundamentarea i solicitrile de sume din Fondul de rezerv bugetar aflat la dispoziia Guvernului s-au fcut în unele cazuri
cu nerespectarea prevederilor legale, cu urmtoarele consecine:
x suplimentarea bugetului MDRAP din Fondul de rezerv bugetar aflat la dispoziia Guvernului, cu suma de 150.000 mii lei
pentru finanarea Programului Naional de Dezvoltare Local (PNDL) în condiiile nerespectrii dispoziiilor art. 30, alin. (3) din
Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, republicat, care precizeaz c „alocarea de sume din Fondul de rezerv la
dispoziia Guvernului prin bugetele locale se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau
a transferurilor de la bugetul de stat, ctre bugetele locale pentru investiii finanate parial din împrumuturi externe, dup caz”;
x efectuarea de ctre MDRAP de pli restante din Fondul de rezerv bugetar, pentru obiective de investiii sau alte
activiti, cu înclcarea prevederilor art. 30, alin. (2) din Legea nr. 500/2002, republicat, în care se precizeaz c
„Fondul de rezerv la dispoziia Guvernului se repartizeaz pentru finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute
aprute în timpul exerciiului bugetar”.
Analiza efectuat de ctre auditorii publici externi a scos în eviden faptul c abaterile de mai sus se datoreaz:
x modului de interpretare i de aplicare de ctre MDRAP a dispoziiilor art. 16 din OUG nr. 103/2013 privind salarizarea
personalului pltit din fonduri publice în anul 2014, precum i alte msuri în domeniul cheltuielilor publice în care se
precizeaz c „în anul 2013 prin derogare de la prevederile art. 30, alin. (2) din Legea nr. 500/2002, republicat, din
Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului prin hotrâre a guvernului pot fi alocate sume ordonatorilor principali
de credite ai bugetului de stat i pentru finanarea unor cheltuieli aferente obligaiilor de pli restante care nu pot fi
asigurate din bugetul aprobat”, fr a face referire i la tipul plilor restante;
x neelaborrii de ctre MDRAP a unei proceduri operaionale referitoare la utilizarea sumelor alocate de la fondul de
rezerv, precum i la suplimentarea sumelor de la fondul de rezerv, conform cu prevederile legislaiei în vigoare.
Neînregistrarea în contabilitatea MDRAP a datoriei ctre clienii bncilor de economisire i creditare în domeniul locativ,
constând în prime de stat aferente anilor precedeni în cadrul Programului de economisire i creditare în sistem colectiv.
Prin acest program, s-a prevzut alocarea anual de fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAP, pentru plata primei de
stat ctre instituiile financiar bancare care încheie contracte de economisire-creditare în sistem colectiv cu persoanele fizice.
MDRAP deruleaz Programul de economisire i creditare în sistem colectiv, prin intermediul caselor de economii pentru domeniul
locativ – Raiffeisen Banca pentru Locuine i BCR Banca pentru Locuine. La începutul fiecrui an, cele dou case de economii
pentru domeniul locativ transmit MDRAP solicitarea de prim de stat pentru beneficiarii care au încheiat contracte de economisire
creditare în anul precedent. MDRAP, dup verificarea solicitrilor transmise de ctre cele dou case de economii pentru domeniul
locativ, elaboreaz notele de fundamentare pentru deschiderile de credite bugetare în vederea decontrii i urmrete aprobarea
notelor de fundamentare i a încadrrii plilor în bugetul aprobat cu aceast destinaie în bugetul MDRAP.
Pagina74

La finele exerciiului financiar 2013, în cadrul Programului de economisire i creditare în sistem colectiv reglementat de OUG nr.
99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, cu modificrile i completrile ulterioare, MDRAP avea o obligaie
de plat în sum total de 149.199 mii lei fa de clienii celor dou bnci, reprezentând prime de stat prin intermediul crora se
deruleaz Programul. Aceste sume care provin din neplata de ctre MDRAP la termenul prevzut a primelor de stat datorate,
aferente depunerilor la sfâritul exerciiului bugetar 2012, nu au fost înregistrate în contabilitatea ministerului ca datorie/
obligaie de plat. Abaterea constatat a fost înlturat în timpul misiunii de audit financiar împreun cu MFP care prin OMFP
nr. 1191/2014 a aprobat modificarea i completarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii
instituiilor publice. La art. 2 din OMFP nr. 1191/2014 s-a reglementat modul de înregistrare în evidena contabil a primelor de
stat prin precizarea c „datoriile provenind din subvenii acordate de la buget, nu sunt considerate datorii de natur comercial”.
Neînregistrarea în conturi în afara bilanului a unui software primit de entitate în anul 2008 pe baz de contract de comodat.
Conform contractului, comodantul (Asociaia Bncilor pentru Domeniul Locativ) a transmis ctre comodatar (MDRAP) dreptul
de folosin asupra acestui soft, în valoare de 24 mii lei, pe o perioad nedeterminat.
La nivelul MDRAP nu exista la data verificrii o eviden corect i complet în afara bilanului a activelor fixe primite în folo-
sin. Astfel soldul contului de eviden la finele exerciiului financiar 2013 nu reflect în totalitate valoarea activelor fixe i
obiectelor de inventar primite în folosin. În timpul misiunii de audit financiar, entitatea a remediat deficiena constatat prin
înregistrarea software-ului în valoare de 24 mii lei în evidena extrabilanier.
Neconcordana posturilor din bilan i a indicatorilor raportai în conturile de execuie bugetar cu datele înregistrate în
contabilitate.
Plile efectuate în anul 2013 în sum de 48.649 mii lei evideniate în fia contului pentru operaii diverse „Disponibil al
activitilor finanate din venituri proprii”, nu corespund cu plile din conturile de execuie bugetar înregistrate la capitolul 70.10
„Venituri proprii“, care totalizeaz 48.376 mii lei. Diferena de 273 mii lei o reprezint diverse reîntregiri de cont i înregistrri
eronate, efectuate pe parcursul exerciiului financiar al anului 2013, necorelate cu situaiile financiare. Aceast abatere este
urmare a nerespectrii Normelor metodologice ale MFP nr. 1917/2005, în care la cap. 2, pct. 2.9.2 se precizeaz „contul de
execuie bugetar se întocmete pe baza datelor preluate din rulajele debitoare i creditoare ale conturilor de disponibil, care
trebuie s corespund cu cele deschise la trezorerie sau la bnci, dup caz”.
Meninerea în conturile de creane i datorii a unor sume care se afl în afara termenului legal de prescripie, prevzut de
lege pentru încasare, respectiv pentru lichidarea acestora.
În baza Ordinului MLPTL nr. 777/2003 pentru aprobarea reglementrii tehnice „Îndrumtor privind atestarea tehnico-
profesional a specialitilor cu activitate în construcii”, republicat, un numr de 75 de specialiti în construcii a depus cereri
înregistrate la MDRAP pentru susinerea examenului de atestare tehnico-profesional. Din diferite cauze, acetia nu au fost
examinai spre atestare i nici nu au solicitat returnarea dosarului i restituirea taxei de examinare. Contravaloarea taxelor
înscris în contul „Creditori din taxe de atestare”, aferente celor 75 de candidai care nu au solicitat restituirea taxei pltite, era
de 11 mii lei. Întrucât conform Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicat, art. 2.517„Termenul prescripiei este de 3 ani”,
obligaia MDRAP de a restitui taxa încasat de la cei 75 de specialiti s-a prescris. În timpul misiunii de audit, entitatea a virat
suma de 11 mii lei la bugetul statului.
Modelul Contractului de finanare aprobat la nivelul MDRAP nu cuprinde toate elementele obligatorii prevzute de lege.
La nivelul MDRAP, printr-o procedur operaional a fost aprobat un model de contract de finanare care nu cuprinde dou din
elementele obligatorii prevzute de alin. (2) al art. 34 din Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale, actualizat, cu
modificrile i completrile ulterioare, act normativ prin care se reglementeaz i modul de întocmire a contractelor de finanare.
S-a constatat c la toate contractele de finanare încheiate în anul 2013 lipsesc precizrile obligatorii referitoare la:
- ealonarea multianual a implementrii i a alocrilor din bugetul de stat, precum i din bugetele prevzute la art. 1 alin. (2),
dup caz, pe ani bugetari, pân la finalizarea proiectului, inclusiv punerea în funciune a obiectivelor, dup caz, în maximum
3 ani de la semnarea contractului;
- rspunderea în solidar, în cazul prejudiciilor generate de nerespectarea clauzelor contractuale, din motive imputabile
prilor.
Neurmrirea eficacitii alocrii unor fonduri pentru realizarea obiectivelor cuprinse în diverse programe. În acest sens
exemplificm:
1. Referitor la „Programul Naional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI)”, aprobat prin OUG nr. 105/2010, cu modificrile i
completrile ulterioare i OUG nr. 14/2012 pentru reglementarea unor msuri financiare cu privire la PNDI.
În anul 2011 a fost încheiat contractul de lucrri nr. 365/24.10.2011 între MDRT (actual MDRAP) în calitate de achizitor, i Aso-
cierea SC VEGA 93 SRL, SC ARCADA COMPANY SA, SC PRIMACONS GROUP SRL i SC AQUAFORM SRL, în calitate de
executant, având ca obiect „Proiectare i execuie lucrri de modernizare i reabilitare a drumurilor judeene i de interes local
pentru perioada 2011-2013, Judeul Buzu i Judeul Vrancea.” Valoarea total a contractului este de 630.264 mii lei inclusiv
TVA, din care, costuri de finanare în valoare de 220.592 mii lei cu TVA, iar termenul de finalizare a fost stabilit în anul 2013.
Contractul a cuprins iniial 67 de obiective de investiii (proiectare i execuie) pentru un total de 405,867 km din care: judeul
Buzu 32 de obiective, respectiv 206,396 km i judeul Vrancea 35 de obiective, respectiv 199,471 km. La finele anului 2013
situaia s-a prezentat astfel:

¾ au fost angajate i efectuate pli în valoare total de 64.535 mii lei cu TVA, reprezentând valoarea lucrrilor de
proiectare i execuie, din care:
- 52.603 mii lei, reprezentând valoarea lucrrilor de execuie, efectuate pentru 7 obiective finalizate în judeele Buzu i
Vrancea;
- 11.932 mii lei, reprezentând valoarea serviciilor de proiectare aferente celor 67 de obiective, din care:
o suma de 1.799 mii lei a fost pltit pentru efectuarea serviciilor de proiectare pentru cele 7 obiective finalizate;
o suma de 10.232 mii lei, reprezint serviciile de proiectare aferente unui numr de 60 de obiective pentru care îns
nu s-au contractat i lucrrile de execuie.
Din verificarea efectuat s-a constatat c, dei prevederile contractului nr. 365/2011 erau „Proiectarea i execuia lucrrilor de
modernizare i reabilitare a drumurilor judeene i de interes local din judeele Buzu i Vrancea”, s-au realizat în totalitate i s-au
pltit numai serviciile de proiectare pentru toate cele 67 de obiective. Execuia pentru 60 de obiective nu a fost realizat în
perioada 2011-2013, aa cum s-a motivat de ctre conducerea MDRAP, datorit lipsei finanrii.
2. Decontarea, în anul 2013, a contravalorii unor lucrri efectuate în anii anteriori în cadrul Programului Naional de Dezvoltare
Local (PNDL)
Astfel în luna decembrie 2013 s-a alocat de ctre MDRAP suma de 944 mii lei pentru decontarea unor lucrri execu-
tate/prestate în anii anteriori fr a se verifica prin serviciile de specialitate dac documentele transmise de beneficiari se refer
strict la perioadele prevzute în contractele de finanare încheiate pentru realizarea obiectivelor din programul PNDL. La rândul
lor, beneficiarii sumelor în cadrul PNDL nu au respectat obligaia legal de a asigura necesarul de fonduri de la bugetul de stat
în completarea sumelor de la bugetul local, calculând i solicitând sume pentru decontarea de lucrri/servicii executate/prestate
i în alte perioade decât în anul curent i în luna precedent celei în care s-a efectuat solicitarea.
Nerespectarea prevederilor legale care reglementeaz materia achiziiilor publice
Cu ocazia efecturii misiunii de audit s-au întâlnit urmtoarele situaii de înclcare a prevederilor legale:
x utilizarea mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire i pentru realizarea achiziiilor directe în
procent de numai 20,44% din valoarea total a achiziiilor publice finalizate, fa de un minim de 40% prevzut la art.
66 din HG nr. 167/2010 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
achiziie public;
x depirea termenului legal de 7 zile prevzut la art. 93, alin. (2) din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de
aplicare a OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri
publice i a contractelor de concesiune de servicii, actualizat, precum i nerespectarea perioadelor de evaluare i de
informare a operatorilor economici implicai în procedura de atribuire prevzute la art. 200, alin. (1) i art. 206, alin. (1)
din OUG nr. 34/2006.
Astfel de situaii s-au întâlnit în cazul contractelor de achiziii publice încheiate cu Universitatea Bucureti (contract încheiat dup
204 zile de la comunicarea rezultatului procedurii), Universitatea de Arhitectur i Urbanism „Ion Mincu” (dup 218 zile) .a.
Au fost verificate i entiti aflate în subordinea ordonatorului principal - MDRAP, ordonatorii secundari/teriari, respectiv:
1. Inspectoratul de Stat în Construcii (ISC);
2. Agenia Naional a Funcionarilor Publici (ANFP);
3. Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice (ANRSC).
Ca urmare a verificrilor au fost consemnate urmtoarele:
Pentru unele tranzacii derulate în cadrul ANFP i ANRSC nu a fost respectat coninutul economic al tranzaciei la efectuarea
înregistrrilor contabile.
În conformitate cu atribuiile prevzute în legislaia în vigoarea, ANFP a organizat în anul 2013 concursuri pentru care a încasat
taxe de participare, precum i programe de pregtire profesional prin intermediul unor parteneri de la care a încasat în baza
Contractelor de asociere în participaie încheiate, o cot de 5% din încasrile totale aferente tarifelor individuale de instruire.
Încasarea acestor taxe s-a fcut pe baz de facturi fiscale emise de ctre ANFP. Înregistrarea în contabilitate a sumelor
încasate s-a efectuat utilizându-se conturile contabile analitice „Clieni” i „Clieni creditori”, dei ANFP nu are ca atribuii pres-
tarea de servicii sau livrri de bunuri ctre teri, situaie care s justifice emiterea facturilor fiscale. Taxele încasate reprezint
venituri ale bugetului de stat i nu venituri proprii ale entitii. Aceeai situaie a fost constatat i la ANRSC în procesul
încasrii tarifelor aferente licenelor emise conform normelor legale în domeniu.
Interpretarea proprie, eronat a operaiunilor economice a condus la înregistrarea, contrar prevederilor legale, a încasrii
taxelor prin conturi specifice entitilor care pot înregistra venituri proprii.
Nerespectarea unor prevederi legale privind lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor.
La nivelul ANFP, în anul 2013 nu s-au certificat de ctre conductorii compartimentelor de specialitate emitente documentele
justificative care însoesc proiectele operaiunilor prezentate la viza CFPP, în privina realitii, regularitii i legalitii.
Neinventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii i neîntocmirea Registrului inventar.
Pagina76

La nivelul ANFP i ISC, cu ocazia trecerii în subordinea MDRAP, a fost executat numai inventarierea, fr s se întocmeasc
i Registrul Inventar, document care s certifice datele din bilanul de închidere necesar a fi încheiat la schimbarea
ordonatorului de credite din care se finaneaz instituia.
Angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor de natur salarial cu nerespectarea prevederilor legale
În anul 2013, în baza Ordinului preedintelui ANFP nr. 1109/2012 au fost desemnate echipe de proiect i persoane împuter-
nicite s efectueze operaiuni financiare pentru proiecte. Plata membrilor echipelor care au participat în cadrul diferitelor pro-
iecte, în perioada 01.01-31.07.2013, s-a efectuat din capitolul bugetar 51.01 „Autoriti publice i aciuni externe” titlul 10.01.
„Cheltuieli de personal” în sum total de 446 mii lei. Conform Proiectelor, aceste cheltuieli erau eligibile i trebuiau suportate
din capitolul bugetar 51.01, titlul 56.01. „Proiecte cu finanare din fonduri externe nerambursabile/(FEN) postaderare”.
Neluarea tuturor msurilor legale pentru recuperarea debitelor înregistrate în contabilitatea entitii.
Prin sentina penal nr. 176/30.01.2012, pronunat de ICCJ – Secia Penal definitiv prin Decizia penal nr. 160/20.06.2012 a
ICCJ – Completul de 5 judectori, dat în dosarul penal nr. 2470/2012 „Trofeul Calitii”, a fost constituit, ca debit, suma total
de 6.481 mii lei, reprezentând despgubiri civile în solidar, ctre partea civil Inspectoratul de Stat în Construcii. Din
aceast sum constituit, entitatea a recuperat de la debitor suma de 3.337 mii lei, cu ordin de plat nr. 1/15.02.2013, iar ISC a
virat aceeai sum, la bugetul de stat, cu ordinul de plat nr. 610/21.02.2013.
Pentru diferena rmas de recuperat în valoare de 3.144 mii lei, reprezentând sume aferente unor debitori peste un an
(persoane fizice i juridice) msurile întreprinse de ISC nu au avut drept rezultat recuperarea creanei pân la 31.12.2013.
Recomandri
9 elaborarea unei proceduri operaionale referitoare la cedri de sume la Fondul de rezerv, precum i la suplimentarea
sumelor de la acest fond;
9 actualizarea tuturor contractelor de comodat i înregistrarea în conturi în afara bilanului a tuturor activelor fixe i obiectelor
de inventar primite în folosin în baza acestor contracte;
9 elaborarea i implementarea unei proceduri operaionale privind predarea/preluarea bunurilor prin contracte de comodat;
9 revizuirea „Monografiei contabile privind înregistrarea în contabilitate a decontrilor cu personalul, asigurrile i protecia
social” în sensul evidenierii cheltuielilor eligibile de la cap. 51.01. Autoriti executive, titlul 56 „Proiecte cu finanare din
fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”;
9 luarea de msuri în vederea valorificrii proiectelor tehnice privind lucrrile neexecutate, acestea, în timp, generând costuri
suplimentare;
9 MDRAP va aciona pentru respectarea prevederilor legale în materia achiziiilor publice i a principiilor economicitii,
eficienei i eficacitii utilizrii fondurilor bugetare;
9 dispunerea msurilor, pentru unitile subordonate, în vederea utilizrii pentru înregistrarea contabil a operaiunii de
încasare a unor conturi contabile i documente în concordan cu natura tranzaciei, astfel cum a fost stabilit prin OMFP nr.
3409/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situaiile financiare ce se întocmesc de autoritile i instituiile
publice care se reorganizeaz potrivit prevederilor Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoriti i instituii publice,
raionalizarea cheltuielilor publice, susinerea mediului de afaceri i respectarea acordurilor-cadru cu Comisia European i
Fondul Monetar Internaional.
Opinia de audit
Pe baza procedurilor de audit efectuate ca urmare a misiunii de audit financiar i a constatrilor prezentate în Procesul-verbal
de constatare i Notele de constatare, echipa de auditori publici externi concluzioneaz c modul de administrare a
patrimoniului public i privat al MDRAP, precum i execuia bugetului de venituri i cheltuieli al acestuia, nu respect în totalitate
principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii i exprim opinie advers.
În scopul valorificrii rezultatelor auditului financiar au fost luate urmtoarele msuri:
9 Curtea de Conturi a emis Decizia cuprinzând msurile dispuse pentru asigurarea înlturrii abaterilor consemnate în actul
de control;
9 a fost sesizat ANRMAP prin „Nota privind constatarea unor abateri care potrivit reglementrilor legale constituie contra-
venii, a cror constatare i sancionare intr în competena altor autoriti/instituii publice decât Curtea de Conturi”;
9 au fost sesizate Camerele de Conturi ale judeelor Prahova, Dâmbovia i Giurgiu pentru continuarea verificrilor la unele
obiective de investiii din cadrul unitilor administrativ-teritoriale aflate în competena de verificare.
MINISTERUL FINAN
ELOR PUBLICE
Scurt prezentare
Misiunea de audit financiar al contului anual de execuie bugetar la Ministerul Finanelor Publice (MFP) (activitate proprie)
pentru anul 2013 s-a desfurat pentru a obine o asigurare rezonabil c situaiile financiare raportate la 31.12.2013 ofer o
imagine real i fidel a poziiei economice a entitii auditate i nu prezint erori materiale i neregulariti.

Execuia bugetului ordonatorului principal de credite al MFP pentru exerciiul bugetar 2013 se prezint dup cum urmeaz:
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 2.805.359 2.664.908 2.609.101 93,00 97,91
Autoriti publice i aciuni externe 2.331.843 2.216.156 2.184.513 93,68 98,57
Alte aciuni economice 2.109 5.519 5.267 249,74 95,43
Autoriti publice i aciuni externe 2.311.835 2.207.255 2.183.834 94,46 98,94
Fonduri externe nerambursabile 8.358 7.954 503 6,02 6,32
Total cheltuieli din venituri proprii 11.650 947 176 1,51 18,59
Autoriti publice i aciuni externe 11.650 947 176 1,51 18,59

În ce privete respectarea principiilor de legalitate i regularitate în administrarea patrimoniului, în execuia bugetului de venituri
i cheltuieli i în întocmirea situaiilor financiare anuale au fost constatate urmtoarele abateri:
La Ministerul Finanelor Publice
Denaturarea soldului contului „Debitori din despgubiri” la data de 31.12.2013 din cauza nerecuperrii creanelor exigibile,
provenite în special din aciunile de executare silit (popriri instituite asupra conturilor MFP).
Nu au fost clarificate i nu s-au regularizat sume care se menin nejustificat în soldul contului, iar valoarea acestor debite a
crescut semnificativ în perioada 2010-2013. Astfel, la data de 31.12.2010, soldul final al contului „Debitori din despgubiri” era
în sum de 14.112 mii lei, iar la data de 31.12.2013 valoarea debitelor aflate în sold era de 193.111 mii lei. Aceste sume provin
în special din nedecontarea de ctre direciile generale ale finanelor publice judeene (instituii publice desfiinate la data de
31.12.2013) a cheltuielilor cu executarea silit ctre MFP.
Consecina economico-financiar a abaterii const în nerecuperarea la scaden a creanelor exigibile de la debitori, precum i
creterea semnificativ, în perioada anilor 2010-2013, a valorii debitelor înregistrate în contul debitori. Referitor la situaia
debitorilor din despgubiri privind dosarele i demersurile întreprinse (corespondena între direcia general economic i
direcia general juridic) i din analiza acesteia reiese c procesul de stingere a acestor debite este foarte anevoios întrucât,
pe de o parte, se întârzie emiterea avizului de legalitate de ctre reprezentanii direciei juridice, iar, pe de alt parte, multe
dosare sunt înc pe rolul instanelor de judecat, unde aciunile dureaz între 1 i 3 ani pân la finalizare.
Deficiene privind neefectuarea inventarierii tuturor creanelor i obligaiilor fa de teri.
MFP nu a efectuat inventarierea creanelor privind activele fixe transferate, cu titlu gratuit, ctre instituiile subordonate.
La Agenia Naional de Administrare Fiscal:
întârzieri semnificative în derularea aciunii de evaluare a activelor fixe corporale de natura construciilor i terenurilor aflate în
patrimoniul ANAF, precum i nerealizarea aciunii de evaluare în vederea valorificrii bunurilor mobile i imobile sechestrate;
angajarea unor cheltuieli fr a exista certitudinea c bunurile i serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate,
respectiv prestate i se vor plti în exerciiul bugetar al anului 2013, prevederile iniiale fiind mari comparativ cu plile
efective, care au fost zero lei;
denaturarea situaiilor financiare anuale ale ANAF prin neefectuarea inventarierii anuale înainte de întocmirea situaiilor
financiare la 31.12.2013;
numirea în subcomisiile de inventariere a personalului din cadrul departamentului contabilitate care au prevzute în fia
postului atribuii privind evidena gestiunii, contrar prevederilor legii în vigoare;
neefectuarea inventarierii creanelor bugetului de stat în conformitate cu normele legale în vigoare, în scopul stabilirii situaiei
reale a acestora;
înregistrarea eronat i meninerea nejustificat, în evidena analitic pe pltitor i în evidena contabil, în soldul contului
„Decontri din operaiuni în curs de clarificare”, a unor sume care prin natur, coninut i mod de constituire, trebuia s fie
evideniate, dup caz, în conturi de venituri, respectiv creditori ai bugetului de stat;
nu s-a procedat conform prevederilor legale în vigoare la reevaluarea tuturor bunurilor imobile proprietate public a statului,
cldiri i terenuri, aflate în patrimoniu;
nu s-a procedat în toate cazurile la efectuarea operaiunilor de cadastru i de înscrierea imobilelor în Cartea funciar, con-
form prevederilor Legii cadastrului i a publicitii imobiliare nr. 7/1996;
ANAF nu a efectuat operaiunile de actualizare a inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, conform
prevederilor HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public, modificat prin HG
nr. 76/2011;
Pagina78

nu au fost evideniate în conturi analitice distincte ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar, acele mijloace fixe a
cror valoare de inventar este sub valoarea stabilit prin HG nr. 276/21.05.2013 privind stabilirea valorii de intrare a mij-
loacelor fixe.
Recomandri
9 dispunerea msurilor legale care se impun în vederea clarificrii i regularizrii sumelor înscrise în contul debitori, precum i
punerea de acord cu direciile generale ale finanelor publice judeene, respectiv direciile generale regionale ale finanelor
publice, dup caz, în vederea recuperrii creanelor exigibile de la acetia în funcie de hotrârile judectoreti executorii;
9 modificarea cadrului normativ prin emiterea de reglementri specifice care s clarifice deficienele în legtur cu stabilirea
valorii de intrare a mijloacelor fixe, respectiv s se fac precizri concrete cu privire la transferul mijloacele fixe amortizate
integral i care au o valoare mai mic decât limita stabilit de lege la categoria obiecte de inventar;
9 inventarierea creanelor i obligaiilor fa de teri conform prevederilor legale, respectiv efectuarea de verificri i confirmri
pe baza extraselor soldurilor debitoare i creditoare ale conturilor de creane i datorii care dein ponderea valoric în totalul
soldurilor în aceste conturi potrivit „extrasului de cont” sau punctajelor reciproce scrise.
Opinia de audit
La Ministerul Finanelor Publice: Curtea de Conturi a exprimat opinie de audit fr rezerve cu paragraf de evideniere a
unui aspect (cunoscut i ca opinie favorabil cu paragraf de evideniere a unui aspect) întrucât din misiunea de audit financiar
asupra contului anual de execuie a bugetului MFP (activitate proprie) pe anul 2013, a rezultat faptul c abaterile constatate nu
afecteaz semnificativ situaiile financiare pe anul 2013, iar valoarea cumulat a erorilor/abaterilor de la legalitate i regularitate,
extrapolate la nivelul întregii populaii auditate, se situeaz sub pragul de semnificaie.
La Agenia Naional de Administrare Fiscal a fost exprimat opinie advers.
Au fost emise decizii pentru corectarea abaterilor constatate la ANAF i la MFP.
MINISTERUL JUSTI
IEI
Scurt prezentare
Ministerul Justiiei este parte component a autoritii judectoreti, atribuiile sale fiind prevzute în Constituia României i
în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, conform creia
Ministerul Justiiei asigur buna organizare i administrare a justiiei ca serviciu public.
În cadrul Ministerului Justiiei funcioneaz urmtoarele entiti:
- 15 curi de apel – ordonatori secundari de credite,
- 42 tribunale – ordonatori teriari de credite,
- Tribunale pentru minori i familie, judectorii – entiti fr personalitate juridic,
- Administraia Naional a Penitenciarelor – ordonator secundar de credite, care are în subordine: penitenciare, spitale-peni-
tenciar, penitenciare pentru minori i tineri, un penitenciar pentru femei, centre de reeducare, coala Naional de Pregtire
a Agenilor de Penitenciare Târgu-Ocna, Baza de Aprovizionare, Gospodrire i Reparaii, Complexul Flamingo – Eforie
Sud, Centrul de Pregtire a Magistrailor, Grefierilor i celuilalt personal din sistemul justiiei – Sovata,
- Autoritatea Naional pentru Cetenie – ordonator teriar de credite,
- Oficiul Naional al Registrului Comerului – ordonator teriar de credite,
- Centrul Medical de Diagnostic i Tratament Ambulatoriu – ordonator teriar de credite,
- Institutul Naional de Expertize Criminalistice – ordonator teriar de credite,
- Spitalul „Prof. dr. C. Angelescu” – ordonator teriar de credite,
- Direcia Naional de Probaiune – ordonator teriar de credite, înfiinat în anul 2014.
Execuia bugetului Ministerului Justiiei pe anul 2013 se prezint dup cum urmeaz:
- mii lei -
Prevederi/ % fa de
Prevederi/ % fa de
Credite Pli prevederi/
Denumire indicator Credite bugetare prevederi/
bugetare efectuate Credite
definitive Credite iniiale
iniiale definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 2.343.211 2.808.028 2.754.881 117,57 98,11
Ordine public i siguran naional 2.340.553 2.805.388 2.752.293 117,59 98,11

Asigurri i asisten social 2.374 2.284 2.235 94,14 97,85

0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Ordine public i siguran naional 7.756 10.132 416 5,36 4,11
Ministerul Justiiei a realizat execuia creditelor bugetare definitive aprobate în procent de 98,5%. Ponderi semnificative ale
plilor în totalul acestora dein cheltuielile de personal (54,9%) i transferurile (33,7%). Plile efectuate s-au încadrat în limitele
creditelor definitive aprobate, neînregistrându-se depiri ale acestora.
În evidena contabil a Ministerului Justiiei nu au fost înregistrate sumele executate silit din veniturile proprii ale ministerului,
reprezentând contravaloarea drepturilor salariale ale personalului din cadrul unor instane judectoreti, respectiv venituri
nete executate silit de executorii judectoreti, în sum de 8.850 mii lei, obligaiile angajailor, în valoare estimat la 3.768
mii lei i ale angajatorului, în valoare estimat la 3.433 mii lei, datorate i neachitate bugetelor publice la momentul plii.
Totodat, nici la nivelul angajatorilor ai cror salariai au procedat la executarea silit a drepturilor salariale câtigate în instan,
respectiv Curtea de Apel Bucureti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timioara, Tribunalul Bucureti, Tribunalul Ilfov,
Tribunalul Neam i Tribunalul Suceava nu au fost înregistrate în contabilitate obligaiile de plat ctre salariai.
În consecin, pe de o parte, bugetul general consolidat a fost lipsit de impozitul pe venit i contribuiile datorate, în sum total estimat
la 7.201 mii lei, iar, pe de alt parte, Ministerul Justiiei a fost lipsit de disponibilitile necesare realizrii unor atribuii, iar situaiile
financiare nu ofer o imagine fidel a datoriilor, poziiei financiare, precum i a performanei financiare i a rezultatului patrimonial.
¦ În timpul misiunii de audit a fost înregistrat în contabilitate suma de 8.850 mii lei, în concordan cu coninutul economic al
operaiunii i inând cont de faptul c sumele respective nu reflect obligaiile Ministerului Justiiei – aparat propriu, ci ale
angajatorilor (curi de apel i tribunale).
Veniturile încasate de Ministerul Justiiei, constituite din cota de 10% din onorariul stabilit pentru expertiza tehnic judiciar,
care se vireaz lunar de ctre birourile locale de expertiz tehnic judiciar în contul ministerului, au fost diminuate cu suma
de 124 mii lei, reprezentând comisioane bancare reinute de CEC, care au fost înregistrate pe cheltuieli. În fapt, comisioa-
nele reinute de CEC nu reprezint o cheltuial a ministerului.
Astfel, nu au fost respectate prevederile art. 25 din OG nr. 2/2000 privind organizarea activitii de expertiz tehnic judiciar i
extrajudiciar, precum i ale pct. 2.7.1.1 referitoare la Principiul necompensrii din Normele metodologice aprobate prin Ordinul
nr. 1917/2005.
¦ În timpul misiunii de audit au fost iniiate demersuri în vederea negocierii comisioanelor percepute de CEC.
La nivelul Administraiei Naionale a Penitenciarelor nu s-a asigurat organizarea i conducerea contabilitii de gestiune,
financiar i bugetar, pentru producia obinut în gospodriile agrozootehnice i prestrile de servicii desfurate de
sistemul administraiei penitenciare. Cauzele acestei deficiene au fost:
- neemiterea de ctre ordonatorul principal de credite a unei monografii contabile complete pentru activitatea economic a
sistemului administraiei penitenciare, care s reflecte operaiunile specifice, neelaborarea unui plan de conturi cu
dezvoltarea conturilor în analitic;
- dispoziiile Ordinului nr. 1318/2012 al ministrului justiiei privind normele de acordare a drepturilor de hran, în tip de
pace, pentru personalul din sistemul administraiei penitenciare, prin care s-a dispus ca evidena financiar-contabil s fie
organizat i condus în partid simpl.
Totodat, bugetul aprobat la nivelul ordonatorului principal de credite pentru Administraia Naional a Penitenciarelor nu a
cuprins veniturile obinute din contractele încheiate cu casele de asigurri sociale de sntate i nici taxele i alte venituri din
învmânt, realizate de coala Naional de Pregtire a Agenilor de Penitenciare Târgu-Ocna. În fapt, la nivelul ordonatorului
secundar de credite a fost reflectat numai execuia cheltuielilor efectuate din aceste venituri.
Bunurile de natura imobilizrilor i a obiectelor de inventar constatate de ctre comisia de inventariere ca fiind depre-
ciate/uzate nu au fost casate i nu s-a procedat la înregistrarea în contabilitate a ajustrilor pentru depreciere/pierdere de
valoare, fiind meninute în evidenele contabile la o valoare care nu reflect starea acestora la momentul întocmirii situaiilor
financiare anuale. O situaie similar s-a constatat i pentru anul 2012.
Procedându-se în acest mod, a fost supraevaluat excedentul patrimonial cu suma de 345 mii lei, reprezentând valoarea obiectelor de
inventar constatate la inventariere ca fiind uzate fizic i moral, dar nescoase din funciune, concomitent cu supraevaluarea activelor
bilaniere (ex: cazul unui autoturism propus spre casare pentru care valoarea rmas de amortizat, în sum de 37 mii lei, înregistrat
în Fia mijlocului fix, nu concord cu valoarea contabil de 71 mii lei înscris în listele de inventariere).
Pagina80

¦ În timpul misiunii de audit, prin ordin al ministrului justiiei s-a dispus constituirea unei comisii de analiz i avizare a propunerilor
de scoatere din funciune a activelor i de declasare a obiectelor de inventar aflate în patrimoniul Ministerului Justiiei.
La Curtea de Apel Craiova, datele raportate în contul de execuie, ca angajamente legale de pltit, în sum de 43 mii lei, nu
reflect realitatea, întrucât în balana de verificare soldurile conturilor corespunztoare totalizeaz 2.289 mii lei.
Operaiunea de inventariere a patrimoniului public i privat al statului nu s-a efectuat în mod corespunztor, întrucât nu s-a
efectuat inventarierea creanelor i obligaiilor fa de teri pe baza extraselor soldurilor debitoare i creditoare ale conturilor de
creane i datorii, iar comisia central de inventariere a fcut propuneri de scoatere din funciune a unor mijloace fixe în valoare
de 49 mii lei, fr îns ca acestea s fie soluionate.
anii anteriori
Cu ocazia misiunii de audit financiar a fost verificat i modul de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin Decizia nr.
XII/9/2013, rezultând c msurile au fost duse parial la îndeplinire, gradul de implementare fiind de 50%, în sensul c au fost
calculate drepturile salariale care urmeaz a fi restituite de ctre salariai. Msurile nu au fost implementate în totalitate, întrucât
prin Hotrârea nr. 307/2014 a Curii de Apel Bucureti s-a suspendat executarea msurilor dispuse prin Decizia nr. XII/9/2013
pân la soluionarea definitiv a cauzei.
De asemenea, a fost verificat i modul de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin Decizia nr. XII/6/2012, rezultând c
acestea au fost implementate în totalitate. Impactul msurilor implementate asupra activitii entitii a constat în:
- îmbuntirea activitii entitii prin reflectarea corect în situaiile financiare a unor active fixe corporale din categoria
terenurilor (28.581 mii lei), a operaiunilor de stingere a unor creane ale salariailor prin executri silite, precum i a
obligaiilor angajailor i angajatorului fa de bugetele publice, prin elaborarea unor proceduri interne în domeniul financiar-
contabil, modificarea HG privind organizarea i funcionarea Ministerului Justiiei în ceea ce privete activitatea unei direcii
de specialitate, a fost elaborat o monografie contabil care s reflecte realitatea operaiunilor economice specifice i a
raporturilor dintre Ministerul Justiiei i CN Pota Român SA în ceea ce privete distribuirea timbrelor judiciare;
- organizarea corespunztoare a compartimentului de audit public intern, prin coordonarea acestuia de ctre ordonatorul principal
de credite, precum i suplimentarea numrului de posturi, având în vedere complexitatea i volumul activitilor auditabile;
- îmbuntirea managementului entitii, prin înfiinarea unei structuri cu atribuii de verificare a realitii situaiei materiale a
beneficiarului de asisten extrajudiciar, conform OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civil, ceea ce
contribuie la diminuarea riscului acordrii, în mod necuvenit, a ajutorului public judiciar, emiterea unei hotrâri de guvern
privind aprobarea taxelor pentru operaiunile efectuate de Oficiul Naional al Registrului Comerului (ONRC), punerea de
acord a prevederilor ROF-ului ONRC cu cele ale Legii finanelor publice în ceea ce privete calitatea de ordonator de
credite, aprobarea statului de funcii al ONRC.
Opinia de audit
Având în vedere c valoarea total a erorilor/abaterilor de la legalitate i regularitate constatate depete pragul de sem-
nificaie, echipa de audit a formulat opinie advers asupra situaiilor financiare întocmite i raportate de ctre Ministerul Jus-
tiiei pentru anul 2013, iar în cazul Penitenciarului-Spital Rahova a fost emis certificat de conformitate.
Prin decizia emis de Curtea de Conturi au fost dispuse msuri care s conduc la înlturarea deficienelor constatate.
În cazul unei singure msuri a fost formulat contestaie, care a fost admis de Comisia de soluionare a contestaiilor orga-
nizat la nivelul Curii de Conturi.
MINISTERUL APRRII NA
IONALE
Scurt prezentare
Ministerul Aprrii Naionale (MApN) este organul de specialitate al administraiei publice centrale, aflat în subordinea Guvernului,
prin care este condus activitatea în domeniul aprrii naionale, potrivit prevederilor legii i strategiei de securitate naional, pentru
garantarea suveranitii, independenei i unitii statului, integritii teritoriale a rii i democraiei constituionale.
Ministerul Aprrii Naionale rspunde în faa Parlamentului, a Guvernului i a Consiliului Suprem de Aprare a rii pentru
modul de aplicare a prevederilor Constituiei, a celorlalte acte normative în vigoare, a hotrârilor Guvernului i a prevederilor
Consiliului Suprem de Aprare a rii, precum i ale tratatelor internaionale la care România este parte în domeniul su de
activitate.

- mii lei -
Credite Credite Pli prevederi/ prevederi/
Denumire indicator
bugetare bugetare efectuate Credite Credite
iniiale definitive iniiale definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 5.642.856 6.242.664 5.789.180 102,59 92,74
Aprare 4.882.239 5.478.988 5.046.469 103,36 92,11
Învmânt 237.643 236.359 221.449 93,19 93,69
Sntate 54.724 51.991 50.677 92,60 97,47
Aciuni generale economice, comerciale i de munc 568 568 386 67,96 67,96
Transporturi 1.004 1.439 1.439 143,33 100,00
Aprare 4.465.696 4.983.437 4.967.625 111,24 99,68
Învmânt 212.882 209.489 209.097 98,22 99,81
Sntate 54.024 51.291 50.647 93,75 98,74
Transporturi 1.004 1.439 1.439 143,33 100,00
Aprare 416.543 495.551 78.844 18,93 15,91
Învmânt 24.761 26.870 12.352 49,88 45,97
Sntate 700 700 30 4,29 4,29
Aciuni generale economice, comerciale i de munc 568 568 386 67,96 67,96

Referitor la modul de decontare a cheltuielilor efectuate pentru susinerea activitii misiunilor permanente în strintate (MPS)
unele cheltuieli efectuate de personalul trimis în misiune permanent în strintate, în cadrul unor misiuni temporare (în alt ar decât
cea de reedin), respectiv cheltuieli de cazare i mas, nu au la baz documente justificative întocmite conform prevederilor legale;
unele cheltuieli de protocol i reprezentare au fost decontate fr a fi justificat destinaia dat bunurilor achiziionate prin
documentele ataate la deconturile de cheltuieli, care s ofere asigurarea c fondurile publice alocate au fost utilizate potrivit
destinaiei aprobate;
la întocmirea „Jurnalului operaiunilor de cas i banc” nu a fost respectat, în toate cazurile, coninutul formularului prevzut
în Anexa nr. 17 la Instruciunile aprobate prin Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M172/2007, în sensul c nu sunt
prezentate detalii referitoare la documentele care au stat la baza efecturii fiecrei operaiuni.
Mai mult, ca urmare a faptului c o parte din fondurile utilizate pentru realizarea bunurilor NSIP (Programul NATO de Investiii în
Securitate), respectiv cofinanarea NSIP provine din credite bugetare, nu este clar nici modul de înregistrare a acestor bunuri în
evidena contabil.
Constatri rezultate în urma aciunilor de verificare efectuate la uniti subordonate, în baza pct. 260 din Regulamentul privind
organizarea i desfurarea activitilor specifice Curii de Conturi, precum i valorificarea actelor rezultate din aceste activiti.
în cadrul procedurii de atribuire prin licitaie deschis a unui contract de servicii, ofertantul SC Primacons Group SRL a
depus contestaie la Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor (CNSC), contestaie care a fost respins ca nefondat.
Autoritatea contractant, în urma deciziei CNSC, a procedat la executarea garaniei de participare depus de ofertant fr a
face i viramentul ctre bugetul de stat;
din analiza Situaiei privind garaniile de participare la licitaii s-au constatat garanii care nu au fost virate la bugetul de stat,
dei operatorii economici nu au solicitat returnarea în termenul de prescripie.
¦ În timpul misiunii de audit, abaterile au fost remediate prin virarea la bugetul de stat atât a garaniei de participare depuse de
ofertantul SC Primacons Group SRL, cât i a garaniilor de participare nereturnate operatorilor economici în termenul de
prescripie.
Pagina82

anii anteriori
În cadrul misiunii de audit financiar a fost verificat i modul de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin Decizia Curii de
Conturi a României nr. 13/2013, emis în urma verificrii exerciiului financiar 2012. Din verificare s-a constatat implementarea
integral a msurilor.
Prin ducerea la îndeplinire a msurilor dispuse s-a asigurat îmbuntirea cadrului legal existent la nivelul MApN care reglemen-
teaz activitatea de închiriere a locuinelor de serviciu pentru personalul trimis în misiuni permanente în strintate, cu prevederi
care vor asigura respectarea principiilor de economicitate, eficien i eficacitate în utilizarea fondurilor publice cu aceast
destinaie.
Recomandri
9 decontarea cheltuielilor de cazare, mas i protocol efectuate de membrii misiunilor permanente în strintate, numai în
condiiile în care documentele justificative aferente acestor cheltuieli sunt întocmite în conformitate cu prevederile legale;
9 s asigure completarea „Jurnalului operaiunilor de cas i banc” cu toate elementele prevzute în Anexa nr. 17 la
Instruciunile aprobate prin Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M172/2007 de ctre personalul cu atribuii în domeniu din
cadrul tuturor misiunilor permanente în strintate;
9 traducerea tuturor documentelor justificative anexate la deconturile de cheltuieli întocmite de personalul aflat în misiune
permanent în strintate potrivit art. 39 alin. (2) din Instruciunile aprobate prin Ordinul ministrului aprrii naionale nr.
M 172/2007;
9 completarea Instruciunilor aprobate prin Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M172/2007 cu prevederi care s
reglementeze justificarea cheltuielilor de protocol generate de activitile misiunilor permanente în strintate;
9 completarea Instruciunilor aprobate prin Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M172/2007, astfel încât s permit:
identificarea clar i fr echivoc a noiunilor de bagaj personal neînsoit, bunuri proprii i bagaje personale pentru
personalul trimis în misiune permanent la plecarea la post/revenirea de la post, în msura în care acestea se refer
la categorii diferite de bunuri;
stabilirea procedurii de urmat i setul de documente care trebuie întocmit cu ocazia achiziionrii serviciilor de
transport a bagajelor personale neînsoite, precum i desemnarea structurilor responsabile i a atribuiilor punctuale
ale acestora în procesul de achiziie a serviciilor de transport i cel de decontare a cheltuielilor aferente;
9 conducerea Ministerului Aprrii Naionale va dispune msuri prin care s asigure:
reglementarea modului în care urmeaz s se realizeze virarea contribuiei la NSIP, care provine din credite buge-
tare, în contul de „Disponibil pentru proiecte NSIP", concomitent cu respectarea prevederilor Legii finanelor publice
nr. 500/2002 cu modificrile i completrile ulterioare;
armonizarea legislaiei naionale cu cerinele actelor normative ale NATO, specifice domeniului NSIP, în vederea
stabilirii statutului juridic al bunurilor mobile i imobile (bunuri NSIP) i, ulterior, prevederea în mod expres în lege a
acestui statut;
stabilirea unei monografii contabile aplicabile bunurilor NSIP care urmeaz a fi recepionate începând cu anul 2014,
dup clarificarea statutului juridic i a obligaiilor MApN fa de aceste bunuri.
Opinia de audit
Ca urmare a misiunii de audit financiar a fost emis pentru activitatea proprie a ordonatorului principal de credite al Ministerului
Aprrii Naionale, finanat de la bugetul de stat, o opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere. Valoarea total a
abaterilor constatate la ordonatorul principal de credite al Ministerului Aprrii Naionale, pentru exerciiul financiar al anului
2013, se situeaz sub pragul de materialitate calculat pentru activitatea finanat de la bugetul de stat.
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Scurt prezentare
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a fost înfiinat prin reorganizarea Ministerului Administraiei i Internelor în baza OUG nr.
96/2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare în cadrul administraiei publice centrale i pentru modificarea unor acte
normative, dup preluarea activitii în domeniul administraiei publice de ctre MDRAP.
Ministerul Afacerilor Interne este organ de specialitate al administraiei publice centrale, instituie public cu personalitate
juridic i îndeplinete atribuii specifice în domeniul ordinii, siguranei publice i securitii naionale.
MAI organizeaz, asigur i desfoar relaii de cooperare cu autoritile specializate din alte state în domeniile sale de
competen, iar prin ataai de afaceri interne sau ofieri de legtur asigur reprezentarea instituiei în raporturile cu autoritile
similare ale statelor cu care România întreine relaii diplomatice sau cu organisme i organizaii internaionale.
La solicitarea Preedintelui României i cu aprobarea Parlamentului, Ministerul Afacerilor Interne particip cu efective i tehnic
din dotare la misiuni internaionale sau multinaionale umanitare i de meninere a pcii în afara teritoriului naional.

Ministerul Afacerilor Interne rspunde în faa Guvernului, a Consiliului Suprem de Aprare a rii i a Parlamentului, de modul în
care aplic prevederile Constituiei, ale celorlalte acte normative, precum i ale tratatelor internaionale la care România este parte.
- mii lei -
Credite Credite Pli prevederi/ prevederi/
Denumire indicator
bugetare bugetare efectuate Credite Credite
iniiale definitive iniiale definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 8.297.878 8.843.004 8.594.447 103,57 97,19
Învmânt 141.089 130.643 112.592 79,80 86,18
Învmânt 120.973 110.485 109.545 90,55 99,15
Credite externe 15.000 106.140 105.289 701,93 99,20
Învmânt 2.000 2.000 539 26,95 26,95
Învmânt 18.116 18.158 2.508 13,84 13,81
Cu privire la exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare
neactualizarea valorii activelor fixe pentru care s-au efectuat operaiuni de upgrade;
nu au fost clarificate operaiuni în valoare de 420 mii lei meninute eronat în contul „Decontri din operaii în curs de clarificare”;
înregistrarea eronat în evidena contabil a contului „Active fixe corporale în curs de execuie” a sumei de 927 mii lei,
reprezentând contravaloarea unor cursuri de colarizare.
¦ În timpul controlului s-au întocmit note contabile, prin care s-au corectat parial abaterile.
Cu privire la calitatea gestiunii economico-financiare în legtur cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele de
înfiinare ale entitii
nefacturarea, neîncasarea i nevirarea la bugetul de stat a sumelor provenite din închirierea unui spaiu proprietate public a statului;
nu au fost respectate unele prevederi legale referitoare la inventarierea patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne – aparat
central (procesul-verbal de inventariere centralizator nu are anexate listele cu propunerile de casare a bunurilor din patri-
moniul entitii, nu au fost trimise extrase de cont pentru unele creane, nu au fost inventariate scrisorile de garanie bancar,
nu au fost inventariate aciunile deinute la SC Comicex SA etc.);
decontarea unor cheltuieli de protocol pe baza unor documente justificative (12 facturi) care nu conin toate elementele
obligatorii prevzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
programul anual al achiziiilor publice aferent anului 2013 nu a fost actualizat cu toate achiziiile efectuate în cursul anului;
din verificarea documentelor financiar-contabile privind deplasrile interne s-au constatat deconturi care nu respect
prevederile HG nr. 1860/2006 privind drepturile i obligaiile personalului autoritilor i instituiilor publice pe perioada
delegrii i detarii în alt localitate, precum i în cazul deplasrii, în cadrul localitii, în interesul serviciului;
cu privire la acordarea drepturilor salariale s-a constatat c personalul din diversele structuri suport ale aparatului central al
Ministerului Afacerilor Interne beneficiaz de un spor/compensaie de risc/pericol deosebit de pân la 30%, calculat la solda
de funcie/salariul de funcie/salariul de baz, dei acetia, în exercitarea atribuiilor de serviciu, nu îi pun în pericol
integritatea fizic;
compensarea în bani a concediului de odihn neefectuat – aferent anului 2012 – de ctre poliiti fr s existe documente
din care s rezulte imposibilitatea reprogramrii acestuia în anul 2013.
Pagina84

Cu privire la respectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii în administrarea patrimoniului public al statului
din verificarea derulrii contractului de furnizare nr. 601173/16.10.2009 încheiat cu SC 2K TELECOM SRL pentru realizarea
sistemului Call Center (reeaua voce-date din cadrul Centrului de Contact) s-au constatat aspecte care nu respect principiile
economicitii, eficacitii i eficienei în utilizarea fondurilor publice, respectiv:
- la data efecturii misiunii de audit, sistemul Call Center (reeaua voce-date din cadrul Centrului de Contact) nu era
funcional, dei contractul a fost încheiat în data de 16.10.2009, cu o durat iniial de 26 de luni. Perioada a fost
modificat prin 11 acte adiionale pân la data de 31.12.2014;
- perioada mare de derulare a acestui contract are ca efect uzura moral a echipamentelor i a soluiilor software alese,
situaie care genereaz cheltuieli suplimentare de upgradare;
- contractul conine neconcordane cu privire la stabilirea perioadei de garanie, nemenionându-se ce se întâmpl cu
garania acordat la livrare pentru echipamentele deja instalate i care expir începând cu data de 01.07.2014;
- prin contract au fost incluse servicii de mentenan, garanie i suport în valoare de 432 mii lei cu TVA, contrar Legii nr.
449/2003 privind vânzarea produselor i garaniile asociate acestora, unde se prevede gratuitatea garaniei acordate;
- pe de alt parte, Centrul de Contact este proiectat ca un Call Center – interfa unic de acces la informaii pentru
societatea civil i nu are ca efect creterea capacitii de comunicare în cadrul MAI;
- din faptul c sistemul Call Center nu este funcional în prezent, rezult c nu au fost atinse obiectivele generale
prevzute în caietul de sarcini, respectiv: dezvoltarea managementului informaiei la nivelul MAI, care s permit tuturor
utilizatorilor abilitai accesul la un sistem unic de gestionare a informaiilor la nivelul instituiei i creterea gradului de
satisfacie a ceteanului.
din verificarea derulrii Contractului de furnizare nr. 1.067.637/08.04.2010, încheiat cu SC ERICSSON TELECOMMUNICATIONS
ROMANIA SRL pentru realizarea unei reele de comunicaii interne, s-au constatat aspecte care nu respect principiile
economicitii, eficacitii i eficienei în utilizarea fondurilor publice, respectiv:
- dei contractul a fost încheiat în anul 2010 pe o perioad de 20 de luni, ulterior, prin nou acte adiionale, punerea în
funciune a sistemului a fost prelungit pe o perioad de 65 de luni pân la data de 31.10.2015;
- soluia de instalare aerian a reelei de fibr optic, adoptat de ctre autoritatea contractant în caietul de sarcini, nu
este pertinent, întrucât în municipiile: Râmnicu-Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc i Zalu nu a fost posibil
aplicarea acesteia;
- dei contractul nu conine prevederi referitoare la predarea în custodie a unor materiale, potrivit Proceselor-verbale nr.
3803052/04.10.2012 i nr. 3805613/26.06.2012 ministerul a predat în custodia SC ERICSSON TELECOMMUNICATIONS
ROMANIA SRL cablul de fibr optic;
- reelele de comunicaii finalizate în cadrul acestui contract, care conform anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprie-
tatea public i regimul juridic al acesteia reprezint bunuri care alctuiesc domeniul public al statului, nu au fost
cuprinse în inventarul public centralizat la valoarea corespunztoare surselor bugetare utilizate;
- Conform HG nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea i duratele normale de funcionare a mij-
loacelor fixe, reelele de comunicaii aparin grupei 1 „Construcii” i, ca urmare, plata facturilor aferente reelei de
comunicaii ar fi trebuit efectuat în baza unor situaii de lucrri i devize.
Constatri valorificate la nivelul ordonatorului principal de credite, urmare a Notelor de Constatare întocmite la ordonatorii de
credite secundari i teriari ai Ministerului Afacerilor Interne
La Inspectoratul General al Jandarmeriei s-a constatat nerespectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele
publice, cu modificrile i completrile ulterioare în utilizarea creditelor bugetare, astfel:
Inspectoratele de Jandarmi Judeene (ordonatori teriari) asigur finanarea Gruprilor de Jandarmi Mobile aflate în subor-
dinea ordonatorului secundar de credite;
Inspectoratul de Jandarmi Judeean Constana (ordonator teriar) asigur cheltuielile structurii teritoriale a Direciei de Audit
Public Intern, structur aflat în subordinea aparatului central al MAI;
La Direcia General Logistic s-a constatat existena disponibilului în sum de 2.228 mii lei în contul „Sume de mandat”,
reprezentând donaii pentru acordarea de ajutoare umanitare populaiei afectate de inundaii, fonduri pentru care nu exist
temei legal care s permit valorificarea de ctre acest ordonator.
Recomandri
9 verificarea în totalitate a înregistrrilor din conturile de mijloace fixe i investiii în curs pentru identificarea i corectarea
eventualelor înregistrri care nu respect prevederile legale;
9 clarificarea tuturor sumelor aflate în soldul contului „Decontri din operaii în curs de clarificare” la 31.12.2013 i
înregistrarea acestora în conturile corespunztoare naturii acestor sume;
9 exercitarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra tuturor categoriilor de operaiuni care afecteaz fondurile publice i
respectarea prevederilor legale referitoare la separarea atribuiilor;
9 urmrirea i actualizarea operativ a Programului anual al achiziiilor publice cu toate modificrile cantitative i valorice
intervenite în cursul execuiei bugetare;

9 conducerea Ministerului Afacerilor Interne va dispune, pentru toi angajaii care beneficiaz de sporul/compensaia de
risc/pericol, analiza încadrrii în condiiile de acordare a acestui spor prevzute de Ordonana nr. 38/2003 privind
salarizarea i alte drepturi ale poliitilor, Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitar a personalului pltit din fonduri
publice i Ordinul nr. S/214/05.10.2011 al Ministrului Administraiei i Internelor pentru aplicarea prevederilor legale
referitoare la salarizarea personalului militar, poliitilor i personalului civil din Ministerul Administraiei i Internelor; în
funcie de rezultatul acestei analize se vor face demersurile necesare pentru acordarea acestui spor doar angajailor care îi
desfoar activitatea în condiii de risc/pericol deosebit;
9 conducerea Ministerului Afacerilor Interne va dispune msuri prin care s asigure:
finalizarea proiectelor de investiii care fac obiectul Contractului nr. 601173/16.10.2009 încheiat cu SC 2K TELECOM
SRL i Contractului nr. 1.067.637/08.04.2010 încheiat cu SC ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMANIA SRL;
actualizarea inventarului centralizat al statului cu activele fixe achiziionate i recepionate în cadrul contractelor
menionate i care, conform prevederilor legale alctuiesc domeniul public al statului;
9 dispunerea de msuri organizatorice, astfel încât finanarea structurilor din cadrul aparatului central s se fac cu
respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele publice;
9 identificarea posibilitilor legale pentru utilizarea sumei de 2.227 mii lei, reprezentând donaii ale angajailor MAI pentru
ajutorarea victimelor inundaiilor.
Opinia de audit
Echipa de auditori publici externi ai Curii de Conturi, în baza abaterilor de la legalitate i regularitate, identificate în urma
misiunii de audit financiar efectuat la ordonatorul principal de credite, precum i a celor constatate la entitile subordonate,
emite opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect.
Valoarea abaterilor de la legalitate i regularitate care au influenat acurateea situaiilor financiare consolidate întocmite de
Ministerul Afacerilor Interne pe anul 2013 se situeaz sub pragul de semnificaie stabilit la nivelul ministerului – total activitate.
La exprimarea opiniei de audit s-a avut în vedere natura i contextul în care au aprut deficienele consemnate în actele
întocmite la nivelul ordonatorului principal i al unitilor din subordine i modul în care acestea au influenat acurateea
situaiilor financiare ale Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2013.

IEI SOCIALE
I PERSOANELOR VÂRSTNICE
Scurt prezentare
Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) este organ de specialitate al
administraiei publice centrale, aflat în subordinea Guvernului, cu personalitate juridic, având rol de sintez i de coordonare a
aplicrii strategiei i politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei, proteciei sociale i persoanelor vârstnice.
Finanarea cheltuielilor de funcionare a Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice se asigur
integral de la bugetul de stat.
Misiunea de audit financiar a contului de execuie încheiat pe anul 2013 s-a desfurat la minister i la Organismul Intermediar
Regional pentru Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Dolj (OIR-POSDRU) aflat în subor-
dinea MMFPSPV.
- milioane lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 30.444 28.814 28.653 94,12 99,44
Transferuri cu caracter general între
diferite niveluri ale administraiei 13.519 12.522 12.522 92,63 100,00
diferite niveluri ale administraiei 13.519 12.522 12.522 92,63 100,00
Fonduri externe nerambursabile 4 4 0 0,00 0,00
Pagina86

Plile totale în sum de 28.653 milioane lei, din punct de vedere al destinaiei acestora, au cuprins:
- transferuri în sum total de 12.522 milioane lei, care reprezint 44% din totalul plilor din bugetul de stat pentru acoperirea
deficitului bugetar al:
- bugetului asigurrilor sociale de stat, în valoare de 12.254 milioane lei, sum transferat la CNPP;
- bugetului asigurrilor pentru omaj, în valoare de 268 milioane lei, sum transferat la Agenia Naional pentru
Ocuparea Forei de Munc (ANOFM).
- pli pentru cheltuieli de asigurri i asisten social, în sum total de 16.131 milioane lei, care dein o pondere de 56% i
au cuprins:
- finanarea beneficiilor de asisten social, a pensiilor pentru agricultori i a celorlalte indemnizaii reparatorii, precum i
a programelor/proiectelor administrate de diferite structuri ale MMFPSPV;
- planificarea, elaborarea i implementarea strategiilor i politicilor în domeniul social.
Transferurile cu caracter general între diferite niveluri ale administraiei în sum de 12.522 milioane lei, respectiv 44% din totalul
plilor, au sczut cu 8% fa de anul 2012 i se constituie din sumele transferate ctre CNPP pentru acoperirea deficitului
bugetului asigurrilor sociale de stat în anul 2013, care au sczut cu 7% fa de cele aferente anului 2012 i ctre ANOFM
pentru acoperirea deficitului asigurrilor pentru omaj în anul 2013, care au sczut cu 43% fa de anul precedent.
Datele prezentate anterior, detaliate în structur economic, pe titluri de cheltuieli, se prezint sintetic astfel:
- milioane lei -
Credite bugetare Angaja- Execuie fa Execuie fa
Angaja- Angaja- Pli Chel-
Denumirea mente de creditele de creditele
mente mente efec- tuieli
indicatorilor Iniiale Definitive bugetare legale tuate
legale
efective
iniiale definitive
de pltit % %
A 1 2 3 4 5 6 7 8 = col.5/col.1 9 = col.5/col.2
Cheltuieli totale 30.440 28.810 28.693 28.693 28.653 40 28.684 94,13 99,46
Cheltuieli curente 30.436 28.806 28.724 28.724 28.684 40 28.669 94,24 99,58
Cheltuieli de personal 214 223 223 223 222 1 222 103,74 99,55
Bunuri i servicii 176 145 143 143 142 1 141 80,68 97,93
Transferuri între uniti
16.034 15.034 15.024 15.024 15.018 6 15.022 93,66 99,89
ale administraiei publice
Alte transferuri 5 6 6 6 6 0 6 120,00 100,00
Proiecte cu finanare din fonduri
325 456 400 400 399 1 398 122,77 87,50
externe nerambursabile (FEN)
Asisten social 13.573 12.870 12.858 12.858 12.827 31 12.811 94,50 99,67
Alte cheltuieli 30 37 36 36 36 0 37 120,00 97,30
Cheltuieli aferente programelor
79 35 34 34 34 0 32 43,04 97,14
cu finanare rambursabil
Cheltuieli de capital 4 4 4 4 4 0 15 100,00 100,00
Pli efectuate în anii precedeni
0 0 -35 -35 -35 0 0
i recuperate în anul curent
Din datele prezentate mai sus, rezult c în anul 2013 plile efectuate de ctre minister, raportate la prevederile bugetare
iniiale, au avut un grad de realizare doar de 94,13%, ceea ce a condus la diminuarea creditelor bugetare iniiale cu suma de
1.630 mii lei i, implicit, la utilizarea eficient a creditelor bugetare, rezultând un grad de utilizare a acestora de 99,46%.
Dintre categoriile de pli care au avut cel mai redus grad de utilizare sunt proiectele cu finanare din fonduri externe neram-
bursabile, pentru care s-au utilizat 87,50% din creditele bugetare definitive, la polul opus situându-se atât plile pentru
cheltuielile de capital, unde se remarc utilizarea în proporie de 100% atât fa de creditele bugetare iniiale, cât i fa de cele
definitive, precum i transferurile între uniti ale administraiei publice, unde s-au utilizat pentru pli, în anul 2013, 99,89% din
creditele bugetare definitive.
Referitor la exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare
Nu au fost actualizate datele din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, astfel încât acestea s
reflecte realitatea în datele raportate prin situaiile financiare ale ordonatorului principal de credite atât pentru bunurile aflate
în administrarea aparatului central, cât i a ordonatorului secundar de credite ANPIS;
Nu au fost evaluate i înregistrate distinct în evidena financiar-contabil amenajrile la terenurile pe care se afl unele
imobile evideniate în bilanul aparatului central al ministerului;
Nu au fost finalizate lucrrile de înregistrare la Oficiul pentru Cadastru i Publicitate Imobiliar pentru toate imobilele aflate în
administrarea aparatului central;
În bilanul contabil întocmit la finele anului 2013 au fost raportate datele aferente Institutului Naional de Cercetare tiinific
în Domeniul Muncii i Proteciei Sociale Bucureti i Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Muncii
„Alexandru Darabon" – Bucureti, în sum de 10.394 mii lei, cu toate c din luna aprilie 2013 acestea nu se mai aflau în
coordonarea ministerului. Prin HG nr. 185/2013 privind organizarea i funcionarea Ministerului Educaiei Naionale, cele
dou institute au fost înregistrate în Anexa 7 – INSTITUTELE NAIONALE DE CERCETARE-DEZVOLTARE, care funcio-

neaz sub coordonarea Ministerului Educaiei Naionale, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare tiinific, dez-
voltare tehnologic i inovare, la poziiile nr. 32 i 33;
Plile privind cheltuielile de capital, în sum de 3.059 mii lei, au fost raportate la un singur subcapitol al clasificaiei
funcionale, pentru entitile din subordine, iar alte pli din anul 2013 au fost raportate la subcapitole diferite, fapt ce a
condus la neurmrirea respectrii legislaiei privind finanarea cheltuielilor de capital.
Concluziile asupra calitii gestiunii economico-financiare au evideniat, în mai multe cazuri, efectuarea de pli nelegale,
utilizarea deficitar a subveniilor, precum i deficiene privind recuperarea unor creane.
neurmrirea i neîncasarea creanelor bugetare prescrise, în sum de 561 mii lei, care provin din plata indemnizaiilor pentru
concediile medicale ale salariailor instituiei, suportate integral din credite primite de la bugetul de stat în perioada 2006-2010.
Rspunsul entitii
În aceast privin, Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice a considerat c sumele de recuperat de
la Casa de Asigurri de Sntate a Municipiului Bucureti au o valoare foarte mare i reprezint un transfer de la un buget la altul.
¦ În timpul misiunii de audit au fost transmise dou adrese ctre Casa de Asigurri de Sntate a Municipiului Bucureti de
solicitare a „Sumelor de recuperat de la FNUASS pentru concedii i indemnizaii pentru anii anteriori”.
Lipsa de monitorizare, de ctre Direcia General Asisten Social din cadrul ministerului, a modului de acordare i utilizare
a subveniilor de ctre ageniile judeene pentru pli i inspecie social, entiti aflate în subordinea ordonatorului secundar
de credite, Agenia Naional pentru Pli i Inspecie Social, ctre diverse asociaii i fundaii, a determinat pli nelegale în
sum de 280 mii lei.
Nu s-a verificat de ctre Direcia General Asisten Social, din cadrul ministerului, modul de derulare a finanrii unor
cheltuieli de investiii i reparaii capitale, fapt ce a condus la efectuarea de pli nelegale în sum de 211 mii lei.
Rspunsul entitii
Direcia General Asisten Social din cadrul MMFPSPV precizeaz c nu are pârghii de a verifica exactitatea i realitatea
plilor pentru sumele acordate ca subvenii i nu are posibiliti de control ca urmare a lipsei de personal.
MMFPSPV a efectuat plata nejustificat a sumei de 218 mii lei din credite bugetare ale anului 2013, reprezentând cheltuieli
materiale, daune morale, cheltuieli de executare silit i cheltuieli de judecat, stabilite de ctre instanele de judecat, prin
sentine civile rmase definitive i irevocabile, fr s analizeze cauzele care au determinat aceste obligaii de plat i fr
s identifice eventualele persoane responsabile. În acest context se înscrie i plata sumei de 150 mii lei, reprezentând
amenzi aplicate de ctre ANRMAP, contestate în instan, dar respinse prin sentine civile rmase definitive i irevocabile;
S-au aplicat eronat prevederile OUG nr. 19/2012 privind aprobarea unor msuri pentru recuperarea reducerilor salariale, prin
calculul procentelor de majorare salarial de 8% i de 7,4% i asupra drepturilor bneti acordate sub form de stimulente,
care au fost incluse în salariul de baz i care nu fuseser propuse reducerii în anul 2010.
Rspunsul entitii
MMFPSPV consider c a aplicat corect prevederile legale, întrucât stimulentele au fost reduse cu 25%, precizând c acestea
fac parte din alte drepturi salariale, conform sintagmei din Legea nr. 118/2010 privind unele msuri necesare în vederea
restabilirii echilibrului bugetar.
Rezultatele activitii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin deciziile emise pentru anii anteriori
Impactul pe care le-au avut msurile dispuse prin decizii asupra activitii entitii s-a concretizat în:
a) îmbuntirea activitii entitii verificate, din punct de vedere al evidenei financiar-contabile, fiscale, al sistemului
informaional, al resurselor umane prin adoptarea unor msuri prin care s-au asigurat:
respectarea principiului independenei, potrivit cruia toate veniturile i cheltuielile se raporteaz în exerciiul financiar la
care se refer, precum i respectarea concordanei dintre articolul bugetar aprobat pentru efectuarea plilor i natura
cheltuielilor efectuate;
elaborarea bugetului corelat cu necesitile reale de surse, fundamentate temeinic de ctre direciile implicate din cadrul
ministerului i de ctre structurile subordonate;
analiza lunar a necesitii meninerii unor credite bugetare i luarea msurilor de a propune, la timp, MFP
anularea/retragerea unor credite bugetare neutilizate;
organizarea i conducerea evidenei contabile a angajamentelor bugetare i legale i responsabilizarea personalului din
cadrul compartimentului de contabilitate în furnizarea unor informaii certe i corelate cu execuia bugetar;
clarificarea sumelor existente în conturile de disponibiliti ale instituiei, în vederea stabilirii destinaiei i virrii acestora;
reflectarea corect în evidena financiar-contabil a entitii atât a elementelor patrimoniale, cât i a amortizrii efective a
unor mijloace fixe;
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii;
corelarea necesarului de bunuri i servicii cu sursele financiare aprobate pentru aceste destinaii i respectarea
procedurilor de achiziie.
b) îmbuntirea managementului pentru realizarea obiectivelor entitilor prin adoptarea unor msuri concretizate în:
încheierea de ctre ANPIS a unor protocoale de colaborare cu instituiile statului care dein baze de date ce pot fi
utilizate pentru a stabili veridicitatea datelor din declaraiile solicitanilor de drepturi (ANAF);
Pagina88

aplicarea procedurii de sistem privind managementul riscului, managementul entitii realizeaz monitorizarea riscului la
nivelul compartimentelor funcionale.
c) creterea economicitii, eficienei i eficacitii în utilizarea fondurilor publice prin adoptarea unor msuri, care s-au con-
cretizat în reîntregirea creditelor bugetare cu sumele pltite nejustificat de la bugetul de stat.
Recomandri
9 iniierea, de ctre MMFPSV, a proiectelor de acte normative pentru actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului aflate în administrarea ministerului i a entitilor aflate în subordinea ministerului, astfel încât
acesta s corespund cu realitatea economico-financiar i cu situaiile financiare ale ordonatorului principal de credite;
efectuarea tuturor operaiunilor prevzute de cadrul legal în vigoare, privind înregistrarea distinct a amenajrilor de teren
aferente bunurilor imobile care sunt în administrarea aparatului central pentru a asigura reflectarea fidel în situaiile
financiare a bunurilor deinute de ctre entitate;
9 efectuarea demersurilor pentru predarea ctre Ministerul Educaiei Naionale a celor dou institute naionale de cercetare-
dezvoltare, care, din anul 2013, nu se mai afl în coordonarea ministerului, astfel încât situaiile financiare centralizate ale
ministerului la finele exerciiului financiar s reflecte realitatea i s corespund cu cadrul legal în domeniu;
9 preluarea întocmai, în situaiile financiare anuale centralizate de ctre ordonatorul principal de credite, a datelor raportate
prin conturile de execuie bugetar care aparin ordonatorilor secundari de credite i aparatului central, potrivit clasificaiei
funcionale, în vederea raportrii unor date care s corespund realitii economico-financiare i respectrii, la nivelul
ordonatorului principal de credite, a legislaiei în vigoare privind finanarea cheltuielilor de capital;
9 recuperarea de la CASMB a sumelor pentru care dreptul la aciune în vederea recuperrii s-a prescris, conform prevederilor
legale în vigoare, virarea sumelor la bugetul de stat, pe msura recuperrii, inclusiv pentru entitile care s-au desfiinat i
au fost preluate în anul 2010 ca urmare a reorganizrii;
9 monitorizarea modului de aplicare a prevederilor actelor normative în vigoare, privind acordarea subveniilor cuvenite
asociaiilor i fundaiilor cu personalitate juridic, pentru a evita efectuarea de pli nelegale cu titlu de subvenii din bugetul de stat;
9 verificarea modului de derulare a finanrii cheltuielilor de investiii i reparaii capitale, alocate în baza HG nr. 973/2012, iar
deschiderea de credite bugetare se va efectua numai pe baza documentaiilor complete care conin toate documentele
justificative aferente categoriilor de lucrri, întocmite potrivit legislaiei specifice în domeniu, pentru a evita utilizarea nelegal
a creditelor bugetare;
9 extinderea verificrilor în vederea identificrii tuturor situaiilor similare celor care au determinat pli suplimentare din bugetul de
stat cu titlu de cheltuieli materiale, cheltuieli de judecat, daune morale i cheltuieli de executare silit, evidenierea în contabilitate
a operaiunilor specifice, recuperarea sumelor în condiiile legii, virarea la buget a sumelor recuperate;
9 dispunerea de msuri de recuperare, conform prevederilor legale în vigoare, a sumelor pltite nelegal cu titlu de amenzi,
virarea sumelor la bugetul de stat, pe msura recuperrii având în vedere i soluiile pronunate prin sentinele/deciziile
civile rmase definitive i irevocabile;
9 aplicarea întocmai, în litera i spiritul prevederilor legale, în anul 2013 i în continuare, a legislaiei referitoare la salarizarea
personalului bugetar, inclusiv pentru unitile aflate în subordinea/autoritatea ordonatorului principal de credite.
Opinia de audit
La exprimarea opiniei de audit în urma misiunii de audit financiar, auditorii publici externi au avut în vedere atât compararea
sumei erorilor/abaterilor constatate cu pragul de semnificaie stabilit în etapa de planificare a auditului, cât i propriul
raionament profesional.
De asemenea, la exprimarea opiniei de audit au fost avute în vedere i constatrile de la nivelul ordonatorului de credite teriar,
pentru care s-a emis o opinie advers de ctre camera de conturi judeean, inând cont de faptul c ordonatorul principal are
atribuii de coordonare, îndrumare, supraveghere i control al activitii entitilor subordonate.
Astfel, având în vedere abaterile de la legalitate i regularitate cu impact asupra realitii i conformitii situaiilor financiare,
echipa de audit a emis opinie advers asupra situaiilor financiare întocmite i raportate de ctre MMFPSPV pentru anul 2013,
deoarece acestea nu respect principiile legalitii i regularitii i nu ofer o imagine fidel i real a poziiei financiare a
MMFPSPV la data de 31.12.2013.
Pentru valorificarea constatrilor, Curtea de Conturi a emis decizii, prin care au fost dispuse msuri pe care Ministerul Muncii,
Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice i entitile din subordine trebuie s le duc la îndeplinire în vederea
înlturrii abaterilor constatate.
Unele dintre msurile dispuse ministerului au fost contestate de ctre entitate, iar în soluionarea contestaiei, prin încheierea
emis, s-a respins în totalitate contestaia entitii i, ulterior, a fost atacat în instan de ctre minister.

MINISTERUL TINERETULUI I SPORTULUI
Scurt prezentare
Ministerul Tineretului i Sportului (MTS) funcioneaz în baza HG nr. 11/2013 privind organizarea i funcionarea Ministerului
Tineretului i Sportului, ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, în subordinea Guvernului, având rol de
sintez i de coordonare a aplicrii strategiei i politicilor Guvernului în domeniile tineretului i sportului.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 406.474 375.722 331.715 81,61 88,29
Învmânt 58.915 63.204 61.639 104,62 97,52
Învmânt 58.915 63.204 61.639 104,62 97,52
Situaiile financiare întocmite la 31.12.2013 conin date eronate i necorelate. Astfel, în bilanul centralizat întocmit de MTS la
data de 31.12.2013, în coloana „Sold la începutul anului”, la rândul „Rezultatul patrimonial al exerciiului”, este consemnat
suma de 5.073 mii lei, mai puin cu 10 mii lei, fa de suma rezultat din diferena dintre soldul creditor din bilanul propriu al
MTS i soldul debitor din bilanul centralizat al instituiilor subordonate. Totodat, s-a constatat c nu au fost depuse în ter-
menul legal, la Ministerul Finanelor Publice, situaiile financiare centralizate privind execuia bugetului pe anul 2013.
La data de 31.12.2013, contul „Debitori sub 1 an”, prezenta un sold creditor în sum de 597 mii lei, astfel c, fr explicaii,
soldul creditor în cazul contului „Debitori” denatureaz informaiile pe care trebuie s le ofere acest cont, având influen
asupra situaiilor financiare.
Contravaloarea depirilor survenite la convorbirile telefonice a fost înregistrat, în mod eronat, în contul „Avansuri de
trezorerie” i nu s-a urmrit recuperarea acestora.
Organizarea i efectuarea inventarierii
S-a constatat înclcarea prevederilor Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii, în condiiile în care:
- înainte de începerea operaiunii de inventariere, comisia de inventariere nu a luat declaraie scris de la gestionar;
- listele de inventariere au fost întocmite în luna noiembrie 2013, anterior emiterii Ordinului de inventariere din decembrie 2013;
- listele de inventariere au fost întocmite pe gestiuni i pe categorii de bunuri, dar nu i pe locuri de depozitare;
- creanele i obligaiile fa de teri nu au fost supuse verificrii i confirmrii pe baza extraselor soldurilor conturilor de
creane i datorii;
- disponibilitile aflate în conturi la bnci sau la unitile Trezoreriei Statului nu au fost inventariate prin confruntarea
soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea entitii;
- disponibilitile în lei i în valut din casieria entitii nu au fost inventariate în ultima zi lucrtoare a exerciiului financiar,
dup înregistrarea tuturor operaiunilor de încasri i pli privind exerciiul respectiv, prin confruntarea soldurilor din
registrul de cas cu monetarul i cu cele din contabilitate;
- nu au fost inventariate timbrele fiscale i bonurile valorice pentru carburani;
- pe ultima fil a listei de inventariere, gestionarul nu a menionat dac toate bunurile i valorile bneti din gestiune au
fost inventariate i consemnate în lista de inventariere în prezena sa i dac are sau nu obiecii cu privire la modul de
efectuare a inventarierii;
- procesul-verbal privind rezultatele inventarierii a fost întocmit în iunie 2014, i nu în termenul prevzut de lege, respectiv în 7
zile de la data stabilit pentru finalizarea operaiunii de inventariere.
Reglementarea situaiei spaiilor date în folosin, cu destinaie de sediu, unor federaii sportive naionale.
În condiiile în care, prin HG nr. 310/2003 privind darea în folosin gratuit a unor imobile proprietate public a statului, aflate în
administrarea Ministerului Tineretului i Sportului, unor federaii sportive naionale, unele spaii aflate în administrarea MTS au
fost atribuite unor federaii sportive naionale, în anul 2013, la expirarea perioadei de 10 ani, nu s-a reglementat situaia în con-
tinuare a acestora.
Pagina90

Recomandri
9 întocmirea situaiilor financiare în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, i ale OMFP nr.
1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice,
Planul de conturi pentru instituiile publice i instruciunile de aplicare a acestuia, precum i transmiterea acestora la
Ministerul Finanelor Publice în termenul legal;
9 organizarea i desfurarea inventarierii instituiei, precum i valorificarea rezultatelor acesteia în conformitate cu preve-
derile OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de
natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, inând cont, la înregistrarea în evidena contabil a rezultatelor acestei
operaiuni, de prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, i ale OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi pentru
instituiile publice i instruciunile de aplicare a acestuia;
9 analizarea i clarificarea componenei soldurilor înscrise în analiticele conturilor “Debitori”, „Creditori” i „Avansuri din
trezorerie”, iar pe cale de consecin:
x reflectarea corect în evidena contabil a drepturilor i obligaiilor MTS, în conformitate cu prevederile OMFP nr.
1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor
publice, Planul de conturi pentru instituiile publice i instruciunile de aplicare a acestuia;
x respectarea prevederilor Codului Civil, în cazul sumelor încasate fr temei legal;
9 reglementarea situaiei spaiilor acordate în folosin de ctre MTS, cu destinaie de sediu, unor federaii sportive naionale,
în condiiile în care termenul prevzut de HG nr. 310/2003 privind darea în folosin gratuit a unor imobile proprietate
public a statului, aflate în administrarea Ministerului Tineretului i Sportului, unor federaii sportive naionale, a expirat.
Opinia de audit
Având în vedere concluziile rezultate din misiunea de audit financiar, situaiile financiare pe anul 2013 ale Ministerului
Tineretului i Sportului nu ofer o imagine fidel i real sub toate aspectele semnificative a activelor, a poziiei financiare,
precum i a performanei financiare i a rezultatului patrimonial, astfel c auditorii publici externi au exprimat o opinie advers.
anii anteriori
În urma verificrii modului de ducere la îndeplinire, de ctre MTS, a msurilor dispuse prin unele decizii emise în anii 2011,
2012, 2013, 2014, s-a constatat nefinalizarea urmtoarelor msuri:
9 efectuarea, de ctre minister i Casa de Cultur a Studenilor Braov, a tuturor demersurilor necesare pentru clarificarea
situaiei juridice a unui imobil din Braov;
9 analizarea, din punct de vedere al stadiului de degradare, a situaiei imobilelor administrate de instituie sau de unitile din
subordinea acesteia i întreprinderea demersurilor legale ce se impun pentru stoparea degradrii i reabilitarea acestor imobile;
9 continuarea demersurilor necesare în vederea corectrii inadvertenelor privitoare la înregistrrile de bunuri aparinând
domeniului public i privat al statului, respectiv:
x actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cu valoarea just a imobilelor rezultat
în urma reevalurii, dar i cu noile date i informaii referitoare la statutul juridic al imobilelor retrocedate sau
transferate ctre alte entiti;
x efectuarea lucrrilor cadastrale pentru înscrierea în crile funciare a drepturilor reale asupra imobilelor deinute;
9 elaborarea atât a planului de reabilitare i de extindere a centrelor de agrement i a regulamentului privind organizarea,
funcionarea i administrarea acestora, cât i a planului de extindere i dezvoltare a reelei caselor de cultur ale stu-
denilor i efectuarea demersurile necesare pentru crearea condiiilor în vederea implementrii lor;
9 în vederea remedierii situaiei de fapt i a acoperirii riscului schimbrii destinaiei sau desfiinrii bazelor sportive,
aparinând domeniului public sau privat al statului ori unitilor administrativ-teritoriale, a celor care au aparinut domeniului
public i care au intrat în circuitul privat dup anul 1989:
x identificarea i evaluarea situaiei imobilelor destinate activitii sportive care au aparinut fostelor întreprinderi de stat
i luarea msurilor legale ce se impun, în colaborare cu autoritile publice locale, Agenia Naional de Cadastru i
Publicitate Imobiliar, Garda Naional de Mediu i cu alte instituii publice cu atribuii în domeniu, în vederea demarrii
aciunii de evideniere în cadrul planurilor naionale, zonale i locale de amenajare a teritoriului i de urbanism, în pla-
nurile cadastrale i în crile funciare, a terenurilor i cldirilor cuprinse în perimetrul bazelor sportive;
x atragerea rspunderii persoanelor care au aprobat desfiinarea/schimbarea destinaiei bazelor sportive, fr respec-
tarea prevederilor legale;
x reîntoarcerea, de drept, în domeniul public sau privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale, a bazelor
i/sau instalaiilor sportive a cror destinaie a fost schimbat prin înstrinarea nelegal a acestora;
9 luarea msurilor legale ce se impun pentru ca administrarea imobilelor deinute de instituie s se fac în conformitate cu pre-
vederile legislaiei în vigoare i cu stabilirea de msuri asiguratorii pentru cazurile în care chiriaii întârzie plata sumelor datorate;
9 evidenierea i urmrirea realizrii veniturilor cuvenite instituiei, inclusiv a veniturilor cuvenite conform legii, din cota de 1%
din taxele i accizele pentru igri i buturi alcoolice, datorate de contribuabili; efectuarea demersurilor necesare pentru

stabilirea, împreun cu structurile de profil ale Ministerului Finanelor Publice, a unei proceduri legale prin care s se
asigure colectarea tuturor sumelor ce se cuvin MTS, conform cadrului legal în vigoare;
9 efectuarea atât a demersurilor necesare pentru identificarea beneficiarului final al sumei de 6.503 mii lei, reprezentând
diferena dintre debitul constatat în sarcina CNLR Loteria Român SA (17.595 mii lei) i suma efectiv virat MECTS de
ctre biroul executorilor judectoreti (11.092 mii lei), cât i efectuarea tuturor demersurilor pentru recuperarea integral a
sumelor cuvenite pentru susinerea activitilor sportive, inclusiv a sumei de 8.440 mii lei, aferent perioadei ianuarie-
decembrie 2006. De asemenea:
x analizarea, în vederea clarificrii plilor efectuate de Federaia Român de Patinaj pentru aciunea Pregtire loturi
olimpice/naionale – Patinaj Vitez Short Track FOTE 2013, contrar obligaiilor prevzute prin contractul de finanare
pentru „Promovarea sportului de performan" i/sau „Întreinerea, funcionarea i dezvoltarea bazei materiale sportive
în anul 2012" i recuperarea eventualelor prejudicii;
x extinderea verificrilor asupra tuturor federaiilor sportive, finanate de Autoritatea Naional pentru Sport i Tineret i
Comitetul Olimpic i Sportiv Român, în perioada 2010-2012, pentru stabilirea eventualelor prejudicii i luarea msurilor
care se impun pentru recuperarea acestora de la persoanele rspunztoare;
x asigurarea cadrului organizatoric i funcional necesar verificrii modului de utilizare a sumelor alocate din bugetul de
stat i din veniturile proprii ale MTS pentru finanarea activitilor/aciunilor/programelor federaiilor sportive;
9 elaborarea unei proceduri operaionale cu privire la analiza indicatorilor de eficien, indicatorilor fizici i a indicatorilor de rezultat,
realizai de federaiile sportive pentru evaluarea cererilor de finanare a aciunilor/activitilor/programelor derulate de acestea;
9 luarea msurilor legale i efectuarea tuturor demersurilor pentru ca Registrul Bazelor Sportive Omologate (RBSO) s fie
funcional. Totodat, de la momentul în care RBSO devine funcional, MTS va avea obligaia ca, la încheierea contractelor
de finanare a activitilor/aciunilor/programelor, s acorde finanare federaiilor sportive numai pentru activitile derulate
i pentru rezultatele sportive obinute în bazele sportive înscrise în RBSO;
9 crearea instrumentelor metodologice de verificare a respectrii prevederilor art. 78 i 79 din Legea educaiei fizice i spor-
tului nr. 69/2000, astfel:
x se vor lua msuri pentru ca autoritile administraiei publice i societile comerciale, care au dobândit sau dein baze
i/sau instalaii sportive, s pstreze destinaia acestora i s le menin în stare de funcionare;
x efectuarea demersurilor în vederea demarrii aciunii de inventariere a bazelor sportive de pe teritoriul rii, în cola-
borare cu oficiile de cadastru i publicitate imobiliar, pentru a se urmri istoricul funciunilor sportive înscrise în crile
funciare sau/i în documentele care atest posesia imobilelor din domeniul public i privat al statului, precum i al
acelora care au fost trecute la societile comerciale;
9 dispunerea de msuri în vederea efecturii lucrrilor de reevaluare conform cerinelor din normele legale specifice în
vigoare, cât i pentru reflectarea rezultatelor reevalurilor în situaiile financiare atât la nivel de ordonator principal de cre-
dite, cât i la cei din subordine;
9 analizarea, din punct de vedere al necesitii, oportunitii, eficienei i eficacitii, a derulrii tuturor contractelor de cola-
borare încheiate în perioada 2003-2004 pentru reabilitarea/modernizarea, întreinerea i utilizarea bazelor materiale ale
unor tabere colare i, în funcie de rezultatele analizei, dispunerea msurilor legale care se impun în vederea recuperrii
eventualelor sume constând în venituri/penaliti/daune cuvenite direciilor judeene pentru sport i tineret sau în sume
decontate necuvenit de ctre direciile judeene;
9 luarea de msuri atât la nivelul ordonatorului principal, cât i la cei din subordine, pentru efectuarea coreciilor ce se impun în
contabilitatea instituiilor care administreaz centrele de agrement, ca urmare a retrocedrilor, transferurilor, reevalurilor sau
efecturii de investiii la imobile, cât i pentru actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
9 elaborarea unei proceduri care s stabileasc modul concret, sarcinile, competenele i responsabilitile specifice
activitii de întocmire i fundamentare a bugetului de venituri i cheltuieli al direciilor judeene pentru sport i tineret,
inclusiv evaluarea riguroas a sumelor necesare pentru întreinerea i funcionarea centrelor de agrement;
9 cuprinderea atât în Planul de audit intern, cât i în cel al Corpului de control al ministrului, a aciunilor de verificare la
direciile teritoriale pentru sport i tineret, care s vizeze respectarea prevederilor legale cu privire la modul de organizare
i desfurare a taberelor de odihn, cât i la efectuarea i suportarea cheltuielilor aferente;
9 luarea msurilor corespunztoare pentru crearea cadrului organizatoric necesar desfurrii activitilor de control al mo-
dului în care se respect obligaia unitilor administrativ-teritoriale de a menine destinaia de centre de agrement a imobi-
lelor transferate în patrimoniul i administrarea acestora i, în funcie de constatri, aplicarea msurilor prevzute de lege;
9 efectuarea demersurilor necesare pentru crearea cadrului legal care s prevad obligativitatea acreditrii tuturor locaiilor în
care se organizeaz tabere naionale, tabere de odihn, tabere sociale, tabere tematice pentru copii, studeni i tineri, precum
i tabere pentru persoane cu handicap i tabere pentru olimpici, cât i obligativitatea plii unei taxe de acreditare de ctre
persoanele solicitante, din a crei colectare s se asigure fondurile necesare desfurrii întregii proceduri de acreditare;
9 stabilirea modalitilor concrete de cooperare cu Ministerul Educaiei Naionale i inspectoratele colare judeene, pentru
asigurarea unei organizri i funcionri cât mai eficiente a taberelor colare.
Pentru o corect i deplin implementare a msurilor dispuse, Curtea de Conturi a fost de acord cu prelungirea termenului, iar o
nou verificare se va efectua la expirarea acestuia.
Pagina92

MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE
Scurt prezentare
Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR) este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu
personalitate juridic, aflat în subordinea Guvernului.
MADR este autoritatea public central, responsabil cu aplicarea strategiei i Programului de guvernare, cu rol în elaborarea
i implementarea strategiilor naionale sectoriale în domeniile agriculturii i produciei alimentare, dezvoltrii rurale, pescuitului
i acvaculturii, îmbuntirilor funciare, precum i în domeniile conexe: fitosanitar, cercetarea tiinific de specialitate, conser-
varea i managementul durabil al solurilor i al resurselor genetice vegetale i animale.
Misiunea de audit financiar a fost efectuat în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curii de Conturi, elaborate în
baza standardelor internaionale de audit, i a vizat activitatea:
x administraiei centrale a MADR,
x Ageniei de Pli i Intervenie pentru Agricultur (APIA) (ordonator secundar de credite),
x Ageniei Domeniilor Statului (ADS),
x Ageniei de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (APDRP), precum i
x a celor 42 de centre judeene din subordinea APIA (ordonatori teriari de credite).

- mii lei -
Pli
Denumire indicator Credite Credite prevederi/ prevederi/
efectuate
bugetare iniiale bugetare definitive Credite iniiale Credite definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 17.281.852 17.328.339 17.113.903 99,03 98,76
Agricultur, silvicultur, piscicultur i vântoare 17.245.663 17.296.170 17.084.309 99,06 98,78
Cercetare i dezvoltare în domeniul economic 28.622 27.622 26.262 91,75 95,08
Fonduri externe nerambursabile 11.699.563 11.699.563 11.753.278 100,46 100,46
Agricultur, silvicultur, piscicultur i vântoare 19.549 19.549 0 0,00 0,00


La Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale - MADR
MADR nu a evideniat în contabilitate i nu a recuperat debite, în sum de 4.858 mii lei, reprezentând despgubiri civile
datorate de 2 persoane fizice, în subsidiar cu o societate de asigurri, ca urmare a utilizrii nelegale a unor subvenii acor-
date pentru asigurarea culturilor agricole. Dei s-a achitat onorariu unui executor judectoresc, entitatea nu a finalizat recu-
perarea sumelor i virarea la bugetul de stat. De asemenea, entitatea nu a calculat, înregistrat i urmrit indexarea debitului cu
indicele de inflaie. Astfel, pentru perioada iunie 2011-mai 2014, MADR trebuia s actualizeze debitul cu suma total de 240 mii
lei, reprezentând indexarea cu indicele de inflaie.
¦ În timpul misiunii de audit financiar, MADR a înregistrat în evidena contabil debitul în sum total de 4.858 mii lei i a
solicitat executorilor judectoreti s ia toate msurile pentru recuperarea creanelor ministerului, prin oricare din moda-
litile de executare silit prevzute de lege.
Nu au fost iniiate msurile legale pentru recuperarea de la persoanele rspunztoare a sumei de 40 mii lei, sum care
reprezint sanciune contravenional (amend) aplicat de ctre ANRMAP i pltit din bugetul de stat.
Nerespectarea prevederilor legale cu privire la rezultatele inventarierii anuale a patrimoniului, efectuat pe parcursul
exerciiului financiar, care nu a fost valorificat i, pe cale de consecin, nu s-au clarificat minusurile constatate de comisia
de inventariere, estimate la 55 mii lei.
Nu a fost efectuat reevaluarea activelor fixe corporale din gestiunea ministerului i nici cea a celor transmise, în perioadele
anterioare, la ADS, pentru a fi valorificate prin concesionare.
În cadrul MADR au fost efectuate cheltuieli de personal nelegale, în sum de 29 mii lei, prin majorarea cu pân la 75% a
salariilor de baz ale unor funcionari publici, care nu întruneau criteriile legale de acordare a sporului de 75%.

Au fost decontate cheltuieli reprezentând consum de combustibil pentru autoturismele din dotare, pentru care nu s-au
prezentat documente justificative legal întocmite, fiind depit totodat i numrul de autovehicule prevzut prin lege.
La structurile teritoriale din subordinea MADR au existat, de asemenea, nerespectri ale prevederilor legale i anume:
La APIA i la Centrele Judeene din subordinea APIA
Nu s-au calculat i înregistrat în evidena tehnico-operativ (Registrul Debitorilor Naionali) i, implicit, în cea contabil i nu
s-au luat msuri de recuperare i virare la bugetul de stat a obligaiilor accesorii prevzute de legislaia în vigoare (majorri
de întârziere, dobânzi i penaliti de întârziere), pentru sumele datorate de productorii agricoli care au beneficiat de sprijin
pentru agricultur i pentru care, în urma controalelor efectuate pe teren (controale post plat ce vizeaz modul de utilizare a
fondurilor alocate de la bugetul de stat), reprezentanii APIA au constatat nelegalitatea utilizrii acestor fonduri (sume
necuvenite – potrivit legislaiei specifice). Valoarea creanelor suplimentare cuvenite bugetului de stat a fost estimat, la data
finalizrii misiunii de audit, la suma total de 3.659 mii lei, reprezentând obligaii accesorii, din care: majorri de întârziere -
2.157 mii lei, dobânzi - 1.190 mii lei i penaliti de întârziere - 312 mii lei.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la Decizia Curii de Conturi, APIA apreciaz eronat c productorii agricoli care nu au cultivat supra-
feele declarate prin cererea de acordare a sprijinului financiar trebuie s restituie acest sprijin proporional cu suprafaa cul-
tivat, fr îns a se calcula accesorii, invocând un ordin al ministrului agriculturii i omiând OUG nr. 123/2006 pentru apro-
barea acordrii sprijinului financiar productorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbuntirilor funciare i al
organizrii i sistematizrii teritoriului, abrogat prin Legea nr. 281/2010 pentru abrogarea unor reglementri din domeniul aju-
torului de stat în agricultur i pentru completarea OG nr. 14/2010 privind msuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de
stat acordate productorilor agricoli, începând cu anul 2010, act normativ care la Cap.III, Dispoziii finale, reglementeaz modul
de recuperare a sumelor încasate necuvenit.
Aceeai situaie s-a constatat i la Centrul Judeean APIA Iai, valoarea abaterilor de la legalitate i regularitate fiind estimat la
suma de 160 mii lei.
S-au angajat, lichidat, ordonanat i pltit necuvenit subvenii de la bugetul de stat unui numr de 3 (trei) productori agricoli,
care înregistrau debite în evidenele entitii publice (sume necuvenite) i care, potrivit prevederilor legale în materie, nu mai
aveau dreptul s beneficieze de sprijin financiar pentru o perioad de 3 ani. Pentru suma de 1.270 mii lei, reprezentând pli
nelegale, s-au calculat obligaii accesorii prevzute de legislaia în vigoare, în sum de 740 mii lei, iar la Centrul Judeean
Iai din cadrul APIA, care a acordat nelegal unui productor agricol subvenii estimate la valoarea de 340 mii lei, s-au adu-
gat obligaii accesorii aferente în valoare total de 204 mii lei.
La inventarierea anual a patrimoniului, pentru anul 2013, au fost constatate diferene în minus, în valoare de 32 mii lei, între
soldul faptic i cel scriptic la obiecte de inventar, fr a se lua msuri de clarificare a acestor diferene, conform procedurilor
legale de valorificare a rezultatelor inventarierii.
S-au pltit drepturi reprezentând venituri de natur salarial în condiiile în care nu au fost îndeplinite criteriile prevzute de
HG nr. 606/2009 pentru acordarea majorrii cu 75% a salariului de baz unor salariai crora li s-au acordat astfel sume
necuvenite, care au generat cheltuieli nelegale, în sum de 970 mii lei, în cadrul Centrelor judeene ale APIA: Cara-Severin,
Maramure i Mehedini.
S-a constatat efectuarea de pli nelegale în sum de 11 mii lei pentru plata unor sume prevzute în titluri executorii, având
ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, în condiiile în care nu au fost respectate dis-
poziiile OUG nr. 71/2009, la Centrele judeene ale APIA: Botoani i Mehedini.
S-a efectuat plata necuvenit a sporului de condiii vtmtoare, în sum de 305 mii lei (15%), în condiiile în care nu au fost
respectate dispoziiile HG nr. 246/2007 (actualizat) privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de
munc în condiii deosebite, la Centrele judeene ale APIA: Clrai i Mehedini.
Au fost constatate drepturi salariale necuvenite, pltite ca urmare a promovrii în clas, respectiv în grad a unor funcionari
publici de execuie, fr respectarea prevederilor legale, la Centrul Judeean APIA Hunedoara (21 mii lei).
Au fost acceptate la plat servicii, în valoare total de 19 mii lei, fr prezentare de documente justificative care s reflecte
realitatea prestrii acestora, la centrele judeene ale APIA: Arge, Botoani i Neam, iar la Centrul Judeean Alba s-a
constatat închirierea unui imobil la un pre diferit de preul pieei (22 mii lei).
La Centrul Judeean Maramure s-a constatat plata nelegal a unor servicii de reparaie i întreinere pentru autovehicule, care au
depit condiiile stabilite în caietul de sarcini, suma fiind recuperat în timpul misiunii de audit, iar la Centrul Judeean Mehedini nu
au fost respectate prevederile legale referitoare la consumul de carburani pentru autoturismele din dotare.
La Centrul Judeean Braov a fost acceptat la plat valoarea reparaiei unui autoturism avariat, care avea încheiat poli
CASCO, fr ca suma s fie recuperat de la societatea de asigurare.
La nivelul centrelor judeene APIA s-au constatat înregistrri eronate i/sau omiterea înregistrrii în evidena tehnico-
operativ i contabil a unor bunuri, venituri i garanii, în valoare total de 11.079 mii lei, unele abateri fiind remediate în
timpul aciunii. Abaterile au fost identificate la Centrele judeene ale APIA: Arad, Bacu, Botoani, Braov, Brila, Covasna,
Dolj, Dâmbovia, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedini, Neam, Sibiu, Suceava, Tulcea, Teleorman i Vaslui.
La Centrul Judeean Clrai nu s-a procedat la analiza soldurilor conturilor contabile, astfel încât acestea s reflecte
realitatea creanelor i obligaiilor de plat la data de 31.12.2013.
Pagina94

Totodat, la centrele judeene ale APIA au fost constatate numeroase abateri generate de aciuni sau inaciuni ale acestor
entiti, din cauza crora:
nu s-au recuperat de la FNUASS indemnizaiile pentru incapacitate de munc, pltite de angajator salariailor i care au
depit valoarea contribuiilor lunare datorate de unitate la acest fond, la Centrele judeene ale APIA: Alba, Arad, Bucureti,
Cara-Severin, Dolj i Gorj;
nu s-au stabilit, înregistrat i virat la buget contribuiile datorate de ctre angajator i/sau contribuii individuale, în sum
total de 221 mii lei, datorate de ctre persoanele angajate pe baz de contracte de prestri servicii, la Centrele judeene
APIA: Alba, Bistria-Nsud, Botoani, Braov, Constana i Covasna;
nu au fost respectate prevederile legale privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin necal-
cularea i nevirarea la bugetul statului a contribuiei datorate, la Centrele judeene ale APIA: Botoani i Brila;
nu au fost înregistrate în evidena contabil i/sau evaluate, nefiind inventariate bunuri în valoare de 4.139 mii lei,
aparinând domeniului public al statului, transferate de ctre APIA – ordonator secundar i/sau date în administrare ctre
Centrele judeene ale APIA: Bihor, Braov, Clrai, Dolj, Neam i Satu-Mare;
nu au fost inventariate faptic toate elementele de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale instituiei, la Centrele
judeene ale APIA: Alba, Arge, Brila, Clrai, Covasna, Dâmbovia i Prahova;
nu s-a procedat la valorificarea bunurilor scoase din funciune, respectiv pentru bunuri de natura obiectelor de inventar i
mijloace fixe, casate în anul 2012 i nu s-a procedat la dezmembrarea acestora i recuperarea valorii reziduale, la Centrul
Judeean APIA Clrai;
nu a fost actualizat inventarul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului, conform art. 2 din HG nr. 1705/2006, la
Centrul Judeean APIA Bistria-Nsud (2.688 mii lei);
nu au fost luate msuri în vederea întocmirii documentaiei legale pentru înscrierea imobilelor aparinând domeniului public
al statului, în evidenele cadastrale, la urmtoarele Centre judeene ale APIA: Bistria-Nsud, Satu-Mare, Suceava i Vaslui;
nu au fost respectate dispoziiile HG nr. 756/2010 pentru aprobarea normelor metodologice referitoare la modul de acordare
a ajutorului de stat în agricultur pentru plata primelor de asigurare, fapt care a generat plata nelegal a sumei de 770 mii
lei, pentru care au fost calculate accesorii de 8 mii lei, la Centrele judeene ale APIA: Arad, Botoani, Buzu, Dolj, Gorj, Ilfov,
Mure i Suceava;
nu au fost respectate dispoziiile HG nr. 408/2010 privind aprobarea acordrii unui ajutor de stat pentru motorin utilizat în
agricultur, fapt care a generat plata nelegal a sumei de 1.993 mii lei, pentru care au fost calculate accesorii în sum de 65
mii lei, la Centrele judeene ale APIA: Botoani, Buzu, Prahova, Slaj, Sibiu Suceava, Tulcea i Vrancea;
nu au fost respectate prevederile HG nr. 207/2011, actualizat, pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
acordare a ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, la Centrul Judeean Clrai;
nu au fost aplicate prevederile OG nr. 14/2010, actualizat, privind msuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de
stat acordate productorilor agricoli, începând cu anul 2010, pentru beneficiarii de ajutoare de stat care au încasat sume de
la bugetul de stat în mod necuvenit, în sum total de 756 mii lei, la Centrele judeene ale APIA: Clrai, Mure, Satu-Mare;
nu au fost respectate prevederile legale pentru aprobarea primelor care se acord în zootehnie, începând cu anul 2007,
ceea ce a dus la plata nelegal, de la bugetul statului, a sumei de 547 mii lei, pentru care au fost calculate accesorii de 13
mii lei, la Centrele judeene APIA: Dâmbovia, Tulcea, Satu-Mare.
¦ În timpul misiunii de audit financiar, entitile auditate au luat msuri pentru:
- înregistrarea corect în evidena contabil a sumei de 1.926 mii lei (centrele judeene Botoani - 444 mii lei; Brila - 36 mii lei,
Bacu - 23 mii lei; Dâmbovia - 5 mii lei; Gorj - 6 mii; Harghita - 1.174 mii lei;Teleorman - 158 mii lei i Vaslui - 80 mii lei);
- recuperarea subveniei acordate nelegal, în valoare de 8 mii lei la centrul judeean Mure;
- recuperarea plilor efectuate nelegal, în valoare de 2 mii lei la centrul judeean Maramure;
- virarea la buget a veniturilor sau obligaiile aferente acestora, în valoare de 96 mii lei (centrele judeene Alba - 13 mii lei;
Braov - 6 mii lei; Covasna - 6 mii lei; Gorj - 60 mii lei i Slaj - 11 mii lei).
La ANIF, ordonator teriar de credite, s-a acordat personalului salarizat din fonduri publice spor de condiii periculoase sau
vtmtoare, pentru perioada decembrie 2011-2013, în valoare de 3.901 mii lei, fr ca instituia s dein buletine de determinare
ori, dup caz, de expertizare, emise de ctre autoritile abilitate în acest sens.
Rspunsul entitii
Reprezentanii entitii invoc prevederile unor acte normative în domeniul salarizrii, dar care se bazeaz tocmai pe obligaia
entitii publice de a deine buletine de determinare ori, dup caz, de expertizare, emise de ctre autoritile abilitate în acest sens.
La ADS, ordonator teriar de credite, Curtea de Conturi a constatat o serie de abateri i deficiene, care se refer, în principal, la:
corecta înregistrare în evidenele contabile a unor operaiuni, calculul corect al unor obligaii, recuperarea unor creane, ges-
tionarea patrimoniului. Dintre acestea, cele mai semnificative se refer la faptul c entitatea:
nu a clarificat i nu a înregistrat corect în evidena contabil suma de 1.540 mii lei, reprezentând garanie de participare la
licitaie, depus de o societate în numele unei persoane fizice, care a participat la licitaie, sum încasat de instituia
public înc din anul 2004.

¦ Abaterea a fost înlturat în timpul misiunii de audit financiar, prin înregistrarea sumei de 1.540 mii lei în contul „Alte
venituri operaionale”.
nu a analizat componena soldului contului „Clieni inceri înscrii la masa credal” i nici nu a luat msurile necesare pentru
stabilirea i corectarea acestuia, în funcie de evenimentele intervenite, ceea ce nu ofer o imagine real a bilanului con-
tabil, în soldul contului fiind evideniat i o societate comercial cu un debit în sum de 7.305 mii lei, cu toate c aceasta
era radiat din registrul comerului înc din anul 2011;
nu au fost luate msurile care se impuneau în vederea recuperrii de la CASMB a indemnizaiilor pentru incapacitate de
munc pltite angajailor care au depit valoarea contribuiei pentru concedii i indemnizaii de sntate, datorat de anga-
jator, în sum de 1.083 mii lei i pentru care s-au calculat obligaii accesorii, în sum de 354 mii lei;
nu a calculat corect, nu a încasat i virat la bugetul de stat suma de 42 mii lei, reprezentând redeven, calculul fiind
efectuat la o valoare mai mic decât cea stabilit prin contractul de concesiune încheiat. Pentru redevena neîncasat au
fost calculate penaliti contractuale de 0,15% pe fiecare zi de întârziere în valoare de 42 mii lei;
¦ În timpul misiunii de audit financiar, ADS a emis facturi în sum total de 42 mii lei, reprezentând diferene redeven
aferente anilor 2009-2012.
a evideniat diminuarea domeniului public al statului, aflat în administrarea sa, cu suma de 4.432 mii lei, prin trecerea în
domeniul privat a unor terenuri în suprafa de 485,31 ha, care au fost predate comisiilor locale de fond funciar, fr s fie
emise hotrâri de Guvern prin care s se aprobe trecerea acestei suprafee.
Rspunsul entitii
Conducerea ageniei argumenteaz c terenurile pentru care exist hotrâri definitive ale instanelor de judecat, prin care s-a
dispus refacerea dreptului de proprietate, nu trebuie s fac obiectul unor hotrâri de guvern de trecere a terenurilor din
domeniul public în domeniul privat, argumentaie contrar prevederilor Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate public.
nu a luat msurile legale pentru a inventaria bunurile pe care acesta le-a primit de la MADR în vederea concesionrii, ca
urmare a desfiinrii/reorganizrii unor agenii, nu a efectuat reevaluarea acestora i nici nu a calculat corect redevena
aferent anilor 2009-2012;
nu a luat msurile legale care se impuneau în vederea stabilirii persoanelor rspunztoare i a recuperrii sumei de 668 mii
lei, reprezentând despgubiri acordate în baza unor sentine judectoreti irevocabile, pronunate în favoarea unor salariai
ai instituiei, pentru care instanele de judecat au apreciat ca nelegale deciziile de eliberare din funcie i au dispus
anularea acestora, precum i repunerea persoanelor pe funciile ocupate anterior.
Rspunsul entitii
Reprezentanii ADS au menionat faptul c instanele s-au pronunat diferit pe aceleai spee, dei ADS a depus aceleai
înscrisuri i a prezentat aceleai susineri, justificare care nu are legtur cu constatarea.
nu a întreprins demersurile legale în vederea recuperrii sumei de 7.297 mii lei, pltit în anul 2013 din bugetul de stat,
reprezentând:
o despgubiri în valoare de 5.818 mii lei, acordate în perioada 2001-2003, reprezentând contravaloarea produciei de vi
de vie care s-ar fi valorificat de pe un teren, cedat nelegal unei societi comerciale, pe lâng folosina terenului agricol,
drept pe care nu îl avea i care a conferit faptelor sale caracter ilicit. În prezent, ADS are deschis o cerere în instan în
vederea recuperrii sumei de la beneficiarul suprafeei de teren i a plantaiei de vi de vie;
o despgubiri în sum de 783 mii lei, ctre dou persoane fizice, reprezentând contravaloarea suprafeei de 21.285 mp,
care a fcut obiectul unui contract de schimb imobiliar;
o daune interese pltite ctre trei persoane fizice, în sum de 145 mii lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosin a
suprafeei de 71 ha teren arabil, în perioada 2009-2011;
o daune compensatorii în sum de 11 mii lei, pltite pentru nepunerea în posesie a suprafeei de 4,94 ha;
o amenzi civile în sum total de 144 mii lei, pentru netransmiterea ctre comisiile locale de fond funciar, a unor suprafee
de teren, pe care reclamanii le-au câtigat în instan, prin sentine definitive i irevocabile;
o penaliti de întârziere ctre o societate comercial, în sum de 396 mii lei, calculate conform clauzelor contractuale.
Având în vedere c aceste pli au fost dispuse de persoane angajate ale ADS, Curtea de Conturi a considerat legal ca
responsabilitatea s fie stabilit i sumele recuperate.
La Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (APDRP)
Abaterile constatate de Curtea de Conturi la APDRP se refer, în principal, la neînregistrarea în evidenele contabil i tehnico-
operativ a unor operaiuni, cum ar fi:
datorii ctre bugetul statului, în sum de 30.711 mii lei, reprezentând sume pltite, în perioada 2007-2013, din alocaii
bugetare i care trebuiau recuperate din fondurile externe nerambursabile aprobate pentru Programul Naional pentru
Dezvoltare Rural;
drepturi de natur salarial, stabilite pentru un numr de doi salariai ai entitii, prin sentine judectoreti definitive i irevo-
cabile, prin contul de provizioane pentru litigii.
¦ În timpul misiunii de audit financiar, APDRP a efectuat înregistrarea în contabilitate a sumelor datorate salariailor, în
valoare total de 96 mii lei, prin constituirea provizionului pentru litigii i suma de 26 mii lei a fost înregistrat în contul
„Decontri din operaii în curs de clarificare".
Pagina96

contravaloarea terenurilor proprietate public a statului, pe care entitatea le are în administrare, aceasta fiind raportat
eronat la 31.12.2013 inclus în valoarea cldirii;
debitul în sum de 651 mii lei, aferent anului 2013, reprezentând indemnizaii achitate care au depit obligaia lunar de
plat a contribuiei pentru concedii i indemnizaii a angajatorului.
La Institutul de Stat pentru Testarea i Înregistrarea Soiurilor - ISTIS
Abaterile identificate la ISTIS se refer, în principal, la:
plata necuvenit din bugetul de stat a sumei de 78 mii lei conform Sentinei arbitrare nr. 150/09.10.2013 a Curii de Arbitraj,
fr a ine seama de faptul c acelai litigiu a fost judecat de o alt instan de judecat care, prin Sentina civil nr.
3431/22.04.2013, rmas definitiv i irevocabil, a dat câtig de cauz instituiei publice;
achiziionarea în anul 2010 de produse în valoare de 488 mii lei (cu TVA), pentru care nu exist documente din care s
rezulte c acestea au fost recepionate i utilizate de entitate în scopul pentru care au fost achiziionate;
plata necuvenit a sumei de 170 mii lei ctre un prestator, reprezentând manoper pentru lucrri executate la preuri majorate fa
de preurile unitare ofertate în cadrul procedurii de achiziie public i cantiti de lucrri mai mari decât cele necesare;
necalcularea, neînregistrarea, nefacturarea i neîncasarea penalitilor contractuale, în sum total estimat de 54 mii lei, datorate
de clienii care nu au respectat termenul scadent de plat a serviciilor prestate, în cadrul termenului legal de prescripie.
Recomandri
La Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale - MADR- ordonator principal de credite
9 recuperarea, pe toate cile legale, a debitului în sum de 4.858 mii lei, stabilit de instana de judecat, reprezentând
despgubiri civile datorate de 2 persoane fizice i calcularea, înregistrarea i urmrirea indexrii debitului cu indicele de
inflaie pân la data recuperrii debitului;
9 urmrirea, dup ce instana de judecat se pronun definitiv i irevocabil în sensul legalitii aplicrii amenzii de ctre
ANRMAP, a procedurilor legale pentru recuperarea sumei de 40 mii lei;
9 clarificarea situaiei bunurilor care nu au fost identificate faptic de comisia de inventariere, deoarece nu existau în entitate,
bunuri în valoare estimat de 55 mii lei;
9 efectuarea reevalurii activelor fixe, cu respectarea prevederilor legale în vigoare i preluarea, inventarierea i
reevaluarea bunurilor transmise anterior ADS;
9 iniierea msurilor care se impun pentru a valorifica rezultatele inventarierii efectuate pentru bunurile existente în
gestiunile MADR i clarificarea diferenelor rezultate între inventarierea scriptic i faptic (atât pentru mijloace fixe, cât i
pentru obiecte de inventar); recuperarea sumei de 29 mii lei brut, reprezentând drepturi salariale pltite nelegal, la care
se vor aduga accesoriile calculate în conformitate cu prevederile Codului de Procedur fiscal, precum i stabilirea
întinderii prejudiciului;
9 recuperarea i virarea la bugetul de stat a sumelor reprezentând despgubiri i daune morale acordate de entitate, în
sum total de 98 mii lei;
9 recuperarea prejudiciului creat bugetului de stat ca urmare a decontrii consumului de combustibil fr documentele
justificative aferente.
La structurile teritoriale
La APIA
9 iniierea demersurilor legale în vederea recuperrii integrale a:
x sumelor cuvenite bugetului de stat, sume estimate la valoarea total de 3.659 mii lei, reprezentând obligaii accesorii;
x sumelor cuvenite bugetului de stat, sume estimate la valoarea de 1.270 mii lei, reprezentând pli nelegale de la
bugetul de stat, la care se adaug obligaiile accesorii prevzute de legislaia în vigoare în sum total de 740 mii lei;
9 clarificarea soldului contului „Obiecte de inventar”, în sum de 32 mii lei, precum i iniierea msurilor legale ulterioare
specifice, dup caz (îndreptarea erorilor i reflectarea exact i real în situaiile financiare sau stabilirea i imputarea
lipsurilor în gestiune).
La Centrele Judeene din subordinea APIA (ordonatori teriari de credite)
9 înlturarea neregulilor cu caracter financiar-contabil, respectiv înregistrarea în contabilitate a unor operaiuni contabile;
9 înregistrarea corect a operaiunilor înregistrate eronat i efectuarea corect a inventarierilor i/sau evalurilor bunurilor
aparinând domeniului public i/sau privat al statului;
9 întreprinderea tuturor msurilor care se impun în vederea recuperrii sumelor acordate i utilizate nelegal; recuperarea i
virarea la buget a veniturilor neîncasate sau obligaiile aferente acestuia.
La ADS (ordonator teriar de credite)
9 urmrirea finalizrii procedurilor de faliment declarate în cazul clienilor ADS, regularizarea sau, eventual, recuperarea
debitelor stabilite ca fiind pagube produse din culpa unor persoane. În cazul în care se constat c paguba nu se dato-
reaz culpei unei/unor persoane, entitatea trebuie s scad paguba din evidena contabil cu aprobarea ordonatorului de
credite i cu avizul ordonatorului ierarhic superior, respectiv MADR;

9 efectuarea demersurilor legale în vederea recuperrii creanelor restante la 31.12.2013 i a accesoriilor aferente,
actualizate la zi. Totodat, se va efectua punctajul între sumele solicitate de la CASMB, înscrise în cererile de restituire i
înregistrrile contabile aferente, în vederea clarificrii i corectrii eventualelor diferene;
9 recuperarea sumei de 42 mii lei, redeven cuvenit i neîncasat, la care au fost calculate penaliti contractuale de
0,15%, pe fiecare zi de întârziere, în valoare total de 42 mii lei;
9 efectuarea demersurilor necesare în vederea legalizrii transferului suprafeei de 485,31 ha teren, aparinând domeniului
public al statului, în valoare de 4.432 mii lei, suprafa predat în baza celor 18 protocoale de predare-preluare, cu neres-
pectarea dispoziiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate public (actualizat) i ale
dispoziiilor Titlului VI - Proprietatea public, art. 860 alin. (3) i art. 861 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind codul civil;
9 efectuarea unor analize care s vizeze cauzele i împrejurrile care au generat pronunarea unor sentine irevocabile în
favoarea unor salariai concediai ai ADS, stabilirea persoanelor rspunztoare, recuperarea i virarea la bugetul de stat
a sumelor reprezentând despgubiri;
9 efectuarea demersurilor care se impun în vederea actualizrii inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului potrivit HG nr. 1705/2006, ca urmare a modificrilor aprute dup apariia HG nr. 1299/2011 i HG nr. 394/2011;
9 efectuarea demersurilor legale în vederea recuperrii sumei totale de 7.297 mii lei, pltit în anul 2013 din bugetul de
stat, reprezentând contravaloare despgubiri – 6.657 mii lei, daune – 100 mii lei, penaliti contractuale – 396 mii lei i
amenzi civile – 144 mii lei.
La ANIF (ordonator teriar de credite)
9 luarea msurilor pentru stabilirea valorii sporurilor acordate nelegal de ANIF, în perioada decembrie 2011-2013,
recuperarea acestora i virarea lor la bugetul de stat, precum i stabilirea contribuiilor i impozitului pe salarii achitate în
plus, ca urmare a acordrii sporului de condiii periculoase sau vtmtoare, în vederea recuperrii acestora.
La APDRP (ordonator teriar de credite)
9 evaluarea, la preul just, a terenurilor aflate în administrarea entitii i înregistrarea în contabilitate a valorii rezultate;
9 întreprinderea tuturor msurilor legale în vederea recuperrii sumelor reprezentând indemnizaii pentru concedii medicale
care trebuiau suportate din FNUASS;
9 înregistrarea în contabilitatea entitii, în conturi corespunztoare, a datoriei ctre bugetul statului, reprezentând sume
pltite în perioada 2007-2013, din alocaii bugetare i care trebuiau recuperate din fondurile externe nerambursabile,
aprobate pentru Programul Naional pentru Dezvoltare Rural.
La ISTIS (ordonator teriar de credite)
9 iniierea demersurilor legale în vederea recuperrii integrale a:
- sumei de 78 mii lei, pltite necuvenit ca urmare a neaplicrii Sentinei civile nr. 3431/22.04.2013, rmas definitiv i
irevocabil;
- sumei de 170 mii lei, cuvenite bugetului de stat, reprezentând manoper pentru lucrri executate la preuri majorate
fa de cele din ofert;
- sumei de 54 mii lei reprezentând penaliti datorate de clieni ca urmare a nerespectrii termenului scadent de plat.
Opinia de audit
La MADR
Curtea de Conturi a exprimat opinie advers, motivat de faptul c valoarea abaterilor constatate a depit pragul materialitii
i c nu au fost respectate principiile legalitii i regularitii în administrarea patrimoniului, iar situaiile financiare auditate,
La ordonatorii din subordine, APIA, ADS, APDRP i ISTIS au fost exprimate opinii adverse, motivate de faptul c valoarea
abaterilor constatate a depit pragul materialitii i nu au fost respectate principiile legalitii i regularitii în administrarea
patrimoniului, iar situaiile financiare auditate, încheiate la 31.12.2013, nu ofer o imagine real i fidel a poziiei financiare.
Ca urmare a verificrilor efectuate de ctre camerele de conturi judeene, la nivelul a 41 de Centre Judeene ale APIA, au fost
exprimate 5 opinii fr rezerve (pentru Centrele judeene APIA: Cluj, Giurgiu, Ialomia, Olt, Vâlcea), o opinie fr rezerve cu
paragraf de evideniere a unui aspect (Timi) i 35 de opinii adverse (pentru celelalte 35 de centre judeene ale APIA) ca
urmare a constatrii unor abateri de la legalitate i regularitate care au determinat apariia unor erori semnificative în ceea ce privete
modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului, execuia bugetelor i modul de raportare a situaiilor financiare.
Pentru înlturarea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, care nu au fost remediate în timpul aciunilor de audit, au
fost emise Decizii, conform prevederilor legale, transmise tuturor entitilor auditate, inclusiv ordonatorului principal de credite.
anii anteriori
În cadrul auditului financiar, efectuat la MADR, au fost verificate Deciziile emise în anii 2012 i 2013.
Analizând gradul de implementare a msurilor dispuse prin aceste decizii, se constat c MADR a implementat doar 30% din
totalul msurilor dispuse, care au condus la înlturarea unor nereguli în activitatea financiar-contabil i/sau fiscal ori la sta-
bilirea întinderii prejudiciilor i recuperarea acestuia.
Pagina98

Implementarea msurilor a avut ca impact îmbuntirea managementului pentru realizarea obiectivelor entitii, prin:
iniierea msurilor pentru fundamentarea indicatorilor prevzui prin bugetele de venituri i cheltuieli viitoare i, în special, a
celor privind veniturile proprii, prevzute a se realiza atât la nivelul MADR, cât i la nivelul instituiilor din subordine, în
conformitate cu strategia fiscal-bugetar – document de politic public care stabilete obiectivele i prioritile în domeniul
fiscal-bugetar, intele veniturilor i cheltuielilor bugetului general consolidat i ale bugetelor componente ale bugetului general
consolidat, precum i evoluia soldului bugetului general consolidat pe o perioad de 3 ani;
s-au clarificat unele posturi contabile, exemplu contul „Decontri din operaii în curs de clarificare”, în sum de 31.274 mii lei
i s-a dispus întocmirea situaiilor financiare anuale, astfel încât acestea s includ prin balana de verificare la nivel
central activitatea i gestiunea tuturor unitilor fr personalitate juridic, inclusiv UMP MAKIS;
s-au majorat veniturile prin calcularea i recuperarea penalitilor datorate ca urmare a derulrii defectuoase a contractelor.
MADR nu a implementat în totalitate msurile care ar fi condus la înlturarea neregulilor în activitatea financiar-contabil i/sau
fiscal, deoarece exist un volum mare de înregistrri contabile care necesit s fie clarificate, o documentaie complex de
analizat pentru clarificarea regimului juridic al bunurilor aparinând domeniului public i un volum mare de munc pentru a
organiza i implementa sistemul de management/control intern i procedurile formalizate pe activiti.
Pentru stabilirea întinderii prejudiciilor i recuperarea acestora, entitatea a iniiat msuri, dar care fie nu au fost suficiente, fie nu
sunt înc finalizate.
În perioada 2010-2012, Curtea de Conturi a României a efectuat un numr de trei misiuni de audit financiar al situaiilor finan-
ciare încheiate de APIA, urmare crora, în scopul înlturrii abaterilor de la legalitate i regularitate constatate pe parcursul
acestor aciuni, s-au emis Deciziile nr. 8/17.08.2010, nr. 10/27.06.2011 i nr. 21/20.12.2012, prin care s-a dispus un numr total
de 16 msuri, care au vizat abateri cu caracter financiar-contabil (7 msuri), venituri suplimentare (4 msuri) i prejudicii aduse
bugetului consolidat (5 msuri).
Ca urmare a verificrilor efectuate pe parcursul misiunii de audit desfurat în anul 2014, s-a constatat c numai 2 msuri sunt
implementate integral, iar 14 msuri parial, astfel:
- din valoarea de 438 mii lei, reprezentând abateri financiar-contabile cuantificabile, au fost înlturate erori în sum de 220 mii
lei (grad de implementare: 50,22%);
- din valoarea de 2.144 mii lei, reprezentând venituri suplimentare constatate, a fost încasat suma de 76 mii lei (grad de
implementare: 3,54%);
- din valoarea total de 2.124 mii lei, reprezentând prejudicii constatate, a fost recuperat suma de 397 mii lei (grad de
implementare: 18,69%).
În perioada 2010-2013, Curtea de Conturi a României a efectuat un numr de 3 (trei) aciuni de control cu privire la situaia,
evoluia i modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului la Agenia Domeniilor Statului, urmare crora s-au
emis Deciziile nr. 2/25.01.2010, nr. 6/28.04.2011 i nr. 8/29.04.2013, prin care s-a dispus un numr total de 33 de msuri, care
au vizat abateri cu caracter financiar-contabil (10 msuri), venituri suplimentare (11 msuri) i prejudicii aduse bugetului
consolidat (12 msuri).
Ca urmare a verificrilor efectuate pe parcursul misiunii de audit în anul 2014, s-a constatat c stadiul actual al implementrii
msurilor dispuse se prezint astfel: 9 msuri implementate integral, 19 msuri implementate parial, 3 msuri neimplementate
i 2 msuri anulate, ca urmare a faptului c acestea au vizat abateri de la legalitate i regularitate cu privire la un patrimoniu
care a fost în administrarea ADS, dar care, ulterior, a fost predat Ageniei Naionale pentru Pescuit i Acvacultur – transferat
la Ministerul Mediului.
În ceea ce privete înlturarea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, situaia actual se prezint astfel:
- din valoarea de 16.799 mii lei, reprezentând abateri financiar-contabile cuantificabile, au fost corectate erori în sum de
12.097 mii lei (grad de implementare: 72,01%);
- din valoarea de 5.368 mii lei, reprezentând venituri suplimentare constatate, a fost încasat suma de 1.033 mii lei (grad de
- din valoarea de 10.462 mii lei, reprezentând prejudicii constatate, a fost recuperat suma total de 0,5 mii lei (grad de
MINISTERUL MEDIULUI I SCHIMBRILOR CLIMATICE

Scurt prezentare
Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice (MMSC) realizeaz politicile naionale, corelate cu cele la nivel european i
internaional, în domeniile mediului i schimbrilor climatice, îndeplinind rolul de autoritate de stat, planificare, reglementare,
sintez, coordonare, monitorizare, inspecie i control. Asigur coordonarea interministerial a procesului de elaborare,
revizuire, implementare i monitorizare a Strategiei naionale pentru dezvoltare durabil, în acord cu iniiativele în materie la
nivel european i internaional i coordoneaz activitatea de integrare a cerinelor privind protecia mediului i schimbrile
climatice în celelalte politici sectoriale, în concordan cu cerinele i standardele europene i internaionale.

Sub autoritatea MMSC funcioneaz dou regii autonome: Regia Naional a Pdurilor - Romsilva i Administraia Naional de
Meteorologie, care au în structur numeroase entiti cu sau fr personalitate juridic.
De asemenea, în coordonarea MMSC funcioneaz Administraia Fondului pentru Mediu i Administraia Naional „Apele
Române”, iar în subordine funcioneaz 12 instituii publice cu personalitate juridic, finanate integral din bugetul de stat, dintre
care unele au uniti subordonate în teritoriu.
La partea de cheltuieli, Contul anual de execuie bugetar al acestui ordonator de credite prezint urmtoarea structur:
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 2.208.917 2.321.037 1.952.322 88,38 84,11
Protecia mediului 1.671.618 1.815.513 1.535.246 91,84 84,56
Agricultur, silvicultur, piscicultur i vântoare 101.311 126.057 86.518 85,40 68,63
Protecia mediului 1.613.472 1.756.124 1.532.949 95,01 87,29
Credite externe 0 0 0
Protecia mediului 0 0 0
Locuine, servicii i dezvoltare public 41.000 41.000 0 0,00 0,00
Protecia mediului 6.231 6.231 887 14,24 14,24
Protecia mediului 51.915 53.158 1.410 2,72 2,65

La Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice, Curtea de Conturi a constatat semnificative abateri, cu impact asupra situaiilor
financiare, constând în neînregistrarea sau înregistrarea eronat în evidenele contabile a unor operaiuni, gestionarea defec-
tuoas a patrimoniului, precum i în efectuarea unor cheltuieli nelegale.
Dintre acestea enumerm:
nu s-a organizat evidena sintetic i analitic a patrimoniului în conformitate cu Normele metodologice privind organizarea
i conducerea contabilitii instituiilor publice, fapt care a condus la înregistrarea eronat a unor bunuri, în valoare de
104.392 mii lei, ca bunuri din domeniul privat al statului.
¦ În timpul controlului s-au întocmit note contabile, prin care s-au corectat parial abaterile constatate.
nu au fost înregistrate în evidena contabil active fixe, reprezentând licene necesare utilizrii produselor software
Microsoft, în valoare de 3.374 mii lei;
au existat unele înregistrri eronate în evidena contabil, fapt care a condus la subevaluarea activelor fixe prezentate în
situaiile financiare, cu suma de 726 mii lei;
nu s-a actualizat Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cu suma de 723 mii lei, reprezentând valoarea
contabil a unor cldiri din proprietatea public, a cror valoare a fost majorat ca urmare a unor lucrri de investiii;
nu au fost înregistrate, în conturi de eviden în afara bilanului, bunurile primite în custodie, în valoare de 639 mii lei;
s-au constatat neconcordane între angajamentele legale de pltit, evideniate în Contul de execuie încheiat la 31.12.2013 pentru
cheltuieli cu bunuri i servicii, i diferena de 1.285 mii lei privind soldurile conturilor corespunztoare din balana de verificare;
nu au fost înregistrate corect în contul de execuie cheltuielile cu carburanii, cu chiriile i cheltuielile de protocol, în valoare
total de 205 mii lei, pe structura clasificaiei bugetare;
prin angajarea i plata nelegal a unor cheltuieli, ca urmare a încheierii unui contract de achiziie pentru activiti în dome-
niul PSI, sntii i securitii în munc, în condiiile în care aceste activiti erau în sarcina instituiei i figurau în fia pos-
tului unor angajai, bugetul ministerului a fost prejudiciat cu suma de 64 mii lei;
au fost pltite lucrri neexecutate, în sum de peste 18 mii lei, pentru modernizarea cilor de acces în minister.
Totodat, s-au constatat abateri semnificative la Administraia Bazinal de Ap Mure i la Administraia Bazinal de Ap
Olt, dup cum urmeaz:
La Administraia Bazinal de Ap Mure
Nereflectarea corespunztoare a operaiunilor financiar-contabile în situaiile financiare încheiate la finele exerciiilor bu-
getare 2012 i 2013, existând diferene între datele înscrise în conturile de execuie bugetar i cele din bugetele de venituri
i cheltuieli, rezultate din transferurile efectuate între AN „Apele Române” i Administraia Bazinal de Ap Mure pe baz
de note de debitare-creditare pentru operaiuni privind încasri, pli, mijloace fixe i materiale, evideniate prin contul
„Decontri între instituia superioar i subuniti”.
Pagina100

Neaplicarea msurilor prevzute de lege în vederea implementrii sistemului de control intern/managerial, potrivit stan-
dardelor de control intern reglementate prin OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând
standardele de management/control intern la entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Nu au fost urmrite, încasate i nu au fost virate în contul bugetului de stat, venituri legal cuvenite din închirierea unor
suprafee de terenuri situate în albia minor a cursurilor de ap, proprietate public a statului, aflate în administrarea AN
„Apele Române” – Administraia Bazinal de Ap Mure, în sum de 663 mii lei la care s-au calculat dobânzi i penaliti de
întârziere la nivelul de 105 mii lei.
¦ În timpul controlului au fost încasate, prin executarea garaniei de bun execuie, venituri în sum de 15 mii lei din care
13 mii lei reprezentau chirii i 1 mie lei dobânzi i penaliti de întârziere.
Nu au fost aplicate msuri pentru încasarea veniturilor în sum de 74 mii lei, din care 59 mii lei contribuie i 15 mii lei
dobânzi i penaliti de întârziere, reprezentând contribuia specific pentru exploatarea agregatelor minerale din albiile i
malurile cursurilor de ap, în baza abonamentelor de utilizare/exploatare a agregatelor minerale încheiate între AN „Apele
Române” - Administraia Bazinal de Ap Mure i utilizatori.
Nu au fost calculate, evideniate i, ca urmare, nici virate în contul bugetului de stat dobânzi i penaliti de întârziere în
valoare de 371 mii lei, rezultate din neplata la termen a cotei-pri de 50% din sumele realizate din închirierea bunurilor
proprietate public a statului, aflate în administrarea AN „Apele Române”-Administraia Bazinal de Ap Mure, în
conformitate cu prevederile art. 2 din HG nr. 632/2007 privind aprobarea închirierii unor bunuri, proprietate public a statului,
aflate în administrarea AN „Apele Române", cu modificrile i completrile ulterioare i art. 119 alin. (1) i alin. (3) din OG
nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare.
Au fost pltite drepturi de natur salarial în afara cadrului legal sau peste limitele legale prin:
- neaplicarea msurilor de reducere cu 25% a cuantumului brut al drepturilor de natur salarial, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 118/2010 privind unele msuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, ceea ce a
condus la acordarea unor drepturi necuvenite, estimate la 6.569 mii, la care se adaug contribuiile sociale pltite de
angajator în sum de 1.815 mii lei;
- începând cu data de 01.01.2010 au fost majorate salariile de baz brute lunare ale angajailor prin includerea unui spor
pentru vechime în munc majorat cu 5% fa de nivelul prevzut de actele normative în vigoare, fiind efectuate cheltuieli
de personal majorate cu 11 mii lei, din care, salarii de baz brute lunare 9 mii lei i contribuii sociale pltite de angajator
în sum de 2 mii lei;
- de la data de 01.11.2011 au fost majorate salariile de baz brute prin includerea unor sume care, potrivit legii, nu fac
parte din salariul de baz, constând în prime de vacan i premii (1/12 din cuantumul anual acordat în perioada
anterioar), precum i contravaloarea tichetelor de mas, fiind estimate cheltuieli nelegale de natura celor prezentate, în
sum de 10.655 mii lei, din care 8.350 mii lei salarii brute i 2.305 mii lei contribuii sociale pltite de angajator;
- în perioada 01.01.2012-31.12.2013 au fost acordate drepturi de natur salarial pentru membrii Comitetului de direcie,
reprezentând spor de fidelitate de pân la 15% din salariul brut de baz, cheltuielile de personal acordate nelegal fiind
estimate la nivelul de 6.408 mii lei, din care 5.022 mii lei spor de fidelitate i 1.386 mii lei contribuii sociale pltite de
angajator. În aceeai perioad, membrii Comitetului de direcie au încasat nejustificat i indemnizaii de edin în
cuantum de 15%, respectiv 20% din salariul lunar de baz al directorului Administraiei Bazinale de Ap Mure, plile
nelegale fiind estimate la 253 mii lei, din care 198 mii lei indemnizaii de edin i 55 mii lei contribuii sociale ale
angajatorului;
- în anul 2012, au fost angajate cheltuieli i efectuate pli nejustificate din bugetul instituiei reprezentând premii acordate cu ocazia
zilei de 8 Martie i a Zilei mondiale a apei, în valoare de 328 mii lei i contribuii la bugetele publice în valoare de 91 mii lei;
- în perioada 2012-2013 s-au pltit, fr baz legal, indemnizaii cu ocazia ieirii la pensie, ajutoare de natere i
ajutoare de deces, în sum de 710 mii lei, pentru care s-a virat la bugetele publice suma de 235 mii lei;
- în anul 2012 au fost pltite ore suplimentare, necompensate cu timp liber, în sum de 351 mii lei, pentru care s-au virat
contribuii sociale în valoare de 97 mii lei.
În perioada 2012-2013 au fost angajate i efectuate cheltuieli nejustificate din bugetul instituiei pentru bunuri i servicii, în
acest sens putând s exemplificm:
- Servicii de fotocopiere, dactilografiere, tiprire cri, editare, legare i finisare, fr documente justificative care s
confirme prestarea i recepionarea acestora, plile nelegale fiind estimate la suma de 295 mii lei;
- achiziionarea unor produse de întreinere pentru autovehicule (antigel, vaselin i soluie de parbriz), la preuri mai mari
decât cele practicate pe pia, diferena de pre pltit în mod neeconomicos fiind de 38 mii lei.
¦ În timpul controlului s-a stins debitul constatat prin compensarea obligaiilor de plat ale instituiei publice fa de furnizor.
Plata cu anticipaie a sumei de 508 mii lei pentru lucrri în cadrul obiectivului de investiii „Racord electric Canton nr. 4 Saravale -
formaia Cenad, judeul Timi” neexecutate pân la finele exerciiului bugetar 2013. În baza pct. 11 din Contractul de lucrri nr.
108/25.11.2013 au fost calculate pân la data de 05.02.2014, penaliti de întârziere în sum total de 15 mii lei.

¦ În timpul controlului, prin ordinul de plat nr. 1/10.02.2014, furnizorul de lucrri a achitat integral penalitile calculate.
Nu s-au respectat prevederile legale referitoare la organizarea procedurilor de achiziie public pentru atribuirea unor
contracte, i anume:
- Contractele nr. 76/20.09.2012, având ca obiect achiziia a 10 autoturisme de teren - marca Hyundai Santa Fe, în valoare de 1.188
mii lei (fr TVA) i nr. 111/04.12.2012, având ca obiect achiziia a 2 autoturisme de acelai tip, în valoare de 246 mii lei (fr TVA)
Cele dou contracte de achiziie public, având ca obiect 12 autoturisme cu traciune integral, au fost încheiate în
condiiile în care, potrivit dispoziiilor prevzute la art. 24(1) din OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetar pe anul
2009 i reglementarea unor msuri financiar-fiscale, achiziionarea de autoturisme era interzis instituiilor publice, entitii
nefiindu-i aplicabile niciuna din situaiile derogatorii prevzute în mod expres la art. 24 alin. (3) din OUG nr. 34/2009.
Contractul de furnizare nr. 111/04.12.2012 pentru achiziionarea a 2 autoturisme de teren, prin procedura de „cerere de oferte", a
fost încheiat în condiiile în care acestea erau de acelai tip ca celelalte 10 i se impunea a fi introduse în aceeai procedur de
achiziie. Cele dou achiziii au fost organizate separat pentru a se evita pragul valoric de 125 mii euro (fr TVA), prevzut de
art. 124 lit. a) din OUG nr. 34/2006, valoarea cumulat a celor 12 autoturisme fiind de 1.434 mii lei (fr TVA).
Prin documentaiile de atribuire a celor 2 contracte, Administraia Bazinal de Ap Mure a impus condiii de livrare
restrictive, i anume: livrarea „din stoc” în termen de „5 zile lucrtoare”, iar plata furnizorului s se fac „prin compensare”
cu OLTCHIM SA Râmnicu-Vâlcea.
Oferta câtigtoare pentru cele 10 autoturisme de teren nu s-a încadrat în cerinele impuse prin Caietul de sarcini refe-
ritoare la greutatea total autorizat a unui autoturism i la termenul de livrare.
Nu a fost respectat clauza prevzut în contractele încheiate, referitoare la plata prin „compensare cu Oltchim SA
Râmnicu-Vâlcea” – plata autoturismelor efectuându-se prin ordine de compensare încheiate între AN „Apele Române" i
furnizor, la compensare nefiind inclus SC OLTCHIM SA Râmnicu-Vâlcea.
Nu au fost respectate clauzele contractuale referitoare la livrarea autoturismelor, termenul de livrare fiind depit cu 15 zile,
situaie în care Administraia Bazinal de Ap Mure nu a calculat i nu a încasat de la furnizor penaliti de întârziere în
sum de 7 mii lei.
Nu a fost constituit i reinut garania de bun execuie a Contractului de furnizare nr. 76/20.09.2012, în sum de 59 mii
lei, reprezentând 5% din valoarea facturilor emise.
Contractul de achiziie nr. 158/30.12.2011, având ca obiect furnizarea a 46 de autobasculante în valoare total de 15.963
mii lei (fr TVA)
Contractul de furnizare nr. 158/30.12.2011, în valoare de 19.794 mii lei, a fost încheiat în condiiile în care instituia public
nu avea prevederi bugetare i nu avea asigurat sursa de finanare pentru angajamentul încheiat.
Oferta a fost declarat câtigtoare în condiiile în care doar termenul de livrare a constituit criteriul de departajare – fiind
singura ofert care a prezentat un termen de livrare de 39 de zile i a obinut 10 puncte pentru acest criteriu, punctaj care
a determinat adjudecarea licitaiei.
Dei a beneficiat de o condiie care l-a declarat câtigtor, furnizorul nu a respectat termenul de livrare ofertat i prevzut
în contract, iar Administraia Bazinal de Ap Mure nu a calculat i nu pretins suma de 463 mii lei, reprezentând penaliti
de întârziere, mai mult decât atât, s-a încheiat un act adiional la contractul de furnizare prin care termenul de livrare a fost
prelungit cu alte 39 de zile, situaie în care durata contractului a fost stabilit la 78 de zile.
Nici la acest contract nu a fost constituit i reinut garania de bun execuie a contractului, în sum de 798 mii lei, în
condiiile în care prin Contract s-a prevzut ca obligatorie constituirea garaniei de bun execuie în cuantum de 5% din
valoarea facturii.
Termenele de plat prevzute în Contractul de furnizare nr. 158/30.12.2011 nu au fost respectate, încheindu-se între
furnizor i AN „Apele Române”- Administraia Bazinal de Ap Mure un Contract de tranzacie înregistrat la AN „Apele
Române” sub nr. 72/14.11.2012 i la Administraia Bazinal de Ap Mure sub nr. 15471/14.12.2012, prin care datorii în
valoare total de 12.707 mii lei au fost ealonate la plat, fiind stabilite totodat în sarcina Administraiei Bazinale de Ap
Mure obligaii suplimentare de achitat în sum de 1.536 mii lei, reprezentând penaliti calculate pân în luna mai 2013.
Recepia realizat de comisia constituit în timpul aciunii de control a scos în eviden aspecte legate de nerealizarea
condiiilor prevzute în Caietul de sarcini.
S-au efectuat pli nejustificate în valoare de 309 mii lei prin acceptarea la plat i decontarea unor lucrri de
„supraînlare diguri” neexecutate, în cadrul obiectivului de investiii „Îndiguire i regularizare pârâu Lu, în zona
localitii Voivodeni, Judeul Mure”.
S-au efectuat pli nejustificate, estimate la 361 mii lei, ca urmare a decontrii în cadrul obiectivelor de investiii:
„Îndiguire i regularizare pârâu Lu, în zona localitii Voivodeni, judeul Mure” i „Regularizare pârâu Bistra i
pârâu Pietri în zona localitilor Bistra Mureului, Deda i Pietri, Judeul Mure”, a unor situaii de plat actualizate
eronat prin aplicarea unor coeficieni de actualizare mai mari decât cei prevzui de actele normative în vigoare.
Pagina102

Pentru multitudinea i gravitatea faptelor, actul de control a fost înaintat organului de cercetare penal.
La Administraia Bazinal de Ap Olt
În programul de achiziii pe anul 2011 a fost aprobat de ctre ordonatorul principal de credite, ANAR Bucureti, achiziia unor
utilaje pentru toate administraiile bazinale din ar. Pentru achiziia utilajelor au fost încheiate 2 contracte în valoare total de
17.368 mii lei. Aceste contracte, dei aveau ca beneficiari toate administraiile bazinale de ap din ar, s-au încheiat numai la
nivelul ABA Olt, fr a se avea în vedere posibilitile de finanare ale entitii, fapt ce a dus la neonorarea la termen a plilor
pentru bunurile livrate. În aceste condiii au fost achitate penaliti, potrivit clauzelor contractuale în valoare total de 2.332 mii lei,
din care suma de 1.506 mii lei a fost achitat de ctre ABA Olt, iar suma de 826 mii lei de ctre ANAR Bucureti.
Au fost înregistrate în conturile de cheltuieli, dobânzi i penaliti de întârziere, în valoare de 1.317 mii lei, din care a fost
pltit suma de 990 mii lei, ca urmare a plii cu întârziere atât a facturilor emise de ctre furnizorii de utiliti, cât i a
obligaiilor fa de bugetele publice.
S-au decontat nelegal cheltuieli în sum de 145 mii lei, aferente obiectivului de investiii „Regularizare pârâu Mitaci, judeul
Harghita”, prin decontarea unor situaii de lucrri, în care preul unitar al betonului a fost peste preul unitar din facturile de
achiziie, fiind totodat decontate prin situaiile de lucrri i articole de deviz pentru transportul betonului, dei în facturile de
achiziie transportul acestuia a fost inclus în preul de livrare a betonului.
Recomandri
La nivelul MMSC
9 elaborarea de proceduri operaionale formalizate privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor bugetare i
organizarea evidenei creditelor bugetare i a angajamentelor bugetare i legale conform prevederilor OMFP nr. 1792/2002,
cu modificrile i completrile ulterioare, astfel încât s se poat oferi informaii reale cu privire la execuia bugetar;
9 inventarierea licenelor primite cu titlu gratuit i înregistrarea acestora în contabilitate, precum i calcularea i înregistrarea
amortizrii aferente;
9 efectuarea inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii deinute, precum i
valorificarea rezultatelor acestei operaiuni conform normelor în vigoare, astfel încât s se obin o asigurare favorabil
privind buna gestiune a patrimoniului administrat, precum i o reflectare corect în balana de verificare i în situaiile finan-
ciare anuale;
9 stabilirea întinderii prejudiciilor constatate i luarea msurilor necesare pentru recuperarea i virarea la bugetul de stat a
contravalorii acestora.
La nivelul ABA Olt
9 corelarea eforturilor investiionale de la nivelul ABA Olt cu resursele de finanare existente având în vedere c actuala
procedur de achiziie a utilajelor, pentru toate administraiile bazinale, a condus la înregistrarea unor cheltuieli neecono-
micoase în sum total de 2.332 mii lei, reprezentând penaliti;
9 limitarea cheltuielilor de personal, precum i a celor privind bunurile i serviciile, astfel încât s fie evitat situaia
imposibilitii efecturii plilor izvorâte din obligaii asumate peste posibilitile de finanare.
Opinia de audit
Luând în considerare atât constatrile prezentate, cât i faptul c valoarea total a abaterilor (111.443 mii lei) depete pragul
de semnificaie stabilit (de 1.426 mii lei), echipa de audit a exprimat opinie advers asupra situaiilor financiare întocmite la
data de 31.12.2013.
anii anteriori
În anul 2012, prin Decizia nr. 18, în urma desfurrii precedentei misiuni de control de ctre Camera de Conturi Vâlcea au fost
constatate abateri privind acordarea unor venituri de natur salarial, fr baz legal, constând în:
- neaplicarea prevederilor legale privind diminuarea cu 15,5% a cheltuielilor de personal în luna noiembrie i decembrie 2009;
- neaplicarea msurilor de reducere cu 25% a cuantumului brut al drepturilor de personal în perioada iulie 2010-
decembrie 2010;
- majorarea, fr temei legal, a salariilor de baz, prin introducerea în salariul de baz a sporului pentru vechime în munc i
acordarea unui numr de zile de concediu de odihn mai mare decât cel prevzut de actele normative, sau a unor sume
reprezentând 1/12 din cuantumul primei de vacan, 1/12 din cuantumul premiului anual i tichete de mas în sum fix;
- achitarea în cursul anului 2011 a unor drepturi de natur salarial, reprezentând premiul anual pe anul 2010, prima de
vacan i indemnizaii la ieirea la pensie;
- spor de fidelitate de pân la 15% din salariul de baz i indemnizaii de edin pentru membrii comitetului de direcie,
precum i acordarea unor premii cu ocazia zilei de 8 Martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei i premii de Crciun;
- aplicarea unor coeficieni de ierarhizare pentru stabilirea salariilor de baz pentru personalul de execuie i personalul
de conducere, mai mari decât cei prevzui de lege.

Rspunsul entitii
Administraia Bazinal de Ap Olt nu a luat nicio msur pentru stabilirea întregului prejudiciu i recuperarea acestuia, iar
ANAR Bucureti a formulat cerere de chemare în judecat a Curii de Conturi a României, în vederea suspendrii Deciziei
nr.11/ 2012, cerere aflat pe rolul instanelor de judecat.
În aceste condiii, atât în anul 2012, cât i în anul 2013 s-a continuat acordarea veniturilor de natur salarial menionate mai
sus, iar prevederile din contractul colectiv de munc, al crui termen este anul 2014, au rmas neschimbate.
În ceea ce privete implementarea msurilor dispuse prin decizii anterioare, menionm c din cele 18 msuri dispuse în
anul 2013 au fost implementate integral 14 msuri, celelalte 4 fiind preluate ca abateri constatate i cu ocazia auditului financiar
efectuat în anul 2014.
Implementarea msurilor dispuse a avut urmtoarele consecine:
Îmbuntirea managementului pentru realizarea obiectivelor entitii prin:
elaborarea i aprobarea unei proceduri interne pentru fundamentarea bugetului de venituri i cheltuieli, care s permit
fundamentri detaliate i efectuarea unor analize riguroase a cheltuielilor prevzute, astfel încât s se asigure resursele
aferente cheltuielilor strict necesare pentru funcionarea instituiei, în concordan cu strategia stabilit, precum i evitarea
solicitrii de fonduri din Bugetul de rezerv la dispoziia Guvernului în condiii neconforme cu prevederile normative;
implementarea unor msuri adecvate pe linia controlului managerial/intern;
stabilirea unor indicatori de eficien specifici pentru programele multianuale prioritare de mediu i gospodrire a apelor;
elaborarea i aprobarea de proceduri specifice în vederea urmririi modului de respectare a tuturor obligaiilor asumate de ctre
beneficiari prin conveniile de finanare, a monitorizrii rezultatelor generale i a impactului programelor multianuale prioritare de
mediu i gospodrire a apelor;
elaborarea i aprobarea unei proceduri interne specifice pentru verificarea în teren a stadiului fizic al obiectivelor de
investiii;
reconstituirea unor documente care atestau prestarea de ctre teri a unor servicii acceptate la plat, care nu se sprijineau
pe documente de recepie a serviciilor în cauz;
colaborarea cu Ministerul Finanelor Publice pentru soluionarea în instan a litigiului cu SC OMV Petrom SA, privind
decontaminarea istoric a zonelor petroliere.
Îmbuntirea activitii MMSC din punct de vedere al evidenei financiar-contabile i a sistemului informaional prin:
corectarea prin note contabile a erorilor, inclusiv în cele referitoare la valoarea unor obiective de investiii;
corectarea în aplicaia informatic a sistemului contabil a unor formule pentru câmpurile ce prevedeau corelri inadecvate.
Creterea eficienei, economicitii i eficacitii utilizrii fondurilor publice prin:
reanalizarea documentaiei în baza creia au fost finanate unele obiective de investiii. Astfel, s-a constatat c proiectul
tehnic al investiiei „Reabilitare Grdina Zoologic Bârlad” nu a fost executat corespunztor, acesta urmând a fi finalizat din
surse proprii ale UATM Bârlad;
în cadrul subprogramului „Reabilitarea zonei foarte poluate Zlatna” a fost recuperat i virat la bugetul statului suma de 13
mii lei, reprezentând cheltuieli neeligibile.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Scurt prezentare
Ministerul Transporturilor (MT) este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, care
funcioneaz în subordinea Guvernului.
Ministerul Transporturilor stabilete politica în domeniul transporturilor la nivel naional, elaboreaz strategia i reglementrile
specifice de dezvoltare i de armonizare a activitilor de transport în cadrul politicii generale a Guvernului i îndeplinete rolul
de autoritate de stat în domeniul transporturilor i al infrastructurii de transport, cu excepia infrastructurii de transport rutier dat
în competena altei autoriti, potrivit legii.
De asemenea, Ministerul Transporturilor este autoritatea public central responsabil cu implementarea politicilor de transport
adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Misiunea de audit financiar a contului de execuie a bugetului Ministerului Transporturilor pe anul 2013 a cuprins contul de
execuie al aparatului propriu i abaterile urmtoarelor uniti subordonate:
- Spitalul Clinic de Ci Ferate nr. 1 Witting Bucureti,
- Spitalul Clinic de Ci Ferate nr. 2 Bucureti,
- Centrul de Investigaii i Analiz pentru Sigurana Aviaiei Civile,
precum i subveniile pentru susinerea transportului feroviar public de cltori i subveniile pentru transportul de cltori cu metroul.
Pagina104

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 7.298.957 6.247.427 5.830.728 79,88 93,33
Sntate 23.341 14.953 14.848 63,61 99,30
Transporturi 7.168.501 6.117.612 5.701.075 79,53 93,19
Sntate 23.341 14.953 14.848 63,61 99,30
Transporturi 7.160.701 6.110.312 5.699.089 79,59 93,27
Credite externe 500 0 0 0,00 0
Transporturi 500 0 0 0,00 0
Transporturi 7.300 7.300 1.986 27,21 27,21
Potrivit execuiei bugetare, din totalul cheltuielilor aprobate în sum de 6.240.127 mii lei s-au efectuat pli în sum de
5.828.741,3 mii lei, reprezentând un procent de utilizare de 93,41%.

La Ministerul Transporturilor
Curtea de Conturi a constatat deficiene i abateri, dintre care unele productoare de prejudicii, iar altele cu impact major
asupra situaiilor financiare.
În calitate de autoritate public tutelar, MT nu a luat msuri privind revizuirea contractelor de mandat încheiate cu membrii
consiliilor de administraie i cu directorii din unele regii autonome, companii i societi naionale, precum i societi
comerciale aflate sub autoritatea MT, ceea ce a condus la plata nelegal a indemnizaiilor, cuantumul acestora fiind peste
cel prevzut de lege, consecina fiind afectarea bugetelor operatorilor economici, cu suma de 5.973 mii lei.
Pe parcursul exerciiului bugetar 2013, la nivelul ministerului au fost ordonanate i pltite sume, în cuantum de 60.866 mii lei,
reprezentând dividende, respectiv 28 mii lei, reprezentând dobânzi datorate bugetului de stat, peste nivelul creditelor bugetare
aprobate i fr a se avea în vedere necesitatea rectificrii prevederilor bugetare de la titlul „Transferuri între unitile administraiei
publice”. Astfel, în contul de execuie a cheltuielilor, încheiat la data de 31.12.2013, au fost raportate pli peste valoarea creditelor
bugetare aprobate în cuantum de 10.866 mii lei, în cazul dividendelor, respectiv 18 mii lei, în cazul dobânzilor.
Cauza acestei abateri a fost întocmirea neconform a documentelor de ordonanare, deoarece coloana „Disponibil înaintea
efecturii plii” din documentele de ordonanare pentru plata cheltuielilor, capitolul „Alte aciuni economice”, titlul „Transferuri
între uniti ale administraiei publice”, a fost completat eronat, la nivelul necesarului de plat i nu la nivelul disponibilului din
credite bugetare aprobate.
MT a efectuat cheltuieli cu bunuri i servicii fr contraprestaie (bunuri, lucrri, servicii nerecepionate în cantitatea facturat
i pltit), pentru întreinerea eficient a echipamentelor aflate în dotarea entitii, în toat luna martie, dei prestatorul a
oferit servicii doar pentru 8 zile din aceast lun. Valoarea prejudiciului a fost estimat la 8 mii lei fr TVA.
Datele din evidena contabil nu au fost în concordan cu cele raportate în contul de execuie bugetar la data de
31.12.2013, întrucât:
în contul de execuie a cheltuielilor, la capitolul „Alte aciuni economice”, titlul „Transferuri între uniti ale administraiei
publice”, Anexa 6 - Cheltuieli - coloana „Angajamente legale”, nu a fost raportat suma de 10.884 mii lei, reprezentând
obligaia de plat a ministerului ctre bugetul statului, provenind din dividende i dobânzi, denaturându-se cu aceeai sum
valoarea angajamentelor legale de pltit, raportat în mod nejustificat la coloana „Angajamente legale de pltit” cu semnul
minus. De asemenea, la titlul „Alte transferuri”, valoarea angajamentelor legale, din Anexa 6 - Cheltuieli, a fost raportat
eronat la nivelul creditelor bugetare definitive aprobate, denaturându-se astfel i datele raportate în coloana „Angajamente
legale de pltit”, cu suma de 268.250 mii lei. Întrucât în balana de verificare a conturilor i în bilanul contabil al activitii de
privatizare, încheiate la data de 31.12.2013, nu au fost raportate datorii de natura celor care trebuie prezentate în contul de
execuie la „Angajamente legale de pltit”, exist neconcordane între datele din contul de execuie i cele din evidena
contabil, la data închiderii exerciiului bugetar.

s-au clasificat necorespunztor unele active fixe de natura instalaiilor tehnice în valoare de 2.756 mii lei, în categoria
construciilor, precum i a unor imobilizri corporale în sum de 65 mii lei, în categoria imobilizrilor necorporale;
nu s-a evideniat în contabilitate suma de 73 mii lei, reprezentând valoarea unor echipamente achiziionate pe parcursul
exerciiului financiar 2013.
¦ În timpul misiunii de audit, pentru înlturarea abaterii referitoare la neconcordana datelor din evidena tehnico-operativ
cu cele din evidena financiar-contabil, entitatea a corectat în evidena operativ suma de 2.756 mii lei, reprezentând active
fixe de natura instalaiilor tehnice, precum i suma de 65 mii lei reprezentând imobilizri corporale, dar nu a fost înregistrat
în evidena contabil suma de 73 mii lei, reprezentând valoarea echipamentelor achiziionate, precum i valoarea cumulat
pân la zi a amortizrii aferente.
Dobânzile penalizatoare pentru neplata dividendelor de ctre societile i companiile naionale la care statul, prin MT, este
acionar majoritar, nu au fost calculate, evideniate i urmrite. Valoarea estimat a acestor venituri, aferente dividendelor
datorate ministerului din profiturile anului 2012, de ctre o companie naional i o societate naional, astfel cum au fost
calculate i notificate debitorilor, este de 204 mii lei.
¦ Pentru înlturarea acestei abateri, în timpul misiunii de audit entitatea a calculat, pân la zi, dobânzile penalizatoare i a
notificat societile implicate asupra debitelor datorate i a înregistrat în evidena contabil creane din dobânzi penali-
zatoare, în cuantum de 204 mii lei.
MT a aprobat modificri aduse prevederilor bugetelor de venituri i cheltuieli ale instituiilor publice subordonate (Spitalul Cli-
nic CF nr. 1 Witting Bucureti, Spitalul Clinic CF nr. 2 Bucureti), ulterior închiderii exerciiului bugetar, precum i ulterior ter-
menului legal de depunere a situaiilor financiare centralizate la Ministerului Finanelor Publice, stabilit la art. 36 din Legea
nr. 82/1991 a contabilitii. Valoarea estimat a modificrilor aduse prevederilor bugetare aferente veniturilor i cheltuielilor,
ulterior închiderii exerciiului bugetar, a fost de 2.637 mii lei.
Sumele aprobate prin bugetul de venituri i cheltuieli al MT pe anul 2013, reprezentând subvenii privind transportul
feroviar public de cltori, nu au fost fundamentate corespunztor, echipa de audit constatând:
- subvenii privind transportul feroviar public de cltori fundamentate pe baza propunerilor primite de la uniti, fr s se
procedeze la realizarea unei evaluri privind eficiena serviciilor de transport feroviar public de cltori;
- pachetul minim social necorelat cu cererea real de transport feroviar public de cltori i cu posibilitile reale de finanare;
- inexistena unei metodologii detaliate care s stabileasc condiii, criterii de acordare a subveniilor, limite maxime
pentru costuri, definirea cu exactitate a pachetului minim social (numrul maxim de trenuri din totalul rutelor de circulaie
pentru care se acord subvenia, intervalul orar de circulaie etc.).
În acest context, din verificarea modului de justificare i decontare a sumelor aprobate prin bugetul de venituri i cheltuieli al MT
pe anul 2013 pentru subvenii privind transportul feroviar public de cltori, echipa de audit a constatat necorelarea între actele
normative care stabilesc, pe de o parte, cadrul legal privind fundamentarea, acordarea i justificarea sumelor primite de la bugetul
de stat pentru unele activiti desfurate de unii ageni economici, iar, pe de alt parte, cheltuielile necesare pentru realizarea
pachetului minim social.
În consecin, necesarul de fonduri nu a fost fundamentat în concordan cu necesarul real de transport feroviar public de
cltori, care s asigure utilizarea eficient a resurselor bugetare.
La instituiile publice din subordinea Ministerului Transporturilor
La Spitalul Clinic Ci Ferate nr. 1 Witting Bucureti
Nu au fost stabilite, evideniate, urmrite i încasate venituri din penaliti aferente facturilor de închiriere a spaiilor din
domeniul public al statului i nu s-au luat msuri de recuperare a contravalorii utilitilor furnizate chiriailor.
Exist unele diferene între listele de inventariere, pentru obiecte de inventar i pentru mijloace fixe i valorile din balana de
verificare la data de 01.10.2013 (970 mii lei).
Exist unele neconcordane între datele evideniate în balanele de verificare (întocmite de teri) i cele înscrise în situaiile
financiare, în sensul c angajamentele legale de pltit nu corespund cu datele din balana de verificare i bilan (2.880 mii lei).
La Spitalul Clinic de Ci Ferate nr. 2 Bucureti
Raportarea angajamentelor legale la nivelul angajamentelor bugetare, denaturându-se datele raportate din situaiile
financiare; nu a fost facturat i încasat chiria pe întreaga perioad contractual.
Nu au fost recuperate de la unii chiriai cheltuielile cu utilitile aferente spaiilor închiriate, iar pentru cei care au pltit cu
întârziere nu au fost stabilite, evideniate, urmrite i încasate penaliti.
La Centrul de Investigaii i Analiz pentru Sigurana Aviaiei Civile
Plata nelegal a unor cheltuieli de personal, ca urmare a aplicrii eronate a prevederilor legislaiei privind stabilirea salariului
de baz pentru personalul pltit din fondurile publice, în perioada septembrie 2012-decembrie 2013, în sum estimat de
1.071 mii lei. Conducerea entitii verificate a formulat contestaie, dar Comisia de soluionare a contestaiilor a respins-o.
S-a pltit contravaloarea TVA inclus în facturile achitate pentru serviciile oferite de locator pentru spaiul închiriat, în
condiiile în care aceasta nu a fost menionat în mod distinct în facturile fiscale emise de locator.
Pagina106

Recomandri
9 stabilirea întinderii prejudiciului determinat de plat fr temei legal a indemnizaiilor achitate membrilor consiliilor de
administraie i directorilor, peste limita prevzut prin dispoziiile OUG nr. 51/2013 i dispunerea msurilor pentru
recuperarea acestuia, potrivit legii;
9 actualizarea normelor proprii de organizare a activitii de angajare, lichidare, ordonanare i plat a cheltuielilor pe
parcursul exerciiului bugetar i amendarea procedurilor interne emise în acest scop cu prevederi referitoare la modul de
completare a documentelor de ordonanare;
9 stabilirea întinderii prejudiciului determinat de plata nelegal a cheltuielilor fr contraprestaie, aferente contractului de
prestri-servicii pentru întreinerea eficient a echipamentelor aflate în dotarea entitii i recuperarea acestuia;
9 corectarea contului de execuie bugetar, pe anul 2013, pentru asigurarea concordanei datelor din contul de execuie cu cele
din evidena contabil la data închiderii exerciiului bugetar;
9 înregistrarea în evidena contabil a ministerului a bunurilor în valoare de 73 mii lei, extinderea verificrii concordanei datelor
din evidena tehnico-operativ cu cele din evidena financiar-contabil, la toate activele deinute de minister i luarea msurilor
de corelare a acestora;
9 calcularea, înregistrarea i recuperarea dobânzilor penalizatoare, datorate ministerului de entitile aflate în coordonare,
pân la plata integral a dividendelor datorate pentru anul 2012; virarea la bugetul de stat a dividendelor datorate i a do-
bânzilor aferente acestora la bugetul de stat;
9 analiza cauzelor care au determinat aprobarea nejustificat, ulterior închiderii exerciiului bugetar, a modificrii
prevederilor bugetare definitive aferente instituiilor publice subordonate i luarea msurilor pentru eliminarea acestora;
9 elaborarea, aprobarea i monitorizarea aplicrii procedurilor interne privind aprobarea proiectelor de buget i a
modificrilor aduse prevederilor bugetare iniiale ale instituiilor publice din subordine, care s stabileasc limitele de
competen în avizarea acestora;
9 revizuirea legislaiei privind subvenionarea transportului feroviar public de cltori, prin:
- redefinirea serviciului public de transport feroviar de cltori;
- reglementarea criteriilor de stabilire a pachetului minim social (cererea de consum, prevederile bugetare aprobate cu
aceast destinaie, posibilitile reale de finanare ale bugetului naional etc.);
- reglementarea criteriilor pentru stabilirea rutelor de circulaie, a categoriilor i numrului de trenuri care compun
pachetul minim social;
- dimensionarea i aprobarea pachetului minim social în limita sumelor prevzute cu aceast destinaie în legile
bugetare anuale;
- corelarea prevederilor Normelor privind fundamentarea, acordarea i justificarea sumelor primite de la bugetul de stat
pentru unele activiti desfurate de unii ageni economici, prin bugetul MT aprobate prin Ordinul comun al
ministrului finanelor publice i al ministrului transporturilor nr. 504/501/2005, cu metodologia de calcul a tarifelor
maximale din tariful intern de cltori pentru transportul de cltori pe calea ferat aprobate prin Ordinul comun al
ministrului finanelor publice i al ministrului transporturilor nr. 635/2935/2008, referitor la cheltuielile totale necesare
pentru realizarea pachetului minim social.
La instituiile publice din subordinea Ministerului Transporturilor
La Spitalul Clinic nr. 1 Ci Ferate Witting Bucureti i la Spitalul Clinic Ci Ferate nr. 2 Bucureti
9 extinderea verificrii asupra tuturor contractelor de închiriere de spaii, calcularea, facturarea i încasarea penalitilor de
întârziere datorate de locatari;
9 urmrirea încasrii creanelor din chirii în termenele contractuale i a facturrii penalitilor de întârziere datorate de locatari i
luarea msurilor pentru sancionarea persoanelor vinovate, în condiiile legii;
9 calcularea, facturarea i încasarea penalitilor de întârziere aferente contractelor de închiriere de spaii;
9 efectuarea inventarierii patrimoniului cu respectarea prevederilor legale i remedierea tuturor deficienelor constatate;
9 revizuirea regulamentelor i normelor interne privind aprobarea i monitorizarea bugetului de venituri i cheltuieli, în
conformitate cu prevederile legale, angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor bugetare numai în limita
creditelor bugetare trimestriale aprobate i repartizate spitalului de ctre ordonatorul principal de credite, organizarea,
evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale.
La Centrul de Investigaii i Analiz pentru Sigurana Aviaiei Civile (CIAS)
9 stabilirea întinderii prejudiciului cauzat prin încadrarea fr temei legal i plata unor sume necuvenite personalului
instituiei, înregistrarea în contabilitate i recuperarea acestuia, potrivit legii; regularizarea cu bugetele publice a
impozitului pe venit i a contribuiilor sociale aferente veniturilor salariale acordate fr baz legal; stabilirea grilei de
salarizare i încadrarea personalului conform reglementrilor în vigoare;
9 stabilirea întinderii prejudiciului produs ca urmare a plii nedatorate a TVA aferent serviciilor de închiriere scutite de
TVA, înregistrarea în contabilitate i întreprinderea tuturor demersurilor în vederea recuperrii acestuia, potrivit legii.

Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, care nu au fost corectate în timpul aciunilor de audit, au
fost emise decizii.
Opinia de audit
Echipa de audit a exprimat opinie advers, motivat de faptul c valoarea abaterilor constatate a depit pragul materialitii i
c nu au fost respectate principiile legalitii i regularitii în administrarea patrimoniului, iar situaiile financiare auditate,
La instituiile publice din subordinea Ministerului Transporturilor, Spitalul Clinic nr. 1 Ci Ferate Witting Bucureti,
Spitalul Clinic Ci Ferate nr. 2 Bucureti i Centrul de Investigaii i Analiz pentru Sigurana Aviaiei Civile, echipele de
audit au exprimat opinii adverse, motivate de faptul c valoarea abaterilor constatate de echipele de audit a depit pragul
materialitii i c nu au fost respectate principiile legalitii i regularitii în administrarea patrimoniului, iar situaiile financiare
auditate, încheiate la 31.12.2013, nu ofer o imagine real i fidel a poziiei financiare.
anii anteriori
În cadrul misiunii de audit financiar au fost verificate deciziile emise în anul 2013, rezultând c, dei Ministerul Transporturilor a
solicitat prelungirea termenului de realizare a msurilor dispuse prin decizii, din verificarea stadiului de implementare al
acestora rezult un grad extrem de redus de implementare, i anume: 2,3%, în cazul Deciziei nr. 16/02.09.2013, i 0, în cazul
Deciziei nr. 17/02.09.2013. Despre aceast situaie, conducerea Ministerului Transporturilor a fost informat i, totodat, i s-a
solicitat implementarea cu maxim celeritate a msurilor dispuse.
Implementarea parial a msurilor este justificat de entitatea verificat prin desele schimbri ale conducerii i a hotrârii de
organizare i funcionare a ministerului (prin HG nr. 571/30.07.2013, HG nr. 345/30.04.2014), modificri care au determinat i
schimbri/ajustri ale structurii organizatorice a ministerului (de 2 ori într-un interval de timp mai mic de 1 an), precum i de
lipsa de personal a direciilor implicate în realizarea msurilor dispuse de Curtea de Conturi.
În acest context i având în vedere gradul redus de implementare a msurilor dispuse de Curtea de Conturi, la nivelul
Ministerului Transporturilor se constat în continuare abateri financiar-contabile i de administrare a patrimoniului public al
statului, determinate, în cea mai mare parte, de neimplementarea controlului managerial/intern i de nerespectarea disciplinei
financiar contabile i a legislaiei privind administrarea bunurilor din domeniul public al statului.
Ca urmare a solicitrii Curii de Conturi, Ministerul Transporturilor a comunicat diligenele efectuate pentru implementarea
msurilor dispuse prin decizii ale Curii de Conturi.
La Spitalului Clinic Ci Ferate nr. 1 Witting Bucureti, din verificarea deciziei emise în anul 2013 a rezultat c msurile
dispuse prin Decizia nr. 128/26.08.2013, vizând implementarea controlului intern/managerial, precum i întocmirea
documentaiilor cadastrale i înscrierea în Cartea funciar a bunurilor imobile de natura cldirilor i terenurilor proprietate a
statului, au fost implementate parial.
MINISTERUL EDUCA
IEI NA
IONALE
Scurt prezentare
Ministerul Educaiei Naionale (MEN) este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, care
se organizeaz i funcioneaz în subordinea Guvernului. Are rol de sintez i coordonare în aplicarea Strategiei i Programului de
guvernare în domeniul educaiei, învmântului, cercetrii tiinifice, tehnologiei, dezvoltrii tehnologice i inovrii.
MEN conduce sistemul naional de învmânt, cercetare tiinific, dezvoltare tehnologic i inovare, exercitându-i atribuiile
stabilite prin legi i prin alte acte normative din sfera sa de activitate i realizeaz, dup caz, împreun cu ministerele de resort,
politica guvernamental în domeniile sale de activitate.
În subordinea/coordonarea/sub autoritatea MEN funcioneaz:
- 48 de instituii de învmânt superior, sub coordonarea ministerului;
- 42 de inspectorate colare judeene i al Municipiului Bucureti, în subordine;
- 26 de cluburi sportive studeneti, în subordine;
- 42 de institute naionale de cercetare-dezvoltare, sub coordonare;
- 15 instituii, uniti sau structuri de cercetare tiinific, dezvoltare tehnologic i inovare, în subordine/coordonare, sub autoritate;
- o regie autonom, în coordonare.
Pagina108

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 8.502.390 8.357.832 6.737.746 79,25 80,62
Cercetare fundamental i cercetare-dezvoltare 1.688.890 1.161.778 1.137.631 67,36 97,92
Învmânt 6.730.720 7.117.604 5.526.558 82,11 77,65
Cercetare fundamental i cercetare-dezvoltare 1.688.290 1.159.409 1.137.031 67,35 98,07
Învmânt 3.527.734 3.746.618 3.430.219 97,24 91,56
Fonduri externe nerambursabile 600 2.369 600 100,00 25,33
Cercetare fundamental i cercetare-dezvoltare 600 2.369 600 100,00 25,33
Total cheltuieli din venituri proprii 3.202.986 3.370.986 2.096.339 65,45 62,19
Învmânt 3.202.986 3.370.986 2.096.339 65,45 62,19
Plile efectuate în anul 2013 au reprezentat numai 80,62% din creditele bugetare definitive, fiind cu 1.620.086 mii lei mai mici
decât creditele alocate. Cea mai mare nerealizare s-a înregistrat la capitolul „Învmânt”, la sursa de finanare din venituri
proprii (62,2%), unde diferena între creditele bugetare definitive i plile efectuate este de 1.276.647 mii lei, ca urmare, în prin-
cipal, a realizrii veniturilor proprii în procent de numai 75% fa de prevederile bugetare, cauza fiind nivelul sczut al încasrii
taxelor de colarizare i neatragerea sumelor cuvenite din fondurile structurale europene.
Curtea de Conturi a constatat abateri i deficiene atât la Ministerul Educaiei Naionale, cât i la entitile aflate în subordi-
nea/coordonarea/sub autoritatea sa, cele mai semnificative fiind prezentate în continuare.
Informaiile prezentate în situaiile financiare anuale, încheiate pentru anul 2013, privind contribuiile la bugetul de stat,
bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetul fondurilor speciale, nu concord cu datele din evidena fiscal. Ca urmare a
auditului, s-a solicitat recuperarea sumei de 425 mii lei de la Casa de Asigurri de Sntate a municipiului Bucureti,
reprezentând indemnizaii pentru concedii medicale achitate din bugetul de stat.
Au fost evideniate eronat i meninute în contul „Sume de mandat”, fonduri care trebuiau regularizate cu bugetul statului la
finele anului 2013, reprezentând garanii de participare (5.410 mii lei) i drepturi salariale pentru membrii echipelor de
implementare a proiectelor (1.500 mii lei), sumele fiind virate în timpul misiunii de audit.
Valoarea bunurilor aparinând domeniului public al statului, aflate în administrarea MEN, înregistrat în evidena contabil, nu
corespunde cu valoarea bunurilor de aceeai natur, evideniate în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,
primite în administrarea entitii auditate i a unitilor din subordine/coordonare, existând o diferen de 1.518.308 mii lei.
În evidenele cadastrale i de publicitate imobiliar (în Cartea funciar i în Registrul cadastral al imobilelor) nu sunt
înregistrate toate bunurile care alctuiesc domeniul public al statului, respectiv terenuri i construcii aflate în administrarea
MEN, din cauza neexecutrii lucrrilor de cadastru i publicitate imobiliar.
Operaiunea de inventariere anual a patrimoniului nu a fost organizat, executat i valorificat, constatându-se mai multe
abateri de la legalitate i regularitate, dintre care menionm:
- inventarierea investiiilor în curs, în valoare de 193 mii lei, s-a fcut fr a se meniona în listele de inventariere valoarea
determinat potrivit stadiului de execuie, pe baza valorii din documentaia existent, precum i în funcie de volumul
lucrrilor realizate la data inventarierii;
- nu s-a fcut inventarierea faptic a unor obiecte de inventar;
- nu sunt prezentate documente care s dovedeasc apartenena la entitate a imobilizrilor necorporale (titluri de
proprietate sau alte documente juridice de atestare a unor drepturi legale asupra acestora).
Angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor la efectuarea unor deplasri interne s-a fcut cu înclcarea normelor
legale, ceea ce a condus la prejudicierea bugetului entitii i, implicit, a bugetului de stat, cu suma estimat de 32 mii lei.
În baza unor reglementri inadecvate emise de MEN, la Inspectoratul colar Judeean Ilfov au fost efectuate cheltuieli de
personal care exced cadrului legal, prin acordarea indemnizaiei de conducere pentru administratorul financiar (patrimoniu),
în procent de 40% la salariul de încadrare, ceea ce a condus la un prejudiciu de peste 17 mii lei.
Ca urmare a auditrii transferurilor de fonduri publice ctre unele entiti din subordinea/coordonarea/sub autoritatea ordona-
torului principal de credite, la Centrul Naional de Evaluare i Examinare s-au constatat erori/nereguli financiar-contabile în
sum de cca 16.852 mii lei.
La Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti (UASMVB) s-a constatat c între valoarea din
evidena contabil a bunurilor aparinând domeniului public al statului i cea din Inventarul bunurilor din domeniul public al

statului exist o diferen de peste 116 mii lei. Totodat, valoarea acestor bunuri nu este reevaluat i actualizat, unele
terenuri fiind înregistrate cu valoarea de 1 leu. De asemenea, nu au fost efectuate demersurile necesare pentru înregistrarea în
evidenele cadastrale i de publicitate imobiliar (Cartea funciar i Registrul cadastral al imobilelor) a tuturor bunurilor din
domeniul public al statului date în administrarea UASMVB.
În conturile de creditori au fost meninute sume care se afl în afara termenului legal de prescripie prevzut de lege pentru
încasare. Lichidarea acestora a permis virarea la bugetul statului a unei sume de 197 mii lei, din care, la Inspectoratul
colar Judeean (ISJ) Satu-Mare (156 mii lei) i la ISJ Bistria (31 mii lei).
Nu au fost regularizate, la sfâritul anului 2013, sume încasate i rmase neutilizate sau care au fost pltite ca avansuri,
pentru servicii de care nu s-a beneficiat. Au fost recuperate i virate la bugetul statului 159 mii lei, din care, la ISJ Timi - 53
mii lei, i la ISJ Harghita - 50 mii lei.
La ISJ Bistria au fost meninute nejustificat în evidenele entitii i raportate în situaiile financiare întocmite la 31.12.2013,
investiii în curs, realizate în perioada 2006-2011 la cldiri aflate în patrimoniul unor uniti administrativ-teritoriale, în sum
total de 6.179 mii lei, iar la ISJ Covasna sunt meninute nejustificat active fixe în curs de execuie, în sum de 1.414 mii lei.
De asemenea, la ISJ Arad s-a constatat meninerea în contul „Active fixe corporale în curs” a unor lucrri de reabilitare coli,
finalizate pân în anul 2010, în sum de 10.012 mii lei.
La ISJ Bihor s-a constatat înregistrarea eronat în evidena contabil a unor cldiri i terenuri, în sum de 8.146 mii lei.
Au fost stabilite pli necuvenite, în sum de peste 358 mii lei (ISJ Bistria-Nsud - 135 mii lei, ISJ Gorj - 97 mii lei, ISJ
Mehedini - 36 mii lei), datorit faptului c unii elevi care, dei se încadrau în condiiile de acordare a bursei sociale din
programul „Bani de liceu”, din punct de vedere al venitului lunar brut pe membru de familie, pe parcursul anului colar nu au
mai îndeplinit condiiile de acordare, deoarece au înregistrat minimum 20 de ore de absene nejustificate i au obinut sub
nota 7 la purtare, caz în care cuantumul lunar al bursei nu a fost revizuit.
S-au pltit drepturi de natur salarial, necuvenite, în sum de cca 350 mii lei, din care menionm:
- La ISJ Cara Severin s-au pltit drepturi de natur salarial în sum de 78 mii lei, câtigate în instan de ctre cadrele
didactice. ISJ Cara-Severin a contestat msura dispus pentru recuperarea i virarea la buget a sumelor pltite necuvenit,
invocând aplicarea conform cu spiritul hotrârii instanei. Comisia de soluionare a contestaiilor a respins contestaia;
- La Casa Corpului Didactic Satu-Mare s-a pltit suma de 63 mii lei peste drepturile salariale câtigate în instan, ca
urmare a unui calcul eronat;
- La ISJ Neam s-au pltit drepturi de natur salarial în sum de 45 mii lei, neprevzute de legislaia în vigoare;
- La entitile din subordinea ISJ Alba s-au pltit indemnizaii de conducere necuvenite, în sum de 34 mii lei.
S-au pltit, în mod necuvenit, sume de peste 1.103 mii lei agenilor economici care prestau serviciul de transport gratuit al elevilor
care nu pot fi colarizai în localitatea de domiciliu, din care: la ISJ Botoani - 944 mii lei, i la ISJ Bistria-Nsud - 159 mii lei.
La ISJ Gorj:
s-au pltit necuvenit 89 mii lei ca drepturi acordate profesorilor evaluatori care au fcut parte din comisiile de
bacalaureat i din cele de evaluare naional a absolvenilor clasei a VIII-a, în anul colar 2012-2013, constatate în urma
confruntrii numrului de lucrri corectate de ctre fiecare profesor evaluator, rezultat din borderourile de evaluare, cu
numrul lucrrilor corectate înscris în adeverinele care au stat la baza solicitrii fondurilor de la ISJ Gorj;
au fost distribuite pachete de rechizite colare, în valoare de 81 mii lei în condiiile în care nu a fost îndeplinit criteriul de
eligibilitate privind venitul brut lunar pe membru de familie, în unele cazuri fr s existe cereri formulate pentru
pachetele de rechizite, iar în alte cazuri cererile nu au fost însoite de toate actele doveditoare privind venitul net lunar pe
membru de familie realizat în luna iulie a anului respectiv;
nu s-a virat la bugetul statului sau la bugetele locale suma total de 101 mii lei, reprezentând sume încasate, cuvenite
din închirierea bunurilor proprietate public.
La ISJ Botoani nu s-a preluat de la unitile colare i raportat în contul de execuie, situaia angajamentelor de plat ctre
agenii economici prestatori de servicii de transport elevi, în sum total de 3.222 mii lei, care au depit prevederile
bugetare definitive. În acest context, la nivelul unitilor colare din jude a fost decontat suma de 944 mii lei i a fost
înregistrat suma de 1.463 mii lei drept cheltuieli transport elevi (930 mii lei – ctre ageni economici prestatori ai acestui
serviciu i 533 mii lei – ctre elevi), fr ca la baza plilor sau a înregistrrii obligaiei s existe documente justificative legal
întocmite, respectiv abonamente individuale pentru fiecare elev beneficiar al dreptului de decontare.
La Clubul Sportiv colar Baia Sprie i la Clubul Sportiv colar Sighetu Marmaiei nu s-a fcut inventarierea unor active,
datorii i capitaluri proprii.
Nu a fost efectuat reevaluarea unor terenuri i a altor bunuri, în special la: ISJ Constana, ISJ Cluj i ISJ Bihor.
La finanarea obiectivului de investiii „Reabilitare, consolidare i amenajare mansard Clubul copiilor Roiorii de Vede” de
ctre ISJ Teleorman s-au constatat mai multe înclcri ale legislaiei în legtur cu angajarea, execuia i decontarea
lucrrilor de investiii, care au determinat un prejudiciu în sum de 898 mii lei, pentru care s-au calculat, pân la data de
28.02.2014, dobânzi i penalizri de întârziere în sum de 329 mii lei. Cu privire la abaterile constatate a fost sesizat
Parchetul de pe lâng Judectoria Alexandria.
Pagina110

La ISJ Suceava s-au constatat abateri de la legalitate i regularitate, reprezentând pli în sum de 749 mii lei, efectuate în
perioada anterioar, fr contraprestaie, pentru obiective de investiii la coli din localitile Ciumuleti, Frasin i Vama. Cu
privire la abaterile constatate a fost sesizat Parchetul de pe lâng Judectoria Suceava.
¦ În timpul i ca urmare a verificrilor s-au virat la bugetul de stat venituri suplimentare în sum de 7.073 mii lei (6.918 mii
lei la ordonatorul principal de credite) i au fost recuperate i virate la bugetul statului prejudicii în sum de 123 mii lei (8
mii lei la ordonatorul principal de credite).
Recomandri
9 efectuarea demersurilor legale pentru actualizarea Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului i
pentru înregistrarea terenurilor i construciilor aparinând domeniului public al statului în Cartea funciar i în Registrul
cadastral al imobilelor;
9 organizarea i desfurarea operaiunii de inventariere a patrimoniului pe anul 2014, în strict conformitate cu prevederile
Legii contabilitii nr. 82/1991 i ale Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 2.861/ 2009, astfel încât s fie posibil
obinerea unei asigurri privind buna gestiune a patrimoniului administrat, precum i o reflectare corect a patrimoniului în
balana de verificare i în situaiile financiare anuale;
9 se va urmri aprobarea i implementarea Ordinului privind aprobarea structurilor funcionale pentru personalul de conducere
i a criteriilor de stabilire a indemnizaiilor de conducere specifice din inspectoratele colare, din unitile de învmânt pre-
universitar de stat, din unitile de învmânt special i din unitile conexe, care s asigure respectarea strict a
9
prevederilor legale în domeniul menionat.
În ceea ce privete implementarea msurilor dispuse prin decizii anterioare menionm c, în urma auditului financiar efectuat în
anul 2013 la MEN, s-au dispus 28 de msuri, dintre care au fost implementate integral doar 4 msuri, celelalte 24 fiind preluate,
reformulate conform cu stadiul actual i prevzute în decizia emis cu ocazia auditului financiar efectuat în anul 2014.
Opinia de audit
Întrucât concluzia auditului este c situaiile financiare nu ofer o imagine fidel i real a activelor, datoriilor, poziiei financiare,
performanei financiare, rezultatului patrimonial, precum i a patrimoniului avut în administrarea entitii la data de 31.12.2013,
datorit efectelor generate de abaterile constatate în timpul misiunii de audit, cât i a nerezolvrii deficienelor constatate în
anul precedent, a fost emis opinie advers.
Academia Oamenilor de tiin din România
Scurt prezentare
Academia Oamenilor de tiin din România (AOSR) este for naional de consacrare tiinific, apolitic, care reunete
personaliti reprezentative ale tiinei. Este instituie de interes public, cu personalitate juridic de drept public, autonom, fiind
continuatorul i unicul legatar al Academiei de tiine din România, care a funcionat în perioada 1936-1948, precum i al
Asociaiei Oamenilor de tiin din România, care i-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de tiin din România în
anul 1996. Actualul statut juridic a fost obinut prin Legea nr. 31/2007 privind reorganizarea i funcionarea AOSR, cu
Începând cu data de 2 septembrie 2013, finanarea activitii AOSR i a unitilor din subordine se asigur din venituri proprii i
din subvenii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaiei Naionale, conform legilor bugetare anuale.
Execuia bugetar, pe anul 2013, se prezint astfel:
- mii lei -
Credite bugetare Credite bugetare % fa de Prevederi/ % fa de Prevederi/
Specificaie Pli
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total cheltuieli, din care: 8.952 5.022 587 6.56 11.69
Buget de stat 0 300 260 86.67
Venituri proprii 8.952 4.722 327 3,65 6,92
Un activ necorporal nu a fost înregistrat conform Normelor metodologice, a Planului de conturi i instruciunilor de aplicare a
acestuia i nu a fost înregistrat amortizarea unor active fixe în valoare de 35 mii lei.
Aciunea de inventariere anual a patrimoniului, efectuat în anul 2013, a prezentat unele deficiene prin nerespectarea pre-
vederilor legale privind organizarea i efectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale.
Nu a fost efectuat reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevzut de lege.
Inventarul bunurilor din domeniul public al statului nu a fost actualizat cu valoarea bunurilor primite în administrare, în
valoare de 102 mii lei.

Recomandri
9 stabilirea situaiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale entitii, precum i a
bunurilor i valorilor deinute cu orice titlu, cu ocazia inventarierii anuale, astfel încât situaiile financiare anuale s ofere o
imagine fidel a poziiei financiare i a performanei entitii;
9 efectuarea evalurii/reevalurii bunurilor din patrimoniul instituiei, cu regularitate, astfel încât valoarea contabil a acestora
s nu difere de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilanului, potrivit reglementrilor contabile
aplicabile;
9 actualizarea Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificrile intervenite în ceea ce privete
terenul de 4.400 mp primit în administrare de ctre AOSR;
9 respectarea cu strictee a prevederilor legale în vigoare, referitoare la fazele execuiei bugetare a cheltuielilor i înregistrarea
în mod corespunztor în evidena contabil.
anii anteriori
În ceea ce privete implementarea msurilor dispuse prin decizii anterioare, menionm c, în urma auditului financiar efectuat
în anul 2013 la AOSR, a fost emis o decizie prin care s-au dispus 2 msuri, implementate integral.
Opinia de audit
Echipa de audit a exprimat opinie advers asupra situaiilor financiare întocmite la data de 31.12.2013.
MINISTERUL SNT
II
Scurt prezentare
Ministerul Sntii (MS) este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, aflat în
subordinea Guvernului.
Curtea de Conturi a României a desfurat un numr de 51 de aciuni de audit financiar, din care 1 aciune de audit financiar la
Ministerul Sntii i 50 de aciuni de audit financiar la spitale publice din subordinea sau coordonarea ministerului.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 8.680.192 9.998.055 9.634.595 111,00 96,36
diferite nivele ale administraiei 3.719.251 4.996.609 4.915.089 132,15 98,37
Sntate 3.980.390 4.199.395 3.952.879 99,31 94,13
diferite nivele ale administraiei 3.719.251 4.996.609 4.915.089 132,15 98,37
Sntate 2.528.922 2.747.927 2.646.478 104,65 96,31
Sntate 5.809 5.809 0 0,00 0,00
Total cheltuieli din venituri proprii 1.447.710 1.447.710 1.307.135 90,29 90,29
Sntate 1.445.659 1.445.659 1.306.401 90,37 90,37
Creditele bugetare definitiv aprobate pentru cheltuielile finanate de la bugetul de stat pe anul 2013, în sum de 8.544.536 mii
lei, au fost mai mari cu 1.317.863 mii lei decât creditele bugetare aprobate iniial, în sum de 7.226.673 mii lei.
Creterea creditelor bugetare definitive pentru sursa buget de stat a fost determinat de nevoia de cretere a transferurilor din
bugetul de stat ctre bugetul FNUASS, de la 3.719.251 mii lei, la 4.996.609 mii lei.
În anul 2013, gradul de utilizare a creditelor bugetare definitive a fost de 97,46%, iar fa de creditele bugetare iniiale a fost de
115,23%, întrucât creditele bugetare iniiale au fost suplimentate pentru acoperirea necesarului mai mare de pli.
Pagina112

Ponderea cea mai mare din totalul creditelor bugetare definitive ale bugetului de stat a avut-o „Transferurile cu caracter general
între diferite nivele ale administraiei”, respectiv 58,47%.
Creditele bugetare definitiv aprobate pentru cheltuieli finanate din venituri proprii pe anul 2013, în sum de 1.447.710 mii lei, au
fost prognozate la nivelul creditelor bugetare aprobate iniial.
Creditele bugetare definitive, aprobate la capitolul „Sntate” în anul 2013, au fost în sum de 4.199.395 mii lei, mai mult cu
219.005 mii lei fa de creditele bugetare aprobate iniial, în sum de 3.980.390 mii lei.
La nivelul Ministerului Sntii
Din auditarea situaiilor financiare sub aspectul exactitii i realitii datelor reflectate în situaiile financiare, echipa de audit a
constatat c:
a fost înregistrat, în mod eronat, în evidenele contabile, fr a fi inventariat, Sistemul Informatic de Înalt Performan, cu
valoarea estimat de 34.973 mii lei. Acest sistem informatic a fost finanat de ctre Ministerul Sntii începând cu anul
2007, dar nu s-a finalizat, implementat i pus în funciune nici pân la data încheierii misiunii de audit;
Ministerul Sntii nu a înregistrat în evidena contabil i nu a inventariat „Ghidul coninând directive arhitecturale i
inginereti pentru reabilitarea i dotarea la cheie a Spitalelor”, în valoare de 8.092 mii lei. În plus, fa de aceast valoare,
Ministerul Sntii a achitat pli suplimentare reprezentând daune moratorii, penaliti de întârziere, cheltuieli de judecat
i cheltuieli de executare, în sum de 10.526 mii lei;
a fost meninut, contrar prevederilor legale, în cont deschis la banca comercial, suma de 5.256.618,87 USD (16.873 mii
lei), având drept consecin imobilizarea, în perioada 2009-2013, a unor sume în contul de disponibiliti în valut, în con-
diiile în care aceast sum ar fi putut fi utilizat pentru acoperirea altor cheltuieli din domeniul sntii (finanarea progra-
melor naionale de sntate, investiii în infrastructur i dotri etc.), conform prevederilor art. 362 din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sntii;
¦ În timpul misiunii de audit financiar, suma de 16.873 mii lei (5.256.618,87 USD) a fost virat la bugetul statului din contul
de disponibiliti deschis la banca comercial.
nu au fost reflectate distinct în evidena financiar-contabil analitic terenul i construcia „Sanatoriului de Nevroze Predeal”,
aflate în domeniul public al statului i în administrarea ministerului.
¦ Ca urmare a misiunii de audit financiar, aceast eroare a fost corectat prin înregistrarea distinct în evidena contabil,
a terenului i cldirii care alctuiesc imobilul „Pavilion Cldire 1/3 din Pavilionul II al Sanatoriului de Nevroze Predeal”.
În ceea ce privete modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor bugetare, echipa de audit a constatat c
Ministerul Sntii nu a monitorizat, conform prevederilor legale, activitatea entitilor subordonate, în coordonarea i sub
autoritatea ministerului.
În acest sens exemplificm: Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” Iai, care nu a încasat venituri proprii în sum de 431 mii lei,
provenite din servicii medicale de specialitate, prestate de ctre aceast unitate, invalidate de coala Naional de Sntate
Public, Management i Perfecionare în Domeniul Sanitar Bucureti, dei Ministerul Sntii avea atribuii de coordonare,
îndrumare i control a activitii unitilor sanitare din subordine.
Auditarea situaiilor financiare din punct de vedere al calitii gestiunii economico-financiare a scos în eviden abateri de la
legislaia referitoare la inventarierea elementelor patrimoniale, reevaluarea acestora, precum i la efectuarea cheltuielilor din
fonduri publice, dintre care enumerm:
nu au fost respectate, în totalitate, prevederile din Normele privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de
natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, aprobate prin OMFP nr. 2861/2009;
nu au fost actualizate valorile de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului, cu valoarea reevaluat a acestora;
nu a fost monitorizat modul de respectare a prevederilor legale de ctre Oficiul Central de Stocare pentru Situaii Speciale
Bucureti (OCSSS), entitate aflat în subordinea ministerului, referitoare la reevaluarea i evidena contabil a unor bunuri
care au rmas în gestiunea acestuia, din fosta rezerv de mobilizare;
nu a fost efectuat în termenul legal, reevaluarea unor terenuri i cldiri din patrimoniul public al statului aflate în
administrarea Ministerului Sntii;
în anul 2013 au fost efectuate pli în sum de 214 mii lei, reprezentând despgubiri salariale, daune morale, daune
materiale i cheltuieli de judecat ctre unii salariai, care au fost stabilite de ctre instane prin sentine/decizii civile rmase
definitive i irevocabile, fr a se aplica msuri legale pentru recuperarea acestor sume de la persoanele responsabile de
generarea situaiilor care au fcut obiectul aciunilor în instan, pentru reîntregirea creditelor bugetare;
nu a fost urmrit acordarea compensaiei ctre INCDMI „Cantacuzino” în raport cu costurile serviciului de interes economic
general, în sum estimat de 6.038 mii lei, concretizat în aciuni din cadrul Obiectivului 4 „Fabricarea produselor biologice i
a vaccinurilor necesare pentru prevenirea îmbolnvirilor în mas cauzate de epidemii i pandemii” i Obiectivului nr. 5
„Promovarea produselor biologice - vaccinuri, seruri, imunomodulatori, reactivi, medii de cultur”, obiective care nu au fost
finalizate la termen, contrar prevederilor HG nr. 320/2013;
nu a fost verificat modul de utilizare a alocaiilor bugetare acordate INCMDI Cantacuzino, ceea ce a condus la nerestituirea
sumei de 240 mii lei, încasat în plus de ctre acesta, la care se adaug dobânda datorat în sum estimat de 12 mii lei.

¦ În timpul misiunii de audit financiar, s-a virat în contul Ministerului Sntii suma de 240 mii lei, reprezentând alocaie
bugetar neutilizat de ctre INCMDI Cantacuzino.
cu privire la suplimentarea bugetului Ministerului Sntii din Fondul de rezerv la dispoziia Guvernului pentru obligaiile
de plat peste termenul scadent, mai vechi de 90 de zile, s-a constatat c Ministerul Sntii nu a monitorizat, la nivelul
direciilor de sntate public judeene, modul de aplicare a dispoziiilor Ordinului Comun MS/CNAS nr. 792/349/2013 refe-
ritoare la decontarea obligaiilor de plat aferente furnizorilor de servicii medicale, ceea ce a condus la nerestituirea, la bu-
getul statului, a sumei de 37 mii lei de ctre Direcia de Sntate Public Teleorman.
¦ În timpul misiunii de audit financiar s-a virat suma de 37 mii lei în contul Direciei de Sntate Public Teleorman.
La nivelul instituiilor publice subordonate Ministerului Sntii, respectiv: 18 direcii de sntate public teritoriale, 2 servicii de
ambulan judeene, 30 de uniti sanitare aflate în subordinea Ministerului Sntii
Referitor la elaborarea i fundamentarea proiectului de buget s-a constatat c:
proiectul de buget nu a fost fundamentat în funcie de propunerile seciilor i compartimentelor din structura unitilor
sanitare, astfel încât dup aprobarea acestuia repartizarea fondurilor s se realizeze în funcie de solicitri (Institutul de
Fonoaudiologie i Chirurgie Funcional ORL „Dr. Dorin Hociot”, DSP Prahova, Spitalul Clinic de Urgen Oftalmologic
Bucureti, Spitalul General de Ci Ferate Simeria, Spitalul de Recuperare Bora, Spitalul Clinic de Ci Ferate Timioara);
nu a fost realizat echilibrul între cheltuielile i sursele de finanare ale entitilor, ceea ce a condus la nerealizarea indica-
torilor atât la partea de venituri, cât i la cea de cheltuieli (Registrul Naional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem,
Institutul Naional de Medicin Legal „Mina Minovici”, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”);
nefundamentarea corespunztoare a bugetului de venituri i cheltuieli pe anul 2013, realizându-se un excedent în sum de
55 mii lei din venituri proprii, în condiiile utilizrii în totalitate a creditelor bugetare de la bugetul de stat, prin Ministerul
Sntii (Institutul Naional de Medicin Sportiv).
O serie de deficiene a marcat exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare, dintre care enumerm:
nu a fost constituit i înregistrat în mod distinct, în evidena contabil, fondul de dezvoltare a spitalului prevzut de normele
legale în vigoare, în valoare estimat de 5.035 mii lei (Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu”, Institutul Naional de
Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”, Spitalul Clinic Ci Ferate Oradea,
Spitalul Clinic Ci Ferate Timioara, Spitalul de Recuperare Bora, Spitalul Clinic Ci Ferate Cluj);
¦ Pe parcursul misiunilor de audit financiar, Institutul Oncologic „Prof dr. Al.Trestioreanu” i Institutul Naional de Boli
Infecioase „Prof. dr. Matei Bal” au procedat la înregistrarea în evidena financiar-contabil, în mod operativ, a fondului
de dezvoltare a spitalului.
au fost înregistrate în conturile privind bunurile din domeniul public al statului bunuri care nu aparin domeniului public, în
sum estimat de 9.695 mii lei (DSP Constana, Prahova);
a fost înregistrat, fr documente justificative, în „fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului” un imobil în
valoare de 5.781 mii lei (Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”);
au fost evideniate eronat în contabilitate, cheltuieli reprezentând tratamentul în strintate, în sum estimat de 644 mii lei
(DSP Bihor, Mure);
nu au fost înregistrate debite ale salariailor care au produs pagube entitilor, în sum estimat de 301 mii lei (DSP Bacu,
Spitalul Clinic Ci Ferate Timioara);
neînregistrarea, în contul contabil „Clieni inceri sau în litigiu”, a sumei de 28 mii lei, reprezentând creane din perioada
2008-2012 pentru care entitatea a depus cereri de înscriere la masa credal (Institutul Naional de Medicin Sportiv);
evidena contabil a activelor în curs de execuie nu a fost condus pe fiecare obiectiv de investiii, ceea ce a determinat
meninerea eronat a activelor fixe în curs de execuie care erau deja finalizate i recepionate, în sum estimat de 3.244
mii lei (DSP Bacu, Suceava, Spitalul Clinic Ci Ferate Timioara, Serviciul Judeean de Ambulan Timioara, Spitalul
Clinic Judeean de Urgen „Sf. Spiridon” Iai, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj, Spitalul Clinic Ci Ferate Cluj,
Institutul Clinic Fundeni, Spitalul General Ci Ferate Ploieti);
nu s-a înregistrat în active fixe corporale în curs de execuie suma de 2.404 mii lei, aferent unui obiectiv de investiii
(Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”)
¦ Pe parcursul misiunii de audit financiar desfurat, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal” a
procedat la înregistrarea corespunztoare a sumei în active fixe corporale în curs de execuie.
nu a fost majorat valoarea activelor fixe corporale de natura construciilor aflate în administrare, cu valoarea lucrrilor de
reparaii capitale, în sum estimat de 29.636 mii lei (Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj, Spitalul Clinic Judeean de
Urgen „Sf. Spiridon” Iai, Spitalul de Psihiatrie pentru Msuri de Siguran Spoca);
nu au fost înregistrate facturile emise ctre serviciile judeene de ambulan pentru serviciile medicale de transport prestate,
în sum estimat de 565 mii lei (Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj);
nu au fost înregistrate creane fa de teri, reprezentând cheltuieli efective privind asistena medical acordat persoanelor
vtmate din accidente rutiere, agresiuni corporale, în sum estimat de 13.994 mii lei (Institutul Naional de Boli Infecioase
„Prof. dr. Matei Bal”, Institutul de Fonoaudiologie i Chirurgie Funcional ORL „Dr. Dorin Hociot”, Spitalul Clinic de
Urgen „Bagdasar Arseni”, DSP Suceava, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Târgu-Mure, Spitalul Clinic de Urgen
Bucureti, Spitalul Clinic de Urgen Oftalmologie Bucureti);
Pagina114

creane prescrise în sum total de 12 mii lei au fost meninute în mod eronat în contul de creane comerciale curente
(Institutul Naional de Medicin Sportiv);
nu au fost restituite caselor de asigurri de sntate judeene sumele recuperate de unitile sanitare de la persoanele din
vina crora s-au adus daune sntii altor persoane, în sum estimat de 902 mii lei (Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar
Arseni”, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Târgu-Mure, Spitalul Clinic Judeean de Urgen „Sf. Spiridon” Iai, Spitalul
Universitar de Urgen Bucureti);
nu au fost înregistrate bunuri aflate în custodie la teri pentru obiectivele de investiii, în sum estimat de 1.949 mii lei
(Spitalul Clinic Judeean de Urgen „Sf. Spiridon” Iai);
nu s-au reflectat, distinct, în evidena financiar-contabil analitic terenurile cu i fr construcii, construciile aflate în domeniul
public al statului i în administrarea instituiilor, ceea ce a condus la neconcordane în situaiile financiare ale entitilor, în sum
estimat de 47.441 mii lei. De asemenea, nu a fost actualizat inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
(Agenia Naional a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”, Institutul de
Fonoaudiologie i Chirurgie Funcional ORL „Dr. Dorin Hociot”, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj).
¦ Pe parcursul misiunii de audit financiar desfurate la Agenia Naional a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale
au fost înregistrate în conturi analitice terenurile cu i fr construcii.
nu a fost organizat contabilitatea de angajamente bugetare i legale, în vederea respectrii principiului independenei exer-
ciiilor financiar bugetare i a coninutului economic al operaiunilor economice, în sum estimat de 21.809 mii lei (DSP
Teleorman, Spitalul Ci Ferate Oradea, Oficiul Central de Stocare pentru Situaii Speciale);
s-au angajat i lichidat cheltuieli în sum estimat de 1.880 mii lei pentru obiectivele de investiii, fr a fi verificate i certificate de
persoanele autorizate (Spitalul Clinic Judeean de Urgen „Sf. Spiridon” Iai, Serviciul Judeean de Ambulan Timi);
raportarea eronat a diferenelor din reevaluarea activelor fixe în soldul contului „Rezerve din evaluare”, pentru activele
amortizate integral, în sum estimat de 607 mii lei (Spitalul General Ci Ferate Sibiu, Spitalul Clinic Ci Ferate Timioara);
înregistrarea eronat a unor obiecte de inventar în sum estimat de 57 mii lei, în categoria mijloacelor fixe (Spitalul Clinic
Ci Ferate Cluj, Serviciul Judeean Bihor);
nu au fost întocmite, în toate cazurile, deconturile de cheltuieli pentru serviciile medicale acordate în unitile sanitare
pacienilor externai, contrar prevederilor OMS nr. 1100/2005 (Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu”, Spitalul Clinic
de Urgen Oftalmologie Bucureti, Spitalul Clinic Ci Ferate Timioara, Spitalul Clinic Judeean de Urgen „Sf. Spiridon”
Iai, Spitalul General Ci Ferate Sibiu);
nu au fost reflectate în situaiile financiare încheiate la finele anului 2013, unele provizioane pentru litigii, în sum estimativ
de 128 mii lei (Agenia Naional a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale).
¦ În timpul misiunii de audit financiar desfurat la Agenia Naional a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale a fost
constituit provizionul pentru litigii în sum de 128 mii lei.
nu au fost înregistrate în patrimoniul entitii, nu au fost evaluate i inventariate unele active fixe corporale de natura
construciilor, terenurilor, în valoare estimat de 123.463 mii lei (Spitalul Universitar de Urgen Bucureti, Spitalul General
Ci Ferate Drobeta Turnu-Severin, Institutul Naional de Medicin Sportiv);
nu au fost înregistrate în patrimoniul entitii, nu au fost evaluate i inventariate unele active fixe necorporale de natura
licenelor i a sistemelor informatice, în sum estimat de 178 mii lei (Agenia Naional de Transplant Bucureti, Spitalul
Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”).
¦ Agenia Naional de Transplant Bucureti a înregistrat suma de 118 mii lei în contul „Alte active necorporale”, în timpul
misiunii de audit financiar.
deinerea de active fixe necorporale în curs de execuie, de natura proiectelor de cercetare-tiinific, în valoare estimat de
1.086 mii lei, finanate din fonduri publice, fr a fi înregistrate în patrimoniul entitii (Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al.
Trestioreanu”, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”,
Institutul Naional de Medicin Legal „Mina Minovici”);
¦ În timpul auditului, entitile menionate mai sus au înregistrat în contul „Active fixe necorporale în curs de execuie”,
contravaloarea fazelor executate din proiectele de cercetare tiinific.
nu au fost înregistrate în evidena financiar-contabil stocurile de natura reactivilor i a materialelor de laborator, în valoare
estimat de 1.094 mii lei (Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu”, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”);
¦ În timpul misiunii de audit la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al.Trestioreanu s-a dispus inventarierea i stabilirea situaiei
reale a stocului de reactivi i materiale de laborator rmase neutilizate la data de 31.12.2013.
nu au fost luate msuri legale pentru încasarea la termenele scadente, a unor creane neanalizate i neclarificate, în sum
estimat de 373 mii lei, fapt care a dus la prescrierea dreptului de a cere încasarea sumelor în interiorul termenului legal de
prescripie (Agenia Naional a Medicamentelor i Dispozitivelor Medicale, Oficiul Central de Stocare pentru Situaii
Speciale, Institutul Naional de Medicin Legal „Mina Minovici, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”, DSP Dolj,
Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrveni);
¦ În timpul misiunii de audit la Agenia Naional a Medicamentului i Dispozitivelor Medicale s-au încasat creane în sum
de 17 mii lei.

scoaterea din funciune prin demolare a unui imobil cu o valoare de 546 mii lei fr aprobarea ordonatorului principal de
credite, meninerea nejustificat a valorii imobilului în evidena financiar-contabil (Institutul Naional de Boli Infecioase
„Prof. dr. Matei Bal”);
au fost efectuate înregistrri eronate în evidenele contabile, în sum de 370 mii lei, reprezentând investiii în curs înregis-
trate pe cheltuieli, ceea ce a condus la denaturarea situaiilor financiare (Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr.
Matei Bal”);
¦ În timpul misiunii de audit, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”, a efectuat operativ corectarea
nu s-au raportat prin situaiile financiare întocmite la 31.12.2013, venituri încasate din închirierea spaiilor care aparin
domeniului public al statului, în sum de 148 mii lei (Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”);
¦ meninerea eronat a sumei de 58 mii lei în debitul contului 4317 „Contribuia angajatorilor pentru concedii i indem-
nizaii” din perioada 2010-2013, reprezentând sume de recuperat de la Casa de Asigurri de Sntate a Municipiului
Bucureti pentru concedii i indemnizaii (Institutul naional de Medicin Sportiv).
Cu privire la modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor bugetare, s-au constatat în principal:
nu au fost facturate, înregistrate în evidena contabil a veniturilor i raportate prin situaiile financiare încheiate la
31.12.2013, servicii medicale spitaliceti prestate peste nivelul valorilor contractate cu Casa de Asigurri de Sntate a
Municipiului Bucureti, în sum estimat de 33.988 mii lei (Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu”, Institutul Naional
de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”, Institutul de Fonoaudiologie i Chirurgie Funcional ORL „Dr. Dorin Hociot”,
Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”);
¦ În timpul misiunii de audit desfurat la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu” s-au înregistrat serviciile
medicale spitaliceti realizate în anul 2013 peste valoarea stabilit prin Contractul de prestri servicii cu CASMB.
nu au fost raportate în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) unele servicii de spitalizare de zi efectuate de Institutul
Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” în anul 2013, în vederea validrii i decontrii de ctre CASMB a contravalorii
acestora, în sum estimativ de 1.771 mii lei (Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu”);
nu au fost facturate, înregistrate i urmrite spre încasare venituri cuvenite bugetului de stat, în sum estimat la 280 mii lei,
reprezentând cotizaii de meninere în vigoare a autorizaiei de punere pe pia a medicamentelor (Agenia Naional a
Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale).
¦ În timpul misiunii de audit, Agenia Naional a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale a facturat i încasat, pentru
18 medicamente, cotizaia de meninere în vigoare a autorizaiei, în sum de 18 mii lei.
nu au fost calculate penaliti de întârziere pentru neachitarea facturilor la termenul prevzut în clauzele contractuale, în
sum estimat de 69 mii lei (DSP Arge, DSP Gorj, Spitalul Clinic Ci Ferate Timioara, Spitalul Clinic de Urgen
Bucureti, Spitalul Universitar de Urgen Bucureti);
nu au fost luate msuri pentru stabilirea i realizarea veniturilor proprii rezultate din prelevarea probelor de ap i analize de
laborator bacteorologice, cât i servicii de asisten medical prestate UAT-urilor, în sum estimat de 187 mii lei (DSP
Alba, Bacu, Satu-Mare);
unitile sanitare nu au virat la bugetul statului veniturile obinute din chiria obinut din închirierea bunurilor din domeniul public
al statului, în sum estimat de 1.196 mii lei (Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu”, Institutul Naional de Medicin
Legal „Mina Minovici”, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar
Arseni”, Spitalul Ci Ferate Constana, Spitalul Clinic Ci Ferate Cluj, Spitalul Universitar de Urgen Bucureti, Spitalul Clinic
Judeean de Urgen „Sf. Spiridon” Iai, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Târgu-Mure, Spitalul de Recuperare Bora).
¦ În timpul misiunilor de audit, Institutul Oncologic ”Prof. dr. Al.Trestioreanu”, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof.
dr. Matei Bal” i Institutul Naional de Medicin Legal „Mina Minovici” au virat la bugetul de stat sumele în cauz (24
mii lei, 439 mii lei, respectiv 67 mii lei).
nu s-au restituit bugetului de stat sumele neutilizate din „Transferuri”, reprezentând servicii de asisten medical comu-
nitar, în valoare de 48 mii lei (DSP Prahova, Spitalul General de Ci Ferate Sibiu).
S-au constatat numeroase abateri i nereguli, generate de înclcarea legislaiei privind finanele publice, proprietatea public i
contabilitatea public, afectând Calitatea gestiunii economico-financiare, dintre care menionm urmtoarele:
nu au fost respectate prevederile legale cu privire la utilizarea, conform destinaiilor stabilite, a alocaiilor bugetare pentru
realizarea obiectivului de investiii „Consolidare i Modernizare Spital Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni” (Corp A) prin:
- atribuirea i derularea contractului de achiziie public privind activitatea de „management proiect”, cu angajarea
nelegal a creditelor bugetare în valoare estimat de 2.333 mii lei;
- achiziia de lucrri de confecionare i montaj sistem antisuicid, în valoare estimat de 3.081 mii lei.
au fost efectuate pli nelegale, reprezentând valoarea serviciilor de paz, fr respectarea prevederilor legale, în sum
estimat de 2.897 mii lei (Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”);
au fost efectuate pli nelegale ctre bugetele locale pentru finanarea aciunilor de sntate, în sum estimat de 653 mii
lei (DSP Bihor, Prahova);
s-au efectuat pli nelegale pentru decontarea unor cantiti mai mari de lucrri decât cele prevzute în devizul general, în
sum estimat de 199 mii lei (DSP Arge, DSP Bihor, Serviciul Judeean de Ambulan Timioara);
Pagina116

au fost acceptate la plat i decontate materiale nerecepionate i lucrri neexecutate, în sum estimat de 409 mii lei (DSP
Arge, DSP Buzu, Serviciul Judeean de Ambulan Arge, Serviciul Judeean de Ambulan Timioara, Spitalul Clinic
Urgen Bucureti, Spitalul de Psihiatrie i pentru Msuri de Siguran Spoca, Spitalul Judeean de Urgen Cluj, Spitalul
Clinic Judeean de Urgen „Sf. Spiridon” Iai);
nu au fost recuperate cheltuielile ocazionate de pregtirea profesional a asistenilor medicali crora le-a încetat contractul
de rezideniat, în sum de 136 mii lei (Spitalul de Psihiatrie i pentru Msurile de Siguran Spoca);
s-au efectuat pli nelegale pentru acordarea tichetelor de mas personalului angajat în instituii, altele decât cele finanate
integral din venituri proprii, în sum estimat de 1.089 mii lei (Serviciul Judeean de Ambulan Timioara);
neurmrirea i nerecuperarea contravalorii concediilor medicale de la casele de asigurri de sntate teritoriale achitate de
unitile sanitare, în vederea reîntregirii creditelor bugetare, în sum estimat de 2.325 mii lei (Agenia Naional a
Medicamentelor i Dispozitivelor Medicale, Oficiul Central de Stocare pentru Situaii Speciale Spitalul Clinic de Urgen
„Prof. dr. Bagdasar”, Institutul Naional de Medicin Sportiv, DSP Timi, DSP Constana, DSP Bacu, DSP Prahova);
s-au pltit nelegal drepturi de personal, în sum estimat de 208 mii lei, pentru persoanele care au ocupat nelegal prin cumul de
funcii, posturi temporar vacante, de specialitate economic i tehnic-administrativ, în cadrul aceluiai serviciu/compartiment în
care aceste persoane i-au exercitat funcia de baz avut în cadrul spitalului (Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”);
plata nelegal a unor sporuri sau indemnizaii acordate salariailor, contrar prevederilor legale, în sum estimat de 64 mii
lei (Agenia Naional a Medicamentului i Dispozitivelor Medicale);
pli fr documente justificative, reprezentând drepturi salariale acordate personalului care îi desfoar activitatea în
cadrul cabinetelor de medicin dentar i general, în sum estimat de 1.265 mii lei (DSP Dolj, DSP Prahova);
au fost efectuate pli nelegale pentru achiziia de piese de schimb i accesorii auto, care nu se pot justifica, în sum estimat de
704 mii lei (DSP Buzu, Mure, Serviciul Judeean de Ambulan Bihor, Serviciul Judeean de Ambulan Timioara);
au fost decontate nelegal investigaii paraclinice efectuate de Unitile Primiri Urgene din cadrul unitilor sanitare pentru
cazuri nerezolvate sau pentru pacieni care figurau ca fiind internai în spitalizare continu, în sum estimat de 93 mii lei
(DSP Constana, Prahova);
nu a fost repartizat, evideniat, facturat i recuperat contravaloarea utilitilor aferente spaiilor închiriate din domeniul
public al statului administrate de unitile sanitare, în sum estimat de 275 mii lei (Agenia Naional a Medicamentelor i
Dispozitivelor Medicale, Oficiul Central de Stocare pentru Situaii Speciale, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul de Recuperare
Bora, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Târgu-Mure);
nu au fost întreprinse msurile necesare pentru recuperarea sumei de 2.205 mii lei, reprezentând servicii medicale de
spitalizare continu i de zi, prestate, dar invalidate i nedecontate de Casa de Asigurri de Sntate a Municipiului
Bucureti (Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu”, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”, Institutul Naional de
Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”, Institutul de Fonoaudiologie i Chirurgie Funcional ORL „Dr. Dorin Hociot”);
nu au fost întreprinse demersurile legale de recuperare în termen a contravalorii prestrilor de servicii medicale cu plat, la
cererea persoanelor fizice i juridice în sum estimat de 12.038 lei reprezentând facturi emise în perioada 2007-2010
pentru care dreptul entitii de recuperare a acestora de la clieni s-a prescris (Institutul Naional de Medicin Sportiv);
natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, cu modificrile i completrile ulterioare, aprobate prin OMFP nr. 2861/2009
(Agenia Naional a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale; Agenia Naional de Transplant Bucureti; Oficiul Central
de Stocare pentru Situaii Speciale Bucureti; Registrul Naional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem, Institutul Oncologic
„Prof. Dr. Al. Trestioreanu”, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”, Institutul Naional de Medicin Legal „Mina
Minovici”, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”, Institutul Naional de Medicin Sportiv, Institutul Clinic
Fundeni, DSP Arad, Arge, Gorj, Mure, Prahova, Satu-Mare, Suceava, Teleorman, Timi, Serviciul Judeean de Ambulan
Bihor, Serviciul Judeean de Ambulan Timi);
nu a fost efectuat, la termenele legale, reevaluarea construciilor, cel puin odat la trei ani a terenurilor cu i fr construcii,
precum i a construciilor aflate în domeniul public al statului i în administrarea acestora (Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al.
Trestioreanu”, Oficiul Central de Stocare pentru Situaii Speciale Bucureti, DSP Gorj, DSP Teleorman, Spitalul Clinic Universitar
Bucureti, Spitalul General Ci Ferate Sibiu, Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj, Spitalul de Recuperare Bora);
nu au fost reevaluate bunurile tehnico-medicale provenind din desfiinarea rezervei de mobilizare; nu au fost respectate nor-
mele privind constituirea, depozitarea, pstrarea i scoaterea produselor din rezerva pentru situaii speciale a Ministerului
Sntii, în valoare estimat de 4.167 mii lei (Oficiul Central de Stocare pentru Situaii Speciale Bucureti);
nu s-a efectuat înregistrarea în evidenele cadastrale i de publicitate imobiliar a tuturor terenurilor, în sum estimat la
2.699 mii lei, care fac parte din domeniul public al statului aflate în administrarea entitilor, precum i înscrierea atât în in-
ventarul centralizat al domeniului public al statului, cât i în cartea funciar (Oficiul Central de Stocare pentru Situaii
Speciale Bucureti, Institutul Naional de Medicin Legal „Mina Minovici”);
meninerea eronat, în inventarul centralizat al bunurilor aparinând domeniului public al statului, a unor imobile, cu valoarea
estimat de 10.213 mii lei, fr întocmirea documentaiei necesare în vederea trecerii acestora în domeniul privat (Agenia
Naional a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale, Institutul de Fonoaudiologie i Chirurgie Funcional ORL „Dr.
Dorin Hociot”, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”, Spitalul Clinic Ci Ferate Constana);

au fost scoase din evidena contabil i tehnico-operativ unele active fixe corporale în sum estimat de 1.722 mii lei
pentru care au fost întocmite procesele-verbale de scoatere din funciune, dar nu au fost casate efectiv (Oficiul Central de
Stocare pentru Situaii Speciale Bucureti, Spitalul Clinic Ci Ferate Cluj-Napoca);
nu au fost virate la bugetul statului garaniile de participare la licitaie încasate în perioada 2009-2010, a cror restituire nu a
fost solicitat, în sum estimat de 53 mii lei (Institutul Naional de Medicin Legal „Mina Minovici”, Institutul Clinic Fundeni,
Institutul Naional de Recuperare Medicin Fizic i Balneoclimateric Bucureti);
nu au fost constituite fonduri pentru protecia i promovarea persoanelor cu handicap i nu s-au încadrat astfel de persoane în
limita de 4% din aceast categorie de ctre unitile sanitare, în sum 84 mii lei (DSP Bacu, Spitalul Clinic Ci Ferate Oradea);
nu au fost respectate prevederile legale privind elaborarea programului de achiziii atât în faza de fundamentare a bugetului,
cât i pe parcursul execuiei bugetare, precum i necorelarea acestuia cu sursele financiare aprobate (Agenia Naional de
Transplant Bucureti, Registrul Naional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem, Oficiul Central de Stocare pentru Situaii
Speciale Bucureti, Institutul Naional de Medicin Sportiv);
neaplicarea corect a procedurilor de achiziie public în cazul achiziiilor de reactivi, prin divizri ale contractelor de
achiziie public în mai multe contracte distincte, de valoare mai mic i aplicarea procedurii de achiziie direct a acestora
(Institutul de Fonoaudiologie i Chirurgie Funcional ORL „Dr. Dorin Hociot);
au fost efectuate pli nelegale de la „Cheltuieli Materiale i servicii” pentru echipamente achiziionate, în sum de 343 mii
lei (DSP Alba, Institutul Naional de Recuperare Medicin Fizic i Balneologic Bucureti, Spitalul Universitar de Urgen
Bucureti, Spitalul de Psihiatrie i pentru Msuri de Siguran Spoca, Serviciul Judeean de Ambulan Bihor);
neurmrirea modului de îndeplinire a obligaiilor contractuale ale furnizorilor privind nerespectarea termenelor de punere în
funciune a bunurilor achiziionate, prin necalcularea i nesolicitarea penalitilor în sum estimat de 1.301 mii lei (Spitalul
Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”);
nu s-a recuperat i încasat suma de 140 mii lei, reprezentând avansul acordat pentru derularea unui proiect cu finanare
nerambursabil (Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”);
¦ În timpul auditului, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal a încasat avansul acordat pentru derularea
unui proiect cu finanare nerambursabil;
au fost efectuate pli nejustificate în sum de 305 mii lei pentru servicii de imagistic medical de tip reconstrucii 3D i
difuzii a cror contravaloare a fost deja inclus în tariful/investigaie de tip CT i RMN decontat în anul 2013 furnizorului de
prestri servicii (Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal”);
¦ În timpul auditului, Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof. dr. Matei Bal a constituit debit în sarcina prestatorului de
servicii de imagistic medical;
anii anteriori
Impactul msurilor dispuse prin decizii asupra activitii entitilor verificate se concretizeaz în:
a) îmbuntirea activitii entitii verificate, din punct de vedere al evidenei financiar-contabile, fiscale, al sistemului infor-
maional, al resurselor umane prin adoptarea unor msuri, prin care se asigur:
cadrul legal i organizatoric de eviden a micrii patrimoniale a vaccinurilor achiziionate de Ministerul Sntii;
realitatea i exactitatea stocurilor de vaccin la nivelul Direciilor de Sntate Public judeene, pe surse de finanare i
Program Naional de Imunizare;
elaborarea i fundamentarea judicioas a indicatorilor bugetului de stat i a modului de întocmire a contului de
execuie (MS);
evidena garaniilor de bun execuie constituite de ctre contractani, astfel încât acestea s poat fi utilizate de
autoritatea contractant oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care
contractantul nu îi îndeplinete obligaiile asumate prin contract;
raportarea real i exact a drepturilor constatate de încasat a veniturilor din accize prin contul de execuie, precum i
asigurarea unor date certe, care s stea la baza fundamentrii bugetului de venituri i cheltuieli pe care ministerul are
obligaia s-l întocmeasc;
b) îmbuntirea managementului pentru realizarea obiectivelor entitilor prin adoptarea unor msuri concretizate în:
asigurarea cadrului legal i organizatoric de control al preurilor de achiziie a vaccinurilor din cadrul Programului
Naional de Imunizare;
elaborarea Procedurilor Operaionale privind inventarierea i verificarea soldurilor din balana de verificare.
c) obinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, reducerea cheltuielilor, creterea economicitii, eficienei i eficacitii
în utilizarea fondurilor publice i/sau în administrarea patrimoniului etc. prin adoptarea unor msuri care se concretizeaz în:
realizarea cadrului legislativ, instituional i administrativ de monitorizare a activitii privind respectarea destinaiei
fondurilor alocate unitilor sanitare care deruleaz Programelor Naionale de Sntate (MS);
utilizarea cu eficien a fondurilor alocate Programelor Naionale de Sntate prin elaborarea unei proceduri privind
stabilirea necesarului de vaccinuri atât la nivelul Direciilor de Sntate Public, cât i la Institutul Naional de
Pagina118

Sntate Public. În anul 2013 au fost demarate aciuni de informare/educare a populaiei cu impact asupra
îmbuntirii ratei de vaccinare (MS);
utilizarea cu eficien i economicitate a fondurilor alocate Programului Naional de Imunizri prin includerea în
proiectul de buget al programului atât a cheltuielilor de achiziii, cât i a cheltuielilor complementare (MS);
utilizarea eficient a fondurilor în procesul de atribuire a achiziiilor, precum i transparena i integritatea în procesul
de achiziii publice (MS).
Motivele pentru care unele msuri dispuse prin decizii nu au fost implementate sunt urmtoarele:
x nerecuperarea integral a prejudiciilor consemnate în actele de control/audit încheiate în anii anteriori, ceea ce conduce la
urmrirea în continuare a îndeplinirii msurilor dispuse prin decizii;
x unele msuri au fost contestate în instan, iar pân la data misiunii de audit a contului de execuie pe anul 2013, instanele
de judecat nu s-au pronunat în speele respective, dar în anumite cazuri au fost deja adoptate unele msuri pentru
intrarea în legalitate.
Recomandri
La nivelul Ministerului Sntii:
9 inventarierea echipamentelor care fac parte din sistemul informatic de înalt performan; efectuarea coreciilor care se
impun în evidena contabil, efectuarea unei analize privind finalizarea, implementarea i punerea în funciune a acestuia;
9 înregistrarea în evidena financiar-contabil a Ministerului Sntii a „Ghidului coninând directive arhitecturale i ingi-
nereti pentru reabilitarea i dotarea „la cheie” a Spitalelor”; reanalizarea de ctre Comisia pentru analizarea, soluio-
narea i stabilirea msurilor privind stingerea creanelor i datoriilor înregistrate la nivelul activitii proprii a Ministerului
Sntii i stabilirea persoanelor responsabile cu privire la plile suplimentare efectuate de minister; elaborarea unei
proceduri operaionale privind circuitul documentelor financiar-contabile în cadrul ministerului; inventarierea anual a
patrimoniului în scopul identificrii tuturor bunurilor deinute i reflectrii realitii economico-financiare care se raporteaz
în situaiile financiare anuale; raportarea prin bilan a tuturor activelor deinute;
9 analizarea legalitii meninerii la finele exerciiului financiar a unor sume în lei i valut în conturile de disponibiliti
deschise la bncile comerciale;
9 organizarea evidenei tehnico-operative i financiar-contabile distinct pe fiecare element de construcie în parte, pe grupe,
subgrupe i clase; evidenierea distinct a terenului cu construcii i fr construcii, astfel încât situaiile financiare s
reflecte real i exact situaia patrimoniului;
9 iniierea de ctre Ministerul Sntii, prin direciile de specialitate, a aciunilor de control la unitile sanitare din subordine în
scopul analizrii cazurilor raportate i nedecontate de ctre casa de asigurri de sntate, constituirii i înregistrrii în
contabilitate a sumelor reprezentând serviciile medicale nevalidate de coala Naional de Sntate Public, Management i
Perfecionare în Domeniul Sanitar, în vederea recuperrii contravalorii tuturor prestaiilor medicale efectuate pe msura
valorificrii actelor de control încheiate de direciile de specialitate;
9 asigurarea inventarierii întregului patrimoniu al Ministerului Sntii în vederea stabilirii situaiei reale a tuturor ele-
mentelor de natura activelor, creanelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale entitii, precum i a bunurilor i valorilor
deinute cu orice titlu i întocmirii situaiilor financiare anuale potrivit prevederilor legale în vigoare, astfel încât acestea s
ofere o imagine fidel a poziiei financiare i a performanei entitii pentru finele fiecrui exerciiu financiar;
9 efectuarea reevalurii elementelor patrimoniale de natura terenurilor i construciilor, precum i înregistrarea rezultatelor
reevalurii în evidena financiar-contabil; actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public cu valorile
reevaluate prin promovarea în acest sens de acte normative; reflectarea în contabilitate, potrivit reglementrilor legale în
vigoare, a tuturor operaiunilor economico-financiare cu imobilele proprietate public a statului, precum i raportarea
acestora prin situaiile financiare anuale;
9 reanalizarea de ctre Comisia de analiz a fiecrui caz i stabilirea persoanelor din vina crora s-au angajat i pltit, în anul
2013, drepturi bneti acordate în baza deciziilor civile, ctre persoane crora li s-a desfcut contractul de munc, precum i a
sumelor pltite cu titlu de daune morale, daune materiale i cheltuieli de judecat; recuperarea sumelor pltite;
9 verificarea realizrii obiectivelor i aciunilor aprobate, precum i a utilizrii alocaiilor bugetare acordate INCD
Cantacuzino, conform destinaiei i la termenul aprobat; analizarea cauzelor care au determinat nerealizarea aciunilor
din cadrul obiectivelor la termenul stabilit conform prevederilor HG nr. 320/2013 de ctre INCDMI „Cantacuzino”;
9 Ministerul Sntii prin direciile de control va monitoriza, la nivelul Direciilor de Sntate Public judeene, modul de
aplicare a dispoziiilor Ordinului Comun MS/CNAS nr. 792/349/2013, referitoare la decontarea obligaiilor de plat afe-
rente furnizorilor de servicii medicale;
9 stabilirea i aprobarea tuturor procedurilor operaionale i metodologice de control intern (instruciuni de lucru) aferente
activitilor procedurale, din care s rezulte data aprobrii, data intrrii în vigoare, identificarea, monitorizarea, evaluarea
riscurilor i întocmirea registrului riscurilor la nivelul ministerului, monitorizarea modului de implementare a sistemelor de
control managerial la Direciile de specialitate.

La nivelul instituiilor publice subordonate Ministerului Sntii:
9 fundamentarea real a indicatorilor de venituri i cheltuieli, astfel încât s se realizeze un echilibru între cheltuieli i
sursele de finanare a acestora; analiza periodic a indicatorilor aprobai prin bugetele de venituri i cheltuieli, în vederea
asigurrii unei bune execuii bugetare;
9 constituirea i utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, conform prevederilor legale;
9 organizarea evidenei financiar-contabile conform Planului de conturi i a Normelor Metodologice, cu respectarea coni-
nutului economic al operaiunilor contabile privind debitorii, creanele, obiectivele de investiii i active fixe în curs de
execuie dup finalizarea i recepionarea acestora;
9 majorarea valorii activelor fixe corporale de natura construciilor aflate în administrarea entitilor din subordinea
Ministerului Sntii, cu valoarea investiiilor finalizate;
9 înregistrarea facturilor emise de serviciile judeene de ambulan pentru serviciile medicale de transport prestate;
9 înregistrarea, urmrirea i încasarea creanelor din asistena medical acordat persoanelor vtmate din accidente
rutiere, agresiuni corporale i virarea acestora la casele de asigurri de sntate teritoriale;
9 înregistrarea în evidena financiar-contabil a bunurilor lsate în custodie la societile de construcii;
9 organizarea contabilitii de angajamente, precum i respectarea principiului independenei exerciiului financiar;
9 verificarea i certificarea de ctre persoanele autorizate a cheltuielilor privind obiectivele de investiii realizate la unitile
sanitare din subordinea Ministerului Sntii;
9 respectarea prevederilor OMS nr. 1100/2005, în sensul întocmirii i eliberrii decontului de cheltuieli privind valoarea ser-
viciilor medicale, pentru toi pacienii care beneficiaz de astfel de servicii efectuate în cadrul entitilor;
9 respectarea prevederilor legale cu privire la constituirea provizioanelor care s acopere toate costurile aferente stingerii
obligaiilor de plat care rezult din sentine civile;
9 înregistrarea în evidena financiar-contabil a stocurilor de natura reactivilor i materialelor de laborator;
9 efectuarea demersurilor necesare pentru intrarea în legalitate în cazul scoaterii din funciune a imobilelor;
9 evidenierea i raportarea corect prin situaiile financiare a cheltuielilor aferente investiiilor i înregistrarea în evidena
contabil a tuturor operaiunilor (bunuri, lucrri i servicii achiziionate) efectuate de ctre entitate;
9 elaborarea i actualizarea procedurilor operaionale referitoare la standardele de management, control intern i dez-
voltarea sistemelor de control managerial;
9 extinderea verificrilor i identificarea tuturor situaiilor în care au fost efectuate servicii de spitalizare de zi, care nu au
fost raportate în SIUI, în vederea validrii i decontrii contravalorii acestora;
9 facturarea veniturilor din cotizaii de meninere în vigoare a autorizaiei de punere pe pia a medicamentelor, înregistrarea
acestora în evidena contabil, precum i încasarea lor i virarea la bugetul de stat, conform prevederilor legale în vigoare;
9 luarea msurilor în vederea stabilirii i realizrii veniturilor proprii din activitile specifice unitilor sanitare;
9 calcularea penalitilor pentru neachitarea la termen a facturilor emise clienilor;
9 efectuarea de viramente ctre bugetul statului, reprezentând venituri obinute din desfurarea de activiti cu caracter
economic;
9 restituirea sumelor neutilizate de ctre unitile sanitare, reprezentând asisten medical comunitar, primite cu titlu de
„Transferuri”;
9 stabilirea întinderii prejudiciilor i recuperarea acestora, precum i a foloaselor nerealizate ca urmare a angajrii de
cheltuieli nelegale;
9 stabilirea i recuperarea contravalorii concediilor medicale de la casele de asigurri de sntate în termenul legal de prescriere;
9 facturarea i recuperarea contravalorii utilitilor aferente spaiilor din domeniul public al statului date în administrare i
care sunt închiriate;
9 managerul entitii va solicita aviz de revalidare i va lua msurile necesare în vederea constituirii Comisiei de analiz
pentru cazurile raportate i nedecontate de ctre CASMB, pentru nerespectarea regulilor de validare prevzute în
OCNAS nr. 226/2013;
9 recuperarea în termen a contravalorii prestrilor de servicii medicale cu plat, la cererea persoanelor fizice i juridice;
9 stabilirea situaiei reale a patrimoniului public al statului; solicitarea ctre Ministerului Sntii, în calitate de titular al
dreptului de administrare a domeniului public, pentru iniierea proiectelor de acte normative, în vederea actualizrii în timp
util a tuturor modificrilor intervenite în inventarul centralizat al imobilelor din domeniul public al statului aflat în adminis-
trare, precum i raportarea unor date care s corespund realitii; reflectarea în contabilitate, potrivit reglementrilor
legale în vigoare, a tuturor operaiunilor economico-financiare cu imobilele proprietate public a statului, precum i rapor-
tarea acestora prin situaiile financiare anuale;
9 constituirea fondului/promovarea persoanelor cu handicap de ctre unitile sanitare conform prevederilor legale;
9 elaborarea programului anual al achiziiilor publice, prin cuprinderea tuturor contractelor pe care autoritatea contractant
intenioneaz s le atribuie în decursul anului urmtor, în vederea corelrii necesarului de bunuri i servicii cu sursele de
finanare aprobate prin buget; elaborarea procedurilor operaionale de control intern care s conduc la monitorizarea
activitii de achiziii publice;
Pagina120

9 extinderea verificrilor asupra tuturor achiziiilor i plilor efectuate pentru realizarea de servicii de imagistic medical în
vederea identificrii eventualelor erori în aplicarea prevederilor legale în vigoare, stabilirea cuantumului erorilor constatate
i a msurilor pentru remedierea acestora; stabilirea modului de urmrire a realizrii efective a serviciilor de imagistic
medical de tip reconstrucie 3D i difuzii.
Opinia de audit
La Ministerul Sntii s-a formulat opinie advers asupra situaiilor financiare pe anul 2013, datorit faptului c abaterile de
la regularitate i legalitate constatate prezentate mai sus nu ofer, sub toate aspectele, o imagine fidel a poziiei performanei
financiare i a celorlalte informaii referitoare la activitatea desfurat.
La unitile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sntii a fost formulat un numr de 50 de OPINII, din care:
- un numr de 37 de opinii adverse, deoarece nu ofer o imagine real i fidel a poziiei financiare, a performanei financiare i
a celorlalte informaii referitoare la activitatea desfurat de entitate;
- un numr de 9 opinii fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect, privind înregistrrile contabile care nu au
fost în conformitate cu normele legale în vigoare, iar inventarierea anual a patrimoniului nu s-a efectuat conform preve-
derilor legale;
- un numr de 4 opinii fr rezerve, urmare crora a fost emis un numr de 4 certificate de conformitate, concluzia fiind
c modul de administrare a patrimoniului entitilor, precum i execuia bugetului de venituri i cheltuieli sunt în concordan cu
scopul, obiectivele i atribuiile entitii i respect principiile legalitii i regularitii, eficienei, eficacitii i economicitii, si-
tuaiile financiare sunt întocmite conform cadrului de raportare financiar aplicabil în România.
Ca urmare a misiunilor desfurate la Ministerul Sntii i la 46 de uniti sanitare aflate în subordinea Ministerului Sntii a
fost emis un numr de 47 de decizii, cele emise la nivelul entitilor subordonate, fiind aduse la cunotin ordonatorului principal
de credite (MS), conform pct. 183 din Regulamentul privind organizarea i desfurarea activitilor specifice Curii de Conturi.
MINISTERUL CULTURII
Scurt prezentare
Ministerul Culturii (MC) funcioneaz în baza HG nr. 90/2010 privind organizarea i funcionarea Ministerului Culturii, cu
Ministerul Culturii, înfiinat prin reorganizarea Ministerului Culturii i Patrimoniului Naional, este organ de specialitate al administraiei
publice centrale, cu personalitate juridic, în subordinea Guvernului, care elaboreaz i asigur aplicarea strategiei i politicilor în
domeniul culturii. În activitatea sa, Ministerul Culturii asigur respectarea i promovarea libertilor i drepturilor fundamentale,
consacrate de Constituia României, precum i de tratatele i conveniile internaionale semnate i ratificate de România.
Prin bugetul Ministerului Culturii sunt finanate organele de specialitate ale administraiei publice centrale i instituiile publice
prevzute în Anexa nr. 2 la HG nr. 90/2010.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 578.060 568.689 541.117 93,61 95,15
Fonduri externe nerambursabile 0 324 225 0 69,44
Cultur, recreere i religie 0 324 225 0 69,44
Prin misiunea de audit financiar desfurat la Ministerul Culturii s-au constatat abateri i deficiene care privesc înregistrri în
evidena contabil, inventarierea patrimoniului, precum i statutul juridic i obinerea titlului de proprietate asupra unor bunuri
din domeniul public al statului, aflate în administrare, cele mai relevante dintre acestea fiind cele prezentate în continuare.
Nu au fost înregistrate în evidena contabil i nu au fost recunoscute, la momentul efecturii lor, cheltuielile cu serviciile
prestate de teri, în sum total de 674 mii lei, nefiind respectat principiul contabilitii pe baz de angajamente.

A fost supraevaluat valoarea de intrare a unor bunuri provenite din sponsorizri, cu suma de 71 mii lei, ca urmare a
calculrii i înregistrrii, în mod eronat, în valoarea acestora a taxei pe valoarea adugat.
Ministerul Culturii nu a înregistrat în evidena contabil, în contul „Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al
statului”, bunuri în sum de 26.899 mii lei, îns a înregistrat i meninut, în mod nejustificat, în acest cont bunuri, în valoare
de 3.920 mii lei, care nu sunt de aceast natur.
Aciunea de inventariere anual a patrimoniului, efectuat în anul 2013, a prezentat deficiene organizatorice i de
conformitate a unor documente.
Ministerul Culturii nu a întreprins msurile necesare în vederea clarificrii situaiei juridice i obinerii titlului de proprietate
asupra unor bunuri din domeniul public al statului aflate în administrare, evaluate la suma total de 488 mii lei, respectiv Vila
scriitorilor (fost nr. 38) i terenul aferent, în valoare de 248 mii lei, din localitatea Sovata, jud. Mure i Pavilioanele 1 i 2,
cu terenul aferent, în valoare de 240 mii lei, din Comuna Rodna Veche, judeul Bistria-Nsud.
Valoarea bunurilor proprietate public a statului, înregistrat în Inventarul centralizat al statului, nu concord cu valoarea
contabil a unor bunuri proprietate public reprezentând terenuri i cldiri, diferena fiind de 20.248 mii lei, rezultat din ree-
valuarea acestor bunuri, pentru care trebuie iniiat un proiect de act normativ în vederea actualizrii anexei la Inventarul
centralizat al statului.
Situaiile financiare, încheiate la 31.12.2013, evideniaz un debit în sum de 10.000 mii lei, reprezentând sume achitate în
avans unui artist plastic, în perioada 2008-2010, pentru realizarea unei lucrri intitulate Monumentul Marii Uniri de la 1918,
ce urma s fie montat în municipiul Arad. La baza plii nu au existat documente justificative legal întocmite, iar procesele-
verbale de recepie preliminar prezint indicii c au fost semnate formal, fr prezena membrilor comisiei la locul în care
se afla lucrarea, întrucât, conform declaraiilor autorului, aceasta se afl în China. Ministerul Culturii, ca urmare a nerealizrii
scopului pentru care a avansat sumele, în anul 2013 a acionat în judecat autorul, aciunea fiind în curs de desfurare, la
Curtea de Apel Bucureti.
anii anteriori
În urma verificrii modului de ducere la îndeplinire de ctre Ministerul Culturii a msurilor dispuse prin Deciziile Curii de Conturi
nr. 25/2013 i nr. 5/2014 s-a constatat neimplementarea urmtoarelor msuri, care vizau:
actualizarea datelor înscrise în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
întocmirea conform prevederilor legale a documentelor justificative în cazul consumului de carburant;
îndeplinirea obligaiilor privind coordonarea i controlul activitilor serviciilor deconcentrate ale ministerului;
întocmirea unui ghid de finanare specific Programului Naional de Restaurare a monumentelor istorice, care s prevad
coninutul documentaiei de propunere a unui obiectiv (monument istoric) în PNR, cât i procedurile de parcurs pentru vali-
darea finanrii acestuia;
implicarea activ în sprijinirea Muzeului Naional George Enescu în toate aciunile întreprinse de acesta pentru repunerea
pe rol a dosarului având ca obiect constatarea nulitii unui act juridic;
finalizarea verificrilor cu privire la deplasrile efectuate în scopul participrii la cursuri de pregtire profesional, stabilirea
întinderii prejudiciului creat, reinerea de la persoanele fcute rspunztoare i virarea sumelor respective la bugetul de stat;
justificarea i/sau recuperarea avansurilor în sum de 8,8 mii lei, acordate angajailor instituiei înscrise în contul „Debitori
peste 1 an”;
efectuarea unei analize a modului de fundamentare a necesarului de licene Microsoft închiriate de Ministerul Comunicaiilor
i Societii Informaionale pentru Ministerul Culturii i dispunerea msurilor care se impun în funcie de rezultatele analize;
elaborarea normelor de reevaluare a bunurilor culturale mobile i finalizarea procesului de reevaluare a tuturor bunurilor din
patrimoniul cultural naional, deinute de instituiile din subordine;
finalizarea, de ctre ordonatorul principal de credite, a demersurilor pentru amendarea corespunztoare a reglementrilor
existente în domeniul cinematografiei;
promovarea, de ctre Ministerul Culturii i Centrul Naional al Cinematografiei, a proiectelor de acte normative privind con-
trolul la operatorii economici a modului de utilizare a sprijinului financiar nerambursabil, cât i a altor proiecte privind armo-
nizarea legislaiei naionale în domeniu cu acquis-ul comunitar;
finalizarea analizei privind legalitatea încheierii de ctre Biblioteca Naional a României a contractelor/acordurilor prin care
au fost puse la dispoziia unor tere persoane spaii din imobilul „Biblioteca Naional” asupra cruia Ministerul Culturii deine
dreptul de administrare i, în consecin, dispunerea msurilor legale care se impun.
Misiunea de audit financiar s-a desfurat i la alte 2 instituii din subordinea Ministerului Culturii, i anume: Muzeul Naional
de Istorie al României i Institutul Naional al Patrimoniului, la care s-au constat urmtoarele:
La Muzeul Naional de Istorie al României:
nu s-a efectuat reevaluarea i înregistrarea la valoarea just a unor elemente patrimoniale, de natura bunurilor, aparinând
patrimoniului cultural naional mobil în înelesul Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naional mobil,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, evideniate în contul „Mobilier aparatur birotic, echipamente de
protecie a valorilor umane i materiale i alte active corporale”, în sum de 304.522 mii lei;
Pagina122

nu s-a întocmit documentaia cadastral, nefiind înscris în cartea funciar pentru toate terenurile i construciile proprie-
tatea public a statului, aflate în administrarea entitii, în valoare de 86.808 mii lei;
s-au efectuat pli în avans pentru achiziii publice în sum de 433 mii lei, fr respectarea prevederilor legale privind
instrumentele de garantare.
La Institutul Naional al Patrimoniului:
nu s-a înregistrat în evidena contabil suma de 590 mii lei, reprezentând lucrri decontate i nerealizate, pentru care este
deschis procedura insolvenei, entitatea auditat fiind înscris în tabelul preliminar al creanelor cu aceast valoare;
s-a încheiat un numr de 49 de contracte de prestri servicii cu persoane fizice, care, în mare, sunt activiti cu caracter
permanent (casierie, activitate financiar-contabil, paz etc.), specifice activitii entitii;
s-au achiziionat servicii pentru monitorizare pres/mass-media zilnic, analize de imagine instituional, strategii i orga-
nizare de evenimente în sum de 20 mii lei, în condiiile în care entitatea are organizat un Birou de relaii publice, publicaii
i petiii, cu atribuii în acest domeniu, cu un numr mediu de 5 salariai;
nu s-au actualizat datele cuprinse în Inventarul centralizat al bunurilor, care alctuiesc domeniul public al statului, referitoare
la bunurile aflate în administrarea entitii, dei au fost transmise mai multe adrese ctre Ministerul Culturii cu documentaii
pentru actualizarea acestuia, aciune nefinalizat înc.
Recomandri
9 organizarea unei evidene analitice a bunurilor din domeniul public al statului, evideniate în conturile de: terenuri, cldiri,
lucrri de art monumental, lucrri muzicale i valori muzeale, identificate ca atare prin hotrâri de guvern, i înregis-
trarea acestora în coresponden cu contul „Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului”;
9 inventarierea bunurilor i valorilor patrimoniale, precum i valorificarea rezultatelor inventarierii, conform normelor meto-
dologice aprobate prin OMFP nr. 2861/2009;
9 clarificarea situaiei juridice pentru toate bunurile aflate în administrare, prin întocmirea documentaiei cadastrale;
9 actualizarea anexei la HG nr. 1705/2006 privind Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cu valorile
rezultate din reevaluarea bunurilor aflate în administrarea ordonatorului principal i a entitilor subordonate;
9 continuarea aciunilor pentru aducerea la îndeplinire a msurilor dispuse prin Decizia nr. 25/2013 i Decizia nr. 5/2014,
astfel încât s se asigure înlturarea neregulilor cu caracter financiar-contabil constatate.
Opinia de audit
Având în vedere abaterile financiar-contabile constatate, precum i necorectarea unor erori care provin din exerciiile bugetare
anterioare, opinia de audit asupra situaiilor financiare întocmite pentru anul 2013 este o opinie advers.
MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMA

IONAL
Scurt prezentare
Ministerul pentru Societatea Informaional (MSI) a fost înfiinat prin reorganizarea Ministerului Comunicaiilor i Societii
Informaionale în baza OUG nr. 96/22.12.2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare în cadrul administraiei publice
centrale i pentru modificarea unor acte normative.
Ministerul pentru Societatea Informaional are rolul de a realiza politica Guvernului în domeniul comunicaiilor electronice,
serviciilor potale, tehnologiei informaiei i al serviciilor societii informaionale.
În subordinea Ministerului pentru Societatea Informaional se afl urmtoarele entiti:
- Centrul Naional de Management pentru Societatea Informaional (CNMSI);
- Centrul Naional „România Digital”.
În coordonarea Ministerului pentru Societatea Informaional funcioneaz urmtoarele uniti:
- Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare în Informatic - ICI Bucureti;
- Centrul Naional de Rspuns la Incidente de Securitate Cibernetic - CERT-RO.
Unitile la care Ministerul pentru Societatea Informaional îndeplinete atribuiile pe care statul român le are în calitate de
acionar sunt:
- Compania Naional „Pota Român” - SA;
- Societatea Naional de Radiocomunicaii - SA;
- Societatea Comercial „Romtelecom” - SA

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 201.887 159.954 149.697 74,15 93,59
Cercetare fundamental i cercetare-dezvoltare 1.710 665 662 38,71 99,55
Comunicaii 200.177 159.289 149.035 74,45 93,56
Cercetare fundamental i cercetare-dezvoltare 1.710 665 662 38,71 99,55
Comunicaii 197.476 156.055 149.035 75,47 95,50
Comunicaii 2.701 3.234 0 0,00 0,00
Nu au fost efectuate toate demersurile legale pentru recuperarea, de la SC ROMTELECOM SA, a debitului în sum de 672
mii lei, reprezentând contravaloarea unor materiale aparinând MSI i predate în custodia acestei societi;
Nerespectarea, în totalitate, a prevederilor legale privind inventarierea general a patrimoniului MCSI, nefiind inventariate la
data de 31.12.2013 imobilizrile financiare (aciunile deinute la societi comerciale i/sau societi naionale);
¦ În timpul misiunii de audit, abaterea a fost remediat prin inventarierea aciunilor deinute de Statul Român prin Ministerul
pentru Societatea Informaional la SN Radiocomunicaii, CN Pota Român SA i SC Romtelecom SA.
Decontarea unor cheltuieli de deplasare fr s existe documentele care s justifice necesitatea i oportunitatea deplasrii.
În anul 2013, ministerul a achiziionat servicii de consultan tehnic în valoare de 226 mii lei, prin 3 contracte de servicii, în
condiiile în care obiectul acestor contracte se regsete i în atribuiile de serviciu ale personalului MSI încadrat la Direcia
General pentru Politici i Programe în Domeniul Societii Informaionale.
anii anteriori
Conturi a României nr. 15/2013, emis în urma verificrii exerciiului financiar 2012.
Dintre cele 11 msuri dispuse, au fost duse la îndeplinire 7, o msur a fost anulat prin Sentina nr. 1720/30.05.2014 pronunat
în Dosarul nr. 474/2/2014 de ctre Curtea de Apel Bucureti, iar 3 msuri au fost duse la îndeplinire parial.
Msurile dispuse prin Decizia nr. 15/2013, implementate de entitate, au vizat:
verificarea valabilitii garaniilor de bun execuie i înregistrarea acestora în contabilitate;
respectarea prevederilor legale în materia achiziiilor publice i înregistrarea corect a cheltuielilor în contabilitate
dup natura lor;
analizarea vechimii sumelor înregistrate în soldul contului „Debitori sub un an” i corectarea erorilor constatate, astfel
încât situaiile financiare încheiate la 31.12.2013 s reflecte realitatea sumelor înscrise în contul menionat;
actualizarea corespunztoare a garaniilor gestionare în funcie de schimbrile intervenite în salariile tarifare ale
gestionarilor, precum i în specificul i valoarea bunurilor gestionate;
corectarea deficienelor identificate în ceea ce privete organizarea i desfurarea inventarierii, în vederea res-
pectrii prevederilor legale privind procedurile inventarierii i asigurrii unei imagini exacte a patrimoniului entitii;
finalizarea recepionrii portalului e-România 2, în condiiile calitative prevzute de contractul nr. 105/2010, predarea
în gestiunea Comisiei de monitorizare a proiectului e-România 2 a documentaiei aferente etapei nr. 6, reprezentând
„Predare documentaie i instruire”, calcularea i perceperea de la furnizorul SC Omnilogic SRL a penalitilor de
întârziere aferente fiecrei etape nerealizate din contract pân la finalizarea proiectului;
adaptarea fr costuri suplimentare a documentaiei recepionate în data de 22.10.2010, constând în manuale,
ghiduri, planuri de testare a funcionalitilor care au fost aduse pân în prezent portalului e-România 2. De
asemenea, MSI se va asigura ca i instruirea ulterioar a personalului s se realizeze fr costuri suplimentare;
stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului MSI, reprezentând cheltuieli de transport i diurn efectuate pentru
deplasri interne i recuperarea acestuia de la persoanele beneficiare/rspunztoare;
recuperarea/reconstituirea activului fix necorporal „Strategie de brand”.
Implementarea msurilor dispuse ca urmare a auditului financiar anterior a avut un impact pozitiv în bugetul instituiei pe anul
2013, în procesul de achiziii de bunuri i servicii, în modul de gestionare i înregistrare a bunurilor aflate în patrimoniul entitii
i asupra acurateei situaiilor financiare la 31.12.2013.
Recomandri
9 stabilirea cu certitudine a valorii de înlocuire a bunurilor care fac obiectul custodiei, reprezentând cabluri i ambalaje din
rezerva de mobilizare, aflate la SC Romtelecom SA i constatate lips, având în vedere c valoarea acestora în sum
Pagina124

de 672 mii lei a fost propus ca valoare de înlocuire de ctre SC Romtelecom SA i acceptat de MSI fr a exista
certitudinea asupra exactitii acestei valori atestate de o persoan autorizat. Totodat, vor fi efectuate toate
demersurile, inclusiv acionarea în instan, pentru recuperarea debitului de la SC Romtelecom SA i virarea la bugetul
de stat;
9 efectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale ale instituiei în conformitate cu prevederile OMFP nr. 2861/2009
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii i valorificarea rezultatelor inventarierii potrivit normelor legale;
9 se va analiza necesitatea i oportunitatea contractelor existente pentru achiziia de servicii de consultan tehnic, men-
inându-se în continuare numai cele strict necesare i doar în cazurile în care activitile respective nu pot fi realizate de
ctre salariaii proprii;
9 decontarea cheltuielilor pentru deplasri s fie aprobat doar în cazurile justificate, pentru acele activiti care fac
obiectul atribuiilor de serviciu ale personalului MSI i pe baza tuturor documentelor justificative prevzute de lege i
reglementrile interne.
Opinia de audit
Ca urmare a constatrii de abateri de la legalitate i regularitate, identificate în urma misiunii de audit financiar a contului de
execuie pe anul 2013, precum i a faptului c msurile dispuse în auditurile anterioare nu au fost implementate, afectând
situaiile financiare ale anului auditat, s-a exprimat opinie advers.
MINISTERUL PUBLIC
Scurt prezentare
Ministerul Public (MP) este parte component a autoritii judectoreti, atribuiile sale fiind prevzute în Constituia României
i în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, conform creia
„Ministerul Public reprezint interesele generale ale societii i apr ordinea de drept, precum i drepturile i libertile
cetenilor”.
În cadrul Ministerului Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie funcioneaz urmtoarele entiti:
Direcia Naional Anticorupie – structur autonom în cadrul Ministerului Public,
Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism,
Parchetele de pe lâng curile de apel, respectiv 15 ordonatori secundari de credite,
Parchetele de pe lâng tribunale, respectiv 42 de ordonatori teriari de credite,
Parchetele de pe lâng tribunalele pentru minori i familie i parchetele de pe lâng judectorii, entiti fr personalitate juridic.
- mii lei -

Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 654.883 762.479 755.380 115,35 99,07
Dup cum rezult din datele prezentate din tabelul de mai sus, Ministerul Public a realizat execuia creditelor bugetare definitive
aprobate la capitolul Ordine public i siguran naional în procent de 99,3%. Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor
este deinut de cheltuielile de personal (91,6%).
Plile efectuate s-au încadrat în limitele creditelor definitive aprobate, a angajamentelor bugetare i legale, neînregistrându-se
depiri ale acestora.

Curtea de Conturi a desfurat la Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie misiuni de audit
financiar asupra situaiilor financiare încheiate la 31 decembrie 2013, constatându-se urmtoarele:
Derularea contractelor de prestri servicii privind mentenana softului SIMEC, soft achiziionat la nivelul ordonatorului
principal de credite pentru care acesta a achiziionat servicii de mentenan i suport tehnic, iar ordonatorii secundari i

teriari de credite, utilizatori ai softului SIMEC, au încheiat la rândul lor, cu acelai furnizor, atât în anul 2012 cât i în anul
2013, unele parchete chiar în perioada de garanie de un an, Contracte de prestri servicii, având acelai obiect.
În condiiile în care MP - PICCJ a contractat aceste servicii ca urmare a achiziionrii softului, care asigur integrarea datelor
la nivelul ordonatorilor principal i secundari, în vederea consolidrii acestora, furnizorul avea obligaia de a asigura
mentenana i suportul tehnic pentru toi utilizatorii.
Faptul c la nivelul MP - PICCJ nu a fost monitorizat modul în care furnizorul i-a îndeplinit obligaiile contractuale a condus la
plata, de ctre ordonatorii secundari i teriari, a sumei de 1.624 mii lei, ctre acelai furnizor, pentru servicii deja contractate i
pltite de MP - PICCJ.
MP - PICCJ, dei a confirmat constatrile echipei de audit, a formulat obieciuni, dar, ulterior, Comisia de soluionare a
contestaiilor a respins aceast contestaie fa de msura din decizie, prin care s-a dispus extinderea verificrii la nivelul
ordonatorului principal de credite asupra tuturor contractelor încheiate de parchete, având ca obiect softul SIMEC (asisten
tehnic, integrare, mentenan etc.) în ceea ce privete:
modul de îndeplinire a obligaiilor contractuale ale furnizorului ctre toi ordonatorii de credite,
identificarea acelor servicii prestate pentru care s-au efectuat pli la nivelul ordonatorilor secundari i teriari în condiiile
în care serviciile au fost deja contractate i pltite de MP - PICCJ, inclusiv în perioada de garanie, cuantificarea acestora i
regularizarea/recuperarea sumelor, dup caz.
Calculul contribuiilor de asigurri sociale, aferente drepturilor salariale, acordate în baza sentinelor judectoreti, nu s-a
efectuat conform normelor legale în vigoare, întrucât sumele respective nu au fost defalcate pe perioadele la care se refer,
nu au fost utilizate cotele de contribuii de asigurri sociale în vigoare în acea perioad i nu au fost depuse declaraii
rectificative. Totodat, s-a constatat c sistemul informatic al MP - PICCJ nu ofer în prezent posibilitatea defalcrii sumelor
pe perioadele la care se refer i generarea declaraiilor rectificative aferente, existând numai posibilitatea vizualizrii bazei
de date, nu i a calculului efectiv de salarii pentru aceste perioade, dei conform actelor normative în vigoare ar fi trebuit s
existe în orice moment posibilitatea reconstituirii bazei de date.
Situaii similare au fost constatate i la Parchetele de pe lâng Curile de apel Craiova i Ploieti.
În susinerea constatrii a fost considerat i punctul de vedere al Ministerului Finanelor Publice - ANAF, i anume: ”pentru
corectarea contribuiilor sociale i a stagiilor de cotizare se întocmete o declaraie rectificativ pentru fiecare perioad pentru
care au fost acordate drepturile bneti pltite în baza unor hotrâri judectoreti rmase definitive i irevocabile”.
Dei cu ocazia concilierii nu au rmas probleme în divergen, conducerea Ministerului Public a formulat contestaie fa de
msura din decizie.
Rspunsul entitii
Atât în obieciuni, cât i în contestaia formulat, conducerea entitii consider concluziile echipei de audit, prin care se
recomand respectarea prevederilor art. 296^18 alin. (5), pct. 27 i 28 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal,
aprobate prin HG nr. 44/2004, …..ca neputând fi aplicate… ele excedând cadrului legal în aplicarea cruia au fost emise.
Punctul de vedere al Curii de Conturi fa de aceste afirmaii este c normele în cauz sunt în vigoare, nefcând obiectul unei
aciuni în faa instanei de contencios administrativ, singura competent s se pronune cu privire la legalitatea dispoziiilor
legale pe care le conin, în raport cu actele normative cu for juridic superioar, fiind deci pe deplin aplicabile i obligatorii.
Contestaia formulat de ctre conducerea entitii a fost respins de Comisia de soluionare a contestaiilor, iar ulterior
entitatea s-a adresat instanei.
Ca urmare a aciunilor de verificare efectuate la unele entiti subordonate, respectiv Parchetul de pe lâng Curtea de Apel
Craiova i Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Ploieti a rezultat c:
nu a fost reinut i virat, în toate cazurile, contribuia pentru asigurrile de omaj, aferent sumelor reprezentând salarii
sau diferene de salarii, stabilite în baza unor hotrâri judectoreti rmase definitive i irevocabile, inclusiv în cazul fotilor
salariai, în prezent pensionari;
nu a fost reinut i virat impozitul i contribuiile datorate bugetului asigurrilor sociale, aferente sumelor reprezentând con-
travaloarea medicamentelor decontate personalului auxiliar de specialitate i grefierilor.
¦ În timpul misiunii de audit la nivelul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Ploieti au fost luate msuri în sensul
refacerii calculelor în vederea reinerii contribuiei pentru omaj pentru anii 2012 i 2013. De asemenea, au fost virate pe
destinaii impozitul i contribuiile de asigurri sociale.
nu s-a elaborat monografia contabil, precum i setul de politici contabile, în conformitate cu reglementrile contabile în vigoare.
¦ Deficiena a fost înlturat în timpul misiunii de audit prin emiterea ordinelor Procurorului General al României prin care
s-a aprobat Planul unitar de conturi pentru Ministerul Public, Monografia Contabil i Manualul de politici contabile.
nu a fost analizat soldul contului „Debitori diveri”, astfel c, urmare a derulrii unui proiect european, în care Ministerul
Public a fost coordonator, având 9 beneficiari/parteneri s-au constatat diferene între sumele înregistrate în contabilitatea
entitii i cele transmise finanatorului, în valoare de 1.137 mii lei. De asemenea, unele analitice ale contului „Debitori”
figureaz la finele anului 2013 cu solduri provenite din anii 2006, respectiv 2009, fr a fi efectuate demersuri de recuperare
a acestora.
¦ În timpul misiunii de audit au fost iniiate msuri în vederea clarificrii sumelor.
Pagina126

principiile i practicile managementului nu au asigurat minimizarea costului resurselor alocate în cazul unui proiect realizat
cu fonduri externe nerambursabile, astfel c au fost efectuate cheltuieli din bugetul de stat în sum de 146 mii lei,
reprezentând majorarea de pân la 25 de clase de salarizare suplimentare, pentru personalul care s-a ocupat de derularea
fondurilor europene, în condiiile în care suma se putea suporta din fonduri externe nerambursabile, ca i cheltuial eligibil.
Nefiind cuprins în bugetul Proiectului, aceast cheltuial a fost suportat din bugetul de stat.
Rspunsul entitii
„Valoarea unui grant este destul de mic, iar cererea de proiect trebuie s se concentreze strict pe activiti i coninut,
stimularea personalului care particip la implementare având o importan secundar. Dac, spre exemplu, dintr-un proiect
de 200.000 euro, 30-40.000 (20%) euro ar fi alocai pentru plata sporurilor echipei de implementare, resursele disponibile
pentru atingerea obiectivelor proiectului s-ar diminua considerabil, iar numrul activitilor i celor care beneficiaz de pe
urma lor ar scdea... Analizând aplicaiile trimise de instituiile cu care concurm în cadrul cererilor de proiecte, am constatat
c nicio instituie public din Europa nu a prevzut cheltuieli de stimulare financiar a personalului însrcinat cu
managementul proiectului. Întregul buget al proiectului este alocat aciunilor de impact, motivarea personalului fiind
considerat de ctre aplicani o chestiune de responsabilitate naional... Coroborare cu practicile de lucru ale partenerilor
de proiect strini. În momentul programrii cererii de finanare, niciun partener strin nu solicit cheltuieli de stimulare
financiar pentru personalul implicat în proiect. Am decis s respectm aceast cutum i s alocm bugetul proiectului
activitilor propriu-zise”.
Recomandri
9 extinderea în termenul legal de prescripie, la toi ordonatorii secundari i teriari ai Ministerului Public - Parchetul de pe
lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie, a verificrii calculului, reinerii i virrii contribuiei pentru asigurrile de omaj,
aferent sumelor reprezentând salarii sau diferene de salarii stabilite în baza unor hotrâri judectoreti rmase definitive i
irevocabile, inclusiv în cazul fotilor salariai, în prezent pensionari, precum i impozitului pe venit i contribuiilor datorate
bugetului asigurrilor sociale, aferente sumelor reprezentând contravaloarea medicamentelor decontate personalului auxiliar
de specialitate i grefierilor;
9 cuprinderea, în bugetele proiectelor cu finanare extern nerambursabil, a tuturor cheltuielilor considerate eligibile de ctre
finanator, astfel încât s se asigure o bun gestionare a fondurilor publice.
Prin decizia emis au fost dispuse msuri care s conduc la înlturarea deficienelor constatate, dou msuri fiind contestate
i respinse de Comisia de soluionare a contestaiilor, organizat la nivelul Curii de Conturi, iar, ulterior, împotriva unei msuri a
fost formulat contestaie în instan.
anii anteriori
Cu ocazia misiunii de audit financiar a fost verificat i modul de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin Decizia nr.
8/03.07.2013. Astfel, prin decizie au fost dispuse opt msuri din care ase au fost implementate, iar dou nu au fost implementate,
rezultând un grad de implementare de 75%.
Prin implementarea msurilor s-a asigurat:
organizarea corespunztoare a activitii de audit public intern atât la nivelul parchetelor de pe lâng curile de apel, cât i la
nivelul Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie, conform prevederilor legale. Astfel, auditorii publici interni
de la parchetele de pe lâng curile de apel au fost numii în aceeai funcie la Direcia de audit public intern din cadrul
Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie, ceea ce asigur verificarea atât la parchetul curii de apel unde îi
au sediul, cât i la parchetele din subordinea acestuia; au fost suplimentate posturile Direciei de audit, astfel încât ca urmare
a organizrii concursului pentru ocuparea posturilor vacante s se asigure numrul suficient de auditori publici interni care s
asigure auditarea la cel puin trei ani a activitilor; s-a aprobat trecerea în coordonarea direct a procurorului general al
Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie a compartimentului de audit public intern.
îmbuntirea managementului în ceea ce privete implementarea standardelor de control intern/managerial, prin
implementarea standardelor Funcii sensibile i Ipoteze, reevaluri, actualizarea Cartei auditului intern, a Normelor
metodologice i a procedurilor specifice activitii de audit intern; intrarea în legalitate în ceea ce privete respectarea
prevederilor art. (5) i (6) din OG nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial i controlul financiar preventiv prin emiterea
Ordinului privind desemnarea persoanelor care exercit controlul financiar preventiv propriu în Ministerul Public - Parchetul
de pe lâng Înalta Curte de Casaie i Justiie, stabilindu-se i limitele de competen valoric pentru persoanele desemnate,
precum i în ceea ce privete organizarea, desfurarea i asigurarea continuitii activitii de control financiar preventiv
propriu în cadrul MP - PICCJ, fiind emise i aprobate norme i proceduri în acest sens.
îmbuntirea activitii direciei de resurse umane în ceea ce privete stabilirea corect a drepturilor salariale ale
personalului, precum i elaborarea i implementarea procedurilor de control intern i a celor specifice activitii Seciei de
Resurse Umane.
Nu au fost implementate msurile privind:
- utilizarea sistemului informatic integrat din cadrul PICCJ, în activitatea de control financiar preventiv propriu, în vederea
realizrii unor raportri corecte în ceea ce privete activitatea de control financiar preventiv propriu.

- iniierea demersurilor legale pentru punerea de acord a actelor normative care reglementeaz activitatea DNA i DIICOT cu
prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, precum i a celor din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar,
care reglementeaz activitatea Seciei Parchetelor Militare în vederea înlturrii inadvertenelor dintre prevederile acestora.
Cauzele neimplementrii msurilor au fost:
x sistemul informatic utilizat în prezent la nivelul Ministerului Public nu ofer posibilitatea integrrii tuturor operaiunilor supuse
vizei de CFPP. Întrucât legislaia în vigoare nu prevede obligaia inerii unei evidene electronice în cazul activitii de control
financiar preventiv propriu, pentru msura neimplementat nu s-au dispus msuri printr-o nou decizie.
x au fost invocate unele interpretri ale actelor normative, iar în condiiile în care aspectele privind unele inadvertene
legislative au fost cuprinse în Raportul public al Curii de Conturi pe anul 2012, fiind aduse deci la cunotina legislativului,
nu s-au dispus msuri printr-o nou decizie.
Opinia de audit
Având în vedere c valoarea total a erorilor/abaterilor de la legalitate i regularitate constatate nu depete pragul de
semnificaie, echipa de audit a formulat opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect asupra situaiilor
financiare întocmite i raportate pentru anul 2013 de ctre Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casaie i
Justiie, iar în cazul Parchetului de pe lâng Tribunalul Bucureti a fost emis certificatul de conformitate.
AGEN
IA NA
IONAL DE INTEGRITATE
Scurt prezentare
Agenia Naional de Integritate (ANI) are ca scop asigurarea integritii în exercitarea demnitilor i a funciilor publice,
precum i prevenirea corupiei instituionale prin exercitarea de responsabiliti în evaluarea declaraiilor de avere, a datelor i
informaiilor privind averea, precum i a modificrilor patrimoniale intervenite, a incompatibilitilor i a conflictelor de interese
poteniale în care se pot afla persoanele prevzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010, pe perioada îndeplinirii funciilor i
demnitilor publice.
- mii lei -
Prevederi/
Prevederi/ % fa de % fa de
Credite Pli
Denumire indicator Credite prevederi/ prevederi/
bugetare efectuate
bugetare iniiale Credite iniiale Credite definitive
definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 27.195 29.787 24.495 90,07 82,23
Agenia Naional de Integritate, în urma realizrii misiunii de audit financiar asupra situaiilor financiare, întocmite pentru
exerciiul bugetar al anului 2013, nu au fost constatate abateri semnificative care, prin natur i coninut, s influeneze
acurateea datelor reflectate în situaiile financiare.
Opinia de audit
Pe baza concluziilor formulate de auditorii publici externi în urma examinrii situaiilor financiare întocmite de ctre Agenia
Naional de Integritate pentru exerciiul bugetar al anului 2013, a fost exprimat opinie fr rezerve, context care a determinat
emiterea certificatului de conformitate pentru activitatea auditat.
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMA

II
Scurt prezentare
Atribuiile Serviciului Român de Informaii (SRI) sunt prevzute în Legea nr. 14/1992 i constau în:
- desfoar activiti de culegere, verificare i valorificare a informaiilor necesare pentru cunoaterea, prevenirea i
contracararea oricror aciuni care constituie, potrivit legii, ameninri la adresa siguranei naionale a României;
- asigur aprarea secretului de stat i prevenirea scurgerii de informaii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate;
- acioneaz pentru descoperirea i contracararea aciunilor de iniiere, organizare sau constituire pe teritoriul României a
unor structuri informative care pot aduce atingere siguranei naionale, a activitilor de aderare la acestea sau de sprijinire a
Pagina128

lor în orice mod, de confecionare, deinere sau folosire ilegal de mijloace de interceptare a comunicaiilor, precum i de
culegere i transmitere de informaii cu caracter secret sau confidenial;
- execut activiti informative i tehnice de prevenire i combatere a terorismului, respectiv intervenia antiterorist/
contraterorist asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriti, în scopul capturrii sau anihilrii acestora, eliberrii
ostaticilor i restabilirii ordinii legale;
- asigur protecia antiterorist a demnitarilor români i strini, precum i a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite
de Consiliul Suprem de Aprare a rii i concur la realizarea proteciei antiteroriste a demnitarilor gardai de Serviciul de
Protecie i Paz, în situaia în care acetia sunt vizai de ameninri cu acte de terorism;
- verific i ofer date cu privire la persoanele care urmeaz s ocupe funcii în instituii publice, regii autonome sau societi
comerciale, ce presupun accesul la informaii i activiti cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate,
la cererea conductorului respectivei instituii;
- acord asisten de specialitate pentru aprarea secretelor aflate în posesia persoanelor fizice i juridice din sectorul privat,
care execut comenzi pentru stat i pentru prevenirea scurgerii de date sau informaii ce nu pot fi aduse la cunotina
publicului, la cererea acestora;
- organizeaz i execut transportul corespondenei oficiale cu caracter secret de stat pe întreg teritoriul României.

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 1.043.466 1.111.510 1.103.999 105,80 99,32
Învmânt 27.530 27.394 25.274 91,81 92,26
Învmânt 20.162 20.026 19.834 98,37 99,04
Ordine public i siguran naional 4.500 4.500 60 1,33 1,33
Învmânt 7.368 7.368 5.440 73,83 73,83
Din analiza informaiilor cuprinse în probele de audit, suficiente i adecvate, rezultate ca urmare a aplicrii procedurilor de audit,
s-a obinut asigurarea c modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i execuia bugetului
Serviciului Român de Informaii sunt în concordan cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele normative prin care a
fost înfiinat entitatea verificat i respect principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii.
Opinia de audit
Pentru Serviciul Român de Informaii, auditorii publici externi au formulat opinie favorabil i, în consecin, Curtea de
Conturi a emis certificat de conformitate.
SERVICIUL DE INFORMA
II EXTERNE
Scurt prezentare
Serviciul de Informaii Externe (SIE) este instituia de stat specializat în domeniul informaiilor externe privind sigurana
naional, aprarea României i a intereselor sale.
Atribuiile SIE, reglementate de Legea nr. 1/1998 sunt:
- culegerea de informaii cu relevan pentru securitatea naional a României;
- avertizarea timpurie asupra riscurilor i ameninrilor la adresa României;
- realizarea de evaluri strategice ale mediului internaional de securitate;
- desfurarea de operaiuni pentru aprarea, sprijinirea i promovarea intereselor naionale;
SIE nu are în subordine entiti care s aib calitatea de ordonator de credite, secundar sau teriar.

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 182.615 196.715 196.570 107,64 99,93
Serviciului de Informaii Externe sunt în concordan cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele normative prin care
a fost înfiinat entitatea verificat i respect principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii.
Opinia de audit
Pentru Serviciul de Informaii Externe, auditorii publici externi au formulat opinie favorabil i, în consecin, Curtea de
SERVICIUL DE PROTEC
IE I PAZ
Scurt prezentare
Serviciul de Protecie i Paz (SPP) are atribuii în ceea ce privete sigurana naional, precum i în asigurarea proteciei
demnitarilor români, a demnitarilor strini pe timpul ederii lor în România, a familiilor acestora, dar i în asigurarea pazei
sediilor de lucru i a reedinelor acestora.
SPP nu are în subordine entiti care s aib calitatea de ordonator de credite, secundar sau teriar.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 191.413 188.377 188.002 98,22 99,80
Total cheltuieli din venituri proprii 135 135 0 0,00 0,00
Ordine public i siguran naional 135 135 0 0,00 0,00
Serviciului de Protecie i Paz sunt în concordan cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele normative prin care a
fost înfiinat entitatea verificat i respect principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii.
Opinia de audit
Pentru Serviciul de Protecie i Paz, auditorii publici externi au formulat opinie favorabil i, în consecin, Curtea de
Pagina130

SERVICIUL DE TELECOMUNICA
II SPECIALE
Scurt prezentare
Serviciul de Telecomunicaii Speciale (STS) este organul central de specialitate, cu personalitate juridic, ce organizeaz i
coordoneaz activitile în domeniul telecomunicaiilor speciale pentru autoritile publice din Romania i ali utilizatori prevzui
de lege. Instituia are structur militar i face parte din sistemul naional de aprare.
Telecomunicaiile speciale reprezint transmisii, emisii sau recepii de semne, semnale, scrieri, imagini, sunete sau informaii de
orice natur prin fir, radio, sistem optic sau prin alte sisteme electromagnetice pentru utilizatori aprobai prin lege.
Telecomunicaiile speciale se caracterizeaz printr-un grad înalt de protecie i confidenialitate. Activitatea Serviciului de
Telecomunicaii Speciale este organizat i coordonat de Consiliul Suprem de Aprare a rii. Controlul asupra activitii
instituiei se exercit de ctre Parlamentul României, prin comisiile pentru aprare, ordine public i siguran naional ale
celor dou Camere.
STS are în subordine entiti care au calitatea de ordonator teriar de credite i entiti fr personalitate juridic.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 248.494 254.890 254.712 102,50 99,93
Ordine public i siguran naional 70 70 14 20,00 20,00
Serviciului de Telecomunicaii Speciale sunt în concordan cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele normative
prin care a fost înfiinat entitatea verificat i respect principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii.
Opinia de audit
Pentru Serviciul de Telecomunicaii Speciale, auditorii publici externi au formulat opinie favorabil i, în consecin, Curtea
de Conturi a emis certificat de conformitate a conturilor examinate.
MINISTERUL ECONOMIEI
Scurt prezentare
Ministerul Economiei (ME), în anul 2013, a funcionat ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, în subordinea
Guvernului, în baza HG nr. 1.634/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri i
a HG nr. 47/2013 privind organizarea i funcionarea Ministerului Economiei, modificat i completat de HG nr. 431/2013.
Ministrul Economiei este ordonator principal de credite i îndeplinete atribuiile generale prevzute la art. 53 alin. (1) din Legea
nr. 90/2001 privind organizarea i funcionarea Guvernului României i a ministerelor, cu modificrile i completrile ulterioare.
Misiunea de audit a vizat situaiile financiare ale anului 2013 ale administraiei centrale ale ministerului.
Au fost, de asemenea, programate i efectuate misiuni de audit financiar la alte 6 entiti aflate în subordinea/coordonarea
Ministerului Economiei:
- Departamentul de Energie;
- Departamentul pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediu de Afaceri i Turism;
- Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor;
- Biroul Român de Metrologie Legal;
- Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie;
- Oficiul de Compensare pentru Achiziii de Tehnic Special.

- mii lei -
% fa de % fa de
Credite Credite Pli
iniiale definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 1.264.991 1.225.732 875.557 69,21 71,43
Alte servicii publice generale 11 0 0 0,00 0
Combustibili i energie 177.000 167.053 162.861 92,01 97,49
Industria extractiv, prelucrtoare i construcii 232.520 253.280 131.639 56,61 51,97
Cheltuieli - buget de stat 1.164.991 1.125.732 871.440 74,80 77,41
Alte servicii publice generale 11 0 0 0,00 0
Combustibili i energie 177.000 167.053 162.861 92,01 97,49

Observaiile se refer la unele abateri i deficiene constatate. Dintre acestea exemplificm:
nerespectarea prevederilor legale privind fundamentarea cheltuielilor în buget, prin nefundamentarea cheltuielilor pe baza
actelor normative specifice fiecrui domeniu de activitate, dup cum urmeaz:
- în domeniul politicilor industriale, fr a se efectua o fundamentare a necesarului de fonduri de la bugetul de stat, pe
elemente de cost i pe activitile prevzute în HG nr. 643/1999, au fost alocate credite bugetare în sum de 3.600 mii
lei, pentru cheltuieli efectuate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrrilor de construcii-montaj la
Combinatul minier de îmbogire a minereurilor acide cu coninut de fier de la Krivoi Rog – Ucraina, în baza conveniilor
încheiate, contrar prevederilor Legii nr. 500/2002 i Scrisorii-cadru nr. 351.624/31.05.2012;
- în domeniul industriei de aprare, fr a se efectua o fundamentare pentru fiecare operator economic din industria de
aprare, privind acoperirea drepturilor salariale i a contribuiilor de asigurri sociale datorate, au fost alocate credite
bugetare în sum de 38.500 mii lei, contrar prevederilor Legii nr. 500/2002, i Scrisorii-cadru nr. 351.624/31.05.2012;
nerespectarea prevederilor legale privind evidenierea creanelor, prin neevidenierea unei creane, în sum de 20.197 mii
lei, reprezentând fonduri alocate de la bugetul de stat, utilizate pentru rambursarea unui credit extern, contractat de minister
în baza HG nr. 795/2002 i utilizat de SC Termoelectrica SA pentru realizarea investiiei de Reabilitare a Grupului nr. 4 de
150 MW din Centrala Electric de Termoficare Paroeni, în condiiile în care, rambursarea creditelor externe intra în sarcina
SC Termoelectrica SA;
Pentru plile efectuate în anul 2013, în sum de 20.197 mii lei (17.941 mii lei pentru rambursarea ratelor scadente i 2.256 mii
lei pentru plata de dobânzi i comisioane bancare), Ministerul Energiei nu a constituit i nu a înregistrat în contabilitate dreptul
de crean fa de SC Termoelectrica SA, fiind înregistrat ca o cheltuial efectuat pentru activitatea proprie a instituiei;
¦ În timpul i ca urmare a misiunii de audit au fost evideniate în contabilitate creane în sum de 20.197 mii lei, acest
drept de crean fiind transmis Departamentului pentru Energie, pentru urmrire i recuperare.
nerespectarea prevederilor legale privind evidenierea aciunilor, ca aport al statului român, în capitalul social al unor
societi/companii naionale.
Ministerul Economiei, la data de 31.12.2013, avea evideniate în contabilitate aciuni (titluri de participare) ca aport al statului
român la capitalul social al unor societi comerciale, societi/companii naionale, în valoare de 17.196.641 mii lei, din care:
aciuni în valoare de 1.203.292 mii lei la entiti la care nu mai are calitatea de acionar, respectiv la Fondul Român de
Contragarantare SA i Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici i Mijlocii SA, având în vedere
c la aceste entiti calitatea de acionar este deinut de Ministerul Finanelor, în temeiul art. 20 din Legea nr. 71/ 2013.
nerecuperarea dividendelor, în sum de 37.599 mii lei, cuvenite statului român, din profitul net înregistrat de SNTGN
TRANSGAZ SA, corespunztor aportului deinut în anul 2012, ca urmare a repartizrii dividendelor cuvenite Ministerului
Economiei – OPSPI, în funcie de noua structur a acionariatului, dup vânzarea unui pachet de aciuni în anul 2013;
efectuarea de pli, în sum de 17 mii lei (servicii juridice i servicii de natur financiar-contabil), pentru cheltuieli fr baz
legal, respectiv pentru cheltuieli neprevzute prin Convenia nr. 83/2013 încheiat cu SC Arcif SA a se efectua pentru
Krivoi Rog – Ucraina;
Pagina132

efectuarea de cheltuieli fr baz legal, prin acordarea de ajutoare de minimis, în sum de 170 mii lei, pentru entiti ce nu
îndeplineau condiiile legale de participare la târguri i misiuni economice internaionale, cu finanare de la bugetul de stat,
dup cum urmeaz:
pentru participarea la târgul internaional Biofach Baltimore, SUA, desfurat în perioada 26-28.09.2013, s-a acordat un
ajutor de minimis, în sum de 31 mii lei, pentru participarea la eveniment a unei societi cu capital privat, în condiiile în
care aceasta nu avea prevzut în obiectul de activitate: operaiuni de export i, prin urmare, nu avea un nomenclator
propriu de export i un produs care s fie de concepie i/sau marc proprie;
pentru participarea la târgul internaional „Barcelona Bridal Week/Novia Espana Pasarela Gaudi”, de la Barcelona,
desfurat în perioada 03-05.05.2013, s-a acordat un ajutor de minimis, în sum de 56 mii lei, pentru participarea la
eveniment a 2 societi cu capital privat în condiiile în care, aceste entiti comercializeaz produse sub aceeai
marc/brand, au sediul social la aceeai adres i au aceiai asociai;
pentru participarea la târgul internaional „Fashion Industry”, de la Sankt Petersburg, Federaia Rus, desfurat în
perioada 14-17.03.2013, s-a acordat un ajutor de minimis, în sum de 53 mii lei, pentru participarea la eveniment, în
condiiile în care aceast entitate nu avea înregistrate la Registrul Comerului activiti pe profilul târgului;
pentru participarea la misiunea economic în Kazahstan de la Almata, desfurat în perioada 13-18.04.2013, s-a
acordat un ajutor de minimis în sum de 30 mii lei, pentru participarea la eveniment a unei societi cu capital privat, în
condiiile în care aceast entitate nu avea înregistrate la Registrul Comerului, activiti pe profilul târgului, iar produsele
ce urmau a fi exportate sub marca Jai Dam nu sunt de concepie i/sau marc proprie.
nerespectarea cerinelor stabilite prin Caietele de sarcini de ctre societatea organizatoare.
În conformitate cu prevederile art. 2 din Anexa la HG nr. 296/2007, selectarea societilor organizatoare de târguri i expoziii
internaionale se efectueaz pe baza Caietelor de sarcini, elaborate de MECMA.
Societatea organizatoare, în baza contractelor încheiate cu Ministerul Economiei, fr a ine seama de cerinele caietelor de
sarcini (anexe la contracte), pentru realizarea serviciilor contractate, a subcontractat servicii în valoare de 789 mii lei, unor
societi cu capital privat care aveau un asociat comun. Prin aceste societi a achiziionat servicii (de transport rutier, de
amenajare/dezafectare stand, de publicitate) în subcontractare, la preuri supraevaluate, în condiiile în care, aceleai servicii
au fost achiziionate de aceiai societate de la acelai furnizor, în acelai an la preuri mult mai mici. În aceste condiii au fost
efectuate pli în sum de 196 mii lei.
Rspunsul entitii
Ministerul Economiei a contestat Decizia Curii de Conturi.
efectuarea de pli, în sum de 125 mii lei, pentru servicii achiziionate la preuri mai mari decât cele contractate, prin
decontarea sumei de 132 mii lei pentru „amenajare standuri (manechine, capete stilizate, steamere etc).” la târgul
internaional “TRANOI”, de la Paris, Frana, în condiiile în care în devizul-ofert care a stat la baza atribuirii contractului
pentru acest serviciu a fost prevzut suma de 7 mii lei.
Rspunsul entitii
Prin Contestaia formulat la Decizia Curii de Conturi, Ministerul Economiei a invocat faptul c suma achitat în cuantum de
132 mii lei s-a încadrat în valoarea maxim pentru capitolul de cheltuieli privind organizarea evenimentului extern.
efectuarea de cheltuieli nelegale, în sum de 45 mii lei, reprezentând servicii efectuate pentru participani care nu
îndeplinesc condiiile de eligibilitate, precum i pentru firme care nu au participat la evenimentele expoziionale, contrar
prevederilor Legii nr. 500/2002, Legii contabilitii nr. 82/1991, OG nr. 119/1999, HG nr. 296/2007 i OMFP nr. 522/2003,
respectiv:
decontarea sumei de 23 mii lei pentru Asociaia Productorilor de Mobil din România la Târgul Internaional „Salone
Internazionale del Mobile”, de la Milano - Italia, în condiiile în care aceast entitate nu îndeplinea condiiile de
participare, în sensul c nu era înregistrat ca i societate comercial conform Legii nr. 31/1990;
decontarea sumei de 22 mii lei pentru închirierea i construcia unui stand în suprafa de 18 mp la Târgul Internaional
„Fashion Industry”, de la Sankt Petersburg - Federaia Rus, suplimentar fa de numrul de ageni economici selectai
pentru a participa la acest eveniment expoziional (14 firme).
efectuarea de pli în sum de 56 mii lei prin decontarea dubl a unor servicii, respectiv pentru servicii aferente participrii
agenilor economici la Târgul Internaional “POWER-GEN MIDDLE EAST” - Doha - Qatar, o dat ctre societatea
organizatoare i o dat ctre subcontractani, în baza contractele încheiate de organizator.
Rspunsul entitii
Prin Contestaia formulat la Decizia Curii de Conturi, Ministerul Economiei a contestat msura dispus privind stabilirea cert
a prejudiciilor de acest fel i recuperarea lor.
neurmrirea acordrii, în condiiile legii, a subveniilor pentru acoperirea tarifelor reduse cu 50% la energia electric
destinat consumului casnic, pentru familiile cu domiciliul într-una din localitile situate pe teritoriul Rezervaiei Biosferei
„Delta Dunrii”, efectuându-se pli în sum de 181 mii lei pentru cantiti de energie acordate de ctre SC Enel Energie SA,
nelegal ca subvenie consumatorilor decedai, pentru activiti economice, peste limita consumurilor normate pe familie,
unor persoane fizice care nu se regsesc pe listele întocmite de Consiliile locale sau pentru mai multe locuri de consum.

efectuarea de pli, în sum de 38.212 mii lei, ctre operatorii economici din industria de aprare, fr a avea la baz
documente care s certifice utilizarea lor în scopul pentru care s-au aprobat creditele bugetare.
nu s-a exercitat controlul asupra activitii de conservare a bunurilor care aparin industriei de aprare.
Recomandri
9 fundamentarea necesarului de credite pentru finanarea cheltuielilor efectuate de antreprenorii români, pe activitile
prevzute în HG nr. 643/12.08.1999, pentru finanarea cheltuielilor efectuate pentru activitatea de aprare;
9 înregistrarea corect în contabilitate a titlurilor de participare deinute de Ministerul Economiei în capitalul social al unor
societi comerciale, societi/companii naionale;
9 extinderea verificrilor asupra:
îndeplinirii condiiilor de eligibilitate de ctre operatorii economici participani la târgurile i misiunile economice internaionale
derulate în anul 2013, cu finanare de la bugetul de stat, în vederea identificrii operatorilor economici care nu îndeplinesc
condiiile de eligibilitate, recuperarea, în condiiile legii, a sumelor alocate de la bugetul de stat acordate nelegal;
documentelor prezentate de societile organizatoare ale târgurilor i misiunilor economice, în vederea decontrii
contravalorii lucrrilor realizate i serviciilor prestate, în raport cu cerinele stipulate prin Caietele de sarcini (documentaiile
de atribuire), stabilirea lucrrilor i serviciilor decontate în mod nelegal i recuperarea contravalorii acestora în condiiile legii;
deconturilor privind diferenele de tarif la energie electric pentru familiile cu domiciliul în localitile din Rezervaia Biosferei Delta
Dunrii, în vederea identificrii i a altor cazuri de subvenii acordate în mod nelegal, a stabilirii întinderii prejudiciului produs
bugetului de stat, ca urmare a plilor efectuate ctre SC Enel Energie SA, pentru acoperirea diferenelor de pre la cantitile de
energie electric, la care s-au aplicat, în mod nelegal, tarife reduse cu 50% i recuperarea acestuia în condiiile legii.
9 analiza documentelor care au stat la baza plilor efectuate ctre agenii economici din industria de aprare.
Opinia de audit
identificate care depete pragul de semnificaie stabilit, opinia de audit formulat de auditori, fa de situaiile financiare
auditate, întocmite pentru anul 2013 este opinie advers.
Entiti aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Economiei
1. Departamentul pentru Energie
Departamentul pentru Energie funcioneaz în cadrul Ministerului Economiei, ca organ de specialitate, cu personalitate
juridic, finanat prin bugetul ministerului, cu atribuii în coordonarea la nivel naional a domeniilor energetic i resurselor
energetice în baza Legii nr. 71/2013 pentru aprobarea OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare în cadrul
administraiei publice centrale i pentru modificarea unor acte normative i a HG nr. 429/2013 (actualizat) privind organizarea
i funcionarea Departamentului pentru Energie.

Neevidenierea unei creane, în sum de 18.554 mii lei, reprezentând fonduri alocate de la bugetul de stat, utilizate pentru
rambursarea unui credit extern utilizat de SC Termoelectrica SA pentru realizarea investiiei de Reabilitare a Grupului nr. 4
de 150 MW din Centrala Electric de Termoficare Paroeni, în condiiile în care rambursarea creditelor externe intra în
sarcina SC Termoelectrica SA.
¦ În timpul misiunii au fost evideniate în contabilitate creane în sum de 18.554 mii lei.
Nerespectarea prevederilor legale privind constituirea patrimoniului la înfiinare, deoarece:
- au fost înregistrate în contabilitate bunuri fr a avea la baz Procese-verbale de predare-primire, constând în bunuri din
domeniul public al statului, în valoare de 3.585.840 mii lei (aflate la entitile: SC Hidroelectrica SA, SC Electrica Serv
SA, SC Oltenia SA i SC Petrotrans SA);
- nu au fost înregistrate 6 mijloace de transport preluate fr valoare, în baza Procesului-verbal de predare-primire nr.
130.687/09.08.2013, contrar prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991 i HG nr. 429/2013.
În perioada iulie-decembrie 2013, Departamentul pentru Energie a efectuat ctre SC Enel Energie SA plata sumei de 53 mii
lei în baza unor deconturi lunare, în care au fost incluse cantiti de energie electric pentru care s-au aplicat tarife reduse
cu 50%, acordate în mod nelegal, ca subvenii consumatorilor decedai, pentru activiti economice, peste limita consu-
murilor normate pe familie, unor persoane fizice care nu se regsesc pe listele întocmite de Consiliile locale, pentru mai
multe locuri de consum.
Rspunsul entitii
Prin Contestaia formulat la Decizia Curii de Conturi, Departamentul pentru Energie a invocat faptul c la entitate se primesc
deconturi în care sunt înscrise totaluri de consumuri i nu locuri de consum, precum i faptul c solicitrile de plat sunt
transmise de Prefectura Tulcea care îi asum datele prezentate în deconturi. Argumentele prezentate nu sunt întemeiate,
întrucât, în conformitate cu prevederile OG nr. 119/1999, Departamentul pentru Energie are obligaia de a verifica realitatea,
regularitatea i legalitatea operaiunilor din deconturile prezentate la plat.
Pagina134

S-au angajat i efectuat cheltuieli în sum de 120 mii lei din creditele bugetare aprobate pentru anul 2013, respectiv au fost
angajate cheltuieli pentru folosina spaiului de birouri din Splaiul Independenei nr. 202 E, aferente perioadei aprilie-iunie
2013, când entitatea nu a funcionat în acest spaiu.
Rspunsul entitii
Prin Contestaia formulat la Decizia Curii de Conturi, Departamentul pentru Energie a invocat faptul c la data efecturii
plilor o parte din structura entitii funciona în noul sediu închiriat, dar argumentele nu sunt întemeiate, întrucât, în confor-
mitate cu prevederile HG nr. 429/2013, Departamentul pentru Energie s-a înfiinat începând cu luna iulie 2013, iar plile au fost
efectuate anterior înfiinrii entitii.
Recomandri
9 inventarierea tuturor bunurilor pe care entitatea le deine în vederea identificrii i a altor cazuri de bunuri aflate în dotare i
neevideniate în contabilitate, de bunuri evideniate fr deinere de documente, înregistrarea operaiunilor în contabilitate,
în condiiile legii;
9 dispunerea de msuri pentru extinderea verificrii asupra deconturilor privind diferenele de tarif la energia electric pentru familiile
cu domiciliul în localitile din Rezervaia Biosferei Delta Dunrii, în vederea identificrii i a altor cazuri de subvenii acordate în
mod nelegal, a stabilirii întinderii prejudiciului produs bugetului de stat, ca urmare a plilor efectuate ctre SC Enel Energie SA,
recuperarea acestuia în condiiile legii i virarea sumelor recuperate la bugetul de stat;
9 verificarea contractelor de prestri servicii derulate în vederea identificrii i a altor cazuri de cheltuieli angajate în mod
nelegal, a stabilirii întinderii prejudiciului produs bugetului de stat, ca urmare a plilor efectuate, pentru cheltuieli angajate,
ordonanate i pltite în mod nelegal, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiiile
legii i virarea lor la bugetul de stat (inclusiv accesoriile calculate în condiiile legii), precum i corectarea rezultatelor
contabile înregistrate.
Opinia de audit
inând cont de natura abaterilor i a erorilor, de contextul în care s-au produs acestea, precum i de valoarea total a
abaterilor identificate, care depete pragul de semnificaie stabilit, opinia de audit formulat de auditori fa de situaiile
financiare auditate, întocmite pentru anul 2013, este opinie advers.
2. Departamentul pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediu de Afaceri i Turism
Departamentul pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediu de Afaceri i Turism este instituie public cu personalitate
juridic, ce funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale în cadrul Ministerului Economiei, având rol de
sintez, care aplic strategia i Programul de guvernare în domeniul întreprinderilor mici i mijlocii, cooperatist, mediului de afa-
ceri i turismului, în concordan cu cerinele economiei de pia i pentru stimularea iniiativei operatorilor economici, conform
HG nr. 430/2013.
Nu au fost preluate, prin proces-verbal de predare-primire, imobilele date în administrare (Imobil construcie P + 3, situat în
str. Poterai nr. 11, sectorul 4, Bucureti; Imobil construcie i teren, situat în os. Viilor nr. 38, sectorul 5, Bucureti; Imobil
situat în os. Olteniei nr. 225 A, sectorul 4, Bucureti), în conformitate cu prevederile HG nr. 430/2013.
S-au efectuat pli, în sum de 752 mii lei, din fonduri alocate de la bugetul de stat, ctre un numr de 24 de ageni economici
crora li s-a aprobat finanarea pe programul START, pentru cheltuieli neeligibile în raport cu obiectul de activitate pentru care s-a
aprobat finanarea, i anume: pentru achiziia de echipamente, mijloace de transport, aplicaii informatice etc.
S-au efectuat pli fr baz legal, în sum de 12 mii lei, din fonduri de la bugetul de stat, pentru cheltuieli de protocol, prin
depirea limitei de 60 de lei de persoan, aprobat pentru mese oficiale i cocteiluri, prin OUG nr. 80/2001.
Recomandri
9 extinderea verificrilor asupra deconturilor justificative i a notelor privind certificarea cheltuielilor eligibile, acceptate de
Oficiile teritoriale (OTIMMC), în anul 2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de societi care au beneficiat de alocaii
financiare nerambursabile, pentru cheltuieli neeligibile, a stabilirii întinderii prejudiciului ca urmare a plilor efectuate i
recuperarea acestuia în condiiile legii;
9 preluarea în patrimoniu a imobilelor date în administrare.
Opinia de audit
Având în vedere abaterile de la legalitate i regularitate cu impact asupra situaiilor financiare încheiate la 31.12.2013, opinia de
audit formulat de auditorii publici externi este opinie advers.
3. Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor
Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor (ANPC) este instituie public cu personalitate juridic ce funcioneaz
în subordinea Guvernului i sub coordonarea Ministerului Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri, organ de specialitate al
administraiei publice centrale, pentru aplicarea strategiei i politicilor Guvernului în domeniul promovrii i dezvoltrii co-
merului, precum i în domeniul proteciei consumatorilor, acioneaz pentru prevenirea i combaterea practicilor care du-
neaz vieii, sntii, securitii i intereselor economice ale consumatorilor.

ANPC este condus de un preedinte, funcionar public, ordonator secundar de credite, numit prin ordin al ministrului eco-
nomiei, sprijinit în exercitarea atribuiilor de 2 vicepreedini.
S-au efectuat pli din fonduri alocate pentru investiii, în sum de 435 mii lei, pentru cheltuieli care nu se regsesc în
obiectivele de investiii, i anume pentru serviciile de expertizare a sistemelor informatice la nivelul ANPC i a celor 8
comisariate regionale.
S-au efectuat pli din fonduri alocate de la bugetul de stat, în sum de 72 mii lei, pentru servicii de paz decontate la tarife
supraevaluate, prin acceptarea includerii în calculul tarifului orar a unor elemente nereale sau care nu au la baz documente
justificative, de exemplu: luarea în calcul a unei valori majorate a salariului brut lunar de încadrare fa de cel stabilit de
prestator prin statele de salarii întocmite lunar; utilizarea sporului de noapte de 25% pentru un numr de ore mai mare decât
cele care pot fi prestate fizic de salariat; includerea în tarif a unor cheltuieli cu dotri pentru procurarea uniformei,
înzestrarea cu pistol, masc, ctue i punerea la dispoziie a unui telefon, cheltuieli cu pregtirea profesional i cheltuieli
cu vizita medical, pentru care nu s-a fcut dovada efecturii lor.
Nu s-au luat msuri pentru recuperarea pagubelor de la persoanele vinovate, reprezentând drepturi bneti, în sum total
de 228 mii lei, stabilite prin sentine judectoreti definitive i irevocabile.
Nu s-a recuperat, în cadrul termenului legal de 90 de zile, de la FNUASS, suma de 349 mii lei, reprezentând drepturi
achitate de angajator beneficiarilor de concedii medicale, peste valoarea contribuiei datorate de angajator, contrar preve-
derilor OUG nr. 158/2005, Ordinului comun al ministrului sntii i al preedintelui Casei Naionale de Asigurri de
Sntate nr. 60/2006.
Nu s-a organizat activitatea de funcionare a casieriei pentru încasarea tarifelor privind operaiunile de analiz, marcare i
expertizare a metalelor i pietrelor preioase, neexistând organizate casierii proprii avizate de Ministerul Finanelor Publice, contrar
prevederilor OUG nr. 75/2009. Preedintele ANPC nu a împuternicit persoanele în drept s efectueze aceste încasri.
Prin Ordinele preedintelui ANPC a fost aprobat nivelul taxelor de autorizare i al tarifelor pentru operaiunile de analiz,
marcare i expertizare, actualizate cu indicele anual de inflaie, pân la data de 31.12.2010. Prin neactualizarea cu indicele
de inflaie aferent anului 2011 (5,79%), precum i a celui aferent anului 2012 (3,33%), nu au fost încasate i virate la bugetul
de stat venituri estimate la suma de 3.998 mii lei, pentru anul 2013 i la suma de 3.657 mii lei, pentru anul 2012.
Pentru un numr de 4.814 autorizaii în vigoare, ANPC nu a urmrit aplicarea vizei anuale pentru 11.712 operaiuni cu metale
preioase i pietre preioase, în condiiile în care persoanele fizice sau juridice nu au solicitat suspendarea autorizaiei, ceea ce
presupune c autorizaiile emise au rmas active i trebuiau s fie vizate pentru anul 2013.
Încasrile din tarife pentru operaiunile de analiz, marcare i expertizare au fost virate la bugetul de stat cu întârzieri
cuprinse între 3 i 22 de zile.
Recomandri
9 actualizarea anual cu indicele de inflaie a nivelului taxelor de autorizare i a tarifelor pentru operaiunile de analiz,
marcare i expertizare, precum i de analiz a taxelor i a tarifelor stabilite i aprobate, a celor evideniate, încasate i
virate la bugetul de stat, în perioada 2012-2013. Identificarea i a altor cazuri de taxe i tarife nestabilite i/sau neîncasate
în condiiile legii, cuantificarea prejudiciului produs bugetului de stat i recuperarea acestuia în condiiile legii;
9 identificarea autorizaiilor i a numrului de operaiuni cu metale i pietre preioase, pentru care nu s-a solicitat i implicit nu
s-a acordat viza pe anul 2013; identificarea acelor persoane care au desfurat în anul 2013 operaiuni cu metale
preioase i pietre preioase fr a solicita vizarea autorizaiei; se va cuantifica prejudiciul produs bugetului de stat ca
urmare a neîncasrii taxei de viz anual de la aceste persoane i se va recupera în condiiile legii;
9 recuperarea pagubei în sum de 228 mii lei.
Opinia de audit
4. Biroul Român de Metrologie Legal

Biroul Român de Metrologie Legal (BRML) este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate
juridic, în subordinea Ministerului Economiei, responsabil cu asigurarea reglementrilor metrologice, a mijloacelor tehnice i
aciunilor necesare obinerii credibilitii rezultatelor msurrilor, precum i cu exercitarea, în numele statului, a controlului me-
trologic legal, la nivel naional.
Biroul Român de Metrologie Legal îi desfoar activitatea în conformitate cu prevederile HG nr. 193/2002, cu modificrile i
completrile ulterioare. BRML este condus de un director general, numit prin ordin al ministrului economiei.

Subdimensionarea veniturilor raportate în anul 2013, cu suma de 516 mii lei, ca urmare a constituirii fr aprobarea ordonatorului
superior de credite a fondului la dispoziia instituiei, utilizat pentru finanarea lucrrilor de întreinere a etaloanelor naionale.
Pagina136

Neîntocmirea documentaiei cadastrale i neînscrierea în cartea funciar a tuturor terenurilor i a construciilor proprietatea
public a statului, aflate în administrare i înregistrate în evidena contabil.
Recomandri
9 obinerea aprobrilor legale în vederea constituirii la nivelul entitii a fondului pentru finanarea lucrrilor de întreinere a
etaloanelor naionale, cu respectarea principiilor i normelor contabile aplicabile, astfel încât situaiile financiare raportate s
reflecte realitatea patrimonial a instituiei;
9 întreprinderea demersurilor necesare în vederea realizrii operaiunilor de cadastru i înscrierii în Cartea Funciar a tuturor
bunurilor imobile aparinând domeniului public al statului, cldiri i terenuri, aflate în administrarea entitii.
Opinia de audit
5. Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie - OPSPI

Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie (OPSPI) este instituie public cu personalitate juridic, în subordinea
Ministerului Economiei, având atribuii în exercitarea calitii de acionar al statului la societile i companiile naionale, precum
i la celelalte societi comerciale din portofoliul acestuia, în limitele competenelor aprobate prin ordin al ministrului economiei.
Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie îi desfoar activitatea în conformitate cu prevederile HG nr. 869/2001,
cu modificrile i completrile ulterioare. Conducerea OPSPI este asigurat de un ef oficiu i de un adjunct ef oficiu, numii
prin ordin al ministrului Economiei.
Neînregistrarea în evidena contabil i neurmrirea încasrii unor venituri în sum de 850 mii lei, reprezentând dobânzi i
penaliti de întârziere datorate de SC Romaero SA (590 mii lei) i SC antierul Naval Mangalia SA (260 mii lei);
Neînregistrarea în evidena contabil i netransmiterea ctre Departamentul pentru Energie, în vederea urmririi i încasrii,
a sumei de 46.729 mii lei, reprezentând dobânzi i penaliti de întârziere datorate de SC Hidroelectrica SA pentru nevirarea
la scaden a dividendelor cuvenite bugetului statului.
Recomandri
9 extinderea verificrii în vederea identificrii i a altor cazuri în care nu s-au calculat dobânzi i penaliti de întârziere în
termenul legal de prescripie, înregistrarea veniturilor în evidena contabil, urmrirea i încasarea lor, inclusiv a sumei de
850 mii lei, stabilit în timpul auditului;
9 transmiterea debitului în sum de 46.729 mii lei ctre Departamentul pentru Energie, în vederea prelurii i urmririi
încasrii acestui venit datorat bugetului de stat.
Opinia de audit
audit este opinie advers.
6. Oficiul de Compensare pentru Achiziii de Tehnic Special

Oficiul de Compensare pentru Achiziii de Tehnic Special funcioneaz în baza HG nr. 1438/2009 privind organizarea i
funcionarea Oficiului de Compensare pentru Achiziii de Tehnic Special, cu modificrile i completrile ulterioare. Oficiul de
Compensare pentru Achiziii de Tehnic Special are ca obiect de activitate punerea în aplicare a procedurilor prevzute în
OUG nr. 189/2002 privind operaiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziii pentru nevoi de aprare, ordine
public i siguran naional, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 354/2003, pentru executarea operaiunilor
compensatorii aferente contractelor de achiziii în domeniul aprrii, ordinii publice i siguranei naionale, cu modificrile i
completrile ulterioare, denumite în continuare contracte de achiziii de tehnic special.
Înregistrarea, în mod eronat, în evidenele contabile a unor cheltuieli în valoare total de 111 mii lei, în alte conturi contabile
decât cele care reflect coninutul economic al operaiunilor efectuate.
Nu au fost încheiate operaiunile de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, nu au fost
stabilite rezultatele inventarierii i nici înregistrate în evidena tehnico-operativ, în Registrul-inventar i în contabilitate.
Situaiile financiare la 31.12.2013 au fost întocmite i depuse la ordonatorul principal de credite, înainte de finalizarea
aciunii de inventariere, astfel c nu exist certitudinea c acestea reflect situaia real a patrimoniului entitii.
Efectuarea de cheltuieli ineficace, în valoare de 25 mii lei, determinate de angajarea i plata serviciilor de realizare i mentenan a
unei pagini de web, în condiiile în care accesul la aceasta este restricionat, iar informaiile prezentate nu sunt publice.
Nu au fost înregistrate în conturi de ordine i eviden scrisori de garanie bancar de bun execuie, în valoare de 153.515
mii lei, emise în favoarea Oficiului de Compensare i Achiziii pentru Tehnic Special, prin care se garanteaz de ctre
contractani, parteneri externi, executarea corespunztoare i la termen a obligaiilor.

¦ În timpul misiunii de audit financiar s-a înregistrat valoarea scrisorilor de garanie bancar de bun execuie în Contul
„Garanie bancar pentru bun execuie".
Opinia de audit
inând cont de natura abaterilor i a erorilor identificate la nivelul ordonatorului principal de credite, de contextul în care s-au
produs acestea, precum i de valoarea total a abaterilor identificate cu influen asupra situaiilor financiare, opinia de audit,
fa de situaiile financiare consolidate, întocmite pentru anul 2013, este opinie advers.
Recomandri
9 organizarea i conducerea evidenei contabile potrivit prevederilor OMFP nr. 1917/12.12.2005, utilizarea conturilor de
eviden i ordine pentru înregistrarea valorii tuturor scrisorilor bancare de bun execuie i stabilirea persoanelor cu atribuii
în acest sens;
9 elaborarea de proceduri scrise cu privire la inventarierea patrimoniului, adaptate specificului activitii, monitorizarea aciunii
de inventariere anual a patrimoniului, astfel încât rezultatele acesteia s fie valorificate i înregistrate în contabilitate înainte
de încheierea situaiilor financiare anuale;
9 realizarea unei bune gestiuni financiare prin îmbuntirea formelor de control intern i a modalitilor de raportare ctre
conducere a tuturor cazurilor de înclcri ale legalitii i regularitii în efectuarea unor operaiuni sau în realizarea unor
activiti în mod neeconomic, ineficace sau ineficient, în vederea eliminrii acestor deficiene în mod prompt i responsabil.
ACADEMIA ROMÂN
Scurt prezentare
Academia Român (AR) este instituie de interes public naional de cercetare în domeniile fundamentale ale tiinei i culturii
de calificare profesional superioar, cu personalitate juridic de drept public i independent în lucrrile sale de orice natur.
Academia Român este organizat în secii de specialitate i are filiale la Cluj-Napoca, Iai i Timioara, care sunt uniti cu
personalitate juridic, înfiinate prin hotrâre a Adunrii Generale. Activitatea tiinific a Academiei Române se realizeaz prin
seciile de specialitate, institute i centre de cercetare, precum i prin intermediul unor comitete naionale, comisii de specia-
litate i colective de lucru cu caracter consultativ. În subordinea Academiei Române funcioneaz un ordonator secundar, i 45
de ordonatori teriari.
Academia Român are în subordine Biblioteca Academiei, Clubul Oamenilor de tiin, revista „Academica” i Fundaia
„Patrimoniu”, Spitalul „Elias”, unitate sanitar cu personalitate juridic, Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu i
Medicin Preventiv Bucureti; Institutul de Biochimie al Academiei Române; Institutul de Biologie i Patologie Celular
”Nicolae Simionescu”; Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”.
- mii lei -
Prevederi/ Prevederi/ % fa de
% fa de
Credite Credite Pli prevederi/
Denumire indicator prevederi/
bugetare bugetare efectuate Credite
Credite iniiale
iniiale definitive definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 371.019 363.895 329.795 88,89 90,63
Cercetare fundamental i cercetare-dezvoltare 339.710 331.676 300.445 88,44 90,58
Sntate 26.570 27.523 25.964 97,72 94,34
Sntate 12.390 13.343 13.314 107,46 99,78
Sntate 14.180 14.180 12.650 89,21 89,21
Cultur, recreere i religie 2.002 2.002 698 34,87 34,87
Pagina138

nu s-a întocmit documentaia cadastral i nu s-au înscris în cartea funciar cldirea i terenul proprietate public a statului,
aflate în administrarea entitii.
s-a încasat necuvenit de la CASA OPSNAJ suma de 30,2 mii lei, reprezentând punctaj „per capita”, calculat i pretins
ulterior datei decesului pacienilor (Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu i Medicin Preventiv Bucureti).
evidena contabil nu a respectat principiul contabilitii pe baz de angajamente, în sensul c înregistrarea în contabilitate
în conturile „Furnizori”, respectiv „Clieni”, a obligaiilor de plat ctre furnizori, reprezentând sumele de încasat de la
beneficiarii unor contracte de cercetare, s-a efectuat la data plii, respectiv la data încasrii sumelor i nu la data efecturii
tranzaciilor sau producerii evenimentelor respective (Institutul de Biochimie al Academiei Române).
nu s-au înregistrat în evidena contabil i nu s-au raportat în situaiile financiare încheiate la 31.12.2013, rezultatele
cercetrii, contrar art. 76 din OG nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic (Institutul de Biologie i
Patologie Celular „Nicolae Simionescu”).
La Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”
neînregistrarea în evidena contabil i neraportarea în situaiile financiare încheiate la 31.12.2013, a rezultatelor cercetrii,
în valoare de 272,8 mii lei, contrar prevederilor art. 9 i 11 din Legea nr. 82/1991, Legii contabilitii, republicat i art. 76 din
OG nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic.
neorganizarea i neefectuarea inventarierii bunurilor de patrimoniu, primite prin donaie, inclusiv cele donate de Nicolae
Iorga, în vederea stabilirii existenei, evalurii i înregistrrii acestora în evidena contabil.
neevaluarea, neînregistrarea în evidena contabil i nereflectarea în bilanul contabil la 31.12.2013, a unor bunuri
patrimoniale aparinând Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, reprezentând patru tablouri i terenul în suprafa de 600 mp
situat în Bd. Aviatorilor nr. 1, Bucureti.
neefectuarea, cel puin o dat la trei ani, a reevalurii imobilului situat în Bd. Aviatorilor nr. 1, sector 1, aflat în patrimoniul
entitii, fapt ce a condus la raportarea unor date neconforme privind valoarea just a acestui imobil.
neîntocmirea documentaiei cadastrale i neînscrierea în cartea funciar a terenului i a cldirii aflate în patrimoniul
institutului.
Opinia de audit
Opinia de audit exprimat a fost „opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect”.
Aceasta s-a bazat pe faptul c nu au fost clarificate aspectele juridice privind dreptul de proprietate al statului român asupra
unor imobile, terenuri i cldiri date în administrare Academiei Române i entitilor subordonate, dei au fost depuse diligene
în vederea soluionrii acestora.
Un alt aspect care a determinat echipa de auditori publici externi s exprime aceast opinie este faptul c la nivelul entitilor
verificate, subordonate Academiei Române, nu au fost înregistrate în evidenele contabile rezultatele cercetrilor efectuate conform
OG nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, corectarea acestei abateri necesitând dispunerea unor
msuri ctre entitile subordonate i urmrirea implementrii acestora de ctre ordonatorul principal de credite.
AUTORITATEA NA
IONAL SANITAR VETERINAR
I PENTRU SIGURAN
A ALIMENTELOR
Scurt prezentare
Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor (ANSVSA) este autoritate de reglementare i
control în domeniul sanitar-veterinar i pentru sigurana alimentelor, organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu
personalitate juridic, în subordinea Guvernului i în coordonarea prim-ministrului. Domeniul de activitate al Autoritii const în
totalitatea aciunilor i activitilor sanitar-veterinare i pentru sigurana alimentelor iniiate, desfurate i finalizate, în vederea
asigurrii i garantrii sntii animalelor, sntii publice, proteciei animalelor, proteciei mediului i a siguranei alimentelor.
ANSVSA funcioneaz în temeiul OUG nr. 42/2004, cu modificrile i completrile ulterioare, în anul 2013, preedintele
autoritii având calitatea de ordonator principal de credite.
În subordinea ANSVSA funcioneaz urmtoarele instituii publice cu personalitate juridic:
1. Institutul de Diagnostic i Sntate Animal - IDSA
2. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar - ICPMUV
3. Institutul de Igien i Sntate Public Veterinar - IISPV
4. un numr de 42 de direcii sanitare veterinare i pentru sigurana alimentelor judeene i cea a municipiului Bucureti,
inclusiv laboratoarele veterinare de stat.
În anul 2014 a fost efectuat misiunea de audit financiar al contului de execuie pe anul 2013, la Autoritatea Naional Sanitar
Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor (ANSVSA), precum i la un numr de 5 direcii sanitare-veterinare judeene.

- mii lei -
Prevederi/
Credite Pli
Denumire indicator Credite bugetare prevederi/ prevederi/
bugetare efectuate
definitive Credite iniiale Credite definitive
iniiale
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 448.087 433.600 417.439 93,16 96,27
Au fost majorate nejustificat cheltuielile bugetare ale anului 2013 cu suma de 6.794 mii lei, ca urmare a contractrii nelegale
a unor „servicii de furnizare informaii cu privire la evenimentele consemnate, referitoare la animalele din speciile bovine i
bubaline, precum i servicii de identificare i înregistrare a animalelor din speciile bovine i bubaline” ce se pretind a fi
efectuate în perioada 2006-2012.
Cauzele care au generat aceste cheltuieli nelegale sunt:
- abandonarea nejustificat, prin neutilizare, a sistemului informatic pentru identificarea i înregistrarea bovinelor, implementat i
organizat de ANSVSA în perioada 2003-2004, cu sprijin financiar acordat de Uniunea European, prin Programul PHARE i
cofinanat din fonduri publice, asigurate prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale;
- atribuirea eronat i contractarea nelegal a unor servicii nedatorate, prezumtiv efectuate în perioada 01.04.2006-
30.09.2013 de SC IQ Management SRL pentru animalele din specia bovinelor, în baza unor prevederi contractuale
neangajante i neaplicabile la data încheierii contractului.
În fapt, ca urmare a aplicrii eronate a prevederilor legale referitoare la instituirea sistemelor informatice pentru identificarea i
înregistrarea animalelor, conducerea ANSVSA, prin contractul nr. 43/12.11.2013, încheiat cu SC IQ Management SRL, a
angajat instituia în raporturi contractuale nejustificate, netemeinice i nelegale prin care s-a convenit decontarea retroactiv a
unor prezumtive „servicii de furnizare informaii cu privire la evenimentele consemnate referitoare la animalele din speciile
bovine i bubaline”, executate în perioada 01.04.2006-30.09.2013, prin invocarea unor prevederi contractuale neangajante i
neaplicabile la data încheierii contractului.
Angajarea raporturilor contractuale amintite a avut loc în contextul în care ANSVSA avea implementat i trebuia s utilizeze un
sistem naional pentru identificarea i înregistrarea bovinelor, organizat în perioada 2003-2004 cu sprijin financiar primit de la
Uniunea European, prin Programul PHARE i cofinanat din fonduri publice, asigurate prin bugetul Ministerului Agriculturii,
Pdurilor i Dezvoltrii Rurale.
Atribuirea contractului menionat s-a realizat prin aplicarea unei proceduri de achiziie public neconforme, prin invocarea
netemeinic i nelegal a unor prevederi contractuale referitoare la identificarea, înregistrarea i crotalierea altor categorii de
animale din speciile ovine, suine i caprine, neangajante pentru ANSVSA i neaplicabile la data încheierii contractului, respectiv
utilizarea unor documente neconforme cu prevederile legale aplicabile în domeniul identificrii i înregistrrii animalelor.
Totodat, ANSVSA a înclcat prevederile legale continuând s plteasc serviciile pân în anul 2013, dei toate cheltuielile
referitoare la identificarea i înregistrarea bovinelor puteau fi suportate de instituie pân în anul 2011, urmând ca dup aceast
dat cheltuielile s fie suportate de productorii agricoli deintori de animale.
Sistemul informatic de identificare i înregistrare a bovinelor, organizat în conformitate cu prevederile OUG nr. 113/2002, i care
trebuia s furnizeze datele i informaiile pltite de ANSVSA cu suma de 6.794 mii lei, finanat de MADR din fonduri PHARE,
este inoperabil, nu este înregistrat ca parte a patrimoniului administrat de ANSVSA i nici nu a fost vreodat evideniat în
patrimoniul autoritii.
anii anteriori
Pentru înlturarea abaterilor financiar-contabile i a recuperrii prejudiciilor consemnate au fost emise Deciziile nr. 7/03.09.2009,
nr. 2/21.01.2011, nr. 14/05.08.2011, nr. 11/26.07.2012 i nr. 15/30.08.2013, prin care au fost dispuse 38 de msuri.
Din verificarea modului de îndeplinire a acestor msuri s-a constatat c 7 msuri sunt implementate integral, 21 de msuri
parial i 10 msuri sunt neimplementate.
În ceea ce privete remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, situaia actual se prezint astfel:
- din valoarea de 248.968,7 mii lei, reprezentând abateri financiar -contabile cuantificabile, au fost remediate erori în sum total de
7.470,7 mii lei (grad de implementare: 3%);
- din valoarea de 112,9 mii lei, reprezentând venituri suplimentare constatate, a fost încasat suma de 6,5 mii lei (grad de
- din valoarea de 3.384,7 mii lei, reprezentând prejudicii constatate, a fost încasat suma total de 940,6 mii lei (grad de
Pagina140

Opinia de audit
Având în vedere faptul c valoarea abaterilor constatate de echipa de audit a depit pragul materialitii i c nu au fost
respectate principiile legalitii i regularitii în administrarea patrimoniului, iar situaiile financiare auditate, încheiate la
31.12.2013, nu ofer o imagine real i fidel a poziiei financiare, fiind influenate i de neregulile constatate în aciunile
anterioare anului 2013, s-a exprimat o opinie advers.
SECRETARIATUL DE STAT PENTRU RECUNOATEREA MERITELOR

LUPTTORILOR ÎMPOTRIVA REGIMULUI COMUNIST INSTAURAT ÎN ROMÂNIA
ÎN PERIOADA 1945-1989
Scurt prezentare
Secretariatul de stat pentru recunoaterea meritelor lupttorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în
perioada 1945-1989 (entitate care pân la data de 21.03.2014 a funcionat sub denumirea de Secretariatul de Stat pentru Pro-
blemele Revoluionarilor din Decembrie 1989 - SSPR) este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu
personalitate juridic, în subordinea Guvernului, care asigur i coordoneaz la nivel central aplicarea reglementrilor legale în
vigoare, referitoare la revoluionarii din Decembrie 1989, la lupttorii din rezistena anticomunist, respectiv la fotii deinui
politici, precum i la persoanele care i-au jertfit viaa sau care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreti anticomuniste de
la Braov, din noiembrie 1987.
Organizarea, funcionarea, obiectivele i atribuiile instituiei sunt reglementate prin HG nr. 563/2014 privind organizarea i
funcionarea Secretariatului de Stat pentru recunoaterea meritelor lupttorilor împotriva regimului comunist instaurat în
România în perioada 1945-1989 (instituie denumit în continuare Secretariatul de Stat).
Activitatea Secretariatului de Stat este finanat de la bugetul de stat.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 2.109 1.837 1.764 83,64 96,03
Sintetizând, fondurile publice alocate Secretariatului de stat în exerciiul bugetar 2013 au însumat 1.837 mii lei, iar plile
efectuate au fost în cuantum de 1.764 mii lei, rezultând un grad de realizare a execuiei bugetare de 96,03%.
În urma examinrii documentelor care au stat la baza înregistrrii operaiunilor financiar-contabile raportate prin contul de
execuie bugetar i bilanul contabil, încheiate pentru anul 2013, au fost constatate deficiene pe toate palierele activitii
economico-financiare desfurate de instituie, prezentate dup cum urmeaz:
neaplicarea unor sentine judectoreti definitive i irevocabile i neluarea msurilor de asigurare a fondurilor necesare plii
cheltuielilor de judecat ctre un reclamant (persoan fizic deintoare a titlului de revoluionar, care a formulat aciune
judectoreasc în contradictoriu cu Secretariatul de Stat), au generat instituirea popririi i, implicit, executarea silit a
conturilor instituiei, producându-se astfel un prejudiciu în valoare de 12 mii lei. Neregulile din aceast categorie au fost
constatate i în anii precedeni, generând un prejudiciu în bugetul instituiei în cuantum total de 438,5 mii lei, pentru
recuperarea cruia au fost dispuse msuri prin deciziile emise de Curtea de Conturi, msurile fiind neimplementate;
derularea Programului „Tiprire bilete CFR acordate gratuit conform Legii nr. 341/2004”, având ca obiectiv acordarea unor
faciliti de transport gratuit beneficiarilor acestui drept conferit de lege, a evideniat deficiene care au vizat, în principal,
fundamentarea necesarului de bilete de cltorie CFR i cartele de metrou, organizarea evidenei i inventarierea acestora.
Aceste deficiene au avut caracter de continuitate, în sensul c au fost constatate i în anul precedent, context în care a fost
creat un prejudiciu în sum de 38,7 mii lei, pentru care au fost dispuse prin decizie, msuri de remediere, neimplementate.
În contextul apariiei unor acte normative prin care au fost reduse facilitile de transport gratuit pe calea ferat, de la 12 cl-
torii dus-întors/persoan/an, la 3 cltorii dus-întors/persoan/an (OUG nr. 84/12.12.20121), au fost constatate urmtoarele
deficiene referitoare la:

1
OUG nr. 84 /2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum i unele
msuri fiscal-bugetare

- fundamentarea necesarului de documente de transport s-a realizat pe baza unei estimri a numrului titularilor acestui
drept, în condiiile în care la nivelul entitii nu a existat un sistem de eviden actualizat al acestora, care s constituie o
surs sigur de date privind numrul real al posesorilor de certificate de revoluionar;
- documentele prezentate pentru verificare nu au fost clare i suficient de edificatoare, astfel încât s ateste distribuirea
corect a numrului de bilete cuvenite fiecrui revoluionar (numr redus de la 12 la 3 bilete de cltorie CFR dus-întors,
cu valabilitate în anul 2013).
nereguli privind evidena stocului de bilete de cltorie pentru transportul gratuit pe calea ferat (bilete CFR) i a cartelelor
Metrorex.
În anul 2013, Secretariatul de Stat a gestionat bilete de cltorie CFR cu valabilitate corespunztoare anilor 2012, 2013 i
2014, iar distribuirea acestor documente de cltorie ctre beneficiarii Legii nr. 341/2004 s-a efectuat pe mai multe ci: prin
predarea direct beneficiarului de la sediul entitii; transmise prin intermediul inspectorilor din cadrul instituiei, care s-au de-
plasat în centrele teritoriale, prin intermediul reprezentanilor asociaiilor de revoluionari. În contextul prezentat au fost cons-
tatate urmtoarele nereguli:
- evidenele aferente documentelor de transport, valabile în anii 2012 i 2014, care au influenat situaiile financiare
întocmite în anul 2013 prin operaiunile de intrri, ieiri, casri etc., nu au fost întocmite i prezentate pentru verificare;
- la finele exerciiului bugetar 2013, în fiele de magazie nu au fost evideniate cartele Metrorex, cu toate c nu au fost
prezentate documente justificative care s ateste distribuirea acestora ctre titularii de drept, astfel încât s se poat
justifica scderea acestora din gestiune;
- înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu biletele CFR, respectiv a valorii de tiprire a acestora, s-a efectuat pe baza
unor tabele/liste nominale de distribuire/decontare, care prin form i coninut nu îndeplineau cerinele legale specifice
unor documente justificative.
Modalitatea de transmitere a documentelor de cltorie ctre beneficiari prin intermediul reprezentanilor asociaiilor de
revoluionari (pentru membrii acestora) nu a avut la baz un act bilateral întocmit corespunztor, care s prevad termene i
condiii clare, cu responsabiliti de ambele pri, astfel încât aceste angajamente încheiate între pri s fie opozabile în
eventuale incidente, vizând justificarea distribuirii sau a returnrii ctre instituie a biletelor de cltorie nedistribuite.
Documentele de cltorie acordate cu titlu gratuit beneficiarilor Legii nr. 341/2004 nu au fost evideniate i inventariate conform
reglementrilor legale, context în care valorile indicatorilor economici raportai prin situaiile financiare au fost denaturate.
Astfel c, biletele de cltorie pentru transportul gratuit pe calea ferat (bilete CFR) i cartelele Metrorex nu au fost inventariate,
condiii în care datele din evidena tehnico-operativ i contabil nu au fost în msur s evidenieze stocul real i exact al
acestor bilete de transport. În acest context, întreaga aciune de inventariere a documentelor de cltorie a fost afectat.
nerespectarea reglementrilor legale referitoare la organizarea evidenei tehnico-operative i contabile a certificatelor de
revoluionar, precum i inventarierea acestor documente cu regim special;
La nivelul instituiei nu a fost asigurat un sistem de eviden, distribuire i monitorizare a certificatelor de revoluionar, astfel
încât s reflecte gestiunea corect a acestor documente cu regim special.
Programul „Tiprire certificate revoluionar conform Legii nr. 341/2004” a avut ca obiectiv tiprirea noilor certificate de
revoluionar de ctre CN Imprimeria Naional SA (Secretariatul de Stat a comandat în anul 2004 tiprirea unui numr de
28.000 de certificate i în anul 2011, un numr de 4.400 de certificate). Prin contractele încheiate de instituie cu CN Imprimeria
Naional SA s-a stabilit plata în avans a certificatelor tiprite, dar nepersonalizate (fr datele de identificare ale deintorului)
i livrarea în trane a acestor documente, pe msura personalizrii cu datele transmise de Secretariat în calitate de achizitor.
Verificarea documentelor aferente operaiunilor financiar-contabile i de intrare/ieire în/din gestiunea instituiei a certificatelor
de revoluionar a evideniat urmtoarele nereguli:
- absena unui mecanism de control i verificare a gestiunii certificatelor de revoluionar tiprite, recepionate, distribuite,
returnate, anulate sau aflate în stoc, în msur s asigure date i informaii corecte i exacte despre situaia real a acestor
documente cu regim special;
- neconcordane între datele reflectate în evidena contabil i cele înregistrate în evidena tehnico-operativ. (ex:
neevidenierea în contabilitate a unui numr de 75 de certificate de revoluionar, tiprite de CN Imprimeria Naional SA i
facturate instituiei în anul 2013).
Situaia prezentat are implicaii de natur patrimonial, dac se are în vedere faptul c certificatele doveditoare ale calitii de
revoluionar confer drepturi titularilor (indemnizaii; transport gratuit etc.), finanate din fonduri publice.
Inventarierea patrimoniului nu i-a atins obiectivul principal de a furniza datele necesare/evidena stocurilor i a controlului
gestionar, deoarece:
- inventarierea patrimoniului pe anul 2013 nu a cuprins toate elementele de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii
ale entitii;
- aciunea de inventariere a activelor patrimoniale s-a efectuat fr respectarea termenului de finalizare stabilit prin actele
administrative interne emise de ordonatorul principal de credite;
- valorile indicatorilor economici raportai prin situaiile financiare au fost denaturate, în condiiile în care inventarierea anual
Pagina142

nu a cuprins întreg patrimoniul instituiei i nu s-a realizat concordana datelor contabilitii, cu celelalte forme de eviden i cu
realitatea obiectiv din teren.
nerespectarea reglementrilor legale specifice contabilitii pe baz de angajamente, referitoare la înregistrarea facturilor
pentru consumuri de utiliti aferente lunii decembrie (gaze, energie, ap etc.);
Potrivit cerinelor contabilitii de angajamente, cheltuielile generate de furnizarea serviciilor de întreinere i funcionare a
instituiei se recunosc în perioada când acestea au fost prestate.
Verificrile efectuate sub acest aspect au relevat c facturile privind furnizarea de utiliti (energie electric, termic, ap, canal,
salubritate, telefon etc.), care reflect consumuri aferente lunii decembrie 2013 i care au fost primite de Secretariatul de Stat
pân la data întocmirii bilanului, au fost înregistrate în evidena contabil în exerciiul bugetar urmtor.
Procedura adoptat de entitate a evideniat nerespectarea principiului independenei exerciiului, deficien care a avut ca efect
denaturarea datelor raportate prin situaiile financiare întocmite de instituie pentru anul auditat.
nerespectarea prevederilor legale privind transportul persoanelor care ocup funcii de demnitate public numite sau funcii
asimilate funciilor de demnitate public.
Drepturile de transport de care beneficiaz persoanele care ocup funcii de demnitate public numite sau funcii asimilate
funciilor de demnitate public, au fost diminuate începând cu semestrul II al anului 2013 (ca urmare a modificrilor legislative -
Legea nr. 204/2013), în sensul în care aceste categorii de persoane au beneficiat lunar de decontarea unei singure deplasri
dus-întors de la i la localitatea în care îi au domiciliul.
În raport cu aceste reglementri, s-a constatat c pentru deplasarea unei persoane între municipiul Bucureti i localitatea de
domiciliu au fost decontate dou cltorii dus-întors/lunar, fapt ce a generat o plat nelegal în cuantum de 1.000 lei, la care se
adaug dobânzi i majorri de întârziere calculate de la data crerii debitului i pân la data încasrii efective, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare.
nerespectarea prevederilor legale privind organizarea i completarea dosarelor de personal i a dosarelor profesionale ale
angajailor.
Verificrile efectuate asupra modului de organizare a dosarelor profesionale ale funcionarilor publici i a dosarelor de personal
ale angajailor contractuali ai instituiei au relevat urmtoarele nereguli:
- fiele de evaluare a activitii unor funcionari publici nu au fost regsite în dosarul profesional al acestora;
- formularele prevzute de HG nr. 432/2004, privind dosarul profesional al funcionarilor publici, nu au fost întocmite sau nu
au fost actualizate.
Neregulile vizând completarea dosarelor de personal i a dosarelor profesionale au avut drept consecin angajarea unei
persoane în funcia de director de cabinet, care a prezentat un document asupra cruia exist suspiciunea prezentrii „unui
înscris fals” (diplom de licen), context în care entitatea a formulat denun penal la organele de cercetare penal abilitate.
Acest document a produs efecte, respectiv pli nelegale din fondurile publice de natura venitului salarial încasat în toat
perioada în care aceast persoan a fost angajat în instituie, în cuantum de aproximativ 30 mii lei, la care se adaug dobânzi
i penaliti de întârziere sau majorri aplicabile pentru veniturile bugetare, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002.
În exerciiul bugetar 2013 au fost constatate i alte nereguli care îi au geneza în exerciiile bugetare precedente, care au avut
consecine patrimoniale, în sensul producerii de prejudicii i pentru care, în anii precedeni, au fost emise decizii cu msuri de
recuperare, dar neimplementate.
Exemplificm în acest sens derularea necorespunztoare a contractelor de prestri servicii de arhivare a dosarelor deinute de
Secretariatul de Stat în baza prevederilor Legii nr. 341/2004, ceea ce a produs în bugetul Secretariatului de Stat un prejudiciu
total în valoare de 66,3 mii lei (inclusiv dobânzi i penaliti de întârziere).
Msuri luate de entitate
Persoanele cu atribuii i responsabiliti în domeniile în care au fost identificate neconformiti, nu au infirmat constatrile Curii
de Conturi, fapt pentru care, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea Secretariatului de Stat a aplicat msuri de
remediere a unor deficiene constatate, astfel:
¦ În cazul Programului „Tiprire certificate de revoluionar conform Legii nr. 341/2004”, conductorul entitii a dispus, prin act
administrativ intern, constituirea unei comisii de inventariere a mtcilor certificatelor eliberate i a certificatelor preschimbate
anulate, aciune nefinalizat pân la încheierea misiunii de audit financiar.
¦ În cazul Programului „Tiprirea i distribuirea biletelor de cltorie gratuit cls. I dus-întors CFR”, conductorul entitii a
dispus constituirea unei comisii pentru inventarierea legitimaiilor de cltorie cu valabilitate 2012 i 2013, aciune care nu a
fost încheiat pân la finalizarea misiunii de audit financiar.
Recomandri
9 recuperarea prejudiciului stabilit la nivelul sumei de 12 mii lei, generat de nepunerea în aplicare a hotrârilor judectoreti definitive
i irevocabile, pronunate de instanele de judecat, la care se adaug dobânzi i penaliti de întârziere, calculate pentru perioada
cuprins între data producerii i data recuperrii integrale a acestuia i virarea sumelor încasate la bugetul de stat;

9 fundamentarea corespunztoare a numrului de bilete CFR i cartele Metrorex, precum i a fondurilor necesare finanrii
cheltuielilor de tiprire a acestora, în concordan cu numrul real al beneficiarilor acestui drept conferit de lege;
9 stabilirea situaiei scriptice reale i exacte a biletelor CFR i a cartelelor Metrorex, intrate în gestiunea Secretariatului, cu
repartizarea pe ani, respectiv cu valabilitate în 2012, 2013 i 2014 (intrri, distribuiri, retur, anulri, casri etc.), pentru a se
asigura comparabilitatea cu situaia faptic rezultat în urma aciunii de inventariere;
9 organizarea evidenei tehnico-operative a documentelor de cltorie acordate beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cores-
punztor normelor specifice formularelor cu regim special i inventarierea acestora;
9 implementarea procedurii revizuite de distribuire a biletelor de cltorie prin intermediul reprezentanelor asociaiilor de
revoluionari i aplicarea msurilor necesare, astfel încât documentele care stau la baza repartizrii ctre beneficiari
(convenie, acord, protocol) s conin termeni, condiii i responsabiliti de ambele pri, stabilite în conformitate cu
prevederile Legii nr. 22/1968 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanii i rspunderea în legtur cu
gestionarea bunurilor, pentru a fi opozabile în eventuale incidente aprute în condiii neprevzute;
9 stabilirea unor mecanisme de control i verificare a realitii primirii biletelor de transport gratuit de ctre beneficiarii Legii nr.
341/2004, pentru a se evita utilizarea acestora de ctre persoane neîndreptite; inventarierea legitimaiilor de cltorie i
stabilirea rezultatelor corecte, reale i exacte, determinate pe baza comparabilitii situaiei faptice cu situaia scriptic i
valorificarea rezultatelor inventarierii;
9 organizarea evidenei „Certificatelor de revoluionar” i inventarierea acestor formulare cu regim special; asigurarea unui
sistem de eviden i distribuire a acestor formulare cu regim special, pentru a se evita deviaii de la utilizarea lor legal;
9 actualizarea bazei de date a persoanelor care dein titlul de revoluionar, astfel încât evidena acestora s constituie
referin pentru monitorizarea acordrii drepturilor prevzute de Legea nr. 341/2004;
9 elaborarea i implementarea unei proceduri interne privind derularea programului „Tiprirea certificatelor de revoluionar
eliberate în baza prevederilor Legii nr. 341/2004”;
9 inventarierea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale instituiei, valorificarea
i reflectarea în contabilitate a rezultatelor acestei aciuni, în conformitate cu reglementrile legale în acest domeniu;
9 analiza dosarelor profesionale ale funcionarilor publici i a dosarelor de personal ale salariailor angajai cu contract
individual de munc, completarea i semnarea pentru conformitate cu originalul a fotocopiilor dup documentele de studii
anexate la dosar;
9 urmrirea rezultatelor anchetei efectuate de organele de cercetare penal în cazul ex-directorului de cabinet i, dup caz, în
funcie de rezultatele cercetrii penale, recuperarea prejudiciului reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit pe
întreaga perioad de desfurare a activitii la Secretariat, estimat la suma de 30 mii lei.
anii anteriori
Prin decizie au fost dispuse 12 msuri vizând recuperarea unor prejudicii i corectarea abaterilor constatate în activitatea eco-
nomico-financiar a entitii, îns rezultatele verificrii modului de implementare au relevat faptul c o singur msur a fost
implementat parial de instituie, celelalte 11 msuri rmânând neimplementate.
Msura parial implementat, dispus prin Decizia nr. 6/25.09.2013, a vizat elaborarea i implementarea unei proceduri
operaionale privind distribuirea biletelor de cltorie CFR i a cartelelor Metrorex ctre beneficiarii de drept, astfel încât s se
asigure gestionarea corect a acestor documente de transport.
Unele abateri care au stat la baza emiterii deciziei cu referire la exerciiul bugetar al anului 2012 au avut caracter de
continuitate, regsindu-se i în activitatea exerciiului bugetar 2013, context în care acestea au fost consemnate în actul de
control încheiat în anul 2014.
Curtea de Conturi a întreprins, în mod constant, demersuri susinute pentru implementarea msurilor dispuse instituiei prin
decizii i, mai ales, pentru contientizarea responsabilitii pe care conducerea Secretariatului de Stat o are în ceea ce privete
aplicarea dispoziiilor Curii de Conturi.
În acest sens au fost transmise conductorului organului ierarhic superior al Secretariatului de stat, respectiv Guvernului României atât
deciziile emise, cât i sinteze coninând principalele nereguli constatate i consemnate în actele de control încheiate.
Opinia de audit
Pe baza concluziilor formulate în urma misiunii de audit financiar al situaiilor financiare încheiate pentru exerciiului bugetar
2013, din care rezult nereguli care au avut consecine patrimoniale, a fost exprimat opinie advers.
Pagina144

OFICIUL NA
IONAL DE PREVENIRE I COMBATERE A SPLRII BANILOR
Scurt prezentare
Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor (ONPCSB) i-a început activitatea înc din anul 1999,
funcionând ca organ de specialitate cu personalitate juridic, aflat în subordinea Guvernului, în conformitate cu prevederile art.
26 alin. (2) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, precum i pentru instituirea unor msuri
de prevenire i combatere a finanrii actelor de terorism.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 15.202 10.167 10.082 66,32 99,16
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2013, nr. 5/2013, ONPCSB i-au fost aprobate credite bugetare în sum total de 15.202
mii lei. De asemenea, prin OG nr. 17/2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, bugetul ONPCSB a fost
diminuat, la capitolul 51.01 „Autoriti publice i aciuni externe”, cu suma de 4.612 mii lei. Totodat, prin OUG nr. 99/2013 cu
privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, bugetul Oficiului a fost diminuat cu suma de 367 mii lei.
În luna decembrie 2013, având în vedere economiile realizate la titlul 10 „Cheltuieli de personal”, ONPCSB a propus anularea
creditelor bugetare în sum de 56 mii lei i trecerea acestora la Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului.
Opinia de audit
Având în vedere faptul c nu au fost identificate abateri privind modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului
sau alte deficiene legate de modul de întocmire a situaiilor financiare, a fost exprimat opinie fr rezerve i a fost acordat
certificat de conformitate.
OFICIUL REGISTRULUI NA
IONAL AL INFORMA
IILOR SECRETE DE STAT
Scurt prezentare
Oficiul Registrului Naional al Informaiilor Secrete de Stat (ORNISS) este instituie public cu personalitate juridic, aflat
în subordinea Guvernului României i sub coordonarea Secretarului General al Guvernului, cu autoritate la nivel naional în
domeniul securitii informaiilor clasificate. ORNISS asigur implementarea unitar la nivel naional a msurilor de securitate a
informaiilor naionale clasificate, precum i a celor echivalente care fac obiectul tratatelor, înelegerilor i acordurilor bilaterale
sau multilaterale la care România este parte.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 9.427 9.033 8.882 94,22 98,33
Opinia de audit
Având în vedere faptul c nu au fost identificate abateri privind modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului
sau alte deficiene legate de modul de întocmire a situaiilor financiare, a fost exprimat opinie fr rezerve i a fost acordat
certificat de conformitate.

CONSILIUL NAIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINRII
Scurt prezentare
Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii (CNCD), constituit în temeiul prevederilor OG nr. 137/2000 privind
prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discriminare, republicat, este autoritate de stat în domeniul discriminrii,
autonom, cu personalitate juridic, aflat sub control parlamentar i, totodat, garant al respectrii principiului nediscriminrii,
în conformitate cu legislaia intern în vigoare i cu documentele internaionale la care România este parte.
În exercitarea atribuiilor sale, Consiliul îi desfoar activitatea în mod independent, fr ca aceasta s fie îngrdit sau
influenat de ctre alte instituii sau autoriti publice, având rolul de implementare a principiului egalitii între ceteni,
prevzut de Constituia României.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 4.419 4.633 4.462 100,97 96,31
În exerciiul bugetar 2013, finanarea activitii CNCD a fost asigurat din fonduri alocate de la bugetul de stat, precum i din
fonduri comunitare destinate implementrii unor programe circumscrise obiectului specific de activitate. În acest context,
fondurile totale mobilizate la dispoziia CNCD în anul 2013 au fost în sum de 4.633 mii lei, din care au fost efectuate pli în
sum de 4.462 mii lei, rezultând un grad de realizare a execuiei bugetare de 96,31%, în urmtoarea structur:
- credite bugetare definitiv aprobate în cuantum de 4.510 mii lei, din care au fost efectuate pli în sum de 4.393 mii lei;
- finanare extern nerambursabil, primit de la Comisia European pentru implementarea programului „Parteneriat pentru
implementarea accesibilitii” în valoare de 123 mii lei, din care au fost efectuate pli în sum de 69 mii lei.
Acordarea în mod nelegal a unor venituri de natur salarial (spor de confidenialitate) personalului nou încadrat în instituie,
în anul 2013, estimate la suma de 33,4 mii lei.
Rspunsul entitii
Referitor la acest aspect, conducerea CNCD a formulat un punct de vedere divergent, invocând aplicarea prevederilor art. 30
alin. (3) din OG nr. 137/2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discriminare, republicat, text abrogat prin in-
trarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitar a personalului pltit din fonduri publice, cu modificrile i com-
pletrile ulterioare (art. 48 alin. (1)). De asemenea, opinia divergent a reprezentanilor CNCD a fost motivat de interpretarea
sintagmei „echivalare cu salariile aflate în plat pentru funcii similare”, fr a se ine seam de componentele variabile care nu
intrau în baza de calcul a salariului (exemplu: spor de stabilitate, spor de confidenialitate etc.).
anii anteriori
În urma misiunii de audit financiar al contului de execuie i al bilanului contabil încheiate de CNCD în exerciiul financiar 2010, Curtea
de Conturi a emis Decizia nr. 4/27.01.2011 pentru înlturarea neregulilor constatate în activitatea economico-financiar a entitii.
CNCD a contestat la instana de judecat msura dispus la pct. I.2. din Decizie, referitoare la efectuarea unor cheltuieli pentru
asigurarea serviciilor de mas oferite participanilor la aciunile i programele specifice instituiei, peste limitele prevzute de
reglementrile legale. Concomitent, pentru perioada ulterioar emiterii Deciziei nr. 4/27.01.2011, conducerea CNCD a dispus
msuri de respectare a prevederilor legale în ceea ce privete încadrarea cheltuielilor cu mesele asigurate i trataiile oferite
participanilor la aceste aciuni, în limitele prevzute de lege, conform actelor normative care reglementeaz nivelul cheltuielilor
de protocol la instituiile publice.
Pentru litigiul dintre pri, judecat în faz de recurs, Înalta Curte de Casaie i Justiie urmeaz s transmit instituiei hotrârea
pronunat, context în care conducerea CNCD are obligaia de a comunica Curii de Conturi msurile aplicate în concordan
cu soluia instanei de judecat.
Recomandare
Continuarea msurilor iniiate de CNCD în vederea sistematizrii i gruprii rezonabile a activitilor procedurabile, astfel încât
procedurile operaionale corespunztoare acestor activiti s fie suficiente, clare i în concordan cu prevederile OMFP nr.
946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cu modificrile i completrile ulterioare.
Pagina146

Opinia de audit
Pe baza concluziilor formulate de auditorii publici externi, potrivit crora aspectele constatate în activitatea economico-
financiar a CNCD s-au situat sub pragul de semnificaie stabilit în conformitate cu metodologia specific prevzut în
standardele de audit, a fost exprimat o opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect.
Paragraful de evideniere a unui aspect are urmtoarea semnificaie:
disfuncionalitile constatate în activitatea economico-financiar a CNCD, aferent exerciiului bugetar 2013, nu au afectat
semnificativ situaiile financiare, întrucât efectul denaturrilor extrapolate la nivelul întregii populaii auditate s-a aflat sub
pragul de semnificaie stabilit conform metodologiei prevzute în standardele de audit;
aciunea în instan, formulat de CNCD în contradictoriu cu Curtea de Conturi, vizând contestarea msurii dispuse la pct.
I.2. din Decizia nr. 4/27.01.2011, urmând ca Înalta Curte de Casaie i Justiie s comunice hotrârea pronunat, în
vederea aplicrii acesteia de ctre entitatea auditat.

AGEN
IA NA
IONAL DE PRES AGERPRES
Scurt prezentare
Agenia Naional de Pres AGERPRES este organizat i funcioneaz ca instituie public autonom, de interes naional,
cu personalitate juridic, independent editorial, sub controlul Parlamentului, conform prevederilor Legii nr. 19/2003 cu
Obiectivul principal al entitii este culegerea, redactarea i furnizarea de tiri i servicii multimedia (foto, grafice, audio),
precum i documentare (monitorizare de pres i baza de date) pentru mass-media, companii private, instituii centrale i locale
ale statului, fr discriminare i cu respectarea deplinei obiectiviti, în cadrul general al asigurrii dreptului la informare.
Redaciile AGERPRES furnizeaz zilnic clienilor si din media (cotidiane, reviste, posturi de radio i televiziune) baza pentru tirile pe
care acestea le transmit, în român, englez i alte limbi strine.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 13.504 13.504 13.363 98,96 98,96
Sistemul de control intern managerial organizat prin Ordinul nr. 255/18.06.2013 al directorului general, care cuprinde
sistemele de management/control intern i dezvoltarea acestora nu a fost implementat în totalitate, în sensul c nu au fost
respectate unele termene de realizare a obiectivelor, aciunilor i responsabilitilor prevzute.
Existena unor stocuri de cri/albume aflate în depozit, fr micare sau cu micare lent, a generat imobilizri de fonduri în
sum de 32 mii lei, la nivelul costurilor de producie.
Instituia a decontat sume importante de bani din bugetul statului în perioada 2009-30.06.2014, i anume 449 mii lei, repre-
zentând cheltuieli cu paza, energie electric i telefonie fix pentru un sediu situat în comuna Afumai pe care nu îl utilizeaz
din anul 1991. În toat aceast perioad (1991-2014), reprezentanii instituiei nu s-au preocupat de angajarea i utilizarea
fondurilor în conformitate cu principiile economicitii, eficienei i eficacitii. S-a dispus extinderea verificrilor de ctre
auditul/controlul intern.
Recomandri
9 continuarea demersurilor necesare în vederea implementrii în entitate a unui sistem de control intern/managerial în conformitate
cu prevederile OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control
intern/managerial la entitile publice i pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat;
9 analizarea stocurilor de carte/albume i efectuarea demersurilor în vederea reducerii acestora;
9 semnarea documentelor de inventar de ctre toate persoanele implicate în procesul de inventariere, conform
reglementrilor legale, cu ocazia inventarierii pe anul 2014 i în viitor;
9 analiza oportunitii i necesitii pstrrii în administrare a cldirii i terenului situate în Comuna Afumai, judeul Ilfov i
iniierea unor demersuri legale pentru rezolvarea situaiei actuale.

Opinie de audit
Ca urmare a auditrii situaiilor financiare încheiate la 31.12.2013 s-a formulat opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere
a unui aspect, având în vedere faptul c:
- nu au fost clarificate aspectele privind oportunitatea i necesitatea efecturii cheltuielilor din punct de vedere al
economicitii, eficienei i eficacitii, pentru imobilul i terenul aferent, în suprafa de 3 ha, situate în Comuna Afumai,
aparinând domeniului public al statului, aflate în „conservare” înc din anul 1991 i pentru care s-au decontat cheltuieli cu
paza, energia electric i telefonia fix;
- sistemul de management i control intern, dei organizat, nu funcioneaz corespunztor prevederilor legale în vigoare.
INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN

Scurt prezentare
Institutul Cultural Român (ICR) funcioneaz ca autoritate administrativ autonom, cu personalitate juridic, sub control
parlamentar, conform prevederilor OUG nr. 27/2012 privind unele msuri în domeniul cultural, aprobat cu modificri prin Legea
nr. 55/2013 care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2013.
Obiectivul principal al entitii îl reprezint promovarea culturii i civilizaiei naionale, în ar i în afara ei. Creterea vizibilitii
valorilor culturale româneti în lume constituie scopul principal al activitilor desfurate de ICR.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 29.116 26.868 24.726 84,92 92,03
În evidena tehnic-operativ i contabil nu au fost înregistrate distinct bunuri, în sum de 31 mii lei, rezultate din contractul
de comand nr. 892/18.01.2013, astfel c patrimoniul instituiei evideniat în bilanul contabil, încheiat la 31.12.2013, nu
reflect realitatea.
Au fost efectuate pli în valut, în sum de 5.554 euro, reprezentând echivalentul a 25 mii lei, pentru asigurarea unor forme de sprijin
material (rezidene) „traductori strini în formare”, dei în contractele semnate de ICR cu beneficiarii s-a prevzut plata în lei.
Nu a fost înregistrat în evidena contabil debitul, în sum de 14 mii lei, reprezentând servicii de transport decontate de ICR,
dei nu au fost justificate cu documente în cadrul Programului „Burse” i nu au fost demarate procedurile legale pentru recu-
perarea prejudiciului de la operatorul economic, cu toate c exist Decizia Înaltei Curi de Casaie i Justiie nr.
880/21.02.2014 prin care se valideaz constatarea Curii de Conturi.
Opinia de audit
Echipa de audit a exprimat opinie advers asupra situaiilor financiare întocmite la data de 31.12.2013, având în vedere atât
abaterile constatate, cât i faptul c neimplementarea msurilor dispuse la auditurile anterioare au afectat situaiile financiare
ale exerciiului bugetar auditat.
SOCIETATEA ROMÂN DE RADIODIFUZIUNE

Scurt prezentare
Societatea Român de Radiodifuziune (SRR) a fost înfiinat în baza Legii nr. 41/1994 privind organizarea i funcionarea
Societii Române de Radiodifuziune i Societii Române de Televiziune, ca serviciu public autonom de interes naional inde-
pendent editorial.
Pentru realizarea obiectului specific de activitate, în structura SRR funcioneaz: posturi naionale, regionale, locale i inter-
naionale, redacii, Direcia Formaii Muzicale i Agenia de pres RADOR care are ca obiect de activitate monitorizarea,
posturilor de tiri, care reflect cu preponderen situaia din România, precum i materialele cu relevan din mass-media inter-
naional cu privire la problematica intern.
De asemenea, în structura SRR se regsesc opt posturi regionale: Radio România Bucureti, Radio România Cluj, Radio
România Constana, Radio România Oltenia - Craiova, Radio România Iai, Radio România Reia, Radio România Timioara,
Radio România Târgu-Mure.
Pagina148

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 186.094 186.094 185.271 99,56 99,56
Situaiile financiare întocmite la 31.12.2013 nu au reflectat în totalitate exactitatea i realitatea datelor, deoarece:
s-a meninut nejustificat în contul „Creditori diveri” sume care, la data de 31.12.2013, erau prescrise, reprezentând contra-
valoarea mandatelor potale nesosite în unitate i încasri de la persoane fizice pentru societi comerciale neidentificate.
¦ În timpul misiunii de audit, abaterea a fost remediat prin reîntregirea veniturilor entitii cu valoarea creditelor prescrise.
nu s-au înregistrat în conturile speciale:
- „Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate” – obligaii în valoare de 1.837 mii lei, aferente mijloacelor
de transport achiziionate prin leasing operaional (31 de autoturisme Hyundai i 1 autoturism Ford Mondeo);
- "Dobânzi de pltit" – dobânzi în valoare de 63 mii lei, aferente contractelor de leasing financiar nr. 1616/30.11.2011 i nr.
1617/30.11.2011 (prin care s-au achiziionat 13, respectiv 5 autoturisme marca Hyundai);
- ”Giruri i garanii primite” – toate garaniile de participare la licitaie i de bun execuie, constituite în favoarea entitii;
în evidena special nu au fost evideniate unele obligaii i drepturi, unele elemente patrimoniale nu au fost inventariate, i
anume:
- dobânzile de pltit aferente contractelor de leasing financiar;
- sumele existente în contul extrabilanier „Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate”, reprezentând
obligaii aferente contractului de leasing operaional;
- garaniile de participare i de bun execuie;
- aciuni în valoare de 2.128 mii lei deinute la SC Pajura Alb SRL Chiinu, aciuni evideniate în contul ”Interese de
participare”;
- Registrul-inventar întocmit de SRR la 31.12.2013, pe lâng poziiile posturilor bilaniere de activ i pasiv, cuprinde i
valorile înscrise în listele de inventariere aferente materialelor primite în custodie i obiectelor de inventar date în
folosin, contrar prevederilor legale care precizeaz c în Registrul-inventar se înscriu rezultatele inventarierii
conform posturilor din bilan. Elementele înregistrate extracontabil i înscrise în Registrul-inventar sunt în sum de
6.471 mii lei.
Programul anual al achiziiilor publice efectuate atât din surse proprii ale SRR, cât i din surse de la bugetul de stat, pentru
anul 2013, nu a fost aprobat în termenul legal i nu a fost actualizat cu toate achiziiile efectuate de entitate în anul 2013.
anii anteriori
Conturi a României nr. 12/2013, emis în urma verificrii exerciiului financiar 2012.
Msurile dispuse prin Decizia nr. 12/2013 au avut ca efect:
9 elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli pe baza necesitilor reale, fundamentate la nivelul fiecrei structuri din cadrul
instituiei, cu respectarea cerinelor de raionalizare a resurselor bugetare;
9 fundamentarea temeinic a obiectivelor de investiii, respectarea termenelor de elaborare, aprobare i execuie a programului
anual de investiii, astfel încât s se asigure plata furnizorilor în cadrul exerciiului bugetar din sumele primite cu aceast destinaie;
9 execuia fondurilor alocate de la bugetul de stat astfel încât s nu mai existe situaia în care sunt anulate sume din creditele
bugetare alocate ca urmare a neutilizrii acestora i concomitent s se înregistreze obligaiile de plat restante;
9 inventarierea cldirilor i terenurilor din patrimoniul SRR pe liste distincte, în funcie de regimul juridic al acestora, respectiv
încadrarea lor în domeniul public sau privat al statului;
9 întocmirea programului anual de achiziii publice astfel încât s conin toate informaiile obligatorii i în structura prevzut
de normele legale în vigoare;
9 efectuarea demersurile necesare asigurrii cadrului legal care s prevad explicit modalitatea de finanare de la bugetul de
stat a activitii postului Radio Chiinu;
9 analiza i aprobarea tuturor rapoartelor de audit intern întocmite în anul 2012 i monitorizarea de ctre Serviciul de Audit
Public Intern a implementrii recomandrilor formulate de ctre structurile auditate.
Recomandri
9 verificarea, în totalitate, a soldurilor analitice ale contului „Creditori diveri” i clarificarea componenei acestora pentru
depistarea sumelor prescrise;

9 analiza tuturor operaiunilor economice de leasing operaional efectuate pân în prezent, pentru reflectarea în evidena
extrabilanier a obligaiilor aferente acestor tranzacii;
9 analiza tuturor operaiunilor de leasing financiar, aflate în desfurare, pentru a se asigura reflectarea în evidena
extrabilanier a dobânzilor de plat stipulate în contractele aferente;
9 analiza garaniilor de participare la licitaii i de bun execuie constituite cu instrumente de garantare efectuate pân în
prezent i înregistrarea acestora în contul special ”Giruri i garanii primite”;
9 respectarea, în totalitate, a prevederilor OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea
i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii i valorificarea rezultatelor
inventarierii, astfel încât situaiile financiare anuale s ofere o imagine fidel a situaiei patrimoniului, poziiei financiare i a
performanelor entitii pentru respectivul an financiar.
Opinia de audit
Echipa de auditori publici externi ai Curii de Conturi, în baza abaterilor de la legalitate i regularitate identificate în urma
misiunii de audit financiar a contului de execuie a bugetului de stat pe anul 2013 la Societatea Român de Radiodifuziune, a
exprimat opinie advers.
La exprimarea opiniei de audit s-a avut în vedere natura i contextul deficienelor consemnate în actele întocmite i modul în
care acestea au influenat acurateea situaiilor financiare întocmite de Societatea Român de Radiodifuziune pentru anul 2013.
SOCIETATEA ROMÂN DE TELEVIZIUNE

Scurt prezentare
Societatea Român de Televiziune (SRTv) s-a înfiinat i funcioneaz în baza Legii nr. 41/1994 privind organizarea i func-
ionarea Societii Române de Radiodifuziune i Societii Române de Televiziune, republicat cu modificrile i completrile
ulterioare, ca serviciu public autonom de interes naional, independent editorial i îi desfoar activitatea sub controlul
Parlamentului.
SRTv are în structura sa:
- cinci posturi naionale de televiziune, respectiv: TVR 1, TVR 2 TVR 3, TVR News, TVR HD;
- un post internaional: TVR Internaional;
- cinci studiouri teritoriale, fr personalitate juridic, în urmtoarele localiti: Cluj-Napoca, Iai, Timioara, Craiova i Târgu-Mure.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 174.217 174.353 174.185 99,98 99,90

Inventarul patrimoniului public al statului aflat în administrarea SRTv nu a fost actualizat, meninându-se nejustificat în
contabilitate valoarea cldirii i terenului, în sum total de 5.283 mii lei, ce au fost retrocedate, în anul 2007, Mitropoliei
Moldovei i Bucovinei i Societii Ortodoxe a Femeilor Române Iai, ceea ce a afectat situaiile financiare încheiate în
perioada 2007-2013.
Rspunsul entitii
Ca urmare a Deciziei definitive i irevocabile a Înaltei Curi de Casaie i Justiie nr. 1701/22.03.2007, SRTv a fcut mai multe
demersuri pe lâng Ministerul Finanelor Publice în vederea modificrii Inventarului bunurilor ce aparin domeniului public al
statului, cu scopul scoaterii din evidena respectivelor active, demersuri care nu au fost finalizate.
Inventarul centralizat al bunurilor, care alctuiesc domeniul public al statului, nu a fost actualizat cu datele rezultate în urma
operaiunii de reevaluare a patrimoniului efectuate în anul 2012, precum i cu datele rezultate cu ocazia efecturii msu-
rtorilor cadastrale, dei entitatea a fcut demersuri în acest sens. Aceste demersuri nu au avut ca rezultat elaborarea i
aprobarea actului normativ prevzut de HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului.
Cu ocazia realizrii în cadrul SRTv a unor spectacole de teatru, precum i a unor filme s-au efectuat cheltuieli semnificative
pentru producerea acestora, dar respectivele producii nu s-au mai difuzat deoarece anterior demarrii produciei nu s-au
încheiat contracte pentru drepturile de autor cu autorii pieselor originale.
Pagina150

¦ În timpul misiunii de audit s-a dispus înfiinarea unei comisii pentru analizarea procesului de producie a unor spectacole
de tipul celor menionate, pentru a se concluziona asupra responsabilitilor i cauzelor care au condus la efectuarea
acestor cheltuieli neoportune.
Pentru încheierea contractului de furnizare de servicii privind difuzarea pe cale radioelectric a serviciilor publice de
televiziune, semnat în anul 2013 între SRTv i SN Radiocomunicaii SA (SNR) nu s-a fcut dovada justificrii/negocierii
tarifelor practicate de ctre aceasta, în calitate de unic furnizor de servicii naionale de redifuzare, nefiind asigurate condiiile
de transparen în utilizarea eficient, de ctre SRTv, a fondurilor bugetare alocate.
În soldul contului „Debitori”, la data de 31.12.2013, figureaz sume care prezint riscul de a fi prescrise, i anume:
- 1.759 mii lei, ce reprezint contravaloarea penalitilor de întârziere la plata veniturilor din publicitate realizate de SRTv,
în perioada 28.02.2009-31.12.2013;
- 5.548 mii lei, ce reprezint penaliti aferente taxei TV neîncasate i înregistrate în evidena contabil, conform proce-
selor-verbale încheiate de SRTv cu mandatarii (Enel, Electrica, EON), sume care, la data de 31.12.2013, îndeplineau
condiiile legale de scdere din evidena contabil, aferente unor debite datorate de societi comerciale aflate în stare
de faliment, lichidare, dizolvare, cu activitate suspendat sau radiat, debite care au rmas nerecuperate în urma
demersurilor întreprinse de firma de recuperare cu care SRTv a avut contract de prestri servicii;
- 4 mii lei, reprezentând drepturi salariale necuvenite, debit pentru care SRTv a urmrit în instan recuperarea sumelor
datorate, proces câtigat de entitate. Biroul Executor Judectoresc a constatat insolvabilitatea debitorului i a adus la
cunotina SRTv încetarea executrii silite a acestuia.
Trecerea pe cheltuieli a debitelor menionate nu s-a operat pân la finele anului 2013, cu explicaia c rezultatele inventarierii
nu au fost aprobate de conducerea entitii pân la data efecturii auditului, astfel încât situaiile financiare la 31.12.2013,
prin valoarea creanelor ce nu mai pot fi recuperate, sunt influenate.
În soldul contului „Creditori diveri” au fost meninute, nejustificat, sume prescrise la data de 31.12.2013, în valoare de 132
mii lei, i anume:
- suma de 129 mii lei, reprezentând garanii de participare la licitaie i garanii de bun execuie, depuse de persoane
juridice în cazul unor contracte finanate din veniturile proprii ale societii, i nesolicitate a fi restituite în termenul legal,
situaie în care trebuiau majorate veniturile entitii;
- suma de 4 mii lei, reprezentând garanii de participare la licitaie i garanii de bun execuie, depuse de persoane
juridice în cazul unor contracte finanate din fonduri de la bugetul de stat, sum ce trebuia virat la bugetul de stat.
¦ În timpul misiunii de audit, SRTv a virat ctre bugetul de stat suma de 4 mii lei i a fost înregistrat ca veniturile proprii
ale societii suma de 129 mii lei.
În condiiile în care rezultatele inventarierii, centralizate în Procesul-verbal al comisiei centrale de inventariere, aferente anului
2013, nu au fost înregistrate în evidena contabil, situaiile financiare anuale nu au fost aprobate de conducerea entitii.
Nu au fost respectate prevederile legale privind inventarierea i înregistrarea în conturi speciale a garaniilor de bun
execuie, inclusiv cele constituite cu scrisori de garanie bancar.
¦ În timpul aciunii de audit financiar au fost înregistrate garaniile de bun execuie aferente contractelor de achiziie
public finanate de la bugetul de stat i au fost inventariate scrisorile de garanie bancar de bun execuie, aflate în
sold la 31.12.2013.
Nu au fost respectate prevederile referitoare la întocmirea i aprobarea deconturilor privind deplasrile externe, precum i
rapoartele de activitate la întoarcerea din deplasri externe.
Nu s-a urmrit respectarea termenelor de facturare i de plat a chiriilor lunare convenite între pri, în cazul a 3 contracte
privind închirierea unor spaii ale SRTv (cu societi care au amplasat distribuitoare automate de alimente, buturi sau
cafea, antene de telefonie mobil, bancomate etc. sau au închiriat spaii cu destinaia de bar sau cantin) i nu au fost cal-
culate, încasate i virate la bugetul de stat penalitile de întârziere aferente.
¦ În timpul auditului, Departamentul Economic a înaintat Departamentului Tehnico-Administrativ o not prin care se solicit
analizarea modului de derulare a contractelor de închiriere a spaiilor, precum i transmiterea Notelor în vederea
facturrii penalitilor de întârziere calculate.
Recomandri
9 scoaterea din evidena contabil a sumelor aferente imobilizrilor corporale, care nu se mai afl în administrarea SRTv i
actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, concomitent cu actualizarea documentaiei
suport a propunerilor de modificare;
9 documentele privind garaniile de bun execuie s fie analizate periodic pentru a se asigura c sunt în termenul legal pentru
toate contractele de achiziie public;
9 achiziia serviciilor de transmitere terestr radioelectric a programelor naionale se va efectua în condiiile respectrii
prevederilor în materia achiziiilor publice, inclusiv prin încheierea unui acord-cadru, urmat de încheierea de contracte
subsecvente, dup aprobarea bugetului de stat în care sunt prevzute fondurile pentru aceast achiziie, cu încadrarea în
limitele acestora;

9 extinderea analizei asupra tuturor clienilor i calcularea, evidenierea, înregistrarea, facturarea, urmrirea i încasarea penalitilor
aferente sumelor achitate cu întârziere, total sau parial, precum i a celor neachitate. Veniturile din penaliti datorate bugetului
statului, aferente contractelor de închiriere a spaiilor din domeniul public al statului, vor fi virate la bugetul de stat;
9 analiza soldului contului „Debitori” în componena cruia se regsesc sume prescrise i reglarea acestora, astfel încât situaiile
financiare întocmite de societate s ofere o imagine fidel a poziiei financiare i a performanelor societii;
9 difuzarea produciilor TVR i evitarea cheltuirii neeconomicoase i ineficiente a fondurilor pentru producii care nu pot fi difuzate;
9 entitatea va verifica integralitatea soldurilor contului „Creditori diveri” i va clarifica componena acestuia, printr-o analiz
riguroas în vederea depistrii sumelor prescrise, virarea acestora la bugetul de stat sau pentru înregistrarea ca venituri
proprii, astfel încât situaiile financiare întocmite de societate s ofere o imagine fidel a poziiei financiare i a perfor-
manelor societii;
9 organizarea operaiunilor inventarierii anuale a patrimoniului societii, astfel încât s fie respectat scopul principal al
inventarierii, i anume, stabilirea situaiei reale a tuturor elementelor patrimoniale în vederea întocmirii situaiilor financiare
anuale ce trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare i performanelor entitii pentru respectivul an financiar.
Opinia de audit
Opinie advers, ca urmare a deficienelor constatate, în exerciiul bugetar al anului 2013, cât i a efectelor existente în situaiile
financiare auditate, provenite din anii anteriori, precum i în condiiile în care valoarea cumulat a acestora depete valoarea
pragului de semnificaie determinat.
Pentru înlturarea abaterilor constatate s-a emis decizie prin care au fost dispuse msuri, inclusiv recuperarea prejudiciilor i
anii anteriori
În urma verificrilor efectuate asupra modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizia anterioar, s-a constatat
faptul c din nou msuri au fost duse la îndeplinire integral doar dou, iar alte dou msuri sunt parial implementate.
Msurile îndeplinite integral sau parial au condus la:
identificarea de noi pltitori de taxe, alii decât cei care au contracte de furnizare cu mandatarii SRTv, astfel încât, la sfâritul
anului 2013, numrul pltitorilor a crescut la 19.669, fa de 4.488, la finele lui 2012;
virarea ctre bugetul de stat a sumei de 60 mii lei, reprezentând obligaii prescrise;
înregistrarea, la venituri proprii, a sumei de 138 mii lei, reprezentând garanii ce nu au fost solicitate în termenul de
prescripie;
transmiterea ctre Ministerului Finanelor Publice a unei adrese prin care s-a solicitat iniierea msurilor necesare pentru
elaborarea i promovarea proiectelor de acte normative necesare actualizrii inventarului centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului.
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Scurt prezentare
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este garantul independenei justiiei, atribuiile sale fiind prevzute în Constituia
României, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
precum i Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 89.559 105.444 93.486 104,38 88,66
Învmânt 27.612 33.043 32.631 118,18 98,75
Învmânt 27.524 32.925 32.585 118,39 98,97
Învmânt 88 118 46 52,27 38,98
Pagina152

Plile efectuate s-au încadrat în limitele creditelor definitive aprobate, a angajamentelor bugetare i legale, neînregistrându-se
depiri ale acestora. În totalul plilor, o pondere important o dein cheltuielile de personal (64,38%) i bursele acordate
auditorilor de justiie din cadrul Institutului Naional al Magistraturii (13,55%).
Stabilirea eronat a drepturilor de personal aferente plii cu ora, în cazul concursurilor organizate de CSM, constatându-se c:
- în cazul unui contract încheiat între CSM i un membru al comisiei de elaborare a subiectelor a fost confirmat de ctre
preedintele comisiei un numr mai mare de ore decât s-a efectuat în realitate, astfel c a fost achitat în mod
nejustificat suma brut de 27 mii lei.
- în fiele de activitate, anexate la contractele încheiate de ctre CSM cu membrii comisiilor de contestaii la proba scris,
activitatea „arbitraj” a fost cuantificat cu 4 ore/contract, dei nu exist prevedere distinct pentru „arbitraj”, aceast
activitate fiind inclus distinct în contracte, ceea ce condus la plata în plus a unor ore.
Calculul contribuiilor de asigurri sociale, aferente drepturilor salariale acordate în baza sentinelor judectoreti, nu s-a efectuat
conform normelor legale în vigoare, întrucât sumele respective nu au fost defalcate pe perioadele la care se refer, nu au fost
utilizate cotele de contribuii de asigurri sociale în vigoare în acea perioad i nu au fost depuse declaraii rectificative.
Rspunsul entitii
Conducerea CSM a exprimat urmtorul punct de vedere: “dispoziiile menionate din cuprinsul Normelor metodologice nu
numai c adaug în mod nepermis la lege, dar chiar contravin unor prevederi legale exprese de rang superior, i anume art. 57
alin. (2) ind. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal i art. 52 alin. (1) din Legea nr. 5/2013 a bugetului de stat pe anul
2013. Într-o asemenea situaie, împrejurarea c actul administrativ nu a fost declarat nelegal de ctre o instan judectoreasc
nu mai prezint nicio relevan, neputând constitui un argument valabil pentru a nesocoti dispoziiile imperative cu for juridic
superioar legislaiei primare.”
Punctul de vedere al Curii de Conturi fa de aceste afirmaii este c normele în cauz sunt în vigoare, nefcând obiectul unei
aciuni în faa instanei de contencios administrativ, singura competent s se pronune cu privire la legalitatea dispoziiilor
legale pe care le conin, în raport cu actele normative cu for juridic superioar, fiind deci pe deplin aplicabile i obligatorii.
Ca urmare a anulrii în instan a unor Hotrâri ale Plenului CSM, prin care au fost înfiinate posturile de consilier pe lâng
cabinetele membrilor CSM, nu au fost dispuse msuri în vederea reîntregirii bugetului de stat cu drepturile de personal
pltite fr baz legal, dei la nivelul entitii au fost luate msuri în sensul modificrii în mod corespunztor a
Regulamentului de organizare i funcionare. În cazul personalului angajat cu contract individual de munc la cabinetele
membrilor CSM în perioada 2011-2012, în baza unor hotrâri ale Plenului CSM care au fost anulate în instan, au fost
acordate drepturi de personal fr baz legal în sum de 40 mii lei.
Nu au fost aplicate prevederile Legii nr. 53/2003 din Codul Muncii privind angajarea, respectiv verificarea prealabil a
aptitudinilor profesionale i personale ale persoanei care urmeaz a fi angajat, constatându-se: inexistena unor proceduri
din care s transpar criteriile de selecie, inclusiv competenele i calificrile profesionale, inexistena fiei postului, în care
sunt precizate atribuiile postului respectiv, document obligatoriu conform legislaiei muncii.
Astfel, pe posturile meninute vacante în statul de funcii al CSM, evideniate financiar ca economii i utilizate ca surs de
susinere bugetar a cabinetului demnitarului, au fost angajate persoane care nu aveau calificarea necesar i pentru care nu
s-au stabilit atribuii de serviciu prin fia postului.
Rspunsul entitii
Constatarea nu a fost însuit de conducerea entitii, fiind invocate prevederile art. 14 din Legea nr. 284/2010 privind
salarizarea unitar a personalului pltit din fonduri publice, care prevd nivelul de salarizare al persoanelor în cauz.
Echipa de audit a exprimat un punct de vedere conform cruia actul normativ invocat este o lege care se refer numai la
salarizarea personalului pltit din fonduri publice, nu este un act de organizare i funcionare a CSM i nici nu confer dreptul
de a înfiina posturile de consilieri ai Preedintelui CSM, limitându-se numai la a stabili salarizarea corespunztoare pentru
aceste funcii, în condiiile în care acestea sunt prevzute în legea de organizare i funcionare a entitii respective.
Desfurarea necorespunztoare a activitii de audit public intern, prin neauditarea tuturor activitilor o dat la trei ani i
nerealizarea tuturor misiunilor planificate, motivat de lipsa de personal, ceea ce conduce la apariia riscului unei evaluri
incomplete a controlului intern.
Prin decizia emis au fost dispuse msuri care s conduc la înlturarea neregulilor cu caracter financiar-contabil, stabilirea
întinderii prejudiciilor i recuperarea acestora. Împotriva msurilor dispuse prin decizie entitatea a formulat contestaie.
La coala Naional de Grefieri, ordonator teriar de credite, nu au fost înregistrate în mod distinct în evidena contabil,
valoarea cldirii i contravaloarea terenului situat în Bistria, proprietate public a statului. Totodat, nu s-a efectuat, la termenul
prevzut de lege, reevaluarea construciei menionate, ceea ce a condus la raportarea unor date neconforme privind valoarea
just a imobilului aflat în administrare.
Prin decizia emis au fost dispuse msuri care s conduc la înlturarea neregulilor.

anii anteriori
Din verificarea modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin Decizia nr. 11/2013 a rezultat c din cele apte msuri
dispuse, patru msuri au fost implementate, rezultând îmbuntirea activitii economice i a celei de audit public intern, iar trei
msuri au fost duse parial la îndeplinire, în sensul c, pe de o parte, au fost emise decizii de imputare, au fost analizate plile
efectuate în anul 2012, reprezentând drepturi de personal aferente plii cu ora a membrilor comisiilor de concurs, fr a se constata
abateri, iar pe de alt parte msurile au fost contestate în instan, dosarul aflându-se pe rolul Curii de Apel Bucureti.
Opinia de audit
Având în vedere c valoarea total a erorilor/abaterilor de la legalitate i regularitate constatate nu depete pragul de
semnificaie, echipa de audit a formulat opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect asupra situaiilor
financiare întocmite i raportate pentru anul 2013 de ctre Consiliul Superior al Magistraturii.
AUTORITATEA ELECTORAL PERMANENT

Scurt prezentare
Autoritatea Electoral Permanent (AEP) este instituie public administrativ autonom, a crei organizare i funcionare
este reglement de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputailor i a Senatului i pentru modificarea i completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritilor administraiei publice locale, a Legii administraiei publice locale nr. 215/2001 i a
Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleilor locali, cu modificrile i completrile ulterioare.
Potrivit prerogativelor conferite de lege, Autoritatea Electoral Permanent are competen general i exclusiv în domeniul
electoral, asigurând aplicarea unitar a dispoziiilor legale privind organizarea i desfurarea alegerilor sau a altor consultri cu
caracter naional sau local, în intervalul dintre dou perioade electorale.
Potrivit prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanarea activitii partidelor politice i a campaniilor electorale, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, partidele i alianele politice sau electorale primesc anual subvenii de la bugetul de stat,
prin bugetul Autoritii Electorale Permanente. Aceste formaiuni politice care beneficiaz de subvenii au obligaia de a
conduce i organiza eviden contabil proprie, asigurând astfel reflectarea distinct a fondurilor primite i justificarea chel-
tuielilor finanate prin bugetul AEP, precum i din alte surse.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 14.368 16.218 16.138 112,32 99,51
Autoritatea Electoral Permanent este finanat integral de la bugetul de stat, în anul 2013 gestionând un volum de credite
bugetare definitiv aprobate în sum de 16.218 mii lei, din care au fost efectuate pli nete de cas în sum de 16.138 mii lei.
Efectuarea unor pli nelegale din bugetul instituiei, reprezentând contravaloarea taxei pe valoarea adugat aferent
bunurilor achiziionate i serviciilor prestate, facturate entitii de ctre SC CLASSMOB CONSTRUCT SRL, în condiiile în
care agentul economic nu era înregistrat în scopuri de TVA (ca pltitor de TVA). Valoarea TVA pltit în mod nelegal
furnizorului a fost în sum de 59,8 mii lei (inclusiv dobânzi i penaliti de întârziere).
Efectuarea unor pli în cadrul cheltuielilor de personal, fr baz legal, ca urmare a reîncadrrii unor salariai ai instituiei
la nivelul maxim de salarizare prevzut de lege pentru categoria, gradul i/sau treapta profesional corespunztoare
funciilor deinute, prin asimilarea „suplimentrii atribuiilor” cu „noi condiii” de desfurare a activitii, fr prezentarea unor
argumente temeinice care s susin similitudinea (egalitatea) dintre cele dou concepte.
Decontarea indemnizaiei de deplasare peste nivelul stabilit de reglementrile legale incidente deplasrilor externe, prin
asimilarea în mod necorespunztor a funciei deinute de un membru al delegaiei, cu o funcie de demnitate public.
Nerespectarea, în totalitate, a reglementrilor legale referitoare la întocmirea Programului anual al achiziiilor publice, în
sensul necuprinderii în coninutul acestui document a tuturor contractelor încheiate la nivelul instituiei.
Plata unor achiziii de produse i servicii similare, de la articole i alineate bugetare diferite, fr respectarea principiului
transparenei operaiunilor desfurate pe seama fondurilor publice (exemplu: pentru dou contracte de execuie lucrri de
Pagina154

instalaii electrice, în valoare de 83 mii lei, respectiv 26 mii lei, plile s-au efectuat atât de la articolul bugetar 20.02
„Reparaii curente” cât i de la alineatul 20.01.30 „Alte bunuri i servicii pentru întreinere i funcionare”, chiar dac ambele
contracte vizau acelai tip de lucrri).
Reflectarea eronat în evidena contabil a unor sume de recuperat de la salariai, afectând în acest mod acurateea datelor
raportate prin situaiile financiare încheiate la data de 31.12.2013.
Msurile luate de entitate ca urmare a verificrilor vizeaz:
¦ recuperarea prejudiciului în sum de 59,8 mii lei, reprezentând TVA înscris nelegal în facturile emise de agentul economic
SC CLASMOB CONSTRUCT SRL i achitate necuvenit din bugetul AEP;
¦ iniierea unor demersuri prealabile formulrii unei aciuni judectoreti în vederea recuperrii drepturilor de natur salarial;
¦ reflectarea, în evidena contabil, a unor operaiuni reprezentând sume acordate necuvenit unor salariai i nerecuperate de
instituie pân la finele exerciiului bugetar 2013;
¦ revizuirea procedurilor operaionale pentru urmtoarele activiti: achiziii publice directe; întocmirea i actualizarea pro-
gramului anual al achiziiilor publice; organizarea i inerea la zi a evidenei financiar-contabile; organizarea i exercitarea
controlului financiar preventiv propriu.
Actul de control încheiat în anul 2014 a fost valorificat prin emiterea Deciziei nr. 4/12.05.2014, prin care a fost dispus un numr
de patru msuri de remediere a deficienelor constatate.
anii anteriori
În cadrul aciunii curente de audit financiar a fost verificat Decizia nr. 1/14.01.2014, emis în urma aciunii de audit financiar aferente
exerciiului bugetar 2012, iar verificrile efectuate au evideniat c entitatea a implementat msurile dispuse prin decizie.
Opinia de audit
Pe baza concluziilor formulate în urma examinrii situaiilor financiare întocmite de Autoritatea Electoral Permanent pentru
exerciiul bugetar 2013 a fost exprimat opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect. Deficienele
constatate s-au aflat sub pragul de semnificaie stabilit conform metodologiei specifice, urmând ca erorile consemnate în actul
de control s fie remediate, astfel încât acurateea datelor i a indicatorilor economici raportai prin situaiile financiare s nu mai
fie afectate.
AUTORITATEA NAIONAL DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRRII DATELOR

CU CARACTER PERSONAL
Scurt prezentare
Autoritatea Naional de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) este instituie public cu
personalitate juridic, autonom i independent fa de orice alt autoritate a administraiei publice, constituit în temeiul
prevederilor Legii nr. 102/2005 privind înfiinarea, organizarea i funcionarea Autoritii Naionale de Supraveghere a
Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal, cu modificrile i completrile ulterioare.
Autoritatea are ca obiectiv aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la via
intim, familial i privat, în legtur cu prelucrarea datelor cu caracter personal i cu libera circulaie a acestor date.
ANSPDCP îi desfoar activitatea în condiii de independen i imparialitate, monitorizând i controlând sub aspectul
legalitii, prelucrrile de date cu caracter personal care intr sub incidena Legii nr. 677/2001 pentru protecia persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestor date, cu modificrile i completrile ulterioare.
- mii lei -
Prevederi/
Credite Pli prevederi/ prevederi/
Denumire indicator Credite
bugetare efectuate Credite Credite
bugetare iniiale
definitive iniiale definitive
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 3.460 2.894 2.853 82,46 98,58
Activitatea Autoritii Naionale de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal este finanat integral de la bugetul de
stat, în anul 2013, instituia gestionând un volum de credite bugetare definitiv aprobate în sum de 2.894 mii lei, din care au fost
efectuate pli nete de cas în sum de 2.853 mii lei, rezultând un grad de realizare a execuiei bugetare de 98,58%.

În exerciiul bugetar auditat, la ANSPDCP au fost constatate deficiene vizând acordarea unor venituri de natur salarial
(spor de stabilitate i spor de confidenialitate) personalului nou angajat în instituie, fr a exista o baz suficient de
susinere legal.
Efectuarea unor pli din bugetul instituiei, în sum de 4,5 mii lei, reprezentând cheltuieli de deplasare aferente personalului
trimis în strintate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, fr a se solicita recuperarea acestora de la
organizatori i/sau de la furnizorii de servicii de transport.
¦ În timpul misiunii de audit financiar, deficienele constatate au fost remediate operativ, conducerea ANSPDCP luând msuri
de recuperare i virare la bugetul de stat a sumei de 4,5 mii lei.
Conducerea ANSPDCP i-a însuit constatrile controlului fr a avea o opinie divergent, aspect ce rezult atât din msurile aplicate în
timpul misiunii de audit în vederea remedierii acestora, cât i din renunarea la dreptul de a formula obieciuni la actul de control.
Recomandare
Elaborarea i implementarea unui program de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial care s conin aciuni
concrete specifice fiecrei structuri funcionale din cadrul instituiei, inclusiv proceduri formalizate pe activiti elaborate în
concordan cu particularitile cadrului legal de organizare i funcionare a instituiei.
Opinia de audit
Pe baza concluziilor formulate în urma examinrii situaiilor financiare întocmite de ANSPDCP pentru exerciiul bugetar 2013,
auditorii publici externi au exprimat o opinie cu rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect, paragraful având
urmtoarea semnificaie: „Situaiile financiare au fost întocmite în conformitate cu cadrul general de raportare, prezentând îns
unele denaturri care, analizate în mod individual i agregat, s-au aflat sub pragul de semnificaie, stabilit conform metodologiei
specifice de audit”.
În contextul în care, aceste denaturri nu au afectat semnificativ indicatorii economici raportai prin situaiile financiare, iar
deficienele constatate au fost remediate de conducerea ANSPDCP în timpul misiunii de audit financiar, valorificarea actului de
control întocmit s-a finalizat prin emiterea certificatului de conformitate pentru activitatea exerciiului bugetar 2013.
CONSILIUL ECONOMIC I SOCIAL

Scurt prezentare
Consiliul Economic i Social (CES) este instituie public de interes naional, tripartit, autonom, cu personalitate juridic,
constituit în scopul realizrii dialogului tripartit la nivel naional dintre organizaiile patronale, organizaiile sindicale i
reprezentani ai asociaiilor i fundaiilor neguvernamentale ai societii civile. CES este organizat i funcioneaz în baza
prevederilor Legii nr. 248/2013 privind organizarea i funcionarea Consiliului Economic i Social, ca organism consultativ al
Parlamentului i al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea organic, fiind consultat obligatoriu asupra
proiectelor de acte normative iniiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputailor i senatorilor. Rezultatul acestei
consultri se concretizeaz în avize la proiectele de acte normative. Funcionarea Consiliului Economic i Social este asigurat
de plen, biroul executiv, preedinte i vicepreedini, comisiile de specialitate permanente i secretariatul tehnic.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 2.757 2.872 2.786 101,05 97,01
Prin Legea nr. 5/2013 a bugetului de stat pe anul 2013, Consiliului Economic i Social i-au fost alocate iniial credite bugetare în
valoare total de 2.757 mii lei, iar pe parcursul anului, ca urmare a rectificrilor bugetare în structura i volumul fondurilor
alocate au intervenit majorri în cuantum de 115 mii lei, context în care creditele definitiv aprobate au fost în sum total de
2.872 mii lei. Volumul plilor efectuate pentru susinerea activitii CES a fost de 2.786 mii lei, gradul de realizare a execuiei
bugetare fiind de 97%.
Decontarea cheltuielilor cu locuina de serviciu atribuit secretarului general al CES din fondul locativ de stat aflat în administrarea
RA APPS, în condiiile în care, prin OUG nr. 15/2013 privind reglementarea condiiilor pentru vânzarea imobilelor proprietate
Pagina156

privat a satului aflate în administrarea RA APPS, au fost restrânse categoriile de funcii care beneficiau de aceast facilitate,
inclusiv pentru secretarii generali din instituiile publice. Decontarea acestor cheltuieli aferente perioadei aprilie-iunie 2013, a
generat un prejudiciu în cuantum de 2,9 mii lei, la care s-au adiionat dobânzi i penaliti de întârziere, calculate în temeiul
prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare.
¦ Conducerea CES a luat msuri operative de recuperare i virare la bugetul de stat a prejudiciului constatat.
Efectuarea unor cheltuieli fr baz legal, în cuantum de 1,6 mii lei, reprezentând indemnizaii de deplasare (diurn i cheltuieli
de cazare) acordate personalului instituiei trimis în strintate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.
Conducerea CES i-a însuit constatrile auditorilor publici externi fr a avea o opinie divergent, aspect ce rezult din
msurile aplicate în mod operativ pentru recuperarea i virarea la bugetul de stat a prejudiciului generat de efectuarea
cheltuielilor cu locuina de serviciu, fr a exista o baz suficient de susinere legal.
Recomandri
9 recuperarea i virarea la bugetul de stat a sumei de 1,6 mii lei decontat nelegal, reprezentând indemnizaii de deplasare i
cheltuieli cazare acordate fr baz legal personalului CES trimis în strintate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar, la care se adiioneaz majorri i penaliti de întârziere, calculate pân la data recuperrii integrale a acestei sume;
9 elaborarea i implementarea unei proceduri operaionale privind înregistrarea i circuitul documentelor elaborate i/sau
primite de instituie, în conformitate cu prevederile legale incidente acestui domeniu.
Opinia de audit
Pe baza concluziilor formulate în urma examinrii situaiilor financiare întocmite de Consiliul Economic i Social pentru exerciiul
bugetar 2013, auditorii publici externi au exprimat o opinie cu rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect.
Paragraful de evideniere a unui aspect are urmtoarea semnificaie:
„Situaiile financiare au fost întocmite de entitate în conformitate cu cadrul general de raportare, prezentând îns unele
denaturri care, analizate în mod individual i agregat, s-au aflat sub pragul de semnificaie stabilit în conformitate cu
standardele de audit. Prejudiciul în cuantum de 2,9 mii lei, reprezentând cheltuieli cu locuina de serviciu, efectuate fr baz
legal, a fost recuperat i virat la bugetul de stat, rmânând în responsabilitatea entitii recuperarea indemnizaiilor de
deplasare acordate în mod nelegal, în cuantum de 1,6 mii lei i a penalitilor aferente, precum i elaborarea i implementarea
procedurii operaionale vizând înregistrarea i circuitul documentelor elaborate în cadrul structurilor funcionale ale instituiei.
CONSILIUL NA
IONAL DE SOLU
IONARE A CONTESTA
IILOR
Scurt prezentare
Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor (CNSC) este organism independent cu activitate administrativ-
jurisdicional, înfiinat în baza prevederilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor
de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
337/2006. Consiliul nu este subordonat niciunei autoriti sau instituii publice, în ceea ce privete deciziile adoptate în
exercitarea atribuiilor sale i are în competena sa de activitate soluionarea contestaiilor formulate în cadrul procedurilor de
achiziie public înainte de încheierea contractelor, în conformitate cu prevederile OUG nr. 34/2006.
Consiliul examineaz din punctul de vedere al legalitii i temeiniciei actul atacat i poate pronuna o decizie prin care îl
anuleaz în parte sau în tot, oblig autoritatea contractant s emit un alt act sau dispune orice alt msur necesar pentru
remedierea actelor ce afecteaz procedura de atribuire a contractelor de achiziii publice.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 9.942 10.190 10.118 101,77 99,29
În anul 2013, resursele publice alocate CNSC au fost asigurate integral de la bugetul de stat, cuantumul creditelor bugetare
definitiv aprobate fiind de 10.190 mii lei, iar plile efectuate de 10.118 mii lei, rezultând un grad de realizare a execuiei
bugetare de 99,29%.

Nerespectarea reglementrilor legale privind încadrarea personalului în clase de salarizare, calculul eronat al salariilor
pltite unor angajai la trecerea într-o tran de vechime superioar, precum i al salariilor pltite persoanelor cu atribuii de
acordare a vizei de control financiar preventiv, au generat un prejudiciu estimat la suma de 39 mii lei, la care se adiioneaz
dobânzi i penaliti calculate în temeiul prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i
completrile ulterioare.
Nu au fost depuse cererile de restituire i nu au fost recuperate de la Casa de Asigurri de Sntate sumele pltite din
bugetul instituiei, care au depit cuantumul contribuiilor datorate bugetului FNUASS i nu s-a efectuat înregistrarea
corespunztoare a operaiilor respective.
¦ În timpul misiunii de audit financiar, reprezentanii CNSC au luat unele msuri operative de remediere a deficienelor vizând
respectarea reglementrilor legale specifice salarizrii, inclusiv suspendarea procedurii eronat adoptate de instituie în acest
domeniu. Astfel:
9 CNSC a solicitat Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice punctul de vedere privind înca-
drarea în clase de salarizare a personalului la trecerea într-o tran de vechime superioar, în vederea interpretrii i
aplicrii corecte a reglementrilor legale aplicabile;
9 conductorul entitii a emis un act administrativ intern, în baza cruia entitatea urmeaz s procedeze la stabilirea
corespunztoare a salariilor, în conformitate cu prevederile legale;
9 au fost iniiate demersuri de întocmire i transmitere ctre Casa Naional de Asigurri de Sntate a dosarelor privind
recuperarea sumelor aferente concediilor medicale pltite, care au depit cuantumul contribuiilor datorate bugetului
FNUASS;
9 au fost înregistrate în evidena contabil bunurile primite fr plat de la prestatorul serviciilor de telefonie mobil, care nu
figurau în contabilitatea entitii;
9 au fost întreprinse aciuni de completare a dosarelor profesionale ale funcionarilor publici ai instituiei, cu documentele
prevzute de reglementrile legale în vigoare.
Pentru înlturarea abaterilor financiar-contabile s-a emis decizie. Pentru una din msuri a fost formulat contestaie, comisia de
soluionare a contestaiilor a respins cererea reprezentanilor CNSC.
anii anteriori
În cadrul misiunii de audit financiar a fost verificat i modul de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse ca urmare a auditurilor
anterioare, prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului cauzat, în anul 2011, de plata nelegal a sumei de 47,7 mii lei,
reprezentând contravaloarea unor bunuri a cror achiziie era interzis de prevederile OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea
bugetar pe anul 2009 i reglementarea unor msuri financiar-fiscale, cu modificrile ulterioare i a sumei de 26,9 mii lei,
reprezentând contravaloarea unui program informatic achiziionat fr s fi existat credite bugetare aprobate în acest scop în
bugetul instituiei, nerecepionat i fr a fi evideniat în Programul anual de achiziii publice.
Msurile dispuse prin decizie au rmas în regim suspensiv pân la pronunarea unei hotrâri de ctre Înalta Curte de Casaie i
Justiie, instana de judecat pronunând o soluie irevocabil în acest caz, prin Decizia nr. 1252/12.03.2014, iar conducerea CNSC
are obligaia de a pune în executare dispozitivul acestei hotrâri, urmând s aplice msurile dispuse de Curtea de Conturi.
Recomandri
9 regularizarea cu bugetul de stat consolidat i bugetul asigurrilor sociale de stat a impozitului i a contribuiilor aferente
drepturilor de natur salarial, dup analiza i recalcularea corespunztoare a salariilor cuvenite salariailor instituiei i
înregistrarea în evidena contabil a operaiunilor aferente;
9 întocmirea i transmiterea ctre Casa de asigurri de sntate a municipiului Bucureti a cererii de restituire, la zi, a
creanelor bugetare reprezentând diferene rezultate din indemnizaiile de concediu medical, care au depit suma
contribuiilor datorate de instituie bugetului FNUASS;
9 îmbuntirea sistemului de control intern/managerial prin aciuni concrete specifice fiecrei structuri funcionale din cadrul
instituiei, inclusiv prin elaborarea de proceduri operaionale formalizate pe activiti, în concordan cu particularitile cadrului
legal de organizare i funcionare al instituiei, precum i cu reglementrile legale specifice controlului intern managerial;
9 punerea în aplicare a deciziei nr. 28/06.12.2012 (msura ii.1 i ii.3) emis de Curtea de Conturi, asigurând conformitatea cu
dispozitivul Sentinei civile nr. 2230/ 03.07.2013 a Curii de Apel Bucureti - Secia a VIII- a de contencios administrativ i
fiscal i, implicit, cu Decizia nr. 1252/12.03.2014, irevocabil, pronunat de Înalta Curte de Casaie i Justiie.
Opinia de audit
Pe baza concluziilor formulate de auditorii publici externi, vizând identificarea unor nereguli în activitatea economico-financiar
a CNSC, unele dintre acestea cu consecine patrimoniale, echipa de audit a exprimat o opinie advers, având ca efect neemi-
terea certificatului de conformitate.
Pagina158

AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI
Scurt prezentare
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) este o instituie de specialitate a administraiei publice centrale,
cu personalitate juridic, în subordinea Guvernului i în coordonarea ministrului economiei.
În decembrie 2012, conform OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare în cadrul administraiei publice
centrale i pentru modificarea unor acte normative, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) i-a schimbat
denumirea în Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), funcionând ca instituie public, cu personalitate
juridic, în subordinea Guvernului i în coordonarea ministrului economiei.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, sub denumirea actual de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
s-a înfiinat în urma msurilor de reorganizare a Autoritii pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), prin comasarea prin
absorbie cu Autoritatea pentru Privatizare i Administrare a Participaiilor Statului, în baza OUG nr. 23/2004 privind stabilirea
unor msuri de reorganizare a Autoritii pentru Valorificarea Activelor Bancare.
În vederea îndeplinirii rolului su, AAAS desfoar dou activiti de baz, respectiv:
- activitatea de valorificare a activelor statului;
- activitatea de privatizare i administrare a participaiilor statului.
- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 20.825 20.694 20.419 98,05 98,67
Nu au fost respectate prevederile legale privind organizarea desfurrii edinelor Consiliului de Supraveghere i Îndru-
mare (CSI), deoarece:
- în condiiile în care Preedintele AAAS a efectuat cinci solicitri ctre Preedintele CSI, pentru organizarea edinelor
acestuia, a fost convocat întrunirea membrilor CSI doar în trei cazuri, contrar prevederilor HG nr. 837/2004 privind
organizarea i funcionarea AVAS, cu modificrile i completrile ulterioare, în conformitate cu care, în termen de 2 zile
lucrtoare de la solicitarea preedintelui AAAS, preedintele CSI trebuie s convoace membrii acestuia;
- dei au avut loc trei edine, AAAS a fost în msur s prezinte procesul-verbal al unei singure edine a Consiliului, în
condiiile în care, conform Regulamentului de organizare i funcionare a Consiliului de supraveghere i îndrumare a
activitii AAAS, la fiecare edin a Consiliului trebuie s se întocmeasc un proces-verbal, care se înregistreaz în
Registrul de procese-verbale.
Nu s-au înregistrat corect în evidena contabil unele sume încasate de la diveri debitori, ceea ce a condus la existena în
balana analitic a contului „Debitori”, întocmit de AAAS la data de 31.12.2013, a unui numr însemnat de analitice ale
contului ce figureaz cu sold creditor (2.229 de debitori prezint solduri creditoare, în sum total de 39.243 mii lei).
Exist neconcordane între valoarea participaiilor AAAS la societile comerciale din portofoliu, înregistrat în evidena
contabil i valoarea participaiilor înregistrat în evidena operativ, astfel c, la 31.12.2013, contul „Titluri de participare”
înregistra un sold debitor în sum de 1.235.605 mii lei, reprezentând situaia participaiilor AAAS la capitalul social al unui
numr de 675 de societi comerciale, iar în evidena operativ a titlurilor de participare era înregistrat suma de 1.153.127
mii lei, diferena fiind de 82.478 mii lei.
Ca urmare a neefecturii regularizrilor în evidena contabil a acestor diferene, situaiile financiare întocmite la 31.12.2013 nu
ofer o imagine real i fidel cu privire la titlurile de participare deinute de AAAS.
Nu s-a urmrit încasarea drepturilor de crean rezultate în urma acordrii unor credite de restructurare.
În cazul SC SARMISMOB SA Deva, care a beneficiat de fonduri de restructurare în baza Legii nr. 58/1991, s-a constatat c în
condiiile în care, prin sentin civil, societatea a fost obligat la plata ctre AVAS a datoriei în sum de 29 mii lei, instituia nu
a luat msuri de punere în executare a hotrârii judectoreti, existând posibilitatea ca dreptul de a solicita recuperarea s fie
prescris. Creana este înregistrat în evidena operativ a AAAS.
Nu s-au regularizat creane bancare preluate:
- în temeiul OG nr. 61/2000 privind restructurarea SC BRCE – BANCOREX SA i fuziunea prin absorbie a acestei bnci cu SC
BCR SA, în patrimoniul AAAS, existând la data de 31.12.2013, unele creane înregistrate la poziia „Debitori neidentificai”;
- pentru care SC BCR SA, în calitate de cedent, nu a transmis titlurile executorii cu ocazia predrii, în sum de 19.635
mii lei. Pentru aceste creane, termenul legal de executare de 7 ani, prevzut de OUG nr. 51/1998 privind valorificarea
unor active ale statului, este depit, având în vedere data prelurii acestora, adic anul 2000.

S-au meninut în evidena AAAS unele creane reprezentând obligaii bugetare, datorate de debitori care au beneficiat de
scutire la plat în baza unor acte normative speciale, astfel:
- 101.956 mii lei, crean pe numele Societii Naionale de Transport Feroviar de Cltori CFR Cltori SA, societate
care a beneficiat de scutirea la plat a acestei datorii, în baza HG nr. 1455/2003 pentru scutirea la plat a obligaiilor
ctre bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate i bugetul asigurrilor pentru omaj pentru exerciiul financiar al anului 2003 ale unor ageni economici aflai
sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului;
- 6.549 mii lei, creane preluate în baza OUG nr. 95/2003 privind preluarea de ctre AVAB a unor creane bugetare în
vederea încasrii i virrii lor la FNUASS, în vederea valorificrii conform OUG nr. 51/1998 privind valorificarea unor
active ale statului, de la agenii economici din domeniul transportului feroviar i energetic.
Au fost meninute în patrimoniul AAAS unele creane bugetare acordate în baza unor acte normative pentru care s-au emis
ordine comune, încheiate de Casa Naional de Asigurri de Sntate i instituiile coordonatoare ale operatorilor
economici, în valoare de 10.840 mii lei, reprezentând obligaii bugetare datorate de debitori cedai care au beneficiat de
scutire la plat în baza unor acte normative speciale.
Nu s-a aplicat sau nu s-a finalizat, în termenul legal, procedura de executare silit în vederea recuperrii creanelor bancare
deinute la un numr însemnat de debitori, astfel c, într-un numr de 122 de creane bancare deinute de AAAS, în valoare
de 47.484 mii lei, instituia a pierdut dreptul de a solicita recuperarea acestora.
Nu s-au regularizat creanele deinute la societile comerciale aflate în procedur de faliment, în condiiile netransmiterii de
ctre Direcia Insolven, din cadrul AAAS, ctre Direcia Economic i Direcia Creane, a tuturor sentinelor favorabile,
astfel c în anul 2013, dei instanele judectoreti au comunicat un numr de 29 de sentine prin care s-a decis
respingerea atragerii rspunderii administratorilor sau a altor persoane, pentru suma de 176 mii lei, Direcia de Insolven
le-a înaintat Direciei Creane, AAAS nu a procedat la regularizarea acestor creane, ceea ce a avut ca efect meninerea în
patrimoniul autoritii a unor debite la acelai nivel.
În cazul sentinelor favorabile de atragere a rspunderii administratorilor, emise de instanele judectoreti în anul 2013, au
fost comunicate 70 de sentine prin care s-a decis atragerea rspunderii administratorilor sau a altor persoane, pentru suma
de 17.701 mii lei, dei Direcia Insolven a transmis Direciei Economice i Direciei Creane un numr de 27 de sentine,
pentru debite în valoare de 3.222 mii lei, în vederea înregistrrii în evidena contabil i recuperrii acestora, celelalte 43 de
sentine însumând debite în valoare de 14.479 mii lei, 33 fiind transmise abia în anul 2014.
Au existat deficiene în ceea ce privete înregistrarea i urmrirea recuperrii creanelor proprii ale AAAS, rezultate din:
x vânzarea de aciuni:
- AAAS nu s-a reînscris la Oficiul Naional al Registrului Comerului cu pachetele de aciuni reintrate în posesia sa ca urmare a
rezoluionrii, prin sentine judectoreti, a unui numr de 27 de contracte de privatizare. În aceast situaie, sentinele
judectoreti sunt de natur s produc modificri în structura contului analitic „Debitori-vânzare aciuni”, în sensul c obligaia
de plat a preului neachitat pân la data de 31.12.2013, în sum total de 9.665 mii lei, datorat de ctre cumprtori, este
substituit prin obligaia de restituire a pachetelor de aciuni, precum i prin plata de daune interese, penaliti etc.
- AAAS a pierdut dreptul de a solicita recuperarea dreptului de crean sus-menionat pentru creane estimate la 5.624 mii
lei, în condiiile în care sentinele au fost puse în executare prin emiterea de ordine de poprire dup expirarea termenului
legal de 3 ani de la pronunarea acestora.
x creane reprezentând dividende:
S-a constatat c exist posibilitatea s se fi prescris dreptul AAAS de a cere executarea unor creane, reprezentând
dividende în sum de 1.503 mii lei, provenite din perioada 1993-2007, în condiiile în care nu s-au luat msuri legale de
recuperare în termenul legal de 3 ani. În aceste condiii, fiind influenate de aceast categorie de operaiuni, situaiile
financiare întocmite de entitate la 31.12.2013 nu prezint o imagine fidel i real a drepturilor AAAS.
x creane reprezentând debitori diveri:
Contul “Debitori diveri AAAS” prezint, la 31.12.2013, un sold debitor în sum de 596 mii lei, care provine din perioada 1993-
2009, fiind datorate de 4 debitori. În condiiile în care instituia nu a urmat, în termenul legal, toate procedurile necesare
recuperrii debitelor, impuse de fiecare caz în parte, recuperarea acestora este incert.
Nu s-au regularizat unele diferene dintre valoarea înregistrat în contabilitate i valoarea tranzacionat a unor creane, ca
urmare a procesului de valorificare a acestora (cesionarea creanelor), propunerea nefiind prezentat spre aprobare CSI.
În situaiile privind soldurile la 31.12.2013 ale creanelor preluate de AVAB, prezentate de Direcia Creane, au fost identificate
creane vândute, în sum total de 322.536 mii lei, neregularizate pân la data misiunii de audit.
Recomandri
9 respectarea prevederilor Regulamentului de Organizare i Funcionare a Consiliului de Supraveghere i Îndrumare a
AAAS, modificat cu prevederile OUG nr. 23/2004, actualizat cu Legea nr. 192/2013; întiinarea Ministerului Economiei
privind deficienele identificate în activitatea CSI, pentru dispunerea msurilor legale în consecin;
9 analizarea i clarificarea componenei soldurilor înscrise în analiticele contului „Debitori” i pe cale de consecin:
- reflectarea corect în evidena contabil a drepturilor i obligaiilor AAAS în conformitate cu prevederile OMFP nr. 1917/2005;
Pagina160

- respectarea prevederilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, precum i ale Codului Civil, în cazul
sumelor încasate fr temei legal; virarea la bugetul de stat a sumelor încasate fr temei legal, pentru care dreptul de
a cere recuperarea/compensarea s-a prescris;
9 regularizarea i înregistrarea, în evidena contabil a AAAS, a valorii reale a participaiilor autoritii la societile
comerciale din portofoliu, conform prevederilor Regulamentului de Organizare i Funcionare a AAAS, ale Legii
contabilitii nr. 82/1991 i ale OMFP nr. 1917/2005;
9 inventarierea întregului portofoliu de creane al AAAS, inclusiv analizarea i clarificarea situaiei acestora, în conformitate
cu prevederile OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor
de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii; înregistrarea în evidena contabil a rezultatelor acestei operaiuni, cu
respectarea prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991 i ale OMFP nr. 1917/2005; întreprinderea diligenelor necesare
pentru obinerea tuturor sentinelor definitive/irevocabile, emise de instanele judectoreti. În situaia neîncasrii în termen
a drepturilor de crean, iniierea procedurilor legale de recuperare;
9 stabilirea întinderii prejudiciilor, în cazul drepturilor de crean, pentru care se constat c dreptul de recuperare a acestora
este prescris; dispunerea msurilor necesare pentru recuperarea prejudiciilor constatate.
Opinia de audit
Având în vedere concluziile rezultate din misiunea de audit financiar, în opinia auditorilor publici externi, situaiile financiare pe
anul 2013 ale Autoritii pentru Administrarea Activelor Statului, nu ofer o imagine fidel i real sub toate aspectele
semnificative a activelor, poziiei financiare, precum i a performanei financiare i a rezultatului patrimonial, astfel c auditorii
publici externi au exprimat opinie advers.
Toate aceste constatri au avut drept consecin neemiterea certificatului de conformitate pentru contul de execuie încheiat pe
anul 2013 de ctre Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
Pentru valorificarea constatrilor înscrise în Raportul de audit financiar, Curtea de Conturi a dispus msuri prin decizie, pe care
entitatea trebuie s le duc la îndeplinire în vederea înlturrii abaterilor constatate, pentru stabilirea întinderii prejudiciilor i
dispunerea msurilor pentru recuperarea acestora, precum i pentru intrarea în legalitate.
Împotriva deciziei, AAAS a formulat contestaie, care a fost respins de comisia de soluionare a contestaiilor, prin încheiere.
Împotriva încheierii, AAAS a formulat contestaie la instana de contencios administrativ.
Rezultatele activitii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin deciziile emise pentru anii
anteriori
În urma verificrii modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizii emise, ca urmare a verificrii conturilor de
execuie pentru exerciiile bugetare ale anilor 2009, 2010, 2011 i 2012, s-a constatat c nu au fost duse la îndeplinire msuri
ce privesc, în principal:
- modul de evideniere, urmrire i clarificare a unor sume încasate de la diveri debitori;
- neconcordan între valoarea participaiilor AAAS la societile comerciale din portofoliu înregistrat în evidena
contabil i valoarea participaiilor înregistrat în evidena operativ;
- deficiene privind înregistrarea i urmrirea recuperrii drepturilor de crean ale AAAS.
În cazul abaterilor sus-menionate s-a dispus prelungirea termenului de ducere la îndeplinire a msurilor.
MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Scurt prezentare
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a fost înfiinat, prin reorganizarea Ministerului Afacerilor Europene (MAEur), în
conformitate cu prevederile art. 11(1) din OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare în cadrul administraiei
publice centrale i pentru modificarea unor acte normative.
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) este organizat i funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale,
cu personalitate juridic, în subordinea Guvernului, fiind responsabil de coordonarea i gestionarea instrumentelor structurale.

- mii lei -
Pli
efectuate
0 1 2 3 4=3/1 5=3/2
Total general 184.092 147.183 78.739 42,77 53,50
Total cheltuieli din venituri proprii 0 10.703 1.834 0,00 17,14
Autoriti publice i aciuni externe 0 10.703 1.834 0,00 17,14

În etapa de proiectare a bugetului anului 2013 nu s-a asigurat o fundamentare judicioas a bugetului MFE, adaptat la spe-
cificul activitilor ministerului i care s rspund cerinelor de raionalizare solicitate prin Scrisoarea-cadru nr.
351.233/31.05.2012 formulat de Ministerul Finanelor Publice, astfel încât s-a înregistrat o discrepan semnificativ între
estimrile de resurse publice necesare i execuia bugetar aferent anului 2013. Acest lucru este demonstrat de execuia
bugetar în procent de numai 53,5% a plilor efectuate fa de creditele bugetare definitive i de 42,77% fa de creditele
bugetare iniiale.
În perioada auditat, structura de audit intern din cadrul MFE a fost nefuncional, situaie generat de faptul c, pe tot
parcursul anului, unul din posturile prevzute în structura de audit intern a fost vacant, iar cellalt a fost ocupat numai în
luna ianuarie 2013 (raportul de munc al titularului a fost suspendat începând cu data de 28.03.2013, anterior acesta
beneficiind de concediu medical i concediu de odihn).
În anul 2013 nu au fost actualizate Manualul de proceduri pentru activitatea de audit intern, Carta auditului intern i Planul
strategic i anual de audit intern pentru perioada 2013-2015, aceste documente fiind elaborate i aprobate pe parcursul
anului 2012, la nivelul Ministerului Afacerilor Europene, predecesorul Ministerului Fondurilor Europene.
Recomandri
9 la elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli se va asigura corelarea cu necesitile reale, fundamentate temeinic de
ctre toate structurile implicate din cadrul instituiei, în strâns legtur cu cerinele de raionalizare a resurselor bugetare;
9 în etapa de execuie bugetar anual se va analiza periodic necesitatea meninerii unor credite bugetare, iar când se
constat neutilizarea s propun MFP, în timp util, anularea/retragerea/disponibilizarea acestora, astfel încât s se
asigure respectarea prevederilor Scrisorii-cadru a Ministerului Finanelor Publice privind fundamentarea bugetului de
venituri i cheltuieli în strâns legtur cu necesitile reale ale instituiei i cu cerinele de raionalizare a resurselor
bugetare;
9 implementarea standardelor 11 „Managementul Riscului” i 17 „Proceduri” din OMFP nr. 946/2005 i la celelalte structuri
la care nu au fost implementate pân în prezent, astfel încât organizarea i implementarea sistemului de control
intern/managerial în conformitate cu prevederile OG nr. 119/1999 i OMFP nr. 946/2005 s asigure utilizarea fondurilor
publice în condiii de legalitate, regularitate, eficacitate, eficien i economicitate;
9 elaborarea i aprobarea procedurii operaionale pentru toate cele 217 (la data auditului erau elaborate i aprobate doar
186 de proceduri) activiti procedurabile corespunztor structurilor din cadrul MFE, care concur la realizarea obiectivelor
ministerului.
Opinia de audit
Echipa de auditori publici externi ai Curii de Conturi ca urmare a efecturii auditului financiar a contului de execuie a bugetului
de stat pe anul 2013 la Ministerul Fondurilor Europene a emis opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect.
Paragraful de evideniere a fost determinat de deficienele privind fundamentarea bugetului pe anul 2013, neasigurarea
activitii de audit intern i neimplementarea în totalitate a standardelor prevzute în OMFP nr. 946/2005 care aprob Codul
controlului intern/managerial.
AUTORITATEA NA
IONAL PENTRU RESTITUIREA PROPRIET
ILOR
Scurt prezentare
Autoritatea Naional pentru Restituirea Proprietilor (ANRP) este organ de specialitate al administraiei publice centrale,
cu personalitate juridic, finanat de la bugetul de stat, înfiinat prin HG nr. 361/2005, cu modificrile i completrile ulterioare,
Pagina162

prin preluarea activitii Autoritii Naionale pentru Restituirea Proprietilor, structur fr personalitate juridic din cadrul
Cancelariei Prim-Ministrului.
Auditul financiar asupra contului anual de execuie a bugetului de stat la instituiile publice la Autoritatea Naional pentru
Restituirea Proprietilor (ANRP) s-a realizat asupra situaiilor financiare pe anii 2011, 2012 i 2013.
Execuia bugetar a ANRP, pe anii 2011, 2012 i 2013, se prezint astfel:
- mii lei -
Denumire indicatori COD 2011 2012 2013
Credite Pli Credite Pli Credite
bugetare efectuate bugetare efectuate bugetare Pli efectuate
0 1 2 3 4 5 6 7
TOTAL CHELTUIELI 260.782 260.419 463.044 461.740 466.179 464.814
CHELTUIELI CURENTE, din care: 1 260.502 260.156 462.957 462.392 465.077 464.644
Titlul I Cheltuieli de personal 10 5.573 5.495 5.626 5.489 7.742 7.629
Titlul II Bunuri i servicii 20 5.047 4.779 2.831 2.403 2.835 2.515
Titlul X Alte cheltuieli 59 249.882 249.882 454.500 454.500 454.500 454.500
CHELTUIELI DE CAPITAL 70 280 263 87 87 1.102 597
Titlul XII Active nefinanciare 71 280 263 87 87 1.102 597

În anul 2011, ANRP nu a întocmit „Registrul-inventar” care, potrivit punctului 44, (1) din Anexa la OMFP nr. 2.861/2009
pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i
capitalurilor proprii, „…este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, grupate dup natura lor, conform posturilor din bilan”. Subliniem faptul c bilanul
se întocmete pe baza registrului-inventar i a balanei de verificare întocmite la finele exerciiului financiar.
Întrucât la data începerii inventarierii, atât în anul 2012, cât i în anul 2013, ANRP nu avea încadrat nicio persoan cu
atribuii de gestionar, nu au putut fi respectate prevederile punctului 8, lit. a) din OMFP nr. 2.861/2009 cu privire la declaraia
scris a gestionarului rspunztor înainte de începerea operaiunii de inventariere. În acest sens, comisia de inventariere a
propus luarea msurilor în vederea angajrii de ctre ANRP a unei persoane care s aib atribuii în gestionarea bunurilor
aflate în patrimoniul entitii.
Dei prin structura organizatoric ANRP a prevzut existena Compartimentului audit public intern, în perioada 2011-
08.10.2012 nu a existat personal angajat cu atribuii de audit intern.
În prezent, la nivelul ANRP este înregistrat un numr de 9.814 dosare aflate pe rolul instanelor de judecat, în care ANRP
este parte, litigii care ar putea periclita în viitor desfurarea în condiii normale a activitii instituiei. Totodat, se
menioneaz c, în cadrul ANRP mai este înregistrat un numr de 11.503 dosare de instan finalizate definitiv i irevocabil
în care ANRP a avut calitatea de parte.
Recomandri
9 angajarea unei persoane cu atribuii în gestionarea bunurilor aflate în patrimoniul entitii;
9 asigurarea de ctre conducerea ANRP a funcionrii compartimentului de audit intern.
Opinia de audit
Dei au fost îndeplinite condiiile prevederilor art. 344 din Regulamentul privind organizarea i desfurarea activitilor
specifice Curii de Conturi, precum i valorificarea actelor rezultate din aceste activiti, aprobat prin HP nr. 130/2010, publicat
în MO nr. 832/2010, pentru perioada supus auditului, a fost exprimat opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui
aspect, întrucât aceste condiii nu sunt semnificativ afectate de existena unor evenimente ce nu sunt sub controlul direct al
ANRP (existând nesiguran cu privire la deznodmântul celor 9.814 dosare aflate pe rolul instanelor de judecat, în care
ANRP este parte, litigii care ar putea periclita în viitor desfurarea în condiii normale a activitii ANRP).
Pentru valorificarea constatrilor înscrise în Raportul de audit, Curtea de Conturi a dispus msuri prin decizie, entitatea având
responsabilitatea îndeplinirii lor, în vederea înlturrii abaterilor constatate i intrarea în legalitate.

Capitolul
1 Audit financiar
Seciunea
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Auditul financiar asupra contului de execuie
a bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2013
CASA NA
IONAL DE PENSII PUBLICE
Scurt prezentare
Casa Naional de Pensii Publice (CNPP) este instituie public de interes naional, cu personalitate juridic i organ de
specialitate al administraiei publice centrale, care administreaz i gestioneaz sistemul public de pensii i alte drepturi de
asigurri sociale, precum i sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale. Administrarea sistemului
public de pensii se realizeaz prin CNPP i prin casele de pensii sectoriale, care funcioneaz i îndeplinesc atribuiile
prevzute de Legea nr. 263/2010.
CNPP îi desfoar activitatea sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice. Are în
subordine casele judeene de pensii i casa de pensii a municipiului Bucureti, denumite case teritoriale de pensii, care sunt
servicii publice descentralizate. CNPP are în subordine i Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii
de Munc (INEMRCM), instituie public cu personalitate juridic i autonomie tiinific.
CNPP este acionar unic al Societii Comerciale de Tratament Balnear i Recuperare a Capacitii de Munc (TBRCM SA).
Misiunea de audit financiar a contului de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat pentru anul 2013 s-a desfurat la
sediul CNPP i la un numr de 20 de case teritoriale de pensii.
Conform datelor din contul de execuie centralizat întocmit de Casa Naional de Pensii Publice, execuia bugetului asigurrilor
sociale de stat la data de 31.12.2013 cuprinde:
a) veniturile i cheltuielile asigurrilor sociale de stat;
b) veniturile i cheltuielile sistemului de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale.
Execuia bugetului asigurrilor sociale de stat la 31.12.2013, derulat prin Casa Naional de Pensii Publice, inclusiv cele trei
case sectoriale (Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul Afacerilor Interne i Serviciul Român de Informaii), se prezint dup
cum urmeaz:
- milioane lei -
Prevederi/ Execuie fa de
Execuie
Capitol Denumire indicator Credite prevederi/credite
31.12.2013
definitive definitive (%)
0 1 2 3 4=3/2
I Venituri totale, din care: 50.247 50.129 99,77
I.1 Venituri ale sistemului public de pensii 49.888 49.771 99,77
I.2 Venituri ale sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale 359 358 99,72
II Cheltuieli totale, din care: 49.992 49.915 99,85
II.1 Cheltuieli ale sistemului public de pensii, inclusiv casele de pensii sectoriale 49.888 49.818 99,86
II.2 Cheltuieli ale sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale 104 97 93,27
III Excedent/deficit, din care: 255 214 83,92
III.1 Excedent/deficit al sistemului public de pensii - -47 0
III.2 Excedent al sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale 255 261 102,35
Analizând datele din contul anual de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat centralizat, întocmit de ctre Casa
Naional de Pensii Publice la data de 31.12.2013, se constat c au fost realizate venituri în sum de 50.129 milioane lei (care
includ i subveniile acordate de la bugetul de stat, în sum de 12.254 milioane lei) i c s-au efectuat cheltuieli de 49.915 milioane lei.
Din veniturile totale ale bugetului asigurrilor sociale de stat, veniturile sistemului public de pensii au o pondere de 99,28%, iar
diferena de 0,72% este reprezentat de veniturile sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale.
În mod similar, cheltuielile sistemului public de pensii dein o pondere însemnat, de 99,80% din cheltuielile totale, iar
cheltuielile sistemului pentru accidente de munc i boli profesionale reprezint diferena de 0,2%.
Pagina164

Subvenia primit de la bugetul de stat în anul 2013, în sum de 12.254 milioane lei, reprezint 24,62% din totalul veniturilor
realizate, aferente sistemului public de pensii.
În anul 2013, execuia bugetului asigurrilor sociale de stat a înregistrat un excedent de 214 milioane lei, provenind din
execuia sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, unde nivelul veniturilor încasate a depit
nivelul cheltuielilor efectuate, fapt ce a condus la înregistrarea unui excedent de 261 milioane lei i din execuia sistemului
public de pensii care a înregistrat un deficit de 47 milioane lei.
Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2013 se prezint astfel:
- milioane lei -
Grad de Execuie Execuie
Stingeri
Prevederi realizare Drepturi fa de fa de
Nr. Prevederi Drepturi Încasri pe alte ci
Denumire indicatori bugetare fa de drepturi constatate credite credite
crt. definitive constatate realizate decât
iniiale constatate de încasat iniiale definitive
încasri
% % %
0 1 2 3 4 5 6=5/4x100 7 8 =4-5-7 9=5/2x100 10=5/3x100
I TOTAL VENITURI, din care: 50.995 50.247 75.351 50.129 66,53 4.896 20.326 98,30 99,77
1. Venituri curente, din care: 37.588 37.993 61.896 38.067 61,50 3.504 20.325 101,27 100,19
1.1 Venituri contribuii de asigurri
sociale datorate de angajatori, 27.226 27.517 43.769 27.622 63,11 214 15.933 101,45 100,38
din care:
1.1.1 - Contribuii de asigurri sociale
26.944 27.235 43.239 27.340 63,23 207 15.692 101,47 100,39
de stat datorate de angajatori
1.1.2 - Contribuii de asigurri
pentru accidente de munc
282 282 530 282 53,21 7 241 100,00 100,00
i boli profesionale datorate
de angajatori.
1.2. Venituri contribuii de asigurri
10.245 10.283 17.274 10.278 59,50 3.278 3.718 100,32 99,95
sociale datorate de asigurai
1.3. Venituri nefiscale 117 193 853 167 19,58 12 674 142,74 86,53
2. Subvenii de la bugetul de stat 13.407 12.254 12.254 12.254 100,00 - - 91,40 100,00
3. Sume primite de la UE/ali
donatori, pli efectuate - - 19 19 100,00 - - - -
i prefinanri
4. Sume în curs de distribuire - - 1.182 -211 -17,85 1.392 1 - -
Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus rezult c s-au încasat venituri totale la bugetul asigurrilor sociale de stat,
în sum de 50.129 milioane lei, ceea ce reprezint doar 66,52% din totalul drepturilor constatate ca fiind datorate bugetului
asigurrilor sociale de stat, în sum de 75.351 milioane lei.
Veniturile efectiv încasate în anul 2013 de ctre CNPP la bugetul asigurrilor sociale de stat, reprezentând contribuii de
asigurri sociale, au fost de numai 37.875 milioane lei, la care s-a adugat subvenia primit de la bugetul de stat, prin bugetul
MMFPSPV, în sum de 12.254 milioane lei.
Principala cauz a încasrii unui volum redus al veniturilor la bugetul asigurrilor sociale de stat, gestionate de ctre CNPP, a
fost gradul sczut de colectare, doar de 62,09%, întrucât veniturile care provin din contribuiile de asigurri sociale
datorate de angajatori i angajai la bugetul asigurrilor sociale de stat au fost în sum de 37.900 milioane lei, fa de
drepturile constatate care au fost în sum de 61.043 milioane lei.
Rezult astfel c veniturile încasate în anul 2013, fr a lua în calcul subvenia, ar fi acoperit numai 76% din volumul plilor
efectuate în anul 2013 cu sistemul public de pensii, care au fost în sum de 49.915 milioane lei, conform tabelului de mai jos.
Cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2013 se prezint astfel:
- milioane lei -
Angaja- Execuie Execuie
Credite Credite Angaja- Angaja-
Nr. Pli mente Cheltuieli fa de fa de
Denumire indicator bugetare bugetare mente mente
crt. efectuate legale efective credite credite
iniiale definitive bugetare legale
de pltit iniiale (%) definitive (%)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9=6/2x100 10=6/3x100
II CHELTUIELI TOTALE 50.809 49.992 49.942 49.916 49.915 1 49.955 98,24 99,85
1. Asigurri i asisten social 50.704 49.888 49.842 49.819 49.818 1 49.857 98,25 99,86
1.1. Pensii i ajutoare de btrânee 49.243 48.527 48.518 48.513 48.513 0 48.515 98,52 99,97
1.2. Asisten acordat 310 308 308 291 291 0 291 93,87 94,48
persoanelor în vârst
1.3. Ajutoare pentru urmai 537 480 479 479 479 0 479 89,20 99,72
1.4. Alte cheltuieli în domeniul asi- 614 573 537 536 535 1 572 87,13 93,37
gurrilor i asistenei sociale
2. Asigurri i asisten social 105 104 100 97 97 0 98 92,38 93,26
pentru accidente de munc
i boli profesionale
Plile totale, în sum de 49.915 milioane lei, raportate de ctre CNPP prin contul de execuie bugetar la finele anului 2013, au
cuprins:

- plile aferente asigurailor din sistemul CNPP, în sum de 45.350 milioane lei;
- plile aferente asigurailor celor trei case sectoriale de pensii, în sum de 4.565 milioane lei.
Din datele de mai sus privind cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2013 rezult c atât creditele bugetare
iniiale, cât i creditele bugetare definitive au avut un grad ridicat de utilizare pentru pli, respectiv de 98,24% fa de
prevederile iniiale i mai mult fa de prevederile definitive, adic de 99,85%.
Plile efectuate din bugetul asigurrilor sociale de stat, în sum total de 49.915 milioane lei, au fost mai mici decât prevederile
bugetare aprobate iniial, în sum de 50.809 milioane lei, care au fost diminuate pe parcursul anului cu suma de 817 milioane
lei, rezultând astfel un nivel al prevederilor bugetare definitive de 49.992 milioane lei, respectiv cu doar 0,15% mai mult fa de
plile efectuate în anul 2013.
La Casa Naional de Pensii Publice s-au constatat abateri financiar-contabile, astfel:
utilizarea necorespunztoare a conturilor de decontare dintre CNPP i entitile din subordine, ceea ce a condus la:
supradimensionarea activelor i datoriilor entitii cu suma de 10.029 mii lei, întrucât acestea au cuprins i soldurile
conturilor de decontare;
neînregistrarea în "Rezultatul reportat" a sumei de 1.515 mii lei, reprezentând amortizarea/casarea/consumul bunurilor
transferate între CNPP i unitile subordonate, sum meninut eronat în conturile de decontare;
înregistrarea unor diferene, în sum de 137 mii lei, din cauza neefecturii de punctaje reciproce între CNPP i unitile
subordonate.
¦ În timpul i ca urmare a misiunii de audit au fost eliminate din soldul contului de decontri activele fixe amortizate integral de
la CPMB i INEMRCM, în sum de 1.515 mii lei.
deficiene identificate la unele case teritoriale de pensii, unde:
în soldul contului „Drepturi de personal neridicate” au fost raportate datorii nereale, în sum de 4.447 mii lei,
reprezentând drepturi nesolicitate în termenul legal de prescripie de 3 ani, aferente unor beneficiari care au decedat
anterior datei de 31.12.2010, (CPM Bucureti - 2.982 mii lei, CJP Clrai - 1.465 mii lei), drepturi care au fost transmise
dup data decesului, dei plata trebuia s înceteze în luna urmtoare decesului;
nu a fost organizat evidena analitic a pensiilor neridicate (CJP Ilfov i CJP Maramure);
nu a fost organizat evidena analitic, ceea ce a determinat: meninerea nejustificat a unor sume negative de 183 mii
lei (CJP Clrai), necunoaterea datei la care s-a constituit dreptul neridicat (CPM Bucureti) i a codului numeric
personal al beneficiarului (CJP Clrai i CPM Bucureti).
¦ Pe parcursul misiunii de audit financiar, Casa de Pensii a Municipiului Bucureti (CPMB) a analizat o parte a drepturilor de
pensii neridicate, meninute eronat în solduri în afara termenului legal de prescripie sau din alte cauze i s-a sczut din
eviden, suma de 3.014 mii lei.
CNPP nu a coordonat activitatea caselor teritoriale de pensii în vederea identificrii i atragerii în sistemul public de pensii a
persoanelor care îndeplinesc condiiile pentru asigurarea obligatorie potrivit art. 6 alin.(1) pct. IV din Legea 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, ceea ce a generat nerealizarea, în anul 2013, a unor venituri la bugetul asigurrilor sociale
de stat, în valoare estimat de 22.322 mii lei, sum cu care s-ar fi putut reduce deficitul care a fost acoperit prin subvenii de
la bugetul de stat.
S-au constatat nereguli care au cauzat efectuarea unor pli nelegale, din bugetul asigurrilor sociale de stat, astfel:
au fost efectuate pli nelegale din bugetul asigurrilor sociale de stat, în sum de 2.234 mii lei, reprezentând pensii antici-
pate, anticipate pariale, de invaliditate gradul I, II i III, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care
au realizat concomitent i venituri, iar plata pensiei nu s-a suspendat începând cu luna urmtoare realizrii veniturilor.
În acest sens, au fost dispuse msuri i în anii precedeni pentru care s-au estimat debite de 2.299 mii lei, din care s-au
recuperat 1.030 mii lei i a rmas de recuperat suma de 1.269 mii lei. De asemenea, prin extinderea verificrilor,
CNPP a stabilit debite în sum de 3.423 mii lei, din care s-a recuperat suma de 1.789 mii lei, suma rmas de recuperat
fiind de 1.634 mii lei.
Rspunsul entitii
Casa Naional de Pensii Publice a precizat c depistarea cazurilor de incompatibilitate se va face la nivel central (CNPP) de
ctre Comisia numit prin Ordinul preedintelui nr. 199/2014, care va monitoriza respectarea procedurilor de identificare i
soluionare a cazurilor de incompatibilitate a prestaiilor de asigurri sociale de stat cu veniturile realizate din activiti
profesionale/salarii i va urmri recuperarea prejudiciilor.
tot din bugetul asigurrilor sociale de stat au fost efectuate pli nelegale, pentru persoane decedate, în sum de 531 mii lei,
în condiiile în care nu s-a încetat plata drepturilor de pensie în luna urmtoare decesului.
¦ În timpul misiunii de audit financiar a fost recuperat i virat la bugetul de stat, suma de 111 mii lei, reprezentând pensii
pltite pe numele unei persoane decedate din anul 2006, de ctre Casa Local de Pensii sector 1 Bucureti;
Pagina166

De menionat este faptul c în acest sens au fost dispuse msuri i în anii precedeni, pentru care s-au stabilit debite de
447 mii lei, din care s-a recuperat suma de 293 mii lei i a rmas de recuperat suma de 154 mii lei.
nu au fost recuperate de ctre INEMRCM, ordonator teriar de credite din subordinea CNPP, unele creane prescrise în
sum de 305 mii lei, care provin din plata unor indemnizaii pentru concedii medicale ale salariailor, suportate din credite
bugetare, în perioada 2006-2010;
s-a pltit, nelegal, din credite bugetare, unor salariai suma de 31 mii lei, reprezentând daune morale, cheltuieli de judecat
i cheltuieli de executare silit pentru drepturi stabilite prin decizii/sentine civile rmase definitive i irevocabile, pronunate
de ctre instanele de judecat;
nu au fost respectate prevederile legale referitoare la salarizarea personalului bugetar în anul 2013, în sensul aplicrii
eronate a prevederilor OUG nr. 19/2012 privind aprobarea unor msuri pentru recuperarea reducerilor salariale, prin acor-
darea procentelor de majorare salarial de 8% i de 7,4% i asupra drepturilor bneti acordate sub form de stimulente
care au fost incluse în salariul de baz.
Rspunsul entitii
Casa Naional de Pensii Publice consider c au fost aplicate corespunztor actele normative i invoc precizrile emise de
ctre Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice.
Din verificarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea CNPP, s-a constatat c exist
diferene între bunurile din inventarul centralizat al domeniului public al statului i evidena financiar-contabil, iar dreptul de
proprietate al statului nu este înscris în cartea funciar.
Referitor la bunurile din domeniul public al statului aflate în administrarea INEMRCM, s-au identificat abateri constând în:
neevidenierea în contabilitate a unui imobilul situat în Bucureti, neclarificarea componenei soldului contului „Terenuri”,
neînscrierea în cartea funciar a dreptului de proprietate a statului, neactualizarea, conform situaiei reale, a inventarului
bunurilor din domeniul public al statului.
La casele teritoriale de pensii s-au constatat atât abateri financiar-contabile, cât i pli nelegale, astfel:
raportarea eronat a unor datorii, în sum de 2.091 mii lei, reprezentând drepturi de pensii neridicate, pentru care dreptul la
aciune al titularilor de creane s-a stins prin prescripie (CJP: Arge, Bistria-Nsud, Buzu, Mehedini, Neam i Vrancea);
neconcordane între evidena contabil analitic i cea sintetic, cu suma de 438 mii lei, privind contribuiile de asigurri
sociale datorate de persoane asigurate pe baza de contract de asigurare (CJP: Neam i Olt);
meninerea nejustificat în evidena financiar-contabil a unor debite, în sum de 415 mii lei, pentru care dreptul la aciune
s-a stins prin Legea nr. 2/2013 (CJP Neam);
nerealizarea unor venituri la bugetul asigurrilor sociale de stat, în sum de 4.557 mii lei, din cauza necuprinderii în sistemul
public de pensii a unor contribuabili, persoane fizice care realizeaz venituri din activiti independente i care aveau obli-
gaia depunerii declaraiei de asigurare (CJP: Arge, Bistria-Nsud, Teleorman i Vrancea);
neaplicarea tuturor procedurilor legale de executare silit a creanelor bugetului asigurrilor sociale de stat, în cadrul ter-
menului de prescripie, pentru debite, în sum de 105 mii lei, provenite din pensii acordate necuvenit (CJP: Harghita, Neam,
Olt i Teleorman);
pli nelegale, în sum de 1.652 mii lei, reprezentând pensii de invaliditate gradul I, II sau III, în condiiile în care beneficiarii
acestora au realizat în acelai timp i venituri de natur salarial/profesional (CJP: Arge, Bacu, Bistria-Nsud, Braov,
Brila, Cara-Severin, Harghita, Ialomia, Mehedini, Neam, Satu Mare, Teleorman i Vrancea);
pli nelegale, în sum de 1.593 mii lei, reprezentând pensii anticipate sau anticipate pariale, în condiiile în care beneficiarii
acestora au realizat în acelai timp i venituri peste plafonul legal (CJP: Arge, Bacu, Buzu, Braov, Bistria-Nsud,
Brila, Cara-Severin, Harghita, Mehedini, Ialomia, Neam, Suceava, Satu Mare, Teleorman, Vrancea);
pli nelegale, în sum de 648 mii lei, constând în indemnizaii de însoitor acordate de casele judeene de pensii pensionarilor de
invaliditate care au beneficiat în acelai timp i de asistent personal sau de indemnizaie lunar acordat de la bugetul local (CJP:
Arad, Arge, Bacu, Braov, Bistria-Nsud, Botoani, Harghita, Mehedini, Neam, Satu Mare,Suceava, Teleorman);
pli nelegale, în sum de 258 mii lei, reprezentând pensii de urma acordate unor beneficiari care au realizat în acelai
timp venituri ori venituri peste plafonul legal (CJP: Arge, Bacu, Bistria-Nsud, Cara-Severin, Harghita, Ialomia, Mehe-
dini i Satu Mare);
pli necuvenite din bugetul de stat, în sum de 117 mii lei, reprezentând ajutor lunar acordat soului supravieuitor, în
condiiile în care persoanele în cauz realizau venituri lunare din salarii (CJP Arge);
plata nelegal, în sum de 123 mii lei, a unor drepturi acordate din bugetul de stat sub form de indemnizaii peste limita
legal, acordate unor persoane persecutate din motive politice (CJP Ialomia);
pli nelegale, în sum de 92 mii lei, acordate unor persoane crora li s-a redus nelegal vârsta standard de pensionare i au
beneficiat de reducerea stagiului complet de cotizare (CJP Suceava).
De asemenea, s-au constatat nereguli în ceea ce privete:
necalcularea, nereinerea i nevirarea sumei de 60 mii lei, reprezentând contribuia lunar pentru asigurrile de sntate,
aferent drepturilor de pensii care depesc limita legal (CJP: Arge, Bistria-Nsud, Ialomia, Mehedini i Teleorman);
efectuarea de cheltuieli, în sum de 821 mii lei, din fondul de accidente de munc i boli profesionale, ca urmare a faptului
c angajatorii nu au justificat sumele suportate din acest fond la (CJP Brila);

diferene în sum de 15.273 mii lei între evidena financiar-contabil a entitii i Agenia Judeean a Finanelor Publice cu
privire la soldurile creanelor i datoriilor la bugetul asigurrilor sociale de stat (CJP Brila);
inventarierea s-a efectuat fr respectarea în totalitate a prevederilor legale, în sensul c nu au fost inventariate unele
bunuri, datorii i creane (CJP: Buzu i Neam);
nerecalcularea, din oficiu, a pensiilor anticipate i anticipate pariale, la momentul îndeplinirii condiiilor pentru acordarea
pensiei pentru limit de vârst (CJP Arad);
nesoluionarea în termenul legal de 45 de zile a cererilor depuse de solicitani pentru stabilirea/recalcularea drepturilor de
pensii (CJP: Cara-Severin i Teleorman).
Recomandri
9 eliminarea din activele i datoriile bilanului contabil centralizat a conturilor de decontare, efectuarea punctajelor reciproce între
instituia superioar i entitile din subordine, în vederea punerii de acord a sumelor meninute în conturile de decontri;
9 analizarea sumelor meninute nejustificat în soldul contului „Drepturi de personal neridicate” în vederea identificrii la timp a
tuturor drepturilor de pensii prescrise i stabilirii realitii soldurilor reprezentând drepturi de pensii neridicate raportate prin
situaiile financiare ale ordonatorului principal de credite, pentru a evita imobilizarea de credite bugetare i organizarea
evidenei analitice a drepturilor neridicate de pensii;
9 cuprinderea în sistemul public de pensii a tuturor persoanelor identificate în vederea atragerii de venituri la bugetul
asigurrilor sociale de stat. Întrirea rolului controlului intern exercitat la nivelul caselor teritoriale de pensii pentru atragerea
în sistemul public de pensii a tuturor persoanelor care sunt obligate s se asigure;
9 stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând pli ctre beneficiarii de pensii anticipate, anticipate pariale, pensii de
invaliditate de gradul I, II i III care au realizat concomitent i venituri, evidenierea în contabilitate, recuperarea i virarea
sumelor recuperate la buget, precum i efectuarea regularizrilor cu bugetul general consolidat;
9 stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând pli de drepturi de pensii acordate beneficiarilor ulterior datei decesului
acestora, evidenierea în contabilitate, recuperarea i virarea sumelor recuperate la buget, conform prevederilor legale în
vigoare i efectuarea regularizrilor cu bugetul general consolidat;
9 recuperarea de la Casa de Asigurri de Sntate a Municipiului Bucureti a sumelor pltite din credite bugetare, de ctre
INEMRCM, pentru concedii medicale ale salariailor pentru care dreptul la aciune în vederea recuperrii s-a prescris,
recuperarea i virarea, conform prevederilor legale în vigoare, a sumelor prescrise;
9 recuperarea plilor nelegale cu titlu de daune morale, cheltuieli de judecat i cheltuieli de executare silit, virarea la buget
a sumelor recuperate, conform prevederilor legale în vigoare, precum i extinderea verificrilor în vederea identificrii tuturor
situaiilor similare;
9 aplicarea întocmai, în litera i spiritul prevederilor legale în anul 2013 i în continuare a legislaiei referitoare la salarizarea
personalului bugetar, inclusiv pentru unitile aflate în subordinea ordonatorului principal de credite;
9 efectuarea eventualelor modificri în inventarul centralizat al domeniului public al statului pentru bunurile administrate de
CNPP i entitile din subordinea sa, astfel încât la finele exerciiului financiar, valoarea acestor bunuri s corespund atât
cu evidena financiar-contabil, cât i cu situaia real, precum i înscrierea la Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar a
tuturor imobilelor aparinând domeniului public al statului aflate în administrarea CNPP i a entitilor din subordinea sa.
anii anteriori
Impactul pe care le-au avut msurile dispuse prin decizii asupra activitii entitilor verificate se concretizeaz în:
x îmbuntirea activitii entitii verificate, prin adoptarea unor msuri, prin care s se asigure:
respectarea principiului independenei, potrivit cruia toate veniturile i cheltuielile se raporteaz în exerciiul financiar la
care se refer, precum i respectarea concordanei dintre articolul bugetar aprobat pentru efectuarea plilor i natura
cheltuielilor efectuate;
aplicarea corespunztoare a legislaiei privind procedurile de transmitere fr plat a bunurilor aparinând instituiilor
publice, pe baz de documente avizate de ordonatorii principali de credite ai instituiilor care predau/primesc bunurile;
x îmbuntirea managementului, prin întocmirea Planului de audit intern i cuprinderea aciunilor de audit în acest Plan pe
baza evalurii i analizei riscurilor, a sugestiilor conductorului entitii i includerea în acesta a unor misiuni care s cu-
prind auditarea activitilor cu impact financiar asupra activitii instituiei;
x obinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, reducerea cheltuielilor, creterea economicitii, eficienei i efica-
citii în utilizarea fondurilor publice i/sau în administrarea patrimoniului etc. prin adoptarea unor msuri care se concre-
tizeaz în:
reîntregirea resurselor bugetului asigurrilor sociale de stat i a bugetului de stat, reprezentând comisionul bancar pltit
la un nivel mai mare decât cel stabilit de lege, pentru transmiterea în strintate a sumelor cuvenite beneficiarilor de
drepturi de asigurri sociale;
Pagina168

recuperarea parial a unor drepturi acordate sub form de pensii, precum i regularizarea, cu bugetul general
consolidat, a sumelor pltite în plus cu titlu de contribuie la asigurrile sociale de sntate i impozit pe venit;
identificarea unor persoane fizice care aveau obligaia de a se asigura în sistemul asigurrilor sociale de stat pe baz de
declaraie de asigurare.
Motivele pentru care unele msuri dispuse prin decizii nu au fost considerate implementate, sunt urmtoarele:
- nerecuperarea integral a prejudiciilor consemnate în actele de control/audit încheiate în anii anteriori, ceea ce atrage
urmrirea în continuare a ducerii la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizii;
- unele msuri au fost contestate în instan, iar pân la data misiunii de audit a contului de execuie pe anul 2013, instanele
Opinia de audit
La exprimarea opiniei de audit în urma misiunii de audit financiar, auditorii publici externi au avut în vedere atât compararea
sumei erorilor/abaterilor constatate cu pragul de semnificaie stabilit în etapa de planificare a auditului, cât i propriul
raionament profesional.
De asemenea, au fost avute în vedere i constatrile de la nivelul ordonatorilor de credite teriari, precum i opiniile emise de
ctre camerele de conturi teritoriale, inând cont de faptul c ordonatorul principal are atribuii de coordonare, îndrumare,
supraveghere i control al activitii entitilor subordonate.
Astfel, având în vedere abaterile de la legalitate i regularitate cu impact asupra realitii i conformitii situaiilor financiare,
echipa de audit a emis opinie advers asupra situaiilor financiare întocmite i raportate de ctre CNPP pentru anul 2013,
deoarece acestea nu respect principiile legalitii i regularitii i nu ofer o imagine fidel i real a poziiei financiare a
CNPP la data de 31.12.2013.
Pentru valorificarea constatrilor înscrise în Raportul de audit, Curtea de Conturi a emis decizii, prin care au fost dispuse msuri
pe care atât ordonatorul principal de credite CNPP, cât i entitile din subordinea sa trebuie s le duc la îndeplinire în vederea
înlturrii abaterilor constatate.
Conducerea CNPP nu a contestat msurile din decizie care au fost dispuse în sarcina sa.
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMA

II - Casa Sectorial de Pensii
Scurt prezentare
Entitatea are menirea de a aplica legislaia privind drepturile de asigurri sociale (pensii, ajutoare de deces, pensii de urma i
alte ajutoare sociale potrivit legii) cuvenite cadrelor militare în rezerv care au activat în structurile SRI.
Contul de execuie bugetar aferent exerciiului 2013, referitor la bugetul ordonatorului teriar de credite, se prezint astfel:
-mii lei-
Angaja- Execuie fa
Credite Credite Angaja- Angaja- Pli Chel-
mente de credite
Denumire indicator bugetare bugetare mente mente efec- tuieli
legale definitive
iniiale definitive bugetare legale tuate efective
de pltit (%)
0 1 2 3 4 5 6 7 8=5/2x100
Total, din care pe surse 318.167 344.308 344.293 344.293 344.293 0 344.253 99,9
i pe capitole
Buget de stat, total, din care: 2.439 2.774 2.770 2.770 2.770 0 2.784 99,9
Ordine Public i 1.675 1.853 1.852 1.852 1.852 0 1.862 99,9
Siguran Naional
Asigurri i asisten social 764 921 919 919 919 0 922 99,7
BASS 315.728 341.534 341.523 341.523 341.523 0 341.469 99,9
Asigurri i asisten social 315.728 341.534 341.523 341.523 341.523 0 341.469
Opinia de audit
La Casa Sectorial de Pensii a SRI, auditorii publici externi au formulat opinie nemodificat i s-a emis certificat de confor-
mitate a contului examinat, deoarece situaiile financiare au fost întocmite în conformitate cu codul general de raportare
financiar i ofer o imagine fidel a poziiei financiare la data de 31.12.2013.

Capitolul
1 Audit financiar
Seciunea
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Auditul financiar asupra conturilor de execuie
a bugetelor fondurilor speciale pe anul 2013
1.4.1. Auditul financiar asupra contului de execuie a bugetului asigurrilor

pentru omaj pe anul 2013
AGEN
IA NA
IONAL PENTRU OCUPAREA FOR
EI DE MUNC
Scurt prezentare
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM) asigur coordonarea, îndrumarea i controlul activitii
unitilor din subordine, în scopul aplicrii unitare a legislaiei în domeniul specific de activitate i al realizrii atribuiilor ce le
revin acestora, potrivit legii. ANOFM este organizat i funcioneaz potrivit prevederilor Legii nr. 202/2006 privind organizarea
i funcionarea Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc i ale statutului acesteia aprobat prin HG nr. 1610/2006.
Contul general de execuie a bugetului asigurrilor pentru omaj cuprinde:
a) veniturile i cheltuielile bugetului asigurrilor pentru omaj;
b) veniturile i cheltuielile fondului de garantare pentru plata creanelor salariale.
Execuia bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2013 se prezint astfel:
- milioane lei -
Încasri Execuie fa de
Prevederi/credite
Denumire indicator realizate/pli prevederi/credite
definitive
efectuate definitive (%)
0 1 2 3=2/1
Venituri totale, din care: 1.875 1.764 94,08
Venituri ale sistemului de asigurri pentru omaj 1.627 1.515 93,12
Venituri ale fondului de garantare pentru plata creanelor salariale 248 249 100,40
Cheltuieli totale, din care: 1.843 1.779 96,53
Cheltuieli ale sistemului de asigurri pentru omaj 1.790 1.733 96,82
Cheltuielile fondului de garantare pentru plata creanelor salariale 53 46 86,79
Excedent/deficit, din care: 32 -15 -46,88
Deficit al sistemului de asigurri pentru omaj -163 -218 -133,74
Excedent al fondului de garantare pentru plata creanelor salariale 195 203 104,10
Analizând datele prezentate prin contul de execuie al bugetului asigurrilor pentru omaj centralizat, întocmit de ctre Agenia
Naional pentru Ocuparea Forei de Munc la data de 31.12.2013, se constat c au fost realizate venituri în sum de 1.764 milioane
lei (care includ i subveniile acordate de la bugetul de stat în sum de 268 milioane lei) i cheltuieli de 1.779 milioane lei.
Subvenia primit de la bugetul de stat în anul 2013 a reprezentat 15,19% din totalul veniturilor încasate aferente sistemului
asigurrilor sociale pentru omaj.
Astfel, execuia bugetului asigurrilor pentru omaj s-a încheiat cu un deficit aferent anului 2013 în sum de 15 milioane lei,
provenind din realizarea execuiei celor dou componente pe care le administreaz: deficitul sistemului de asigurri pentru
omaj, în sum de 218 milioane lei, i excedentul înregistrat în execuia fondului de garantare pentru plata creanelor salariale,
în sum de 203 milioane lei.
În anul 2013, pentru acoperirea deficitului înregistrat în execuia bugetului asigurrilor pentru omaj, ANOFM a utilizat exce-
dentul neutilizat din anii anteriori în sum de 163 milioane lei.
Pagina170

În indicatori sintetici, contul anual de execuie a bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2013, se prezint astfel:
- milioane lei-
Grad de Stingeri pe Execuie fa Execuie fa
Prevederi Drepturi
Prevederi Drepturi Încasri realizare fa alte ci de prevederi de prevederi/
Denumire indicator bugetare constatate
definitive constatate realizate de drepturile decât credite iniiale credite
iniiale de încasat
constatate încasri (%) definitive (%)
1 2 3 4 5 6=5/4x100 7 8 =4-5-7 9=5/2 10=5/3x100
Venituri totale,
1.728 1.875 4.185 1.764 42,15% 61 2.360 102,08 94,08
din care:
1. Contribuii de asigurri,
1.453 1.403 3.539 1.412 39,90% 27 2.100 97,18 100,64
din care:
a) contribuiile anga-
839 814 2.687 820 30,52% 24 1.843 97,74 100,74
jatorilor, din care:
contribuii de asigurri
pentru omaj datorate 603 582 2339 589 25,18% 23 1727 97,68 101,20
de angajatori
contribuia angajatorilor
236 232 348 231 66,38% 1 116 97,88 99,57
la fondul de garantare
b) contribuiile asigurailor 614 589 852 592 69,48% 3 257 96,42 100,51
2.Venituri nefiscale 27 27 289 24 8,30% 23 242 88,89 88,89
3. Subvenii de la
111 268 268 268 100,00% 0 0 241,44 100,00
bugetul de stat
4. Sume primite de la UE
137 177 89 60 67,42 11 18 43,80 33,90
în contul plilor efectuate
În totalul veniturilor încasate la bugetul asigurrilor pentru omaj, raportate de ctre ANOFM, cea mai mare pondere o au
contribuiile de asigurri pentru omaj datorate de angajatori i angajai (80,05%), în sum de 1.412 milioane lei.
Gradul de realizare a veniturilor bugetului asigurrilor sociale pentru omaj, fa de prevederile definitive, a fost în anul 2013 de
94,08%, în timp ce la finele exerciiului financiar au rmas drepturi constatate de încasat în sum de 2.360 milioane lei.
Cea mai mare parte din aceast sum de încasat o reprezint contribuiile de asigurri pentru omaj, în sum total de 2.100
milioane lei (88,98%), din care:
- datorate de angajatori, 1.843 milioane lei (78,09%);
- datorate de asigurai, 257 milioane lei (10,89%).
Încasarea veniturilor totale la bugetul asigurrilor pentru omaj a avut un grad de realizare de numai 42,15% (1.764 milioane
lei/4.185 milioane lei), cauza principal fiind gradul sczut de colectare, de ctre ANAF, a contribuiilor de asigurri pentru
omaj datorate de ctre angajatori i asigurai.
Astfel, din totalul contribuiilor datorate la bugetul asigurrilor pentru omaj, în sum de 3.539 milioane lei, în anul 2013 s-a
încasat efectiv numai suma de 1.412 milioane lei, reprezentând doar 39,90% din nivelul contribuiilor datorate. Dintre
contribuiile totale datorate bugetului asigurrilor pentru omaj, cel mai sczut grad de colectare, doar de 25,18%, l-au avut
contribuiile de asigurri pentru omaj datorate de angajatori.
Veniturile efectiv încasate din contribuiile la bugetul asigurrilor pentru omaj, în sum de 1.412 milioane lei nu au acoperit
decât 79,37% din cheltuielile sistemului de asigurri pentru omaj, în sum de 1.779 milioane lei, pentru diferena de cheltuieli,
ANOFM a încasat subvenii de la bugetul de stat, prin bugetul MMFPSPV, în sum de 268 milioane lei.
Luând în calcul volumul plilor din bugetul asigurrilor pentru omaj din anul 2013, în sum de 1.779 milioane lei, încasarea
integral a drepturilor constatate de încasat, în sum de 2.360 milioane lei, ar asigura resursele necesare plilor derulate prin
bugetul asigurrilor pentru omaj, gestionat de ctre ANOFM, pentru mai mult de un an de zile.
Execuia cheltuielilor bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2013 se prezint astfel:
- milioane lei-
Angaja- Execuie fa Execuie fa
Credite Credite Angaja- Angaja- Pli Chel-
Denumire mente de prevederi/ de prevederi/
bugetare bugetare mente mente efec- tuieli
indicator legale credite iniiale credite
iniiale definitive bugetare legale tuate efective
de pltit (%) definitive (%)
0 1 2 3 4 5 6 7 8=5/1x100 9=5/2x100
Total cheltuieli, din care: 1715 1843 1788 1788 1779 9 1796 103,73 96,53
1. Asigurri i asisten social 1437 1484 1442 1442 1440 2 1456 100,21 97,04
Asigurri pentru omaj 1246 1306 1287 1287 1285 2 1288 103,13 98,39
Prevenirea excluderii sociale 32 25 23 23 23 0 23 71,88 92,00
Alte cheltuieli în domeniul
159 153 132 132 132 0 145 83,02 86,27
asigurrilor i asistenei sociale
2. Aciuni economice 210 268 262 262 259 3 261 123,33 96,64
3. Învmânt 42 38 38 38 34 4 34 80,95 89,47
4. Cheltuielile fondului de garantare
26 53 46 46 46 0 45 176,92 86,79
pentru plata creanelor salariale

Plile din bugetul asigurrilor pentru omaj au cuprins, în principal:
- pli pentru asigurri i asisten social, în sum de 1.440 milioane lei (80,94%), constând în pli pentru: asigurri pentru
omaj, prevenirea excluderii sociale, alte cheltuieli în domeniul asigurrilor i asistenei sociale;
- pli pentru aciuni generale economice, în sum de 257 milioane lei (14,56%), fiind destinate pentru: msuri active pentru
combaterea omajului, stimularea crerii de locuri de munc i alte aciuni generale de munc.
Misiunea de audit financiar a contului de execuie a bugetului asigurrilor pentru omaj pe anul 2013 s-a desfurat la Agenia
Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i la un numr de 20 de agenii judeene pentru ocuparea forei de munc,
ordonatori teriari de credite din subordinea ANOFM.
La Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc
Referitor la elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu, echipa de audit a constatat nereguli cu privire la
investiiile publice derulate de ctre unele centre regionale pentru formarea profesional a adulilor, instituii publice finanate
parial din venituri proprii, aflate în subordinea ANOFM, care au privit:
cuprinderea în bugetele de venituri i cheltuieli ale Centrului Regional de Formare Profesional a Adulilor (CRFPA)
Mehedini i CRFPA Mure a unor obiective de investiii, în sum de 1.958 mii lei, pentru care nu exist acordul
ordonatorului principal de credite cu privire la necesitatea i oportunitatea acestor investiii;
lipsa monitorizrii programului de investiii publice i neraportarea realizrii unor cheltuieli de investiii, în sum de 1.938 mii lei;
înregistrarea eronat, direct pe cheltuielile anului 2013, a unor investiii în curs i dotri, în sum total de 472 mii lei, la
CRFPA Mehedini.
¦ Începând cu luna august 2014, s-a realizat monitorizarea programului de investiii publice pentru anul 2014, derulate de
CRFPA-urile din subordinea ANOFM. De asemenea, CRFPA Mehedini a corectat în evidena financiar-contabil
înregistrrile eronate ale investiiilor în curs, a dotrilor i a echipamentelor tehnologice.
În ceea ce privete exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare s-au constatat urmtoarele:
nerespectarea cadrului legal privind transmiterea fr plat a unor bunuri aflate în patrimoniul instituiei, în sum de 14.966 mii lei,
din perioada 2012-2013, prin neîntocmirea documentelor justificative i neobinerea aprobrilor legale pentru aceste transferuri;
achiziionarea de active fixe corporale i necorporale, servicii i utiliti, în valoare total de 6.061 mii lei, care au fost
înregistrate eronat în alte exerciii financiare decât cele la care se refereau aceste achiziii;
nerespectarea prevederilor legale privind organizarea evidenei i raportarea angajamentelor bugetare i legale, prin
neraportarea în contul de execuie bugetar a unor obligaii rmase neachitate la 31 decembrie 2013.
În ceea ce privete modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor bugetare, s-au constatat urmtoarele:
nerespectarea prevederilor legale privind urmrirea încasrii veniturilor bugetului asigurrilor pentru omaj i nedispunerea
de msuri pentru evidenierea corespunztoare a drepturilor constatate de încasat în sum de 2.099.217 mii lei, raportate
prin contul de execuie centralizat, reprezentând contribuii datorate de angajatori i angajai la bugetul asigurrilor sociale
pentru omaj.
nu exist nicio structurare a acestor venituri în funcie de vechime, pentru a se cunoate situaia real a acestora, respectiv
dac mai sunt sau nu în termenul legal de prescripie, analitic pe fiecare pltitor, evidena fiind organizat numai pe
structura clasificaiei bugetare i nu s-a colaborat cu unitile din subordinea ANAF în vederea urmririi i atragerii acestor
venituri la buget.
¦ În timpul auditului au fost iniiate demersuri pe lâng Agenia Naional de Administrare Fiscal în vederea identificrii
unor soluii în ceea ce privete posibilitatea încheierii unui ordin comun în vederea analizrii i clarificrii veniturilor de
încasat aferente anilor precedeni, care provin din contribuiile datorate la bugetul asigurrilor sociale pentru omaj de
angajatori i angajai.
De asemenea, s-au constatat nereguli privind calitatea gestiunii economico-financiare, în cazul obiectivului de investiii
„Sistemul informatic al ANOFM”, nefinalizat, pentru care s-au efectuat pli în sum total de 84.546 mii lei, în perioada 2009-
2014, care au fost alocate astfel:
83.604 mii lei de la Bunuri i servicii, care au fost înregistrate integral pe cheltuieli în perioada 2009-2013, dei în cadrul
acestora au fost incluse i achiziii de active fixe necorporale i corporale;
942 mii lei de la Cheltuieli de capital, unde a rmas necheltuit suma total de 3.811 mii lei.
Plile au fost efectuate în baza unui contract încheiat de ctre ANOFM cu furnizorul, contract care a fost structurat pe 5
module, la care s-au reinut urmtoarele deficiene:
nu s-a semnat recepia final pentru Modulul 3-Servicii de dezvoltare software i proiecte noi, pentru care s-a pltit suma de
9.475 mii lei, care cuprinde i suma de 1.980 mii lei aferent unei aplicaii DWH, care nu funcioneaz;
nu s-au actualizat prevederile contractuale, în sensul diminurii valorii acestora cu suma de 5.874 mii lei, din cadrul
modulului 4 Managementul infrastructurii IT, aferente unor echipamente nefurnizate, pentru care s-au restituit furnizorului
facturi la peste trei luni de la încheierea contractului i ulterior semnrii acceptanei finale pentru acest modul;
Pagina172

suma total de 84.546 mii lei, pltit furnizorului, reprezint achiziia unor bunuri în valoare de 42.063 mii lei (necorporale, în
valoare de 12.747 mii lei i corporale, în valoare de 29.316 mii lei) i plata unor servicii în valoare de 42.483 mii lei, respectiv
8.497 mii lei/an, în condiiile în care doar a fost dezvoltat vechiul sistem informatic, respectiv SIANOFM;
s-au achiziionat echipamente, în perioada 2009-2011, la preuri unitare destul de ridicate fa de media pieei (staii de lucru
la 1400 euro/buc. i notebook-uri la 2.145 euro/buc. fr niciun fel de licen) i cu o uzur destul de ridicat, întrucât la
finele contractului acestea erau amortizate integral i au fost înregistrate în patrimoniul instituiei abia în luna iulie 2014;
nu a delimitat, în procesul de executare a contractului, componenta investiional a acestuia i nu a asigurat resursele financiare
de la cheltuieli de capital, conform prevederilor legale în vigoare, neurmrind în acest sens obinerea aprobrilor prevzute de
Legea nr. 500/2002 pentru achiziia obiectivului de investiii reprezentat de reproiectarea sistemului integrat al ANOFM;
nu s-a executat scrisoarea de garanie bancar, în sum de 1.883.087 euro, depus de furnizor, care expira în data de
31.01.2014, întrucât furnizorul nu i-a îndeplinit unele obligaii contractuale, iar documentele de recepie s-au încheiat doar
cu 2 zile (pentru modulul 1, 2 i 5), respectiv 7 zile (pentru modulul 4) înainte de data limit.
Consiliul de Administraie a analizat Nota de informare (fr numr i dat) întocmit de ctre direciile de specialitate din cadrul
instituiei, aprobat de Preedintele ANOFM, cu privire la Situaia sistemului informatic al ANOFM la expirarea perioadei pentru
care a fost încheiat contractul de servicii nr. 161/2008, i a ajuns la concluzia c, la finele perioadei de executare a contractului,
exceptând serviciile de comunicaii, niciunul dintre module nu a fost realizat integral i la timp” (Hotrârile CA nr. 1/19.12.2013
i nr. 2/20.12.2013).
¦ S-au înregistrat în evidena financiar-contabil, în timpul auditului, bunurile de natura activelor fixe corporale i
necorporale, primite de ctre ANOFM i unitile teritoriale, în valoare total de 43.838 mii lei.
depirea valorii unor servicii din contractul încheiat de ctre ANOFM cu furnizorul serviciului, cu suma total de 6.703 mii
lei, fr a se realiza diminuarea concomitent a preului de la alte module, contrar faptului c pe toat perioada de derulare
a contractului, respectiv 2009-2013, atât în contract, cât i în actele adiionale s-a precizat c valoarea acestuia a rmas
neschimbat, din care:
suma de 5.945 mii lei este aferent modulului 5 „Servicii de comunicaii de date„ i reprezint servicii de comunicaii i
internet, pentru care s-a majorat nelegal preul acestora;
suma de 758 mii lei nu a fost cuprins în contract i reprezint servicii de dezvoltare a vechii aplicaii informatice,
respectiv SIANOFM.
nu au fost prezentate documente din care s rezulte modul de calcul al majorrii preului acestor servicii i nici documente
de determinare, întocmite de ctre un evaluator independent, în condiiile prevzute din contract, a preurilor pentru
serviciile la care s-au înregistrat depiri fa de contract.
De asemenea, au mai fost constatate i alte nereguli i deficiene, astfel:
virarea eronat a sumei de 6.385 mii lei în contul de disponibil al bugetelor asigurrilor sociale i fondurilor speciale în curs
de distribuire, încasat de ctre entitate de la instituia competent din statul elveian, reprezentând o parte din contribuiile
pentru omaj încasate de la cetenii români care îi desfoar activitatea în Elveia, fr ca suma virat s fie însoit de o
declaraie sau de un alt document emis de organul fiscal, ceea ce a produs semnificative diferene în fia sintetic de
eviden a contribuiilor sociale ale entitii la ANAF;
nu au fost respectate prevederile legale referitoare la salarizarea personalului bugetar în anul 2013, în sensul aplicrii
eronate a prevederilor OUG nr. 19/2012 privind aprobarea unor msuri pentru recuperarea reducerilor salariale, prin
acordarea procentelor de majorare salarial de 8% i de 7,4% i asupra drepturilor bneti acordate sub form de
stimulente care au fost incluse în salariul de baz;
nereguli privind bunurile imobile aparinând domeniului public al statului de natura construciilor i terenurilor aflate în
administrarea ANOFM, respectiv:
nereevaluarea, cel puin o dat la 3 ani, a activelor fixe corporale în vederea stabilirii valorilor reale de pia ale acestora
i identificarea unui numr de 26 de imobile cu valori de inventar de 0 lei i de 1 leu;
neactualizarea i netransmiterea ctre MMFPSPV a informaiilor privind inventarul domeniului public al statului în
vederea actualizrii i punerii acestuia de acord cu situaia real;
raportarea eronat a unor terenuri i construcii prin cumularea valorii acestora i neînregistrarea în evidena financiar-
contabil a unor terenuri pe care le au în administrare unele agenii teritoriale.
efectuarea de pli nejustificate, în sum de 599 mii lei, de ctre AJOFM Cluj, ctre un furnizor care nu i-a realizat
obligaiile contractuale, întrucât acesta nu a emis pentru o parte din beneficiari recomandri în sensul art. 11 din HG nr.
377/2002. Îndeplinirea obligaiei contractuale ar fi condus i la ocuparea unora dintre locurile de munc vacante, întrucât
AJOFM Cluj a realizat cel mai mic grad de ocupare a acestora, doar de 18% (media naional a fost 75%);
efectuarea de pli necuvenite din bugetul asigurrilor pentru omaj, în sum total de 453 mii lei, la un numr de 7 agenii
teritoriale de omaj pentru beneficiari care au încasat drepturi i au realizat i venituri incompatibile cu drepturile primite din
acest buget, deoarece nu s-au încetat/suspendat plile pentru indemnizaii de omaj, de la data încadrrii în munc sau de
la data realizrii veniturilor, conform legii;

plata nejustificat, din credite bugetare ale anului 2013, a sumei de 36 mii lei, reprezentând cheltuieli de judecat stabilite
prin decizii/sentine civile rmase definitive i irevocabile pronunate de ctre instanele de judecat fr analizarea cauzelor
care au determinat aceste obligaii de plat i fr s se identifice eventualele persoane responsabile care au generat
situaiile respective;
neefectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale la finele anului 2013, prin neinventarierea activelor existente în
cadrul instituiei care proveneau din proiectele finanate din fonduri externe nerambursabile. Scoaterea din uz i casarea
unor bunuri fr respectarea prevederilor legale, respectiv nevalorificarea în condiiile prevzute de lege a materialelor
rezultate în urma demolrii, dezmembrrii sau dezafectrii unor mijloace fixe.
¦ În timpul misiunii, s-a constituit comisia care va inventaria i întocmi procesele-verbale de transfer aferente bunurilor
provenind din proiectele finalizate.
La Ageniile teritoriale pentru ocuparea forei de munc
Auditul a evideniat nereguli privind:
Ö elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu, care au condus la supradimensionarea cu suma de 20.867 mii lei a
prevederilor bugetare iniiale i definitive atât la partea de venituri, cât i la partea de cheltuieli (AJOFM Alba, AJOFM Slaj).
Ö exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare, unde s-au constatat urmtoarele:
meninerea în evidena contabil a unor debite, în sum de 199 mii lei, datorate de societi comerciale radiate din evidena
Oficiului Naional al Registrului Comerului (AJOFM: Dâmbovia, Mure i Vâlcea);
neînregistrarea în evidena contabil a unor debite, în sum de 173 mii lei, stabilite în urma verificrilor proprii efectuate de
ctre AJOFM Vaslui, reprezentând indemnizaii de omaj acordate nelegal;
neînregistrarea în evidena contabil a unui imobil din domeniul public al statului aflat în administrare, în sum de 34 mii lei,
precum i a unor bunuri în sum de 93 mii lei (AJOFM Timi);
scoaterea din evidena contabil a unor bunuri în sum de 15 mii lei, fr existena documentelor justificative (AJOFM Timi).
Ö modul defectuos de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor bugetare, concretizat în:
neaplicarea tuturor formelor de executare silit pentru debitele constituite la bugetul asigurrilor pentru omaj, în sum de 454 mii
lei, altele decât cele provenind din contribuii (AJOFM: Dâmbovia, Galai, Giurgiu, Mure, Slaj, Timi, Vaslui i Vâlcea);
neaplicarea de msuri pentru sancionarea angajatorilor care nu au comunicat, în termen de 5 zile lucrtoare, locurile de
munc vacante i/sau nu au comunicat, în termen de 3 zile, încadrarea în munc a unor persoane din rândul beneficiarilor
de indemnizaii de omaj (AJOFM Giurgiu);
meninerea eronat în evidena contabil a unor debite prescrise în sum de 79 mii lei, fr a se efectua demersuri în vederea
clarificrii acestora (AJOFM Timi);
nevirarea sumei de 83 mii lei la bugetul de stat reprezentând venituri din închirierea unor bunuri din domeniul public al statului
(AJOFM Timi).
Ö calitatea gestiunii economico-financiare, care au determinat:
efectuarea unor pli nelegale, în sum de 1.583 mii lei, prin stabilirea i acordarea indemnizaiilor de omaj persoanelor
fizice care au realizat venituri peste limita indicatorului social de referin în vigoare din activiti autorizate, din salarii, pensii
i din alte surse, respectiv chirii, dobânzi bancare i activiti agricole (AJOFM: Alba, Bihor, Cluj, Constana, Covasna,
Dâmbovia, Galai, Gorj, Maramure, Mure, Vâlcea, Slaj, Prahova i Vaslui);
pli nelegale, în sum de 115 mii lei, reprezentând faciliti acordate unor angajatori dup data la care acestea au fost sistate
(24.10.2013), precum i subvenii încasate nelegal de ctre angajatorii care nu au meninut raporturile de munc ale omerilor
angajai pe o perioad de 2 sau 3 ani, în conformitate cu conveniile încheiate (AJOFM: Bihor, Maramure i Vâlcea);
efectuarea de pli nelegale, în sum de 115 mii lei, prin stabilirea, acordarea i meninerea în plat a indemnizaiilor de
omaj pltite omerilor, care ulterior s-au înscris într-o form de învmânt (AJOFM: Alba, Bihor, Cluj, Dâmbovia, Gorj,
Maramure, Mure, Prahova, Slaj i Vâlcea);
efectuarea de pli nelegale, în sum de 76 mii lei, prin nerespectarea condiiilor legale de stabilire i acordare a unor prime
de instalare i de încadrare, care se acord pentru stimularea mobilitii forei de munc (AJOFM: Alba, Bihor, Galai,
Maramure i Prahova);
neefectuarea inventarierii unor elemente de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale entitii (AJOFM: Prahova i Timi);
nereevaluarea, cel puin o dat la 3 ani, a activelor fixe corporale de natura terenurilor i construciilor, pentru a asigura
raportarea acestora la valoarea just la data bilanului (AJOFM: Alba, Covasna i Timi).
anii anteriori
x îmbuntirea activitii entitii verificate, prin adoptarea unor msuri prin care s-au asigurat:
utilizarea excedentului din anii precedeni înainte de a solicita subvenii de la bugetul de stat pentru echilibrarea
bugetului asigurrilor pentru omaj i înlturarea imobilizrilor de sume de la bugetul de stat;
raportarea în situaiile financiare anuale a unor datorii certe ale instituiei fa de titularii de drepturi, precum i sumele
aferente acestor datorii din conturile de disponibiliti;
Pagina174

înregistrarea în evidena financiar-contabil a bunurilor de natura activelor fixe corporale i necorporale primite de
ANOFM i unitile teritoriale;
fundamentarea veniturilor entitii, raportate la indicatorul „Încasri din rambursarea împrumuturilor acordate pentru
înfiinarea i dezvoltarea de întreprinderi mici i mijlocii”, s-a realizat pe baza datelor proprii din evidena entitii i
conform cu legislaia în vigoare;
respectarea normelor de închidere emise de MFP prin care s-a prevzut constituirea i raportarea provizioanelor
aferente stingerii obligaiilor viitoare referitoare la drepturile de natur salarial stabilite prin sentinele civile;
au fost clarificate i corectate sumele meninute eronat în evidenele instituiei, sume care proveneau din înregistrri
contabile eronate ale unor operaiuni economice.
x îmbuntirea managementului, prin adoptarea unor msuri concretizate în:
a fost actualizat procedura operaional privind evidena, urmrirea i recuperarea debitelor;
s-a intensificat colaborarea cu ageniile judeene în vederea realizrii msurilor asiguratorii i efecturii executrii silite a
debitelor provenind din nerespectarea prevederilor legale de ctre persoanele fizice care au beneficiat gratuit de cursuri
de formare profesional;
s-a actualizat Regulamentul de Organizare i Funcionare prin care s-au stabilit atribuii privind monitorizarea activitii
de executare silit desfurat la nivelul ageniilor teritoriale, în sarcina Serviciului Control Msuri Active;
au fost descrise riscurile asociate obiectivelor din cadrul structurilor ANOFM, au fost identificate circumstanele care
favorizeaz apariia riscurilor i au fost stabilite atât strategiile care s conduc la limitarea apariiei acestora, cât i
instrumentele de control intern utilizate în combaterea acestora;
în sarcina Serviciului Control Msuri Active s-au prevzut atribuii de coordonare, îndrumare, verificare i evaluare a
activitii entitilor din subordine privind aplicarea prevederilor legale pentru recuperarea debitelor constituite la bugetul
asigurrilor pentru omaj, altele decât cele provenind din contribuii.
x obinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, reducerea cheltuielilor, creterea economicitii, eficienei i
eficacitii în utilizarea fondurilor publice i/sau în administrarea patrimoniului, prin:
reducerea cheltuielilor ca urmare a încheierii de ctre ANOFM a unui nou contract de închiriere pentru imobilul în care
îi desfoar activitatea instituia;
realizarea de venituri suplimentare la bugetul asigurrilor de omaj ca urmare a constituirii de depozite la termen pentru
disponibilitile existente la fondul de garantare pentru plata creanelor salariale;
reîntregirea surselor bugetului asigurrilor pentru omaj prin recuperarea prejudiciilor produse acestuia.
Motivele pentru care unele msuri dispuse prin decizii nu au fost considerate implementate sunt urmtoarele:
nerecuperarea integral a prejudiciilor consemnate în actele de control/audit încheiate în anii anteriori, ceea ce atrage
urmrirea în continuare a ducerii la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizie;
unele msuri au fost contestate în instan, iar pân la data misiunii de audit a contului de execuie pe anul 2013, instanele
Recomandri
9 cuprinderea în programul de investiii publice numai a acelor investiii pentru care ordonatorul principal de credite i-a
exprimat acordul cu privire la necesitatea i oportunitatea acestora i raportarea acestora prin fiele de monitorizare;
9 înregistrarea, potrivit normelor contabile aplicabile, a lucrrilor de investiii în continuare i a dotrilor, inventarierea
cheltuielilor pentru realizarea obiectivului de investiii în vederea majorrii valorii cldirii cu lucrrile de investiii finalizate
i recepionate, reevaluarea activelor fixe corporale;
9 transmiterea fr plat a bunurilor de la o instituie public la alta se va face numai pe baz de documente ce vor fi
avizate de ordonatorii principali de credite ai instituiilor care predau/primesc aceste bunuri, pentru a asigura raportarea
prin situaiile financiare a situaiei reale a patrimoniului;
9 înregistrarea cheltuielilor în evidenele contabile la data la care acestea au fost efectuate pentru a asigura raportarea
corect prin situaiile financiare i contul de execuie bugetar a acestor cheltuieli;
9 identificarea i clarificarea situaiei veniturilor care provin din creane neîncasate aferente anilor precedeni, stabilirea
vechimii acestor creane prin identificarea creanelor care mai sunt sau nu în cadrul termenului legal de prescripie, având
în vedere inclusiv încheierea unui protocol de colaborare între ANOFM i ANAF în acest sens;
9 organizarea evidenei analitice a creanelor de încasat pe pltitori persoane juridice i fizice i structurarea acestora pe
vechimi, conform cu normele legale în vigoare, pentru a identifica contribuabilii cu restane la bugetul asigurrilor pentru
omaj i pentru a asigura încasarea de la acetia a sumelor restante;
9 identificarea, împreun cu unitile teritoriale ale ANAF, a mijloacelor i cilor de atragere la bugetul asigurrilor pentru
omaj a acestor creane rmase de încasat din anii precedeni;
9 efectuarea recepiei finale având în vedere i msurile sancionatorii pentru neîndeplinirea obligaiilor din contract, pentru
sistemul informatic al ANOFM din care face parte i modulul 3 Servicii de dezvoltare software i proiecte noi, pentru care

nu s-a încheiat procesul-verbal de acceptan final, asigurându-se astfel funcionarea optim a tuturor aplicaiilor infor-
matice din cadrul acestui proiect;
9 înregistrarea în patrimoniul instituiei a tuturor bunurilor puse în funciune în baza contractului i cuprinderea tuturor
cheltuielilor efectuate în perioada 2009-2014 în legtur cu obiectivul de investiii Sistemul informatic al ANOFM, pentru a
asigura reflectarea la valoarea real a acestuia prin situaiile financiare încheiate de ctre ordonatorul principal de credite,
efectuarea tuturor coreciilor care se impun;
9 identificarea cauzelor i recuperarea eventualelor sume ca urmare a faptului c furnizorul nu i-a executat integral i la
timp obligaiile contractuale. Sumele nu au fost propuse de ctre ANOFM a fi reinute din scrisoarea de garanie bancar
cu valoarea de 1.883.087 euro, depus de ctre furnizor în cadrul contractului care a expirat în data de 31.01.2014;
9 identificarea cauzelor, recuperarea sumelor pltite nejustificat, virarea sumelor recuperate la buget, pe msura încasrii
i înregistrarea în evidena financiar-contabil a operaiunilor specifice, ca urmare a majorrii nelegale a preului
serviciilor pentru modulul 5 Servicii de comunicaii de date din cadrul contractului, încheiat de ctre ANOFM cu furnizorul,
i plii unor servicii necuprinse în contract;
9 clarificarea i identificarea apartenenei sumelor încasate de la instituiile competente europene, cu respectarea
prevederilor legale i a Regulamentelor europene, astfel încât s se stabileasc destinaia corect a sumei de 6.385 mii
lei virat eronat în contul „Disponibil al bugetelor asigurrilor sociale i fondurilor speciale în curs de distribuire, precum
i efectuarea punctajelor cu ANAF pentru corectarea erorilor produse prin virarea eronat a unor sume în contul obli-
gaiilor datorate prin declaraii fiscale la ANAF;
9 aplicarea întocmai, în litera i spiritul prevederilor legale, în anul 2013 i în continuare, a legislaiei referitoare la
salarizarea personalului bugetar, inclusiv pentru unitile aflate în subordinea ordonatorului principal de credite;
9 gestionarea corespunztoare a bunurilor imobile aparinând domeniului public al statului aflate în administrarea ANOFM,
astfel încât situaiile financiare s reflecte realitatea patrimonial prin:
- efectuarea de punctaje între evidena financiar-contabil i inventarul centralizat al domeniului public al statului i
înregistrarea eventualelor diferene identificate în plus/minus;
- înregistrarea în evidena financiar-contabil a terenurilor administrate de ctre ageniile teritoriale, precum i
delimitarea valorii terenurilor de valoarea construciilor, prin înregistrarea în conturi contabile separate a acestora;
- reevaluarea terenurilor i construciilor din patrimoniul instituiei i a entitilor subordonate cel puin o dat la trei ani.
9 verificarea modului de îndeplinire a obligaiilor asumate de ctre furnizorii de servicii pentru stimularea ocuprii forei de
munc prin contractele încheiate cu ageniile pentru ocuparea forei de munc;
9 recuperarea sumelor pltite nejustificat furnizorilor care nu i-au îndeplinit obligaiile contractuale prin neemiterea
documentelor prevzute de legislaia în vigoare, stabilirea întinderii prejudiciului, evidenierea în contabilitate a acestuia,
recuperarea prejudiciului, conform prevederilor legale i virarea sumelor la buget, pe msura încasrii, precum i
extinderea verificrilor la nivelul tuturor ageniilor teritoriale, în vederea identificrii situaiilor similare;
9 stabilirea întinderii prejudiciului, evidenierea în contabilitate a acestuia, recuperarea prejudiciului, conform prevederilor
legale, i virarea sumelor la buget, pe msura încasrii, precum i extinderea verificrilor pentru beneficiarii de indem-
nizaie de omaj de la nivelul tuturor ageniilor teritoriale, în vederea identificrii plilor suplimentare din bugetul asi-
gurrilor sociale pentru omaj pentru beneficiari care au realizat i venituri;
9 analizarea cauzelor i împrejurrilor care au determinat pli nejustificate cu titlu de cheltuieli de judecat i dispunerea
de msuri pentru recuperarea plilor nelegale, virarea la buget a sumelor încasate, precum i extinderea verificrilor în
vederea identificrii situaiilor similare;
9 efectuarea inventarierii generale a patrimoniului instituiei conform prevederilor legale în domeniu, iar scoaterea din
uz/casarea unor bunuri, ca urmare a inventarierii, se va realiza cu respectarea prevederilor legale inclusiv prin asigurarea
valorificrii potrivit legii a materialelor rezultate în urma demolrii, dezmembrrii sau dezafectrii.
Opinia de audit
Având în vedere abaterile de la legalitate i regularitate de la nivelul ANOFM cu impact asupra realitii i conformitii situaiilor
financiare, precum i abaterile constatate la entitile subordonate, echipa de audit a formulat opinie advers asupra situaiilor
financiare întocmite i raportate de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc la data de 31.12.2013.
Pentru valorificarea constatrilor, Curtea de Conturi a emis decizii prin care au fost dispuse msuri pe care atât ANOFM, cât i
entitile din subordinea sa sunt obligate s le pun în aplicare pentru remedierea deficienelor.
Pân la data prezentului raport, ANOFM a formulat contestaie împotriva unora dintre msurile dispuse prin decizie, contestaie
care se afl în curs de soluionare.
Pagina176

1.4.2. Auditul financiar asupra contului de execuie a bugetului Fondului
Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate pe anul 2013
CASA NA
IONAL DE ASIGURRI DE SNTATE
Scurt prezentare
Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS) este instituia public autonom, de interes naional, cu personalitate juridic,
care administreaz i gestioneaz sistemul de asigurri sociale de sntate, în vederea aplicrii politicilor i programelor
Guvernului în domeniul sanitar.
Misiunea de audit financiar a contului de execuie a bugetului Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate
(FNUASS) pentru anul 2013 s-a desfurat la 23 de case de asigurri de sntate, respectiv:
¾ Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS);
¾ 22 de case de asigurri de sntate judeene (Botoani, Cara-Severin, Covasna, Dâmbovia, Galai, Giurgiu, Harghita,
Hunedoara, Ialomia, Iai, Ilfov, Maramure, Mehedini, Neam, Olt, Slaj, Sibiu, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Bucureti i
Casa Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti).
Contul de execuie pentru venituri al bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate întocmit la data de
31.12.2013, se prezint astfel:
- milioane lei -
Grad de
Grad de Stingeri Grad de
realizare
Prevederi Prevederi Drepturi realizare pe alte Drepturi realizare
Încasri fa de
Denumire indicator bugetare bugetare totale fa de ci constatate fa de
realizate prevederi
iniiale definitive constatate drepturi decât de încasat drepturile de
definitive
constatate încasri încasat (%)
(%)
0 1 2 3 4 5=4/3x100 6 7=3-4-6 8=4/1x100 9=4/2x100
VENITURI TOTALE (I+II+III) 21.195 23.135 30.282 23.090 76,25 78 7.114 108,94 99,81
I. Venituri curente, din care: 15.610 16.523 23.695 16.579 69,97 77 7.038 106,21 100,34
1. Alte impozite i taxe gene-
0 1.055 1.066 1.064 99,81 0 2 100,85
rale pe bunuri i servicii
2. Contribuii de asigurri
15.578 15.387 22.548 15.455 68,54 77 7.016 99,21 100,44
de sntate
Contribuiile angajatorilor 7.811 7.823 11.666 7.680 65,83 38 3.948 98,32 98,17
Contribuiile asigurailor 7.767 7.564 10.882 7.775 71,45 39 3.068 100,10 102,79
3. Venituri nefiscale 32 81 81 60 74,07 0.2 20 187,50 74,07
II. Subvenii, din care: 5.454 6.557 6.512 6.436 98,83 1 76 118,01 98,15
1. Subvenii de la bugetul
4.907 5.997 5.892 5.876 99,73 0.5 16 119,75 97,98
de stat
2. Subvenii de la alte
547 560 620 560 90,32 0.5 60 102,38 100,00
administraii
III. Sume primite de la UE 131 55 75 75 100,00 0 0 57,25 136,36
Veniturile realizate în anul 2013 au fost în valoare de 23.090 milioane lei i reprezint 99,81% fa de prevederile definitiv
aprobate. Media lunar a încasrilor în anul 2013 a fost de 1.924 milioane lei, îns gradul de realizare a veniturilor Fondului
Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate este în realitate de doar 76,2% fa de totalul drepturilor constatate în anul
2013.
Fa de drepturile totale de crean ale FNUASS, în valoare de 30.282 milioane lei, veniturile încasate în anul 2013 au fost în
valoare de 23.090 milioane lei, iar 78 milioane au fost încasate pe alte ci, ceea ce a rmas de încasat la data de 31.12.2013,
fiind venituri în valoare de 7.114 milioane lei.
Din cele prezentate în tabelul anterior rezult faptul c la fundamentarea bugetului FNUASS pentru anul 2013 nu au fost avute
în vedere toate veniturile cuvenite acestui fond, prevederile bugetare definitive în sum de 23.135 milioane lei, fiind cu 7.147
milioane lei mai mici decât totalul drepturilor constatate, în sum de 30.282 milioane lei.
Din totalul veniturilor, ponderea cea mai mare o au veniturile curente în valoare de 16.579 milioane lei, respectiv 71,80%. La
acest indicator sunt cuprinse contribuiile angajatorilor i contribuiile angajailor (93,22% din veniturile curente), în sum de
7.680 milioane lei, respectiv 7.775 milioane lei. Gradul de colectare fa de drepturile constatate a acestor venituri a fost de
doar 65,8% pentru veniturile din contribuiile angajatorilor i de doar 71,5% pentru veniturile din contribuiile angajailor.
Colectarea contribuiilor de la persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ctre Agenia
Naional de Administrare Fiscal (ANAF), s-a realizat pân la 30 iunie 2012 în baza unei declaraii model, în contul unic
deschis pe seama CNAS, prin casele de asigurri de sntate judeene, prin cea a municipiului Bucureti i prin Casa
Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti, cu respectarea dispoziiilor
legale în vigoare.

Menionm c, potrivit OUG nr. 125/2011 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu
data de 1 iulie 2012 competena de administrare a contribuiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice prevzute la
cap. II i III din titlul IX^2 al Codului fiscal a revenit Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.
Subveniile la FNUASS încasate în anul 2013, în sum total de 6.436 milioane lei, reprezint 27,8% din totalul veniturilor
realizate, din care:
subvenii de la bugetul de stat, în sum de 5.876 milioane lei, reprezentând contribuii de asigurri de sntate pentru
pensionari, omeri, persoane care execut o pedeaps privativ de libertate sau arest preventiv;
subvenii de la alte administraii, în sum de 560 milioane lei, reprezentând sume alocate din veniturile proprii ale
Ministerului Sntii.
Situaia încasrilor la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate în anul 2013, comparativ cu anul 2012, se prezint
în felul urmtor:
- milioane lei -
Indicatori 2012 2013 2013/2012 (%)
0 1 2 3
Venituri totale, din care: 19.049 23.090 121,20
Alte impozite i taxe generale pe bunuri i servicii 1.812 1.064 58,70
Contribuii de asigurri de sntate 14.966 15.455 103,30
Venituri nefiscale 16 60 375,00
Total subvenii, din care: 2.255 6.436 285,40
- Subvenii de la bugetul de stat 1.398 5.876 420,30
- Subvenii de la alte administraii 857 560 65,30
Sume primite de la UE 0 75 -
Din datele înscrise în tabelul de mai sus rezult c, dei fa de anul 2012 veniturile totale încasate în anul 2013 au crescut cu
4.041 milioane lei (21,2%), de la 19.049 milioane lei la 23.090 milioane lei, aceast cretere a veniturilor încasate la Fondul
Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate a fost determinat, în principal, de creterea de la 2.255 milioane lei la 6.436
milioane lei (cu 4.181 milioane lei) a subveniilor.
De asemenea, încasrile din contribuii de asigurri de sntate au crescut cu 489 milioane lei, de la 14.966 milioane lei la
15.455 milioane lei, respectiv cu 3,3%.
Execuia Cheltuielilor – Contul de execuie pentru cheltuieli al bugetului Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de
Sntate, întocmit la data de 31.12.2013, se prezint astfel:
- milioane lei -
Execuie Execuie
Angaja-
Credite Credite Angaja- Angaja- Cheltu- bugetar bugetar
Pli mente
Denumirea indicatorilor bugetare bugetare mente mente ieli fa de fa de
efectuate legale de
iniiale definitive bugetare legale efective credite credite
pltit
iniiale definitive
0 1 2 3 4 5 6 7 8=5/1x100 9=5/2x100
CHELTUIELI - TOTAL (A+B) 21.195 23.135 23.100 27.002 23.090 3.912 21.283 108,94 99,81
A. Sntate 20.157 21.911 21.880 25.783 21.871 3.912 20.009 108,50 99,82
1. Cheltuieli curente 20.133 21.907 21.895 25.798 21.886 3.912 19.944 108,71 99,90
Cheltuieli de personal 153 152 152 150 150 0 150 98,04 98,68
Bunuri i servicii 19.768 21.659 21.652 25.537 21.645 3.892 19.782 109,50 99,94
Dobânzi 13 13 10 10 10 0 10 76,92 76,92
Proiecte cu fonduri UE 199 83 81 101 81 20 2 40,70 97,59
2. Cheltuieli de capital 24 4 4 4 4 0 65 16,67 100,00
3. Pli efectuate în anii
precedeni i recuperate - - -19 -19 -19 - - - -
în anul curent
B. Cheltuieli pentru
1.038 1.224 1.220 1.219 1.219 0 1.274 117,44 99,59
asigurri i asisten social
Analiza cheltuielilor din contul de execuie al bugetului Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate în anul 2013,
relev urmtoarele:
Ö angajamentele legale, din care ponderea cea mai mare o dein obligaiile asumate fa de furnizorii de servicii medicale, prin
contractele încheiate de acetia cu casele de asigurri de sntate teritoriale, evideniate la sfâritul anului 2013, sunt în
valoare total de 27.002 milioane lei. Dei creditele bugetare aprobate definitiv pentru anul 2013 au fost de 23.135 milioane
lei, s-au efectuat angajamente legale peste nivelul acestora, în valoare total de 27.002 milioane lei, cu 3.867 milioane lei
mai mari, ceea ce a condus la raportarea unor angajamente legale rmase de pltit în sum de 3.912 milioane lei.
Ö creditele de angajament aprobate pentru bunuri i servicii, în valoare de 19.768 milioane lei, au fost cu 1.891 milioane lei mai
mici decât creditele bugetare definitiv aprobate pentru finanarea cheltuielilor cu bunuri i servicii, în valoare de 21.659
milioane lei. Cea mai mare pondere în aceste cheltuieli o dein cheltuielile cu medicamentele i serviciile medicale, decontate
de Casa Naional de Asigurri de Sntate furnizorilor de servicii medicale.
Pagina178

Ö din totalul creditelor bugetare definitiv aprobate, în sum de 23.135 milioane lei, s-au efectuat pli în sum de 23.090
milioane lei (99,8%) pentru finanarea:
- cheltuielilor curente, în valoare de 21.886 milioane lei, din care: cheltuieli cu bunuri i servicii – 21.645 milioane lei,
cheltuieli de personal – 150 milioane lei, cheltuieli cu dobânzi – 10 milioane lei, proiecte fonduri UE – 81 milioane lei;
- cheltuielilor de capital, în valoare de 4 milioane lei;
- cheltuieli pentru asigurri i asisten social, în valoare de 1.219 milioane lei;
- pi efectuate din anii precedeni i recuperate în anul curent – 19 milioane lei;
Ö creditele bugetare definitiv aprobate, în sum de 23.135 milioane lei, au fost repartizate astfel:
- pentru finanarea cheltuielilor în domeniul sntii au fost alocate credite bugetare în valoare de 21.911 milioane lei;
- pentru finanarea cheltuielilor pentru asigurri i asisten social au fost alocate credite bugetare în valoare de 1.224 milioane lei.
Ö Cheltuielile efective înregistrate în anul 2013 sunt în valoare de 21.283 milioane lei, din care:
- cheltuieli în domeniul sntii 20.009 milioane lei;
- cheltuieli pentru asigurri i asisten social 1.274 milioane lei.
Cheltuielile pentru sntate:
- milioane lei -
Execuie Execuie
Angaja-
Credite Credite Angaja- Angaja- Cheltu- bugetar bugetar
Pli mente
Denumirea indicatorilor bugetare bugetare mente mente ieli fa de fa de
efectuate legale de
iniiale definitive bugetare legale efective credite credite
pltit
iniiale definitive
0 1 2 3 4 5 6 7 8=5/1x100 9=5/2x100
A. Sntate 20.157 21.911 21.880 25.783 21.871 3.912 20.009 108,50 99,82
1. Administraia central 295 133 128 145 124 20 95 42,03 93,23
2. Total cheltuieli pentru
materiale i prestri servicii cu 19.862 21.778 21.752 25.638 21.747 3.892 19.914 109,49 99,86
caracter medical
Servicii publice descentralizate 199 183 182 181 181 0 192 90,95 98,91
Produse farmaceutice, materiale
sanitare specifice i dispozitive 9.314 10.894 10.888 13.819 10.888 2.932 8.634 116,90 99,94
medicale
Servicii medicale în ambulatoriu 2.407 2.322 2.312 2.445 2.309 136 2.349 95,93 99,44
Servicii de urgen prespitaliceti
164 118 118 120 118 2 97 71,95 100,00
i transport sanitar
Servicii medicale în uniti
7.432 8.073 8.064 8.877 8.064 813 8.450 108,50 99,89
sanitare cu paturi
Îngrijiri medicale la domiciliu 56 37 37 46 37 9 41 66,07 100,00
Prestaii medicale acordate în
290 151 151 150 150 0 151 51,72 99,34
baza documentelor internaionale
Din analiza datelor înscrise în contul de execuie al Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate la partea de
cheltuieli rezult c, la capitolul Sntate, creditele bugetare aprobate definitiv au fost în sum de 21.911 milioane lei, iar plile
efectuate au fost în valoare de 21.871 milioane lei, gradul de realizare fiind de 99,8%.
Creditele bugetare la capitolul Sntate se prezint astfel:
creditele bugetare aprobate definitiv pentru administrarea fondului au fost în valoare de 316 milioane lei, iar plile
efectuate au fost de 305 milioane lei, gradul de realizare fiind de 96,5%.
creditele bugetare aprobate definitiv pentru materiale i prestri servicii cu caracter medical au fost în valoare de 21.595 milioane
lei, iar plile efectuate la aceast categorie au fost în valoare de 21.566 milioane lei, gradul de realizare fiind de 99,9%.
Ponderea plilor pentru serviciile medicale (pe subcapitole) în totalul plilor pentru materiale i prestri servicii cu caracter
medical, în sum de 21.566 milioane lei, efectuate în anul 2013, se prezint astfel:
pentru produse farmaceutice, materiale sanitare specifice i dispozitive medicale 50,5%
pentru serviciile medicale în uniti sanitare cu paturi 37,4%
pentru serviciile medicale în ambulatoriu 10,7%
pentru servicii de urgen prespitaliceti i transport sanitar 0,5%
pentru prestaii medicale acordate în baza documentelor internaionale 0,7%
plile pentru îngrijiri la domiciliu 0,2%

La Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS)
Nu s-a exercitat controlul modului în care CAS judeene au inut evidena tehnico-operativ i extracontabil a serviciilor
medicale prestate de unitile sanitare publice cu paturi cu care aveau încheiate contracte, validate de coala Naional de
Sntate Public Management Public în Domeniul Sntii (SNSPDS), peste valoarea de contract, în sum estimat la
920.163 mii lei.

Ö În ceea ce privete calitatea gestiunii economico-financiare s-au constatat abateri, dintre care unele au condus la efectuarea
de pli nelegale i la producerea unor prejudicii, iar altele au impact asupra patrimoniului administrat de CNAS, astfel:
nu a fost monitorizat modul în care casele de asigurri de sntate judeene au stabilit, evideniat i recuperat prejudiciile ca
urmare a plilor efectuate de acestea peste nivelul aprobat, pentru finanarea cheltuielilor administrative efectuate de
cabinetele medicilor de familie, în care au fost organizate centre de permanen (grzi).
În acest sens s-a constatat c nu au fost înregistrate în evidena contabil i nu au fost raportate prin situaiile financiare
încheiate la 31.12.2013 debite în sum estimat de 4.333 mii lei, reprezentând pli nelegale efectuate peste nivelul aprobat
prin Ordinul comun OMS/MIRA nr. 1024/496/2008.
Pentru perioada 01.01-31.05.2011, la nivelul a 14 CAS judeene, care au organizat centre de permanen (grzi) în aceast
perioad, s-a calculat un prejudiciu estimat la suma de 1.146 mii lei, reprezentând pli nelegale efectuate ctre cabinetele
medicilor de familie.
au fost validate i decontate nelegal, în anul 2013, de ctre CNAS, unele servicii medicale raportate de furnizorii privai de
servicii de dializ, pe numele unor persoane decedate, în sum estimat de 11 mii lei;
nu a fost monitorizat i nu s-a efectuat, de ctre CNAS, controlul asupra modului de aplicare a dispoziiilor legale referitoare
la angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor cu bunuri i servicii în cadrul contractelor încheiate de Casele de
Asigurri de Sntate cu furnizorii de servicii medicale i produse farmaceutice, în sum de 1.282 mii lei;
nu s-au asigurat coordonarea i monitorizarea CAS judeene cu privire la înregistrarea corect în evidena contabil i
tehnico-operativ a unor bunuri care aparin domeniului public al statului, condiii în care nu a fost actualizat inventarul
centralizat al acestor bunuri.
La casele de asigurri de sntate judeene din subordinea Casei Naionale de Asigurri de Sntate s-au constatat, de
asemenea, abateri financiar-contabile, cât i pli nelegale, astfel:
nu au fost reflectate în situaiile financiare veniturile realizate din contribuiile de asigurri sociale de sntate ale asigurailor
CASAOPSNAJ, ca urmare a netransmiterii de ctre ordonatorul principal de credite (CNAS) a cuantumului acestor
contribuii încasate în anul 2013 de ctre Agenia Naional de Administrare Fiscal, în sum estimat la 770.133 mii lei;
nu au fost înregistrate în conturile extrabilaniere serviciile prestate i validate peste valoarea de contract, în sum estimat
de 21.179 mii lei (CAS: Cara-Severin i Mehedini);
nu au fost înregistrate distinct cheltuielile ocazionate de serviciile prestate pacienilor internai în urma accidentelor rutiere,
agresiunilor i vtmrilor corporale, precum i urmrirea, recuperarea acestora de la persoanele vinovate, în sum estimat de
13.369 mii lei (CAS: Cara-Severin, Dâmbovia, Galai, Iai, Ilfov, Mehedini, Maramure, Neam, Slaj, CASMB);
nu au fost reflectate corect în evidena contabil bunuri care alctuiesc domeniul public al statului, respectiv cldirile aflate
în administrarea Casei de Asigurri de Sntate Maramure, cu valoarea estimat la 8.318 mii lei;
nu au fost evideniate în contabilitate creanele provenite din cheltuielile administrative efectuate de medicii de familie din
centrele de permanen peste nivelul aprobat prin OMS/MIRA nr. 1024/496/2008, în sum estimat la 1.938 mii lei (CAS:
Iai i Sibiu);
nu au fost înregistrai în evidena contabil creditorii provenii din asistena medical acordat cetenilor români pe teritoriul
statelor Uniunii Europene, în sum estimat la 1.191 mii lei (CAS Dâmbovia);
au fost majorate cheltuielile entitii cu suma estimat la 33 mii lei, reprezentând cheltuieli de judecat i executare silit,
fr a se efectua o cercetare administrativ în vederea clarificrii i stabilirii persoanelor din vina crora s-au efectuat aceste
cheltuieli (CASMB);
nu au fost înregistrate în evidena contabil creane reprezentând contribuii datorate de persoane care obin venituri din
activiti independente, venituri din cedarea folosinei bunurilor, venituri din drepturi de proprietate intelectual, în sum
estimat la 21.489 mii lei (CAS: Botoani, Ilfov, Sibiu, Tulcea);
nu au fost aplicate toate procedurile de executare silit pentru debitorii din contribuii de asigurri sociale de sntate
persoane fizice altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, cât i urmrirea i încasarea acestora,
în sum estimat la 5.628 mii lei (CAS: Ilfov i Tulcea);
nu au fost finalizate procedurile de transmitere a tuturor dosarelor, cât i a titlurilor executorii ctre ANAF, atât în scris cât i
în format electronic, conform OUG nr. 125/2011, în sum estimat la 8.996 mii lei (CAS Botoani);
Ö S-au constatat numeroase abateri i nereguli care au fost generate de înclcarea legislaiei privind finanele publice,
domeniul sntii, proprietatea public i contabilitatea, afectând calitatea gestiunii economico-financiare, dintre care
menionm, în principal, urmtoarele:
plata serviciilor ctre furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu, fr existena tuturor documentelor justificative, în sum
estimat la 7.123 mii lei (CAS: Dâmbovia, Ialomia, Galai, Harghita i CASMB);
au fost validate i decontate nelegal medicamente unor persoane care nu se încadrau în categoria persoanelor cu
handicap, în sum estimat la 4.718 mii lei (CAS: Dâmbovia, Harghita, Iai, Ilfov, Mehedini, Neam, Vâlcea i Tulcea);
au fost validate i decontate nelegal prescripii medicale cu compensare de 90% din preul de referin al medicamentelor
pentru asigurai care beneficiaz de pensii de pân la 700 lei, dar care realizeaz venituri i din alte surse, în sum estimat
la 1.668 mii lei (CAS: Botoani, Cara-Severin, Dâmbovia, Galai, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ialomia, Iai, Ilfov,
Maramure, Mehedini, Neam, Slaj, Sibiu, Vâlcea i Tulcea);
Pagina180

au fost validate i acceptate la plat unele medicamente prescrise de medici de alt specialitate, contrar celor prevzute în
protocoalele terapeutice, în sum estimat la 1.417 mii lei (CAS: Dâmbovia, Iai, Ialomia, Ilfov, Maramure, Neam, Vâlcea
i CASAOPSNAJ);
au fost validate i decontate nelegal servicii medicale raportate de furnizorii de servicii medicale spitaliceti pentru pacienii
internai în spitalizare continu, raportai în aceeai perioad ca i beneficiari de servicii de spitalizare de zi, în sum
estimat la 1.013 mii lei (CAS: Botoani, Cara-Severin, Covasna, Dâmbovia, Galai, Ialomia, Iai, Ilfov, Mehedini, Neam,
Slaj, Sibiu, Olt, Tulcea, Vâlcea, Vaslui i CASAOPSNAJ);
au fost validate i decontate nelegal unele medicamente pe numele unor persoane care nu aveau acest drept, întrucât nu
se încadrau în categoria persoanelor care beneficiau de indemnizaii de ajutor social, veterani de rzboi, revoluionari, în
sum estimat la 807 mii lei (CAS: Iai, Ilfov i Slaj);
au fost validate i decontate nelegal unele servicii pentru asigurarea continuitii actului medical, neprestate de medici în
centrele de permanen, în sum estimat la 235 mii lei (CAS: Giurgiu, Harghita, Mehedini, Maramure i Vâlcea);
au fost validate i decontate nelegal prescripii medicale cu compensare 100% din preul de referin al medicamentelor,
eliberate unor persoane care nu îndeplineau calitatea de asigurat, în sum estimat la 229 mii lei (CAS: Galai, Giurgiu, Iai
i Maramure);
au fost validate i decontate nelegal unele servicii medicale i medicamente raportate de furnizorii de servicii medicale pe numele
unor persoane care figurau decedate la data prescrierii acestora, în sum estimat la 225 mii lei (CAS: Botoani, Cara-Severin,
Covasna, Dâmbovia, Galai, Ialomia, Iai, Ilfov, Harghita, Mehedini, Neam, Slaj, Tulcea, Vaslui, Vâlcea i CASAOPSNAJ);
au fost validate i decontate nelegal unele medicamente pe numele unor persoane care nu aveau acest drept, deoarece nu
se încadrau în categoria persoanelor care beneficiau de indemnizaii de omaj, în sum estimat la 140 mii lei (CAS: Iai,
Ilfov, Mehedini, Slaj i Tulcea);
au fost validate i decontate nelegal pentru acelai asigurat mai mult de o reet pe lun pentru medicamente din sublistele A, B, C
înscrise în HG nr. 11/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale în cadrul sistemului
de asigurri sociale de sntate pentru anul 2013, în sum estimat la 131 mii lei (CAS: Botoani, Ilfov i Neam);
efectuarea de pli reprezentând drepturi salariale acordate fr baz legal, în sum estimat la 528 mii lei (CAS: Cara-
Severin, Ilfov, Maramure, Vâlcea i CASMB);
pli nelegale, reprezentând sporuri acordate pentru condiii vtmtoare i de complexitate, în sum estimat la 375 mii lei
(CAS Ialomia);
natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, cu modificrile i completrile ulterioare, aprobate prin OMFP nr.
2.861/2009 (CAS: Botoani, Covasna, Giurgiu, Slaj, Vaslui i CASAOPSNAJ);
nu au fost reevaluate activele fixe corporale, de natura construciilor i terenurilor din domeniul public al statului (CAS
Dâmbovia i CASMB);
nu s-a efectuat înscrierea în cartea funciar a unui imobil din domeniul public al statului, în sum estimat la 2.579 mii lei (CASMB);
nu au fost calculate i înregistrate în contabilitate la finele perioadei de raportare, accesoriile aferente debitelor din
decontarea nelegal a unor prescripii medicale, în sum estimat la 3.396 mii lei (CASMB).
anii anteriori
Ö îmbuntirea activitii entitii verificate prin adoptarea unor msuri prin care s se asigure:
corelarea veniturilor efectiv repartizate cu veniturile previzionate a se încasa de la asigurai i angajatori de ctre
CASAOPSNAJ;
înregistrarea tuturor elementelor patrimoniale, inclusiv imobilizrile necorporale, pe baz de documente justificative, astfel
încât situaiile financiare s reflecte realitatea economico-financiar;
stabilirea unor obligaii de plat pentru persoanele fizice care au realizat în anul 2012 venituri din activiti independente i
care erau obligate s se asigure;
reflectarea în contul de execuie a sumelor încasate din contribuiile pltite de ctre deintorii de autorizaii de punere pe
pia a medicamentelor de uz uman;
punerea de acord a situaiei scriptice a patrimoniului cu situaia real a acestuia rezultat în urma inventarierii, pentru
unele elemente patrimoniale.
Ö îmbuntirea managementului pentru realizarea obiectivelor entitilor, prin întocmirea unui ansamblu de documente
tehnice, ce cuprinde toate fazele proiectului începând de la demararea procedurii de achiziie public, inclusiv derularea
contractului, respectiv: proiectarea, execuia, recepia, exploatarea, adaptarea la legislaia specific domeniului sntii i
monitorizarea Sistemul Informatic Unic Integrat;
Ö obinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, prin încasarea debitelor generate de prestrile de servicii efectuate
de ctre spitale pentru reabilitarea medical a persoanelor fizice care au suferit traume ca urmare a unor accidente de
munc confirmate.
Ca urmare a aciunilor privind verificarea modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizii s-au constatat urmtoarele:

- au fost stabilite prejudicii pe anul 2012 în sum de 2.383 mii lei, reprezentând decontarea nelegal de ctre 15 case de
asigurri de sntate judeene ca urmare a neaplicrii dispoziiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanarea i
plata cheltuielilor cu bunuri i servicii în cadrul contractelor încheiate de Casele de Asigurri de Sntate cu furnizorii de
servicii medicale i produse farmaceutice, din care s-a încasat suma de 2.291 mii lei, respectiv 96%;
- au fost stabilite prejudicii pe anul 2013 în sum de 4.102 mii lei, reprezentând decontarea nelegal de ctre 23 de case de
asigurri de sntate judeene ca urmare a neaplicrii dispoziiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanarea i
plata cheltuielilor cu bunuri i servicii în cadrul contractelor încheiate de casele de asigurri de sntate cu furnizorii de
servicii medicale i produse farmaceutice, din care s-a încasat suma de 3.630 mii lei, respectiv 88%;
Recomandri
La Casa Naional de Asigurri de Sntate
9 monitorizarea i controlul modului în care CAS judeene au organizat i condus evidena tehnico-operativ i extracontabil
a serviciilor medicale prestate de unitile sanitare publice cu paturi, validate de SNSPMPDS peste valoarea de contract;
monitorizarea i controlul modului în care CAS teritoriale repartizeaz bugetul i încheie contractele cu unitile sanitare
publice cu paturi, astfel încât s se asigure o repartizare a fondurilor proporional cu numrul serviciilor efectuate;
renegocierea contractului încheiat de CNAS cu SNSPMPDS, astfel încât s fie prevzut obligaia SNSPMPDS de a valida
servicii cu încadrarea în numrul i sumele contractate, precum i clauza asiguratorie prin care s se stabileasc rspun-
derea SNSPMPDS în cazul decontrii de ctre CNAS a unor servicii validate în mod eronat;
9 încheierea unui protocol între CNAS i ANAF în vederea confirmrii i transmiterii nivelului contribuiilor de asigurri sociale
de sntate încasate de ANAF de la asiguraii fiecrei CAS teritoriale, în scopul raportrii de ctre acestea a unor situaii
financiare care s ofere o imagine fidel a veniturilor realizate; efectuarea punctajului între evidena analitic a pltitorilor
de contribuii de sntate (persoane juridice i persoane fizice asigurate) care a stat la baza fundamentrii bugetului
CASAOPSNAJ i a încasrilor de la contribuabili efectuate de ANAF;
9 stabilirea întinderii prejudiciului, reprezentând pli nelegale efectuate în perioada 2009-2011 pentru finanarea cheltuielilor
administrative efectuate de cabinetele medicilor de familie, în care au fost organizate centre de permanen (grzi), peste
nivelul aprobat prin Ordinul Ministrului Sntii nr. 1024/2008, sum la care se adaug dobânzi aferente; înregistrarea
debitelor în patrimoniul entitii i recuperarea prejudiciului în integralitate;
9 extinderea verificrii asupra întregii categorii de operaiuni economice „Cheltuieli cu servicii medicale de hemodializ i
dializ peritoneal”, respectiv asupra modului de validare i decontare a serviciilor de dializ; stabilirea întinderii
prejudiciului creat în patrimoniul CNAS, ca urmare a validrii i decontrii unor servicii pe numele unor persoane decedate
i recuperarea acestuia în integralitate;
9 extinderea verificrilor la întreaga categorie de cheltuieli cu bunuri i servicii; monitorizarea i controlul modului de aplicare
de ctre CAS judeene a dispoziiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor cu bunuri
i servicii în cadrul contractelor încheiate de ctre acestea cu furnizorii de servicii medicale i produse farmaceutice, astfel
încât s se asigure stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând cheltuieli cu bunuri i servicii decontate nelegal i recu-
perarea acestuia în integralitate;
9 monitorizarea i coordonarea înregistrrilor, în mod distinct, în patrimoniul CAS judeene, a terenurilor i cldirilor aflate în
domeniul public al statului i în administrarea acestora; coordonarea, prin compartimentele de specialitate, a activitii
privind actualizarea informaiilor în inventarul centralizat al bunurilor care formeaz domeniul public al statului;
monitorizarea i coordonarea demersurilor efectuate cu privire la stabilirea situaiei juridice a terenurilor, cu i fr
construcii, aferente sediilor în care îi desfoar activitatea CAS judeene; monitorizarea i coordonarea activitii CAS
judeene pentru efectuarea cadastrului i publicitii imobiliare asupra tuturor imobilelor aflate în domeniul public al statului
i în administrarea acestora.
La casele de asigurri de sntate din subordinea CNAS
9 încheierea unui protocol între CASAOPSNAJ i CNAS în vederea confirmrii i transmiterii, de ctre ordonatorul principal
de credite (CNAS), a nivelului contribuiilor de asigurri sociale de sntate încasate de ANAF de la asiguraii
CASAOPSNAJ, pe total i pe fiecare jude, inclusiv Municipiul Bucureti, din totalul încasrilor realizate de ANAF în contul
unic al FNUASS;
9 organizarea i conducerea evidenei tehnico-operativ i extracontabil a serviciilor medicale prestate de unitile sanitare
publice cu paturi, validate de SNSPMPDS peste valoarea de contract;
9 înregistrarea, urmrirea i recuperarea contravalorii serviciilor medicale prestate pacienilor în urma accidentelor rutiere,
agresiunii i vtmrilor corporale;
9 reflectarea în evidena contabil a:
- bunurilor care alctuiesc domeniul public i privat al statului, aflate în administrarea caselor de asigurri de sntate judeene;
- creanelor provenite din cheltuielile administrative efectuate de medicii de familie din centrele de permanen, peste nivelul
aprobat;
- creditorilor provenii din asistena medical acordat cetenilor strini în statele UE;
Pagina182

- drepturilor constatate pentru care au fost emise decizii de impunere;
9 efectuarea cercetrilor administrative în vederea stabilirii persoanelor din vina crora s-au majorat nelegal cheltuielile
entitii; efectuarea controlului la furnizorii cu care se încheie contracte privind serviciile medicale la domiciliu;
9 înregistrarea în evidena contabil a creanelor datorate de persoanele fizice care obin venituri, altele decât cele pentru
care colectarea se face de ctre ANAF, aplicarea tuturor msurilor de executare silit asupra debitorilor i urmrirea
recuperrii veniturilor la bugetul FNUASS;
9 respectarea prevederilor OUG nr. 125/2011, respectiv transmiterea ctre ANAF a tuturor dosarelor privind titlurile de
crean, de scaden a contribuiilor de asigurri de sntate stabilite pân de data de 30 iunie 2012 i neîncasate pân la
aceeai dat;
9 stabilirea întinderii i recuperarea în integralitate a prejudiciului produs ca urmare a:
- validrii, acceptrii la plat i decontrii serviciilor de îngrijiri la domiciliu;
- acceptrii la plat i decontrii medicamentelor în regim de compensare, persoanelor care nu se încadrau în categoria
persoanelor cu handicap;
- acceptrii la plat i decontrii prescripiilor medicale cu compensare de 90% din preul de referin asigurailor care bene-
ficiaz de pensii de pân la 700 lei, dar care realizeaz venituri i din alte surse, sau care nu îndeplinesc calitatea de asigurat;
- acceptrii la plat i decontrii medicamentelor prescrise de medicii de alt specialitate;
- finanrii cheltuielilor administrative efectuate de cabinetele medicilor de familie, în care au fost organizate centre de
permanen (grzi), peste nivelul aprobat;
- validrii, acceptrii la plat i decontrii serviciilor medicale i medicamentelor unor persoane decedate;
- validrii, acceptrii la plat i decontrii serviciilor medicale unor persoane care nu se încadrau în categoria persoanelor care
beneficiaz de indemnizaii de omaj;
- validrii, acceptrii la plat i decontrii medicamentelor eliberate pentru acelai asigurat în mod repetat în aceeai lun;
- acordrii unor indexri aplicate contrar prevederilor legale sau acordrii unor sporuri contrar prevederilor legale.
9 analiza i verificarea serviciilor paraclinice, de asisten primar i a prescripiilor medicale emise în anul 2013 pacienilor
care figurau ca fiind internai în spitalizare continu sau de zi; stabilirea întinderii prejudiciului creat i recuperarea acestuia
în integralitate;
9 calcularea i înregistrarea accesoriilor aferente debitelor din decontarea nelegal a unor prescripii medicale;
9 inventarierea tuturor elementelor patrimoniale i valorificarea rezultatelor inventarierii potrivit prevederilor OMFP nr.
2861/2009, astfel încât datele înscrise în situaiile financiare s fie puse de acord cu situaia real a patrimoniului;
9 reevaluarea activelor fixe corporale de natura construciilor i terenurilor din domeniul public al statului, conform
prevederilor legale;
9 efectuarea demersurilor privind înscrierea în cartea funciar a imobilelor din domeniul public al statului aflate în
administrarea entitilor.
Opinia de audit
La Casa Naional de Asigurri de Sntate s-a formulat opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere asupra situaiilor
financiare pe anul 2013, datorit faptului c:
CNAS nu a monitorizat i nu a controlat modul în care CAS judeene au inut evidena tehnico-operativ i extracontabil a
serviciilor medicale prestate de unitile sanitare publice cu paturi, validate de SNSPMPDS, peste valoarea de contract, în
sum estimat de 920.163 mii lei;
CNAS nu a asigurat coordonarea i monitorizarea entitilor teritoriale cu privire la înregistrarea corect în evidena contabil i
tehnic-operativ a unor bunuri care constituie domeniul public al statului. De asemenea, nu s-a urmrit i monitorizat activitatea
privind actualizarea informaiilor din inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului.
La CAS teritoriale a fost formulat un numr de 22 de opinii astfel:
- un numr de 12 opinii adverse, datorit faptului c:
- situaiile financiare auditate nu sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiar aplicabil în România i nu
ofer o imagine real i fidel a poziiei financiare, a performanei financiare i a celorlalte informaii referitoare la
activitatea desfurat de entitate;
- au fost validate i decontate nelegal servicii medicale i medicamente unor persoane care nu respectau prevederile
legale în domeniul sntii;
- un numr de 10 opinii fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect, datorit:
- neefecturii unor înregistrri contabile în conformitate cu normele legale în vigoare;
- nerespectrii în totalitate a prevederilor legale privind efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului;
- siturii sub pragul de semnificaie a valorii cumulate a abaterilor de la legalitate i regularitate extrapolate la nivelul
întregii populaii auditate.
Ca urmare a misiunilor de audit financiar desfurate la CNAS i la cele 22 de case de asigurri de sntate judeene au fost
emise 23 de decizii, dintre care 22 au fost aduse la cunotin ordonatorului principal de credite (CNAS).

Capitolul
1 Audit financiar
Seciunea
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Auditul financiar asupra contului de execuie
a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2013
Scurt prezentare
Activitatea de trezorerie a statului este reglementat de prevederile OUG nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor
derulate prin Trezoreria Statului, republicat în anul 2008, cu modificrile i completrile ulterioare.
Misiunea de audit financiar asupra contului anual de execuie a bugetului Trezoreriei Statului a vizat activitatea trezoreriei
centrale a MFP i nu a avut ca obiect auditarea conturilor anuale de execuie a activitilor de trezorerie din cadrul direciilor
generale ale finanelor publice judeene i a municipiului Bucureti.
Execuia Veniturilor. Contul de execuie pentru venituri al bugetului Trezoreriei Statului întocmit la data de 31.12.2013 se
prezint astfel:
- mii lei -
Prevederi Prevederi Încasri
Denumire indicatori
bugetare iniiale bugetare definitive realizate
Total venituri, din care: 1.109.328 1.109.328 1.291.733
Venituri din dobânzi aferente trezoreriei statului de la alte bugete 246.016 246.016 170.979
Venituri din dobânzi aferente trezoreriei statului de la alte sectoare 857.948 857.948 1.096.448
Alte venituri din dobânzi 2.222 2.222 2.462
Majorri de întârziere pentru venituri nevrsate la termen 50 50 18.574
Alte venituri 3.092 3.092 3.270
Execuia Cheltuielilor. Contul de execuie pentru cheltuieli al bugetului Trezoreriei Statului întocmit la data de 31.12.2013 se
prezint astfel:
- mii lei -
Credite bugetare Pli
Denumire indicatori
definitive efectuate
1 2 3
Total cheltuieli 1.100.536 923.232
Autoriti publice i aciuni externe 41.736 21.203
Tranzacii privind datoria public i împrumuturi 1.058.800 902.029
Execuia bugetului Trezoreriei Statului de ctre MFP este în concordan cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în
actele normative prin care a fost înfiinat Trezoreria Statutului i respect principiile legalitii, regularitii, eficienei, efica-
citii i economicitii;
Situaiile financiare auditate sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiar aplicabil în România, respect
principiile legalitii i regularitii i ofer o imagine real i fidel a operaiunilor efectuate de ctre entitate, a poziiei
financiare, a performanei i modificrilor poziiei financiare ale acesteia.
Opinia de audit
La Ministerul Finanelor Publice – activitatea de trezorerie, Curtea a emis opinie fr rezerve, cunoscut i ca opinie favorabil.
Drept urmare a fost emis certificat de conformitate pe anul 2013 pentru execuia contului anual de execuie a bugetului
Trezoreriei Statului.
Pagina184

Capitolul
1 Audit financiar Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea

Seciunea
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Auditul financiar asupra contului general al datoriei publice a
statului pe anul 2013
Auditul financiar asupra Contului general anual al datoriei publice pe anul 2013 s-a efectuat în baza prevederilor art. 22 lit. c) i
art. 26 lit. i) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat.
Auditul financiar a fost realizat asupra Contului general anual al datoriei publice pe anul 2013, elaborat de ctre Ministerul
Finanelor Publice, ca anex la Contul general anual de execuie a bugetului de stat pe anul 2013 i a avut urmtoarea
structur:
9 Contul general anual al datoriei publice guvernamentale directe la data de 31 decembrie 2013 (Anexa nr. 9 la Contul
general anual de execuie a bugetului de stat pe anul 2013);
9 Situaia garaniilor guvernamentale la data de 31 decembrie 2013 (Anexa nr. 10 la Contul general anual de execuie a
bugetului de stat pe anul 2013);
9 Contul datoriei publice locale directe la data de 31 decembrie 2013 (Anexa nr. 11 la Contul general anual de execuie a
bugetului de stat pe anul 2013);
9 Situaia garaniilor locale la data de 31 decembrie 2013 (Anexa nr. 12 la Contul general anual de execuie a bugetului de
stat pe anul 2013).
Auditul financiar asupra Contului general anual al datoriei publice pe anul 2013 a avut stabilite urmtoarele obiective specifice:
9 obinerea asigurrii rezonabile cu privire la exactitatea i realitatea datelor raportate în Contul general anual al datoriei
publice pe anul 2013;
9 obinerea asigurrii rezonabile cu privire la legalitatea contractrii i utilizrii instrumentelor de datorie public raportate în
Contul general anual al datoriei publice pe anul 2013 i a rambursrii ratelor scadente aferente acestora;
9 obinerea asigurrii rezonabile cu privire la exactitatea i legalitatea plilor efectuate din fondul de risc în anul 2013.
Prezentare general a indicatorilor privind datoria public a României

În vederea stabilirii în ce msur economia naional va fi afectat de nivelul îndatorrii se utilizeaz indicatori de nivel,
structur i dinamic a datoriei publice.
Acetia sunt prezentai în cele ce urmeaz astfel:
¾ Datoria public raportat la numrul de locuitori.
Datoria public înregistrat la 31.12.2013 a crescut cu 26.308,3 milioane lei (5.187,2 milioane euro) fa de nivelul
înregistrat la 31.12.2012.
Datoria public a României i datoria public în euro pe locuitor
Datoria public Datoria public Populaia României Datoria public în Datoria public net în
Anul
(milioane lei) (milioane euro) (milioane locuitori)*) euro pe locuitor euro pe locuitor **)
2011 223.268,0 51.686,0 20,2 2.558,7 2.426,9
2012 240.842,6 54.382,2 20,1 2.705,6 2.532,6
2013 267.150,9 59.569,4 20,0 2.978,5 2.703,4
*) date conform Institutului Naional pentru Studii Statistice (2011 i 2012) i Comisia Naional pentru Prognoz pentru 2013;
**) datoria public diminuat cu valoarea rezervei în valut la dispoziia Trezoreriei Statului.
Grafic, evoluia indicatorului se prezint astfel:


Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se poate constata faptul c datoria public a crescut în anul 2013 fa de
anul 2012 cu 10,9%, iar în condiiile în care populaia României a rmas aproximativ aceeai în anul 2013 fa de 2012
(populaia a sczut în anul 2013 fa de 2012 cu 0,1 milioane locuitori) datoria public în euro pe locuitor a crescut cu 10,1%.
Se poate observa c datoria public pe locuitor a avut un ritm de cretere uor mai accelerat în 2013/2012 în comparaie cu
2012/2011, ritm care se pstreaz i pentru datoria net pe locuitor.
¾ Datoria public raportat la produsul intern brut.
Unul dintre indicatorii de vulnerabilitate propus de ctre Fondul Monetar Internaional (Departamentul de Afaceri Externe
„Indicatori de vulnerabilitate” 30 aprilie 2003) este cel al datoriei publice raportate la produsul intern brut.
Datoria public raportat la PIB
Datoria public PIB Datorie public Datorie public net
Anul
(milioane lei) (milioane lei) procent în PIB (%) procent în PIB (%)
2011 223.268,0 556.708,4 40,1 38,0
2012 240.842,6 587.466,2 41,0 38,4
2013 267.150,9 628.581,3 42,5 38,6
La data de 31.12.2013, nivelul datoriei publice reprezenta 42,5% din produsul intern brut, având o tendin uor cresctoare,
aa cum se poate observa din graficul urmtor:
42,5%
42,50%
42,00%
41,50% 41,0%
41,00%
40,50% 40,1%
40,00%
39,50%
39,00%
38,50%
2011 2012 2013
Datorie public raportat la PIB
Structura datoriei publice la data de 31.12.2013 se prezint dup cum urmeaz:

Nr. Datoria public Datoria public
Datoria public
crt. (milioane lei) (milioane euro)
1. Datoria public guvernamental direct 237.972,05 53.063,08
2. Garanii guvernamentale acordate în baza legilor speciale 8.857,00 1.974,94
3. Alte garanii guvernamentale 5.350,78 1.193,12
4. Total datorie public guvernamental 252.179,83 56.231,14
5. Datoria public local direct 14.376,18 3.205,61
6. Datorie public local garantat 594,91 132.65
7. Total datorie public local 14.971,09 3.338,26
8. Total datorie public 267.150,92 59.569,40
Reprezentarea structurii datoriei publice înregistrate la data 31.12.2013 este urmtoarea:

P a g i n a 186

Ö Exactitatea i realitatea datelor raportate în Contul general anual al datoriei publice pe anul 2013
Datele raportate în Contul general anual al datoriei publice pe anul 2013 reflect o imagine real i exact a sumelor
tranzaciilor efectuate pe tipuri de instrumente, întrucât sumele raportate sunt confirmate prin documente justificative ataate
raportrilor beneficiarilor i/sau prin documentele interne/externe care au stat la baza tranzaciilor respective pe fiecare
instrument de datorie public în parte.
Se menioneaz c în cadrul misiunii de audit financiar, efectuat în anul 2014 la Fondul Naional pentru Garantarea Creditelor
pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii (FNGCIMM), s-a verificat i dac valoarea de executare a garaniei, respectiv suma ce
urmeaz a fi pltit de ctre MFP ca urmare a producerii riscului de credit este egal cu soldul finanrii restante la care s-a
aplicat procentul de garantare. Astfel, ca urmare a verificrilor efectuate s-a constatat c au existat cazuri în care bncile
finanatoare comunic FNGCIMM, ulterior datei de comunicare a Deciziei de aprobare a plii de ctre Fond i ulterior datei
efecturii plii de ctre MFP a garaniei executate, c finanarea restant s-a diminuat (deoarece beneficiarii au achitat ratele
de capital la creditul restant), prin urmare plata pe care MFP ar trebui s o efectueze în contul contractului de garantare a
devenit mai mic.
Aceast decalare în timp a transmiterii informaiilor între beneficiar, banc finanatoare, FNGCIMM i MFP, poate conduce la
denaturarea evidenelor privind plile efectuate din Fondul de risc i bugetul de stat pentru garaniile executate în cadrul
programelor guvernamentale. Aceast constatare nu influeneaz completarea Contului anual al datoriei publice, respectiv a
Situaiei garaniilor guvernamentale la 31 decembrie – A.Garanii guvernamentale acordate în baza legilor speciale.
Deficiena se datoreaz faptului c atât Conveniile încheiate între MFP i FNGCIMM, cât i Procedurile operaionale de lucru
ale celor dou entiti nu sunt revizuite periodic, luând în considerare cazurile concrete de lucru întâlnite pe parcursul derulrii
Programului. Consecina decalajului în transmiterea de documente o reprezint lipsa comunicrii de informaii între cele dou
entiti cu privire la situaia de mai sus, astfel încât evidenele MFP cu privire la plile efectuate din Fondul de risc pentru
garaniile executate în cadrul Programului pot fi denaturate la un moment dat.
Recomandarea adresat FNGCIMM în timpul misiunii de audit vizeaz i MFP, aceasta indicând revizuirea i completarea,
prin colaborarea prilor implicate, atât a Conveniilor încheiate între FNGCIMM i MFP, cât i a Procedurilor operaionale de
lucru, astfel încât acestea s furnizeze modaliti de informare pentru ca evidenele acestora s exprime cu acuratee plile
efectuate din Fondul de risc i bugetul de stat pentru garaniile executate în cadrul programelor guvernamentale.
În acest sens, FNGCIMM va întiina MFP operativ despre cazurile în care bncile finanatoare comunic FNGCIMM, ulterior
datei de comunicare a Deciziei de aprobare a plii de ctre Fond i ulterior datei efecturii plii de ctre MFP a garaniei
executate, c finanarea restant s-a diminuat, prin urmare plata pe care MFP ar trebui s o efectueze în contul contractului de
garantare devine mai mic.
¦ În timpul misiunii de audit a fost iniiat un Proiect de act normativ care modific HG nr. 936/2013 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a OUG nr. 92/2013 privind aprobarea Programului de garantare a creditelor pentru IMM i care s-a
transmis, spre avizare, MFP. Prin acesta se va reglementa situaia existent, în sensul c FNGCIMM va modifica valoarea
de executare a garaniei printr-un addendum la decizia de plat dac, ulterior trecerii la restane a finanrii garantate,
beneficiarii programului efectueaz pli voluntare în contul acestuia. Ulterior apariiei noului act normativ va fi modificat i
legislaia care reglementeaz conveniile de implementare a programului.
¦ Totodat, ca urmare a recomandrilor formulate în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la FNGCIMM în anul 2014, MFP
în colaborare cu FNGCIMM, a întocmit i transmis spre avizare dou proiecte de Ordine ale ministrului finanelor publice, în
scopul uniformizrii raportrilor cu cele ale Programului „Prima cas” i pentru exactitatea datelor raportate de ctre FNGCIMM
referitoare la acordarea de garanii, cuprinse în Situaia garaniilor guvernamentale acordate în baza legilor speciale.

Nu au putut fi testate aspectele privind completitudinea tranzaciilor efectuate la nivelul beneficiarilor, deoarece MFP, prin
delegarea competenelor sale de contractare a unor instrumente ale datoriei publice, se bazeaz doar pe raportrile
transmise ctre aceast instituie.
Ö Legalitatea operaiunilor privind contractarea, angajarea/utilizarea i rambursarea instrumentelor de datorie public raportate
în Contul general anual al datoriei publice pe anul 2013
Datele raportate în contul general anual al datoriei publice pe anul 2013 au la baz documentaia necesar raportrii fiecrui
tip de instrument de datorie public, întocmit cu respectarea atât a prevederilor legale, cât i a respectrii termenelor de
tragere/rambursare.
Referitor la legalitatea utilizrii tuturor instrumentelor de datorie public raportate în Contul general anual al datoriei publice pe
anul 2013 i a rambursrii ratelor scadente aferente acestora, nu s-a putut exprima o opinie, întrucât dei MFP este singurul
administrator al datoriei publice guvernamentale, prin acordurile subsidiare de împrumut, a delegat beneficiarilor finali întreaga
autoritate i responsabilitate pentru implementarea proiectelor. În consecin, auditul nu s-a putut pronuna nici asupra
completitudinii tranzaciilor efectuate la nivelul i de ctre beneficiarii finali i raportate în Contul general anual al datoriei
publice, deoarece acesta se întocmete pe baza raportrilor lunare ale beneficiarilor efectuate în baza OMFP nr. 1059/2008
privind aprobarea Normelor metodologice pentru înregistrarea i raportarea datoriei publice, cu modificrile i completrile
ulterioare, de ctre acetia.
Opinia de audit
Ca urmare a efecturii misiunii de audit financiar asupra Contului general anual al datoriei publice, încheiat la data de 31
decembrie 2013, a fost formulat opinie fr rezerve cu paragraf de evideniere a unui aspect.
Aspectul evideniat se refer la urmtoarele considerente: deoarece Ministerul Finanelor Publice, prin delegarea competenelor
sale privind administrarea datoriei publice ctre beneficiarii finali, se bazeaz doar pe raportrile acestora, nu s-a putut
pronuna un punct de vedere asupra legalitii utilizrii i rambursrii instrumentelor de datorie public respective i nici asupra
completitudinii tranzaciilor efectuate la nivelul i de ctre beneficiarii instrumentelor de datorie public.
Pagina188

Capitolul
1 Audit financiar
Seciunea
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Auditul financiar asupra conturilor de execuie
a bugetelor instituiilor publice autonome pe anul 2013
AUTORITATEA NA
IONAL DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI
Scurt prezentare
Autoritatea Naional de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a fost înfiinat în baza OUG nr. 29/1998 privind
înfiinarea, organizarea i funcionarea Autoritii Naionale de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE.
În perioada 2009-2012, ANRE a funcionat ca instituie public autonom de interes naional, cu personalitate juridic, cu
patrimoniu propriu, finanat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
În octombrie 2012, prin Legea nr. 160/2012, a fost aprobat, cu modificri i completri, OUG nr. 33/2007 privind organizarea i
funcionarea Autoritii Naionale de Reglementare în Domeniul Energiei, potrivit creia, ANRE are statutul de autoritate
administrativ autonom, cu personalitate juridic, aflat sub control parlamentar, finanat integral din venituri proprii (tarife
percepute pentru acordarea de licene, autorizaii i atestri, contribuii anuale percepute operatorilor economici din sectorul
energiei electrice i termice i al gazelor naturale) instituia fiind independent decizional, organizatoric i funcional.
ANRE elaboreaz, stabilete i urmrete respectarea sistemului de reglementri obligatorii la nivel naional, necesar funcionrii
sectorului i pieei gazelor naturale i a energiei electrice, în condiii de eficien, concuren, transparen i protecie a
consumatorilor. De asemenea, ca autoritate competent în sectorul energiei electrice i gazelor naturale este abilitat s emit licene
i autorizaii tuturor operatorilor din sector, s aprobe tarifele i preurile pentru energia electric i termic i pentru gaze naturale.
- mii lei -
Denumire Prevederi/Credite Prevederi/Credite Pli % Pli/Credite % Pli/Credite
indicator bugetare iniiale bugetare definitive efectuate bugetare iniiale bugetare definitive
0 1 2 3 4=3/1 x 100 5=3/2 x 100
Total cheltuieli
69.999 69.999 49.658 71 71
din care:
Cheltuieli curente 64.352 64.735 46.922 73 72
Cheltuieli de capital 5.647 5.647 2.736 48 48
În totalul plilor efectuate, în sum de 49.658 mii lei, cheltuielile de personal (41.858 mii lei) au reprezentat 84%.
Nu s-au urmrit i încasat, în cuantum i la termen, veniturile cuvenite bugetului de stat, reprezentând tarife aferente
activitii de dispecerizare gaze, deoarece:
- ANRE nu a facturat la termen (pân la sfâritul fiecrui an) tarifele aferente activitii de dispecerizare gaze naturale,
desfurat de SC Transgaz SA în perioada 2009-2011, fapt pentru care au fost calculate accesorii în sum de 4.257 mii
lei, datorate bugetului de stat.
- ANRE nu a facturat contravaloarea tarifului de dispecerizare pentru cantitatea de gaze naturale tranzitat în anul 2012,
fapt ce a condus la nerecuperarea de tarife în sum estimat la 1.603 mii lei, pentru care au fost calculate accesorii de
662 mii lei, datorate, de asemenea, bugetului de stat.
Rspunsul entitii
Prin Contestaia formulat la Decizia Curii de Conturi, ANRE a invocat faptul c nu poate percepe operatorilor economici
penaliti de întârziere ca urmare a facturrii cu întârziere a tarifului aferent activitii de dispecerizare, fapt ce nu modific
constatarea Curii de Conturi.

Nu s-au evideniat în contabilitate i nu s-au virat la bugetul de stat, venituri cuvenite acestui buget reprezentând:
- tarife, contribuii i accesorii calculate, facturate i existente în sold la data de 11.10.2012 (23.540 mii lei), când potrivit Legii
nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoriti i instituii publice, raionalizarea cheltuielilor publice, susinerea mediului
de afaceri i respectarea acordurilor-cadru cu Comisia European i Fondul Monetar Internaional, toate creanele ANRE
reprezentau venituri ce se cuveneau bugetului de stat, în anul 2013 nivelul acestora fiind de 1.371 mii lei;
- ANRE nu a evideniat în contabilitate accesorii în sum de 535 mii lei, facturate în anul 2013, pentru facturi aferente
perioadei anterioare datei de 06 octombrie 2012, neîncasate la termen, i nu a virat la bugetul statului accesorii încasate în
suma de 54 mii lei.
Rspunsul entitii
Prin Contestaia formulat la Decizia Curii de Conturi, ANRE a invocat faptul c virarea sumelor încasate ulterior datei de
06.10.2012 la bugetul de stat ar fi condus la imposibilitatea finanrii entitii, ceea ce contravine cadrului legal de reglementare.
Recepia final a unui proiect informatic având ca obiect: Modernizarea i extinderea prin suplimentarea de funcii i actuali-
zarea pentru sistemul informatic integrat al ANRE, în condiiile în care proiectul nu a fost lansat în producie (folosin), con-
form condiiilor stabilite în caietul de sarcini i ale propunerii tehnice, iar la data recepiei finale, furnizorul nu a realizat toate
etapele din propunerea tehnic. Pentru neîndeplinirea la termenul stabilit în contract a obligaiilor contractuale privind eta-
pele: instruire, instalare i migrare baze de date, furnizorul datoreaz penaliti de întârziere, estimate la sume de 70 mii lei.
Angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata, fr baz legal, a unor cheltuieli salariale în sum estimat de 4.576 mii lei,
reprezentând: premii în sum de 1.779 mii lei, prime de vacan în sum de 1.280 mii lei, premii anuale în sum de 178 mii
lei, adaosuri pentru zilele libere (Ziua energiei - 20 iulie, a treia zi de Pati, a treia zi de Crciun).
Nerespectarea prevederilor legale privind înscrierea imobilelor i actualizarea datelor înscrise în evidena Oficiului de
Cadastru i Publicitate Imobiliar Teritorial, deoarece:
- ANRE nu a întocmit documentaia cadastral i nu a înscris în evidena Oficiului de Cadastru i Publicitate Imobiliar Teritorial,
imobilul situat în str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2 Bucureti, inclus în Inventarul bunurilor din domeniul public al statului;
- ANRE nu a actualizat în cartea funciar, datele referitoare la proprietarul imobilelor (terenuri i construcii), aflate în
administrarea entitii, astfel terenul aferent sediului din str. Cotroceni nr. 4, sector 6, Bucureti, este evideniat în cartea
funciar, ca fiind în proprietatea ANRGN, dei a fost preluat în patrimoniul ANRE, fiind înregistrat în evidena contabil cu
valoarea de 658 mii lei.
Recomandri
9 evidenierea în contabilitate a creanelor cuvenite bugetului statului, reprezentând: tarife, contribuii i accesorii aferente,
facturate anterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 160/2012 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 33/2007 privind modificarea i completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 i Legii gazelor nr. 351/2004, precum
i a celor facturate în anul 2013, pentru activiti desfurate pân la data de 06.10.2012, când potrivit Legii nr. 329/2009,
acestea reprezentau venituri ce se cuveneau bugetului de stat, virarea la bugetul statului, a sumelor încasate din aceste
creane, dup data de 06 octombrie 2012, calcularea, recuperarea i virarea la bugetul statului a accesoriilor pentru
nefacturarea i neplata la termen a tarifelor/contribuiilor datorate pân la data de 06.10.2012;
- creanelor evideniate în contabilitate, la data de 06.10.2012, precum i a creanelor evideniate în anul 2013, în
vederea identificrii i a altor cazuri de creane ce se cuvin bugetului de stat, înregistrarea în contabilitate a obligaiilor,
calcularea accesoriilor, recuperarea acestora i virarea sumelor recuperate la bugetul de stat;
- tarifelor de dispecerizare gaze naturale (inclusiv pentru cantitile tranzitate), facturate în anul 2013, în vederea
identificrii i a altor cazuri de tarife nefacturate la termen i/sau pentru toat cantitatea de gaze naturale tranzitat, a
stabilirii întinderii prejudiciului produs bugetului de stat, ca urmare a necalculrii i nerecuperrii accesoriilor pentru
nefacturarea i neachitarea la termen a tarifelor datorate, a nefacturrii i a nerecuperrii tarifului de dispecerizare
pentru întreaga cantitatea de gaze naturale tranzitat, la care se adaug accesoriile aferente, înregistrarea în con-
tabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiiile legii, virarea lor la bugetul de stat;
- contractelor de lucrri de investiii derulate în anul 2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de neîndeplinire a
obligaiilor contractuale de ctre furnizor, respectiv de lucrri recepionate i pltite, în condiiile în care nu au fost
realizate la termenul stabilit în contract, analizarea înregistrrii în contabilitate a sumelor stabilite i recuperarea
acestora în condiiile legii, înscrierea în evidena Oficiului de Cadastru i Publicitate Imobiliar Teritorial, pe numele
ANRGN, a imobilelor pe care le deine (terenuri i cldiri);
- cheltuielilor salariale efectuate în anul 2013, în vederea identificrii i a altor drepturi de natur salarial acordate
salariailor ANRE fr a avea baz legal, a stabilirii întinderii prejudiciului produs ca urmare a plilor efectuate pentru
astfel de drepturi, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiiile legii (inclusiv a
beneficiilor nerealizate), precum i regularizarea cu bugetul statului a sumelor virate în plus.
Opinia de audit
Având în vedere abaterile de la legalitate i regularitate cu impact asupra situaiilor financiare încheiate la 31.12.2013, precum
i valoarea total estimat a abaterilor identificate care depete pragul de semnificaie, opinia de audit formulat de auditorii
publici externi este opinie advers.
Pagina190

Capitolul
2
Curtea de Conturi
Auditul Performanei

Conform legii de organizare i funcionare, Curtea de Conturi efectueaz auditul performanei utilizrii resurselor financiare ale
statului i ale sectorului public, efectuând o evaluare independent asupra economicitii, eficienei i eficacitii cu care o en-
titate public, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaz resursele publice alocate, pentru îndeplinirea obiec-
tivelor stabilite.
În situaia în care, cu ocazia auditului performanei s-au constatat abateri de la legalitate sau regularitate, acestea au fost
cuantificate la un nivel estimat i comunicate conducerii entitii auditate, care are obligaia stabilirii întinderii prejudiciului i
dispunerea msurilor pentru recuperarea acestora, precum i urmrirea i încasarea veniturilor.
Impactul financiar al abaterilor constatate ca urmare a desfurrii aciunilor de audit al performanei este redat în tabelul
urmtor:
Explicaii u.m. Auditul performanei

milioane lei 8,3
milioane euro* 1,9
milioane lei 85,8
Prejudicii
milioane euro* 19,3
milioane lei 94,0
Total
milioane euro* 21,2
Acest capitol este structurat pornind de la teme de audit al performanei efectuate de Curtea de Conturi în anul 2014, în cadrul
crora sunt prezentate: entitile auditate, obiectivele auditului, precum i principalele concluzii i recomandri formulate de
echipele de audit.
2.1 Auditul performanei asupra modului de fundamentare a necesarului de resurse i de

acordare a unor categorii de beneficii de asisten social în anul 2013
IEI SOCIALE I PERSOANELOR VÂRSTNICE (MMFPSPV)
Scopul auditului
Curtea de Conturi a urmrit, prin auditul performanei efectuat, îmbuntirea modului de fundamentare i utilizare a fondurilor
acordate pentru 4 categorii de beneficii de asisten social, respectiv:
9 alocaia de stat pentru copii;
9 indemnizaia pentru creterea copilului i stimulentul lunar/de inserie;
9 ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat;
9 alocaia pentru susinerea familiei,
inclusiv o evaluare a administrrii, supravegherii i controlului acestora.
Scurt prezentare a beneficiilor de asisten social
Beneficiile de asisten social reprezint o form de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obinute
din munc, în vederea asigurrii unui nivel de trai minimal, precum i o form de sprijin în scopul promovrii incluziunii sociale
i creterii calitii vieii anumitor categorii de persoane, ale cror drepturi sociale sunt prevzute expres de lege.
În funcie de condiiile de eligibilitate, beneficiile de asisten social se clasific în:
B beneficii de asisten social selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
B universale, acordate fr testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei i,
B categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fr testarea mijloacelor de trai ale persoanei
singure sau familiei.
În anul 2013 s-au acordat atât beneficii universale, cât i beneficii specifice unor categorii de persoane, sub form de
alocaii, indemnizaii i ajutoare.
Situaia detaliat privind beneficiile de asisten social acordate în anul 2013, precum i cheltuielile asociate, numrul mediu
de beneficiari pe fiecare gen de beneficiu de asisten social auditat, se prezint astfel:
Pagina192


- mii lei -
Numr mediu Pondere numr Pondere pli
Nr. Pli efectuate
Natura plilor lunar de beneficiari, efective în
crt. mii lei
beneficiari în total (%) total pli
0 1 2 3 4 5
Beneficii de asisten social auditate
1. Alocaia de stat pentru copii 3.793.117 85 2.718.491 51
2. Indemnizaia lunar pentru creterea copilului, 172.950 4 1.724.051 32
inclusiv stimulentul lunar/de inserie
3. Alocaia pentru susinerea familiei 260.416 6 215.062 4
4. Ajutorul social 217.109 5 536.012 10
A. Total beneficii de asisten social 4.443.592 100 5.193.616 97
(rd.1+rd.2+rd.3+rd.4)
Taxe potale pentru servicii transmitere drepturi
1. Taxe pentru alocaia de stat pentru copii 18.772
2. Taxe pentru alocaia pentru susinerea familiei 2.057
3. Taxe potale pentru indemnizaia lunar pentru 4.863
creterea copilului i stimulentul lunar/de inserie
4. Taxe pentru ajutorul social (VMG) 5.215
B. Total taxe potale (rd.1+rd.2+rd.3+rd.4) 30.907 1
Contribuii la fondul naional unic de asigurri sociale de sntate (CASS)
1. CASS pentru indemnizaiile pentru creterea copilului 85.489
2. CASS - pentru ajutoare sociale 31.201
C. Total contribuii (rd.1+rd.2) 116.690 2
TOTAL GENERAL (A+B+C) 5.341.213 100%
*Sursa: www.mmuncii.ro – Buletin statistic în domeniul muncii i proteciei sociale anul 2013-Minsterul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice
În anul 2013, MMFPSPV a gestionat, finanat i asigurat, prin Agenia Naional pentru Pli i Inspecie Social (ANPIS) i
ageniile judeene pentru pli i inspecie social, acordarea beneficiilor de asisten social, menionate la începutul
capitolului, pentru un numr mediu total de 4.443.592 beneficiari.
Fondurile publice utilizate în anul 2013, pentru plata acestor 4 beneficii de asisten social auditate, au fost de 5.341 milioane
lei (reprezentând 67% din totalul plilor efectuate pentru cheltuielile cu asistena social în sum de 7.970 milioane lei), din
care:
5.194 milioane lei - beneficii de asisten social efectiv pltite;
31 milioane lei - taxe potale, pentru cele 4 beneficii de asisten social auditate;
116 milioane lei - contribuii la fondul naional unic de asigurri sociale de sntate.
Obiectivele auditului
Auditul a avut ca obiectiv general stabilirea, de o manier independent, a principalelor fenomene ce se manifest în sistemul
beneficiilor de asisten social privind modul de fundamentare i utilizare a fondurilor publice acordate pentru cele 4 categorii
de beneficii de asisten social, precum i o evaluare a administrrii, supravegherii i controlului acestora, precum i modul în
care i MMFPSPV, prin ANPIS i ageniile judeene, au acionat în anul 2013 în vederea atingerii obiectivelor stabilite.
Prin obiectivele specifice s-a urmrit:
~ evaluarea modului în care MMFPSPV îi îndeplinete rolul de entitate public cu responsabiliti în ceea ce privete aplicarea
unitar a legislaiei în domeniul specific de activitate, precum i acela de monitorizare a beneficiilor de asisten social;
~ evaluarea modului în care se fundamenteaz necesarul de resurse bugetare, pentru a asigura o repartizare echilibrat a acestora
i eliminarea imobilizrii resurselor bugetare aprobate i neutilizate, precum i reflectarea corect în situaiile financiare anuale a
resurselor primite i a cheltuielilor efectuate, pentru cele patru beneficii de asisten social;
~ evaluarea caracterului corect i complet al informaiilor deinute în sistemul informatic SAFIR, precum i a capacitii acestuia de a
fi adaptat operativ, pe msura apariiei unor noi acte normative;
~ evaluarea sistemelor de control intern, inclusiv modul de îndeplinire a atribuiilor de ctre auditorii publici interni din cadrul ageniilor
teritoriale cu privire la cele 4 categorii de beneficii de asisten social supuse auditrii;
~ evaluarea modului de funcionare a instrumentelor i mecanismelor de prevenire, detectare i descurajare a fraudei i corupiei,
inclusiv activitatea desfurat de ctre organele de inspecie social, pentru a se asigura acordarea beneficiilor de asisten
social ctre persoanele îndreptite;
~ analiza gradului de îndeplinire a indicatorilor de performan stabilii pentru aprecierea rezultatelor obinute în activitatea
desfurat de ctre ANPIS i ageniile judeene pentru pli i inspecie social, precum i analiza indicatorilor stabilii în Planul de
aciune pentru implementarea Strategiei privind reforma în domeniul asistenei sociale.


Principalele concluzii
~ Evaluarea modului în care MMFPSPV îi îndeplinete rolul de entitate public cu responsabiliti în ceea ce
privete aplicarea unitar a legislaiei în domeniul specific de activitate, precum i acela de monitorizare a bene-
ficiilor de asisten social
În anul 2013, ministerul, prin Direcia General Asisten Social, a elaborat, implementat i monitorizat politicile sociale
destinate reformei sistemului de asisten social prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, prin msuri
de activizare a categoriilor sociale cu risc major de excluziune.
Prin actele normative adoptate, în anul 2013, au fost modificate i completrile aduse actelor de baz, cu prioritate privind:
- categoriile de venituri care se iau în calcul la stabilirea drepturilor de ajutor social i de alocaie pentru susinerea familiei,
- majorarea cuantumurilor unor beneficii de asisten social;
- relaxarea criteriilor de eligibilitate referitoare la veniturile care se iau în calcul la stabilirea unor drepturi (ajutorul social).
Actele normative elaborate, prin care s-au adus clarificri benefice în domeniul sistemului de asisten social, au fost
determinate i de unele recomandri ale Curii de Conturi.
Implementarea procedurilor i instruciunilor în vederea aplicrii cât mai corecte a prevederilor legii privind sistemul
de asisten social, care au vizat iniierea i elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul asistenei sociale,
s-a realizat în cadrul întâlnirilor organizate, în principal, de ctre ANPIS, la care au participat reprezentanii MMFPSPV.
Diseminarea i promovarea legislaiei elaborate de ctre MMFPSPV, prin Direcia General Asisten Social, s-a realizat exclusiv
prin îndrumare metodologic acordat ageniilor teritoriale pentru pli i inspecie social, dar numai la solicitri punctuale ale
acestora, întrucât ministerul nu are capacitatea monitorizrii modului de aplicare în teritoriu a prevederilor actelor normative.
Totodat, consultana privind prevederile legislative acordat beneficiarilor direci s-a asigurat prin rspunsuri la petiii i
audiene acordate la sediul MMFPSPV i prin promovarea pe website-ul MMFPSPV a noutilor legislative.
S-a continuat activitatea privind aplicarea unitar a legislaiei în domeniul social, ministerul organizând, prin ANPIS, Campania
de informare i consiliere privind modificrile legislative majore din domeniul asistenei sociale, la care au participat
reprezentani din 3.088 primrii, reprezentând 97% din numrul total de 3.186 primrii existente la nivel naional, iar cei care nu
au participat au fost consiliai pe parcursul controalelor tematice sau inopinate.
În aceste condiii, atribuiile entitilor în activitile de îndrumare a autoritilor administraiei publice locale, cu privire la
beneficiile de asisten social prevzute de legislaia în vigoare, au fost îndeplinite, în cea mai mare parte.
Campania a abordat atât beneficiile de asisten social auditate de Curtea de Conturi, cât i alte beneficii a cror legislaie s-a
considerat c este necesar a fi supus dezbaterilor, având drept scop însuirea, de ctre toi actorii sociali implicai, a mo-
dificrilor legislative din domeniul asistenei sociale i garantarea respectrii drepturilor sociale ale cetenilor.
Prin sesiunile de informare i consiliere, autoritile publice locale, persoanele fizice i juridice, publice i private, cu atribuii i
responsabiliti în domeniul asistenei sociale, precum i cetenii, au fost informai cu privire la noile modificri legislative
privind stabilirea i acordarea beneficiilor de asisten social.
În anul 2013, spre deosebire de anul 2012, la nivelul ministerului s-au înregistrat progrese în ceea ce privete activitatea de îndru-
mare i monitorizare a activitii autoritilor i instituiilor cu atribuii în domeniul asistenei sociale, privind: „Desfurarea de
sesiuni de instruire a personalului ageniilor teritoriale pentru pli i inspecie social/direciilor generale de asisten social i
protecia copilului cu privire la modificrile legislative din domeniul asistenei sociale” i „Organizarea i desfurarea de întâlniri
anuale pentru diseminarea noutilor legislative din domeniu, ctre autoritile cu rol în aplicarea respectivelor prevederi”.
Cu toate acestea, din raportarea efectuat de ctre Direcia General Asisten Social, rezult c aceasta nu i-a propus s
cuantifice gradul de realizare, semnalând, în acelai timp, i constrângerile bugetare care au împiedicat organizarea, în mod
direct de ctre MMFPSPV, de sesiuni de instruire privind noile prevederi legislative.
Analizând rolul MMFPSPV în monitorizarea sistemului naional de asisten social, s-au reinut, în principal,
urmtoarele aspecte, cu impact asupra fiabilitii datelor raportate, deoarece:
¾ Nu este elaborat i aprobat o procedur operaional cu privire la colectarea datelor statistice în domeniul beneficiilor de
asisten social i modalitatea de calcul a indicatorului numr mediu de beneficiari pltii prezentat în cadrul Buletinului sta-
tistic în domeniul muncii i proteciei sociale, cu toate c în cadrul ministerului funcioneaz Direcia Servicii Sociale i
Incluziune Social care are atribuii în elaborarea (trimestrial, semestrial i anual) a Raportului statistic privind bene-
ficiile de asisten social i serviciile sociale.
Colectarea datelor statistice se face prin preluarea cifrelor privind numrul mediu de beneficiari pltii trimestrial de la nivelul ageniilor
judeene de ctre ANPIS i raportarea acestora la nivelul ordonatorului principal de credite, fr a se face o analiz prealabil asupra
numrului mediu lunar de beneficiari pltii, precum i compararea acestuia cu alte surse de informaii (baze de date).
Mai mult, la nivelul ANPIS funcioneaz programul informatic SAFIR, care deine o eviden centralizat a beneficiarilor de
drepturi de asisten social, acesta putând genera rapoarte cu privire la beneficiile de asisten social pe baza crora s-ar
putea realiza diferite analize i comparaii cu datele raportate de ctre ordonatorii teriari de credite.
Astfel, colaborarea ineficient a instituiilor din subordinea ordonatorului principal de credite, lipsa unei proceduri formalizate cu
privire la colectarea datelor statistice în domeniul beneficiilor de asisten social, precum i absena unor analize prealabile,
Pagina194


referitoare la numrul mediu de beneficiari, au condus la apariia unui dezacord între numrul mediu real al beneficiarilor
pentru cele patru beneficii de asisten social i cel publicat în cadrul Buletinului statistic pe site-ul ministerului, care ulterior se
preia de ctre Institutul Naional de Statistic.
¾ Ministerul gestioneaz o parte a beneficiilor de asisten social care se suport din bugetul de stat i se raporteaz în
cadrul acestuia, întrucât exist i beneficii de asisten social a cror finanare se realizeaz prin bugetele altor
instituii ale statului (Ministerul Administraiei i Internelor, Ministerul Aprrii Naionale, Serviciul de
Telecomunicaii Speciale, Serviciul de Informaii Externe, Serviciul de Protecie i Paz, Administraia Naional a
Penitenciarelor), fr a deine controlul lor.
Dei, începând cu anul 2013, exist obligativitatea instituiilor din sectorul de aprare, ordine public i siguran naional de a
transmite, trimestrial, ctre MMFPSPV, situaia privind numrul de beneficiari i sumele pltite sub form de indemnizaie pentru
creterea copilului i stimulent lunar/de inserie, aceste entiti au transmis informaiile doar la solicitarea ministerului, care, îns, nu le-
a preluat i centralizat în cadrul Buletinului statistic în domeniul muncii i proteciei sociale pe anul 2013.
¾ Pentru o mai bun cunoatere a situaiei reale a beneficiarilor ce au dreptul de a fi pltii, ANPIS a întreprins, în anul 2013,
aciuni de colaborare cu Agenia Naional de Administrare Fiscal, în vederea furnizrii de date i informaii utile, aciuni
care se adaug celor finalizate în perioada 2011-2012, la recomandrile Curii de Conturi, cu urmtoarele instituii: Casa
Naional de Pensii Publice, Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, Ministerul Afacerilor Interne - Direcia
pentru Evidena Persoanelor i Administrarea Bazelor de Date, Oficiul Naional al Registrului Comerului, Inspecia Muncii,
Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur, Serviciul de Telecomunicaii Speciale, SC Pool-ul de Asigurare Împotriva
Dezastrelor Naturale SA i Direcia Protecia Persoanelor cu Handicap.
Pe parcursul anului 2013, aceste colaborri au permis ANPIS s semnaleze cazurile cu suspiciuni de eroare i fraud, care au fost
supuse, ulterior, verificrii în teren de ctre inspecia social în cadrul campaniilor naionale privind beneficiile de asisten social.
Având în vedere c unitile administrativ-teritoriale au un rol important în stabilirea unor drepturi, prin stabilirea valorii nete de
producie pentru suprafeele de teren, animale i psri deinute de solicitani, s-a iniiat hotrâre de guvern (HG nr. 778/2013)
care oblig la încheierea protocoalelor între acestea i Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, prin structurile locale din
subordine, aciuni care nu s-au realizat, pân la 14.04.2014, decât într-un procent de 8%, adic la un numr de 240 uniti
administrativ-teritoriale din totalul de 3.186 existente.
Impactul neaplicrii actului normativ emis creeaz posibilitatea intrrii în sistem a unor beneficiari neeligibili i, implicit,
efectuarea plilor pentru drepturi necuvenite.
¾ Monitorizarea plilor ctre beneficiari, pe cele 4 beneficii de asisten social supuse auditrii, inclusiv cheltuielile
privind transmiterea drepturilor s-a caracterizat printr-o eficacitate a plilor efectuate, MMFPSPV având capacitatea de a
asigura la timp titularilor de beneficii de asisten social, prin entitile subordonate, drepturile cuvenite i de a adopta
msuri reparatorii în cazuri de excepie.
Direcia General Asisten Social, la rândul su, asigur premisele necesare plii beneficiilor de asisten social, în cuantu-
mul cuvenit i la timp, prin efectuarea, la termen, a deschiderilor lunare de credite bugetare solicitate de ANPIS.
Astfel, la nivelul ageniilor judeene pentru pli i inspecie social, nu s-au înregistrat amânri sau pli cu titlu de beneficii de
asisten social efectuate cu întârziere, care s genereze nemulumiri din partea beneficiarilor.
~ Evaluarea modului în care se fundamenteaz necesarul de resurse bugetare pentru a asigura o repartizare echilibrat a
acestora i eliminarea imobilizrii resurselor bugetare aprobate i neutilizate, precum i reflectarea corect, prin situa-
iile financiare anuale, a resurselor primite i a cheltuielilor efectuate pentru cele patru beneficii de asisten social
Fundamentarea corespunztoare a volumului creditelor bugetare i modificrile efectuate, în funcie de evoluia plilor, a fost
determinat de faptul c, începând cu anul 2013, atât la nivelul ageniilor teritoriale pentru pli i inspecie social, cât i la
nivelul ANPIS, s-au analizat i coroborat datele din evidenele financiar-contabile cu bazele de date existente în sistemul
informatic SAFIR, realizându-se o verificare a numrului de beneficiari ale cror drepturi se achit prin mandat potal, cont
bancar sau numerar, prin casierie. Aceast bun practic în fundamentarea necesarului de credite bugetare nu a fost îns apli-
cat la nivelul tuturor ageniilor teritoriale din subordinea ANPIS.
Execuia bugetar arat, în general, o bun fundamentare a creditelor bugetare pentru plata taxelor de transmitere a drepturilor,
în funcie de opiunea beneficiarului, prin CN Pota Român SA sau prin conturi deschise la uniti bancare, pe parcursul
execuiei fiind efectuate modificrile necesare în funcie de evoluia plilor realizate pentru fiecare din beneficiile de asisten
social, gradul de realizare fiind destul de ridicat, de 98,2%.
Analiza efectuat asupra modalitii de plat, respectiv prin mandat potal sau uniti bancare a beneficiilor de asisten social
auditate, a reliefat faptul c, în anul 2013, ponderea plilor privind aceste beneficii, efectuate prin CN Pota Român SA, a
sczut, fa de anul 2012, de la 64% la 57% (o scdere cu 7%), ceea ce denot c reprezentanii ANPIS i ai ageniilor
judeene s-au implicat în atragerea unui numr cât mai mare de beneficiari ale cror drepturi s fie pltite prin cont bancar.
Scderea plilor efectuate prin mandat potal a condus la diminuarea plilor efectuate pentru taxele de transmitere aferente
drepturilor, întrucât pentru plile efectuate prin mandat potal se aplic un comision de 1%, iar unitile bancare percep
comisioane nesemnificative, cu mult sub 1% sau, în cele mai multe cazuri, nu percep niciun fel de comision.
Acest rezultat este urmarea analizelor efectuate la nivelul ANPIS i propunerii de a redireciona un numr cât mai mare de
beneficiari ctre plile prin cont bancar.


Creditele bugetare pentru beneficiile de asisten social auditate, au înregistrat un grad ridicat de utilizare, dar au fost
identificate i unele nereguli privind nevirarea la termenele legale la bugetul de stat a unor sume (164 mii lei), pentru care
dreptul titularilor de a solicita sumele s-a prescris sau care au fost virate parial i cu întârziere la bugetul de stat.
Au fost constatate unele deficiene în prezentarea datelor în situaiile financiare întocmite la finele anului 2013, care nu reflect
realitatea, ca urmare a unor înregistrri eronate în conturile de debitori, astfel:
au fost majorate, cu 127.080 mii lei, debitele constatate i încasate reprezentând drepturi datorate i achitate beneficiarilor;
au fost diminuate, cu 6.697 mii lei, debitele predate autoritilor fiscale spre executare i încasare, prin înregistrri diferite
efectuate de ctre unele agenii teritoriale.
Au existat i deficiene în ceea ce privete urmrirea debitelor, i anume:
nu s-a urmrit, de ctre ANPIS, încasarea debitelor preluate de la ageniile teritoriale pentru persoanele care sunt plecate în
strintate;
nu s-a urmrit, de ctre unele agenii teritoriale, confirmarea unor debite, în sum de 1.616 mii lei, predate ctre autoritile
fiscale, în vederea încasrii acestora, iar entitatea nu mai are competena legal de a încasa aceste debite de la titulari.
Din analiza exercitrii atribuiilor privind administrarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru plata beneficiilor de
asisten social, au fost constatate, de asemenea, deficiene cu privire la evidena i urmrirea spre încasare a debitelor
raportate ca încasate, dup cum urmeaz:
au fost raportate ca încasate debite care au fost predate autoritilor fiscale pentru urmrire i încasare în sum de 22.884
mii lei (menionate în sistemul informatic SAFIR ca „încasate” i reprezentând 40% din totalul debitelor în sum de 56.633
mii lei). Ulterior, din aceast sum s-a recuperat doar 19% pân la data încheierii misiunii de audit;
valoarea debitelor încasate de ctre ANPIS din anii precedeni, înregistrat în sistemul informatic SAFIR este mai mic cu
suma de 6.188 mii lei decât valoarea înscris în contul de execuie, diferenele provenind de la ageniile teritoriale;
diferene în sum de 5.288 mii lei, între evidena sintetic i cea analitic a debitelor aferente beneficiilor de asisten
social auditate;
neînregistrarea în evidena contabil, de ctre unele agenii teritoriale, a deciziilor de debit, netransmiterea acestora în
termen ctre debitori, în vederea recuperrii la bugetul de stat a sumelor pltite nelegal.
~ Evaluarea caracterului corect i complet al informaiilor deinute în sistemul informatic SAFIR, precum i a capa-
citii acestuia de a fi adaptat operativ pe msura apariiei unor noi acte normative
Sistemul informatic SAFIR are drept scop asigurarea calculului pentru fiecare tip de beneficiu acordat, verificarea eligibilitii
persoanei, respectiv a familiei, cuantumul sumelor acordate i evidena la timp a plilor efectuate i a restanelor de plat, cu
emiterea automat a deciziilor de acordare, suspendare, încetare i debite, asigurând un sistem de plat integrat i unificat
pentru beneficiile de asisten social.
Sistemul informatic integrat SAFIR cuprinde dou module, respectiv sistemul operaional responsabil pentru gestionarea bene-
ficiilor de asisten social i sistemul decizional care ar trebui s asigure raportrile statistice.
În anul 2013, sistemul informatic SAFIR, implementat i utilizat la nivelul ANPIS, a prezentat disfuncionaliti ce au condus, fie
la nefurnizarea de informaii utile procesului decizional, fie la furnizarea de informaii incomplete, precum i la nesesizarea unor
neconcordane între evidena analitic i cea sintetic a creanelor i obligaiilor ce decurg din activitatea de plat a sumelor
aferente beneficiilor de asisten social. Pentru înlturarea acestora s-a procedat la dezvoltarea sistemului informatic, în anul
2013 fiind încheiat un nou contract pentru asigurarea serviciilor de consultan între reprezentanii MMFPSPV i ANPIS, pe de
o parte i reprezentanii Consoriului format din BULL SAS Frana, SIVECO România i BULL România, acestea fiind aceleai
firme care au iniiat, proiectat i asistat implementarea sistemului informatic începând din anul 2006.
Prin încheierea acestui contract s-a vizat i dezvoltarea sistemului SAFIR decizional pentru raportare statistic, cu posibilitatea
consultrii datelor i emiterea unor rapoarte i a unor situaii solicitate de ctre compartimentele cu atribuii în domeniul de
monitorizare, economic i de inspecie social din cadrul ANPIS.
În aceste condiii au fost încheiate acte adiionale la contract, respectiv 3 acte adiionale în anul 2013 i un act adiional în anul
2014, cu termen de finalizare în luna iunie 2014, îns la data auditului reprezentanii ANPIS nu semnaser acceptana final,
întrucât aceasta „va fi asumat de ctre ANPIS în momentul în care sistemul informatic va funciona pe mediul de producie
conform solicitrilor prevzute în contract i actele adiionale aferente”.
Pentru realizarea unei evaluri independente a completitudinii i acurateei sistemului informatic SAFIR, în luna septembrie
2012 s-a demarat achiziia de servicii de consultan. Urmare negocierilor avute, s-a concluzionat c fondul de timp necesar
pentru furnizarea serviciilor, rmas pân la finele anului, nu este suficient. Astfel realizarea unui studiu de fezabilitate a veri-
ficrii încruciate a datelor SAFIR cu alte baze de date a fost efectuat cu întârziere, abia în anul 2013, de ctre un specialist
independent, în baza unui contract pentru servicii de consultan.
Concluzia care s-a desprins în urma evalurii a fost c sistemul informatic SAFIR are capacitatea de a face import de date i
verificri încruciate doar pe o arie restrâns i este recomandat extinderea capacitii pentru efectuarea automat de
verificri încruciate cu bazele de date din alte instituii publice.
Auditul a observat faptul c evaluarea necesitilor de adaptare i realizare a modificrilor în sistemul informatic SAFIR a fost
Pagina196


condiionat de încheierea unor contracte de consultan, dei în minister exist specialiti, cu atribuii în domeniu, dar care nu
s-au implicat pentru a asigura funcionarea optim a sistemului informatic SAFIR.
Concluzionând, se poate afirma c aplicaia informatic SAFIR îi îndeplinete parial scopul pentru care a fost creat,
permiând evidenierea mai clar i complet a beneficiilor de asisten social acordate i a plilor efectuate pentru
beneficiarii de drepturi auditate, prin automatizarea i gestionarea operaiunilor i informaiilor asociate beneficiilor de asisten
social gestionate de aceast aplicaie.
Exist, îns, unele cerine care nu sunt implementate, utile procesului de gestionare a sistemului de asisten social, cum ar fi:
nu se actualizeaz operativ, la apariia modificrilor legislative specifice, nefiind un sistem suficient de flexibil;
nu se editeaz rapoarte, la nivel naional, pentru cele 4 categorii de beneficii de asisten social auditate;
rapoartele generate din SAFIR nu conin dat sau cod de identificare din care s reias c raportul respectiv a fost generat
din SAFIR;
rapoartele pentru fundamentarea necesarului de credite bugetare nu acoper toate informaiile, procedându-se la
interogarea mai multor module;
deciziile care se emit, pentru stabilirea drepturilor, nu sunt actualizate cu noile prevederi legale privind organizarea i
funcionarea ANPIS i cu reglementrile legale specifice drepturilor;
nu permite emiterea unor noi decizii de plat a indemnizaiei pentru creterea copilului pentru beneficiarii care solicit
prelungirea dreptului pân la 3 ani (în baza unui certificat de handicap, pentru copii care au împlinit 2 ani);
nu permite întocmirea declaraiilor rectificative, în cazul contribuiei la asigurrile sociale de sntate aferente debitelor
constatate;
datele extrase din sistemul SAFIR nu corespund cu cele raportate în conturile de execuie bugetar, cu privire la valoarea
plilor efectuate pentru cele patru categorii de drepturi auditate;
nu genereaz, în toate cazurile, situaii analitice pentru creditorii i debitorii din beneficiile auditate, iar cele generate nu sunt
corelate cu evidenele sintetice;
nu permite încruciarea automat a informaiilor proprii cu bazele de date ale altor instituii publice, pentru verificarea eligi-
bilitii beneficiarilor;
nu ofer, în cazurile de încetare/suspendare a drepturilor de asisten social, informaii în legtur cu temeiul legal i
motivele care au generat aceste aciuni;
debitele aferente indemnizaiei pentru creterea copilului pltit necuvenit nu se stabilesc automat, acestea se calculeaz
manual, cu toate c în sistem se introduc toate datele necesare;
nu permite gestionarea i administrarea stimulentului lunar/de inserie, acest beneficiu se prelucreaz în alte programe;
nu asigur, în totalitate, în cazul drepturilor neridicate, importul electronic al tuturor informaiilor din baza de date a unitii
potale, acestea preluându-se manual;
drepturile neachitate pentru beneficiarii transferai se pot vizualiza numai în judeul în care s-a realizat transferul, iar în
judeul din care s-a fcut transferul nu rmâne un istoric al plilor pentru beneficiarul transferat;
nu are filtre pentru evitarea erorilor în operare, nu utilizeaz informaiile comune existente în bazele de date pentru a fi
utilizate la stabilirea mai multor tipuri de drepturi;
nu se pot selecta persoanele care beneficiaz de indemnizaia pentru creterea copilului calculat în baza veniturilor din
activiti independente, în vederea recalculrii dreptului acordat;
nu permite administrarea unitar a alocaiilor europene pentru copii, acestea fiind gestionate într-o aplicaie extern
sistemului, numit MERCUR;
nu permite introducerea contribuiei la asigurrile sociale de sntate pentru fraciunile de lun i pentru persoanele care au
beneficiat de concediu pentru creterea copilului numai pân la un an i care au intrat în concediu fr plat pân la
împlinirea, de ctre copil, a vârstei de 2 ani;
nu sunt întotdeauna soluionate semnalizrile privind erorile în exploatare, iar o parte din erori sunt constatate cu mari întârzieri.
~ Evaluarea modului de funcionare a instrumentelor i mecanismelor de prevenire, detectare i descurajare a
fraudei i corupiei, inclusiv activitatea desfurat de ctre organele de inspecie social pentru a se asigura
focalizarea beneficiilor de asisten social ctre persoanele îndreptite
În vederea reducerii fraudelor în accesarea beneficiilor de asisten social, la nivelul ANPIS i la ageniile teritoriale pentru
pli i inspecie social au fost planificate i realizate, în principal, campanii privind controlul bazat pe risc privind stabilirea,
acordarea i plata alocaiei de stat pentru copii, alocaiei pentru susinerea familiei, ajutorului social i al indemnizaiei pentru
creterea copilului, pe lâng alte activiti de consiliere/informare a autoritilor administrative centrale i locale.
Campaniile desfurate au fost cuprinse în Planul de control al inspeciei sociale din cadrul ANPIS, care reprezint principalul
instrument de prevenire i depistare a beneficiarilor neeligibili, contribuind astfel la utilizarea eficient a fondurilor publice des-
tinate plii beneficiilor de asisten social.
Campaniile de control, bazate pe analiza riscurilor în acordarea beneficiilor de asisten social, desfurate în anul 2013, de
ctre inspectorii sociali de la nivelul ageniilor teritoriale, au scos în eviden unele progrese fa de anul anterior.


În cursul anului 2013, inspectorii sociali, cu sprijinul compartimentului informatic din cadrul ANPIS, au folosit, pentru prima
oar, bazele de date ale altor instituii publice în vederea identificrii unor suspiciuni de eroare i/sau fraud în ceea ce privete
eligibilitatea beneficiarilor. Suprapunerea bazelor de date proprii cu cele primite s-a axat, în principal, pe:
¾ verificarea persoanelor decedate sau inexistente în bazele de date externe, dar care apar în plat conform programului
SAFIR dup data decesului sau pe perioada analizat, pentru cele 4 beneficii de asisten social auditate;
¾ verificarea veniturilor (salariale i/sau pensii, i/sau alte beneficii de asisten social) pe care persoanele/fa-
miliile/gospodriile le realizeaz în timpul sau pe parcursul beneficiului de asisten social care indic fie faptul c o per-
soan realizeaz venituri într-o perioad în care a primit i beneficii de asisten social, fie venitul cumulat pe
familie/gospodrie depete plafonul prevzut de cadrul legal.
Pentru verificarea încruciat au fost utilizate doar dou surse de date (MFP/ANAF i CNPP), cu toate c la nivelul ANPIS sunt
încheiate 10 protocoale de colaborare cu alte instituii ale statului care ofer date relevante referitoare la titularii beneficiilor de
asisten social auditate. Raionamentul în selecia bazelor de date s-a bazat pe aspecte care privesc compatibilitatea ridicat
a tipurilor de date, modul rapid i convenabil în care se pot exporta date ctre ANPIS, gradul ridicat de actualizare a
informaiilor gestionate. Bazele de date deinute de ctre ANAF sunt cele mai importante deoarece în ele sunt încorporate
informaii privind veniturile, inclusiv ajutorul de omaj pltit de ANOFM precum i detaliile despre toi angajatorii din România.
Rezultatele prelucrrii bazelor de date au fost înaintate inspectorilor sociali care, pe parcursul campaniilor desfurate, au con-
statat c la unele judee exist neconcordane între datele furnizate de cele dou instituii i cele deinute de ANPIS, condiii în
care, din cazurile care prezentau suspiciuni s-a confirmat un numr mic (29% din totalul suspiciunilor verificate).
Cu toate acestea, trecerea treptat de la inspeciile generale sau prin sondaj la cele bazate pe suspiciuni de eroare i/sau fraud,
rezultate în urma încrucirii bazelor de date ale altor instituii publice cu bazele de date proprii, deinute în aplicaia SAFIR, chiar i în
condiiile în care în cadrul programului anual de control nu au fost cuprinse toate zonele de risc, având în vedere cerinele actelor
normative care reglementeaz acordarea beneficiilor de asisten social supuse auditrii, a condus în anul 2013 la rezultate vizibil
îmbuntite fa de anii precedeni, în ceea ce privete capacitatea de a detecta erorile/fraudele generatoare de prejudicii.
Astfel, evoluia numrului deciziilor de debit emise, a debitelor constituite i a debitelor recuperate în urma activitii de control a
inspectorilor sociali în cadrul campaniilor tematice pe cele patru beneficii de asisten social auditate, în perioada 2012-2013,
se prezint astfel
- mii lei -
Debite Nr. (%) (%) (%)
Tip Nr. Debite Debite Debite
Nr. recupe- decizii Evoluie Evoluie debite Evoluie debite
beneficiu decizii stabilite stabilite recupe-
crt. rate debit nr. decizii stabilite recuperate
auditat debit 2012 2012 2013 rate 2013
2012 2013 2013/2012 2013/2012 2013/2012
0 1 2 3 4 5 6 7 8=5/2*100 9=6/3*100 10=7/4*100
1 Indemnizaie cretere 237 882 420 3.081 11.569 4.908 1.300 1312 1170
copil i stimulent lunar
de inserie
2 Venit minim garantat 5.649 4.319 3.879 1.273 1.730 797 23 40 21
3 Alocaie pentru 6.265 2.645 2.534 7.955 2.644 1.660 127 100 66
susinerea familiei
4 Alocaie de stat 0 0 0 909 1.190 666 -
pentru copii*
TOTAL 12.151 7.846 6.833 13.218 17.133 8.031 109 218 118
*În anul 2012 nu s-a desfurat campanie tematic cu privire la alocaia de stat pentru copii
În perioada 2012-2013, pe ansamblu, se poate observa evoluia ascendent a numrului deciziilor de debit, a cuantumului debitelor
stabilite i a debitelor recuperate, stabilite în urma activitii desfurat de ctre inspectorii sociali în cadrul campaniilor tematice.
În anul 2013, inspectorii sociali din cadrul ageniilor teritoriale au desfurat verificri ca urmare i a altor informaii primite, în
urma crora au fost constatate i stabilite debite pentru cele patru categorii de beneficii de asisten social supuse auditrii.
Aceste verificri au fost demarate asupra cazurilor constatate i semnalate de Curtea de Conturi prin aciunile desfurate de
structurile teritoriale, a celor transmise prin petiii adresate de ctre ceteni sau ca urmare a unor campanii interne.
Debitele constituite în anul 2013, în urma verificrii cazurilor transmise de Curtea de Conturi, pentru cele patru categorii de
beneficii sociale supuse auditrii, au fost în sum de 30.496 mii lei, ceea ce reprezint o pondere de 57% din totalul debitelor
constituite i raportate prin situaiile financiare încheiate i raportate la 31.12.2013 (53.269 mii lei). Comparativ cu acestea,
debitele constituite ca urmare a desfurrii campaniilor naionale, de ctre inspectorii sociali, sunt în sum de 17.133 mii lei,
reprezentând doar 32% din total. Diferena de 11% reprezint alte debite în sum de 4.834 mii lei (9%), precum i debitele
constituite în urma verificrii petiiilor, în sum de 806 mii lei (2%).
Organele de inspecie social au atribuii în sancionarea contraveniilor cu amend, pentru trei dintre beneficiile de asisten
social auditate (indemnizaia lunar pentru creterea copilului, alocaia pentru susinerea familiei i venitul minim garantat), în
baza prevederilor din legile speciale. Pentru a dezvolta i consolida aceast activitate s-a decis elaborarea unui proiect de act
normativ privind sanciunile aplicate de inspectorii sociali în situaiile de eroare, fraud, corupie în programele de asisten
social, în anul 2013 fiind achiziionate servicii de consultan.
Urmare acestui contract a fost elaborat „Ghidul privind aplicarea sanciunilor de ctre inspectorii sociali” precum i proiectul de
Pagina198


act normativ pentru modificarea i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legii nr. 277/2010 privind
alocaia pentru susinerea familiei, OUG nr. 70/2011 privind msurile de protecie social în perioada sezonului rece, OUG nr.
111/2010 privind concediul i indemnizaia lunar pentru creterea copiilor, Legii nr. 61/1993 privind alocaia de stat pentru
copii, Legii nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, privind constatarea contraveniilor
i aplicarea sanciunilor, dar acesta nu a fost aprobat pân la data auditului.
În lipsa unui cadru normativ adecvat i a unor reglementri interne, în anul 2013, la nivelul ageniilor teritoriale a fost aplicat un
numr redus de sanciuni contravenionale, 49 procese-verbale de constatare a contraveniilor, prin care s-au stabilit amenzi de
26 mii lei, raportându-ne la numrul considerabil de erori identificate de camerele de conturi teritoriale.
Ca urmare a recomandrilor Curii de Conturi, la nivelul ANPIS s-a realizat o eviden centralizat a proceselor-verbale de
contravenii emise de ctre inspectorii sociali din teritoriu, sub forma unei machete standard care va constitui baza pentru
raportarea acestora ctre ANPIS.
Exemple de abateri de la legalitate constatate de Curtea de Conturi la nivelul ANPIS
pentru 3 agenii judeene pentru pli i inspecie social, s-a identificat un numr mediu de 66 persoane apte de munc,
reprezentând 7% din familiile beneficiare de venit minim garantat, care fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, dar
care nu erau înregistrate în evidena ageniei judeene pentru ocuparea forei de munc, plile efectuate ctre acetia, de
484 mii lei, fiind nelegale.
Numai în anul 2013, prin extrapolare la nivel naional, numrul mediu lunar de persoane apte de munc, neînscrise în evidena
ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc, ar fi fost de 1.600 persoane (7%x21.891 - nr. mediu lunar de persoane
apte de munc din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social la nivel naional).
Aceasta înseamn c din numrul total de 6.813 locuri de munc vacante pentru persoanele cu studii medii, existente la nivel
naional la finele anului 2013, publicat pe site-ul oficial al ANOFM, un numr de 1.600 persoane ar fi avut ansa de a gsi un loc
de munc din cele vacante.
Se poate concluziona c dac aceste persoane ar fi fost încadrate pe posturile vacante, în anul 2013 s-ar fi realizat o economie la
bugetul de stat de 3.936 mii lei (1.600x205 lei - nivelul mediu lunar al venitului minim garantat în anul 2013x12 luni), iar pe de alt
parte, aceste persoane ar fi adus i venituri la bugetul general consolidat în sum de 8.813 mii lei (1.600x12x459 lei - contribuii), din
care: 220 lei contribuii angajator/persoan (27,5%x800 lei) i 239 lei contribuii angajat/persoan (29,86%x800 lei).
la nivelul ageniilor judeene, prin camerele de conturi teritoriale ale Curii de Conturi, s-au identificat pli necuvenite, pe
tipuri de beneficii auditate, dup cum urmeaz:
x ajutoare sociale (VMG) i alocaii pentru susinerea familiei, în sum de 18.108 mii lei, cauza principal fiind nede-
clararea, de ctre beneficiari, a unor venituri nete realizate i deinerea unor bunuri care atrag excluderea acordrii aces-
tor beneficii de asisten social;
x indemnizaii pentru creterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de inserie, în sum de 7.308 mii lei, ca urmare a
nedeclarrii realizrii altor venituri, neachitrii impozitelor pentru bunurile deinute în proprietate, nerecalculrii cuan-
tumului indemnizaiei pentru creterea copilului în funcie de veniturile efectiv realizate, potrivit deciziei de impunere final,
eliberat de autoritile fiscale etc.;
x alocaii de stat pentru copii, în sum de 83 mii lei, acordate unor minori decedai, copii exmatriculai, care au aban-
donat coala sau au repetat anul colar, întrucât nu s-au transmis la timp documentele obligatorii, de ctre inspectoratele
colare, pentru beneficiarii care nu mai întruneau condiiile legale.
În urma misiunilor de audit al performanei, desfurate la nivelul ANPIS i la ageniile teritoriale pentru pli i ins-
pecie social, a rezultat faptul c nivelul erorilor identificate cu privire la plata beneficiilor de asisten social au-
ditate a înregistrat o scdere cu 12% în anul 2013, fa de anul 2012 când scderea a fost nesemnificativ fa de anul
2011, numai cu 3%, analitic situaia prezentându-se astfel:
- mii lei -
Nr. Anul auditat
Explicaii
crt. 2011 2012 2013
1. Plile pentru beneficiile auditate 5.648.816 5.255.762 5.193.616
2. Pli necuvenite din beneficiile auditate 33.051 29.788 25.983
3. Ponderea plilor necuvenite din beneficiile auditate (rd.2/rd.1x100) 0,59% 0,57% 0,50%
4. Debitele recuperate din plile acordate necuvenit 29.962 16.092 x
5. Gradul de recuperare a debitelor (rd.4/rd.2x100) 91% 57% x
Din verificarea modului de implementare a msurilor dispuse prin deciziile Curii de Conturi a României, a rezultat c sumele
recuperate în anul 2014, de ctre toate cele 42 agenii teritoriale, au fost de 31.918 mii lei, sum care privete atât anul 2011
(16.826 mii lei), cât i anul 2012 (16.092 mii lei).
Luând în considerare i sumele recuperate în anii anteriori, rezult c, pentru anul 2011, au fost recuperate debite în sum de
29.962 mii lei (13.136 mii lei în anul 2013 i 16.826 mii lei în anul 2014), ceea ce denot c, din plile acordate necuvenit, s-au
recuperat 91%.
Pentru anul 2012, gradul de recuperare al debitelor este de doar 57%, iar în anul 2014, ca i în anii precedeni, aciunile de recuperare
a sumelor pltite necuvenit au continuat.


Prin adoptarea Legii nr. 126/2014 pentru modificarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul i
indemnizaia lunar pentru creterea copiilor, precum i pentru stabilirea unor msuri în vederea recuperrii debitelor înre-
gistrate cu titlu de indemnizaie pentru creterea copilului, o parte din aceste debite, respectiv cele aferente indemnizaiei pentru
creterea copilului i a stimulentului lunar/de inserie sunt exonerate de la plat de ctre beneficiari, astfel încât sumele
acordate necuvenit pentru acest beneficiu nu se vor mai recupera de ctre ageniile teritoriale.
Concluzionând, se poate afirma c exist înc disfuncionaliti în sistemul de prevenire, detectare i descurajare a fraudei
deoarece ageniile judeene pentru pli i inspecie social au capacitate limitat de detecie cauzat de lipsa de interconectare
operativ a bazelor de date referitoare la beneficiari, cu alte surse de date relevante. Depistarea plilor nelegale prin verifi-
carea informaiilor proprii cu cele existente în alte baze de date se face ulterior acordrii beneficiilor de asisten social.
Pe de alt parte responsabilitatea stabilirii drepturilor de asisten social pentru dou drepturi auditate, venitul minim garantat i alo-
caia pentru susinerea familiei, a revenit unitilor administrativ-teritoriale, iar ageniile teritoriale au prelucrat datele i informaiile trans-
mise de acestea, fr a avea instrumente de detectare i prevenire a beneficiarilor neeligibili, iar primriile, la efectuarea anchetelor
sociale, nu au putut identifica toate veniturile încasate de solicitani, neavând protocoale încheiate cu instituiile abilitate i cu alte uniti
administrativ-teritoriale pe teritoriul crora titularii de drepturi pot deine bunuri imobile, prevenirea fiind îndeplinit, astfel, parial.
~ Analiza gradului de îndeplinire a indicatorilor stabilii pentru aprecierea rezultatelor obinute în activitatea desf-
urat de ctre Agenia Naional pentru Pli i Inspecie Social i ageniile judeene pentru pli i inspecie
social, precum i analiza indicatorilor stabilii în Planul de aciune pentru implementarea Strategiei privind
reforma în domeniul asistenei sociale
ANPIS i ageniile teritoriale au stabilit indicatori de performan pentru activitatea desfurat, în vederea monitorizrii efi-
cacitii prin atingerea obiectivelor prevzute în actele normative de înfiinare i reglementrile interne (Regulamentul de orga-
nizare i funcionare, Planul de aciuni pentru implementarea Strategiei privind reforma în domeniul asistenei sociale).
Planul de aciune pentru implementarea Strategiei privind reforma în domeniul asistenei sociale, aprobat prin Ordinul
nr. 1313/08.04.2011, a avut în vedere eficientizarea sistemului de asisten social, eliminarea problemelor identificate în sis-
tem i corectarea lor printr-un set de obiective i msuri specifice.
În scopul asigurrii îndeplinirii tuturor indicatorilor de rezultat, în anul 2013, MMFPSPV, împreun cu reprezentanii Bncii Mondiale,
au identificat soluii mai eficiente decât cele stabilite iniial în îndeplinirea unor indicatori, motiv pentru care a fost adoptat HG nr.
705/2013 prin care se reglementeaz modificarea a doi indicatori pe baza crora se efectueaz tragerile i anume unificarea acestora
într-unul singur i extinderea împrumutului aferent Proiectului privind modernizarea sistemului de asisten social cu 23 de luni, adic
pân la data de 31 august 2016. Aceasta deoarece o parte dintre indicatori depind de implementarea venitului minim de inserie prin
consolidarea a trei beneficii de asisten social bazate pe testarea mijloacelor, respectiv venitul minim garantat, alocaia pentru
susinerea familiei i ajutorul de înclzire. În aceste condiii, s-a impus i actualizarea Manualului Operaional al Proiectului, care
s-a realizat prin Ordinul MMFPSPV nr. 2442/2013, în sensul c numrul de 20 de indicatori de rezultat, stabilii iniial, s-a
diminuat i a ajuns la 19 indicatori, prin unificarea a doi dintre acetia.
Din situaia privind stadiul de realizare a indicatorilor de rezultat, prezentat de ctre Direcia General Asisten Social,
rezult c 9 indicatori de rezultat au fost îndeplinii în perioada 2012-2014, iar 10 sunt în curs de realizare, termenul propus de
ctre Banca Mondial, pentru cei neîndeplinii, fiind cuprins între iunie 2014-iunie 2017.
Având în vedere aceste ajustri aduse Proiectului de Modernizare a Sistemului de Asisten Social, dup încheierea anului
2013 (an final de implementare a Strategiei), Direcia General Asisten Social a formulat o propunere de modificare a
Strategiei de reform a sistemului de asisten social din România, astfel încât s fie coroborate atât obiectivele, cât i
termenele de realizare (iniiale i ulterioare). Demersurile nu au fost finalizate, astfel c, la data auditului, Planul de aciuni
întocmit de ctre Direcia General Asisten Social era în faza de proiect, fr a fi înaintat spre avizare celorlalte direcii de
specialitate din cadrul ministerului i, ulterior, spre aprobare Guvernului.
La nivelul ANPIS, potrivit Raportului privind activitatea desfurat, s-au stabilit indicatori pentru evaluarea obiectivelor pentru
care s-au înregistrat grade de realizare cuprinse între 3% i 104%.
În urma analizei obiectivelor, metodologiei de calcul, precum i a datelor care au stat la baza calculului indicatorilor de
performan raportai de ctre ANPIS în cadrul Raportului privind activitatea Ageniei Naionale pentru Pli i Inspecie Social
în anul 2013, s-au constatat urmtoarele:
indicatorul de performan Numr de aciuni propuse/Numr de aciuni implementate nu reflect în totalitate activitatea
din anul 2013, deoarece, la stabilirea gradului de realizare al acestuia, au fost luate în calcul i activiti/aciuni/msuri care
au fost realizate, de fapt, în anii anteriori (2011 i 2012);
gradul de realizare a indicatorilor de performan, raportai i transmii de ctre ANPIS spre aprobare ctre ordonatorul principal de
credite, nu corespunde cu realitatea, întrucât auditul a constatat raportarea unui grad mai mare de realizare a indicatorului de
performan „Realizarea planului privind formarea profesional”, concluzie formulat ca urmare a recalculrii;
raportul de activitate al ANPIS nu cuprinde informaii cu privire la gradul de realizare a indicatorilor de performan de la
nivelul ageniilor teritoriale;
raportarea indicatorilor de performan nu a fost realizat sistematic, astfel încât ordonatorul principal de credite
(MMFPSPV) s poat evalua performanele i s constate eventualele abateri de la obiective, în vederea lurii msurilor
corective ce se impun, aceast raportare fiind realizat doar conjunctural, cu ocazia depunerii Raportului de activitate pe
anul 2013, în vederea aprobrii acestuia.
Pagina200


În anul 2013 s-au constituit Grupul de management i Grupul de suport tehnic la nivelul aparatului central i al institu-
iilor care funcioneaz în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ministerului, înfiinarea acestora vizând dez-
voltarea sistemului de control intern/managerial la nivelul aparatului propriu al Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i
Persoanelor Vârstnice, precum i al instituiilor aflate în subordine.
Grupul de suport tehnic asigur, din punct de vedere tehnic i metodologic, organizarea, elaborarea, îndrumarea i monito-
rizarea implementrii Sistemului de control intern/managerial, Strategiei Naionale Anticorupie i a Planului Strategic Interinsti-
tuional la nivelul aparatului propriu al MMFPSPV, precum i al instituiilor care funcioneaz în subordinea, sub autoritatea sau
în coordonarea ministerului.
~ Alte constatri identificate la nivelul unor agenii teritoriale din subordinea ANPIS
Cu ocazia auditului performanei s-au constatat abateri de la legalitate sau regularitate, acestea au fost cuantificate la un nivel
estimat i comunicate conducerii entitii auditate, care are obligaia stabilirii întinderii prejudiciului i dispunerea msurilor
pentru recuperarea acestora. Dintre acestea menionm:
pli necuvenite, în sum de 280 mii lei, reprezentând subvenii acordate ctre diverse asociaii i fundaii române cu
personalitate juridic pentru servicii acordate beneficiarilor, astfel:
o dup data decesului;
o servicii identice, de la mai multe asociaii, în cadrul aceleiai luni;
o servicii identice, de mai multe ori pe lun, de la o singur asociaie.
pli necuvenite în sum de 211 mii lei, urmare a acceptrii la finanare a unor cheltuieli de instalare, reprezentând sisteme,
utilaje i dotri achiziionate de executantul de lucrri de la furnizori/subcontractori la preuri mai mici, comparativ cu
preurile solicitate ageniei de ctre beneficiarul investiiei;
nerestituirea la bugetul de stat, în primele 5 zile lucrtoare ale anului urmtor sau de la data încetrii conveniei, a sumei de
44 mii lei, reprezentând subvenie acordat nelegal unor asociaii i fundaii.
Recomandri
9 monitorizarea aplicrii efective, în teritoriu, a prevederilor din legislaia ce reglementeaz beneficiile de asisten social
auditate, având în vedere atribuiile ce îi revin Direciei Generale Asisten Social din cadrul ministerului din actele
normative i din Regulamentul de organizare i funcionare;
9 elaborarea i aprobarea unor proceduri operaionale la nivelul Direciei Generale Asisten Social cu privire la întocmirea
Raportului statistic în domeniul beneficiilor de asisten social i cuprinderea, în cadrul Buletinului statistic pentru
incluziune i asisten social, a tuturor beneficiarilor, indiferent de bugetul din care se efectueaz plata acestora, pentru a
oferi o imagine cât mai clar a numrului mediu de beneficiari i a sumelor pltite;
9 îndeplinirea atribuiilor ANPIS privind modul de gestionare a debitelor care provin din beneficii acordate nelegal, în vederea
creterii gradului de recuperare a acestor debite i virrii, la termenele legale, a tuturor sumelor datorate bugetului de stat;
9 exercitarea atribuiilor referitoare la analiza, verificarea i avizarea situaiilor financiare încheiate de ctre ANPIS, ce revin
direciilor de specialitate din minister, stabilite în actele normative i în Regulamentul de organizare i funcionare, înainte
de centralizarea i raportarea acestora de ctre ordonatorul principal de credite, ctre instituiile abilitate, i dispunerea de
msuri concrete de corectare a erorilor;
9 diminuarea cheltuielilor cu transmiterea drepturilor, prin creterea numrului de beneficiari care primesc drepturile în cont bancar;
9 dezvoltarea sistemului informatic SAFIR pentru exploatarea cât mai eficient a acestuia prin prevenirea i reducerea erorilor,
astfel încât informaiile s fie utile i oportune în activitatea de gestionare a beneficiilor de asisten social auditate;
9 în scopul utilizrii eficiente a creditelor bugetare pentru drepturile auditate se vor întreprinde urmtoarele demersuri:
x revizuirea procedurilor operaionale potrivit calendarului stabilit i urmrirea implementrii, în totalitate, a procedurilor adoptate;
x monitorizarea riscurilor semnificative existente în cadrul direciilor de specialitate din minister, cu atribuii în domeniul beneficiilor
de asisten social;
x asigurarea cadrului organizatoric de desfurare a activitii de audit intern la nivelul ANPIS, eventual prin stabilirea în cadrul
planului de audit, a unor teme cu privire la drepturile auditate i vizarea ulterioar a acestuia;
x exercitarea atribuiilor de control fa de ANPIS cu privire la identificarea tuturor riscurilor privind beneficiile de asisten social
auditate.
9 finalizarea adoptrii actului normativ pentru armonizarea sanciunilor contravenionale în domeniul asistenei sociale;
9 armonizarea termenelor din Planul de aciune pentru implementarea Strategiei privind reforma în domeniul asistenei
sociale, cu cele din Memorandumul privind Revizuirea Planului Strategic privind reforma în domeniul asistenei sociale;
9 exercitarea, în totalitate, a atribuiilor, la nivelul instituiilor subordonate, de ctre Grupul de suport tehnic, numit prin Ordinul
nr. 251/2013, pentru a conduce la remedierea deficienelor identificate în activitatea acestuia i îmbuntirea activitii în
domeniul beneficiilor de asisten social auditate;
9 stabilirea i raportarea indicatorilor de performan pentru activitatea ageniilor teritoriale se va realiza conform cadrului
legal aplicabil i a relevanei acestora în activitatea desfurat;
9 monitorizarea indicatorilor de performan adoptai de ctre ANPIS, pentru aprecierea activitii ageniilor teritoriale, în
scopul îmbuntirii rezultatelor obinute de ctre acestea.


Raportul Auditul performanei asupra modului de fundamentare a necesarului de resurse i de acordare a unor categorii de
beneficii de asisten social în anul 2013 este publicat pe site-ul Curii de Conturi www.curteadeconturi.ro, seciunea Publicaii.
2.2. Performana implementrii reformei îmbuntirilor funciare reglementat

de Legea nr. 138/2004 a îmbuntirilor funciare
Aciunea de audit se refer la una dintre componentele reformei reglementate de Legea nr.138/2004, referitoare la transmiterea
de ctre Agenia Naional de Îmbuntiri Funciare (ANIF), fr plat, a infrastructurii de îmbuntiri funciare în proprie-
tatea/folosina Organizaiei de Îmbuntiri Funciare (OIF), respectiv Federaiei de Organizaii de Îmbuntiri Funciare/FOIF (în
practic doar ctre Organizaia utilizatorilor de ap pentru irigaii OUAI/Federaia Organizaiilor Utilizatorilor de Ap pentru
Irigaii FOUAI), dar cuprinde, cu titlu complementar, i unele aspecte cu privire la o a alt component a reformei prevzute de
Legea nr. 138/2004, respectiv reorganizarea Societii Naionale Îmbuntiri Funciare SA (SNIF).
Referitor la aceast cea de a doua component a reformei, Curtea de Conturi a României a efectuat, în anul 2010, un audit al
performanei privind situaia economico-financiar a Societii Naionale „Îmbuntiri Funciare SA”, în urma cruia a fost
întocmit un raport de audit în care au fost prezentate principalele cauze ale eecului reorganizrii i privatizrii SNIF, cauze
asemntoare, în multe privine, cu cele ale eecului componentei de revitalizare a domeniului irigaiilor prin transmiterea infra-
structurii de irigaii ctre OUAI/FOUAI.
Îmbuntirile funciare sunt definite ca activiti destinate exploatrii, întreinerii, reparrii, proiectrii i construirii sistemelor i
amenajrilor de irigaii, desecare i drenaj, lucrrilor de aprare împotriva inundaiilor i de combatere a eroziunii solului,
precum i reabilitrii i consolidrii acestora.
Reabilitarea i reforma sectorului de îmbuntiri funciare a fost iniiat prin Legea nr. 4/2004 pentru ratificarea Acordului de
împrumut dintre România i Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare, semnat la Bucureti la 26 august 2003,
pentru finanarea Proiectului privind reabilitarea i reforma sectorului de irigaii.
Parlamentul a adoptat Legea nr. 138/2004 a îmbuntirilor funciare care prevedea etapele i instrumentele necesare realizrii
unei reforme reale, eficiente i eficace a sectorului de îmbuntiri funciare i, în cazul de fa, a sectorului de irigaii, precum i
atribuiile, sarcinile, competenele i responsabilitile MADR (inclusiv entitile subordonate sau de sub autoritatea sa).
Scopul auditului
Identificarea cauzelor reale, de fond, obiective sau subiective, care au generat sau favorizat degradarea, distrugerea sau înstrinarea
amenajrilor de irigaii i funcionarea nesatisfctoare a Sistemului naional de irigaii, precum i a consecinelor pe care le-a avut
modul insuficient în care s-a îneles, la nivelul Guvernului, al conducerii Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR) i al
celorlalte entiti din domeniu, ca desfurarea activitilor specifice s se fac în strict concordan cu obiectivele, atribuiile i
responsabilitile prevzute atât de reglementrile legale specifice, cât i de cele de înfiinare i de organizare proprii.
Iniierea aciunii de audit al performanei a avut ca principal fundament interesele generale ale societii legate de asigurarea i
prezervarea securitii alimentare naionale, indisolubil legat de performana gestionrii patrimoniul public i privat al statului
din domeniul îmbuntirilor funciare i, cu precdere, a Sistemului naional de irigaii.
Aciunea de audit s-a derulat la Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR) i la Agenia Naional de Îmbuntiri
Funciare (ANIF).
MADR, organ de specialitate al administraiei publice centrale, realizeaz politica guvernamental în domeniul su de activitate, aa
cum este prevzut la art. 34 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea i funcionarea Guvernului României i a ministerelor.
ANIF (Administraie) a fost înfiinat în anul 2004, în baza art. 36 din Legea nr. 138/2004 a îmbuntirilor funciare, prin
reorganizarea i divizarea Societii Naionale „Îmbuntiri Funciare” SA (SNIF), ca persoan juridic român de interes public
naional în sectorul îmbuntirilor funciare, cu statut de regie autonom i funcionând pe baz de gestiune economic i
autonomie financiar sub autoritatea MADR.
În anul 2011, ANIF (Administraie) a fost desfiinat i s-a înfiinat ANIF (Agenie), ca instituie public cu personalitate juridic,
finanat din venituri proprii i subvenii de la bugetul de stat, care funcioneaz în subordinea MADR.
Obiectivul general al aciunii de audit a fost confirmarea/infirmarea aseriunilor conform crora Sistemul naional de irigaii a
ajuns într-o situaie dificil, iar politica guvernamental privind transmiterea fr plat a infrastructurii de irigaii ctre OUAI/
FOUAI, nu i-a atins inta.
Totodat, s-a urmrit i confirmarea/infirmarea faptului c principalele cauze care au dus la situaia respectiv au fost lipsa de
voin, de interes i de implicare, la nivelul conducerii entitilor statului cu atribuii, competene i responsabiliti în domeniul
îmbuntirilor funciare (MADR; ANIF .a.), în a implementa i aplica, în mod concret, coerent, corect i la timp voina
Parlamentului exprimat prin Legea nr. 138/2004 a îmbuntirilor funciare, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i
în a-i îndeplini cu bun credin i profesionalitate atribuiile i sarcinile prevzute de legislaia specific, de reglementrile
legale adiacente, de regulamentele interne.
Pagina202


~ Situaia actual a sistemului Naional de irigaii
Amenajrile totale de îmbuntiri funciare funcionale, suprafaa amenajat, reprezentau, în anul 2004, 81% din suprafaa tota-
l amenajat, iar în anul 2013 reprezentau 76%, din care, în administrarea ANIF, aproximativ 80% în 2004 fa de 2013 i, în
scdere cele din proprietatea/folosina OUAI/FOUAI, de la 100% în anul 2004 la 43% în anul 2013 (inclusiv „ieirile” i „intrrile”
din perioada respectiv).
Suprafaa total irigat efectiv, comparativ cu suprafaa total amenajat cu irigaii, reprezenta 11% în anul 2004 i 5% în anul
2013, din care, în administrarea ANIF, în scdere de la 8% în anul 2004 la 0,5% în 2013, i în proprietatea/folosina
OUAI/FOUAI, de la 26% în anul 2004 la 16% în anul 2013.
Ca urmare, în anul 2013, pentru 95% din totalul amenajrilor de irigaii existente, au fost efectuate cheltuieli (paz, întreinere,
reparaii .a.) fr ca amenajrile respective s fie puse în valoare prin efectuarea efectiv a irigaiilor.
Suprafaa total irigat efectiv, comparativ cu suprafaa total amenajat cu irigaii funcionale, reprezenta 22% în anul 2004 i
11% în anul 2013, din care, în administrarea ANIF, în scdere, de la 20% în anul 2004 la 2% în 2013, i în proprietatea/fo-
losina OUAI/FOUAI, de la 27% în anul 2004, la 38% în anul 2013.
Cauza principal a ineficacitii reformei, având consecine directe asupra dezorganizrii, nefuncionrii i deteriorrii Sistemului
naional de irigaii, a fost identificat de ctre audit ca fiind insuficienta voin de implementare performant a reformei, de
îndeplinire corect, coerent i la timp a atribuiilor pe care Legea nr.138/2004, reglementrile legale de aplicare i legislaia
adiacent, le-au stabilit fiecreia dintre entitile cu atribuii i competene în domeniu, atât de drept public, cât i de drept privat
(MADR, ANIF, OUAI/FOUAI .a.).
~ Îndeplinirea i respectarea, de ctre MADR i ANIF, a atribuiilor i responsabilitilor privind reforma îmbuntirilor
funciare
În cadrul atribuiilor legale pe care le are în domeniul îmbuntirilor funciare, la nivelul MADR nu au fost elaborate, aprobate i
implementate msurile necesare pentru planificarea i elaborarea politicilor privind sectorul îmbuntirilor funciare i elaborarea i
actualizarea periodic a Strategiei naionale pentru sectorul îmbuntirilor funciare, aprobat prin hotrâre a Guvernului, una din
cauze fiind i faptul c nu a fost analizat, în mod formalizat, coninutul documentului „Cadrul naional strategic pentru dezvoltarea
durabil a sectorului agroalimentar i a spaiului rural în perioada 2014-2020-2030” elaborat, în anul 2013, de ctre Comisia
prezidenial pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii. Astfel c nu au fost identificate elementele semnificative, inclusiv
cele în legtur cu îmbuntirile funciare, aciune ce ar fi presupus aprobarea i implementarea unui cadru instituional pentru
elaborarea msurilor adecvate, în vederea implementrii propunerilor Comisiei.
Nu au fost create perdele forestiere de protecie, cu precdere cele pentru protecia terenurilor agricole, contra factorilor
climatici duntori i pentru ameliorarea condiiilor climaterice din perimetrul aprat.
Nu s-a asigurat, prin experi i specialiti atestai potrivit legii, evaluarea strii de siguran în exploatare i controlul respectrii
standardelor de siguran a amenajrilor de îmbuntiri funciare.
Nu s-a organizat i asigurat funcionarea Sistemului naional de supraveghere, evaluare, prognoz i avertizare privind efectele
ecologice i economice ale amenajrilor de îmbuntiri funciare ca parte component a sistemului naional de monitorizare
integrat de fond i de impact, pentru toi factorii de mediu.
Organizarea evidenei, la nivel naional, a amenajrilor de îmbuntiri funciare nu a reprezentat o prioritate pentru niciuna
dintre echipele de conducere ale MADR, începând cu anul 2004 i pân la data efecturii auditului, chiar dac reglementri
legale prevedeau, în mod expres, ca atribuie a MADR, organizarea i funcionarea unui sistem de eviden la nivel naional
(indiferent de denumire) i chiar dac evidena respectiv era indispensabil pentru domeniul respectiv i pentru operaiunile
sistematice de cadastru i publicitate imobiliar.
MADR nu a asigurat organizarea i funcionarea sistemului informaional de eviden reglementat legal, astfel încât evidena
analitic la nivel naional a amenajrilor de îmbuntiri funciare, atât patrimoniul public cât i privat al statului i al unitilor
administrativ-teritoriale, nu a fost realizat nici pân în prezent.
MADR nu a elaborat, aprobat i implementat regulamente, norme sau proceduri pentru valorificarea amenajrilor de îmbuntiri
funciare crora li s-a retras recunoaterea de utilitate public i care au intrat în conservare la nivelul ANIF, iar ANIF, chiar dac a luat
o serie de msuri practice pentru conservarea respectivelor amenajri, nu a elaborat, aprobat i implementat cadrul procedural intern
pentru aplicarea unitar, la nivelul centralei i la cel al sucursalelor, a prevederilor alin. (3) al art. 39 din lege.
În cadrul atribuiilor MADR, privind organizarea i funcionarea Oficiului de reglementare a organizaiilor de îmbun-
tiri funciare – OROIF, s-a constatat c nu au fost elaborate, aprobate i implementate regulamente, norme, proceduri interne .a.
în vederea asigurrii condiiilor necesare funcionrii performante a OROIF.
Nu au fost aprobate, prin ordin al ministrului, lista i atribuiile specialitilor care fceau parte din OROIF i care trebuiau s-i
desfoare activitatea în cadrul direciilor pentru agricultur i dezvoltare rural (DADR teritoriale), acest lucru realizându-se
abia în anul 2014, prin OMADR nr. 946/2014 privind aprobarea Listei i a atribuiilor specialitilor care îi desfoar activitatea
în cadrul direciilor pentru agricultur judeene i a municipiului Bucureti, care fac parte din Oficiul de reglementare a organi-
zaiilor de îmbuntiri funciare.


Ca structur distinct în cadrul MADR, OROIF nu i-a îndeplinit în mod corespunztor o parte semnificativ dintre atribuiile
prevzute la art. 76-77 din Legea nr. 138/2004 i în reglementrile adiacente (HG nr. 1872/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare .a.), ceea ce a favorizat, de regul, apariia i perpetuarea unor grave disfuncionaliti i deficiene,
mai ales la nivelul OUAI/FOUAI.
MADR i ANIF nu i-au exercitat atribuiile privind constatarea i sancionarea contraveniilor, astfel c a existat o limitare
numai la aplicarea alin. 4 al art. 83 din Legea nr. 138/2004 republicat privind împuternicirea specialitilor care s constate i s
aplice sanciunile (OMADR nr. 1202/2005, nr. 552/2006, nr. 366/2008 .a.), fiind ignorat obligaia de a aproba „Metodologia de
acordare a stimulentelor” conform alin. 6 al art. 83.
ANIF nu a procedat la elaborarea, aprobarea i aplicarea procedurilor interne proprii pentru aplicarea unitar i eficace, la nive-
lul centralei i al sucursalelor, de ctre specialitii proprii, împuternicii prin ordin al ministrului, a prevederilor art. 83 din Legea
nr. 138/2004 republicat.
Ca urmare a inexistenei cadrului unitar reglementat, activitatea specific de constatare i sancionare a contraveniilor a pre-
zentat, în practic, o serie de vulnerabiliti i disfuncionaliti, iar constatarea i sancionarea contraveniilor s-a desfurat
sporadic, aleatoriu i cu efecte minime în domeniu (Exemplu: în 9 ani, ANIF a efectuat aproximativ 271 de controale la nivel
naional, ceea ce reprezint cca. 30 de controale pe an i cca. 3 controale pe sucursal/an).
MADR i ANIF au atribuii privind Consiliile de sucursal i Consiliile de unitate de administrare, dar la nivelul acestora,
precum i la nivelul organizaiilor i federaiilor, nu a existat, în general, suficient determinare pentru a face viabile i funcio-
nale Consiliile de sucursal i Consiliile de unitate de administrare.
Consiliile de sucursal i Consiliile de unitate de administrare, în general, nu au funcionat, nu i-au îndeplinit atribuiile i nu i-au
atins inta i obiectivele stabilite de art. 55 din Legea nr. 138/2004 i de art. 31-33 din ROF ANIF aprobat prin HG nr.
1874/22.12.2005, chiar dac, de regul, au fost organizate, iar membrii lor au fost numii conform reglementrilor.
Rmâne fr explicaii motivul pentru care MADR a introdus în cuprinsul proiectului OUG nr. 82/2011 privind unele msuri de
organizare a activitii de îmbuntiri funciare (pct. 5 al art. 19), atât prevederea de abrogare a art. 55 din Legea nr.138/2004 prin care
fuseser înfiinate aceste consilii, cât i prevederea referitoare la „înfiinarea” acestora (art. 2), ca i când ar fi fost nou înfiinate.
Înfiinarea, funcionarea i atribuiile consiliilor fuseser stabilite anterior prin HG nr. 1874/2005 de aprobare a ROF ANIF i
reglementate din nou, în baza ordonanei, în mod asemntor, prin ROF ANIF aprobat prin HG nr. 1223/2011 art.19-22 i 25.
Nici dup anul 2012, în pofida „reînfiinrii” lor, Consiliile de filial i Consiliile de unitate de administrare nu s-au dovedit a fi
structuri care s funcioneze, s-i îndeplineasc atribuiile i s-i ating intele i obiectivele stabilite.
Referitor la implicarea conducerii ANIF în sesizarea i raportarea cazurilor în care OUAI/FOUAI nu îi îndeplineau
obligaiile prevzute prin Legea nr. 138/2004 se poate concluziona c, atât de la nivelul centralei, cât i de la nivelul
sucursalelor/filialelor teritoriale, nu s-a dat dovad, în general, de implicare, vigilen i responsabilitate în a sesiza i raporta
ctre MADR, chiar i informal i în lipsa controlului pe care OROIF trebuia s-l realizeze, cu mijloacele legale existente i din
poziia ocupat de ctre ANIF în plan local i în relaiile cu OUAI/FOUAI, faptul c acestea nu îi îndeplineau, în timp, obligaiile
prevzute prin Legea nr. 138/2004 cu privire la amenajrile de irigaii pe care le-au primit, fr plat, în proprietate/folosin, i
c aceste amenajri se degradau, dezmembrau, distrugeau i îi pierdeau treptat funcionalitatea.
Aceast poziionare a ANIF, de eschivare de la responsabilitile generale ale unei entiti a statului fa de o serie de dis-
funcionaliti i deficiene aprute în domeniul îmbuntirilor funciare, cauzate de neaplicarea prevederilor legale de ctre
OUAI/FOUAI, inclusiv funcionarea greoaie i ineficace a consiliilor de sucursal i a consiliilor de unitate de administrare, a
generat, într-o msur semnificativ, perpetuarea unor disfuncionaliti i deficiene, ca de exemplu:
B amenajrile de irigaii primite în proprietate/folosin nu au fost exploatate, întreinute, reparate i pzite conform legii i a
reglementrilor legale specifice, prin urmare amenajrile s-au degradat, au fost devastate, nu au funcionat i nu s-au
efectuat udrile necesare. Aceste fapte au avut efecte directe în scderea produciei agricole, creterea exagerat a
tarifelor unitare pe care trebuiau s le suporte productorii agricoli care efectuau udri, membri sau nemembri ai organi-
zaiilor/federaiilor chiar i în „falimentarea” unora dintre aceti productori .a.;
B aducerea organizaiilor în starea de insolven sau cu datorii la bugetele publice pentru a putea achiziiona, în nume
personal sau prin interpui, infrastructura de irigaii care era valorificat prin licitaii, în contul creanelor (în multe cazuri
creditorii erau structurile MFP, ale administraiei publice locale .a.);
B conducerile unor organizaii/federaii au aplicat msuri arbitrare în ce privete accesul la ap i la asigurarea apei pentru
irigaii, precum i cu privire la tarifele de livrare a apei pe care trebuiau s le suporte membrii/nemembrii acestora.
Cu toate c ANIF avea „obligaia asigurrii pazei i proteciei infrastructurii pe care o exploateaz, o întreine i o re-
par” (art. 29 din lege), totui interesul i relativa preocupare pentru îndeplinirea acestei obligaii nu au fost suficiente pentru a
compensa performana sczut a managementului de la nivelul centralei i de la nivelul sucursalelor/filialelor teritoriale, atât în
perioada 2004-2011, cât i dup aplicarea OUG nr. 82/2011.
În perioada 2004-2011, ANIF a asigurat paza i protecia patrimoniului, preponderent prin personalul tehnic propriu angajat
pentru activitile specifice entitii i care, în paralel, desfura i activitate de paz i protecie, precum i, în completare, cu
operatori economici specializai, iar în perioada 2012-2013, dup OUG nr. 82/2011, când personalul ANIF a fost redus de la
Pagina204


aprox. 4.800 de persoane la 1.500, preponderent cu operatori economici specializai, pe baz contractual.
În fapt, numrul furturilor/distrugerilor nu a înregistrat diminuri semnificative dup anul 2011, aa cum era de ateptat, ci a înregistrat
o cretere a valorii medii anuale a acestora cu aprox. 90% fa de perioada anterioar, în condiiile în care valoarea alocaiilor
bugetare, respectiv a cheltuielilor destinate asigurrii pazei cu aceti operatori a crescut de 71, respectiv de 65,7 ori în anul 2012 i de
104, respectiv 96,5 ori în anul 2013, fa de anul 2010/2011. Acest lucru ridic serioase semne de întrebare atât asupra eficacitii
acestei metode, cât i asupra calitii i performanei manageriale de la nivelul centralei ANIF i de la nivelul sucursalelor/filialelor, cu
privire la modul în care a fost contractat, monitorizat i verificat asigurarea pazei prin aceti operatori.
ANIF nu recunoate i nu realizeaz, nici în prezent, c potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 138/2004, este entitatea cu respon-
sabilitatea maxim, pentru asigurarea pazei i proteciei infrastructurii pe care o exploateaz, o întreine i o repar, implicit i pentru
sustragerile i distrugerile survenite în timp i cauzate i de o organizare defectuoas a acestei activiti.
~ Fundamentarea, aplicarea i consecinele OUG nr. 82/2011 asupra domeniului îmbuntirilor funciare
Adoptarea OUG nr. 82/2011 a fost o opiune politic, iniiat de ctre conducerea MADR i aprobat de ctre Guvern, dar nu a fost în
mod temeinic fundamentat cu privire la necesitate i nici cu privire la impactul asupra domeniului îmbuntirilor funciare.
Principalul „punct tare” al prevederilor ordonanei îl reprezint introducerea tarifului de îmbuntiri funciare „Tarifului IF”, ca
surs principal de realizare a veniturilor proprii ale ANIF, în vederea asigurrii unei surse de finanare substanial i constant
pentru activitatea ANIF i pentru diminuarea efortului bugetar. În forma final a Normelor de aplicare, colectarea „Tarifului IF” a
fost stabilit în competena ANIF, în condiiile în care, la solicitarea MFP transmis în cadrul circuitului de avizare a HG
1080/2013, s-a solicitat alegerea modului de colectare între cel cu personal propriu ANIF i cel prin intermediul ANAF, ANIF
optând pentru cel din urm i efectuând modificrile necesare în proiectul de act normativ, fapt ce nu a putut fi explicat.
„Punctul slab” îl reprezint stabilirea numrului maxim de posturi ale ANIF la 1.500 de persoane (de la aprox. 4.800 salariai
angajai), precum i stabilirea unui termen pentru desfiinarea ANIF ca Administraie cu statut de regie i înfiinarea ANIF ca
Agenie, cu statut de instituie public la 30.09.2013, data publicrii în Monitorul Oficial, i 31.12.2013, data limit de desfiinare
a Administraiei. Aceast perioad s-a dovedit insuficient, nu a avut nicio susinere formalizat i nicio justificare de ordin teh-
nic, funcional i/sau organizatoric, aciunea în sine devenind un factor de dezorganizare i de diminuare a capacitii
ANIF/Agenie de a-i îndeplini atribuiile legale.
Msura predrii infrastructurii ctre Administraia Naional „Apele Române” ANAR nu a avut ca fundament o analiz forma-
lizat, de strict specialitate, cu privire la stabilirea rolului major al digurilor, respectiv în cadrul lucrrilor de îmbuntiri funciare
sau în cadrul lucrrilor specifice ANAR, în funcie de care s se stabileasc administratorul acestora.
În cadrul acestei reorganizri s-a procedat i la preluarea personalului ANIF (Administraie/Regie) de ctre ANIF
(Agenie/Instituie public), operaiune care a perturbat, dezorganizat activitatea, inducând tensiuni suplimentare, artificiale, la
nivelul salariailor, care au generat unele aciuni în justiie între personalul disponibilizat i ANIF, cu consecine în utilizarea
neraional a fondurilor publice. În derularea acestei operaiuni s-a procedat, mai întâi, la concedierea colectiv a întregului
personal al Administraiei i, ulterior, la reangajarea unei pri din acest personal, în limita numrului de 1.500 de posturi,
procedur neprevzut de art. 14 din OUG nr. 82/2011.
În anul 2012, ulterior înfiinrii, Agenia nu a achitat drepturile cuvenite persoanelor care fuseser concediate i, ulterior, reangajate de
ctre Agenie, ca urmare a faptului c fundamentarea HG nr. 183/20.03.2012 „privind suplimentarea bugetului MADR (…), în vederea
achitrii de ctre ANIF a obligaiilor rezultate din încetarea contractelor de munc în urma disponibilizrii” s-a fcut numai pentru
sumele cuvenite personalului concediat i neangajat ulterior de ctre Agenie, reprezentând 75% din sumele totale stabilite drept
compensaii în urma concedierii colective.
Salarizarea personalului ANIF, dup apariia OUG nr. 82/2011, s-a fcut prin coroborarea i, uneori, interpretarea prevederilor
coninute în mai multe reglementri legale, astfel c, dei art. 13 din OUG nr. 82/2011 prevedea c „(…) personalul Ageniei se
salarizeaz potrivit reglementrilor legale aplicabile personalului pltit din fonduri publice”, la art. 15, s-a prevzut c „Agenia se
substituie în toate drepturile i obligaiile decurgând din toate actele normative, contractele, conveniile, (…) în care Administraia
este parte” ceea ce s-a interpretat ca fiind referiri la Contractul Colectiv de Munc de la nivelul Administraiei (regie autonom),
aflat în vigoare la data apariiei ordonanei, pentru care Agenia avea obligaia s-i menin valabilitatea i s-l respecte pân la
data expirrii lui.
Constituirea i funcionarea Consiliului de conducere al ANIF a întârziat astfel ca pân la data finalizrii aciunii de audit nu
erau efectuate i aprobate prin hotrâre a Guvernului, modificrile necesare la ROF ANIF (aprobat anterior prin HG nr.
1223/2011) conform prevederilor Legii nr. 199/2012 de aprobare a OUG nr. 82/2011 - prin care a fost reglementat, la art. unic,
pct. 11 (modific art. 13 din OUG nr. 82/2011): „Conducerea Ageniei este asigurat de un consiliu de conducere compus din 7
membri, care îi desfoar activitatea potrivit regulamentului de organizare i funcionare al Ageniei”.
Recomandri
9 elaborarea i actualizarea periodic a „Strategiei naionale pentru sectorul îmbuntirilor funciare”, în structura prevzut
de art. 73 din Legea nr. 138/2004, precum i elaborarea, aprobarea i implementarea „Planurilor secveniale de msuri” cu
obiective, atribuii, termene i responsabiliti precise, necesare implementrii acesteia i monitorizrii respectrii ei de
ctre instituiile statului cu atribuii, competene i responsabiliti directe sau indirecte în domeniul îmbuntirilor funciare;


9 identificarea necesarului real, la nivel naional, de „perdele forestiere pentru protecia terenurilor agricole”;
9 asigurarea, prin experi i specialiti atestai potrivit legii, a evalurii strii de siguran în exploatare i controlului
respectrii standardelor de siguran a amenajrilor de îmbuntiri funciare, precum i elaborarea, aprobarea i
implementarea Planurilor secveniale de msuri necesare realizrii i implementrii acestei forme de evaluare i control;
9 realizarea i actualizarea Sistemului informaional pentru agricultur i silvicultur – SIAS, conform cadrului legal în vigoare;
9 valorificarea amenajrilor de îmbuntiri funciare crora li s-a retras recunoaterea de utilitate public i care au intrat în
conservare la nivelul ANIF, precum i reglementarea unui cadru unitar privind colaborarea interinstituional între MADR-
ADS-ANIF;
9 înscrierea în cartea funciar a dreptului de proprietate a statului asupra bunurilor din domeniul public al statului, aflate în
administrarea ANIF;
9 asigurarea condiiilor necesare implementrii „Programelor de msuri” elaborate de ctre ANIF, ca urmare a recoman-
drilor Curii de Conturi, prin stabilirea/asigurarea resurselor specifice necesare (financiare, organizatorice, de personal
.a.), a prioritilor, costurilor estimate, efectelor preconizate;
9 îndeplinirea atribuiilor prevzute la art. 39 alin. 2-3 din Legea nr. 138/2004 cu privire la conservarea amenajrilor crora li
s-a retras recunoaterea de utilitate public (asigurarea pazei, dezafectarea i depozitarea corespunztoare a echipa-
mentelor i instalaiilor aferente), precum i pentru stabilirea unui cadru procedural intern i a „Planurilor secveniale de
msuri” necesare pentru realizarea acestei activiti în mod unitar la nivelul centralei ANIF i al filialelor teritoriale;
9 fundamentarea/stabilirea/asigurarea resurselor specifice necesare (financiare, organizatorice, de personal .a.), a
prioritilor, costurilor estimate, efectelor preconizate .a., precum i a msurilor adecvate, legislative i de reglementare
necesare pentru implementarea acestor „Programe de msuri” elaborate de ctre ANIF la recomandarea auditului;
9 stabilirea unui cadru reglementat unitar (regulamente, norme, proceduri interne .a.), precum i a „Planurilor secveniale
de msuri” cu obiective, atribuii, termene i responsabiliti precise necesare implementrii eficace a prevederilor legale
privind organizarea i funcionarea OROIF, pentru îndeplinirea performant a atribuiilor sale;
9 la nivelul conducerii MADR i al conducerii ANIF vor fi analizate posibilitile pentru viabilizarea i operaionalizarea Consiliilor
de filial i Consiliilor de unitate de administrare, precum i pentru stabilirea unui cadru reglementat unitar (regulamente,
norme, proceduri interne .a.), atât pentru OROIF i ANIF, cât i pentru organizaii i federaii i a „Planurilor secveniale de
msuri” necesare implementrii eficace a prevederilor legale privind înfiinarea i funcionarea acestor consilii;
9 la nivelul conducerii MADR vor fi analizate rezultatele activitii de asigurare a pazei infrastructurii i al nivelului fondurilor
publice alocate cu aceast destinaie pentru contracte comerciale încheiate cu operatori economici specializai, comparativ
cu metoda utilizat pân la apariia OUG nr. 82/2011 sau cu alte metode alternative identificate i alegerea celei mai
eficiente;
9 analizarea, prin prisma performanei, a numrului de posturi necesare derulrii activitii în siguran;
9 la nivelul MADR vor fi analizate aspectele referitoare la nivelul salariilor i cadrul legal de aplicare pentru ca salarizarea
personalului bugetar s fie, într-adevr, unitar i pentru a nu mai exista diferene de aplicare la nivelul economiei;
9 la nivelul conducerii MADR vor fi analizate, formalizat, aspectele prezentate mai sus i se vor dispune msuri specifice
pentru ca ANIF s respecte prevederile legale specifice de angajare a personalului, aplicabile instituiilor publice, i s
înceteze practica extins de ocupare a posturilor vacante cu persoane detaate de la alte entiti;
9 la nivelul conducerii ANIF vor fi analizate aspectele prezentate i va fi elaborat, aplicat i aprobat, în mod formalizat, un
cadru procedural intern, precum i „Planurile secveniale de msuri” pentru aplicarea prevederilor legale de angajare a
personalului, specifice instituiilor publice, i încetarea practicii extinse de ocupare a posturilor vacante cu persoane
detaate de la alte entiti.
Raportul Performana implementrii reformei îmbuntirilor funciare reglementat de Legea nr. 138/2004 a îmbuntirilor
funciare este publicat pe site-ul Curii de Conturi www.curteadeconturi.ro, seciunea Publicaii.
2.3 Auditul performanei privind programul/strategia de restructurare/reorganizare a

activitii Societii Române de Televiziune, iniiat în anul 2012 de managementul instituiei,
prin prisma efectelor obinute în perioada 2012-2014, comparativ cu cele scontate,
în redresarea situaiei economico-financiare a entitii
Auditul s-a efectuat la Societatea Român de Televiziune (SRTv) care îi desfoar activitatea sub controlul Parlamentului,
conform Legii nr. 41/1994 privind organizarea i funcionarea Societii Române de Radiodifuziune i Societii Române de
Televiziune i cu respectarea conveniilor internaionale la care România este parte.
Societatea Român de Televiziune, ca serviciu public, în realizarea obiectivelor generale de informare, educaie, divertisment, este
obligat s prezinte, în mod obiectiv, imparial, realitile vieii social-politice i economice interne i internaionale, s asigure
Pagina206


informarea corect a cetenilor asupra treburilor publice, s promoveze, cu competen i exigen, valorile limbii române, ale creaiei
autentice culturale, tiinifice, naionale i universale, ale minoritilor naionale, precum i valorile democratice, civice, morale i
sportive, s militeze pentru unitatea naional i independena rii, pentru cultivarea demnitii umane, a adevrului i justiiei.
Importana SRTv este de necontestat, fapt susinut i de practica general de la nivelul Uniunii Europene, a existenei posturilor
publice de televiziune, îns se constat c statutul su juridic i forma de organizare nu au fost stabilite îndeajuns de clar de
reglementri legale.
Astfel, prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea i funcionarea Societii Române de Televiziune, cu modificrile i completrile
ulterioare, SRTv a fost definit ca „serviciu public autonom de interes naional”, fr s se stabileasc, fr echivoc, modul de
organizare a entitii, fie ca instituie public potrivit prevederilor Legii privind finanele publice nr. 500/2002, fie ca societate
comercial în baza prevederilor Legii privind societile comerciale nr. 31/1990, ori ca regie autonom, astfel cum este reglementat
prin Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale.
Acest mod de organizare atipic a creat, practic, premisele ca utilizarea surselor financiare, constituite din alocaii de la bugetul
de stat i din venituri proprii, s nu fie sub incidena strict a prevederilor legale aplicabile diferitelor entiti funcie de forma de
organizare a acestora, SRTv neavând un statut juridic clar.
Obiectivul general al auditului l-a constituit gradul de realizare a performanei activitii instituiei prin restructurarea/reorgani-
zarea iniiat în anul 2012.
În lipsa unui cadru legal clar i restrictiv în ceea ce privete efectuarea cheltuielilor, precum i prin neimpunerea unor indicatori
de performan managerial, echipele aflate în decursul timpului la conducerea SRTv (Consiliu de Administraie, Preedinte-
director General i Comitetul Director) au stabilit propriile viziuni i proceduri de organizare a activitii televiziunii publice, dar în
lipsa unei strategii coerente de funcionare a SRTv pe termen lung au fost create premisele lipsei de performan financiar a
entitii care a condus la situaia grav din prezent.
Aprecieri generale
Se constat c începând cu anul 2006, dei situaia sa financiar era în continu degradare, SRTv a manifestat un comportament de
expansiune a activitilor desfurate, concretizat în înfiinarea de noi canale tv, achiziionarea unor programe/filme i transmisii
sportive costisitoare, precum i în creterea numrului de personal i a drepturilor acordate acestuia.
În actualul context de funcionare, în lipsa unui cadru legal clar referitor la cheltuirea fondurilor, precum i prin luarea unor
decizii manageriale defectuoase care au condus la creterea vertiginoas a cheltuielilor SRTv în perioada 2006-2012, instituia
a înregistrat pierderi în activitate începând cu anul 2006, situaie care s-a agravat de la an la an.
Astfel, fa de anul 2006 în care s-a înregistrat pentru prima dat deficit în sum de 17.159 mii lei, la 31.12.2011 se ajunsese
deja la un deficit anual de 160.808 mii lei i la acumularea de datorii în valoare total de 553.882 mii lei, datorii constituite din
obligaii de plat ctre furnizorii de bunuri, servicii i imobilizri, interni i externi, personalul unitii, bugetul general consolidat
al statului, credite bancare etc.
Anul 2012 a fost un an foarte dificil pentru SRTv deoarece în luna mai conturile operaionale au fost blocate în totalitate de Agenia
Naional de Administrare Fiscal, iar datoriile ajunseser, la jumtatea anului, la suma de 652.012 mii lei (146.539 mii euro).
În acest context, Guvernul României a emis OUG nr. 33/2012 privind unele msuri pentru asigurarea furnizrii serviciului public
de televiziune. Conform celor din preambulul actului normativ, motivele care au impus emiterea sa au fost situaia financiar
dificil cu care se confrunt Societatea Român de Televiziune, precum i faptul c, neluarea unor msuri de urgen care s
asigure funcionarea acesteia, poate conduce la imposibilitatea furnizrii serviciului public de televiziune.
Caracterul urgent al ordonanei a fost justificat prin faptul c „aceste elemente vizeaz interesul general public i constituie
situaii de urgen i extraordinare a cror reglementare nu poate fi amânat”.
Primul alineat al articolului unic al ordonanei stabilete în sarcina Consiliului de Administraie (CA) al SRTv obligaia de a
aproba un program de redresare economic în termen de 45 de zile de la data intrrii în vigoare a acesteia.
Prin Programul de redresare economic au fost asumate trei mari obiective, cu subobiective, dup cum urmeaz:
x repoziionarea politicii editoriale i valorificarea produciilor TVR, prin:
reconsiderarea principalului instrument al relaionrii cu telespectatorii: grilele de program;
redimensionarea organizaiei;
x adaptarea tuturor resurselor, materiale i umane, la constrângerile majore ale momentului:
încadrarea angajrii de cheltuieli în cuantumul veniturilor constante;
achitarea datoriilor acumulate;
x redobândirea echilibrului organizaional i financiar.
În opinia Curii de Conturi, îndeplinirea acestor condiii, prin construirea obiectivelor dup criteriile SMART, ar fi permis în orice
moment urmrirea operativ a gradului de îndeplinire a obiectivelor asumate i stabilirea eficienei lor, precum i adoptarea
unor msuri corectoare în situaia în care rezultatele obinute ar fi fost diferite de cele planificate sau realizarea lor ar fi necesitat


un timp mult mai îndelungat decât cel stabilit iniial. Dar obiectivele cuprinse în Programul de redresare au fost stabilite într-o
form foarte general, fr termene concrete pentru realizare i fr persoane sau structuri responsabile.
Dup cum reiese înc din titlul Programului, scopul msurilor cuprinse în acesta îl constituie redresarea economic a societii.
În „Introducerea” Programului se afirm c „Miza Programului de redresare o reprezint reealonarea datoriilor i creanelor
acumulate i, în final, instaurarea unui climat de echilibru financiar”.
De asemenea, nu este precizat orizontul de timp necesar pentru ca msurile propuse prin Program s-i produc efectele.
Urmare proieciilor realizate în form grafic sau tabelar, acoperirea pierderilor existente este preconizat a se realiza între
anii 2016 i 2017, anul 2016 fiind ultimul cu pierderi totale cumulate, iar 2017 primul an cu profit.
Unul dintre motivele care pot explica aceste carene este timpul scurt alocat pentru elaborarea Programului, corelat cu complexitatea
msurilor care trebuiau avute în vedere pentru îndeplinirea scopului propus, SRTv fiind o entitate cu o activitate foarte vast.
Tocmai din aceste considerente, la articolul 2 al Hotrârii CA nr. 110/2012 a fost prevzut ca msurile necesare punerii în aplicare i
monitorizrii implementrii Programului s fie dispuse de Consiliul de Administraie, Preedintele Director General i Comitetul Director
al SRTv conform unui calendar de monitorizare aprobat prin ordin al Preedintelui Director General, cu informarea Consiliului de
Administraie. Din analiza documentelor puse la dispoziia echipei de audit reiese c nu a fost aprobat acest calendar, nici prin ordin al
preedintelui, aa cum solicita hotrârea Consiliului de Administraie, i nici prin alte documente.
Obiectivele specifice urmrite de auditul performanei programului de redresare economic a SRTv, iniiat în anul 2012 de
managementul instituiei, prin prisma efectelor obinute în perioada 2012-2014, comparativ cu cele scontate, sunt:
~ evaluarea încadrrii cheltuielilor în cuantumul veniturilor;
~ evaluarea modului în care s-au achitat datoriile acumulate;
~ analiza redobândirii echilibrului financiar;
~ analiza influenelor pe care le-au generat msurile aprobate prin Programul de redresare economic asupra
evoluiei audienelor.
~ Analiza evoluiei indicatorilor economico-financiari care caracterizeaz activitatea entitii
Evoluia rezultatelor anuale înregistrate în perioada 2006-2013 este ilustrat grafic în figura urmtoare:
Aa cum rezult din datele de mai sus, începând cu anul 2011 pierderea contabil înregistrat a cunoscut o scdere,
ajungându-se, în anul 2013, la un profit de 3.175 mii lei.
În anul 2013, dei valoarea veniturilor totale a sczut fa de anul anterior, de la 590.032 mii lei la 543.983 mii lei, reducerea
cheltuielilor pân la nivelul sumei de 540.808 mii lei, a avut drept consecin înregistrarea unui profit contabil.
Comparativ cu rezultatele contabile ale exerciiilor financiare, mult mai semnificativ este indicatorul referitor la datoriile de plat,
care relev de fapt o situaie economico-financiar a SRTv mai grav decât cea anterioar adoptrii Programului de redresare.
Dinamica accelerat a datoriilor SRTv în toat perioada acumulrii acestora, de la suma de 46.936 mii lei la 31.12.2006 la
suma de 553.882 mii lei la 31.12.2011, i pân la suma de 787.866 mii lei la 31.12.2013, este redat în graficul de mai jos:
Pagina208


În cadrul datoriilor SRTv înregistrate la 31.12.2013, ponderea cea mai însemnat o dein obligaiile ctre bugetul general con-
solidat al statului, având sume de plat ctre bugetul de stat (BS), bugetul asigurrilor sociale (BASS), fondul naional unic de
asigurri sociale de sntate (FNUASS), fondul pentru plata ajutorului de omaj (FS), fondul cinematografic (FC), precum i
datoriile comerciale acumulate.
La 31.12.2013, SRTv înregistra datorii în sum total de 787.866 mii lei în urmtoarea structur, redat grafic astfel:
~ Evaluarea modului în care s-au achitat datoriile acumulate

B Datoriile SRTv ctre bugetul general consolidat
Obligaiile de plat ale instituiei ctre bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, fondul naional unic de asigurri
sociale de stat, fondul pentru plata ajutorului de omaj, inclusiv majorrile de întârziere la plat ale acestora la 31.12.2013 sunt
în valoare total de 510.895 mii lei, ceea ce reprezint 65% din totalul datoriilor instituiei. Aceast datorie, reprezentând
aproximativ 114 milioane de euro, la cursul de 4,4847 lei/euro valabil la 31.12.2013, a fost acumulat în timp.
Neplata obligaiilor ctre bugetul general consolidat al statului a condus la acumularea unor majorri/dobânzi de întârziere în
sum de 247.571 mii lei, ceea ce reprezint aproximativ 48% din suma total de 510.895 mii lei, pe care SRTv o datora la finele
anului 2013 bugetelor publice.
În condiiile în care SRTv nu a efectuat la termen plile cuvenite ctre bugetul de stat, precum i a celorlalte contribuii datorate BASS,
FNUASS i FS, Agenia Naional de Administrare Fiscal (ANAF) a luat succesiv, începând cu anul 2010, msura popririi conturilor
instituiei în vederea încasrii sumelor datorate, în baza art. 149 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal. STRv a
solicitat suspendarea executrii silite a creanelor fiscale, aprobat prin HG nr. 617/2012, iar prin OUG nr. 33/2012 s-a stabilit ca
datoriile fiscale ale SRTv, care la data de 30.06.2012 se ridicau la suma de 351.600 mii lei, din care 95.500 mii lei reprezentau dobânzi
i penaliti, s fie achitate în termen de 6 luni, respectiv pân la finele anului 2012.


În urma elaborrii de ctre SRTv a Programului de redresare economic, prin care se propunea ealonarea la plat a datoriilor
pe o perioad de 7 ani, în Guvern a fost aprobat Memorandumul cu tema „Aprobarea unor msuri pentru asigurarea serviciului
public de televiziune” prin care s-a propus modificarea i completarea OUG nr. 29/2011 privind reglementarea acordrii ealo-
nrilor la plat, astfel:
„introducerea unei excepii în ceea ce privete perioada de ealonare, în sensul c, pot beneficia de ealonarea la plata
datoriilor fiscale pe o perioad de 7 ani contribuabilii care au datorii fiscale mai mari de 300.000 mii lei;
extinderea excepiei privind constituirea garaniilor aplicabil instituiilor publice i la autoritile administrative autonome”.
În ceea ce privete dobânzile pe perioada ealonrii, se va aplica dobânda prevzut de OUG nr. 29/2011, respectiv de 0,04%
pe zi, ceea ce corespunde unei dobânzi anuale de 14,6%.
Dei Guvernul a realizat toate msurile necesare îndeplinirii solicitrii SRTv de ealonare a rambursrii datoriei fiscale pe
durata a 7 ani, modificându-se, în acest sens, legislaia specific în domeniu, SRTv nu a respectat termenele de plat, aspect
care a atras, dup sine, plata unor penaliti în valoare de 33.778 mii lei.
Drept urmare, în data de 24.12.2013 au fost emise pe numele contribuabilului SRTv i, respectiv, al studiourilor teritoriale,
Decizii de constatare a pierderii valabilitii ealonrii la plat a obligaiilor fiscale i, respectiv, Decizii de pierdere a valabilitii
amânrii la plat a penalitilor de întârziere, aa cum prevede art. 13 (1) din OUG nr. 29/2011.
Urmare faptului c pierderea valabilitii ealonrii, i respectiv a amânrii la plat, atrag, dup sine, începerea/continuarea
executrii silite, iar conform art. 13(5) din OUG nr. 29/2011, contribuabilul poate solicita organului fiscal competent meninerea
unei ealonri a crei valabilitate a fost pierdut, o singur dat pe perioada de valabilitate a ealonrii, dac depune o cerere
în acest scop înainte de executarea garaniei de ctre organul fiscal competent. Astfel, în data de 24.12.2013, preedintele
SRTv a transmis la ANAF o solicitare de meninere a ealonrii la plat, acordat, ANAF emiând Decizia de meninere pe o
perioad de 73 de luni a valabilitii ealonrii la plat a obligaiilor fiscale exigibile existente în sold la data eliberrii certifica-
tului de atestare fiscal, în sum total de 305.597 mii lei.
Dei ealonarea a fost meninut, aa cum s-a precizat mai sus, art. 13 alin. 3 din OUG nr. 29/2011 prevede c: „în cazul
pierderii ealonrii la plat, pentru obligaiile fiscale principale rmase de plat din ealonarea la plat acordat, se datoreaz
de la data emiterii deciziei de ealonare la plat dobânzi potrivit Codului de procedur fiscal”, iar alin. 6 al aceluiai articol pre-
vede c „pentru meninerea valabilitii ealonrii, contribuabilul are obligaia s achite obligaiile fiscale exigibile la data comu-
nicrii deciziei de meninere a valabilitii ealonrii, cu excepia celor care au fcut obiectul ealonrii a crei valabilitate a fost
pierdut, în termen de 90 de zile de la data comunicrii deciziei”.
Cu toate c asupra Deciziei de plat emis de ANAF, SRTv putea face contestaie în termen de 30 de zile de la emitere,
aceasta a fost transmis cu întârziere, SRTv deczând din acest drept legal.
În acest context, s-a meninut obligaia SRTv ca în termen de 90 de zile de la data emiterii de ctre ANAF a Deciziei de plat a
penalitilor s achite suma de 33.778 mii lei. Dei termenul menionat mai sus a fost depit, iar SRTv nu a efectuat plata
penalitilor, pân la data încheierii aciunii de audit ANAF nu a mai transmis alt Decizie i nu a mai luat nicio msur de
executare împotriva SRTv.
Datoriile comerciale ale SRTv ctre furnizorii interni i externi au fost în cretere în perioada 2006-2013, de la 23.467 mii lei la
161.323 mii lei. În totalul datoriei comerciale a SRTv, o pondere deosebit o reprezint suma de plat ctre furnizorii externi, în
evidenele SRTv la 31.12.2013, valoarea acesteia fiind de 94.617 mii lei, ceea ce reprezint aproximativ 59% din datoria
comercial a instituiei.
În ceea ce privete datoriile comerciale ctre furnizorii interni se remarc suma de plat ctre SN Radiocomunicaii SA, în
valoare de 23.718 mii lei, precum i datoriile acumulate ctre organismele de gestiune colectiv a drepturilor de autor: suma de
16.877 mii lei datorat UCMR-ADA, precum i cei 9.356 mii lei ctre CREDIDAM, datoria însumat ctre cele dou organisme
de gestiune colectiv a drepturilor de autor reprezentând circa 16% din datoria comercial.
B Creditele bancare
La data de 31.12.2013 instituia avea angajate, pentru acoperirea deficitului de finanare, credite bancare atât pe termen scurt,
cât i pe termen lung, în valoare de 81.415 mii lei, ceea ce reprezint 10,33% din datoria total.
Prin Programul de redresare la punctul „Calendarul acoperirii datoriilor fiscale i comerciale restante” s-au prevzut 2 msuri,
respectiv: ealonarea rambursrii datoriei fiscale pe durata a 7 ani, prezentat mai sus, i reealonarea datoriilor comerciale
prin renegocieri directe i plata acestora printr-un credit bancar necesar asigurrii unui cash-flow pozitiv.
În acest context, prin Hotrârea Consiliului de Administraie (HCA) din data de 28.03.2013 s-a aprobat încheierea contractelor
având ca obiect achiziionarea unor împrumuturi la termen (credite pe termen lung în valoare de 76.500 mii lei, precum i a
dou linii de credit în valoare 19.000 mii lei).
Din creditele bancare pe termen lung achiziionate au fost efectuate pli, pe de o parte pentru achitarea unor restane fa de
furnizorii de licene filme i sport, organisme de gestiune colectiv a drepturilor de autor i, respectiv, CNC, dar i pentru
închiderea unor linii de credit anterioare (BRD).
De menionat c, în anul 2013 costul celor dou linii de credit a fost de 3.700 mii lei, cu meniunea c au constat doar în
comisioane i dobânzi, dar, începând cu anul 2014, efortul financiar al SRTv va crete substanial, aceasta fiind obligat s
Pagina210


dispun anual, doar pentru achitarea celor dou credite pe termen lung, de lichiditi în valoare de 18.500 mii lei, la care se vor
aduga i dobânzile i comisioanele aferente.
B Datoria ctre Fondul cinematografic
Conform art. 17 alin. (1) al OG nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificrile i completrile ulterioare, Societatea Român de
Televiziune trebuie s contribuie anual, pentru susinerea produciei de film cinematografic, cu o sum reprezentând 15% din veniturile
proprii realizate din publicitate.
Pe fondul lipsei acute de disponibiliti, SRTv a acumulat în timp datorii foarte mari ctre Fondul cinematografic, administrat de
Centrul Naional al Cinematografiei (CNC), aceste datorii fiind la începutul anului 2012 în sum de 27.651 mii lei.
Având în vedere datoriile uriae acumulate de SRTv ctre Centrul Naional al Cinematografiei, cele dou entiti au încheiat un
Protocol privind plata ealonat a debitului restant, prin care s-a convenit ca datoriile restante existente la momentul semnrii, în sum
de 28.555 mii lei s fie pltite conform unui grafic agreat, cuprinzând 42 de trane lunare, scadente în perioada aprilie 2013-
septembrie 2016. Obligaiile au fost calculate la nivelul datei de 31.03.2013 i cuprind debitele acumulate în perioada 2008-2012.
Din obligaiile fa de CNC (pentru Fondul cinematografic) scadente în perioada aprilie 2013-martie 2014, în sum de 8.018 mii
lei, SRTv a achitat 4.518 mii lei, o mare parte dintre acetia (3.118 mii lei) provenind din creditele bancare contractate.
La 31.12.2013, SRTv înregistreaz datorii restante ctre Fondul Cinematografic în sum total 28.091 mii lei, care reprezint o
component important a datoriilor totale.
S-a reinut faptul c, dei prin Programul de redresare economic, SRTv i-a propus redresarea financiar, totui datoriile societii
au crescut, chiar dac aceast situaie nu este cauzat de creterea deficitului anual, cheltuielile anului 2013 încadrându-se sub
nivelul veniturilor, ci de ajungerea la scaden a unor datorii provenite din anii anteriori.
De asemenea, faptul c entitatea nu i-a stabilit centre de cost funcionale, care s permit analizarea pe fiecare dintre acestea
a aportului punctual pe care fiecare îl are asupra deficitului/profitului entitii i identificarea evoluiei cheltuielilor i a cauzelor
care le-au generat, a condus la imposibilitatea previzionrii evoluiei economico-financiare i interveniei operative în vederea
stoprii cheltuielilor neeconomicoase, realizate atât cu resursele proprii, cât i cu achiziii de producii externe.
La aceast situaie a contribuit negativ i inexistena unor proceduri concrete pentru activitile semnificative, prin care s fie
prevzute, în mod clar i explicit, responsabilitile fiecrui conductor/responsabil de centru de cost, care s urmreasc, în
primul rând, încadrarea în posibilitile financiare reale ale momentului.
~ Analiza redobândirii echilibrului financiar
B Identificarea i estimarea, de ctre SRTv, a veniturilor poteniale din taxa tv, eficacitatea încasrii acestora
În programul de redresare au fost înscrise propuneri privind modificarea textului Legii nr. 41/1994, sub aspectul redefinirii taxei tv drept
o contribuie. De asemenea, s-a menionat posibilitatea indexrii valorii taxei tv. Programul de redresare s-a bazat exclusiv pe ipoteza
indexrii/creterii valorii taxei tv, fr a fi prevzute i dispoziii complementare care s asigure condiiile maximizrii colectrii
veniturilor din aceast surs. În aceste condiii, în care indexarea/majorarea taxei tv nu s-a concretizat, nefiind legiferat de instituiile
abilitate (Parlament, Guvern), veniturile din taxa tv colectate în anul 2013 au înregistrat valori sub cele ale anilor 2011 i 2012.
Colectarea taxei tv prin intermediul societilor de furnizare a energiei electrice a înregistrat disfuncionaliti, iar entitatea nu a
reuit s impun clauze contractuale superioare celor existente anterior demarrii programului de redresare.
Dei programul de restructurare nu a dispus explicit msuri, la nivelul Serviciului „taxa tv” s-a demarat aciunea de identificare a
potenialilor pltitori de tax, alii decât cei care au contract de distribuie a energiei electrice cu societile mandatate, fiind
adoptat o procedur în acest sens, i fiind cooptate i studiourile teritoriale în aceast activitate. Urmare acestor eforturi ale
Serviciului taxa tv din cadrul SRTv, în anul 2013 au fost atrai în sistemul de colectare un numr de 15.481 pltitori noi i s-a
reuit realizarea unor venituri cu 862 mii lei mai mari, comparativ cu anul precedent.
Totui, rezultatele obinute pe parcursul anului 2013 sunt modeste, ceea ce impune intensificarea eforturilor în aceast direcie,
astfel încât s se obin maximizarea rezultatelor.
Recuperarea creanelor restante din taxa tv, comunicate entitii de ctre societile mandatare, a înregistrat un randament
extrem de sczut în urma externalizrii acestei activiti în anii 2012 i 2013 (1,29% în anul 2012 i 0,15% în anul 2013), ulterior
adoptrii programului de redresare nefiind luat nici o msur care s conduc la îmbuntirea rezultatelor.
B Fundamentarea i încasarea de ctre SRTv a veniturilor din publicitate
Programul de redresare nu a cuprins msuri concrete care s conduc la creterea veniturilor din publicitate, ci a precizat doar,
la modul general, inta urmrit de a crete veniturile, inclusiv prin „majorarea veniturilor din publicitate”.
Ulterior intrrii în vigoare a programului de redresare, au fost obinute venituri din publicitate inferioare celor realizate în anii
anteriori, acestea sczând cu 3.558 mii lei, în 2012, fa de 2011 (25.994 mii lei în 2012, fa de 29.552 mii lei în 2011), iar în
2013 au mai sczut cu înc 5.062 mii lei, fa de anul 2012 (20.932 mii lei în 2013, fa de 25.994 mii lei în 2012).
Nivelul veniturilor din publicitate realizate în anul 2012 este sczut, dei, pe parcursul acestui an, televiziunea public a
transmis, în exclusivitate, o serie de competiii sportive majore: Campionatul European de Fotbal, Jocurile Olimpice Londra i
fazele superioare ale Ligii Campionilor la fotbal.


Evoluia descendent a veniturilor din publicitate este cauzat i de faptul c activitatea de vânzare propriu-zis a publicitii
SRTv este susinut de un numr de doar 3 salariai din cei 23 cât numr în prezent Departamentul Marketing i Vânzri.
B Fundamentarea sumelor reprezentând alocaie de la bugetul de stat
În condiiile finanrii insuficiente pentru preluarea, transportul i difuzarea de ctre SN Radiocomunicaii SA a programelor tele-
viziunii publice, SRTv nu a întreprins eforturi susinute i suficiente pentru ca alocaia bugetar s asigure plata integral a
acestor servicii. Consecina const în faptul c la finele fiecrui an supus auditrii s-au înregistrat datorii ctre furnizorul de
servicii, datorii „rostogolite” de la un an la altul.
În anul 2013, plile aferente contractelor finanate de la bugetul de stat au sczut, în concordan cu obiectivele Programului
de redresare economic a SRTv, dar i cu fondurile primite de la bugetul de stat. În urma negocierilor s-a reuit meninerea
acelorai preuri/tarife ca în anii precedeni (GlobeCast France) sau diminuarea acestora (Romtelecom). În cazul plilor
efectuate ctre SNR în anul 2013, acestea au sczut cu 18% fa de anul 2012, cauza acestei diminurii nefiind îns o
renegociere a tarifelor, acestea fiind neschimbate din anul 2005, ci încadrarea în limita fondurilor primite de la bugetul de stat.
O scdere semnificativ a plilor efectuate din alocaii bugetare s-a constatat în cadrul achiziiilor de echipamente specifice
activitii de televiziune, de la 5.869 mii lei, în 2011 i 5.343 mii lei în 2012, la 505 mii lei în 2013. Aceast diminuare s-a datorat
finanrii de la bugetul de stat mult inferioare fa de anii precedeni.
B Analiza efecturii cheltuielilor cu resursa uman ca urmare a redimensionrii schemei de personal
Una dintre msurile organizatorice aprobate printr-o HCA din anul 2012, anterior aprobrii Programului de redresare, a fost
desfiinarea tuturor posturilor vacante existente în SRTv la data de 15 august 2012, atât posturi de execuie, cât i manageriale.
Au fost astfel desfiinate 328 de posturi vacante, rmânând un numr de 3.302 salariai la data aprobrii Programului de
redresare economic (august 2012).
Prin Programul de redresare economic a SRTv, aprobat printr-o HCA din anul 2012, a fost prevzut o diminuare cu 962 de locuri de
munc, reprezentând 29% din numrul total existent, fiind propus i aprobat o nou structur cu un numr de 2.340 de posturi.
Ulterior, în urma unor modificri succesive, organigrama a fost modificat la 2.450 posturi, fiind majorat cu 110 posturi.
În urma procesului de concediere colectiv realizat în baza Programului de redresare economic, au fost concediai în total 619
salariai, la care s-au mai adugat plecri voluntare (46 angajai), ieiri în urma ajungerii la termen a unor contracte individuale
de munc pe perioad determinat (56 angajai), pensionri (37 angajai) i din alte motive (10 angajai), cum ar fi decesul,
desfacerea disciplinar a contractelor de munc etc. Aa cum era stipulat prin Contractul Colectiv de Munc valabil în perioada
2012-2013, salariaii disponibilizai au beneficiat de compensaii individuale în funcie de vechimea neîntrerupt în SRTv.
Efortul financiar total al SRTv pentru plata compensaiilor cuvenite salariailor disponibilizai este de 17.144 mii lei, valoare ce
cuprinde atât suma total brut a plilor compensatorii cuvenite salariailor concediai, contribuiile angajatorului, cât i plata
primei de vacan aferente anului 2012.
Dup încheierea procesului de concediere colectiv, se înregistreaz un numr mare de cazuri de contestare în instan a deciziilor
de concediere, de ctre salariaii disponibilizai. Conform datelor prezentate de personalul de specialitate din cadrul SRTv, se aproxi-
meaz un numr de 230 de contestaii în instan a deciziilor de concediere, din care s-au primit pân în prezent 200 citaii.
Exist, astfel, riscul pentru SRTv ca, în cazul în care instana de judecat va dispune anularea deciziei de concediere i repunerea
prilor în situaia anterioar, msura reducerii numrului de personal i, implicit, a cheltuielilor salariale s fie ineficient. În plus, va
deveni aplicabil principiul retroactivitii potrivit cruia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor ci i pentru trecut, ajungându-se,
astfel, în situaia în care respectivilor salariai s le fie acordate drepturile salariale i pentru perioada în care nu au prestat munc.
În consecin, angajatorul va avea obligaia s îi reintegreze pe salariai i s le plteasc despgubiri egale cu salariile inde-
xate, majorate i reactualizate i cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, iar salariaii vor avea obligaia s restituie plile
compensatorii ce le-au fost acordate în baza deciziilor de concediere anulate de instana de judecat.
B Cheltuielile cu resursele umane
Negocierea contractului colectiv de munc (CCM) aferent perioadei 2013-2014, dup aprobarea Programului de redresare
economic a SRTv, a avut în vedere situaia financiar dificil a instituiei. Astfel, unele drepturi prevzute în contractele
colective de munc anterioare au fost modificate. în sensul diminurii acestora sau chiar eliminate.
O modificare important adus de CCM aferent perioadei 2013-2014 o reprezint stabilirea unor plafoane maxime ale salariilor de
baz. Pân la aprobarea acestuia, nici prin contractele colective de munc anterioare i nici prin alt document nu fuseser stabilite
plafoane maximale ale salariilor, fiind prevzute doar plafoanele minime ale salariilor. Prin lipsa stabilirii unor plafoane maximale a
salariilor nu era asigurat cadrul procedural necesar pentru evitarea apariiei unor inechiti în stabilirea salariilor de baz.
Cheltuielile cu salariile au sczut cu 2,71% în anul 2013, fa de anul 2012, respectiv de la 188.596 mii lei, în 2012, la 182.958 mii lei,
în 2013, în condiiile în care valoarea cheltuielilor de aceast natur din anul 2013 cuprinde i pe cele efectuate în cadrul procesului de
concediere colectiv, care au fost în sum de 20.782 mii lei (11,36% din totalul cheltuielilor salariale din anul 2013).
Msura de reducere la minimul necesar a orelor suplimentare i de compensare a acestora cu timp liber pltit, dispus prin
Ordin al preedintelui-director general, a avut rezultatele scontate în semestrul II al anului 2012, în sensul c au fost reduse
semnificativ cheltuielile, dar, începând cu anul 2013, se constat un nou trend ascendent.
Pagina212


În contradicie cu msurile de reducere a cheltuielilor, conducerea a aprobat totui i majorri ale salariului de baz, pentru un
numr de 168 de salariai, în anul 2013.
B Cheltuielile cu colaboratorii externi, precum i cu angajaii SRTv care au încasat onorarii din drepturi de autor,
drepturi conexe i contracte civile, în perioada 2012-2013
S-a constatat c nu exist o procedur la nivelul SRTv care s reglementeze activitatea de angajare a colaboratorilor în do-
meniul drepturilor de proprietate intelectual (drepturi de autor i conexe). Lipsa unei astfel de proceduri scrise implic existena
unor riscuri ce constau în apariia subiectivismului la stabilirea necesitii contractrii colaboratorilor pentru drepturi de autor i
drepturi conexe i la selectarea colaboratorilor, precum i riscuri legate de lipsa de economicitate la negocierea contravalorii
contractelor aferente drepturilor de proprietate intelectual, care se efectueaz de ctre productorii emisiunilor.
Cheltuielile aferente contractelor de proprietate intelectual (drepturi de autor i conexe) încheiate cu persoane externe au
crescut cu 632 mii lei în anul 2013, fa de anul 2012 (de la 6.362 mii lei, în 2012, la 6.994 mii lei în 2013).
Contravaloarea drepturilor de proprietate intelectual i contractelor civile pltite angajailor proprii (pentru alte activiti decât
cele prevzute în contractul individual de munc) au sczut drastic în anul 2013, de la 305 mii lei în anul 2012, la 34 mii lei.
B Cheltuielile cu indemnizaiile membrilor Consiliului de Administraie i Preedintelui-Director General
În perioada auditat, salariile brute ale persoanelor care au ocupat funcia de Director General s-au meninut la acelai
cuantum, fiind mai mari decât salariul corespunztor funciei de ministru, stabilit prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea uni-
tar a personalului pltit din fonduri publice, contrar art. 23 alin (2) din Legea nr. 41/1994.
De asemenea, se menine aspectul corelativ conform cruia, potrivit art. 23 alin.(3) din lege, ceilali membri ai Consiliului de
Administraie al SRTv au primit lunar o indemnizaie reprezentând 25% din salariul brut lunar al directorului general al entitii,
la un nivel cu mult mai mare decât cel aferent funciei de ministru.
Toate acestea au fost determinate de neclaritile în ceea ce privete statutul juridic al SRTv, necorelarea unor prevederi din
Legea nr. 41/1994 sau ale acesteia cu cele ale altor legi cu inciden asupra entitii i perpetuarea neclarificrii multor aspecte
din activitatea de management a entitii.
Aceste aspecte legate de salarizarea preedintelui–director general au fost consemnate i cu ocazia controalelor efectuate de
ctre Curtea de Conturi a României în anii precedeni, îns, pân în prezent, nu au fost remediate neclaritile prevederilor
legale în vigoare, fapt ce conduce la pstrarea ambiguitii asupra drepturilor cuvenite Preedintelui-Director General i,
implicit, asupra indemnizaiilor membrilor Consiliului de Administraie al SRTv.
~ Analiza modului de realizare a plilor aferente achiziiilor de licene de film i transmisii sportive, precum i rene-
gocierea contractelor existente, în vederea obinerii de ealonri la plata datoriilor sau pentru alte faciliti
B Referitor la licenele de filme/programe
Msura referitoare la activitatea de selecie i achiziie programe, respectiv „renegocierea unor contracte cu distribuitorii de
filme, inclusiv obinerea unor redifuzri gratuite în aceeai valabilitate a licenei”, prevzut în Programul de redresare, a avut
drept efect ealonarea la plat a urmtoarelor sume: 1.771 mii euro, 1.637 mii dolari i 739 mii lei. În pofida acestor acorduri
încheiate, SRTv nu a reuit plata sumelor reealonate la scadenele asumate.
Urmare intrrii în vigoare a Programului de redresare economic, Serviciul Selecie Film i Serviciul Achiziii Programe, Licene,
Film (SAPLF) a realizat renegocierea unor contracte în vederea obinerii de clauze mai favorabile SRTv, eforturi care au condus
la obinerea unei economii cuantificabile în valoare de 26 mii dolari, 188 mii euro i respectiv de 100 mii lei, la care s-au
adugat i alte faciliti cum ar fi: prelungirea perioadei de licen i dreptul de difuzare în mediul on-line pe platformele oficiale
ale TVR - fr costuri suplimentare, obinerea unor costuri de licen/film diminuate la aproape jumtate fa de anii precedeni,
extinderea perioadei de licen pe mai muli ani i înlocuirea unor programe destinate iniial TVR Cultural, în condiiile în care
valoarea contractului nu s-a modificat, iar termenele de plat au fost reealonate.
Dei aceste rezultate obinute reprezint un aspect pozitiv, totui, suma economisit nu cumuleaz o valoare semnificativ
inând cont de dimensiunea datoriilor entitii i de fondurile alocate în continuare achiziiilor de licene. Trebuie menionat i
faptul c, dei în anul 2013 au fost achitate din creditele bancare contractate, datorii fa de furnizorii de licene film, în valoare
de aproximativ 25.000 mii lei, în acelai an au fost încheiate noi contracte de achiziii licene film în valoare de aproximativ
20.000 mii lei, sarcina de plat a SRTv pstrându-se la acelai nivel.
În consecin, atâta vreme cât pe lâng msura „renegocierea unor contracte cu distribuitorii de filme, inclusiv obinerea unor
redifuzri gratuite în aceeai valabilitate a licenei” nu a fost urmrit în paralel i atingerea obiectivelor din programul de
redresare referitoare la adaptarea tuturor resurselor materiale la constrângerile majore ale momentului i, respectiv, încadrarea
angajrii de cheltuieli în cuantumul veniturilor constante, aciunile întreprinse în domeniul seleciei i achiziiei de filme, urmare
adoptrii Programului de redresare nu au fost de natur s contribuie la redresarea economic a SRTv.
¤ Referitor la transmisiunile sportive
Programul de redresare economic adoptat de SRTv nu a cuprins nici o meniune special în legtur cu achiziiile de licene
de sport, iar deficienele semnalate de Curtea de Conturi în anul 2012, în cadrul aciunii de audit al performanei, nu au fost
remediate pân la data misiunii de audit al performanei efectuate în anul 2014.


În perioada 2012-2013, pentru licenele transmisiunilor sportive, contractate anterior anului 2012, au fost efectuate pli în valoare
total de 122.055 mii lei, cea mai mare parte a plilor externe în euro (96%) sunt ctre EBU i UEFA, adic 108.140 mii lei.
Un aspect important este acela c o parte a acestor datorii, respectiv suma total de 29.591 mii lei, a fost pltit furnizorilor de licene
pentru transmisiunile sportive din fonduri provenite din cele 2 împrumuturi pe termen lung contractate de SRTv în anul 2013 de la
Banca Comercial Român i Raiffeisen Bank, prin aceasta realizându-se, practic, doar o translatare a datoriilor SRTv fa de aceti
furnizori, în obligaii de rambursare a împrumuturilor (inclusiv a dobânzilor aferente) fa de respectivele instituii bancare.
La finele anului 2013, datoriile de plat ale SRTv ctre furnizorii de licene pentru transmisiuni sportive (doar sumele facturate
de furnizori, fr a include i angajamentele asumate prin contracte pentru competiiile din urmtorii ani) erau în sum total de
49.891 mii lei. Dintre acestea, exist acorduri de ealonare a plii în anii urmtori doar pentru suma total de 20.373 mii lei, iar
pentru datorii în sum de 10.234 mii lei a fost depit deja termenul de scaden i nici nu s-a reuit ealonarea la plat.
Au fost luate, totui, msuri care au vizat reducerea cheltuielilor i adaptarea activitii la situaia constrângerilor bugetare prin
care trece SRTv, dup cum urmeaz:
- nu s-a mai contractat transmiterea pentru un numr de competiii sportive (CE+CM Atletism, CM+CE Nataie, CM
Handbal, Turneul celor ase naiuni la rugby), care erau, în mod tradiional, reflectate la SRTv;
- toate cele 400 ore de transmisiuni sportive de la JO de la Soci 2014 s-au realizat de la Bucureti;
- s-a reuit anularea unor datorii i penaliti ale unor contracte cu parteneri externi;
- pentru preliminariile CE fotbal 2016 i CM fotbal 2018 s-a obinut o reducere de 400 mii euro.
~ Analiza modului de stabilire a costurilor de producie pentru programele tv i efectuarea cheltuielilor de aceast natur
Programul de redresare conine msuri menite a avea un impact direct sau colateral asupra reducerii costurilor de producie,
dintre care se pot meniona: suspendarea emisiei posturilor TVR Cultural i TVR Info, stabilirea grilelor-cadru pentru perioada
2012-2013, precum i o serie de direcii de aciune pentru ghidarea activitii editoriale. Acestea au fost puse în aplicare total
sau parial. De asemenea, Programul a propus i o serie de msuri care nu au fost implementate, spre exemplu realizarea
centrelor de cost i a celor de profit.
Analiza costurilor pe feluri de programe relev evoluii diferite în cazul principalelor posturi ale SRTv. În situaia TVR1, costurile
totale ale produciei de emisiuni i cele aferente emisiunilor de jurnale i dezbateri au crescut în 2013 fa de 2012. Costurile
aferente achiziiilor de filme i competiiilor sportive au sczut, în timp ce pentru TVR2, costurile tuturor celor patru categorii de
programe au crescut.
În urma analizei unui eantion de 24 de emisiuni, difuzate pe TVR1 i TVR2 în anii 2012 i 2013, prin intermediul binomului „costuri de
producie-audiene” obinute, s-a concluzionat c atât costurile, cât i audienele acestora au avut evoluii diferite de la un an la altul.
Un alt aspect constatat este faptul c, în anii auditai, SRTv nu a mai reuit ca formatele sale puternice s se impun (s fie
difuzate pe perioade mai îndelungate, s devin branduri i s se impun în contiina publicului). Spre exemplu, în a doua
parte a anului 2013, au fost difuzate doar 12 ediii ale emisiunilor „Preuiete viaa” i „Duminica în familie”, dup care acestea
au fost eliminate din gril din cauza performanelor reduse, în condiiile în care, conform contractelor încheiate cu coproductorii
acestora, ele trebuiau realizate i difuzate i în prima jumtate a anului 2014.
~ Analiza cheltuielilor cu contribuiile ctre organisme de gestiune colectiv a drepturilor de autor i contribuia la
fondul cinematografic
În Programul de redresare, singurele referiri directe la relaia SRTv cu organismele de gestiune i cu Centrul Naional al
Cinematografiei (CNC) sunt de natur legislativ, astfel:
- cu privire la organismele de gestiune, a fost propus modificarea legii de organizare i funcionare a televiziunii, prin
adugarea unui alineat care s prevad excluderea alocaiilor bugetare din veniturile care constituie baza de calcul pentru
stabilirea remuneraiilor ctre acestea;
- referitor la CNC, Programul de redresare se rezum la a meniona c este necesar modificarea OG nr. 39/2005, prin care este
stabilit obligaia SRTv de a contribui la fondul cinematografic, îns nu precizeaz ce form ar trebui s ia aceast modificare
(abrogare a alineatelor respective, modificare, completare etc.) i nu propune, concret, un text de lege în acest sens.
Pân la data misiunii de audit al performanei niciuna dintre cele dou propuneri de modificare a legislaiei nu s-a concretizat.
Alt msur dispus prin Program, care poate fi asimilat i organismelor de gestiune i CNC, este aceea a renegocierii con-
tractelor comerciale. SRTv a acionat în spiritul Programului de redresare, reuind ealonarea la plat a unei pri din obligaiile
datorate principalelor organisme de gestiune din anii anteriori.
Considerând ratele scadente în perioada ianuarie 2012-martie 2014, în sum total de 6.337 mii lei, conform graficelor de
ealonare convenite, se constat c aproape toate au fost achitate, dar majoritatea plilor au fost acoperite din fonduri prove-
nite din împrumuturi bancare. Acest fapt a permis stingerea unor datorii istorice i evitarea unor penaliti care decurgeau din
acestea, dar a generat noi costuri asociate împrumuturilor bancare (dobânzi, comisioane etc.).
Din cauza nivelului ridicat al datoriilor provenind din trecut, corelat cu cele care s-au acumulat în exerciiile financiare analizate,
obligaiile totale ale SRTv ctre organismele de gestiune colectiv a drepturilor de autor, la sfâritul anului 2013, erau în sum
total de 25.079 mii lei, acestea fiind cu 861 mii lei mai mari decât cele de la începutul anului 2012.
Pagina214


~ Analiza influenelor pe care le-au generat msurile aprobate prin Programul de redresare economic asupra evo-
luiei audienelor
Programul de redresare nu conine o analiz a audienelor înregistrate de posturile SRTv la momentul întocmirii acestuia, a
evoluiilor acestora în ultimii ani i a factorilor care au determinat aceste evoluii. Nici prin intermediul Programului i nici ulterior,
prin alte rapoarte/documente interne, nu au fost stabilite inte privind audienele pentru perioadele viitoare i msuri concrete
care s impulsioneze atingerea acestora.
Datele referitoare la evoluia audienelor reflect o tendin de scdere, atât a ratingului (procentual i absolut), cât i a share-
ului posturilor TVR1 i TVR2, în cadrul perioadei auditate, pentru toate targeturile (Naional, Urban, Urban18+) i intervalele (all
day; prime time) analizate. În câteva situaii izolate acestea au rmas constante.
Raportat la celelalte posturi de televiziune, poziia TVR1 a rmas constant în cei doi ani, iar cea a TVR2 a avut o uoar
îmbuntire. Conform clasamentelor întocmite pe baza ratingului anual, TVR1 s-a meninut pe locul cinci atât în 2012, cât i în
2013. În schimb, în 2013, fa de 2012, TVR2 a urcat de pe locul 15 pe locul 14, poziie pe care o mai ocupase în anul 2011.
Nu au existat modificri semnificative în demografia telespectatorilor SRTv. Publicul su este, în majoritate, unul îmbtrânit;
tinerii sunt atrai de produciile de divertisment grandioase difuzate de televiziunile comerciale, care au reuit s-i fidelizeze,
acestea presupunând îns costuri uriae pe care, în prezent, constrângerile financiare ale SRTv nu le permit.
~ Analiza fondului arhivistic al SRTv
Materialele proprii de arhiv ale SRTv reprezint un bun de o valoare inestimabil. Pe de o parte, acestea dau mai mult
consisten programelor, cu imagini „de epoc”, atunci când necesitile de redactare o cer, iar pe de alt parte, prin
reprogramarea, în spaii special rezervate în grila posturilor, a unor emisiuni de arhiv, se realizeaz importante economii în
bugetul de producie al societii.
Digitalizarea peliculelor i a imaginilor unice deinute de televiziunea public, în scopul conservrii i valorificrii lor, este una dintre
condiiile pentru transformarea arhivei într-un centru de profit. Totui, în prezent, din întregul fond arhivistic audiovizual s-a
digitalizat numai 5%, prioritate având acei supori de stocare i coninutul audiovizual într-un stadiu de degradare accentuat.
Dei SRTv nu a dispus de fonduri suficiente pentru conservarea, prezervarea i digitalizarea integral a fondului su arhivistic
audiovizual, prin grija personalului care asigur gestionarea depozitelor i conservarea (personal insuficient ca urmare a
pensionrii i a faptului c aceste meserii sunt pe cale de dispariie), s-au întreprins, totui, eforturi pentru garantarea integritii
patrimoniului arhivistic audiovizual.
În baza Strategiei în privina fondului arhivistic al SRTv din cadrul Programului de redresare, au fost efectuate demersuri de
constituire a Fonotecii digitale a SRTv (realizat în proporie de 76%), a Arhivei foto digitale (realizat integral), a unui fond
video în care jurnalitii SRTv pot depune materialele brute (interviuri, filmri ale unor anumite evenimente naionale i interna-
ionale etc.) care au potenial arhivistic sau de reutilizare în vederea stocrii în format digital.
Recomandri
9 reexaminarea Programului de redresare economic, având în vedere c obiectivele cuprinse în acesta sunt stabilite într-o form
foarte general, nu au ataate termene concrete pentru realizare i nici persoane sau structuri responsabile. De asemenea, se
recomand a fi analizate msuri suplimentare de redresare economico-financiar a SRTv, în condiiile în care situaia actual
este mai grav decât cea existent în anul 2012, anterior aprobrii i aplicrii Programului de redresare;
9 respectarea cu strictee a termenelor de plat a sumelor prevzute în Decizia de ealonare emis de ANAF, având în vedere c
un nou caz de neplat la termen va atrage pierderea definitiv a acestei faciliti obinut în mod extraordinar de SRTv;
9 luarea tuturor msurilor necesare în vederea clarificrii situaiei sumei de 33.778 mii lei, reprezentând penaliti calculate
ca urmare a pierderii ealonrii;
9 efectuarea tuturor demersurilor de ctre conducerea SRTv în vederea actualizrii prevederilor HG nr. 978/2003 privind
taxa pentru serviciul public de televiziune, în conformitate cu realitile economico-sociale prezente, precum i punerii de
acord cu legea cadru concomitent cu eficientizarea activitii de colectare a taxei tv prin eforturile proprii ale SRTv, prin
identificarea persoanelor juridice care au aceast obligaie de plat i atragerea acestora în sistemul de colectare, precum
i prin creterea gradului de recuperare a creanelor restante;
9 în contextul în care s-a decis ca vânzarea spaiului publicitar al SRTv s se realizeze cu eforturi proprii, este necesar asigurarea
resurselor umane i materiale care s conduc la eficientizarea acestei activiti i la creterea veniturilor realizate;
9 elaborarea unei proceduri scrise care s reglementeze activitatea de angajare a colaboratorilor pltii cu drepturi de
proprietate intelectual, stabilirea necesitii contractrii acestora constituind unul din obiective; se va urmri reducerea
cheltuielilor de aceast natur, urmând ca aceasta s se realizeze numai în cazurile în care prestaiile respective nu se
suprapun cu atribuiile de serviciu ale angajailor SRTv;
9 efectuarea demersurilor necesare în vederea clarificrii cadrului legal privind salarizarea Directorului General al SRTv,
precum i a membrilor Consiliului de Administraie;
9 adoptarea, de ctre SRTv, a unei politici de adaptare la constrângerile financiare în care se afl instituia, prin armonizarea
grilei/programelor la stocul existent/aflat în derulare, încadrarea în bugetul de venituri i cheltuieli;


9 conlucrarea permanent a serviciilor/departamentelor implicate în activitatea de selecie i achiziie filme, în vederea
elaborrii unei strategii de achiziii filme/programe pe termen lung;
9 aprobarea „Procedurii de selecie i achiziie programe tv”, prin care s se prevad inclusiv obligativitatea unei analize a
audienelor i a veniturilor din publicitate obinute i prognozate la momentul lurii deciziei achiziiei;
9 întocmirea unei strategii multianuale de achiziii de programe reprezentând evenimente sportive interne sau internaionale, cu
evaluarea oportunitii, estimarea costurilor, a audienelor, a veniturilor din publicitate posibil a fi obinute;
9 analizarea oportunitii meninerii în grila de programe a unor emisiuni care, dei au generat cheltuieli semnificative, din
punctul de vedere al audienei sunt neperformante;
9 efectuarea unor analize regulate ale interesului public, în special în cazul programelor considerate semnificative i a celor
noi, ca baz pentru deciziile corespunztoare de modificare a grilelor;
9 identificarea unor ci pentru îmbuntirea poziiei posturilor SRTv pe piaa de televiziune, prin creterea audienelor acestora;
9 respectarea clauzelor asumate prin contractele de ealonare a plilor, concomitent cu efectuarea de pli pentru obligaiile
curente, evitându-se acumularea de penaliti;
9 identificarea resurselor financiare necesare digitalizrii întregului fond arhivistic al TVR, în scopul conservrii i valorificrii
acestuia. Prin aceasta, coninutul patrimoniului arhivistic al SRTv ar putea fi transformat într-un centru de profit important
în cadrul societii.
2.4 Eficiena i eficacitatea alocrii i utilizrii fondurilor primite de la bugetul de stat

pentru facilitarea accesului la finanare a agenilor economici i pentru susinerea
mediului de afaceri românesc
Scopul auditului
Aciunea de audit al performanei, efectuat în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curii de Conturi, elaborate pe
baza standardelor internaionale de audit INTOSAI, a avut în vedere evaluarea performanelor obinute în alocarea i utilizarea
fondurilor publice, pe segmentul de acordare a finanrilor i a garaniilor aferente acestora, destinate agenilor economici i
susinerii mediului de afaceri românesc, ca urmare a politicilor, programelor, organizrii i managementului.
Aciunea s-a desfurat concomitent la SC CEC BANK SA, Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderile Mici i Mijlocii IFN SA i SC EXIMBANK SA.
SC CEC BANK SA este cea mai veche instituie bancar din România i unul dintre cele mai cunoscute branduri româneti, cu
o vechime de peste 150 de ani, devenit astzi o banc comercial universal, care se adreseaz, prin produse specifice,
populaiei i companiilor, atât din mediul urban, cât i din cel rural i care are ca scop oferirea unor produse i servicii diverse,
urmrind cu precdere finanarea IMM-urilor, agriculturii, administraiilor publice locale, precum i a acelor proiecte care, prin
natura lor, contribuie la dezvoltarea economic, crearea i meninerea locurilor de munc.
Banca deruleaz programe cu fonduri de la bugetul de stat destinate finanrii IMM-urilor. Astfel, în cadrul Programului Mihail
Koglniceanu (programul auditat), beneficiarul finanat de ctre banc primete o subvenie de la stat, prin intermediul Ageniei
pentru Implementarea Proiectelor i Programelor pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii (AIPPIMM), de maxim 70% din dobânda
calculat i poate primi garanii acordate de stat, prin FNGCIMM, ce pot acoperi maxim 80% din valoarea creditului.
Grafic, evoluia creditelor acordate în cadrul acestui program, se prezint astfel:
P a g i n a 216


Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici i Mijlocii IFN SA (FNGCIMM) a fost înfiinat în
decembrie 2001 i funcioneaz ca societate comercial pe aciuni, având ca unic acionar statul român, reprezentat iniial prin
Ministerul Economiei, iar începând cu anul 2013, prin Ministerul Finanelor Publice.
FNGCIMM este o instituie financiar nebancar, care are ca obiect principal de activitate garantarea, în mod direct, expres,
irevocabil i necondiionat, a obligaiilor de rambursare a finanrilor acordate de ctre instituiile de credit, beneficiarilor eligibili,
în limita unui plafon de garantare. Garania statului se emite la solicitarea bncilor în calitate de instituii finanatoare, pe baza
analizei proprii a FNGCIMM i a documentelor prezentate de ctre finanator, care atest eligibilitatea beneficiarului i
posibilitatea acestuia de a-i achita obligaiile de plat. FNGCIMM colaboreaz cu instituiile financiare în baza unor convenii
de lucru, în care sunt prevzute obligaiile prilor semnatare, valoarea i modul de plat al comisionului de garantare, precum
i calculul i modalitatea de plat a garaniei acordate.
FNGCIMM deruleaz programe având drept scop îmbuntirea mediului de afaceri, prin creterea accesibilitii IMM-urilor la
sursele de pe piaa financiar-bancar, respectiv prin acordarea acestora de garanii atât din surse administrate „în numele i
contul statului”, cât i din surse aflate în administrarea sa.
Grafic, evoluia garaniilor acordate în cadrul Programului Mihail Koglniceanu (program auditat), derulat de ctre FNGCIMM
din surse administrate „în numele i contul statului” (sub form de plafon), se prezint astfel:
Evoluia garaniilor acordate prin Programul

Mihail Koglniceanu, din surse administrate
în numele i contul statului
1,200,000
1,000,000 Total
Total
plafon
plafon
800,000 disponibil
disponibil
600,000
Garanii
Garanii
400,000 acordate
acordate
200,000
0
2011 2012 2013
Grafic, evoluia garaniilor acordate din surse aflate în administrarea FNGCIMM (fonduri primite de la Ministerul Agriculturii i
Dezvoltrii Rurale), în perioada 2011-2013, se prezint astfel:
Evoluia garaniilor acordate din surse

aflate în administrarea FNGCIMM
2,500,000
Total fonduri
2,000,000 disponibile
1,500,000
Garanii
acordate
1,000,000
500,000
0
2011 2012 2013


SC EximBank SA este o banc ce are ca obiect de activitate asigurarea creditelor pentru operaiuni de export sau import,
asigurarea investiiilor din i în strintate, precum i alte operaiuni bancare specifice.
SC EximBank SA este o societate comercial pe aciuni, al crei acionar majoritar este statul român, reprezentat iniial prin
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), iar începând cu data de 11.11.2011, prin Ministerul Finanelor Publice
(MFP), care îi desfoar activitatea în numele i în contul statului, precum i în nume i în cont propriu, realizând pentru
persoanele juridice legal constituite, rezidente sau nerezidente, activiti specifice de finanare, cofinanare, refinanare, asigu-
rare, reasigurare, garantare, destinate s asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea utilitilor de interes public, dezvoltarea
regional, susinerea activitii de cercetare-dezvoltare, protecia mediului înconjurtor, ocuparea i formarea personalului,
susinerea i dezvoltarea întreprinderilor mici i mijlocii, precum i susinerea tranzaciilor internaionale în concordan cu
politica Guvernului României.
Normele care reglementeaz activitile desfurate în numele i în contul statului sunt aprobate de Comitetul Interministerial
de Finanri, Garanii i Asigurri (CIFGA), organism fr personalitate juridic, ce funcioneaz pe lâng Ministerul Finanelor
Publice cu scopul de a examina i aproba operaiunile de finanare, garantare i asigurare ce se efectueaz de ctre SC
EximBank SA, în numele i în contul statului.
Activitatea de garantare în numele i contul statului (activitatea auditat) se deruleaz în baza reglementrilor interne ale bncii,
aprobate de CIFGA. Prin acestea se instituie o schem de garantare în baza creia EximBank garanteaz creditele acordate
persoanelor juridice de drept privat i public.
Grafic, evoluia garaniilor acordate din surse administrate în numele i contul statului se prezint astfel:
Eficiena i eficacitatea alocrii i utilizrii fondurilor primite de la bugetul de stat, pentru facilitarea accesului la finanare a
agenilor economici i pentru susinerea mediului de afaceri românesc.
Obiective specifice
~ Eficiena utilizrii resurselor, respectiv maximizarea rezultatelor activitii în relaia cu resursele utilizate; verificarea modului
de aciune al entitii în vederea diminurii riscurilor i remedierea deficienelor identificate;
~ Eficacitatea cu care au fost îndeplinite obiectivele, respectiv gradul de îndeplinire a obiectivelor programate, compararea
impactului efectiv al activitii entitilor cu cel proiectat.
La SC CEC BANK SA
Curtea de Conturi a constat unele deficiene care pot afecta eficiena utilizrii resurselor. Dintre acestea menionm:
existena unei necorelaii între prevederile OUG nr. 60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Koglniceanu pentru
întreprinderi mici i mijlocii i cele ale Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 60/2011, aprobate prin HG nr. 682/2011,
privind activitile considerate neeligibile. Ca urmare, au fost acceptai în Programul Mihail Koglniceanu beneficiari crora li s-a
pltit contravaloarea subveniei de dobând, precum i garania emis de stat pentru activiti neeligibile.
Un exemplu, în acest sens, este o firm care, dei avea ca activitate principal „Comer cu amnuntul în magazinele nespecializate,
cu vânzare predominant de produse alimentare, buturi i tutun”, respectiv codul CAEN 4711, a beneficiat de acceptarea în Program
din partea Ageniei pentru Implementarea Proiectelor i Programelor pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii (AIPPIMM), pentru subvenia
de dobând, i de ctre FNGCIMM, pentru garania acordat în numele i contul statului, dei comercializarea de tutun i/sau alcool
sunt considerate neeligibile conform legislaiei de reglementare. În acest fel, 53,31% din suma total a creditului acordat de banc a
fost utilizat de ctre client pentru plata unor facturi pentru achiziionarea de alcool i tutun, beneficiind de dobând subvenionat de 7
mii lei i de garanie acordat de ctre de stat de 100 mii lei. Cauza producerii acestei abateri o constituie confuzia care a fost
transmis prin Normele de aplicare a OUG nr. 60/2011, comparativ cu actul de baz, respectiv OUG nr. 60/2011.
P a g i n a 218


virarea, de ctre AIPPIMM (în contul deschis la SC CEC BANK SA), a sumelor reprezentând subvenia de dobând
aferent creditelor contractate de IMM-uri, într-o singur tran, o dat la 6 luni i nu lunar, aa cum prevede Convenia
încheiat între acestea;
în derularea Programului START, destinat IMM-urilor, s-au constatat disfuncionaliti privind înregistrarea eronat atât în
Contractul de garanie ipotec mobiliar–bun determinat, cât i la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare (AEGRM)
a valorii alocaiei financiare nerambursabile (AFN) primite de beneficiar de la AIPPIMM, situaie observat în cazul a trei
societi comerciale pentru care banca a înscris, în mod eronat, valoarea creditului acordat i nu valoarea AFN
(reprezentând finanarea acordat de AIPPIMM), contrar prevederilor Procedurii interne privind acordarea de credite în
baza Conveniei de colaborare încheiat de Banc cu Ministerul Economiei. Valoarea abaterii menionate, în cazul
contractelor de ipotec mobiliar încheiate cu cele trei societi, este de 199 mii lei, din care, pentru suma de 50 mii lei s-a
efectuat corecia în timpul aciunii de audit;
deficiene au existat i în derularea Programului SRL_D unde s-a constatat c, în cazul unui contract de ipotec bun-
determinat, suma aferent ipotecii mobiliare, constituite în favoarea AIPPIMM, a fost înscris, de ctre Banc, atât în
contract, cât i la AEGRM, la nivelul sumei împrumutate de 298 mii lei i nu la nivelul contravalorii alocaiei financiare
nerambursabile, în valoare de 42 mii lei, fiind astfel înclcate prevederile Procedurii interne privind acordarea de credite în
baza Conveniei de colaborare încheiat de Banc cu Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri i Turism. Defi-
ciena a fost remediat în timpul auditului, banca încheind cu beneficiarul un act adiional la Contractul de ipotec mobi-
liar, prin care s-a modificat valoarea acesteia.
Recomandri
9 informarea Departamentului pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediu de Afaceri i Turism (DIMMMAT), fost AIPPIMM,
în vederea:
- iniierii msurilor necesare corelrii prevederilor HG nr.682/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
OUG nr. 60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Koglniceanu pentru întreprinderi mici i mijlocii, cu cele ale OUG
nr. 60/2011;
- punerii de acord a prevederilor Conveniei de colaborare încheiat între banc i AIPPIMM, referitoare la modul de virare a
sumelor reprezentând subvenia de dobând aferent creditelor contractate de ctre IMM-uri, cu cele ale OUG nr. 60/2011;
- analizrii i reglementrii condiiilor i termenelor de virare a contravalorii AFN-ului returnat/neutilizat de ctre
beneficiarii Programelor, în conturile DIMMMAT deschise la Trezoreria Statului.
9 asigurarea respectrii normelor interne ale bncii privind încheierea contractelor de garanie mobiliar – bun determinat
i înregistrarea la AEGRM a valorii corecte a acestora, identificarea eventualelor cazuri de natura celor prezentate i,
dup caz, dispunerea msurilor în consecin în vederea reglementrii situaiei.
La Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici i Mijlocii IFN SA
FNGCIMM nu a armonizat prevederile Conveniei de lucru referitoare la garaniile ce se acord din surse în administrare, înche-
iat între acesta i SC CEC BANK SA, cu cele ale Comunicrii Comisiei Europene cu privire la aplicarea articolelor nr. 87 i nr.
88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub form de garanii, în ceea ce privete aplicarea principiului împririi riscului.
FNGCIMM, în calitatea sa de mandatar al statului, respectiv gestionar al fondurilor statului, are obligaia implementrii acestui
principiu în relaia cu finanatorii.
nu s-a respectat întotdeauna principiul împririi riscului între FNGCIMM i SC CEC BANK SA în cazul distribuirii sumelor
recuperate prin executarea garaniei colaterale, existând situaii în care riscul de neplat a fost suportat doar de garant, respectiv
FNGCIMM. Astfel, în cazul unui contract de împrumut având ca obiect acordarea unei faciliti de linie de credit pentru
finanarea activitii curente, încheiat între SC CEC Bank SA (finanator) i o societate comercial (beneficiarul garaniei),
garantat de FNGCIMM, în proporie de 80%, garaniile au fost completate cu ipoteca real mobiliar asupra unui cont de depozit
în sum de 14 mii lei (cash colateral), deschis de ctre beneficiar la SC CEC Bank SA. Ulterior, ca urmare a nerestituirii
creditului de ctre beneficiarul acestuia ctre banc, FNGCIMM a primit de la banca finanatoare Cererea de plat, prin
care i se solicita plata garaniei în valoare de 14 mii lei, reprezentând diferena dintre valoarea liniei de credit restant, în
sum de 28 mii lei, i valoarea garaniei colaterale (cash colateral), în sum de 14 mii lei.
FNGCIMM a aprobat i Ministerul Finanelor Publice (MFP) a efectuat plata garaniei solicitate, aceast sum acoperind în
totalitate pierderea bncii, riscul de neplat fiind suportat în întregime de ctre garant (FNGCIMM, mandatat de ctre MFP), în
condiiile nerespectrii principiului împririi riscului între FNGCIMM i SC CEC BANK SA, aa cum se prevede în Convenia de
lucru i în Contractul de garantare.
În timpul auditului banca a luat msura restituirii Ministerului Finanelor Publice a sumei încasate în plus.
De menionat c aspectul mai sus prezentat s-a constatat i în cazul altor decizii privind aprobarea cererilor de plat a unor
garanii emise în numele statului, valoarea estimat a sumei pltite necuvenit de ctre MFP, la solicitarea FNGCIMM, fiind de
101 mii lei, sum ce ar fi trebuit s fie suportat de ctre finanatori (bnci comerciale).
FNGCIMM, în calitate de garant, nu a reacionat la situaia în care finanatorul a acceptat schimbarea structurii garaniilor
de ctre beneficiarul creditului, fr a obine acordul prealabil al FNGCIMM, în cazul unei finanri acordate prin
Programul Operaional pentru Pescuit (POP).


FNGCIMM nu a evideniat distinct, în contabilitate, operaiunile privind sursele în administrare, primite de la Ministerul
Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR), derulate prin conturile curente ale instituiei, fiind înclcate astfel prevederile
Contractului de servicii încheiat cu MADR.
FNGCIMM a virat cu întârziere ctre MADR contravaloarea sumelor încasate, rezultate din distribuirea de ctre finanator
a sumelor recuperate din executarea garaniilor, în condiiile în care aceste creane au regim de crean bugetar i sunt
venituri ale bugetului de stat.
Recomandri
9 armonizarea prevederilor Conveniilor de lucru, încheiate între FNGCIMM i finanatori, cu cele ale Comunicrii Comisiei
Europene cu privire la aplicarea articolelor nr. 87 i nr. 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub form de garanii,
referitoare la aplicarea principiului împririi riscului între garant i finanatori;
9 analiza modului de aplicare a principiului împririi riscului între FNGCIMM i finanatori, prin prisma respectrii preve-
derilor Conveniilor de lucru încheiate, identificarea eventualelor cazuri similare celor prezentate i, dup caz, dispunerea
msurilor legale de recuperare a drepturilor ce se cuvin bugetului de stat;
9 analiza situaiei create prin acceptarea de ctre finanator a schimbrii structurii garaniilor de ctre beneficiarul creditului,
fr a solicita acordul prealabil al FNGCIMM, i dispunerea msurilor legale ce se impun;
9 evidenierea distinct în contabilitate a operaiunilor privind sursele în administrare derulate prin conturile curente ale
FNGCIMM;
9 analiza situaiei referitoare la virarea cu întârziere ctre MADR a contravalorii sumelor încasate de ctre FNGCIMM,
rezultate din recuperarea unor garanii executate, în vederea identificrii eventualelor cazuri de natura celui prezentat i
dispunerea msurilor în consecin; calcularea i virarea ctre MADR a dobânzii datorate pentru perioada cât sumele s-au
aflat, în mod necuvenit, la dispoziia FNGCIMM.
La SC EXIMBANK SA
În activitatea derulat de SC EXIMBANK SA, în cadrul atribuiilor sale de garantare, s-au constatat unele deficiene, astfel:
executorul fiscal al bncii a întocmit actele de executare a unei firme debitoare, fr a fi efectuat evaluarea bunurilor
aduse în garanie de ctre aceasta. Astfel, în baza Hotrârii CIFGA, SC EximBank SA a acordat, în numele i contul
statului, o garanie în valoare de 5.600 mii euro, reprezentând 80% din valoarea creditului în valoare de 7.000 mii euro,
acordat de ctre EximBank, în nume i cont propriu, unei societi comerciale beneficiare. Ca urmare a neplii datoriilor
scadente de ctre beneficiar, Banca a decis declararea creditului scadent i exigibil i a trecut la executarea garaniei
acordate în numele i contul statului, în sum de 5.478 mii euro, precum i la învestirea Corpului executorilor fiscali pentru
începerea executrii silite a societii i a garantului avalist.
Din verificarea derulrii procedurii de executare silit a debitoarei s-a constatat c SC EximBank SA nu a întocmit un raport de
evaluare care s ateste valoarea de pia a bunurilor aduse în garanie de ctre firma debitoare, anunul de vânzare a acestora
fiind fcut la nivelul valorii înscrise în contractul de credit. Aspectul contravine prevederilor Normei interne privind recuperarea
creanelor administrate de SC Eximbank SA în numele i în contul statului, aprobat prin hotrâre a Consiliului de Administraie
i prin Hotrâre a CIGFA.
De precizat c, în perioada întocmirii i publicrii de ctre SC EximBank SA a anunurilor de vânzare a bunurilor achiziionate din
credit de ctre firma debitoare, societatea i-a declarat insolvena, situaie în care operaiunea de executare silit a fost sistat.
banca nu a finalizat msurile de executare silit, prin scoaterea la vânzare a bunurilor asupra crora au fost instituite se-
chestre i nu a luat msuri de deschidere a procedurii de reorganizare judiciar sau faliment, pentru recuperarea debitelor
datorate de un beneficiar de credit;
SC EximBank SA a acordat unei societi comerciale, în cursul anului 2008, o garanie emis în numele i contul statului, în
valoare de 7.100 mii lei, reprezentând 39,44% din valoarea creditului în sum de 18.000 mii lei, acordat de SC EximBank SA în
nume i cont propriu. Ca urmare a neplii ratelor scadente, printr-o hotrâre a Comitetului de Direcie, din anul 2011, s-a
aprobat executarea garaniei emis de ctre SC EximBank SA în numele i contul statului, declararea creditului scadent i
exigibil, precum i trecerea la executarea silit a debitorului i a garantului avalist, pentru recuperarea pe cale silit a creanelor
bncii. În aceast aciune banca nu a procedat la valorificarea bunurilor sechestrate i nu a solicitat deschiderea procedurii de
reorganizare judiciar a debitorului, aceast solicitare fiind formulat în timpul aciunii de audit, în anul 2014, prin înaintarea ctre
Tribunalul Bucureti a cererii privind deschiderea procedurii insolvenei împotriva societii respective.
ca i la celelalte instituii auditate, i la nivelul SC EXIMBANK SA a existat o lips de armonizare a prevederilor normei
interne a SC EximBank SA cu cele ale Comunicrii Comisiei Europene, cu privire la aplicarea art. 87 i art. 88 din Tratatul
CE privind ajutoarele de stat sub form de garanii, în ceea ce privete aplicarea principiului împririi riscului, în
activitatea derulat în numele i contul statului, deficien remediat începând cu luna martie 2013.
Recomandri
9 luarea msurilor necesare pentru evaluarea bunurilor aduse în garanie de beneficiarii creditelor, înainte de întocmirea
actelor de executare a debitorilor bncii, în conformitate cu reglementrile interne ale acesteia privind executarea silit;
9 efectuarea tuturor demersurilor legale în vederea recuperrii drepturilor de crean ale statului, rezultate în urma
Pagina220


executrii garaniei emise în numele i contul acestuia;
9 urmrirea actualizrii, în timp util, a normelor interne, cu prevederile legislaiei interne, precum i cu reglementrile
europene aplicabile domeniului bancar din România, pentru evitarea producerii unor disfuncionaliti în desfurarea
activitii bncii.
2.5 Auditul performanei modului de administrare a fondului forestier naional

în perioada 2010-2013
Aciunea de audit s-a desfurat la instituii publice care au responsabiliti în administrarea fondului forestier i anume: Ministerul
Mediului i Schimbrilor Climatice – Departamentul pentru Ape, Pduri i Piscicultur (MMSC-DAPP), Regia Naional a Pdurilor
ROMSILVA (RNP) i direciile silvice judeene (DS), Institutul de Cercetri pentru Amenajri Silvice (ICAS), Administraia Fondului
pentru Mediu (AFM), Garda Naional de Mediu (GNM), inspectorate teritoriale de regim silvic i de vântoare (ITRSV).
Obiectivul general al aciunii l-a constituit evaluarea rezultatelor în domeniul administrrii Fondului forestier naional, precum i
în controlul respectrii regimului silvic, pentru asigurarea gestionrii durabile a acestuia.
Obiectivele specifice au vizat:
~ evaluarea capacitii instituionale a entitilor cu atribuii în administrarea fondului forestier naional;
~ analiza evoluiei structurii fondului forestier naional i a vegetaiei forestiere din afara acestuia, dezvoltarea i extinderea
fondului forestier naional;
~ analiza modului de administrare, amenajare i gestionare în regim silvic a pdurilor;
~ evaluarea modului de exercitare de ctre entitile auditate a atribuiilor privind controlul tierilor ilegale de arbori, circulaiei
materialului lemnos, instalaiilor de debitat i a depozitelor;
~ evaluarea modului de asigurare a integritii fondului forestier naional.
Prin funciile pe care le îndeplinesc, pdurile sunt considerate un bun naional. Dup Conferina Naiunilor Unite de la Rio de
Janeiro din 1992, care a impus conceptul dezvoltrii durabile, pdurile sunt percepute ca un bun al umanitii, statele fiind
invitate s-i asume obligaia adoptrii principiilor gestionrii durabile în beneficiul generaiilor prezente i viitoare.
Auditul a utilizat o abordare atât din perspectiva normativ (abateri de la normele legale), cât i din perspectiva analizei
cauzelor specifice i a consecinelor problemelor analizate. Aceast evaluare complex a stat la baza formulrii de recomandri
pentru rezolvarea problemelor specifice i remedierea unor consecine nefaste ale acestora.
~ Administrarea pdurilor. Tierile ilegale de arbori
Fondul forestier ocup în România o suprafa de cca. 27,33% din teritoriul rii, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care
este de aproximativ 32%. Suprafaa fondului forestier la data de 31.12.1990 era de 6.367.660 ha, din care suprafaa pdurilor
de 6.248.990 ha i alte terenuri în suprafa de 118.670 ha.
Fondul forestier proprietate public a statului administrat de RNP, în suprafa total de 3.227.907 ha la 31.12.2013, reprezentând
49,37% din fondul forestier naional, s-a diminuat, fa de situaia existent la 31.12.1990, cu 3.139.753 ha, în principal datorit punerii
în posesie a fotilor proprietari sau motenitorilor acestora, prin aplicarea prevederilor legilor fondului funciar.
Legile de retrocedare elaborate în trepte, confuze i lipsite de viziune au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc., au prelungit
nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate i au condus la o fragmentare a proprietii forestiere mult
mai mare decât cea existent înainte de naionalizarea pdurilor.
Administrarea pdurilor în condiii de rentabilitate i cu respectarea regimului silvic este dificil în condiiile frâmirii proprie-
tii, fapt ce îngreuneaz dezvoltarea lor într-o manier durabil.
Legislaia silvic s-a dezvoltat defazat în raport cu retrocedrile de terenuri forestiere. Perioade lungi, pdurile retrocedate au rmas
fr administrare, iar atunci când a început s se elaboreze legislaia specific nu a existat o viziune unitar, fapt pentru care s-au
impus abordri orientate spre soluionarea unor probleme de moment. Rezultatul a fost o legislaie lacunar i incoerent, care nici
astzi nu corespunde unor cerine fundamentale ale domeniului silviculturii. Situaiile create (faptul împlinit) au devenit obstacole greu
de trecut în perspectiva unei viitoare restructurri, preul incoerenei i lipsei de determinare a fost pltit de pdure.
Pân în anul 2004, sanciunile pentru nerespectarea regimului silvic în gospodrirea durabil a pdurilor nu au avut eficacitate,
în lipsa unui sistem de control instituional articulat. Nu a existat un sistem sancionatoriu eficient, pe msura delictelor silvice
practicate în mas, iar pdurile aparinând persoanelor fizice nu erau administrate. De asemenea, pân în anul 2000 nu au
existat instituii de control a respectrii regimului silvic i a circulaiei masei lemnoase, iar dup aceast dat, dei au fost
înfiinate astfel de instituii, ele au funcionat în subordinea GNM pân în anul 2005, când au trecut la autoritatea central pentru
silvicultur. Un regulament cât de cât coerent cu privire la circulaia masei lemnoase i la controlul acesteia a fost adoptat abia
în anul 2004. Ulterior, în perioada 2005-2013, dei au existat un cadru legal sancionatoriu i instituii de control, efectele în


combaterea faptelor privind nerespectarea regimului silvic i a circulaiei masei lemnoase nu au fost cele scontate.
Cauzele principale ale tierilor ilegale masive de arbori, pân la finele anului 2004, pot fi considerate:
¾ fragmentarea excesiv a proprietii forestiere;
¾ reglementarea cu întârziere a regimului silvic i a administrrii pdurii;
¾ inexistena regimului sancionatoriu al delictelor silvice în primul deceniu de la începerea retrocedrii terenurilor forestiere;
¾ formarea, abia în anul 2005, a unor structuri teritoriale de control în subordinea autoritii centrale, care rspund de silvicultur.
O încercare de evaluare a fenomenului de tieri ilegale de mas lemnoas pân în anul 2005, poate pleca de la suprafeele
goale care au putut fi depistate de organele de control silvic ale autoritii centrale care rspunde de silvicultur, dar i aici
cifrele variaz, între 22 i 35 mii ha. La aceste suprafee se adaug circa 97 mii ha care au fost brcuite, adic s-a îndeprtat
aproximativ 70% din arbori. Luând în calcul un volum mediu de cca. 220 mc lemn la hectar, rezult c volumul de lemn tiat
ilegal ar fi de 22,6 milioane mc mas lemnoas. Fenomenul tierilor ilegale de mas lemnoas nu s-a oprit nici dup anul 2005,
autoritatea central care rspundea de silvicultur neavând mijloacele necesare pentru a interveni eficace.
Prin controalele efectuate de organele de control silvic, în perioada 2010-2013, s-au constatat tieri/sustrageri ilegale de mas
lemnoas în volum de 1.676.779 mc (925.372 mc în anul 2013). Întrucât estimarea volumului de mas lemnoas tiat ilegal se
rezum la constatrile organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier, volumul de lemn
tiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflect nici pe departe amploarea fenomenului, ci numai ce s-a putut acoperi prin
controale care au fost fcute, în general, la sesizare i mai puin pe tematici programate.
O metod de mascare a tierilor ilegale este cea a recoltrii prin produse accidentale I. Arboretele sunt declarate ca fiind
afectate de factori biotici i abiotici duntori, fr a se întocmi documentaiile aferente sau fr a le supune aprobrilor de
derogare. În anii 2012 i 2013 s-a recoltat un volum de 2.786 mii mc, respectiv 3.648 mii mc accidentale I. Doar pentru 211 mii
mc, respectiv 4,2% din volumul total, au existat aprobri de derogare de la prevederile amenajamentelor silvice.
Administrarea sistemului forestier presupune planificarea, organizarea, coordonarea i controlul funcionrii eficiente a acestuia,
în vederea atingerii obiectivului de gestionare durabil a pdurilor în concordan cu funciile economice, de mediu i sociale pe
care acestea le îndeplinesc. Aceste obligaii nu pot fi îndeplinite dac politicile, strategiile, programele i msurile propuse nu
sunt însuite la nivelul decidenilor politici i nu au susinerea mediului social-economic.
Dup 1990, în politicile din domeniul silviculturii nu a existat coeren i consecven. Autoritatea public central care
rspunde de silvicultur nu a fost reprezentat la nivel politic înalt, fiind plasat la periferia unor ministere. Reorganizrile
extrem de frecvente au generat un perpetuu provizorat, iar schimbrile la nivelul decidenilor politici (minitri, secretari de stat)
au transformat prioritile de moment în „obiective strategice”.
Diversele formule de organizare au euat în organigrame nefuncionale, care nu au integrat într-o structur de autoritate bine
definit atributele de planificare strategic, de reglementare, de management forestier i de control.
Serviciile deconcentrate ale autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur au fost constituite târziu, iar dup constituire au
fost subordonate, în anumite perioade de timp, altor autoriti care nu aveau legtur cu silvicultura. Au fost perioade în care
autoritatea pentru silvicultur avea în sarcin îndeplinirea unor atribuii, dar nu avea aparat teritorial prin care s le pun în practic.
~ Funcionarea Sistemului informaional integrat cu privire la vegetaia forestier i circulaia materialului lemnos
Dup 25 de ani de absen al oricrui inventar al vegetaiei forestiere, România a realizat primul ciclu privind Inventarul
Forestier Naional (IFN) dup standarde internaionale. Dar ciclul nu se poate considera încheiat decât dup valorificarea
rezultatelor i transmiterea lor pe nivele decizionale i ctre opinia public. Realizarea IFN a deschis noi oportuniti de
colaborare cu alte ri, în perspectiv fiind posibil atragerea de surse de finanare extern, în regim de colaborare.
Sistemul de urmrire a masei lemnoase, SUMAL, este un sistem informaional integrat de urmrire a materialelor lemnoase,
asigurat de autoritatea public central care rspunde de silvicultur i pus la dispoziia utilizatorilor. El reprezint un instrument
eficace pentru controlul introducerii în pia a lemnului cu provenien ilegal i constituie baza sistemului due - diligence
prevzut de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.
În momentul de fa, sistemul SUMAL este folosit la nivel local (ocoale silvice i operatori economici), teritorial (ITRSV - uri) i la
nivel central (autoritatea public pentru silvicultur).
Totui, sunt aplicate numai funciile de evaluare a lemnului recoltat, de eviden gestionar a materialelor lemnoase i de
control (parial). Nu sunt valorificate funciile de statistic, dei datele primare sunt stocate în baza de date. Pân acum
beneficiarii, printre care i autoritatea central pentru silvicultur, nu au fost capabili s-i defineasc nevoile. De asemenea, nu
au fost finalizate o serie de servicii client, cum ar fi:
x unificarea calculelor APV i difuzarea utilitarelor derivând din acel calcul;
x interogrile i rapoartele solicitate de control;
x editarea rapoartelor de alert, atunci când sistemul depisteaz anomalii în fluxurile de circulaie a materialului lemnos;
x diferenierea nivelului de acces, în concordan cu structurile instituionale;
x interconectarea cu alte baze de date: Imprimeria Naional (pentru documentele cu regim special), Registrul Comerului, ANAF etc.
Nu s-a reuit finalizarea modulului de avertizri pentru depistarea din timp a tierilor ilegale de mas lemnoas i a introducerii
Pagina222


acesteia pe piaa lemnului. De asemenea, nu s-a elaborat modulul de situaii statistice, care ar fi permis identificarea riscurilor i
a zonelor cu risc ridicat, nu a fost implementat modulul de control al rezultatelor exploatrii, nu s-a întocmit balana de intrri-
ieiri etc., dei sistemul are stocate informaiile brute introduse de ocoalele silvice i agenii economici.
În absena unor instrumente bazate pe tehnologii moderne, fenomenul tierilor ilegale nu poate fi inut sub control. În acest
sens, autoritatea central care rspunde de silvicultur a iniiat demersuri în vederea realizrii unui sistem informaional suport
de asistare a deciziilor de gestionare durabil a ecosistemelor forestiere. Acesta este în faz de proiect i este finanat în cadrul
Programului de Cooperare Elveiano-Român, valoarea total a proiectului fiind de 6,5 milioane CHF, din care finanarea statului
elveian este de 5,5 milioane CHF.
Proiectul vizeaz conceperea i implementarea unui sistem informaional complex, dinamic i interactiv, care va permite
autoritii centrale i serviciilor sale deconcentrate s vizualizeze i s identifice zonele în care se fac tierile ilegale rase,
neregenerarea pdurilor în termenul legal, starea parchetelor dup terminarea exploatrii etc. Odat implementat, sistemul
furnizeaz informaii complementare informaiilor furnizate de IFN i de SUMAL, permiând monitorizarea permanent a
gestiunii fondului forestier.
~ Regenerarea pdurilor i creterea suprafeelor împdurite
Neîngrijirea i neregenerarea arboretelor tinere conduce la restrângerea suprafeelor împdurite i la destructurarea i degenerarea
pdurilor i, în consecin, la diminuarea funciilor de protecie, economice i sociale ale pdurii.
În perioada 2005-2013, majoritatea regenerrilor s-au fcut în Fondul forestier de stat i au vizat, în principal, regenerarea terenurilor
afectate de tieri, împdurirea golurilor neregenerate, a poienilor stabilite în amenajamente a fi împdurite i a unor terenuri degradate.
Cu toate c regenerarea pdurilor este esenial pentru asigurarea continuitii acestora, în România nu exist o inventariere a
suprafeelor neregenerate în termenul legal, de dou sezoane de vegetaie de la tierea unic sau definitiv. Din analiza datelor
privind suprafeele de pdure rmase neregenerate în termenul legal la finele anului 2013, a rezultat c aproape 60% din
suprafeele afectate de tieri ilegale i de aciunea factorilor biotici i abiotici au rmas neregenerate, iar, din totalul suprafeei
regenerate, aproape 70% o reprezint regenerrile naturale. Dei, aparent, aceste procente ar indica o situaie favorabil, în
realitate cifrele reflect faptul c terenurile au fost abandonate dup recoltarea masei lemnoase. În general, harta neregene-
rrilor de pdure se suprapune peste cea a tierilor ilegale.
Referitor la constituirea fondului de conservare i regenerare, s-a constatat c aplicarea prevederilor legale în vigoare cu privire la
calculul contribuiei aplicate masei lemnoase determin o diminuare a surselor de constituire a fondului de conservare i regenerare a
pdurilor, comparativ cu aplicarea prevederilor vechiului Cod silvic, fapt pentru care s-au propus soluii de îmbuntire a cadrului
legislativ. Astfel, în perioada 2010 – 2013, dac s-ar fi aplicat prevederile vechiului Cod silvic, pentru fondul forestier proprietate public
a statului, s-ar fi obinut suplimentar la fondul de conservare i regenerare a pdurilor suma de 186.366 mii lei.
România are în jur de 2,2 milioane ha de terenuri agricole degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole, ce pot fi
ameliorate prin împdurire. Astfel, în perioada 2002-2006, prin 10 hotrâri ale Guvernului, s-a transferat de la Agenia
Domeniilor Statului la RNP o suprafa de 19.349 ha. Dup anul 2006, practic au încetat transferurile de terenuri degradate la
RNP, efectuându-se doar un singur transfer de 73,7 ha în anul 2011. La finele anului 2013, Agenia Domeniilor Statului (ADS)
mai deinea în administrare aproape 8.530 ha terenuri degradate.
Conform programelor de împdurire elaborate la nivelul autoritii centrale care rspunde de silvicultur, pentru perioada 2005-
2013 s-a prevzut împdurirea a 156 mii ha de terenuri degradate, din care s-au împdurit efectiv 18,5 mii ha (12%). Având în
vedere c România are 2 milioane hectare de terenuri agricole degradate, luând în considerare acelai ritm de împdurire, ar fi
necesari aproape 1000 de ani.
În baza prevederilor OUG nr. 196/2005, începând cu anul 2008 a fost finanat programul de împdurire a terenurilor degradate,
reconstrucia ecologic i gospodrirea durabil a pdurilor din Fondul pentru Mediu.
Procedurile instituite prin ghidurile de finanare nu au inut cont de caracterul specific al acestor tipuri de investiii care trebuie
finanate continuu pân ce plantaia atinge starea de masiv, când se poate susine singur, i nici de riscurile inerente aciunii
factorilor biotici i abiotici. De asemenea, nu s-a avut în vedere faptul c derularea unor astfel de proiecte nu este posibil fr
participarea instituiilor specializate ale autoritii centrale care rspunde de silvicultur, prin aceasta înclcându-se chiar unele
prevederi legale care stabileau c autoritatea central pentru silvicultur este singura competent în coordonarea tehnic a
împduririlor de terenuri degradate.
Referitor la derularea Programului de împdurire a terenurilor degradate finanat de AFM, s-a constatat c din 7.048 ha
contractate a fi împdurite, numai pe 41 ha s-a atins starea de masiv i numai pentru 2.836 ha exist controale anuale de
regenerri avizate de ITRSV, prin care se confirm reuita plantaiei fr a fi încheiate lucrrile, pentru restul de 4.171 AFM
necunoscând, cu exactitate, la nivelul anului 2013, care este starea real a lucrrilor de împdurire executate.
Contrar principiului poluatorul pltete i a scopului Fondului pentru Mediu (descurajarea poluatorilor prin taxare i finanarea
proiectelor cu un impact pozitiv asupra mediului), s-a instituit o tax care, prin modificri legislative succesive, a ajuns s fie în sarcina
deintorilor de pduri. În acest context, pdurea a fost un contribuitor net la Fondul de Mediu, veniturile realizate din aceste surse fiind
de trei ori mai mari decât plile efectuate pentru susinerea programului de împdurire a terenurilor degradate.
Perdelele forestiere de protecie sunt înc în stadiu de deziderat, deoarece, conform programului naional de împdurire ela-


borat de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Durabile în anul 2004, necesarul de perdele forestiere de protecie în
România este de 300.000 ha. Aceasta presupune asumarea de ctre autoritile publice a unor programe pe termen lung, cu
obiective ferme pe etape i cu finanri continue.
Dei s-au aprobat studii de fundamentare a necesitii înfiinrii perdelelor forestiere de protecie pentru 50.600 ha i s-au
întocmit documentaii tehnico-economice pentru 20.000 ha, acestea nu au fost transpuse în practic. În perioada 2005-2013
s-au înfiinat numai 388 ha perdele forestiere, astfel încât, la începutul anului 2014, în România suprafaa perdelelor forestiere
este cu 5.500 ha mai mic decât în anul 1957.
~ Diminuarea suprafeelor ocupate cu vegetaie forestier a avut mai multe cauze, principalele referindu-se la urmtoarele:
dei în ultimii 5 ani s-au dat aprobri pentru ocupaii temporare pe suprafee mai mici de teren, au rmas, îns, nesolu-
ionate ocupaii mari din anii precedeni, care nu au fost redate circuitului forestier.
Suprafaa scoas definitiv sau temporar din fondul forestier a fost, în perioada 2009-2013, de 829 ha, înregistrându-se o
neconstituire de resurse financiare la fondul de ameliorare i la fondul de conservare i regenerare a pdurilor, ca urmare a
exceptrilor de la plata obligaiilor bneti introduse prin legi speciale, de 63.975 mii lei i, respectiv, de 343.445 mii lei.
Dei exist o strategie de dezvoltare durabil a economiei naionale, prin legislaie se promoveaz dezvoltarea unor sectoare
ale economiei pe seama sectorului silvic (cronic subfinanat), care, prin exceptrile introduse, este pus în situaia de a nu-i mai
putea constitui resursele financiare pentru regenerarea i conservarea pdurilor, precum i pentru extinderea fondului forestier
prin împduriri în terenuri degradate. Astfel, golirea de coninut a prevederilor Codului Silvic prin alte legi, menite s promoveze
alte sectoare ale economiei, denot lips de coeren i de viziune în înelegerea rolului pdurii i a funciilor sale.
s-a constatat c exist un numr foarte mare de prelungiri ale termenelor de ocupare temporar pentru sonde abandonate, sau
abandonabile, mai vechi de 20 ani, i pentru care nu s-au regsit documentaiile iniiale de ocupare temporar (transmitere). Prin
acest mod de prelungire a termenului de ocupare temporar au fost perpetuate ocupaii din fondul forestier, nesoluionate legal
pân la aceast dat. În acest mod, taxele aferente încasate pentru prelungirea acestei ocupaii, constând numai în garanii, nu
corespund cu costurile reale ale cheltuielilor de redare a terenurilor în stare apt de a fi împdurite.
Prelungirea sine die a autorizaiilor de ocupare este o procedur prin care se escamoteaz obligaia beneficiarului de ocupaie
de a reda terenul în stare apt de a fi împdurit. Exist riscul ca, în unele cazuri de poluare foarte mare, garania i alte taxe
aferente s nu acopere costurile pentru înlturarea efectelor polurii.
schimbarea ilegal a destinaiei terenurilor forestiere. O tendin alarmant de diminuare a fondului forestier naional o con-
stituie transformarea, dup defriare, a terenurilor forestiere în terenuri agricole sau puni, tendin manifestat mai ales
dup retrocedarea terenurilor cu vegetaie forestier prin Legea nr. 18/1991. Pân în prezent, au fost identificate 800 ha, în
judeul Teleorman i 56 ha în judeele Vaslui i Galai, care au fost defriate i transformate ilegal în terenuri agricole prin
schimbarea categoriei de folosin a terenurilor, cât i 172 ha în judeul Vaslui care, dup exploatarea abuziv a masei
lemnoase, au fost abandonate, practicându-se punatul abuziv.
Schimbarea destinaiei terenurilor cu vegetaie forestier în terenuri agricole sau puni este stimulat i de acordarea subven-
iilor din Fondul Agricol European, care nu are în vedere i vegetaia forestier.
~ Accesibilizarea fondului forestier, conform art. 83(1) din Legea nr. 46/2008 – Codului silvic, „mrirea gradului de accesi-
bilitate a fondului forestier” constituie o condiie de baz a gestionrii durabile a pdurilor.
Potrivit unui studiu privind accesibilizarea fondului forestier naional elaborat în anul 2006 de ICAS i de Institutul Naional al
Lemnului, suprafaa de fond forestier naional neaccesibil de o cale de transport existent este de 2.235.570 ha, ceea ce
reprezint 35% din suprafaa total a acestuia. Raportat la densitatea medie a cilor de acces, România are un decalaj
semnificativ fa de rile europene cu condiii de relief asemntoare.
În studiul menionat se fundamenteaz necesitatea accesibilizrii, într-o prim urgen, a unei suprafee de 250.000 ha fond forestier
proprietate de stat, prin construirea a 2.400 km de drumuri forestiere noi în perioada 2007-2017, ceea ce presupunea un ritm de 240
km/an i un efort investiional de aproximativ 1,2 mld. lei. Din datele prezentate de RNP, rezult c în perioada 2007-2013 s-au pus în
funciune 227 km drum forestier nou, adic mai puin decât ar fi trebuit s se realizeze la nivelul unui singur an.
Dei, pân în anul 2009, suprafaa de fond forestier proprietate de stat s-a redus la aproape jumtate, RNP deine în
administrare un numr semnificativ de drumuri care nu mai deservesc fondul forestier i care nu au fost solicitate de consiliile
locale în a cror raz teritorial se afl, pentru a fi trecute în domeniul public al acestora. Întrucât întreinerea i repararea dru-
murilor forestiere intr în sarcina proprietarilor, consiliile locale nu sunt interesate în preluarea acestor drumuri.
În alte situaii, drumurile forestiere au fost „preluate” în baza unor hotrâri ale Guvernului de atestare a inventarelor unitilor
administrativ-teritoriale, îns acestea nu sunt hotrâri emise în baza Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul
juridic al acesteia. În prezent, la nivelul RNP nu exist un inventar complet al drumurilor forestiere pe care le deine în
patrimoniu dar care nu mai deservesc fondul forestier de stat. De asemenea, RNP nu cunoate situaia tuturor drumurilor
forestiere care figureaz atât în inventarul regiei, cât i în al unitilor administrativ-teritoriale.
Corectarea torenilor reprezint obiectiv al Strategiei Naionale de Management al Riscului la Inundaii prin care se admite faptul
c abordarea problemei aprrii împotriva inundaiilor implic, pe de o parte, luarea în considerare a întregului bazin hidrografic
al râurilor i, pe de alt parte, o planificare interdisciplinar i intersectorial a lucrrilor ce trebuie executate pentru amenajarea
Pagina224


bazinelor hidrografice toreniale. Prin natura lor, lucrrile de amenajare a bazinelor hidrografice au un caracter unitar ce nu
poate ine cont de limitele de proprietate i de condiionrile impuse de proprietari. Ca urmare a aplicrii legilor de reconstituire
a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole i forestiere, acestea s-au divizat excesiv, iar o parte însemnat din
obiectivele de corectare a torenilor, dei au rmas în proprietatea RNP, se afl amplasate în proprieti private de fond
forestier. În aceste condiii, RNP nu mai are acces la aceste obiective, pentru execuia lucrrilor de întreinere i reparaii,
întrucât legislaia actual nu a reglementat accesul pe proprietatea privat pentru efectuarea unor astfel de intervenii.
~ Finanarea sectorului forestier: ajutor de stat i fonduri europene
Administrarea în regim silvic a micilor proprieti forestiere nu este posibil fr sprijinul financiar al statului, lipsa acestuia
determinând creterea presiunii asupra pdurii, prin tieri necontrolate i abandonarea terenurilor forestiere dup recoltarea
masei lemnoase, fr a se efectua lucrri de regenerare. Confruntate cu defririle masive i cu brcuirea pdurilor, autoritile
au admis necesitatea unor forme de sprijin financiar din partea statului pentru proprietarii de pduri i, prin OG nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic i administrarea fondului forestier naional, s-au prevzut forme de acordare a sprijinului
financiar de la bugetul de stat.
În perioada 2000-2009, din bugetul statului au fost alocate doar 40 milioane lei pentru sprijinirea proprietarilor privai de pduri,
dei acetia dein aproape 1/3 din fondul forestier al României. Aceast subfinanare s-a rsfrânt asupra pdurii care, în multe
cazuri, a rmas fr administrare i fr amenajamente silvice, fiind exploatat ilegal sau prin proceduri la marginea legii.
Ca urmare a adoptrii HG nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare i control al sumelor
anuale destinate gestionrii durabile a fondului forestier proprietate privat a persoanelor fizice i juridice i a celui proprietate
public i privat a unitilor administrativ-teritoriale (…), formele de sprijin a proprietarilor privai au fost suspendate pân la pri-
mirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat. Dar, notificarea a fost transmis la Comisia European
abia în data de 29.08.2011, iar la data de 19.07.2012, Comisia European a comunicat aprobarea acordrii unui ajutor de stat
în sum de 258 milioane lei, proprietarilor privai de pduri, numai pentru pdurile încadrate în tipurile funcionale T1 i T2 i
care sunt situate în perimetrele siturilor Natura 2000. Datorit lipsei de fonduri, nici aceste ajutoare nu au fost acordate.
Analizând finanarea din fonduri europene, prin programul PNDR 2007-2013, s-a concluzionat c în aceast perioad sectorul
forestier putea beneficia de finanri nerambursabile de aproape 800 milioane euro, ceea ce, în condiiile subfinanrii cronice
interne, ar fi însemnat un sprijin financiar semnificativ, dac s-ar fi creat condiiile favorabile pentru absorbia acestor fonduri.
Cu excepia investiiilor în drumuri forestiere, gradul de accesare a fondurilor europene destinate finanrii sectorului forestier a
fost foarte redus, dup cum urmeaz:
¾ Msura 221 – prima împdurire a terenurilor agricole:
Dei cu mult sub necesiti, totui Msura 221 viza împdurirea cu sprijin financiar comunitar a 50.000 ha terenuri agricole
neproductive sau cu productivitate sczut. Pân la data de 30.01.2014, APDRP a selectat 40 de proiecte în sum de 3.776 mii
euro (fonduri europene nerambursabile), a încheiat contracte de finanare pentru 29 proiecte în valoare de 2.144 mii euro i a
fcut pli de 186 mii euro. Raportându-ne la suma alocat de 229.341 mii euro, procentul de sume efectiv trase din FEADR
era, la 30.01.2014, de 0,081%, obiectivul final operaional de împdurire a 50.000 ha de terenuri agricole nefiind îndeplinit.
¾ Msura 122 – îmbuntirea valorii economice a pdurii:
Valoarea finanrii din fonduri europene aferent Msurii 122 a fost de 135.866 mii euro, îns au fost selectate proiecte a cror
finanare public se ridic doar la 2.514 mii euro. Pân la 30.01.2014, APDRP a efectuat pli de 642 mii euro. Gradul de
accesare al msurii a fost de 1,89%, iar procentul de tragere efectiv nu a depit 0,5%, gradul redus de accesare datorându-se,
în principal, faptului c msura a fost lansat foarte târziu (anul 2012), din cauza unor incoerene în demersurile administrative
ale unitii centrale de management a PNDR i ale autoritii centrale ce rspunde de silvicultur.
¾ Msura 125 b – îmbuntirea i dezvoltarea infrastructurii forestiere:
Obiectivele specifice ale msurii vizeaz dezvoltarea infrastructurii pdurii în vederea asigurrii competitivitii sectorului
forestier prin construirea i/sau modernizarea drumurilor forestiere, ci ferate forestiere i funiculare, i diminuarea riscului
incidenei fenomenelor naturale periculoase asupra pdurii, prin efectuare unor lucrri de corectare a torenilor. S-au alocat
268.521 mii euro, iar gradul de accesare prin proiecte depuse, selectate i admise la finanare este de aproape 80%.
¾ Msura 123 – creterea valorii adugate a produselor agricole i forestiere:
În cadrul msurii au fost selectate 219 proiecte cu o valoare a fondurilor europene nerambursabile de 111.515 mii euro. Dintre
acestea, pentru 138 proiecte s-au încheiat contracte de finanare în sum de 68.502 mii euro, tragerile efective fiind de numai
38.452 mii euro. Comparativ cu suma alocat (310 milioane euro) suma contractat pentru finanarea proiectelor reprezint
22%. Este de presupus c accesarea pentru sectorul forestier se situeaz în jurul aceleiai cifre, ceea ce denot o preocupare
redus în valorificarea oportunitii de a beneficia de finanri nerambursabile din fonduri europene.
PNDR 2014-2020 arat c din cele 17,6 mld. euro alocate României din FEADR în perioada de planificare 2014-2020, numai
220 milioane euro vor fi dirijate ctre sectorul forestier. Aceast sum nu numai c este foarte mic (de 10 ori mai mic decât
un necesar minim de fonduri de cca. 2 mld. euro), dar, în acelai timp, reprezint numai ¼ din suma alocat silviculturii în
perioada de planificare 2007-2013.
Au disprut finanri pentru creterea valorii adugate a produselor forestiere sau pentru îmbuntirea valorii economice a


pdurii. De asemenea, a fost eliminat finanarea compensaiilor pentru pierderea de venit de ctre proprietarii de pduri din
siturile Natura 2000, ca urmare a funciilor de protecie ale acestora, cu toate c schema de ajutor de stat pentru perioada de
planificare precedent fusese acceptat de Comisia European.
~ Forme alternative de finanare a sectorului forestier
Contravaloarea efectelor funciilor de protecie ale pdurii poate finana fondul forestier
Pdurile îndeplinesc un rol esenial în protecia solurilor, câmpurilor, apelor, barajelor, lacurilor de acumulare, izvoarelor, cilor
de comunicaii, ecosistemelor forestiere i acvafaunistice, biodiversitii, genofondului etc. Dei, prin Legea nr. 26/1996 – Codul
silvic i ulterior prin Legea nr. 46/1998 – Codul Silvic, s-a prevzut obligaia persoanelor fizice, juridice i a instituiilor publice
care beneficiaz sub raport economic de efectele funciilor de protecie ale pdurii de a plti unitilor silvice contravaloarea
acestor efecte, pân în prezent finanarea fondului forestier din contravaloarea funciilor de protecie nu s-a realizat, întrucât nu
s-a respectat obligaia legal privind elaborarea i adoptarea legislaiei subsecvente aferente.
Certificatele de carbon
Dat fiind contribuia considerabil a vegetaiei forestiere la absorbia i sechestrarea GES, este firesc ca sectorul silvic s beneficieze
de resurse financiare provenite din comercializarea certificatelor de carbon, potrivit mecanismelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto
din 1997. Datorit întârzierilor în constituirea cadrului legal, a incoerenei acestuia i a disfuncionalitilor organizaionale, România a
pierdut oportunitatea de a încasa sume consistente din comercializarea certificatelor de carbon, iar sumele încasate pân în prezent
au fost dirijate ctre alte sectoare de activitate, sectorul forestier nebeneficiind de o astfel de finanare.
Cercetarea tiinific în domeniul silviculturii
Nu au fost puse în aplicare prevederile Codului Silvic referitoare la reorganizarea ICAS, prin hotrâre a Guvernului, în „Institutul de
Cercetri i Amenajri Silvice „Marin Drcea”, în coordonarea autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur, ca institut
naional cu personalitate juridic. Mai mult decât atât, prin HG nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naionale a Pdurilor –
Romsilva i aprobarea regulamentului de organizare i funcionare, a reconfirmat apartenena ICAS la structura regiei, fiind inclus
în categoria „Uniti cu personalitate juridic din structura RNP Romsilva”. Ulterior, prin HG nr. 185/2013 privind organizarea i
funcionarea Ministerului Educaiei Naionale, s-a stabilit trecerea ICAS în coordonarea Ministerului Educaiei Naionale.
În urma aciunilor de audit al performanei desfurate de camerele de conturi în teritoriu, au fost constatate i abateri de la
legalitate i regularitate care au determinat, sau nu, producerea de prejudicii, dintre care menionm:
x administrarea necorespunztoare a fondului forestier proprietate public a statului:
- predarea, ctre UAT-uri, a unor suprafee mai mari decât cele validate de comisia judeean de fond funciar (DS Dolj –
Ocoalele Amaradia, Perior i Filiai);
- neactualizarea anexei nr. 3 din HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului, cu modificrile survenite ulterior actului normativ menionat mai sus (DS: Bihor, Tulcea, Sibiu, Cara
Severin, Maramure, Bacu, Olt, Vrancea, Botoani);
- nerespectarea prevederilor legale privind delimitarea domeniului public al statului, darea în administrare a bunurilor
proprietate public a statului i înregistrarea acestora în contabilitate (DS: Bihor, Tulcea);
- înregistrarea nelegal a unui teren în valoare de 185 mii lei, din fondul forestier proprietate public a statului situat în
Parcul Crâng din municipiul Buzu, drept mijloc fix aparinând domeniul privat al regiei, a permis închirierea acestei
suprafee de teren din fondul forestier proprietate public a statului cu înclcarea prevederilor art. 39 coroborat cu art. 37
alin (1) lit. b din Codul Silvic i a art. 14 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate public (DS Buzu).
x exploatarea unei cantiti totale de peste 806.960 mc de mas lemnoas fr autorizaie de mediu (DS Neam);
x predarea de material lemnos în baza unor comenzi, în valoare de 73 mii lei, fr asigurarea plii anticipate sau la livrare (DS Cluj);
x nefacturarea i neîncasarea sumei de peste 423 mii lei, reprezentând valoarea penalitilor de întârziere aferente neplii la termen
a contravalorii masei lemnoase livrate (DS: Ilfov, Dâmbovia, Bistria Nsud, Mure, Bihor, Bacu, Clrai, Hunedoara);
x nefacturarea i neîncasarea sumei estimative de 24 mii lei, reprezentând valoarea penalitilor de întârziere aferente neplii
la termen a chiriei pentru ocuparea temporar de teren din fondul forestier (DS Dolj);
x diminuarea veniturilor regiei cu suma de 13 mii lei, prin nefacturarea sau calcularea eronat a valorii chiriei aferente ocuprii
temporare a terenurilor din fondul forestier, prin aplicarea unor coeficieni diminuai nejustificat (DS Dolj);
x diminuarea veniturilor regiei cu suma de 67 mii lei, prin calcularea eronat a valorii serviciilor forestiere prestate, prin
aplicarea unor tarife diminuate nejustificat (DS: Ialomia, Covasna);
x necalcularea i neîncasarea sumei de 855 mii lei, reprezentând valoarea penalitilor de întârziere aferente neachitrii,
conform prevederilor contractuale, a contravalorii serviciilor silvice prestate de ctre RNP proprietarilor privai de fond
forestier (DS: Alba, Ilfov, Covasna, Bacu, Teleorman, Clrai, Giurgiu, Gorj, Olt, Cluj);
x nevirarea, într-un cont distinct, purttor de dobând, a sumei de 988 mii lei, reprezentând valoarea fondului de conservare i
regenerare a pdurilor (DS: Hunedoara, Vrancea);
x diminuarea, cu suma de 854 mii lei, a valorii fondului de conservare i regenerare a pdurii, prin utilizarea unor cote mai mici
Pagina226


decât cele stabilite conform prevederilor legale (DS: Covasna, Hunedoara);
x neînregistrarea în evidenele contabile a sumei de 5.722 mii lei, reprezentând valoarea pagubelor i amenzilor stabilite prin
actele de control întocmite de personalul silvic (DS: Clrai, Constana, Teleorman; Bacu, Vrancea, Cluj, Iai);
x nefacturarea i neîncasarea sumei de 607 mii lei, reprezentând contravaloarea serviciilor silvice prestate de RNP Romsilva
în cadrul contractelor de administrare încheiate cu proprietarii privai de fond forestier (DS: Dolj, Giurgiu, Gorj, Slaj);
x nerecuperarea sumei de 17 mii lei, reprezentând valoarea pagubelor rezultate din tieri ilegale de arbori, prin reinerea din
garania constituit de personalul silvic cu atribuii de paz a fondului forestier (DS: Timi, Covasna);
x prezentarea eronat a situaiilor financiare, prin înregistrarea greit în conturile de cheltuieli de exploatare a valorii unor
active amortizabile în sum de 1.851 mii lei (DS Arge);
x nerespectarea prevederilor legale referitoare la inventarierea patrimoniului (DS: Arad, Dolj, Bihor, Tulcea, Sibiu, Cara
Severin, Maramure, Bacu, Olt, Vrancea, Botoani);
x neefectuarea tuturor demersurilor în vederea urmririi i încasrii creanelor regiei, în sum estimativ de 1.482 mii lei (DS:
Dâmbovia, Timi, Arad, Mehedini, Dolj, Bacu, Vrancea, Botoani, Cluj, Slaj);
x trecerea nejustificat pe costuri a sumei de 50 mii lei, reprezentând creane pentru care nu au fost efectuate toate
demersurile juridice în vederea încasrii (DS: Ilfov, Alba);
x plata nelegal a sumei de 279 mii lei, reprezentând valoarea unor situaii de lucrri majorate nejustificat (preuri, cantiti,
cote de cheltuieli contribuii majorate nejustificat); (DS: Alba, Dâmbovia, Dolj, Bihor, Botoani, Arge);
x neconstituirea unor provizioane în sum 63 mii lei, reprezentând valoarea clienilor neîncasai, pentru care au fost iniiate
aciuni în instan (DS Alba);
x neefectuarea tuturor demersurilor în vederea punerii în executare a sentinelor judectoreti definitive i irevocabile (DS:
Timi i Mure);
x nerespectarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitatea calitii de personal silvic angajat al unei uniti silvice care
administreaz fond forestier proprietate public a statului, cu aceea de proprietar, membru asociat sau de salariat al unei
societi comerciale care desfoar activitate concurenial sau cu care au fost stabilite relaii contractuale (DS Ilfov);
x nestabilirea i neachitarea impozitelor i taxelor datorate bugetului de stat, în sum de peste 580 mii lei (DS: Prahova, Bihor, Gorj);
x diminuarea veniturilor regiei prin neurmrirea i neîncasarea taxei de utilizarea a drumurilor forestiere în sum de 2.055 mii
lei (DS: Covasna i Bacu);
x diminuarea cu suma de 657 mii lei a veniturilor regiei cuvenite pentru masa lemnoas vândut, în urma estimrii, calculrii i
stabilirii eronate a cantitilor sau preurilor de vânzare (DS Hunedoara);
x prejudicierea patrimoniului RNP cu cca 32.689 mii lei, prin acceptarea retrocedrii unor suprafee de fond forestier în cazuri
când nu existau documente legale temeinice (DS Prahova).
x
Totalul abaterilor constatate s-a concretizat în venituri suplimentare ale RNP de 7.003 mii lei, prejudicii de 33.502 mii lei i
abateri financiar-contabile de 16.277 mii lei.
Recomandri
9 în vederea înlturrii/reducerii efectelor fragmentrii proprietii forestiere, se vor analiza posibilitile referitoare la micile
proprieti de terenuri forestiere care nu sunt administrate în regim silvic, de a fi preluate în administrare/cumprate de ctre stat;
9 creterea capacitii administrative a autoritii centrale care rspunde de silvicultur, prin asigurarea personalului de
specialitate atât la nivelul aparatului propriu, cât i la nivelul ITRSV-urilor, în funcie de suprafaa de fond forestier aflat în
raza de competen, în concordan cu prevederile Codului Silvic;
9 autoritatea central care rspunde de silvicultur, în colaborare cu Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, va efectua
demersurile necesare elaborrii i promovrii cadrului legislativ pentru identificarea terenurilor agricole neproductive care pot fi
ameliorate prin împdurire i transmiterea acestora din administrarea ADS în administrarea RNP, în vederea împduririi;
9 efectuarea tuturor demersurilor în vederea clarificrii situaiei juridice a ICAS, în concordan cu reglementrile legale în vigoare;
9 în vederea realizrii cercetrilor statistice la nivel naional privind volumul de lemn exploatat i al materialelor lemnoase
rezultate, precum i pentru creterea eficienei controlului ca parte a politicilor publice de reducere a infracionalitii în
domeniul forestier, prin prevenirea i combaterea activitilor ilegale, autoritatea public central care rspunde de
silvicultur va lua toate msurile economico-financiare necesare asigurrii funcionrii i dezvoltrii sistemului infor-
maional integrat de urmrire a materialelor lemnoase (SUMAL);
9 în vederea continurii activitilor pentru efectuarea IFN, se vor asigura resursele financiare aferente realizrii ciclului II;
9 inventarierea, la nivelul RNP, a tuturor drumurilor forestiere din domeniul public al statului aflate în administrarea direciilor
silvice, care, în urma procesului de retrocedare, nu mai deservesc fondul forestier, urmând a se face demersuri în vederea
transferrii acestora în domeniul public al unor uniti administrativ-teritoriale i în administrarea consiliilor locale;
9 inventarierea, la nivelul RNP, a tuturor drumurilor forestiere care figureaz atât în inventarul centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului, cât i în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al unitilor administrativ-
teritoriale i efectuarea demersurilor care se impun pentru intrare în legalitate;


9 identificarea soluiilor legale în vederea acordrii proprietarilor de pduri, de ctre stat, a formelor de sprijin stabilite prin
actele normative în vigoare, în vederea gestionrii durabile a fondului forestier naional;
9 în vederea evitrii riscurilor privind degradarea obiectivelor de corectare a torenilor, precum i a eventualelor consecine,
se vor analiza, clarifica i identifica soluiile legale privind accesul pe proprietile private, în vederea executrii lucrrilor
de întreinere i reparaii, precum i asigurarea resurselor financiare aferente;
9 efectuarea demersurilor necesare privind elaborarea i adoptarea legislaiei subsecvente, aferente modalitilor de
finanare a fondului forestier din contravaloarea funciilor de protecie ale pdurii;
9 autoritatea central care rspunde de silvicultur, împreun cu AFM, va analiza i clarifica în ce msur taxa de 2%
aplicat proprietarilor de pduri în conformitate cu art. 9 alin.(1) lit. f) din OUG 196/2005, a fost stabilit cu respectarea
principiului „poluatorul pltete”, urmând a se dispune eventuale msuri în consecin;
9 AFM i autoritatea central care rspunde de silvicultur, prin ITRSV-uri, vor inventaria starea plantaiilor, în special pentru
proiectele la care beneficiarii nu au prezentat controale anuale ale regenerrilor, urmând a lua msurile legale care se impun;
9 AFM va analiza i va identifica soluiile legale privind modalitile de acoperire a eventualelor pierderi cauzate de întreruperea
finanrii, în situaiile în care beneficiarii nu erau obligai, prin contract, s cofinaneze lucrrile din surse proprii;
9 AFM va identifica soluiile legale pentru reluarea lucrrilor de împdurire în cazul plantaiilor calamitate, astfel încât
programul de împdurire s-i ating scopul, respectiv aducerea la stare de masiv a suprafeelor plantate în vederea
finalizrii împduririi terenurilor degradate;
9 pentru soluionarea aspectelor de natur tehnic, în legtur cu modul de derulare a Programului de îmbuntire a calitii
mediului prin împdurirea terenurilor agricole degradate, reconstrucia ecologic i gospodrirea durabil a pdurilor, finanat de
la Fondul pentru Mediu, se poate avea în vedere promovarea unui act normativ prin care cota de 2% s devin surs pentru
constituirea Fondului de Ameliorare funciar cu destinaia silvic. În acest act normativ se va stabili dac AFM urmeaz s
transfere proiectele selectate, dar pentru care nu s-au încheiat contracte de finanare, în portofoliul de investiii noi, ce urmeaz a
fi finanate de Fondul de Ameliorare a fondului funciar cu destinaie silvic, sau va continua finanarea din resursele Fondului de
Mediu, astfel de proiecte fiind compatibile cu politica declarat a acestuia.
Raportul de audit al performanei modului de administrare a fondului forestier naional în perioada 2010-2013 este publicat pe
site-ul Curii de Conturi www.curteadeconturi.ro seciunea Publicaii.
2.6 Eficiena i eficacitatea utilizrii fondurilor în aciunile de gestionare a deeurilor

i ecologizare a zonelor afectate de activiti industriale pe perioada 2011-2013
Aciunea de audit s-a desfurat la Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice (MMSC), inclusiv la entitile din subor-
dinea/coordonarea acestuia care dein date/informaii cu privire la tema aciunii, respectiv: Agenia Naional pentru Protecia
Mediului (ANPM), Garda Naional de Mediu (GNM), Administraia Fondului pentru Mediu (AFM).
Obiectivul general al aciunii l-a constituit evaluarea rezultatelor în domeniul gestionrii deeurilor i al ecologizrii zonelor
afectate de activiti industriale, respectiv economicitatea, eficiena i eficacitatea activitilor desfurate de entitile cu
atribuii în asigurarea administrrii acestor domenii i în controlul aplicrii/respectrii cerinelor legale de aceast natur.
Obiectivele specifice ale programelor auditate vizeaz:
~ pentru gestionarea deeurilor:
- armonizarea politicii i legislaiei naionale în domeniul gestionrii deeurilor cu politicile i prevederile legislative europene,
precum i cu prevederile acordurilor i conveniilor internaionale la care România este parte; integrarea problematicii de
gestionare a deeurilor în politicile sectoriale i de companie; adaptarea i dezvoltarea cadrului instituional i organizatoric
în vederea îndeplinirii cerinelor naionale i compatibilizarea cu structurile europene;
- crearea i utilizarea de sisteme i mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deeurilor în condiiile respectrii
principiilor generale, cu precdere a principiului „poluatorul pltete”; prevenirea generrii deeurilor; eliminarea deeurilor
în conformitate cu cerinele legislaiei din domeniul gestiunii deeurilor, în scopul protejrii sntii populaiei i a mediului;
- exploatarea tuturor posibilitilor de natur tehnic i economic privind valorificarea deeurilor, dezvoltarea activitilor de valori-
ficare material i energetic, asigurarea celor mai bune opiuni pentru colectarea i transportul deeurilor, în vederea unei cât mai
eficiente valorificri i eliminri a acestora, promovarea tratrii deeurilor în vederea asigurrii unui management ecologic raional;
- încurajarea i susinerea cercetrii româneti în domeniul gestionrii integrate a deeurilor.
~ pentru ecologizarea zonelor afectate de activiti industriale:
- îmbuntirea calitii factorilor de mediu din zonele de amplasare i implementarea unei gestionri unitare la nivel naional;
asigurarea proteciei resurselor de ap, a securitii alimentare i a sntii umane;
- dezvoltarea capacitii instituionale pentru gestionarea siturilor contaminate; dezvoltarea i aplicarea celor mai bune practici
existente, ce nu genereaz costuri excesive, pentru investigarea i remedierea siturilor contaminate;
Pagina228


~ Politica i cadrul legislativ referitoare la activitatea de gestionare a deeurilor i ecologizare a zonelor contaminate
de activiti industriale
Dei cea mai mare parte a directivelor europene privind gestionarea deeurilor a fost transpus în legislaia naional, acest
lucru nu s-a realizat în cazul Directivei 2013/2/UE de modificare a anexei I la Directiva 94/62/CE privind ambalajele i deeurile
de ambalaje i al Directivei 2012/19/UE privind deeurile de echipamente electrice i electronice. Pentru acestea, Comisia
European a declanat procedura de infringement care se afla la data auditului în ultima etap precontencioas.
Totodat, Comisia European a declanat o procedur de infringement pentru nerespectarea prevederilor Directivei
1999/31/CE privind depozitele de deeuri, respectiv continuarea depozitrii deeurilor pe depozite neconforme. Astfel, în cadrul
acestei proceduri, a fost transmis Aviz Motivat pentru 19 depozite neconforme i Scrisoare de punere în întârziere suplimentar
pentru înc 129 de depozite.
Referitor la aplicarea necorespunztoare a Directivei 2006/21/CE privind gestionarea deeurilor din industriile extractive i de
modificare a Directivei 2004/35/CE, iazurile de decantare Tuani i Boneag, deinute de SC Moldomin SA, nu au fost închise i
ecologizate, motiv pentru care acestea polueaz cu particule de praf nociv Moldova Nou, Dunrea, precum i localitile de pe malul
sârbesc. În consecin, Comisia European a declanat procedura de infringement, la data auditului aceast procedur fiind în faza
contencioas, respectiv Comisia European a introdus o aciune împotriva României în faa Curii de Justiie a Uniunii Europene.
Actul normativ care a urmrit racordarea României la directivele europene privind protecia mediului înconjurtor este OG nr.
40/2006 pentru aprobarea i finanarea programelor multianuale prioritare de mediu i gospodrire a apelor, care a fost
modificat i completat prin OUG nr. 70/2007, astfel încât au fost redefinite programele prioritare de mediu i gospodrire a
apelor în sensul extinderii domeniului de aplicabilitate i eliminrii prevederilor care limitau realizarea programelor în funcie de
anumite bazine hidrografice, judee sau localiti, creându-se, astfel, posibilitatea derulrii i implementrii programelor
prioritare de mediu i gospodrire a apelor pe întreg teritoriul rii.
În anul 2013, Guvernul României a adoptat Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor 2014-2020, prin care au fost stabilite
direciile de aciune principale. Planul Naional de Gestionare a Deeurilor (PNGD), aprobat prin HG nr. 1470/2004, urmeaz a
fi revizuit în acord cu noile cerine din Legea nr. 211/2011 privind regimul deeurilor, cu modificrile i completrile ulterioare.
În perioada 2011-2013, dei cheltuielile de mediu la nivel naional au înregistrat o descretere, sectorul „managementul
deeurilor” a rmas principalul beneficiar, pentru acest domeniu înregistrându-se cele mai mari cheltuieli. Cheltuielile pentru
protecia mediului la nivel naional, aferente perioadei analizate, au fost de aproape 52 miliarde lei, reprezentând 3% din PIB
aferent aceleiai perioade, din care, pentru managementul deeurilor, s-au înregistrat cheltuieli în valoare de peste 28 miliarde
lei, reprezentând 57,4% din totalul cheltuielilor pentru protecia mediului.
În perioada 2011-2013 au fost finanate de la bugetul de stat 5 (cinci) proiecte având ca obiect realizarea unor investiii privind
gestionarea deeurilor, proiecte la care nu s-a urmrit respectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii, lucru
demonstrat de urmtoarele constatri ale Curii:
¾ la nivelul MMSC nu exist o procedur operaional privind activitatea de elaborare i fundamentare a necesarului anual
de fonduri financiare aferent finanrii de la bugetul de stat a programelor/subprogramelor i/sau obiectivelor de investiii
necesare realizrii programelor multianuale aprobate i prevzute de Ordonana Guvernului nr. 40/2006;
¾ termenele iniiale de finalizare a investiiilor aferente implementrii proiectelor privind gestionarea deeurilor, finanate de
la bugetul de stat, au fost prelungite prin acte adiionale, astfel încât, pân la 31.12.2013, a fost finalizat i recepionat
numai un singur proiect din cele cinci proiecte finanate în perioada 2006-2013;
¾ recepiile lucrrilor executate au fost efectuate fr respectarea prevederilor Hotrârii Guvernului nr. 273/1994 privind
aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, respectiv în lipsa unui
reprezentant al ordonatorului principal de credite i/sau al unui reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcii;
¾ pe fondul întârzierilor în execuie, neurmrirea sau urmrirea necorespunztoare de ctre MMSC a modului în care
beneficiarii trebuiau s-i îndeplineasc obligaiile asumate prin convenii a permis efectuarea de lucrri i înregistrarea de
angajamente la nivelul unitilor administrativ-teritoriale al cror cuantum cumulat a depit nivelul prevederilor bugetare
aprobate, atât în anul 2011, cu cca. 2,65 mil lei, cât i în anul 2012, cu cca. 13,11 mil lei;
¾ neasigurarea de ctre MMSC a resurselor financiare în ritmul stabilit prin graficele de execuie, urmrirea necorespun-
ztoare a modului de implementare a proiectelor i nerespectarea de ctre beneficiari a termenelor contractuale de plat,
au avut drept consecin, efectuarea de cheltuieli neeconomicoase, dup cum urmeaz:
x pentru realizarea Sistemului zonal de gestionare a deeurilor urbane din oraul Copa Mic i comunele limitrofe s-au
efectuat achiziii de utilaje i echipamente ale cror costuri au depit cu 366 mii lei valoarea stabilit în documentaia
tehnic de execuie;
x pentru realizarea sistemului integrat de gestionare a deeurilor în Municipiul Iai, Tribunalul Iai a obligat Primria
Municipiului Iai s plteasc executantului lucrrilor suma de 7.034 mii lei, reprezentând penaliti pentru plata cu
întârziere a unor lucrri, i suma de 1.620 mii lei, reprezentând daune interese pentru profitul nerealizat ca urmare a
sistrii lucrrilor rmase de executat. De asemenea, prin aceeai sentin, instana a obligat MMSC la plata ctre


Primria Municipiului Iai a sumei de 6.419 mii lei cu titlu de penaliti de întârziere. Procesul s-a judecat în absena
prilor i fr ca MMSC s fi formulat întâmpinare. Ulterior, Curtea de Apel Iai a respins recursul formulat de MMSC ca
fiind tardiv i a constatat nulitatea recursului formulat de Primria Municipiului Iai, astfel încât soluia pronunat la
instana de fond a rmas definitiv i irevocabil.
În perioada 2011-2013 activitatea de finanare de la fondul pentru mediu a proiectelor de gestionare a deeurilor a fost
nesemnificativ, limitându-se doar la asigurarea finanrii (cu cca. 29.593 mii lei) a 15 proiecte începute în perioada 2006-
2007, din care s-a reuit finalizarea a numai 6 proiecte, în timp ce alte 4 au fost reziliate. Sumele decontate au înregistrat pe
parcursul perioadei analizate un trend puternic descresctor, situându-se cu mult sub estimrile iniiale, din cauza, în principal,
a lipsei de implicare a unor beneficiari de proiecte, în special uniti administrativ-teritoriale, în derularea acestora conform
clauzelor contractuale, ceea ce a avut drept urmare întârzierea finalizrii proiectelor, amânarea, uneori nejustificat, a execuiei
lucrrilor, suspendarea finanrii, renunarea la finanare i rezilierea unor contracte de finanare, cu consecine directe în
nerealizarea obiectivelor de investiii contractate aferente dezvoltrii sistemelor de management integrat al deeurilor.
În anul 2011 a fost organizat prima sesiune de depunere proiecte privind remedierea siturilor contaminate, care s-a soldat cu
un eec, întrucât la acea dat nu era finalizat cadrul normativ care reglementeaz activitile de declarare a zonelor poluate ca
situri contaminate i de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, fr de care aceste activiti nu se pot desfura
într-o manier unitar i conform. Lipsa capacitii instituionale, dar i incoerena decizional manifestat la nivelul factorilor
responsabili de activitatea de gestionare a siturilor contaminate din cadrul autoritii publice centrale pentru protecia mediului,
care nu au reuit finalizarea cadrului normativ specific timp de 7 ani (2007-2014), s-a concretizat în elaborarea i aprobarea
unui ghid de finanare inaplicabil, ceea ce a avut drept consecin amânarea startului activitilor de finanare de la fondul
pentru mediu a proiectelor de remediere a siturilor contaminate, respectiv întârzierea realizrii obiectivului strategic privind
reducerea numrului de zone poluate istoric prevzut în Strategia Naional de Dezvoltare Durabil a României.
În anul 2013, dei pentru programul de gestionare a deeurilor au existat resurse financiare aprobate, respectiv credite de
angajament în valoare de 100.000 mii lei, nu au fost organizate i desfurate sesiuni de depunere proiecte noi.
În vederea reconstruciei ecologice a siturilor afectate de industria minier, pentru asigurarea finanrii execuiei lucrrilor de
închidere i ecologizare a iazurilor de decantare din sectorul minier, a fost adoptat HG nr. 1034/2010 pentru aprobarea
finanrii din Fondul pentru mediu a lucrrilor de închidere a iazurilor de decantare din sectorul minier. Datorit nerespectrii
termenelor, atât de demarare cât i de finalizare a lucrrilor prevzute iniial în actul normativ menionat, ca urmare a
întârzierilor în derularea procedurilor de atribuire a lucrrilor de închidere, pentru evitarea blocajelor s-a procedat, prin alte dou
hotrâri ale Guvernului emise în anii 2011 i 2013, la modificarea graficului de finanare i stabilirea de noi termene de
demarare i finalizare a lucrrilor, termenul maxim de finalizare a lucrrilor fiind decalat pentru noiembrie 2014.
~ Finanarea proiectelor privind gestionarea deeurilor i remedierea siturilor contaminate în cadrul Programului
Operaional Sectorial de Mediu (POS Mediu), susinut din fonduri comunitare
Finanarea proiectelor în cadrul Axei nr. 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i reabilitarea siturilor
poluate istoric, s-a realizat fr a se asigura respectarea principiilor de economicitate, eficien i eficacitate.
Astfel, contractarea finanrii proiectelor în cadrul DMI - 1 – Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deeurilor i extin-
derea infrastructurii de management al deeurilor a demarat greu, abia în anul 2009, principala cauz fiind capacitatea instituional
redus i incoerena decizional a beneficiarilor (consilii judeene), care a determinat întârzieri în finalizarea montajului instituional
aferent fiecrui jude, în special în ceea ce privete constituirea asociaiilor de dezvoltare intercomunitar, condiie de eligibilitate
pentru finanarea acestei categorii de proiecte. Rezultatul a constat în contractarea finanrii pentru un numr redus de proiecte, astfel
c pân la 31.12.2013 nu se finalizase nici un proiect i erau în implementare 27 de proiecte reprezentând 71% din portofoliul de 38
proiecte stabilit iniial, 15 dintre acestea prezentând risc de nefinalizare pân la 31.12.2015.
Implementarea proiectelor pentru care au fost încheiate contracte de finanare s-a realizat anevoios, datorit atât capacitii
instituionale necorespunztoare a beneficiarilor din punct de vedere al organizrii i desfurrii procedurilor de achiziii
publice pentru atribuirea contractelor de lucrri i servicii, cât i cadrului normativ insuficient i interpretabil care reglementeaz
achiziiile publice.
Lipsa de expertiz a beneficiarilor în ceea ce privete aplicarea legislaiei din domeniul achiziiilor publice a constituit, de asemenea,
principala cauz pentru care, în perioada 2011-2013, au fost aplicate 68 de corecii financiare unui numr de 19 beneficiari – consilii
judeene, în valoare total de 70.510 mii lei, suportate de beneficiari sau de la bugetul de stat, în baza prevederilor legale.
Datorit capacitii instituionale i decizionale limitate la nivelul beneficiarilor, care a generat atât dificulti în demararea i
derularea procedurilor de achiziie, cât i un ritm lent de execuie a contractelor de lucrri, lucrrile de construcie a noilor
depozite au înregistrat întârzieri. Pentru închiderea depozitelor neconforme, în condiiile nefinalizrii lucrrilor executate la noile
depozite conforme, autoritile locale au fost nevoite s identifice soluii tranzitorii pentru depozitarea deeurilor pân la
finalizarea i operarea noilor depozite. Aceste soluii au generat costuri suplimentare, determinate în special de transportul
deeurilor la locaii situate în alte judee sau de cantitile suplimentare de deeuri rezultate ca urmare a prelungirii termenului
de sistare la depozitele neconforme, care trebuie relocate. Pân în prezent, doar pentru proiectele implementate în judeele
Timi i Slaj, au fost estimate astfel de costuri suplimentare în valoare total de 9.940 mii lei.
Contractarea finanrii proiectelor în cadrul DMI 2 – reabilitarea siturilor poluate istoric a demarat cu doi ani mai târziu decât în
Pagina230


cadrul DMI 1, întârzierea datorându-se, în principal, nefinalizrii cadrului legal aferent gestionrii siturilor contaminate, respectiv
nefinalizrii Strategiei naionale pentru siturile contaminate i a Inventarului siturilor contaminate, documente de care depindea
procesul de pregtire i selecie al proiectelor. Datorit disfuncionalitilor organizaionale i a lipsei unor decizii adecvate la
nivelul ANPM i MMSC, lista siturilor contaminate nu a fost aprobat nici pân la finalul anului 2013, iar primul proiect al
Strategiei a fost postat pe site-ul MMSC în luna august 2013. În ciuda acestor impedimente de reglementare a activitii de
gestionare a siturilor contaminate, în anul 2011, la nivelul POS Mediu s-au gsit soluii pentru evaluarea primelor proiecte pilot
de reabilitare situri contaminate, pentru care s-au încheiat contracte de finanare, astfel încât, la 31.12.2013 se aflau în
implementare cinci proiecte având ca obiect remedierea de situri contaminate.
Urmare rezultatelor sub ateptri înregistrate în implementarea proiectelor în cadrul Axei prioritare 2, în anul 2013 s-a luat
decizia de realocare a unor fonduri, fie ctre alte obiective finanabile i cu perspective ridicate de realizare în termen din cadrul
programului operaional, fie ctre obiective din afara programului operaional, în vederea unei utilizri mai eficiente, urmare
crora gradul de angajare a fondurilor la 31.12.2013 a crescut la cca. 94%, iar gradul de absorbie la 24,13%, creteri datorate
în primul rând modificrii cifrelor de referin aferente alocaiilor europene pentru perioada de programare 2007-2013.
~ Gestionarea i ecologizarea zonelor afectate de activiti industriale
În cazul polurilor actuale i istorice, finanarea lucrrilor de investigare i evaluare a polurii mediului geologic este suportat
de operatorul economic sau de deintorul de teren. Lucrrile de investigare sunt executate de persoane fizice sau juridice po-
sesoare ale unui document de calificare, care atest calitatea i competena de specialist/firm specializat în domeniul
tiinelor geologice i pedologice. Rspunderea privind calitatea i corectitudinea informaiilor rezultate în urma lucrrilor de
investigare revine executanilor acestora. În aceast situaie, exist riscul ca aciunea de ecologizare a siturilor contaminate s
fie afectat de interesele financiare ale persoanelor implicate.
Identificarea preliminar a siturilor contaminate, realizat pe baza chestionarelor completate de operatorii economici i dei-
ntorii de terenuri nu a dat rezultatele ateptate, urmare lipsei unor instruciuni sau a unui ghid metodologic de completare a
chestionarelor, lipsei unor date i informaii necesare identificrii i caracterizrii, într-o manier acceptabil, a unui sit conta-
minat/potenial contaminat.
Nu au fost întreprinse toate demersurile pentru elaborarea, promovarea i aprobarea Strategiei Naionale i a Planului Naional
de Aciune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, documente cadru prin care România va aborda aciunea de
remediere a terenurilor afectate de poluare i a zonelor limitrofe unde poluarea cauzeaz un risc inacceptabil pentru receptori.
În legislaia româneasc nu sunt definite noiunile „sit contaminat istoric” i „sit contaminat actual”.
Întrucât MMSC nu deine suficiente date i informaii referitoare la siturile contaminate, în lipsa unor informaii clare necesare
definirii i caracterizrii unui sit contaminat, informaii rezultate urmare efecturii unor lucrri de investigare i evaluare a polurii
mediului geologic, declararea ca fiind contaminat a unui sit pe baza unor date i informaii neunitare i neconforme este un
demers care poate avea implicaii socio-economice neprevzute i, nu în ultimul rând, poate determina alocri inutile de
resurse financiare pentru aciuni de remediere.
Nu au fost aprobate, prin ordin comun al conductorilor autoritii publice centrale pentru protecia mediului i dezvoltare durabil,
autoritii publice centrale în domeniile economiei i finanelor i autoritii publice centrale în domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale,
lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate i lista siturilor contaminate actual, astfel c nu au fost întreprinse toate
demersurile în vederea crerii cadrului legal pentru stabilirea de ctre MMSC a condiiilor de investigare i evaluare a polurii mediului
geologic în zonele afectate i pentru elaborarea i avizarea programelor de investigare a siturilor contaminate.
Nu a fost elaborat i aprobat ghidul tehnic privind metodologiile i coninutul raportului geologic de investigare i evaluare a
polurii solului i subsolului pe etape, criteriile i indicatorii de evaluare a polurii mediului geologic, fapt ce a condus la imposi-
bilitatea elaborrii într-o manier unitar i conform a rapoartelor geologice de investigare i evaluare a polurii solului i
subsolului, existând astfel riscul contestrii valabilitii acestor documente.
De asemenea, nu a fost aprobat prin ordin al conductorului autoritii publice centrale pentru protecia mediului i dezvoltare dura-
bil ghidul tehnic pentru aplicarea metodologiilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate. Totodat, nu au fost
efectuate toate demersurile în vederea elaborrii i aprobrii de proceduri de reglementare referitoare la: elaborarea rapoartelor de
investigare i evaluare preliminar/final, elaborarea studiului evalurii de risc, fundamentarea programului de remediere,
coninutul proiect tehnic pentru curare, remediere i/sau reconstrucie ecologic, coninutul raportului de finalizare a lucrrilor de
remediere, coninutul programului de monitorizare a evoluiei lucrrilor de remediere i de monitorizare post remediere etc.
Întrucât lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate, i lista siturilor contaminate actual nu au fost aprobate prin ordin comun
al autoritilor publice centrale implicate, nu au fost întreprinse demersuri în vederea asigurrii cadrului legal necesar înregistrrii în
documentele cadastrale de ctre autoritile administraiei publice locale, a restriciilor de utilizare a terenului pe care era localizat situl
contaminat, fapt ce a determinat riscul nerealizrii sistemelor de bariere fizice i de avertizare pentru aplicarea regimului de restricie.
Au existat i situaii în care operatorii economici, în lipsa unor prevederi legale clare referitoare la gestionarea siturilor conta-
minate, au realizat, prin intermediul unor firme de specialitate, lucrri de investigare, evaluare i remediere a unor situri conta-
minate. Astfel de exemple sunt amplasamentele considerate contaminate istoric potrivit contractului de privatizare al SC OMV
Petrom SA i proiectele de remediere finanate prin POS Mediu pentru: Crânguri, judeul Dâmbovia – depozit de deeuri


chimice anorganice, Câmpina, judeul Prahova – batal de reziduuri petroliere, Turda, judeul Cluj – depozit de deeuri de
hexaclorciclohexan provenite de la UC Turda, haldele de deeuri fosfoamoniacale aparinând combinatului AZOMURE. Totui,
urmare lipsei cadrului legal referitor la investigarea, evaluarea i remedierea siturilor contaminate, corectitudinea i calitatea lucrrilor
de investigare i evaluare a polurii mediului geologic, cât i necesitatea efecturii lucrrilor de refacere a siturilor contaminate, pot fi
puse sub semnul întrebrii, existând riscul contestrii valabilitii documentelor referitoare la aceste lucrri.
MMSC nu a efectuat toate demersurile în vederea asigurrii faptului c operatorii au luat toate msurile necesare pentru
prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a oricror efecte adverse asupra sntii populaiei i mediului ca urmare a gestio-
nrii deeurilor extractive. Astfel, iazul de decantare Boneag, nu era autorizat s funcioneze în condiii de siguran, urmare
faptului c SC Moldomin SA, în calitate de deintor al iazului de decantare, nu a întreprins toate msurile ce se impuneau în
vederea obinerii autorizaiei de funcionare în condiii de siguran. De asemenea, urmare verificrilor efectuate asupra modului
de respectare a prevederilor legale referitoare la elaborarea planului pentru prevenirea accidentelor majore, respectiv a unor
evenimente care conduc la apariia, imediat sau întârziat, a unor pericole grave asupra sntii populaiei i mediului,
auditorii publici externi au constatat faptul c SC Moldomin SA nu a luat msuri pentru elaborarea planului de prevenire a
accidentelor majore pentru gestionarea deeurilor extractive i nu a furnizat inspectoratului judeean pentru situaii de urgen
planul de urgen intern cu msurile ce trebuie luate pe amplasament în cazul unui accident.
Referitor la modul de înregistrare i evideniere în contabilitate a obligaiilor de mediu, în România tratamentul contabil i fiscal
aplicabil obligaiilor pentru dezafectarea activelor i restaurarea amplasamentului nu a fost definit pân în anul 2002, iar ulterior
reglementrile au fost inconsecvente.
Baza de date referitoare la siturile potenial contaminate, deinut de MMSC, nu conine suficiente informaii cu privire la uni-
tile industriale sau agricole care au fost privatizate cu/fr obligaii de mediu.
Cu toate c, potrivit prevederilor legale în vigoare, îndeplinirea obligaiilor de mediu este prioritar în cazul procedurilor de dizol-
vare urmat de lichidare, faliment, încetarea activitii, legiuitorul nu a stabilit titularul creanei de mediu (MMSC, ANPM sau alt
instituie) i nici rangul prioritar al acestor obligaii, aspecte deosebit de semnificative referitoare la asigurarea resurselor finan-
ciare necesare efecturii lucrrilor de investigare, evaluare i refacere a mediului geologic acolo unde poluarea are un impact
semnificativ asupra sntii oamenilor i mediului.
Urmare nerespectrii prevederilor legale referitoare la înfiinarea i funcionarea Comitetului de avizare pentru probleme de
mediu Petrom, atribuiile ministerului referitoare la urmrirea, verificarea i inspectarea realizrii obligaiilor de mediu asumate
prin contractul de privatizare a SNP Petrom SA nu au fost exercitate de un organism specializat. Nefuncionarea Comitetului de
avizare pentru probleme de mediu Petrom în perioada 2005-2010 a condus la divergena aprut în relaia cu OMV-Aktienge-
sellschaft/SC OMV Petrom SA, pentru soluionarea creia aceasta a sesizat Secretariatul Curii Internaionale de Arbitraj a
Camerei de Comer Internaional de la Paris. MMSC a efectuat pli suplimentare în sum de 2.820 mii lei reprezentând chel-
tuieli cu onorariile arbitrilor în cauza 18366/GZ aflat pe rolul Curii Internaionale de Arbitraj de la Paris i cheltuieli cu servicii
de consultan i reprezentare juridic, asisten tehnic, expertiz, traducere autorizat.
Nu au fost întreprinse toate demersurile în vederea analizrii posibilitii promovrii tematicilor de studii i programelor de cer-
cetare cu privire la gestionarea siturilor contaminate, în vederea includerii acestora în Planul naional de cercetare-dezvoltare i
inovare sau în cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare.
La nivelul MMSC i a entitilor implicate din domeniu, nu au fost întreprinse toate demersurile în vederea organizrii unui
sistem de perfecionare profesional continu a personalului implicat în reglementarea etapelor pe care le implic gestiunea
siturilor contaminate.
MMSC nu deine suficiente date i informaii cu privire la îndeplinirea obligaiei operatorilor de depozite de deeuri, referitoare la
constituirea fondului pentru închidere i urmrirea post-închidere a depozitului de deeuri, cu toate c îndeplinea, în condiiile
legii, atribuii referitoare la exercitarea funciilor de autoritate de stat în domeniile sale de activitate i de monitorizare, inspecie
i control a respectrii de ctre persoanele juridice i fizice a reglementrilor din domeniile sale de competen.
Recomandri
9 luarea, de ctre MMSC, a msurilor legale i efectuarea tuturor demersurilor în vederea elaborrii i aprobrii cu prioritate
a cadrului legal pentru transpunerea în legislaia român a Directivei 2013/2/UE de modificare a anexei I la Directiva
94/62/CE privind ambalajele i deeurile de ambalaje i a Directivei 2012/19/UE privind deeurile de echipamente electrice
i electronice, pentru a se evita trecerea la urmtoarea etap a procedurii de infringement, respectiv sesizarea Curii de
Justiie a Uniunii Europene;
9 pentru evitarea pronunrii de ctre Curtea de Justiie a Uniunii Europene a unei hotrâri de condamnare i stabilire a unor
sanciuni pecuniare României, auditorii publici externi au recomandat MMSC luarea msurilor legale i efectuarea tuturor
demersurilor în vederea conformrii cu legislaia european referitoare la depozitele de deeuri i la deeurile miniere;
9 elaborarea i aprobarea unei proceduri operaionale privind activitatea de fundamentare a necesarului anual de fonduri financiare
aferent finanrii de la bugetul de stat a programelor/subprogramelor i/sau obiectivelor de investiii necesare realizrii
programelor multianuale aprobate i prevzute de Ordonana Guvernului nr. 40/2006, cu modificrile i completrile ulterioare;
9 efectuarea pe teren, de ctre reprezentani ai MMSC, a unor verificri/inspecii ale lucrrilor executate în cadrul proiectelor
„Sistem integrat pentru gestionarea deeurilor din localitile din Delta Dunrii” i „Sistem zonal de gestionare a deeurilor
Pagina232


urbane în judeul Sibiu”, recepionate fr respectarea prevederilor Hotrârii Guvernului nr. 273/1994 i dispunerea de
msuri în consecin;
9 verificarea modului în care s-au efectuat achiziii de utilaje i echipamente ale cror costuri au depit valoarea acestora stabilit
în documentaia tehnic de execuie pentru realizarea Sistemului zonal de gestionare a deeurilor urbane din oraul Copa Mic
i comunele limitrofe i recuperarea eventualelor sume decontate fr respectarea prevederilor documentaiei tehnice;
9 verificarea lucrrilor executate în cadrul proiectului privind realizarea sistemului integrat de gestionare a deeurilor în
Municipiul Iai, precum i a modului în care Primria Municipiului Iai a respectat prevederile conveniei de finanare, în
condiiile în care, urmare a unei sentine judectoreti, aceasta a fost obligat la plata de penaliti i daune interese ctre
executantul lucrrilor pentru nerespectarea obligaiilor contractuale, urmând ca în funcie de aspectele constatate s se
dispun msurile legale care se impun;
9 efectuarea tuturor demersurilor în vederea crerii cadrului legal referitor la stabilirea de ctre MMSC a necesitii efecturii
investigrii i evalurii polurii mediului geologic în zonele afectate, stabilirii condiiilor de investigare i avizare a progra-
melor de investigare pentru siturile contaminate;
9 elaborarea i aprobarea de ctre MMSC a ghidului tehnic privind metodologiile i coninutul raportului geologic de investigare i
evaluare a polurii solului i subsolului pe etape, criteriile i indicatorii de evaluare a polurii mediului geologic;
9 elaborarea i aprobarea, de ctre MMSC, de proceduri de reglementare referitoare la: coninutul rapoartelor de investigare i
evaluare preliminar/final, elaborarea studiului evalurii de risc, fundamentarea programului de remediere, coninutul proiectului
tehnic pentru curare, remediere i/sau reconstrucie ecologic, coninutul raportului de finalizare a lucrrilor de remediere,
coninutul programului de monitorizare a evoluiei lucrrilor de remediere i de monitorizare post remediere etc.;
9 efectuarea de ctre MMSC a tuturor demersurilor în vederea aprobrii, prin ordin comun al autoritilor publice centrale implicate,
a listei siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate, i a listei siturilor contaminate actual. Totodat, auditorii publici externi
propun MMSC elaborarea i aprobarea unei proceduri de reglementare a stabilirii i transmiterii ctre autoritile publice locale,
pentru înregistrarea în documentele cadastrale, a restriciei de utilizare a terenului pe care este localizat situl contaminat;
9 pentru a diminua riscul apariiei unor interese financiare ale persoanelor implicate în finanarea lucrrilor de investigare i
evaluare a polurii mediului geologic, se recomand MMSC efectuarea demersurilor în vederea crerii, elaborrii i apro-
brii cadrului legal referitor la:
- stabilirea unor criterii specifice de acreditare pentru activiti în domeniul siturilor contaminate;
- elaborarea i aprobarea unor normative de timp referitoare la activitatea de investigare i evaluare a polurii mediului;
- înfiinarea unui corp de experi acreditai/asociaii profesionale de investigare, evaluare i refacere a mediului geologic,
cu rol de consultani pentru autoritile implicate în managementul siturilor contaminate;
- înfiinarea i gestionarea unei baze de date publice referitoare la persoanele fizice sau juridice, posesoare ale unor
documente de calificare ce atest calitatea i competena de specialist/firm specializat în domeniul tiinelor
geologice i pedologice;
9 definirea, prin hotrâre a Guvernului, la propunerea autoritilor publice centrale pentru protecia mediului i pentru finane
publice, a formelor de garanie financiar, inclusiv pentru cazurile de insolven, i msurile pentru dezvoltarea ofertei de
instrumente financiare privind rspunderea în domeniul mediului, care s permit operatorilor utilizarea acestora în scopul
garantrii obligaiilor ce le revin;
9 completarea bazei de date a MMSC referitoare la siturile potenial contaminate, cu datele i informaiile cu privire la
unitile industriale sau agricole care au fost privatizate cu/fr obligaii de mediu;
9 se recomand MMSC luarea msurilor i efectuarea tuturor demersurilor pentru asigurarea faptului c operatorii de depozite au
constituit fondul pentru închidere i urmrire post-închidere a depozitelor de deeuri, potrivit prevederilor legale.
Comitetul de avizare pentru probleme de mediu Petrom va:
- urmri, verifica i inspecta modul de realizare a obligaiilor de mediu asumate prin contractul de privatizare a SNP
Petrom SA, apelându-se i la expertize, acolo unde situaia o impune;
- analiza Referatul privind notificrile preliminare i intermediare, precum i notificrile de plat primite de la SNP
Petrom SA, punctele de vedere, observaiile i recomandrile exprimate asupra acestora, soluionarea lor;
9 organizarea unui sistem de perfecionare profesional continu a personalului implicat în reglementarea etapelor pe care
le implic managementul siturilor contaminate;
9 modificarea unor acte legislative existente i elaborarea unor acte normative noi, absolut necesare în etapa actual, în
vederea abordrii eficiente i unitare a etapelor pe care le implic remedierea siturilor contaminate;
9 reglementarea legal cu privire la stabilirea titularului creanei de mediu i a rangului prioritar referitor la îndeplinirea obligaiilor de
mediu, în cazul procedurilor de dizolvare urmate de lichidare, faliment, încetarea activitii.


2.7 Auditul performanei unor programe finanate de la bugetul de stat prin bugetul
MDRT/MDRAP pe perioada 2011-2013
Misiunea de audit a fost efectuat la Compania Naional de Investiii SA - CNI SA, care funcioneaz în baza Ordonanei nr.
25/2001 privind înfiinarea Companiei Naionale de Investiii CNI SA, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
117/2002, cu modificrile i completrile ulterioare. Societile comerciale care au participat la realizarea capitalului social iniial
al Companiei Naionale de Investiii SA sunt: Compania Naional „Administraia Porturilor Maritime Constana SA, Societatea
Naional de Transport Feroviar de Marf „CFR-Marf SA, Compania Naional „Aeroportul International Bucureti - Otopeni
SA, Compania Naional „Administraia Canalelor Navigabile - SA Constana, Compania Naional „Administraia Porturilor
Dunrii Maritime - SA Galai.
Obiectivului principal al misiunii de audit al performanei a constat în evaluarea eficienei, eficacitii i economicitii
resurselor alocate de la bugetul de stat i a surselor conexe, în scopul asigurrii unor elemente moderne de infrastructur în
unitile administrativ-teritoriale, mai ales în zonele care înregistreaz o rmânere în urm din acest punct de vedere.
Întrebrile principale adresate obiectivului general:
o Programele finanate de la bugetul de stat, prin bugetul MDRT/MDRAP derulate prin CNI SA, sunt realizate în condiii de
eficien, economicitate i eficacitate?
o Managementul asigur condiii procedurale i de control optime derulrii programelor finanate de la bugetul de stat prin
bugetul MDRT/MDRAP derulate prin CNI SA?
Obiectivele specifice misiunii de audit:
~ analiza nivelului resurselor financiare angrenate efectiv în fiecare etap/exerciiu bugetar, în raport cu fiele programelor;
~ analiza stadiului realizrii indicatorilor prevzui pentru fiecare program, în raport cu prevederile din fundamentarea
programului;
~ identificarea cauzelor care au generat disfuncii în derularea programelor i modalitilor de reducere/înlturare a efectelor
acestora, în scopul realizrii unei bune gestiuni financiare a fondurilor publice;
~ identificarea principalelor decizii manageriale care s asigure creterea, în viitor, a eficienei economicitii i eficacitii
utilizrii creditelor alocate programelor.
Din probele analizate, privind perioada 2011-2013, a rezultat faptul c CNI SA a utilizat mijloace electronice în proporie de
numai 20% pentru atribuirea contractelor de achiziii publice.
Potrivit normelor legale în vigoare, CNI SA era obligat s utilizeze mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de
atribuire i pentru realizarea achiziiilor directe, în procent de minim 40% din valoarea total a achiziiilor publice finalizate de
aceasta în cursul anilor respectivi, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice.
Din situaia privind decontarea lucrrilor angajate s-a constatat c au fost efectuate pli peste valoarea facturilor furnizorilor i,
implicit, mai mari decât soldul debitelor din contabilitate, în sum de 402 mii lei, fr a se analiza cauzele care au generat
aceste situaii i a stabili rspunderea persoanelor cu atribuii în acest sens. La recomandarea auditorilor publici externi, sumele
au fost recuperate în timpul misiunii.
Sume în litigiu, în valoare total de 126.535 mii lei, aflate pe rolul instanelor la data de 31.12.2013, nu erau înregistrate în contabilitate
i nici cuprinse în inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii la încheierea exerciiului financiar.
Din analiza situaiei litigiilor în care CNI SA era parte la 31.12.2013 reiese faptul c CNI SA a fcut pli pentru lucrri neefec-
tuate sau achiziii de utilaje care nu se regsesc în cadrul obiectivului, în sum de 15.563 mii lei, fr a analiza cauzele care au
condus la aceste situaii i fr a stabili responsabilitatea persoanelor care au certificat executarea lucrrilor (dirigini de antier,
personalul din cadrul compartimentelor care a monitorizat investiiile respective).
Analizând eficacitatea programelor derulate s-a concluzionat c, în perioada 2011-2013, o serie de obiective cuprinse în
programele supuse verificrii au fost realizate i predate unitilor administrativ-teritoriale, fr ca beneficiarii s-i respecte
obligaiile asumate privind viabilizarea terenurilor pe care au fost realizate, aa cum se prevede la art. 8 alin. 1 din OUG nr.
25/2001 privind înfiinarea Companiei Naionale de Investiii „CNI SA. Obiectivele în cauz s-au recepionat ca fiind funcionale
la terminarea lucrrilor, îns, în fapt, erau neutilizabile din lipsa utilitilor care trebuiau asigurate de ctre unitile administrativ-
teritoriale care au solicitat introducerea lor în program.
Un alt exemplu care demonstreaz lipsa de colaborare între investitor i beneficiar îl constituie obiectivul de investiii „Execuie
lucrri de reabilitare, modernizare i dotare – Aezmânt Cultural”, din oraul Victoria, jud. Braov. Lucrarea a fost finalizat i
propus pentru recepie la data de 27.09.2012. Procesul-verbal de recepie nu a fost îns semnat de ctre reprezentantul
primriei Oraului Victoria i cel al Consiliului Judeean Braov, care au invocat faptul c lucrarea nu s-a realizat conform
proiectului i la standarde de calitate corespunztoare. La data verificrii Aezmântul cultural este înc nefolosit de ctre
Pagina234


primrie, deoarece constructorul nu permite accesul în incinta obiectivului, actele de predare-primire nefiind semnate. Cu toate
acestea, în baza procesului-verbal de recepie i a protocolului de predare-primire, semnate numai de ctre reprezentanii CNI-SA,
în evidena contabil a companiei s-a sczut valoarea obiectivului din contul „Investiii în curs”, dei nu exist niciun document
care s ateste transferul obiectivului i înregistrarea acestuia în evidenele contabile ale primriei oraului Victoria.
Recomandri
9 revizuirea procedurii operaionale privind achiziiile publice, în sensul punerii de acord cu prevederile HG nr. 1660/2006
pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public prin
mijloace electronice din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune
de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii;
9 efectuarea unei analize privind identificarea cauzelor care au generat schimbarea soluiilor tehnice iniiale, datele eronate
înscrise în studiile de fezabilitate, în scopul stabilirii eventualelor rspunderi privind suplimentarea cheltuielilor; revizuirea
procedurii de efectuare a achiziiilor publice în vederea respectrii art. 122 din OUG nr. 34/2006;
9 identificarea eventualelor prejudicii, stabilirea rspunderilor i luarea de msuri în consecin;
9 identificarea cauzelor care au generat nefuncionarea unor obiective finalizate, sesizarea forurilor responsabile, locale i
centrale, iar în cazul în care aceste obiective au fost introduse în program fr a fi îndeplinite condiiile prevzute de art. 8
alin. 1 din OG nr. 25/2001, se vor aplica msurile ce se impun în legtur cu responsabilitatea decidenilor;
9 corectarea înregistrrilor efectuate în evidena contabil în legtur cu obiectivul „Execuie lucrri de reabilitare,
modernizare i dotare - Aezmânt Cultural”, ora Victoria, pân la perfectarea actelor legale de transfer a obiectivului;
9 înregistrarea în evidena financiar-contabil a sumelor aflate în litigiu i inventarierea anual a acestora.
2.8 Performana activitii specifice desfurate de ctre Regia Autonom Autoritatea

Aeronautic Civil Român în perioada 2010-2013
Scopul auditului
Iniierea aciunii de audit a avut ca principal fundament interesul general al societii legat de asigurarea i prezervarea sigu-
ranei i securitii aviaiei civile i a modului în care sunt asigurate condiiile necesare pentru ca România s-i poat îndeplini
obligaiile internaionale i europene asumate în materie de aviaie civil.
inta auditului o reprezint efectuarea unui audit al performanei independent asupra ansamblului de aspecte, conjuncturi i
activiti subsumate obiectului de activitate al Autoritii Aeronautice Civile Române (AACR), în vederea identificrii vulnera-
bilitilor, riscurilor specifice, disfuncionalitilor, deficienelor, consecinelor acestora i responsabilitilor aferente, a conse-
cinelor aciunilor/inaciunilor altor entiti ale statului cu atribuii i competene în domeniu, aspectelor i zonelor potenial
perfectibile prin formularea de recomandri pentru creterea performanei.
Domeniul i entitile auditate

Termenul generic de aviaie subsumeaz atât domeniul aeronautic i transportul aerian - aeronave i sisteme tehnologice,
producia i toate prile constituente ale sistemului general de transport aerian (companii aeriene, aviaie general, aeroporturi,
managementul traficului aerian, întreinerea aeronavelor i a sistemelor, reparaii generale .a.), cât i diverse aplicaii
aeronautice de tipul cutare, salvare .a.
La nivel global acioneaz Organizaia Aviaiei Civile Internaionale (OACI/ICAO), agenie specializat a Organizaiei Naiunilor Unite
creat în anul 1944 în scopul promovrii siguranei i dezvoltrii aviaiei civile mondiale, la care România este parte din anul 1965, iar
la nivel european, organismul central de implementare a strategiei pentru meninerea, dezvoltarea i creterea nivelului de siguran,
în scopul dezvoltrii unui transport aerian durabil, este Agenia European pentru Sigurana Aviaiei (AESA/EASA), înfiinat în anul
2002 i la care România a devenit membru în Comitetul de Conducere în anul 2007, odat cu aderarea la Uniunea European.
În Cartea alb privind transporturile, publicat în anul 1992 i revizuit în 2006, Comisia European a declarat c obiectivul
prioritar pentru transportul aerian european este ca Uniunea European s devin cea mai sigur regiune din lume.
România este considerat una dintre primele ri cu tradiie în domeniul aviaiei civile, înc de la începuturile sale, fcând parte,
în prezent, din toate organismele internaionale i comunitare ale aviaiei civile: ICAO/OACI - 1965; EASA - 2007; ECAC - 2000;
EUROCONTROL - 1996 etc.
Autoritatea Aeronautic Civil Român (AACR) a fost înfiinat în anul 1993 prin HG nr. 405/1993 privind înfiinarea Autoritii
Aeronautice Civile Române, cu modificrile i completrile ulterioare, ca regie autonom de interes public naional.
AACR funcioneaz sub autoritatea Ministerului Transporturilor în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviaiei civile, „îi
exercit în mod independent” atribuiile prevzute în ROF i „funcioneaz separat de agenii aeronautici civili i celelalte entiti


supuse supervizrii siguranei zborului i/sau controlului calitii de securitate a aviaiei civile”, iar obiectul de activitate a fost i a
rmas, în esen, acelai de la înfiinare i pân astzi, i anume: „îndeplinirea atribuiilor ce decurg din lege sau din reglementrile
aeronautice naionale, precum i din conveniile i acordurile aeronautice internaionale la care România este parte”.
AACR a fost desemnat ca autoritate naional de supervizare, însemnând, prin aceasta, c este organismul tehnic specializat
pentru îndeplinirea funciei de supervizare a siguranei zborului în aviaia civil, la nivel naional, organismul tehnic specializat
pentru exercitarea unor atribuii ce revin autoritii competente în domeniul securitii aviaiei civile i autoritate competent în
domeniul securitii aviaiei civile, în înelesul OG nr. 17/2011 privind controlul calitii în securitatea aviaiei civile.
Finanarea activitii regiei a fost asigurat integral din venituri proprii i din surse atrase, AACR înregistrând, an de an (2010-
2013), rezultate economico-financiare favorabile, realizând, în mod constant profit, astfel: 2010 – profit brut 10,2 mil lei/echivalent
2,4 mil euro (curs 4,3 lei pentru un euro la 31 decembrie), reprezentând 22,6% din cifra de afaceri realizat; 2011 – 3,5 mil lei/0,8
mil euro (curs 4,31) reprezentând 8,8% din cifra de afaceri; 2012 – 4,1 mil lei/0,93 mil euro (curs 4,42) reprezentând 9,6% din cifra
de afaceri; 2013 - 3,9 mil lei/0,87 mil euro (curs 4,48) reprezentând 9% din cifra de afaceri.
~ Obiectivul general al aciunii de audit a fost confirmarea/infirmarea faptului c AACR, ca entitate de stat aflat sub auto-
ritatea MT, a fost organizat, a funcionat i funcioneaz astfel încât s poat fi în msur s-i îndeplineasc obligaiile i
atribuiile i s-i asume responsabilitile prevzute în reglementrile internaionale/naionale, specifice unei autoriti
competente pentru exercitarea funciei de supervizare a siguranei zborului la nivel naional i a competenelor în domeniul
securitii aviaiei civile.
În perioada care a trecut de la înfiinare, AACR a reuit s-i construiasc i s-i consolideze o poziie semnificativ i stabil în
domeniul aviaiei civile, înelegând i acomodându-se, în timp, cu scopul i obiectul propriu de activitate, cu atribuiile, competenele i
responsabilitile legal stabilite, cu cerinele de calitate din ce în ce mai specializate privind sigurana i securitatea aviaiei civile.
AACR poate fi considerat ca fcând parte dintre entitile de stat care au reuit, în timp, s respecte, s aplice i s imple-
menteze reglementrile internaionale i europene, obinând, astfel, evaluri favorabile prin auditurile internaionale specifice,
generând recunoatere i percepie favorabil extern pentru România în domeniul aviaiei civile.
Aceste realizri nu pot, îns, justifica faptul c rapoartele de activitate anuale ale AACR, pe anii 2012-2013, sunt redactate într-o not
constant favorabil, laudativ, fr slbiciuni, fr nerealizri i cauze ale acestora, fr menionarea neconformitilor rezultate din
auditurile internaionale i analiza cauzelor care le-au generat, i fr concluzii privind modul în care entitile din domeniu s-au
raportat la obligaiile stabilite de reglementrile internaionale/naionale, la AACR i la recomandrile fcute de ctre aceasta.
Coninutul rapoartelor de activitate contrazice premisa general c o entitate care se autoevalueaz în mod critic, sincer i real
(identificând punctele slabe, disfuncionalitile, cauzele reale interne i exterioare, msurile de intrare în normalitate .a.) este
sau poate deveni o entitate puternic, stabil, iar afirmarea acestor aspecte este dovad de profesionalism i responsabilitate –
mai cu seam în situaia în care AACR este „cap de list” într-un domeniu în care li se cere entitilor s-i raporteze propriile
erori/evenimente, tocmai pentru a consolida i securiza domeniul.
~ În acest context putem face referire la câteva aspecte fundamentale în activitatea AACR, i anume:
¾ perioada auditat poate fi considerat ca fiind o perioad în care direciile de evoluie, intele i obiectivele pe termen
mediu i lung, precum i mijloacele/instrumentele de realizare a lor nu au fost pe deplin grupate, clarificate i explicitate
într-un document de referin fundamentat i redactat în mod detaliat, profesionist i aplicabil, astfel încât s poat fi
considerat i implementat ca fiind strategia AACR.
¾ preocuparea pentru efectele reale, practice ale propriei activiti nu este vizibil prin aciuni privind asigurarea c
aciunile de verificare, de informare i/sau de eliberare a unor avize s nu rmân la stadiul de aciuni în sine, pentru
care nu se poate nici estima i nici cunoate msura în care vor fi sau au fost respectate i aplicate în practic.
În acest sens, auditul reine c AACR nu poate avea, în anumite situaii, o asigurare rezonabil asupra faptului c, în mod real
i efectiv, sigurana aviaiei civile nu este pus în pericol de faptul c unele entiti din afara domeniului (consiliile locale,
operatori economici, persoane fizice .a.) nu respect i nu se încadreaz în rigorile impuse de reglementrile specifice aviaiei
civile. Astfel, autoriti ale administraiei publice locale nu au solicitat sau nu au respectat avizele AACR pentru elaborarea sau
reactualizarea PUG i PUZ, nu au inserat în certificatele de urbanism informaii privind condiiile sau restriciile din aceste avize,
mai ales în zonele cu servitui aeronautice. Persoanele juridice/fizice interesate nu au fost informate prin certificatul de urbanism
asupra restriciilor respective i au primit autorizaia de construire fr existena avizului AACR, astfel c unele dintre acestea
nu au respectat în totalitate avizele AACR sau autorizaia de construire .a.
Un alt tip de situaii, în care ar fi fost de dorit o mai clar i determinat poziionare/extindere a ateniei AACR ctre demersuri
destinate cunoaterii i respectrii, de ctre entiti din afara domeniului aeronautic, a unor reglementri specifice acestuia, sunt
legate de unele activiti având drept efect ajungerea în spaiul aerian a diverselor corpuri materiale care pot constitui, în anu-
mite condiii, un pericol pentru sigurana aviaiei (articole pirotehnice de divertisment clasificate – „artificii/petarde”; obiecte cu
material incandescent – ex. „lampioane”; rachete fr pilot utilizate în scopuri civile; aeronave civile motorizate fr pilot la bord
- „drone” .a.) - reglementate prin OMT nr.1.378/2013, respectiv OMT nr. 8/2014.
Pagina236


¾ necesitatea consolidrii abordrilor pro-active i predictive, deoarece evenimentele i accidentele aviatice sunt, de cele
mai multe ori, consecinele extreme ale cumulului de factori de risc neidentificai la timp, identificai incomplet, identificai
i neeliminai .a., generai de neconformiti, de „puncte slabe” ale unor reglementri aplicabile .a.
În acest context, AACR ar trebui s-i îndrepte atenia, mai consecvent spre consolidarea abordrilor pro-active i predictive,
asupra surselor, cantitii i nivelului de informaii pe care le obine, le primete i le prelucreaz i care au, sau pot avea
legtur cu domeniului aviaiei civile, cu sigurana i cu securitatea acesteia.
În acest sens auditul reine i prezint lipsa de reacie a AACR atunci când Curtea de Conturi a României a informat condu-
cerea entitii despre publicarea pe site-ul Curii a Sintezei raportului de audit al performanei întocmit la CN „Aeroporturi Bucu-
reti” SA i la Ministerul Transporturilor, privind activitatea specific i performana reabilitrii i modernizrii infrastructurii
aeroportuare de interes naional, raport în care erau inserate i aspecte specifice activitii AACR.
În timpul auditului, directorul general al AACR a iniiat o analiz intern de specialitate a Sintezei raportului de audit întocmit la
CN „Aeroporturi Bucureti” SA i la Ministerul Transporturilor i a constatat c o serie de aspecte constatate de ctre Curtea de
Conturi au legtur cu obiectul de activitate al AACR, existând posibilitatea implicrii în monitorizarea sau soluionarea unora
dintre acestea.
~ În legtur cu obiectul de activitate al AACR, Curtea de Conturi a concluzionat c în realizarea pe principii economice a
obiectului de activitate, criteriile de profitabilitate economico-financiar au prevalat, de regul, atunci când AACR a fost
analizat de ctre factorii guvernamentali de decizie. Aceasta în detrimentul criteriilor profesionale specifice obiectului de
activitate i al rolului su stabilit prin reglementrile internaionale la care România a aderat, ceea ce conduce la concluzia,
îngrijortoare, c nu s-a îneles pe deplin nivelul real de importan i de responsabilitate pe care AACR le are în domeniul
aeronautic, al siguranei i securitii utilizatorilor.
Cadrul naional reglementat nu a fost în msur s asigure toate condiiile necesare pentru ca AACR s beneficieze de resurse
la nivelul necesarului, astfel încât s-i poat realiza, în mod total independent, obiectul de activitate i atribuiile, dei, legislaia
european prevede c:
„Statele membre se asigur c autoritile naionale de supervizare dein resursele i au capacitile necesare pentru îndepli-
nirea sarcinilor care le sunt încredinate în conformitate cu prezentul regulament în mod eficient i cu promptitudine” – art. 4
alin. 3-4 din REG (UE) nr. 549/2009.
„Statele membre se asigur c autoritatea sau autoritile competente dein capacitile necesare pentru a asigura suprave-
gherea tuturor persoanelor i organizaiilor vizate de programul lor de supraveghere, inclusiv resurse suficiente pentru îndepli-
nirea cerinelor prezentului regulament” – reguli de implementare emise în baza REG (UE) nr. 216/2008 (art. 3 alin. 3 din REG
EC nr. 965/2012; art. 11 b alin. 3 din REG (EC) nr.1178/2011).
Au existat câteva elemente de fond care, în loc s se constituie în factori de stimulare a performanei activitii AACR, pentru
realizarea obiectivelor reale i a menirii acesteia de pilon esenial în asigurarea i consolidarea siguranei i securitii aviaiei
civile, au avut efecte contrare.
Dintre acestea, auditul reine ca semnificative: statutul de regie autonom, devenit de interes naional în baza HG nr.
645/2013, prevedere conform creia AACR îi realizeaz obiectul de activitate pe principii primordial economice; aplicarea
nefundamentat îndeajuns, începând cu anul 2012, a prevederilor OUG nr.109/2011 privind guvernana corporativ, precum i
accentul, uneori exagerat, pe maximizarea profitului, în contextul în care obiectul de activitate este de strict specialitate.
Concentrarea ateniei pe maximizarea profitului a generat, inevitabil, utilizarea celei mai facile metode de realizare, i anume
aceea de reducere general a cheltuielilor, cu posibile efecte în diminuarea capabilitii AACR de a-i îndeplini, la nivel calitativ
maxim, toate atribuiile i obligaiile legale, i a constituit o presiune permanent i improprie asupra cuantumului tarifelor
AACR, un impact direct asupra cuantumurilor sumelor pe care trebuie s le achite cetenii, pe lâng costurile propriu zise ale
cltoriei cu avionul (chiar dac acestea sunt incluse în costul biletelor de cltorie).
Funcionând ca regie autonom, finanat integral din venituri proprii, majoritatea provenind, direct sau indirect, din tarifele de
siguran i de securitate, precum i din cota parte din tarifele de rut i de terminal stabilite i aprobate conform bazei de cost
a României, AACR a trebuit s respecte mecanismele economice general aplicabile entitilor economice ale statului, stabilite
prin legile bugetare i prin alte reglementri specifice pentru elaborarea i aprobarea BVC.
Prezentarea câtorva dintre restriciile, criteriile, mecanismele economice general aplicabile pentru întocmirea BVC anuale este
semnificativ pentru a putea percepe nivelul real al independenei în stabilirea resurselor i capacitilor de care a beneficiat în
realitate AACR, astfel:
x la operatorii economici care, la sfâritul anului precedent, au înregistrat profit, nivelul cheltuielilor cu personalul nu va depi
nivelul anului precedent actualizat cu indicele de inflaie, cu respectarea corelaiei referitoare la creterea indicelui de cretere a
câtigului salarial mediu brut lunar, care nu va putea fi mai mic sau egal cu 60% din indicele de cretere a productivitii muncii,
calculat în uniti valorice comparabile sau în uniti fizice, dup caz - legile anuale ale bugetului de stat 2010-2013;
x indicele de cretere a veniturilor totale trebuie s fie mai mare sau egal cu indicele de cretere a cheltuielilor totale -
adresa MT nr. 159/12.01.2010; adresa MT nr. 8353/22.02.2013;
x reducerea cheltuielilor de protocol, a cheltuielilor cu sponsorizrile, a cheltuielilor cu deplasrile în alte scopuri decât cele


pentru producie - adrese MT i Memorandum al MFP aprobat de Primul-ministru – cu „Msuri ce trebuie avute în vedere
la elaborarea BVC-urilor pe anul 2013 (…)”;
x indicele de cretere a câtigului salarial mediu brut lunar va fi mai mic sau egal cu 60% din indicele de cretere a
productivitii muncii, calculat în uniti valorice comparabile (lei/persoan) – OUG nr. 79/2008 i adrese MT;
x reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri, diminuarea arieratelor, creterea profitului – OUG nr. 79/2008; adrese MT i
Memorandum aprobat de Primul-ministru;
x indicele productivitii muncii se poate calcula în uniti fizice pentru activitatea de baz, dac aceasta reprezint mai mult
de 50% din totalul veniturilor – OUG nr. 79/2008;
x prevederi privind repartizarea profitului – OUG nr. 5/2010; adrese MT; Memorandumuri ale MFP aprobate de Primul
ministru (2011, 2013).
Demersurile întreprinse de AACR, ctre factorii de decizie guvernamentali, pentru a beneficia de un cadru legislativ specific prin
care s fie exclus de la aplicarea acestor restricii/criterii care limiteaz „autonomia financiar” prevzut de HG nr. 405/1993,
cu consecine în diminuarea capabilitii entitii de a-i realiza obiectul de activitate la nivel de performan, nu au fost accep-
tate ca fiind necesare i nu s-au materializat în modificri ale cadrului legislativ general, criteriul performanei economice
rmânând primordial. Condiiile unei funcionri „impariale, independente i transparente”, ca i deziderate prevzute, de altfel,
în reglementrile interne i internaionale, nu i-au gsit o aplicabilitate i o proiecie real i permanent, în activitatea curent
a AACR, ca urmare fie a lipsei de reglementare pentru unele aspecte specifice, punctuale, fie a unor intervenii ale MT sau a
unor decizii ale conducerii AACR, ca de exemplu:
B MT a selectat i a numit, în anii 2011 i 2013, ca membrii ai CA al AACR (în temeiul OUG nr. 109/2011) i unele persoane
angajate la operatori economici din domeniul aeronautic, asupra crora AACR avea competene legale s exercite atribuii
de supervizare, control, avizare .a.
Chiar dac OUG nr. 109/2011 nu avea prevederi punctuale i explicite în legtur cu acest tip de incompatibilitate, era evident
c situaia reprezenta un factor indirect de diminuare a imparialitii i independenei decizionale a AACR cerute de legislaia
internaional – REG (UE) nr. 549/2009, iar conducerea MT ar fi trebuit s aib în vedere acest lucru i s preîntâmpine apariia
unor situaii i suspiciuni de acest fel.
Situaia s-a meninut neschimbat pân în anul 2014 când, dup numirea unui nou ministru, acesta a dispus un control la
AACR i astfel a fost identificat incompatibilitatea respectiv, Direcia General Juridic i Resurse Umane din MT confirmând
incompatibilitatea, iar ministrul dispunând revocarea CA prin OMT nr. 430/9.04.2014.
B au fost i sunt cazuri în care membri ai top-management-ului AACR, directori cu contract de mandat pe care CA i-a împuternicit,
în temeiul OUG nr.109/2011, „s conduc, s organizeze i s gestioneze activitatea (…)” – au Contractul individual de munc
(suspendat conform Codului muncii pe perioada mandatului) la entiti din domeniul aeronautic asupra crora AACR are
competene legale s exercite atribuii de supervizare, control, avizare .a. ceea ce, de asemenea, ar putea constitui un factor
indirect de diminuare a imparialitii i a independenei decizionale a AACR cerute de legislaia internaional.
B alternana la guvernare a generat i la AACR, de-a lungul timpului, o serie de modificri la nivelul CA i al directorului general, în
sensul c unii minitrii au practicat politica schimbrii directorului general i modificrii componenei CA, fr legtur direct cu
performanele manageriale sau cu cele ale AACR, fiind afectat, astfel, continuitatea i coerena decizional la nivelul AACR i
implementarea unei strategii eficace, care s induc stabilitate i predictivitate în domeniu. În perioada 2004-2010, fiecare
ministru din cei 4 care s-au succedat a schimbat directorul general, astfel încât funcia a fost ocupat de 6 persoane în cei 7 ani,
iar în perioada 2010-2012 s-au succedat 4 minitrii, care au fcut schimbri numai în componena CA.
Dup anul 2012, în condiiile în care AACR era deja administrat i condus în temeiul OUG nr.109/2011, în organizarea i
conducerea entitii au avut loc urmtoarele modificri:
alegerea unui nou preedinte al CA, în persoana reprezentantului MT în CA (ianuarie 2013) i revocarea fostului preedinte
al CA din poziia de membru al CA;
modificarea insuficient fundamentat a organigramei AACR (februarie 2013), delegarea de ctre CA a atribuiilor conducerii
executive a AACR ctre 4 directori (directorul general i cei 3 directori ai direciilor nou înfiinate), ceea ce nu se regsete
în Planul de administrare al CA pentru perioada 2012-2016, aprobat de ctre autoritatea tutelar (MT), aflat în vigoare la
data respectiv, care precizeaz c delegarea atribuiilor de conducere se face numai ctre directorul general);
inspectorii aeronautici din cadrul AACR care au i brevete de pilot i care doresc s le reînnoiasc, trebuie s efectueze
orele obligatorii de zbor la operatorii aerieni, pe baza unor relaii contractuale sau de alt natur, ceea ce poate constitui un
potenial factor de diminuare a imparialitii/independenei lor i a AACR fa de aceste entiti;
faptul c AACR este autoritate de supervizare în domeniul siguranei aviaiei civile i, în acelai timp, mare parte dintre veniturile
proprii provin de la operatorii economici aflai în competena sa de supervizare, inclusiv ROMATSA, pe baza unor contracte
bilaterale, face ca imparialitatea, independena i transparena activitii AACR s poat fi influenate negativ i s nu fie depline.
Legturile directe care se creeaz între o entitate care execut control i entitile controlate, dar care finaneaz controlul prin
tarifele existente i/sau prin contracte/comenzi specifice, pot constitui, în principiu, factori de influen i de vulnerabilitate
asupra imparialitii, independenei i transparenei controlului, cu atât mai mult cu cât domeniul aviaiei civile exceleaz prin
Pagina238


interese majore privind piaa, veniturile, cheltuielile .a., atât la nivelul operatorilor economici, cât i la nivel de state.
monitorizarea exercitat de ctre MT, precum i restriciile i condiionrile legale care au fost valabile în perioada auditat
au diminuat independena AACR de a-i completa personalul conform numrului de posturi necesar/aprobat, astfel încât
aceasta nu i-a putut elabora i aplica în mod independent o politic performant privind resursele umane i a funcionat nu
numai cu un deficit de personal, dar i cu un numr semnificativ de posturi vacante: între 43 i 25 în perioada 2010-2013
(18%/11%) i între 14 i 17 în perioada decembrie 2013 - iulie 2014 (6%/7,5%);
desemnarea AACR ca autoritate competent în domeniul securitii aviaiei civile, precum i modificarea legislaiei aferente,
au avut ca punct de pornire activitile de monitorizare a conformitii în domeniul securitii aviaiei civile din România,
desfurate de ctre CE în perioada 2011-2012, atunci când structura cu responsabiliti în domeniul securitii se afla în
cadrul MT, fiind identificat lipsa unui numr suficient de persoane necesar efecturii monitorizrii în ansamblul su, precum
i existena unei remunerri necorespunztoare a acestuia, ceea ce a creat premisele declanrii unei proceduri de
infringement împotriva României pe acest domeniu.
Chiar dac în mod formal, începând cu 1 ianuarie 2014, a fost asigurat cadrul legislativ adecvat, necesar funcionrii direciei de
securitate aeronautic, totui, aceast activitate nu a beneficiat, în fapt, de atenia cuvenit nici din partea MT i nici din partea
conducerii AACR în ceea ce privete: asigurarea numrului necesar de posturi, ocuparea acestora, evidena i utilizarea cotei
pri din tariful de securitate în scopul pentru care a fost reglementat, revizuirea i aprobarea cuantumului indemnizaiilor prin
ordin al ministrului, elaborarea, aprobarea i implementarea unui cadru procedural reglementat adaptat noilor condiii .a.
În acest sens, este semnificativ faptul c proiectul de Memorandum iniiat de ctre AACR în luna ianuarie 2014, în care era prevzut
creterea numrului de personal, inclusiv a numrului de posturi i a cheltuielilor aferente cu salariile, precum i cu achiziiile destinate
direciei de securitate, nu a avut ecoul necesar pentru a fi susinut de ctre MT i aprobat de ctre Primul-ministru.
Sistemul de salarizare a personalului de la securitate difer de cel al restului personalului din AACR, personalul de specialitate
al structurii de securitate fiind încadrat, la preluarea sa de ctre AACR de la MT, sub media nivelului de încadrare al
personalului existent în AACR pe posturi i funcii similare, în condiiile în care activitile „de securitate” nu difer semnificativ
de majoritatea celor „de supervizare a siguranei”.
Având în vedere faptul c remunerarea personalului de la securitate se realizeaz prin adiionarea la salariul de încadrare a
indemnizaiilor pentru efectuarea inspeciilor de securitate, aceast situaie oarecum inedit va putea deveni un factor perturbator care
va genera o anumit presiune/condiionare asupra planificrii/realizrii numrului de aciuni pentru fiecare auditor din cadrul direciei
de securitate, în aa fel încât valoarea total a indemnizaiilor cuvenite fiecruia s fie la un astfel de nivel încât, împreun cu salariul,
s se menin la un cuantum comparabil cu venitul salarial al celor aflai pe posturi i funcii similare din alte direcii.
Dup 8 luni de la constituirea direciei securitate la nivelul AACR, nu a fost definitivat un cadru procedural reglementat pentru
evidenierea distinct a cheltuielilor structurii de securitate i a veniturilor încasate din tariful de securitate (constituirea unui
„centru de cost”), stabilirea unei metodologii de fundamentare anual a sumelor din tariful de securitate perceput pe aeroporturi
i care se vireaz la AACR, planificarea i monitorizarea aciunilor specifice de securitate în cadrul AACR, modalitatea în care
sunt stabilite echipele de inspecie/testare i cum sunt calculate indemnizaiile aferente pentru membrii acestora, destinaiile
sumelor rmase necheltuite la finalul anului din veniturile încasate pentru finanarea structurii de securitate .a., condiii absolut
necesare unor bune funciuni.
Curtea de Conturi a mai identificat o serie de aspecte considerate puncte slabe, legate de activitatea general de reglementare,
organizare i desfurare a monitorizrii conformitii de securitate i de efectele pe care aceast activitate le poate genera în
domeniu, asupra crora conducerea AACR i a direciei de specialitate ar trebui s-i concentreze atenia pentru îmbuntirea
activitii în domeniu, având în vedere c activitatea de securitate este relativ nou pentru AACR, constând în:
B prerogativele de exercitare a autoritii competente au fost separate între AACR i MT, fiind regsite atât în HG nr. 1193/2012
pentru aprobarea PNSA (Programul Naional de Securitate Aeronautic), cât i în OMT nr. 1547/2013 privind delegarea de
competen i desemnarea AACR ca organism tehnic specializat (…) în domeniul securitii aviaiei civile, la nivel naional (…);
B nu a fost valorificat, în practic, la justa sa importan i valoare, Comitetul Naional de Securitate Aeronautic (CNSA),
astfel încât instituiile care desfoar activiti pe infrastructura aeroportuar se raporteaz cu precdere la legislaia
proprie, generând astfel o serie de dificulti în procesul de implementare a politicii naionale de securitate i, implicit, în
relaia de autoritate cu administratorii de aeroporturi;
B nu s-a aplicat i nu se aplic, nici în prezent, în mod eficace, un cadru procedural specific de funcionare a CNSA, în prezent
CTSA – Comitetul Tehnic de Securitate Aeronautic, cu privire la componena exact a acestuia, la numrul de întâlniri anuale, la
modul de întrunire în edine ordinare sau extraordinare, la convocare, la modalitatea de monitorizare i raportare (…);
B autoritatea competent a utilizat i utilizeaz, cu precdere, ordine de ministru în reglementarea domeniului securitii
aviaiei civile, acestea presupunând etape mai rapide i mai simple de aprobare din perspectiva tehnicii legislative, îns
acest lucru poate fi, în unele cazuri, în detrimentul eficacitii acestora, dat fiind faptul c se refer la aspecte în care sunt
implicate entiti din domenii diferite;
B au fost fcui pai insuficieni, atât de ctre MT, cât i de ctre AACR, pentru elaborarea i implementarea unui Program Naional
de Faciliti i pentru constituirea i funcionarea Comitetului Naional de Faciliti - Anexa 9 ICAO – Faciliti/Addendum 12.


~ Curtea de Conturi a analizat i unele aspecte organizaionale de la nivelul AACR determinate de cadrul legal
aplicabil, concluziile fiind urmtoarele:
AACR a intrat în sfera de aplicabilitate a OUG nr.109/201 ca urmare a faptului c funciona ca regie autonom, i aceasta
din considerente care ineau mai puin de obiectul de activitate (strict specializat) i de rolul special conferit de legislaia
internaional i european în domeniul siguranei i securitii aviaiei civile, i mai mult de gsirea unor variante legale
pentru acordarea unei anumite independene i autonomii financiare, decizionale i funcionale prin scoaterea entitii de
sub incidena restriciilor bugetare i organizaionale specifice instituiilor publice, inclusiv privind sistemul de salarizare.
Faptul c OUG nr. 109/2011 nu a prevzut excepii de la aplicare, pentru cazurile în care obiectul de activitate al regiilor auto-
nome era în mod radical diferit de cel vizând maximizarea profitului (dei acestea erau deja profitabile în condiiile în care nu
erau conduse „corporativ”), a fost o opiune a Guvernului, a crei oportunitate auditul nu o abordeaz, îns o analizeaz din
punctul de vedere al consecinelor asupra activitii AACR i, implicit, asupra prezervrii i asigurrii siguranei i securitii
aviaiei civile, în scopul de a asigura baza necesar unei necesare analize la nivelul factorilor guvernamentali de decizie în
vederea unei eventuale revizuiri.
Din preambulul ordonanei reiese, în mod evident, c scopul acesteia viza entitile publice care funcionau ineficient i care,
prin diminuarea „lichiditii, solvabilitii i funcionalitii (…) au o influen determinant asupra stabilitii ansamblului eco-
nomiei”, iar „perpetuarea actualelor disfuncionaliti în activitatea RA i a SC cu capital integral sau majoritar de stat afecteaz
capacitatea acestor operatori economici de a contribui la echilibrarea bugetului de stat i la relansarea economiei”, ceea ce nu
se regsea la nivelul AACR.
Chiar dac era entitate de interes public naional (art. 1 din HG nr. 405/1993), cu obiect principal de activitate supervizarea
siguranei zborului în aviaia civil la nivel naional (art. 2 din HG nr. 405/1993) i cu impact direct în protejarea vieii i a inte-
gritii beneficiarilor de zbor, AACR nu a putut fi încadrat în excepiile de la aplicarea ordonanei, prevzute la art.1 unde sunt
incluse societile financiar-bancare i de asigurare i reasigurare, precum i societile comerciale care desfoar activiti de
interes naional cu specific deosebit pentru aprare, ordine public i siguran naional.
Demersurile MT pentru „reanalizarea excepiilor propuse pentru textul art.1 alin. 2 în sensul includerii întreprinderilor publice cu specific
deosebit, care funcioneaz în baza unor acte normative specifice i care exercit atribuii specifice autoritii de stat” nu au fost
acceptate pe considerentul c „o astfel de modificare impune o nou negociere cu FMI, care, în negocierile iniiale nu a acceptat nicio
excepie, iar ulterior, a fost de acord doar cu cea stipulat la art.1 alin. 2, care include un numr redus de societi (care se circumscriu
conceptului de „aprare, ordine public i siguran naional” – (sursa: adresa nr. 51920/2012 a Ministerului Justiiei).
În aceste condiii, MT a aplicat prevederile ordonanei fr o analiz formalizat prealabil cu participare de specialitate, prin
care s fie identificat cea mai eficace variant de aplicare dintre cele prevzute de actul normativ, în concordan cu obiectul
de activitate al AACR i cu legislaia internaional i european.
Astfel, în prim etap a fost implementat varianta care prevedea: „(…) Conducerea executiv este asigurat de Directorul
General al RA AACR, cruia Consiliul de administraie i-a delegat atribuiile de conducere executiv, precum i competena de
reprezentare a regiei” (conform OMT nr.1390/5.09.2012 de numire a CA i pct. 2.4 din Planul de administrare al CA, pentru
perioada 2012-2016, aprobat de ctre MT în data de 6.12.2012), iar în a doua etap a fost aplicat varianta conform creia
atribuiile de conducere executiv au fost delegate la 4 directori, pe baz de contracte de mandat (3 dintre acetia, printre care
i directorul general, fiind selectai i angajai din afara entitii i nefiind membrii CA), condiii în care organigrama a fost
modificat radical fa de formele anterioare (OMT nr.1390/5.09.2012; HCA nr.1/19.01.2013 i HCA nr. 4/11.02.2013).
Aplicarea acestei variante, urmare a voinei CA i cu acceptul MT, poate fi caracterizat prin urmtoarele: insuficient funda-
mentat, diferit de cea coninut în Planul de administrare pentru perioada 2012-2016 în vigoare (document prin care, conform
legii, a fost legitimat legal i definitiv CA), nu a inut cont în suficient msur de faptul c AACR obinuse rezultate pozitive în
urma auditurilor internaionale i c, din punctul de vedere economico-financiar, era o entitate profitabil i bine echilibrat, i
nici de consecinele prezente i de viitor ale schimbrii survenite prin modificarea organigramei i prin delegarea atribuiilor de
conducere ctre 4 directori executivi.
~ Implementarea cadrului legal în maniera prezentat a condus la unele schimbri semnificative în organizarea i
funcionarea AACR, i anume:
modificarea radical a organigramei, delegarea atribuiilor de conducere executiv ctre 4 directori cu contracte de mandat,
în loc de unul (directorul general), stabilirea fluxului de semnturi în cadrul AACR prin care era exclus directorul general în
cazul unor anumite documente .a.
Aceste modificri nu s-au reflectat i în Planul de administrare al CA, printr-o revizuire a acestuia i o nou aprobare de ctre MT în
vederea legitimrii noilor instrumente, inte i obiective, acesta rmânând neschimbat în forma aprobat iniial de ctre MT.
Totodat, s-a realizat i modificarea radical a organigramei AACR, în februarie 2013, înlocuindu-se, astfel, principiile de fond de pân
atunci, pe care fusese structurat organigrama, cu o polarizare a activitii în jurul a „3 piloni” - supervizare/siguran/reglementri, a 3
direcii cu aceleai denumiri i a 3 directori crora, ulterior, CA le-a delegat atribuii de conducere executiv (contracte de mandat).
Motivaiile invocate de reprezentantul MT în susinerea acestei modificri nu au fost convingtoare, deoarece s-a pretins c
aceast restructurare de fond viza performana când, de fapt, performana era deja prezent i dovedit prin mijloacele de bun
practic aplicate, recomandate, acceptate i confirmate de auditurile organismelor europene i internaionale, în timp ce
mijloacele noi, propuse i implementate, nu erau, de fapt, decât nite aciuni nefundamentate îndeajuns.
Pagina240


Curtea de Conturi a identificat o serie de „puncte slabe” ale acestui proces de modificare a organigramei, dup cum urmeaz:
CA nu a respectat Planul de administrare aprobat pentru perioada 2012-2016, în esen un „contract” între membrii CA i autori-
tatea tutelar, care definea cadrul de aciune în limitele cruia acetia erau mandatai/legitimai s acioneze pe durata mandatului.
În mod evident, îndeprtarea unilateral de limitele acestui cadru, indiferent de motivaiile obiective/subiective invocate, nu se
putea face decât numai în condiiile în care era elaborat i aprobat un alt plan de administrare sau era revizuit i aprobat cel
existent, prin parcurgerea, pentru similaritate, a acelorai proceduri de aprobare/revizuire prevzute la art. 13 din OUG nr.
109/2011, ceea ce, în practic, nu s-a fcut.
nu a fost efectuat o analiz de specialitate, formalizat, care s constituie baza de pornire pentru stabilirea oportunitii, a
limitelor i a mijloacelor de realizare a restructurrii AACR i care s coreleze prevederile legislaiei externe, planul de admi-
nistrare aprobat de ctre MT, rmas în vigoare, rezultate pozitive ale auditurilor internaionale, profitabilitate i echilibru din
punct de vedere economico-financiar, posibilele consecine, prezente i de viitor, ale acestei schimbri radicale.
În context, de semnalat faptul c trei dintre membrii CA, persoane cu pregtire de specialitate, angajate ale AACR i cu un
background semnificativ în domeniu au sesizat conducerii ministerului asupra riscurilor i vulnerabilitilor provocate de
restructurarea de la începutul anului 2013, iar în februarie 2014, Corpul de control al MT s-a pronunat asupra consecinelor
modificrii organigramei, printr-un raport de control, care a avut drept consecin revocarea CA prin OMT nr. 430/9.05.2014.
~ Propuneri de completare a legislaiei europene aplicabile
Auditul a identificat o serie de aspecte cu poteniale efecte perturbatoare asupra unei funcionri independente, impariale i autonome
din punct de vedere financiar a AACR, conform legislaiei internaionale/europene i naionale, cum ar fi: tipul/statutul entitii,
mecanismele generale economico-financiare aplicabile, finanarea i sursele veniturilor, modificarea radical a organigramei, aplicarea
OUG nr. 109/2011, delegarea conducerii la 4 directori executivi, asigurarea resurselor necesare, inclusiv resursa uman .a.
Astfel de aspecte pot reprezenta tot atâia factori de risc, mai dificil de identificat pe termen scurt, dar care „acioneaz” i „cu-
muleaz” efecte negative punctuale, greu detectabile i cu efecte pe termen lung asupra capacitii unei autoriti competente
în domeniul aviaiei civile.
Unii dintre aceti factori de risc, precum i unele dintre efectele lor nu au fost identificate explicit de ctre organismele inter-
naionale i/sau europene, în auditurile efectuate asupra AACR, ca potenial generatoare de disfuncionaliti i neconformiti,
ceea ce denot c:
fie factorii amintii nu sunt cu adevrat în msur s afecteze capacitatea unei autoritii competente de a-i executa sar-
cinile i de a-i îndeplini responsabilitile definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2008 i în normele sale de aplicare,
fie instrumentele legale existente la nivel internaional i european sunt insuficiente sau nu îndeajuns de eficace pentru
identificarea vulnerabilitilor generate de astfel de factori în organizarea i funcionarea autoritilor competente sau în domeniul
naional al aviaiei civile, cu posibile influene asupra siguranei i securitii pasagerilor naionali, europeni, internaionali.
~ Echipa de audit a analizat i cadrul procedural intern al AACR, ca element al controlului intern/managerial i a con-
cluzionat c la nivelul AACR au fost elaborate, aprobate i implementate cca.110 proceduri interne (PI), pentru activiti
specifice, cca. 70%, iar pentru activitile suport cca. 30%.
Nu s-a reuit, înc, elaborarea, aprobarea i implementarea, în mod performant, a unui cadru procedural intern, unitar i cuprin-
ztor (în cadrul Sistemului de management al calitii) pentru monitorizarea, auditarea i revizuirea/corecia continu a tuturor pro-
cedurilor interne în vederea identificrii vulnerabilitilor i a „punctelor slabe/critice” ale acestora, generatoare de riscuri i
disfuncionaliti în activitatea proprie, i pentru iniierea i aplicarea de msuri adecvate în vederea eliminrii/diminurii lor.
S-a mai reinut c Sistemul de management al calitii la nivelul AACR nu este, înc, suficient de matur pentru a garanta asi-
gurarea unui nivel cât mai înalt de certitudine a implementrii efective a procedurilor interne, efectele i beneficiile acestuia
fiind, înc, insuficiente fa de cele scontate.
O activitate important la nivelul AACR o constituie constatarea i sancionarea contraveniilor, unde exist înc o
relativ nearmonizare a legislaiei specifice contraveniilor cu cea specific domeniului aviaiei civile, fiind meninute în vigoare o
procedur intern incomplet.
Într-o perioad de 4 ani (2010-2013), în condiiile în care au fost efectuate 1.237 de audituri i inspecii i au fost dispuse 57 de
suspendri/revocri/retrageri de certificate/licene/acceptabilitate, inspectorii aeronautici din cadrul AACR au constatat numai 15
contravenii în domeniile: operaiuni aeriene (11); transport bunuri periculoase (3); aeroporturi (1); navigabilitate (0), situaie
care se impune a fi avut în vedere pentru eventualele modificri necesare sau armonizri ale legislaiei pe care AACR le va
propune Ministerului Transporturilor.
În cadrul procesului de control intern, AACR, în temeiul prevederilor HG nr. 215/20.03.2012 privind aprobarea Strategiei naio-
nale anticorupie pe perioada 2012-2015, a elaborat i aprobat planul anticorupie, precum i Inventarul msurilor preventive
anticorupie i indicatorii de evaluare pentru anul 2013.
Dincolo de formalismul documentelor amintite i unor prevederi inserate în Regulamentul intern i în fiele de atribuii ale direciilor,
preocuparea pentru prevenirea i combaterea corupiei nu s-a materializat, la nivelul AACR, în elaborarea, aprobarea i
implementarea unui cadru procedural intern anticorupie, unitar, analitic i eficace, cuprinzând inclusiv un Cod etic/deontologic /de
conduit care s prevad msuri anticorupie concrete pân la nivelul fiecrei structuri i al fiecrui post.


Recomandri
La nivelul Consiliului de Administraie i al conducerii AACR vor fi analizate aspectele prezentate în raportul de audit, vor fi identificate
variantele de aciune, posibile i concrete i va fi elaborat, aprobat i implementat un „Program de msuri” adecvat i eficace pentru:
9 redactarea i aprobarea unei strategii a AACR, pe termen scurt, mediu i lung, în vederea vizualizrii obiectivelor i
intelor eseniale, concentrrii energiei i a resurselor, precum i pentru asigurarea convergenei i eficacitii msurilor
ce vor fi luate în viitor;
9 orientarea ateniei managementului i a personalului de specialitate i asupra rezultatelor finale/practice efective ale unor
activiti proprii specifice, precum i asupra identificrii i eliminrii riscurilor generate de necunoaterea i neaplicarea în
practic, de ctre entiti care nu aparin domeniului aviaiei civile, a unor reglementri legale specifice domeniului i/sau
a unor restricii/avize ale AACR;
9 iniierea/continuarea unor demersuri specifice, reglementri legale armonizate, ordine comune de ministru, protocoale
.a., pentru atragerea i responsabilizarea unor entiti ale statului (de control, de reglementare, deliberative .a.) în
vederea consolidrii siguranei aeronautice;
9 responsabilizarea administraiilor aeroporturilor în vederea monitorizrii respectrii/aplicrii cadrului de reglementare în
zonele cu servitui aeronautice i sesizarea instituiilor statului, în mod operativ, în cazurile de neconformare;
9 promovarea/diseminarea eficace a unor reglementri specifice aviaiei civile, dar care vizeaz i entiti sau persoane
care, în mod normal, nu sunt familiarizate cu domeniul aeronautic i cu restriciile aferente;
9 elaborarea i aprobarea unui cadru procedural intern care s faciliteze identificarea, prin monitorizarea riscurilor/vulnerabilitilor
pentru sigurana/securitatea aviaiei civile reieite, direct sau indirect, din alte surse de informare din spaiul public;
9 elaborarea unei noi viziuni asupra „poziiei” AACR în domeniul aviaiei civile naionale, încadrat în spiritul legislaiei
internaionale, comunitare i naionale, precum i transpunerea ei într-un pachet legislativ specific, unitar i integrator;
9 continuarea demersurilor, pe toate cile legale, împreun cu MT, în vederea susinerii i aprobrii unei iniiative legislative
prin care AACR s fie exceptat de la aplicarea OUG nr.109/2011;
9 elaborarea, aprobarea i implementarea unui cadru procedural intern cu privire la organizarea, funcionarea, finanarea,
monitorizarea calitii aciunilor Direciei de securitate;
9 organizarea i implementarea, la nivelul AACR, a unui Sistem unitar integrat i eficace de eviden i de gestionare a
datelor specifice referitoare la evidena i monitorizarea verificrilor de securitate la fiecare dintre entitile aflate în sfera
de competen;
9 analizarea valabilitii i oportunitii revizuirii integrale a sistemului actual de salarizare a personalului de securitate
(salariu i indemnizaii);
9 propunerea revizuirii/armonizrii actelor normative i a procedurilor interne în vederea eliminrii/diminurii aspectelor i
punctelor slabe constatate cu privire la activitatea general de reglementare, organizare i desfurare a monitorizrii
conformitii de securitate;
9 „Criteriile de performan specifice” i „obiectivele cuantificate privind (…)” din contractele de mandat ale CA, implicit ale
directorilor executivi, s fie astfel stabilite încât accentul s fie pus pe „criteriile de performan specifice”.
9 evaluarea organigramei prezente i a modului de delegare a conducerii executive, prin efectuarea unui audit de
specialitate independent i imparial, iar pentru definitivarea concluziilor i recomandrilor auditului se va solicita,
eventual, opinia avizat a EASA;
9 elaborarea i aprobarea, prin decizie a directorului general, a unui „flux de responsabiliti” clar i analitic, care s
simplifice procedura i s respecte atât prevederile legislaiei internaionale i europene, cât i cele prevzute de art. 20
din OUG nr. 109/2011;
9 organizarea i funcionarea distinct a compartimentului juridic i elaborarea, aprobarea i implementarea procedurilor
interne specifice activitii acestuia;
9 consolidarea Sistemului de management al calitii, asigurarea resurselor necesare i a unui cadru procedural intern pentru
extinderea auditurilor privind calitatea asupra activitii tuturor structurilor interne i asupra procedurilor interne aferente;
9 elaborarea, aprobarea i implementarea unui cadru procedural intern complet i analitic pentru stabilirea tuturor atri-
buiilor, competenelor, responsabilitilor, aciunilor specifice, etapelor .a. în vederea aplicrii legislaiei privind consta-
tarea i sancionarea contraveniilor;
9 elaborarea, aprobarea i implementarea unui cadru procedural intern anticorupie, unitar i analitic, bazat atât pe legis-
laia în vigoare, cât i pe specificul obiectului de activitate al AACR.

Pagina242


2.9 Auditul performanei utilizrii fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru derularea
programelor sau proiectelor finanate prin fonduri europene nerambursabile
pentru perioada intermediar 2007-2012
Scopul auditului
Scopul auditului de performan a constat în obinerea de probe de audit suficiente, relevante i de încredere, care s susin
concluzia general asupra modului de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat pentru derularea programelor sau
proiectelor finanate prin Fonduri Europene Nerambursabile (FEN).
Obiectivul auditului
~ Obiectivul general al misiunii de audit a constat în identificarea vulnerabilitilor sistemului de administrare i control al
fondurilor publice alocate de la bugetul de stat pentru derularea programelor sau proiectelor finanate prin FEN.
Auditul s-a desfurat la Ministerul Finanelor Publice i la 9 autoriti de management (Autoritatea de Management pentru PO
Dezvoltarea Capacitii Administrative, organizat la nivel de direcie general în cadrul Ministerului Dezvoltrii Regionale i
Administraiei Publice (AM PODCA), Autoritatea de Management pentru PO Asisten Tehnic, organizat la nivel de direcie
general în cadrul Ministerului Fondurilor Europene (AM POAT), Autoritatea de Management pentru POS Transport, organizat
la nivel de direcie general în cadrul Ministerului Transporturilor (AM POS TRANSPORT), Autoritatea de Management pentru
POS Mediu, organizat la nivel de direcie general în cadrul Ministerului Mediului i Schimbrilor Climatice (AM POS MEDIU),
Autoritatea de Management pentru POS Creterea Competitivitii Economice, organizat la nivel de direcie general în cadrul
Ministerului Economiei (AM POSCCE), Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane, organizat la
nivel de direcie general în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice (AM POSDRU),
Autoritatea de Management pentru PO Regional, organizat la nivel de direcie general în cadrul Ministerului Dezvoltrii
Regionale i Administraiei Publice (AM POR), Autoritile Comune de Management pentru Programele de Cooperare
Teritorial, organizat la nivel de direcie general în cadrul Ministerului Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice,
Autoritile de Management pentru PO Pescuit i PNDR, organizate în cadrul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (AM
POP i AM PNDR) i la Autoritatea de Certificare i Plat (ACP).
Scurt prezentare
Autoritile de Management sunt structuri organizate în cadrul unei autoriti publice centrale (minister), responsabile pentru
gestionarea unui program operaional i au, în principal, urmtoarele atribuii:
x asigur îndeplinirea atribuiilor care decurg din funciile prevzute în Regulamentele (CE) ale Consiliului, specifice fiecrui
program operaional în parte;
x rspund pentru utilizarea eficient, efectiv i transparent a fondurilor din care sunt finanate programele operaionale
gestionate, precum i pentru îndeplinirea atribuiilor delegate organismelor intermediare;
x elaboreaz i negociaz cu Comisia European programul operaional pe care îl gestioneaz, analizeaz i propune
modificri ale acestuia i le înainteaz comitetului de monitorizare aferent;
x asigur corelarea operaiunilor din programul operaional aflat în gestiune cu cele din celelalte programe finanate din
instrumente structurale;
x elaboreaz proceduri pentru gestionarea programului operaional, în vederea asigurrii îndeplinirii atribuiilor care le revin;
x urmresc dezvoltarea parteneriatelor în procesul de programare i în fazele de implementare a programului operaional;
x asigur constituirea i organizarea Comitetului de Monitorizare (CM) pentru programul operaional gestionat;
x asigur monitorizarea implementrii programului operaional i prezint CM progresul în atingerea obiectivelor specifice ale
acestuia, precum i a intelor stabilite pentru fiecare ax prioritar;
x elaboreaz Raportul anual de implementare, precum i Raportul final de implementare pentru programul operaional
gestionat i le supune aprobrii CM;
x particip la reuniunile anuale cu Comisia European pentru examinarea progresului implementrii programului operaional
gestionat, informeaz CM cu privire la observaiile Comisiei Europene i colaboreaz cu Autoritatea de Certificare i Plat
pentru întreprinderea aciunilor necesare în soluionarea observaiilor.
Autoritatea de Certificare i Plat (ACP) este structur organizatoric în cadrul Ministerului Finanelor Publice, responsabil
de certificarea sumelor cuprinse în declaraiile de cheltuieli transmise la Comisia European, primirea fondurilor transferate
României din instrumente structurale i din instrumentul de asisten pentru preaderare, precum i de asigurarea transferului
acestora ctre beneficiari/unitile de plat de pe lâng autoritile de management, i a sumelor alocate de la bugetul de stat,
în cazul programelor operaionale care utilizeaz mecanismul plilor directe.


În vederea accesrii fondurilor europene nerambursabile, România a înregistrat, în perioada 2007-2012, un efort bugetar destul
de considerabil, acesta ajungând la o valoare de 72,1 miliarde lei, sum comparabil cu execuia bugetului public pentru un
întreg an financiar.
Practic, aceast sum reprezint costul total al României pentru îndeplinirea obligaiilor asumate la nivel comunitar i pentru
susinerea atragerii de fonduri europene nerambursabile, care funcioneaz pe principiul rambursabilitii sumelor cheltuite de la
bugetul naional pentru sectorul public, inclusiv componenta aferent agriculturii.
Cheltuielile definitive din bugetul public, aa cum rezult din analiza conturilor anuale de execuie ale bugetului general
consolidat pentru perioada analizat 2007-2012 (6 ani), au constat în cheltuieli din bugetul public pentru derularea proiectelor
finanate din fonduri europene nerambursabile: 42,1 miliarde lei.
În acest context, la data de 31.12.2012, suma efectiv încasat la bugetul public din FEN este de 18,2 miliarde lei.
Conform Cadrului Strategic Naional de Referin convenit între România i Comisia European, pentru perioada 2007-2013, sumele
alocate României sunt de 33,4 miliarde euro, din care suma de 27,46 miliarde euro o reprezint alocarea pentru FEDR, FC, FSE,
FEADR i FEP (care funcioneaz pe principiul rambursabilitii sumelor cheltuite de la bugetul naional pentru sectorul public).
Pân la data de 31.12.2012, la nivelul administraiei publice a fost realizat un grad foarte redus al absorbiei fondurilor
europene, situat sub nivelul de 15%.
În procesul de atragere de fonduri europene nerambursabile, au fost înregistrate perioade de indisponibiliti temporare ale
fondurilor europene care au fost susinute din fonduri alocate de la bugetul de stat pentru asigurarea continuitii derulrii pro-
gramelor finanate din fondurile structurale (FC, FEDR), prin intermediul urmtoarelor conturi de disponibil:
1. Disponibil de la buget reprezentând prefinanri pentru programele operaionale;
2. Disponibil de la buget reprezentând fonduri în cazul indisponibilitilor temporare pentru programele operaionale (FIT);
3. Disponibil de la buget reprezentând vrsminte din privatizare în cazul indisponibilitilor temporare pentru programele
operaionale.
Începând cu anul 2011, odat cu apariia fenomenului de indisponibiliti temporare de bani, pentru a fluidiza circuitul fondurilor
europene, statul român a „împrumutat temporar” Uniunea European prin asigurarea din resurse proprii a fondurilor care, în
mod normal, trebuiau s fie puse la dispoziie de ctre CE.
Situaia menionat este prezentat în graficul urmtor:
Situaia general a cheltuielilor efectuate i a veniturilor încasate, înscrise în bugetul public
pentru atragerea FEN, în perioada 2007-2012 ( milioane lei)
45.000 42.081
40.000
35.000
30.017
30.000
25.000
20.000 17.256 18.170
15.000 13.031
10.000 8.112
4.498 5.571 4.650 3.936 5.246 6.303 6.229 6.224
3.823 3.011
5.000 1.707
26 0 645 0
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total2007
2012
Contribuia României la bugetul UE
Cheltuieli efectuate din bugetul public pentru atragerea fondurilor europene
Sume rambursate de Comisia European
Activitatea de atragere a fondurilor europene nerambursabile, de ctre administraia public, se caracterizeaz printr-o eficien
modest în atingerea obiectivelor stabilite prin Cadrul Strategic Naional de Referin convenit cu Comisia European, pe baza
Planului Naional de Dezvoltare 2007-2013.
Valoarea cheltuielilor din bugetul public în sum de 42,1 miliarde lei reprezint:
o 16,6 miliarde lei pentru cofinanarea naional;
o 5,5 miliarde lei pentru cheltuieli neeligibile;
o 20 miliarde lei pentru cheltuieli eligibile pentru beneficiarii publici.
Pagina244


Diferena de 1,8 miliarde lei dintre suma reprezentând cheltuieli eligibile pentru beneficiarii publici, în valoare de 20 miliarde lei,
i suma efectiv încasat din fondurile europene nerambursabile de la CE de 18,2 miliarde lei sunt venituri cuvenite i
neîncasate la bugetul public la data de 31.12.2012.
~ Vulnerabiliti identificate în sistemul de administrare i control al fondurilor publice alocate de la bugetul de stat
pentru derularea programelor sau proiectelor finanate prin Fonduri Europene Nerambursabile
Gradul destul de redus al absorbiei FEN, înregistrat la nivelul administraiei publice, a fost determinat de urmtoarele cauze principale:
x nesolicitarea de informaii, de ctre MFP, pân în anul 2013 (pentru execuia anului financiar 2012), cu privire la stadiul sau
execuia bugetelor acordate beneficiarilor publici pentru atragerea/derularea FEN, nici mcar prin situaiile financiare anuale
ale instituiilor publice;
x începând cu anul 2013, pentru execuia financiar a anului 2012, prin OMFP nr. 71/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale instituiilor publice la 31 decembrie 2012, a fost inclus i ANEXA 19 –
Situaia plilor efectuate i a sumelor declarate pentru cota-parte aferent cheltuielilor finanate din FEN postaderare, prin care au
fost solicitate informaii privind execuia sumelor din i pentru FEN;
x dei în cadrul bugetului public, conform prevederilor art. 1 alin (2) lit. i) din Legea finanelor publice, este prevzut existena
bugetului fondurilor externe nerambursabile, acesta nu asigur o monitorizare real a sumelor afectate de la bugetul public
pentru susinerea atragerii de fonduri europene;
x nu a fost exercitat controlul/auditul intern asupra modului de implementare/execuie a creditelor bugetare alocate pentru
implementarea proiectelor/programelor finanate din FEN la nivelul beneficiarilor publici, de ctre structurile cu atribuii în
acest sens de la nivelul MFP, respectiv Unitatea Central de Armonizare a Auditului Public Intern i Direcia de Audit Public
Intern, precum i de ctre compartimentele de audit public intern din cadrul ministerelor care au organizate în structur
Autoriti de Management;
x lipsa de implicare a beneficiarilor publici, atât de la nivelul administraiei centrale, cât i de la nivelul administraiei locale, în
utilizarea cu eficien i economicitate a fondurilor publice alocate în vederea susinerii derulrii proiectelor finanate din
fonduri europene;
x gestionarea defectuoas, în cazul Instruciunii JEREMIE (gestionat în cadrul AM POSCCE), dei nu au fost obinute rezultate
notabile, prin OUG nr. 105/2013 privind unele reglementri referitoare la cadrul financiar pentru Fondul de participare JEREMIE,
sumele alocate pentru perioada 2007-2012 au fost suplimentate cu înc 50 milioane euro (în total 150 milioane euro).
Recomandri
La nivelul MINISTERULUI FINANELOR PUBLICE
9 efectuarea, de ctre MFP, prin structurile cu atribuii în domeniu, cel puin o dat pe an, a unor evaluri asupra cheltuielilor
definitive (cheltuieli neeligibile, cofinanare naional etc.) din bugetul public pentru susinerea derulrii programelor/proiectelor
finanate din fonduri europene, pentru întreaga perioad auditat i pentru fiecare ordonator de credite;
9 implicarea MFP în monitorizarea cheltuielilor efectuate i a veniturilor încasate la bugetul public, având în vedere c o aciune în
acest sens a fost efectuat abia în anul 2013 prin introducerea în Situaiile financiare anuale de închidere a anului bugetar 2012 a
unor situaii prin care au fost solicitate anumite informaii privind sumele utilizate pentru proiectele derulate prin FEN;
9 efectuarea, de ctre structurile cu atribuii în gestionarea/derularea programelor finanate din FEN, a unei analize prin care
s fie evaluat stadiul de implementare a fiecrui proiect, astfel încât s fie cunoscute cel puin urmtoarele informaii, pentru
fiecare beneficiar în parte i pentru fiecare proiect contractat de beneficiari:
valoarea contractat;
suma prefinanrilor acordate;
contribuia naional;
cheltuielile neeligibile;
sumele solicitate la rambursare;
coreciile aplicate;
suma efectiv rambursat;
suma rmas de solicitat din valoarea contractat.
9 transmiterea periodic (trimestrial), ctre Autoritatea de Certificare i Plat i ctre Ministerul Fondurilor Europene, a unei
situaii care s cuprind cel puin informaiile enumerate anterior;
9 impunerea, de ctre MFP, a transmiterii de ctre fiecare beneficiar public (ordonatori principali de credite, uniti administrativ-
teritoriale, instituii publice finanate integral sau parial din venituri proprii etc.), atât de la nivel central, cât i de la nivel
local, a unei situaii în care s fie evideniate, pentru fiecare exerciiu bugetar 2007-2013, cel puin urmtoarele informaii,
pentru fiecare proiect finanat din fonduri europene nerambursabile:
a) valoarea creditelor bugetare alocate de la bugetul general consolidat (iniiale i definitive) pentru atragerea/derularea
proiectelor finanate din FEN;
b) valoarea plilor efective realizate din bugetul general consolidat pentru derularea FEN:
contribuia naional;


coreciile aplicate;
MFP, principalul instrument instituional cu atribuii în gestionarea modului de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul public,
are obligaia de a coordona, cu obiectivitate, derularea acestor activiti pentru contracararea apariiei de fenomene
perturbatoare în atragerea de fonduri europene de ctre beneficiarii publici.
9 realizarea, de ctre structurile competente din cadrul MFP, a unui punctaj între datele furnizate de beneficiarii publici
(ordonatori de credite) ai fondurilor finanate din FEN i situaiile/evidenele întocmite de Autoritile de Management;
efectuarea unei analize, de ctre MFP, pe baza datelor furnizate de beneficiarii publici ai fondurilor finanate din FEN i
luarea msurilor legale ce se impun;
9 efectuarea, la nivelul fiecrui beneficiar public sau finanat din fonduri de la bugetul public, a misiunilor de audit public
intern de ctre structurile cu atribuii în acest sens din cadrul MFP (Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul
Public Intern i Direcia de Audit Public Intern), cât i din cadrul Autoritilor de Management (auditul/controlul intern este
considerat o funcie a managementului);
9 gestionarea eficient i economicoas, atât a sumelor alocate prin bugetul public, cât i a celor rambursate de la CE, la
nivelul MFP, prin dispunerea msurilor necesare în vederea derulrii tuturor fondurilor de la CE prin bugetul fondurilor
externe nerambursabile. În prezent, gestionarea acestor fonduri este doar în sarcina Autoritii de Certificare i Plat;
9 iniierea, de ctre MFP, a unei modificri legislative în sensul introducerii în legislaia naional a unei prevederi prin care
s fie atras rspunderea persoanelor care au gestionat programe finanate din FEN asupra crora au fost aplicate
corecii financiare;
9 stabilirea unui cadru legal pentru sancionarea persoanelor responsabile de la nivelul beneficiarilor publici care au
solicitat alocarea de credite bugetare în vederea accesrii i atragerii fondurilor europene nerambursabile i care au
manifestat lips de interes în derularea activitilor/operaiunilor necesare.
La nivelul AUTORIT ILOR DE MANAGEMENT
9 efectuarea unei analize a deficienelor din cadrul fiecrei Autoriti de Management, respectiv Autoriti de Certificare i
Plat, în vederea eliminrii/reducerii cauzelor care au:
generat întârzieri în derularea procesului de accesare a fondurilor europene;
determinat suspendarea Programelor Operaionale;
generat aplicarea de corecii financiare;
determinat situaiile de nesolicitare la rambursare a cheltuielilor eligibile;
determinat existena unor diferene semnificative între evidena financiar-contabil a Autoritilor de Management i cea a
Autoritii de Certificare i Plat,
precum i identificrii cauzelor care au:
determinat nerestituirea sumelor primite de la buget pentru prefinanarea programelor operaionale;
determinat nerestituirea sumelor primite de la buget pentru indisponibilitile temporare (FIT);
generat existena unei diferene de avansuri pltite, dar nejustificat de liderii de proiecte – parteneri români, în cazul
Programului de Cooperare Teritorial RO-BG;
generat existena unei sume considerabile evideniate în Registrul debitorilor, inut la nivelul fiecrei Autoriti de
Management, care nu au fost recuperate de la beneficiari;
9 elaborarea unei proceduri operaionale care s reglementeze operaiunile de schimb valutar, astfel încât s fie redus
riscul încrcrii inutile a bugetului de stat cu cheltuieli rezultate din schimbul valutar;
9 efectuarea, de ctre structurile cu atribuii în gestionarea/derularea programelor finanate din FEN, a unei analize prin
care s fie evaluat stadiul de implementare a fiecrui proiect, astfel încât s fie cunoscute cel puin urmtoarele , pentru
fiecare beneficiar în parte i pentru fiecare proiect contractat de beneficiari:
valoarea contractat;
suma prefinanrilor acordate;
contribuia naional;
coreciile aplicate;
9 transmiterea periodic (trimestrial) ctre Autoritatea de Certificare i Plat i ctre Ministerul Fondurilor Europene a unei
situaii care s cuprind cel puin informaiile enumerate anterior.
Curtea de Conturi consider necesar implicarea mult mai activ a Ministerului Fondurilor Europene i a Ministerului
Finanelor Publice în monitorizarea execuiei bugetare aferente fondurilor alocate de la bugetul public pentru
susinerea proiectelor/programelor finanate din fonduri europene.
Raportul de audit al performanei este publicat integral pe pagina web a instituiei www.curteadeconturi.ro seciunea Publicaii.
Pagina246


2.10 Auditul performanei cu privire la evoluia i situaia patrimoniului taberelor colare
Misiunea de audit s-a desfurat la Ministerul Tineretului i Sportului (MTS), Autoritatea Naional pentru Sport i Tineret
(ANST) i Direciile judeene pentru sport i tineret, organizate ca servicii publice deconcentrate ale ANST.
Obiectivul general al aciunii de audit al performanei cu privire la evoluia i situaia patrimoniului taberelor colare îl constituie
economicitatea, eficiena i eficacitatea administrrii patrimoniului i a utilizrii resurselor alocate pentru funcionarea taberelor colare.
Obiectivele specifice ale misiunii de audit:
~ evaluarea economiilor realizate în gestionarea fondurilor alocate pentru întreinerea, funcionarea i modernizarea taberelor
colare, respectiv stabilirea msurii în care, prin principiile i practicile de management, s-a asigurat minimizarea costului
resurselor alocate, fr a se compromite realizarea în bune condiii a obiectivelor;
~ eficiena utilizrii resurselor umane, materiale, financiare, inclusiv examinarea sistemelor de informare asupra indicatorilor
de performan, a sistemului de control intern i procedurile urmate de minister i direciile judeene pentru sport i tineret,
respectiv maximizarea rezultatelor în relaie cu resursele utilizate i stabilirea raportului dintre rezultatele obinute i costul
resurselor utilizate în vederea obinerii acestora;
~ eficacitatea utilizrii fondurilor publice, respectiv stabilirea gradului de îndeplinire a obiectivelor, precum i compararea
impactului efectiv realizat cu impactul dorit;
~ realitatea lucrrilor de investiii, dac astfel de lucrri au fost executate;
~ respectarea reglementrilor legale cu privire la inventarierea i evaluarea patrimoniului public i privat al statului, aflat în
administrarea entitii;
~ identificarea obiectivelor i direciilor de aciune pentru eficientizarea domeniului auditat;
~ carenele, inadvertenele, imperfeciunile sau interpretrile diferite ale cadrului legislativ în vigoare, propuneri de îmbun-
tire a acestuia.
Scopul auditului
Misiunea de audit al performanei a urmrit gsirea rspunsurilor la urmtoarele întrebri:
o Care au fost modificrile intervenite în patrimoniul taberelor colare (centrelor de agrement) în perioada 1990-2013 i cum au
fost evideniate în contabilitatea instituiilor care-l administreaz?
o Modificrile aprute în inventarul bunurilor aparinând centrelor de agrement au respectat cadrul legal în vigoare i au fost
evideniate corect în contabilitatea entitilor care-l administreaz?
o Restituirea bunurilor aparinând centrelor de agrement s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la
termenele pân la care se puteau depune cererile de restituire?
o Care a fost politica instituiei în ce privete transferarea centrelor de agrement ctre unitile administrativ-teritoriale?
o Au fost respectate prevederile legale referitoare la trecerea bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al
unitilor administrativ-teritoriale?
o A fost respectat destinaia bunurilor transferate unitilor administrativ-teritoriale?
o Scoaterile din funciune a bunurilor aparinând centrelor de agrement s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în vigoare?
o Bunurile aparinând centrelor de agrement aflate în proprietatea public a statului au fost înregistrate în Inventarul centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului?
o Care au fost cauzele care au dus la nefuncionalitatea unor centre de agrement? Conducerile entitilor cu atribuii în
administrarea centrelor de agrement au luat toate msurile pentru funcionarea acestora?
o Care este politica instituiei care deine în administrare centre de agrement nefuncionale referitor la repunerea lor în funciune?
o Sumele alocate de la bugetul de stat pentru întreinerea, funcionarea i modernizarea centrelor de agrement au fost
corect dimensionate, bazate pe solicitrile acestora corelate cu nevoile reale ale elevilor i suficiente?
o Au fost întreprinse msuri de maximizare a veniturilor proprii ale centrelor de agrement i în consecin de diminuare a
efortului bugetului de stat pentru susinerea centrelor de agrement? Care este politica instituiei în acest sens?
o Cheltuielile pentru întreinerea, funcionarea i modernizarea centrelor de agrement i pentru organizarea i desfurarea
activitilor de tabr colar au fost angajate i pltite cu respectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii?
o Ce aciuni au fost întreprinse de entitate pentru promovarea activitilor de tabr organizate i desfurate în centrele de
agrement proprii?
o Care a fost gradul de ocupare în centrele de agrement proprii ale ministerului?
o Conducerile instituiilor cu atribuii în domeniul tineretului au luat msuri pentru creterea economicitii, eficacitii i
eficienei utilizrii patrimoniului taberelor colare ?
o Ce influen au avut neconcordanele legislative asupra activitii entitilor care au avut atribuii în domeniul centrelor de
agrement/taberelor colare?


~ Patrimoniul taberelor colare
La nivelul anului 1990, în România exista un numr de 207 tabere colare aflate în proprietatea statului i în administrarea
inspectoratelor colare judeene.
La nivelul celor patru judee în care s-a realizat auditarea situaiei patrimoniului taberelor colare i evoluiei acestuia, respectiv
judeele: Braov, Buzu, Constana i Vâlcea, în anul 1990 exista un numr de 28 tabere colare.
Trebuie menionat faptul c valoarea patrimoniului taberelor colare la nivelul anului 1990 nu s-a putut stabili cu exactitate de
ctre actualele direcii judeene de sport i tineret, motivaia fiind lipsa documentelor contabile produse în anul 1990 ca urmare
a faptului c entitile care administrau patrimoniul taberelor colare au trecut printr-o serie de reorganizri ce au presupus i
mutarea arhivelor de la o entitate la alta, operaiuni în timpul crora respectivele documente nu au fost gestionate corect.
Cu toate acestea, din documentele care au fost puse la dispoziie auditului, la nivelul celor 4 direcii judeene pentru sport i
tineret, DJST Vâlcea, DJST Constana, DJST Braov i DJST Buzu, s-a concluzionat c în patrimoniu nu erau evideniate i
nici evaluate 40 de active.
De asemenea, terenurile aferente centrelor de agrement, în unele situaii, au fost înregistrate în evidenele tehnico-operative ale
entitilor care le administrau în uniti naturale (mp), aa cum erau în anul 1990, fiind înregistrate valoric în evidenele contabile
abia dup anul 2003, când s-a realizat evaluarea acestora. Însa, pe parcursul perioadei ulterioare, s-a constatat c nu au fost
luate msuri corecte în vederea efecturii lucrrilor de reevaluare a activelor corporale, astfel încât acestea sa fie reflectate în
situaiile financiare anuale la valoarea just, astfel c operaiunile de reevaluare care au avut loc s-au efectuat de ctre comisii
din cadrul entitii, numite prin decizii ale ordonatorului de credite, prin aplicarea indicilor de inflaie i nu de ctre persoane
autorizate. Aplicarea numai a indicilor preurilor bunurilor de consum, comunicai de Institutul Naional de Statistic, nu a fost
suficient în condiiile în care, în cazul activelor fixe corporale, atunci când valoarea contabil difer semnificativ de valoarea
just, trebuie s se in cont de mai multe elemente, respectiv utilitatea bunului, starea acestuia i de preul pieei. Folosirea
unor metode de evaluare eronate poate influena corectitudinea valorilor juste ale activelor, generând diferene semnificative
între valoarea contabil i valoarea just.
În ceea ce privete investiiile efectuate în centrele de agrement, concretizate în reparaii capitale, modernizri sau obiective
noi, nu se poate aprecia dac la analizarea oportunitii i a prioritizrii lucrrilor de investiii s-au avut în vedere criterii clar sta-
bilite care s asigure cheltuirea banilor publici în condiii de eficien i eficacitate, deoarece nici pân în anul 2013 nu a fost
stabilit un plan de reabilitare i extindere a acestora.
Având în vedere numrul relativ mare de tabere colare aflate în imposibilitatea de a putea fi utilizate la capacitate maxim,
precum i tendina descresctoare a alocaiilor bugetare, la iniiativa Ageniei Naionale a Taberelor i Turismului colar
(ANTTS), în perioada 2003-2004, au fost încheiate 15 contracte de colaborare cu diveri ageni economici având ca obiect
reabilitarea/modernizarea, întreinerea i utilizarea bazelor materiale ale unor tabere colare, în prezent fiind în vigoare, îns,
numai 3 astfel de contracte.
Dei intenia a fost bun, atribuirea, încheierea i derularea contractelor de colaborare s-a realizat fr respectarea principiilor
de legalitate, regularitate, economicitate, eficien i eficacitate, deoarece:
¾ atribuirea contractelor s-a realizat, în mod direct, fr aplicarea unor proceduri care s asigure selecia celor mai avan-
tajoase oferte i fr respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia,
potrivit crora bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile, nu pot fi înstrinate, ele putând
fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate prin licitaie public;
¾ nu au fost incluse, în cuprinsul a 13 din cele 15 contracte de colaborare analizate, clauzele privind repartizarea veniturilor,
în forma prevzut în contractul cadru aprobat de ANTTS, nu au fost incluse clauze i prevederi care s asigure
repartizarea ctre ANTTS a veniturilor proprii, în totalitate, precum i a unei sume fixe sau procentuale din veniturile
comune realizate de societate din activitile desfurate cu folosirea bazei materiale;
¾ nu s-au realizat integral, în termenele i în cuantumurile stabilite, programele de investiii asumate de ctre investitori. Principala
cauz care a favorizat nerealizarea programelor investiionale o reprezint neincluderea în contractele de colaborare a unor
penaliti explicite pentru nerealizarea investiiilor asumate sau executarea necorespunztoare a lucrrilor;
¾ direciile teritoriale de tineret au decontat ctre investitori, prin aciuni de executare, ca o consecin a rezilierii contractelor de
colaborare, lucrri de investiii cu valori actualizate cu indici de inflaie, uneori la valori mult superioare rezultate din evidenele
contabile, în cele patru centre valoarea fiind estimat la 3.477 mii lei. În aceste condiii, direciile teritoriale de tineret nu au solicitat
ajustarea valorilor respective cu despgubirile care li s-ar fi cuvenit pentru neexecutarea de ctre investitori a obligaiilor
contractuale având în vedere faptul c, în majoritatea cazurilor, investitorii au realizat venituri net superioare celor realizate de
ANTTS din utilizarea bazelor materiale din patrimoniul ANTTS i modernizate, în fapt, tot pe cheltuiala ANTTS;
¾ la data efecturii auditului mai erau în vigoare 3 contracte de colaborare ale cror prevederi/clauze contractuale nu asigur
realizarea de venituri sau alte beneficii economice de ctre ANTTS, în condiiile stabilite prin notele de fundamentare
aprobate de Ministerul Educaiei i Cercetrii i Autoritatea Naional pentru Tineret.
În patrimoniul Autoritii Naionale pentru Sport i Tineret (ANST), la data de 13.08.2010, existau un numr de 184 centre de
Pagina248


agrement, din care numai 77 (41% din total) erau funcionale, conform analizei efectuate de conducerea Direciei Buget,
Financiar, Contabilitate i Patrimoniu.
Legislaia specific aplicabil în domeniul centrelor de agrement, la momentul elaborrii Strategiei, nu a fost modificat, nefiind
identificate, aa cum fusese stabilit ca obiectiv, modaliti eficiente de control privind respectarea legislaiei în domeniul cen-
trelor de agrement.
Prin 16 hotrâri ale Guvernului a fost transmis patrimoniul unui numr de 26 centre de agrement ctre autoritile administraiei
publice locale, din care 9 se aflau în stare de funcionare, dei în Programul de Guvernare era înscris ca obiectiv predarea
taberelor închise sau/i nefuncionale. În vederea efecturii acestor transferuri nu au fost elaborate acte normative care s
reglementeze situaia resursei umane i a surselor de finanare.
Cu toate c în coninutul actelor normative este prevzut obligativitatea Autoritii Naionale pentru Sport i Tineret de a
verifica i controla periodic modul de folosire a imobilelor transmise, în condiiile în care primitorul are obligaia meninerii
destinaiei imobilelor preluate în administrare, i anume cea de centre de agrement în care s se desfoare activiti
recreative, s-a constatat faptul c ANST/Ministerul Tineretului i Sportului nu a realizat aceste verificri, motivaia fiind explicat
prin faptul c aceast activitate nu este reglementat în actele normative referitoare la organizarea i funcionarea ministerului,
ceea ce denot necunoaterea cadrului normativ care a reglementat aceste transferuri.
În multe cazuri, din lipsa fondurilor necesare efecturii reparaiilor, a reabilitrilor, obligaia din sarcina unitilor administrativ-
teritoriale de a „moderniza i de a întreine imobilele preluate în administrare i s respecte standardele de calitate privind
organizarea i desfurarea activitii specifice acestora” nu a putut fi respectat.
Unele dintre centrele de agrement efectiv nu mai exist sau nu sunt în stare de utilitate dei, conform actelor normative prin care s-a
realizat transferul, unitile administraiei publice locale aveau obligaia meninerii destinaiei imobilelor transmise în administrare.
Din verificrile efectuate la nivelul celor 4 DJST-uri auditate s-a concluzionat ca fondurile alocate din bugetul de stat pentru realizarea
de investiii în centrele de agrement, în perioada 2010-2013 au avut ca scop doar meninerea strii de funcionare a centrelor, fr s
fi fost alocate fonduri pentru realizarea de investiii în scopul modernizrii centrelor de agrement la nivelul standardelor europene.
În perioada 1990-2013, conform prevederilor Legii nr. 10/08.02.2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, s-au înregistrat o serie de solicitri de restituire în natur a unor imobile
aparinând centrelor de agrement. Astfel, valoarea activelor din patrimoniul taberelor colare retrocedate proprietarilor de drept
este, conform informaiilor furnizate de ctre direciile judeene de sport i tineret, de 12.420 mii lei.
Din examinarea modificrilor intervenite în situaia patrimoniului taberelor colare i a modului de operare a acestora în
evidena contabil, s-au constatat cazuri în care modificrile nu au fost operate în contabilitate la data producerii lor i nici în
Inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului.
~ Finanarea funcionrii centrelor de agrement
În perioada 2010-2013, elaborarea i fundamentarea bugetului de venituri i cheltuieli aferente activitii de funcionare a
centrelor de agrement din subordinea direciilor teritoriale de tineret s-au realizat în baza prevederilor i solicitrilor cuprinse în
scrisorile cadru transmise de Ministerul Finanelor Publice.
La nivelul Ministerului Tineretului i Sportului nu a fost elaborat i aprobat o procedur formalizat care s stabileasc modul
concret, sarcinile, competenele i responsabilitile specifice activitii de elaborare i fundamentare a bugetului, inclusiv a
sumelor alocate de la bugetul de stat, consecina fiind, în unele cazuri, apariia unor diferene semnificative între sumele
necesare finanrii centrelor de agrement rezultate în urma fundamentrii i sumele aprobate prin Legile bugetare.
Nu a fost elaborat i aprobat nici procedur operaional formalizat care s stabileasc modul concret, sarcinile, compe-
tenele i responsabilitile specifice în repartizarea sumelor aprobate prin buget ctre centre i în cadrul acestora, pe activiti
educaionale i recreative specifice.
Funcionarea centrelor de agrement este finanat din sume alocate de la bugetul de stat i din venituri proprii. Pe fondul
reducerii alocaiilor pentru investiii, veniturile proprii au înregistrat un trend descresctor datorit faptului c la nivelul direciilor
teritoriale pentru sport i tineret nu au fost identificate surse noi de venituri proprii i nici soluii de meninere sau cretere a
veniturilor din sursele deja existente.
~ În cadrul auditului a fost analizat i modul de organizare i desfurare a activitilor din taberele colare,
încercând a se identifica problemele existente
Dei Normele metodologice de organizare a diferitelor tipuri de tabere trebuiau aprobate cu cel puin o lun înainte de
începerea vacanelor, astfel încât programele s se desfoare în mod eficient, în anul 2012 a existat totui situaia aprobrii cu
întârziere a Normelor metodologice de organizare a taberelor sociale i pentru persoanele cu handicap.
În perioada 2010-2012, conform reglementarilor în domeniu, beneficiarii taberelor sociale au fost copiii i tinerii provenii din
familii al cror venit mediu lunar pe membru de familie a fost de pân la 50% din salariul minim brut pe economie, beneficiarii
de burse sociale, orfanii care nu sunt încredinai spre cretere i educare prin hotrâre judectoreasc, precum i cei provenii
din forme instituionalizate de ocrotire.
Din verificarea unui eantion de 170 de elevi trimii în taberele sociale, conform documentelor justificative prezentate, s-a constatat c,


pentru 148 dintre acetia nu reieea c aveau dreptul la tabr social. Din dosarele personale întocmite lipseau, unul sau mai multe
din urmtoarele documente: cererea de acordare a unui loc în tabr sau adeverine de venit pentru unul dintre prini, precum i
alte documente din care s reias c elevul face parte din familie monoparental.
Mai mult decât atât, din documentele puse la dispoziie, s-a constatat c în anii 2010 i 2011 taberele sociale decontate din
fonduri publice, s-au desfurat în totalitate în locaii private, pe litoral,
Numrul de participani în cazul celor dou categorii de tabr, sociale i pentru persoanele cu handicap, desfurate în
locaiile private acreditate este superior numrului de participani din taberele organizate în centrele proprii. Astfel, ponderea
participanilor la taberele sociale desfurate în perioada 2010-2012 în locaiile private acreditate reprezint 74% în totalul
participanilor la tabere sociale, iar în cazul taberelor colare pentru persoanele cu handicap reprezint 56,5%, cazuri în care s-
a constat i o insuficien a fondurilor alocate.
O alt observaie a Curii de Conturi a fost i cea referitoare la organizarea activitii de tabr ale românilor din diaspor, sub-
venionate de la bugetul de stat, care în perioada 2010-30.06.2013 nu au existat.
Grafic, ponderea bugetelor alocate pe categorii de tabr în perioada 2010-2013, se prezint dup cum urmeaz:
Ponderea bugetelor pe categorii de tabr în totalul bugetelor alocate
Tabra social Tabr pt. pers. cu handicap Tabr naional Tabr tematic
4%
14%
17%
65%
Din analiza datelor cu privire la gradul de ocupare a centrelor de agrement în perioada 2010 – 2013, date furnizate de DJST-uri,
s-a constatat faptul c exist discrepane mari atât între centrele de agrement, cât i între perioadele în care se desfoar
taberele. Astfel, centrele de agrement care se afl în zone cu potenial turistic ridicat i cu faciliti privind cile de acces,
prezint un grad de ocupare ridicat, între 80%-100%. Dintre acestea, exemplificm:
Râul Sadului (Sibiu) – vacana de iarn 2009/2010, cu grad de ocupare 93,75%, vacana de iarn 2012/2013 cu grad
de ocupare 91,66%;
Cisndioara (Sibiu) – vacana de iarn 2012/2013, cu grad de ocupare 93,75%;
Slite (Sibiu) – vacana de var 2011, grad de ocupare 83,95%;
Sovata I i II (Mure) – vacana de Pate 2011, grad de ocupare 100%;
Sulina (Tulcea) – vacana de var 2010, grad de ocupare 93,64%, vacana de var 2011, cu 88,02%;
Arieeni (Alba) – vacana de var 2010, grad de ocupare 83%, vacana de var 2011, grad de ocupare 81,2%, vacana
de var 2012, grad de ocupare 72,3%.
La polul opus se afl centrele de agrement ce prezint un nivel foarte sczut al gradului de ocupare, cuprins între 0% i 50%, acestea
fiind dezavantajate nu numai de potenialul turistic sczut i faciliti reduse privind cile de acces, dar i de ali factori, precum:
- condiiile srccioase de cazare, mas i agrement, cu un confort sczut de dinainte de 1989;
- nepromovarea centrului de agrement i popularizarea eficient a ofertei, multe din DJST-uri nu au o pagin de „Web”
proprie pentru a aduce la cunotina elevilor i a prinilor oferta existent;
- lipsa unui marketing adecvat, dar i a fondurilor necesare pentru tiprirea unor pliante sau a realizrii unor materiale
promoionale;
- recomandrile i feedback-urile pozitive/negative ale participanilor;
- neorganizarea de tabere naionale i tematice.
Spre exemplificare menionm:
Predeal (Braov) – vacana de iarn 2009-2010 – 20%, vacana de Pate 2010 – 0%, vacana de var 2010 – 21,11%,
vacana de iarn 2010/2011 – 6,67%, vacana de iarn 2011/2012 – 20%;
Sângeorz-Bi (Bistria-Nsud) – vacana de iarn 2009/2010 – 11,51%, vacana de Pate 2010 – 3,70%, vacana de
var 2010 – 37,74%, vacana de iarn 2010/2011 – 2,05%, vacana de Pate 2011 – 0%.
Totodat, gradul de ocupare sczut este motivat i de personalul insuficient, fapt ce determin necesitatea introducerii a dou zile
libere între seriile de tabr, în vederea efecturii cureniei generale i pregtirii centrului de agrement pentru urmtorul grup.
P a g i n a 250


Recomandri
9 efectuarea lucrrilor de reevaluare conform cerinelor din normele legale specifice în vigoare, pentru reflectarea rezultatelor
acestora în situaiile financiare;
9 efectuarea coreciilor ce se impun în contabilitatea entitilor care administreaz centrele de agrement i actualizarea
Inventarului centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului, ca urmare a modificrilor intervenite în situaia
patrimoniului acestora;
9 elaborarea, conform prevederilor legale în vigoare, a unui plan de reabilitare i extindere a centrelor de agrement, astfel încât s
creasc calitatea serviciilor oferite beneficiarilor (elevi i tineri), iar oferta de activiti desfurate în acestea s devin din ce în
ce mai atractiv i s satisfac nevoile/cerinele acestora;
9 analizarea tuturor contractelor de colaborare derulate la nivelul direciilor judeene din punct de vedere al necesitii,
oportunitii, eficienei i eficacitii, i, în funcie de rezultatele analizei, dispunerea msurilor legale care se impun în
vederea recuperrii eventualelor sume constând în venituri/penaliti/daune cuvenite MTS sau sume decontate necuvenit
de MTS prin direciile judeene;
9 crearea cadrului organizatoric necesar desfurrii activitilor de control a modului în care se respect obligaia de a
menine destinaia de centre de agrement a imobilelor transferate i, în funcie de constatri, luarea msurilor prevzute în
actele normative;
9 elaborarea i aprobarea unei proceduri formalizate care s stabileasc modul concret, sarcinile, competenele i
responsabilitile specifice activitii cu privire la elaborarea i fundamentarea bugetului instituiei;
9 respectarea termenelor de elaborare i aprobare a Normelor metodologice privind organizarea diferitelor tipuri de tabere,
astfel încât s se asigure desfurarea acestora pe întreaga perioad a vacanelor colare;
9 crearea cadrului legal care s asigure obligativitatea plii unei taxe de acreditare de ctre agenii economici solicitani, din
a crei colectare s se asigure fondurile necesare desfurrii întregii proceduri de acreditare;
9 încheierea unui protocol de colaborare între Ministerul Tineretului i Sportului (MTS), Ministrul Educaiei Naionale (MEN) i
Inspectoratele colare Judeene (ISJ-uri), care s prevad msuri concrete de promovare a ofertelor naionale de tabr.
Raportul de audit al performanei este publicat pe site-ul Curii de Conturi www.curteadeconturi.ro seciunea Publicaii.
2.11 Evaluarea managementului academic i administrativ în gestionarea fondurilor

publice alocate învmântului superior pentru activitatea de cercetare la
Ministerul Educaiei Naionale
Scopul auditului
Efectuarea unei analize independente asupra ansamblului de aspecte, conjuncturi i activiti circumscrise domeniului vast i
complex reprezentat de managementul academic i administrativ în gestionarea fondurilor publice alocate învmântului
superior pentru activitatea de cercetare, identificarea vulnerabilitilor, disfuncionalitilor, deficienelor i a zonelor potenial
perfectibile, precum i formularea de recomandri în vederea ridicrii nivelului de performan a activitii domeniului de
cercetare-dezvoltare-inovare (CDI).
Entitile auditate au fost: Ministerul Educaiei Naionale (MEN), Autoritatea Naional pentru Cercetare tiinific (ANCS),
Unitatea Executiv pentru Finanarea Învmântului Superior, a Cercetrii, Dezvoltrii i Inovrii (UEFISCDI).
~ Obiectivul principal al aciunii de evaluare a managementului academic i administrativ în gestionarea fondurilor publice
alocate învmântului superior pentru activitatea de cercetare îl constituie economicitatea, eficiena i eficacitatea admi-
nistrrii fondurilor publice alocate învmântului superior pentru activitatea de cercetare.
Potrivit prevederilor HG nr. 217/2007 privind aprobarea Strategiei naionale în domeniul cercetrii-dezvoltrii i inovrii pentru
perioada 2007-2013, sistemul CDI din România are rolul dezvoltrii tiinei i tehnologiei, în scopul creterii competitivitii
economiei româneti, îmbuntirii calitii sociale i sporirii gradului de cunoatere, cu potenial de valorificare i lrgire a
orizontului de aciune. Pentru îndeplinirea acestui rol, sistemul CDI a avut trei obiective strategice:
Ö crearea de cunoatere, respectiv obinerea unor rezultate tiinifice i tehnologice de vârf, competitive pe plan mondial,
având ca scop creterea contribuiei sistemului românesc de CDI la dezvoltarea stocului mondial de cunoatere, creterea
vizibilitii internaionale i transferul rezultatelor în economie i societate.
Ö creterea competitivitii economiei româneti prin inovare, cu impact la nivelul agenilor economici i prin transferul
cunotinelor în practica economic. Acest obiectiv a vizat obinerea unor rezultate tehnologice de vârf, cercetri de tipul
rezolvare de probleme complexe de interes local, regional, naional sau formulate de ageni economici, precum i
dezvoltarea de tehnologii, produse i servicii inovative cu aplicabilitate direct.


Ö creterea calitii sociale, prin dezvoltarea de soluii, inclusiv tehnologice, care s genereze beneficii directe la nivelul
societii, respectiv soluiile la probleme locale, regionale i naionale legate de coeziunea i dinamica social, de creterea
eficienei politicilor, precum i probleme legate de sntate, mediu, infrastructur, amenajarea teritoriului i valorificarea
resurselor naionale.
Obiectivele specifice au fost:
~ analiza modului de stabilire i utilizare a fondurilor alocate învmântului superior pentru activitatea de cercetare dezvoltare;
~ analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor strategice prevzute de HG nr. 217/2007 privind aprobarea Strategiei naionale
în domeniul cercetrii-dezvoltrii i inovrii pentru perioada 2007-2013, referitoare la:
o obinerea, de ctre instituiile de învmânt superior, a unor rezultate tiinifice de excelen, reflectate în creterea
numrului de articole în publicaii indexate ISI;
o creterea numrului de brevete obinute de instituiile de învmânt superior, creterea ponderii brevetelor high-tech în
total brevete;
o creterea numrului de cercettori din cadrul instituiilor de învmânt superior, concomitent cu descreterea mediei de
vârst a cercettorilor sub 40 de ani.
Principalele constatri
Potrivit prevederilor HG nr. 217/2007 privind aprobarea Strategiei naionale în domeniul cercetrii-dezvoltrii i inovrii pentru
perioada 2007-2013, sistemul românesc de CDI a traversat o perioad extrem de dificil dup 1989, astfel, subfinanarea i
restructurarea întârziat nu au dat ansa de racordare la tendinele mondiale din tiin i tehnologie decât în cazuri izolate, iar
sectorul, înc fragil, al întreprinderilor din România, nu a putut exercita o cerere real pentru inovare.
Totodat, atractivitatea redus a carierei în cercetare a determinat pierderi calitative la nivelul resurselor umane i a fcut
extrem de dificil atragerea tinerilor performani în cercetare. Muli cercettori performani au ales plecarea în strintate. Ni-
velul sczut al salariilor în CDI ar putea fi considerat ca determinant pentru activitatea sczut, dar, în realitate, motivele au fost
complexe, legate de reforma instituional întârziat, de calitatea sczut a infrastructurii de cercetare-dezvoltare, de lipsa unui
sistem de evaluare care s stimuleze i s recompenseze performana real, excelena.
Totui, finanarea public a cercetrii-dezvoltrii în România a înregistrat un proces radical de schimbare începând cu anul
2005, odat cu prima cretere considerabil a ponderii procentului din produsul intern brut (PIB) alocat acestui domeniu.
Pentru perioada 2004-2012, cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare au înregistrat urmtoarea evoluie:
- mii lei -
Evoluia cheltuielilor bugetare pentru CDI în perioada 2004-2012
2500
2049.6
2000
1528.2
1500 1541.6
1495,6
1431.4
1140.8 1214.4
1000
628.5
500 419.3
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
În acest context s-a analizat modul de îndeplinire a obligaiilor de ctre instituiile de învmânt superior în activitatea de
cercetare-dezvoltare, finanat din fonduri publice.
Analiza a privit elaborarea de strategii proprii i asigurarea monitorizrii modului de îndeplinire a obiectivelor prevzute în
planurile proprii, unde s-au constatat urmtoarele:
¾ neconcordana, între perioadele de aplicare a strategiilor proprii de CDI ale instituiilor de învmânt superior, cu
perioada de aplicare a Strategiei naionale în domeniul cercetrii-dezvoltrii i inovrii, respectiv perioada 2007-2013;
¾ neprevederea, în cadrul strategiilor proprii de CDI ale instituiilor de învmânt superior, a obiectivelor principale ale
Strategiei naionale prevzute de art. 39 din OG nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, cu
modificrile i completrile ulterioare, respectiv: promovarea i dezvoltarea sistemului naional de cercetare-dezvoltare
pentru susinerea dezvoltrii economice i sociale a rii i a cunoaterii; integrarea în comunitatea tiinific inter-
naional; protecia patrimoniului tehnico-tiinific românesc; dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare;
dezvoltarea bazei materiale i finanarea activitii de cercetare;
¾ elaborarea mai multor strategii de CDI în cadrul aceleiai instituii de învmânt (ex. strategii de cercetare pe faculti,
pe termen scurt, mediu i lung etc.);
Pagina252


¾ elaborarea i prezentarea strategiei de CDI ca i capitol în cadrul altor documente referitoare la activitatea instituiei de
învmânt superior (ex. carta universitar, planul managerial al rectorului, planul strategic, cartea alb a cercetrii etc.);
¾ referitor la obligativitatea organizrii de compartimente de marketing, în vederea creterii gradului de aplicabilitate a
cercetrilor finanate din fonduri publice, s-a constatat c la nivelul a 28 de instituii de învmânt superior nu au fost
organizate compartimente de marketing;
¾ nu toate instituiile de învmânt superior au inut registrului special de eviden a rezultatelor cercetrii.
Potrivit prevederilor art. 77 din OG nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, cu modificrile i
completrile ulterioare, toate rezultatele cercetrii trebuiau înregistrate într-un registru special de eviden constituit de ctre
fiecare dintre persoanele juridice executante.
Din verificrile efectuate asupra modului de aplicare a prevederilor legale mai sus-menionate, s-a concluzionat faptul c nu
toate instituiile de învmânt superior au înregistrat i evideniat rezultatele cercetrii într-un registru special de eviden.
Astfel, un numr de 15 instituii de învmânt superior nu au respectat prevederile art. 77 din OG nr. 57/2002 privind cerce-
tarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, cu modificrile i completrile ulterioare.
Totodat, nici Ministerului Educaiei Naionale, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare tiinific, dezvoltare tehnologic
i inovare, nu i-a exercitat atribuiile privind monitorizarea i evaluarea unitilor de cercetare, dezvoltare i inovare, în confor-
mitate cu legislaia în vigoare.
În lipsa unei monitorizri i a unei asistene de specialitate, s-a constatat faptul c exist situaii în care contabilitatea aferent
activitii CDI nu a fost organizat la nivel de proiecte (ex. Universitatea din Bucureti), entitatea limitându-se doar la urmrirea
execuiei bugetare la nivel de activitate.
Instituiile de învmânt superior nu înregistreaz în evidena contabil contractele de finanare pentru execuia de proiecte,
documente ce trebuiau înregistrate în evidena contabil a celor dou pri contractante, respectiv conturi în afara bilanului în
cazul autoritii contractante i conturi de teri în cazul universitilor.
Aceast lacun a organizrii evidenei contabile la nivelul universitilor a favorizat apariia riscului de necunoatere, în orice
moment, a situaiei valorice reale a proiectelor contractate de ctre entitate, sub aspectul valorii rmase de finanat pân la
finalul proiectului i a surselor de finanare ce vor asigura în viitor derularea proiectelor de cercetare.
Acest fapt este demonstrat de neconcordanele între datele raportate de ctre universiti prin „Situaia finanrii activitii de
cercetare, dezvoltare, inovare desfurat de ctre instituiile de învmânt superior în perioada 2010-2012”. Exemplificm, în
acest sens, Universitatea „tefan cel Mare” din Suceava, instituie care, pentru perioada viitoare, raporteaz suma total de
35.254 mii lei aferent proiectelor de finanat, fr a oferi o detaliere a surselor de finanare din care urmeaz s se asigure
aceast finanare, precum i instituii de învmânt superior care prezint diferene între totalul sumelor ce urmeaz a fi
finanate în perioada urmtoare i detalierea pe surse de finanare aferent acestor contracte (ex.: Universitatea „Politehnica”
din Bucureti prezint o diferen în cuantum de 519 mii lei i Universitatea Tehnic de Construcii din Bucureti prezint o
diferen în cuantum de 973 mii lei).
Urmare analizei efectuate asupra monografiilor contabile specifice proiectelor CDI transmise de ctre instituiile de învmânt
superior, s-a constatat faptul c exist situaii în care cheltuielile nu parcurg fazele execuiei bugetare întrucât sunt decontate de
ctre instituie dup ce au fost pltite de ctre personalul din cadrul proiectelor din fonduri proprii (personale), contrar
prevederilor art. 52 alin (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile ulterioare.
Exemplificm, în acest sens, cheltuielile de deplasare i pentru procurarea de bunuri materiale decontate de ctre Universitatea
de Art i Design din Cluj-Napoca i Universitatea din Craiova, universiti care au prezentat în monografia contabil operaiuni
economico-financiare de „plat cheltuieli de deplasare ar/externe – fr avans”, respectiv „plat cheltuieli materiale efectuate
de directorul de proiect care nu a solicitat avans”.
În urma efecturii analizei monografiilor contabile specifice proiectelor CDI transmise de ctre instituiile de învmânt superior,
s-a constatat faptul c majoritatea universitilor au înregistrat eronat sumele încasate în baza contractelor de finanare ca
venituri din activiti economice la momentul încasrii, i nu aa cum prevede OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi pentru instituiile publice i
instruciunile de aplicare a acestuia, cu modificrile i completrile ulterioare: „în contabilitate, veniturile din activiti economice
se înregistreaz în momentul predrii bunurilor ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza facturii sau în alte condiii prevzute în
contract, al facturrii lucrrilor executate i serviciilor prestate, moment care atest transferul de proprietate ctre clieni”.
Încasarea sumelor de ctre instituiile de învmânt superior pentru realizarea proiectelor s-a realizat în baza „Contractului de
finanare pentru execuie de proiecte”. Acest document prevede la capitolul „Proprietate industrial i intelectual” faptul c
„rezultatele cercetrii obinute pe baza derulrii contractului aparin contractorului i/sau angajailor acestuia”, fapt care demon-
streaz inexistena momentului „care atest transferul de proprietate ctre clieni”.
Totodat, înregistrarea eronat ca venituri din activiti economice a sumelor încasate în baza contractelor de finanare este
susinut i de faptul c parte din programele derulate în cadrul Planului naional de cercetare-dezvoltare i inovare II au fost
puse în aplicare ca scheme de ajutor de stat conform deciziei Preedintelui ANCS nr. 9.451/21.12.2007.
Cheltuielile indirecte (regie) acceptate de autoritatea contractant în derularea contractelor de finanare pentru execuia de


proiecte nu au fost detaliate în cuprinsul HG nr. 134/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea cate-
goriilor de cheltuieli pentru activiti de cercetare-dezvoltare i de stimulare a inovrii, finanate de la bugetul de stat sau în cu-
prinsul actualelor contracte de finanare, concluziile fiind:
¾ nu toate instituiile întocmesc deconturi justificative (fundamentri) ale sumelor consemnate în devizele postcalcul pre-
zentate autoritii contractante, creând, astfel, un cadru favorabil apariiei riscului ca, la finalul derulrii proiectelor, s r-
mân sume disponibile la nivelul universitilor, contrar prevederilor contractuale;
¾ înregistrarea eronat a transferului sumelor din conturile prevzute în contracte pentru derularea proiectelor ("Disponibil din
venituri proprii ale ministerelor i instituiilor publice de subordonare central") în conturile de venituri proprii destinate
finanrii de baz a universitilor („Disponibil pentru finanarea activitii de baz a instituiilor de învmânt superior din
taxe i activiti desfurate"), fr înregistrarea pe cheltuieli a deconturilor. Prin stornarea veniturilor, coroborat cu neînre-
gistrarea pe cheltuieli a sumelor aferente cheltuielilor indirecte (regie), în evidena contabil a universitii a fost înregistrat
o valoare diminuat a sumelor real încasate din derularea contractelor de finanare.
Cauza acestor deficiene a constituit-o confuzia creat de prevederile art. 190 alin (1) din Legea educaiei naionale nr. 1/2011,
cu modificrile i completrile ulterioare, care menioneaz faptul c „la sfâritul fiecrui an bugetar, conducerea universitii
prezint senatului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare i la modul în care regia a fost
cheltuit”, act normativ care permite o justificare ulterioar a cheltuielilor i nu la data efecturii lor.
Aceast justificare ulterioar încheierii proiectului coroborat cu înglobarea sumelor aferente cheltuielilor indirecte (regie) în
totalul veniturilor proprii ce pot fi utilizate de ctre universitate conform bugetului aprobat, contravine atât prevederilor art. 1 alin.
(6) din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, ce impune organizarea i con-
ducerea contabilitii de gestiune, cât i prevederilor contractelor de finanare referitoare la faptul c „toate cheltuielile se vor
efectua numai în scopul realizrii proiectului”, punând astfel, autoritatea contractant în imposibilitatea de a constata eventuale
cheltuieli neeligibile i, implicit, de a refuza plata acestora.
Urmare analizei datelor i informaiilor furnizate de ctre instituiile de învmânt superior se constat faptul c rezultatele
activitii CDI desfurat de ctre universiti au fost parial înregistrate în contabilitate, iar studiile i cercetrile publicate
(cri, reviste i alte publicaii) nu au fost cuprinse în inventarul bibliotecii universitare, astfel încât persoanele interesate s
poat avea acces liber la aceste publicaii.
Totodat, s-a constatat faptul c înregistrarea în evidena contabil a rezultatelor activitii CDI, concretizate în imobilizri cor-
porale i necorporale, se efectueaz pe baza datelor din Registrul special de eviden constituit conform art. 77 din OG nr.
57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, cu modificrile i completrile ulterioare, i nu pe baza datelor
din contabilitatea de gestiune (ex.: Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploieti).
S-a constatat, astfel, c neînregistrarea în evidena contabil a instituiilor de învmânt superior a tuturor rezultatelor cercetrii
a fost determinat de organizarea necorespunztoare a sistemului contabil i necompletarea Registrului special de eviden,
document aferent evidenei tehnico–operative care permite efectuarea unei confruntri între cele dou evidene.
Analiza s-a îndreptat i asupra activitii tiinifice, observându-se o cretere cantitativ a articolelor în publicaiile indexate ISI,
în perioada 2010-2012.
Conform datelor i informaiilor existente pe platformele informatice Web of Knowledge i SciVal Spotlight, instrumente de cercetare
bibliografic utilizate atât în realizarea de studii de scientometrie, sociologia tiinei, elaborarea prognozelor în domeniul cercetrii
tiinifice, cât i în scopul regsirii informaiilor pe o tem dat, pentru perioada 2010-2012, numrul articolelor publicate de instituiile
de învmânt superior în revistele indexate ISI, a înregistrat urmtoarea evoluie:
Situaia numrului de citri a articolelor publicate de
instituile de învmânt superior în reviste indexate ISI
28,432
30,000
25,000 21,752
Nr.articole publicate
20,000
13,780
15,000
8,332 Nr.citri articole
10,000 7,963 8,413
5,000
0
2010 2011 2012
Referitor la clasamentul primelor patru instituii de învmânt superior în funcie de numrul articolelor publicate în perioada
2010-2012, acesta se prezint astfel:
P a g i n a 254


Principalele instituii de învmânt superior în funcie de
numrul de articole publicate în reviste indexate ISI
939
1000 904 814 820
831 785 Univ.Politenica Buc.
800 645605
574 543 572 570 Univ. Buc.
600
Univ. Babes Bolyai Cluj
400
Univ.A.I.Cuza
Univ. A.I. Cuza Iai
200 Iai
0
2010 2011 2012
Analiza efectuat asupra situaiei centralizate a brevetelor obinute de universiti, în perioada 2002-2012, a reliefat faptul c
din cele 92 de universiti de stat sau private, 32 au obinut un numr de 442 brevete. Totodat, potrivit situaiei participrii
universitilor în perioada 2010-2012 la proiectele i programele aferente Planului naional de cercetare, dezvoltare i inovare
2007-2013 (PNII), a rezultat c 61 de universiti au derulat în perioada 2010-2012 un numr total de 3.978 de proiecte (1.851
proiecte – IDEI, 979 proiecte – Resurse Umane, 247 proiecte – Capaciti i 901 proiecte – Parteneriate) pentru care a fost
achitat suma de 875.979 mii lei.
Situaia brevetelor obinute de universiti în perioada 2002-2012
140 122
120
100
67
80
60 42
30
40 11 16 13 19 19 11
20
0
Referitor la clasamentul universitilor în funcie de numrul de proiecte derulate în perioada 2010-2012, situaia se prezint astfel:
300
199 209
170 170
200 148 150 143
97 98 110
89 97 84 81 79
100 61 5236 50 39 2010
33
14 20 17
2011
0
2012
Urmare analizei efectuate, a rezultat faptul c, în perioada 2010-2012, primele trei universiti au derulat peste 34% din totalul
proiectelor aferente PNII i au încasat suma de 348.558 mii lei, reprezentând 39,79% din valoarea total achitat pentru
proiectele i programele aferente PNII. Cu toate acestea, comparativ cu numrul de proiecte i programe de CDI la care au
participat instituiile de învmânt superior, numrul brevetelor obinute este nesemnificativ.
Totodat, potrivit aspectelor surprinse în Raportul privind performana cercetrii i inovrii în statele membre ale Uniunii
Europene – 2013, referitoare la faptul c România a înregistrat câteva puncte slabe ale sectorului de afaceri privind cercetarea
i inovarea, respectiv: numrul foarte mic de cereri de brevete internaionale solicitate în conformitate cu Tratatul de cooperare
în domeniul brevetelor (PCT) i nivelul foarte sczut al ritmului CDI comparativ cu media statelor UE, sunt doar câteva aspecte
menite s completeze i s susin concluzia echipei de audit.
Referitor la participarea femeilor în activitatea de cercetare, echipa de audit ine s menioneze aspectele favorabile prezentate


de ctre evaluatorii internaionali în cadrul „Raportului de evaluare intermediar a Strategiei naionale i a Planului naional de
CDI pentru perioada 2007-2013”, astfel, România a înregistrat cel mai înalt nivel de permeabilitate cu privire la femeile care
devin profesori titulari, în comparaie cu media Uniunii Europene.
Auditul a semnalat un risc privind supraevaluarea cheltuielilor salariale.
Urmare centralizrii i analizei efectuate asupra bazei de date informatice referitoare la evidena persoanelor participante în
cadrul proiectelor i programelor naionale de CDI (respectiv programele Idei, Resurse Umane i Parteneriate), a rezultat c în
anul 2011, la derularea programelor mai sus menionate, au participat persoane, dup cum urmeaz:
Nr. de participri în proiecte 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Nr. de persoane participante 7.750 1.800 631 233 126 46 35 14 5 4 1
Urmare verificrii efectuat prin sondaj asupra normelor lunare de munc pentru care au fost pltite persoanele participante în
cadrul proiectelor i programelor mai sus-menionate, au fost identificate persoane cu norme lunare de munc, cumulate, de
peste 300 de ore pe lun, în medie 75 de ore pe sptmân, respectiv 15 ore pe zi lucrtoare. Totodat, au fost depite
limitele maxime în euro/om/lun prevzute de ANEXA 3 din HG nr. 475/2007.
Au fost identificate persoane care au participat în proiecte CDI prin intermediul altor entiti decât cele la care erau angajate i
care aveau calitatea de coordonatori/parteneri în aceste proiecte, astfel fiind pus sub semnul întrebrii posibila situaie de con-
flict de interese sau concuren neloial în care s-ar putea afla aceste persoane.
Concluzii semnificative referitoare la Strategia naional
Potrivit „Raportului de evaluare intermediar a Strategiei naionale i a Planului naional de CDI pentru perioada 2007-2013”, întocmit
la data de 23 ianuarie 2012 de evaluatorii internaionali ai Grupului Technopolis, evaluare efectuat la solicitarea Autoritii Naionale
pentru Cercetare tiinific (ANCS), pentru formularea unor recomandri documentate, au rezultat urmtoarele:
¾ în Strategia naional 2007-2013, perceperea contextului internaional i transformarea sa într-o strategie naional au fost
pariale i incomplete. Au fost abordate probleme importante, ca de exemplu rolul cunoaterii în cadrul progresului eco-
nomic, importana crescut a cooperrii internaionale i a schimbului de informaii, semnificaia excelenei i rolul univer-
sitilor i institutelor publice de CDI în câtigarea excelenei. De asemenea, a fost dezbtut problema delicat a inovrii,
sfera de aciune a Strategiei fiind limitat doar la colaborarea dintre cercetare i industrie, nu i la aspectele referitoare la
inovarea în industrie;
¾ contextul internaional caracteristic României menionat în Strategie a fost descris i perceput într-o manier general i
nespecific. Luate în sens literal, toate declaraiile au fost adevrate pentru oricare alt ar din cadrul UE i nu au avut o
legtur specific cu România;
¾ aspectele referitoare la posibilitatea accesrii Fondurilor Structurale nu a fost considerat o opiune important la momentul
elaborrii Strategiei Naionale. Acest lucru a reprezentat, în opinia evaluatorilor internaionali, o oportunitate pierdut de
România referitor la sursele posibile de finanare a activitii de CDI;
¾ referitor la instituiile de învmânt superior, Europa deine un numr de 171 de universiti de top în domeniul cercetrii,
cele mai multe fiind concentrate în câteva ri. România înc nu deine o astfel de universitate, nici Bulgaria, Estonia,
Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta sau Slovacia;
¾ referitor la exportul de inteligen, România face parte din grupul de ri care au deinut cel mai mare procent de export de
cercettori i nici un procent relevant de cercettori invitai;
¾ cercettorii din România au publicat în anul 2010 un numr de 11.739 de articole, monitorizate de organizaia Web of
Science, comparativ cu anul 2000 când au fost publicate 8.228 articole. Totui, principala schimbare nu a constat în
creterea publicaiilor ca atare, ci în creterea de aproximativ 7,5 ori a numrului de reviste româneti monitorizate de Web
of Science, de la 8 publicaii în anul 2005, pân la 60 de publicaii, în anul 2010.
De asemenea, potrivit Memorandumului înregistrat la Secretariatul General al Guvernului sub nr. 8590/04.05.2010, cu tema
Adoptarea Planului de Sporire a eficienei i eficacitii cheltuielilor publice destinate cercetrii-dezvoltrii, referitor la alocarea
României a unei asistene financiare pe termen mediu în valoare de pân la 5 miliarde euro, unul dintre obiectivele asumate de
autoritile publice în vederea creterii importanei domeniului la nivelul autoritilor guvernamentale i asigurarea coerenei
politicilor i programelor CDI l-a constituit întrirea rolului, responsabilitii i autoritii MEN în privina coordonrii politicilor
guvernamentale în domeniul CDI prin reactivarea, la nivel de secretari de stat, a Consiliului Interministerial pentru Cercetare
Dezvoltare i Inovare, condus de Ministrul Educaiei Naionale. Totodat, în plus fa de cele menionate, în vederea creterii
importanei domeniului la nivelul autoritilor guvernamentale i asigurarea coerenei politicilor i programelor CDI, planul de
sporire a eficienei i eficacitii cheltuielilor publice destinate cercetrii-dezvoltrii a prevzut i constituirea Consiliului pentru
Politica tiinei i Tehnologiei, ca organism strategic de importan major constituit la nivelul Primului-ministru.
Un alt aspect deosebit de semnificativ abordat în cadrul Raportului privind performana cercetrii i inovrii în statele membre
ale Uniunii Europene-2013, l-a constituit participarea României la Cel de-al aptelea Program Cadru pentru cercetare i
dezvoltare tehnologic (PC7) acesta constituind instrumentul principal al Uniunii Europene pentru finanarea, în perioada 2007-
2013, a activitii de CDI desfurat în Europa. Astfel, numrul total de participani români în cadrul PC7 a fost de aproximativ
704 (din 4.888 solicitani), România primind suma de 96 milioane euro dintr-un buget total de peste 53 miliarde euro (inclusiv cu
Pagina256


programul EURATOM) prevzut a fi alocat prin PC7 în perioada 2007-2013. Rata de succes a participanilor români a fost de
14,4% , sub rata medie de succes a UE de 21,95%, astfel, în funcie de valoarea contribuiei UE, România a ocupat locul 18 din
cele 27 de state membre UE participante în cadrul PC7.
Fa de cele mai sus-menionate, echipa de audit a concluzionat faptul c obiectivele strategice asumate în perioada 2007-
2013 au fost orientate, în principal, spre creterea vizibilitii internaionale a cercetrii româneti, precum i expansiunea
capitalului uman din domeniul CDI.
Concluzionând, se poate spune c MEN, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare tiinific, dezvoltare tehnologic i
inovare, nu a luat toate msurile în vederea respectrii atribuiilor prevzute de art. 6 pct.11 i 31 din HG nr. 185/2013 privind
organizarea i funcionarea Ministerului Educaiei Naionale, cu modificrile i completrile ulterioare, cu privire la monitorizarea
aplicrii normelor legale în vigoare referitoare la activitatea de CDI desfurat de instituiile de învmânt superior.
Totodat, potrivit demersurilor întreprinse de entitate în vederea elaborrii proiectului referitor la Strategia Naional în domeniul
cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii pentru perioada 2014-2020, în ultimele decenii, generarea i exploatarea cunoaterii au
fost recunoscute drept surse eseniale ale bunstrii. Întrucât cunoaterea a determinat competitivitatea, statele europene au dezvoltat
sisteme i strategii menite s fac fa impactului crizei, deficienelor structurale ale Europei i intensificrii provocrilor mondiale.
Dup prima Strategie Naional de CDI (2007-2013), elaborat prin metode prospective în cadrul unui proces de larg consultare,
România trebuie s-i actualizeze viziunea asupra sistemului de CDI prin identificarea nevoilor interne i raportarea la obiectivele
Strategiei Europa 2020 i Politicii de Coeziune. În contextul angajamentelor asumate de România referitoare la Strategia Europa 2020
(o int de 2% PIB investiii în CDI, 1% sectorul public i 1% sectorul privat) sunt necesare transformri ample, atât în mediul tiinific,
cât i în cel economic. Actualizarea viziunii privind sistemul CDI i identificarea nevoilor interne în contextul economic i politic actual
se cer a fi realizate printr-un document de strategie i instrumentele de implementare ale acesteia.
Recomandri
în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Naionale în domeniul cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii pentru
perioada 2014-2020, s fie avute în vedere aspectele referitoare la:
9 fundamentarea i asigurarea resurselor financiare necesare activitii de CDI;
9 asumarea, la nivel naional, a unui set de prioriti strategice referitoare la activitatea de CDI i asigurarea cadrului legal
necesar încurajrii i susinerii mediul de CDI;
9 dezvoltarea parteneriatelor public-private în domeniul CDI;
9 asigurarea i dezvoltarea resurselor umane din domeniul CDI;
9 asigurarea monitorizrii implementrii Strategiei naionale.
Luând în considerare viziunea privind sistemul CDI românesc în 2020, se formuleaz urmtoarele recomandri:
în vederea stimulrii iniiativei sectorului privat, se vor efectua demersuri pentru:
9 elaborarea i aprobarea cadrului legal referitor la adoptarea de proceduri pentru acordare agenilor economici a unor
faciliti fiscale cu privire la activitatea de CDI, precum i îmbuntirea reglementrilor contabile privind înregistrarea i
evidenierea activitii de cercetare;
9 referitor la asigurarea unor fonduri de capital de risc i de garantare, este necesar crearea, în cadrul programelor de ajutor
de minimis, a unor fonduri de investiii cu capital de pornire destinat antreprenorilor cu idei inovatoare, precum i a unui fond
de investiii cu capital de risc i de cretere destinat IMM-urilor inovatoare. De asemenea, este necesar crearea unui
sistem de credite (micro-credite, credite pentru capital de lucru, credit pentru investiii de dezvoltare) cu dobânzi subven-
ionate în favoarea IMM-urilor inovatoare;
9 crearea unui sistem de garanii individuale pentru acoperirea riscului tehnologic în favoarea IMM-urilor inovatoare;
9 efectuarea unor campanii de informare i popularizare a instrumentelor financiar-fiscale disponibile actorilor economici privai;
9 referitor la proprietatea intelectual se vor întreprinde demersuri în vederea elaborrii i adoptrii legii inveniilor de serviciu
într-o form care s încurajeze i s susin inovaia în sectorul privat din domeniul CDI;
9 elaborarea unor programe de informare i pregtire a cercettorilor cu privire la problematica drepturilor industriale i a
proprietii intelectuale;
în vederea susinerii procesului de definire i consolidare a domeniilor de investiie prioritar, se vor efectua
demersuri referitoare la:
9 finanarea proiectelor tematice printr-un ansamblu de instrumente, pe termen scurt i lung, pe faze ale ciclului de la idee la
comercializare, concentrate pe domenii prioritare;
9 finanarea de proiecte de CDI derulate de întreprinderi, individual sau în parteneriat cu institutele de cercetare-dezvoltare i
universiti, în scopul inovrii de procese i de produse (bunuri i servicii) în sectoarele economice care prezint potenial de
cretere;
9 elaborarea unor programe de susinere a centrelor de competen în vederea concentrrii unei pri importante a resurselor
publice pentru CDI în domeniile de specializare inteligent;


9 dezvoltarea infrastructurii i profesionalizarea resurselor umane specializate în transfer de tehnologie i de cunoatere;
9 continuarea finanrii programelor doctorale i a programelor de postdoctorat, cu alocarea unei ponderi crescute domeniilor
de specializare inteligent;
9 reglementarea i organizarea doctoratului industrial pentru a crete corelarea formrii resurselor umane cu nevoile mediului
economic;
9 definirea unei pri importante a temelor de cercetare doctoral în cadrul proiectelor finanate public, cu plata doctoranzilor
ca tineri asisteni de cercetare din bugetul de proiect;
9 adoptarea pe scar larg a „Principiilor de pregtire inovatoare în domeniul doctoratului”;
9 susinerea finanrii proiectelor majore i a marilor infrastructuri de CDI din sectorul public pentru dezvoltarea infrastructurii
existente, crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare etc.) i sprijinirea construirii infrastructurilor de
cercetare pan-europene în România;
9 constituirea Registrului Naional al Infrastructurilor de Cercetare-Dezvoltare, în vederea asigurrii accesului sporit la infra-
structuri atât în zona public, cât i în cea privat i transparena gradului de utilizare a infrastructurilor;
9 concentrarea organizaiilor de cercetare prin formarea de parteneriate instituionale pe termen lung sau realizarea de fuziuni, în
vederea focalizrii activitilor de CDI pentru alocarea mai eficient a resurselor în domeniile de CDI cele mai promitoare;
9 crearea unui mecanism de orientare strategic în vederea analizei formrii reale i a dobândirii competenelor în domeniile
de specializare inteligent i de propunere a coreciilor i reorientrilor. Totodat, în vederea creterii importanei domeniului
cercetrii la nivelul autoritilor guvernamentale i asigurarea coerenei politicilor i programelor CDI, precum i în vederea
creterii eficienei i eficacitii cheltuielilor publice destinate cercetrii-dezvoltrii este necesar constituirea unui organism
interministerial strategic de importan major, constituit la nivelul Prim-ministrului;
9 concentrarea resurselor în domenii cu relevan public direct (sntate, spaiu i securitate, patrimoniu i identitate
naional) inând cont atât de cererea public de soluii inovatoare, cât i de organizaiile de cercetare care o pot satisface;
în vederea susinerii cercetrii fundamentale i de frontier, se vor întreprinde demersuri referitoare la:
9 asigurarea fondurilor pentru investiiile deja angajate (ex. Light Infrastructure European ELI) i a celor în curs de angajare
(Institutul Dunrii) i susinerea dezvoltrii unor concentrri în jurul acestor mari infrastructuri;
9 susinerea finanrii grupurilor de cercetare existente/emergente, în msura în care exist interes privat în acest domeniu;
9 susinerea dezvoltrii resurselor umane specializate în administrarea i dezvoltarea grupurilor inovatoare;
9 asigurarea accesului la cercetarea tiinific din fluxurile principale pentru toate organizaiile de cercetare;
referitor la recuperarea decalajelor fa de UE în sectorul CDI, se vor întreprinde demersuri cu privire la:
9 întrirea educaiei în domeniul tiinelor i tehnologiei i intensificarea aciunilor de comunicare a tiinei;
9 finanarea instituional i susinerea dimensiunii administrative a activitilor de CDI;
9 organizarea de concursuri cu premii pentru soluii inovatoare în vederea atragerii tinerilor talentai spre cariera de cercetare;
9 promovarea rezultatelor de excepie a cercetrii româneti prin organizarea de turnee de popularizare a tiinei, expoziii,
zile deschise etc.;
9 promovarea interesului pentru cercetare, tiin i inovare în învmântul preuniversitar prin includerea în manuale i în
materiale didactice electronice a descoperirilor recente i a posibilelor lor implicaii sociale;
9 asigurarea unei finanri instituionale de baz pentru cercetare, acordat în urma evalurii instituionale, pentru toate
organizaiile publice de cercetare;
9 încurajarea atragerii cercettorilor cu competene avansate din strintate pentru conducerea proiectelor i programelor de
CDI desfurate în România;
9 obligativitatea organizaiilor publice pentru cercetare de a publica în Euraxess toate posturile vacante i de a adera la Carta
i Codul European al cercettorului;
9 crearea unui Registru al Cercettorilor din România, inclusiv al celor care au participat la proiecte româneti, în scopul creterii
transparenei în comunitatea de cercetare i al accesului rapid la cercettorii relevani pentru orice tip de entitate interesat;
9 sprijinirea participrii cercetrii româneti la proiectele Orizont 2020;
9 participarea coordonat la iniiative europene, cum ar fi Iniiativele de programare comun (JPI), Iniiativele tehnologice
comune (JTI) / Parteneriatele europene pentru inovare (EIP);
9 susinerea participrii la organisme internaionale (CERN, ESA etc.) pe baza unui plan integrat de participare;
9 finanarea apelurilor bilaterale în cadrul proiectelor de cooperare internaional;
9 crearea de sinergii cu programe ale Uniunii Europene gestionate la nivel central în domeniul CDI prin proiecte de twinning i
teaming la nivelul centrelor de excelen emergente, regiunilor inovatoare, clusterelor inovatoare din România i UE etc.
în vederea asigurrii organizrii, implementrii i funcionrii la nivelul instituiilor de învmânt superior a unui sistem
contabil eficient pentru realizarea unui management administrativ performant al fondurilor publice alocate activitii de
Pagina258


cercetare:
9 elaborarea, aprobarea i aplicarea unor politici contabile care s asigure funcionarea unui sistem contabil performant,
capabil s preîntâmpine eventualele riscuri ce pot aprea în derularea activitilor curente i extraordinare ale instituiilor de
învmânt superior i s furnizeze, în timp util, informaii corecte factorilor de decizie ai universitilor;
9 elaborarea, aprobarea i aplicarea unui „ghid de finanare” în care s fie prezentate tipurile de documente justificative pentru
acordarea avansurilor, decontarea cheltuielilor, condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc documentele pentru a fi con-
siderate eligibile (ex: în toate documentele justificate aferente proiectului s se menioneze numrul proiectului i al con-
tractului de finanare), precum i modul de stabilire a valorii de intrare a rezultatelor cercetrii i de înregistrare a acestora în
evidena contabil;
9 elaborarea, aprobarea i aplicarea unei metodologii de calcul privind modul de fundamentare al cheltuielilor indirecte (regie)
acceptate a fi considerate eligibile în derularea proiectelor astfel încât s fie respectate toate prevederile legale i s
preîntâmpine dubla înregistrare/decontare a acestor categorii de cheltuieli.
2.12 Auditul performanei privind unele Programe Naionale de Sntate

derulate în perioada 2010-2012
Scopul auditului
Evaluarea modului în care Casa Naional de Asigurri de Sntate, casele de asigurri de sntate judeene au fundamentat
necesarul de fonduri i au respectat principiile de legalitate, regularitate, economicitate, eficien i eficacitate în utilizarea
fondurilor alocate în perioada 2010-2012 pentru achiziia de medicamente în vederea derulrii urmtoarelor programe naionale
de sntate (PNS):
1. HIV/SIDA;
2. boli cardiovasculare;
3. oncologie;
4. transplant de organe, esuturi i celule de origine uman.
Auditul s-a efectuat la Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS), instituie public autonom de interes naional, cu
personalitate juridic, care administreaz i gestioneaz sistemul de asigurri sociale de sntate în vederea aplicrii politicilor
i programelor Guvernului în domeniul sanitar.
~ evaluarea modului în care s-a derulat cu eficien PNS, având în vedere legislaia specific;
~ evaluarea modului de fundamentare a bugetului alocat derulrii PNS;
~ evaluarea legalitii procedurilor de atribuire a contractelor de achiziie a medicamentelor;
~ evaluarea decontrii medicamentelor de ctre CAS judeene ctre unitile sanitare i farmaciile cu circuit deschis, în
limitele bugetului aprobat i cu respectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii în utilizarea fondurilor;
~ evaluarea controlului efectuat de CNAS asupra utilizrii fondurilor destinate achiziiei de medicamente de ctre furnizorii de
servicii medicale i farmaciile cu circuit deschis;
~ evaluarea gradului de realizare a obiectivelor PNS, respectiv a gradului de realizare a indicatorilor fizici i de eficien.
Derularea Programelor naionale de sntate a fost reglementat prin HG nr. 1388/2010 privind aprobarea programelor naio-
nale de sntate pentru anii 2011 i 2012 i Ordinul comun MS/CNAS nr.1591/1110/2010 pentru aprobarea normelor tehnice
de realizarea programelor naionale de sntate pentru anii 2011 i 2012, prin care programele au fost definite ca fiind un
ansamblu de aciuni multianuale. Îns bugetul alocat programelor naionale de sntate a fost aprobat prin Legea bugetului de
stat distinct pentru anul 2011 i pentru anul 2012. Acest fapt a determinat rectificarea bugetului aprobat iniial prin emiterea
ordinelor de modificare (14 modificri).
De asemenea, având în vedere faptul c prin Legea finanelor publice nr. 500/2002 cu modificrile i completrile ulterioare,
aciunile multianuale sunt considerate aciuni a cror perioad de realizare depete un an bugetar, prin aprobarea bugetului
programelor pe fiecare an în parte, separat 2011 i, respectiv 2012, resursele necesare pentru finanarea programelor nu a
asigurat continuitate i ritmicitate în ceea ce privete derularea programelor, fapt ce a determinat creterea plilor restante
ctre furnizorii de medicamente la finele anului 2012.
CNAS, prin Direcia General Buget, elaboreaz propuneri pentru bugetul anual i de rectificare a acestuia, pentru finanarea
programelor naionale de sntate în scop curativ, pe baza propunerilor CAS judeene.


PNS fiind programe multianuale, abordarea fundamentrii bugetului a fost efectuat din punct de vedere al necesarului de credite de
angajament pentru a se asigura continuitatea eliberrii medicamentelor i continuarea tratamentului bolnavilor inclui în cadrul
programului, în vederea realizrii obiectivului general „îmbuntirea strii de sntate a populaiei i creterea speranei de via a
bolnavilor” i din punct de vedere al necesarului de credite bugetare pentru decontarea consumului aferent programelor naionale cu
scop curativ i plata furnizorilor de medicamente, la termenele prevzute în actele normative în vigoare.
În cursul anului 2012, dei au fost efectuate rectificri bugetare, volumul creditelor de angajament definitiv aprobate au fost cu
17%, i, respectiv, 35% mai mici decât propunerea iniial a anumitor CAS judeene.
Prin neasigurarea creditelor de angajament la nivelul propunerilor caselor de asigurare de sntate judeene nu s-a asigurat
aprovizionarea ritmic i constant cu medicamente necesare bolnavilor înscrii în programele naionale de sntate.
Stabilirea necesarului lunar de credite bugetare i repartizarea acestora ctre casele de asigurri de sntate judeene nu a
avut la baz o fundamentare real. Astfel c, dei execuia bugetului subprogramului naional de sntate HIV/SIDA a fost de
peste 99% din totalul creditelor bugetare aprobate, la data de 31.12.2012 arieratele cu termen scadent în anul 2012 i
înregistrate în evidena contabil a spitalelor (farmacii cu circuit închis) au fost în sum estimat de 30.477,7 mii lei.
Actele normative în vigoare nu au precizat nivelul contribuiei financiare distincte atât a Casei Naionale de Asigurri de Sntate, cât
i a Ministerului Sntii, astfel încât s fie stabilite fie cota procentual de participare la finanare a fiecrei instituii, fie activitile care
s fie finanate de fiecare dintre instituii. Astfel, entitatea auditat, dei este instituie public autonom de interes naional, care
administreaz i gestioneaz Fondul Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate, aceasta este dependent în determinarea
sumelor cu care particip la finanarea programului naional de oncologie, de comunicrile Ministerului Sntii privind disponibilitile
financiare ale acestuia cu aceast destinaie, întrucât Ministerul Sntii este instituia care, potrivit prevederilor legale, are obligaia
stabilirii structurii programelor naionale de sntate i a necesarului de resurse financiare pentru realizarea acestora.
Repartiia fondurilor alocate derulrii programelor naionale de sntate de ctre Casa Naional de Asigurri de Sntate ctre casele
de asigurri de sntate teritoriale nu s-a efectuat ritmic i constant în 2012. Deschiderile de credite ale Casei Naionale de Sntate
ctre casele de asigurri de sntate, efectuate cu precdere în ultimele luni ale anului, au condus la finanarea cu întârziere a
consumului de medicamente la unitile sanitare i farmaciile cu circuit deschis, precum i la creterea datoriilor restante.
~ Un aspect extrem de important în derularea programelor îl constituie procesul de achiziie public în vederea asigurrii
bazei materiale, fapt pentru care auditul a analizat legalitate procedurilor de atribuire a contractelor de achiziie a medica-
mentelor, concluziile fiind urmtoarele:
¾ Procedurile de achiziie nu s-au realizat la nivel naional, ceea ce ar fi generat, pe de o parte, o uniformizare a preurilor
de achiziie practicate de ctre furnizori în relaiile contractuale cu unitile sanitare, precum i obinerea unor economii la
FNUASS i la nivelul resurselor transferate de la Ministerul Sntii.
În perioada 2010-2012, Casa Naional de Asigurri de Sntate nu a organizat, la nivel naional, proceduri de achiziie public
deschis aa cum au fost stabilite ca i obiective de realizat în legislaia adoptat cu privire la aprobarea programelor naionale de
sntate cu scop curativ, ceea ce a condus la utilizarea fondurilor publice necesare derulrii PNS fr respectarea principiilor de
eficien, eficacitate i economicitate, cât i la crearea unor condiii de inechitate în repartizarea i utilizarea fondurilor la nivel teritorial.
Cu atât mai mult se impunea organizarea procedurilor de achiziie la nivel naional a medicamentelor a cror utilizare se efectua numai
dup aprobarea Comisiei de Experi, CNAS având, astfel, posibilitatea planificrii achiziiilor acestor medicamente al cror pre este
superior celorlalte medicamente utilizate în cadrul programului.
~ Decontarea medicamentelor de ctre CAS judeene ctre unitile sanitare i farmaciile cu circuit deschis, în limitele
bugetului aprobat a constituit, de asemenea, un obiectiv analizat, concluzionându-se:
¾ potrivit legii, doar medicii de specialitate oncologic sau hematologic au competene de iniiere i de continuare a
tratamentelor pentru pacienii din cadrul Programului Naional de Oncologie care au beneficiat de medicamente specifice.
S-a constatat c au fost efectuate validri de prescripii medicale emise de medici de familie i de alte specialiti, contrar
prevederilor legale (OCNAS/MS nr. 1591/2010 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programelor naionale
de sntate pentru anii 2011 i 2012), potrivit crora „pentru tratamentul bolnavilor cu afeciuni oncologice, iniierea i
continuarea tratamentului se fac de ctre medicul oncolog sau hematolog, dup caz.”
¾ pe de alt parte, farmaciile cu circuit deschis au eliberat medicamentele fr a se verifica dac acestea au fost prescrise
în conformitate cu prevederile legale în vigoare, i care au fost incluse ulterior în documentele prezentate spre decontare,
în cadrul Programului Naional de Oncologie.
Casele de Asigurri de Sntate teritoriale au validat i decontat contravaloarea acestor prescripii medicale fr ca acestea s
îndeplineasc condiiile legale de decontare din cadrul acestui program.
¾ Casa Naional de Asigurri de Sntate nu a monitorizat i nu a controlat, în totalitate, modul de utilizare, de ctre casele de
asigurri de sntate teritoriale, a fondurilor alocate pentru derularea programelor naionale de sntate, respectiv modul de
aplicare a dispoziiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor cu medicamentele în cadrul
contractelor încheiate de casele de asigurri de sntate cu furnizorii de servicii medicale i produse farmaceutice;
¾ Sistemul informatic utilizat – SIUI nu conine filtre prin care ar trebui identificate, în faza de validare, erorile care au fost
introduse de ctre entitile participante din documentele prezentate la decontare.
Pagina260


S-a constatat inexistena unei baze de date (Registru naional) în care s fie luate în eviden toate persoanele înscrise în PNS
oncologie, sau care se afl pe liste de ateptare, precum i nefuncionarea corespunztoare a sistemului informatic unic
integrat, astfel: dei în prezent în SIUI se populeaz periodic baza de date cu persoanele decedate, acest procedeu nu se
efectueaz în timp real i nu exist modaliti/ci/semnale de atenionare pentru serviciile care au fost validate i decontate pe
baza unor CNP-uri, care, în fapt, pot aparine unor pacieni decedai.
~ Controlul efectuat de CNAS asupra utilizrii fondurilor destinate achiziiei de medicamente de ctre furnizorii de servicii medicale i
farmaciile cu circuit deschis s-a îndreptat mai mult ctre unitile sanitare i în mai mic msur la farmaciile cu circuit deschis, aa
cum prevd normele tehnice de realizare a PNS i normele metodologice de aplicare a contractului-cadru.
~ Performana Programelor Naionale de Sntate a fost evaluat prin prisma gradului de realizare a indicatorilor fizici i de
eficien. Din aceast analiz s-au desprins urmtoarele concluzii:
¾ CNAS nu a organizat, conform normelor legale în vigoare, activitatea privind raportarea indicatorilor specifici progra-
melor/subprogramelor naionale de sntate cu scop curativ.
În aceste condiii nu s-a urmrit ca trimestrial, în primele 30 de zile lucrtoare ale lunii urmtoare celei în care se face raportarea
trimestrial, s se realizeze analiza i evaluarea evoluiei în dinamic a indicatorilor raportai, împreun cu una dintre persoanele de la
nivelul caselor de asigurri de sntate judeene responsabil cu programele de sntate i implicat în completarea, analiza i
transmiterea rapoartelor personal Direciei programe naionale din cadrul Casei Naionale de Asigurri de Sntate.
¾ nu a analizat, în dinamic, în perioada 2010-2012, indicatorii fizici i de eficien privind realizarea programelor naionale
de sntate;
¾ nu au fost dispuse msuri pentru încadrarea, de ctre toate casele teritoriale de sntate, în costurile medii stabilite prin
normele tehnice privind realizarea programelor naionale de sntate (PNS) cu scop curativ. CNAS nu a urmrit
realizarea concordanei dintre raportarea indicatorilor fizici i de eficien comunicai sub form letric de ctre casele
teritoriale de sntate cu indicatorii din programul SIUI, conform machetelor de raportare editate din modulul machete.
~ Cu ocazia auditului au fost constatate i abateri de la regularitate, care au determinat producerea de prejudicii cu o valoare
estimat de 29.729 mii lei, consemnate în acte de control i valorificate conform regulamentului propriu al Curii de Conturi.
Principalele abateri constatate de ctre camerele teritoriale de conturi la nivelul a 14 Case de Asigurri de Sntate
teritoriale (Bistria Nsud, Botoani, Brila, Cara-Severin, Municipiul Bucureti, Covasna, Dâmbovia, Galai, Hunedoara,
Maramure, Mehedini, Neam, Vaslui, Vâlcea) sunt:
¾ în perioada 2010-2012 au fost angajate, lichidate, ordonanate i pltite cheltuieli cu medicamente în cadrul programului
naional de sntate de oncologie, fiind validate nelegal, în programul SIUI, prescripii medicale fr ca iniierea i
continuarea tratamentului s fie fcut de medicii oncologi sau hematologi, aa cum au prevzut normele tehnice de
realizare a programelor naionale de sntate, astfel:
x prescripii medicale eliberate de ctre medicii care nu erau în relaie contractual cu casa judeean de sntate, în
valoare estimat de 8.698 mii lei (CASMB);
x prescripii medicale eliberate de ctre medicii de familie care nu aveau contract încheiat pentru prestarea de servicii în
cadrul programelor naionale de sntate, în valoare estimat de 8.233 mii lei (CASMB – 7.992 mii lei; CASJ: Botoani –
1 mie lei; Brila – 29 mii lei; Cara-Severin – 7 mii lei; Hunedoara – 173 mii lei; Mehedini – 9 mii lei; Neam – 22 mii lei);
x prescripii medicale eliberate de ctre medici de alt specialitate decât oncologie i hematologie, în valoare estimat
de 9.127 mii lei (CASMB);
¾ în perioada 2010-2012 au fost angajate, lichidate, ordonanate i pltite cheltuieli cu medicamente în cadrul programului naional
de sntate de oncologie i de tratament al strii posttransplant, prin validarea nelegal, în programul SIUI, de prescripii
medicale pentru medicamente fr aprobarea comisiilor de experi de la nivelul CASJ i de la nivelul CNAS, în valoare estimat
de 3.163 mii lei (CASMB – 2.813 mii lei; CASJ: Botoani – 40 mii lei; Brila – 197 mii lei; Vâlcea – 113 mii lei).
Recomandri
9 la elaborarea normelor tehnice de realizare a programelor naionale de sntate, bugetul alocat programelor va fi
fundamentat avându-se în vedere necesarul real de resurse pentru finanarea programelor, astfel încât s se asigure
continuitatea i ritmicitatea în ceea ce privete derularea acestora;
9 la fundamentarea bugetului programelor naionale de sntate cu scop curativ se vor lua în considerare atât nivelul
indicatorilor fizici i de eficien aprobai, cât i nivelul arieratelor înregistrate în anul precedent;
9 se va urmri asigurarea unor deschideri de credite lunare ctre casele teritoriale de asigurri de sntate judeene, în mod
constant i la nivelul necesarului care s asigure eliminarea acumulrii arieratelor;
9 Direcia Programe de Sntate din cadrul CNAS va urmri ca la elaborarea propunerilor legislative privind derularea PNS-
urilor s se menioneze participaia celor dou instituii, precum i activitile care intr în responsabilitatea fiecruia;
9 CNAS se va preocupa de elaborarea i adoptarea cadrului legal prin care, pe de o parte, s fie nominalizate programele
naionale de sntate, pentru care se vor organiza proceduri de achiziie public la nivel naional;
9 organizarea de proceduri de achiziie la nivel CNAS în vederea aprovizionrii cu medicamente a programelor naionale de


sntate stabilite;
9 respectarea principiilor eficienei, eficacitii i economicitii în utilizarea fondurilor publice alocate i utilizate pentru
achiziia de medicamente în cadrul programelor naionale de sntate;
9 urmrirea i monitorizarea corespunztoare a entitilor teritoriale subordonate, în vederea utilizrii fondurilor alocate
conform destinaiilor stabilite;
9 CNAS va urmri i monitoriza, prin compartimentele funcionale, care au atribuii pe de o parte în derularea programelor
naionale de sntate, iar pe de alt parte, în controlul utilizrii fondurilor alocate, ca entitile teritoriale s respecte cadrul
legal în vigoare cu privire la decontarea i plata obligaiilor fa de furnizorii de servicii medicale i medicamente;
9 CNAS se va preocupa de adaptarea programului informatic integrat la nivel naional SIUI i introducerea unor chei de
control care s permit identificarea erorilor de validare în momentul în care se introduc informaiile i datele de ctre
furnizorii de servicii;
9 CNAS va monitoriza i dispune structurilor de control teritoriale includerea în planul anual de control i efectuarea de
aciuni la un numr corespunztor de farmacii cu circuit deschis, inând cont de numrul acestora, prin care s-au derulat
programele de sntate cu scop curativ;
9 specializarea echipelor de control din cadrul structurilor teritoriale, inând cont i de complexitatea i specificul programelor naio-
nale de sntate, pentru a permite identificarea unor posibile erori similare cu cele identificate în urma auditului performanei;
9 adaptarea programului informatic SIUI în vederea prelurii corecte a informaiilor transmise de ctre unitile sanitare,
farmacii cu circuit deschis, pentru a permite centralizarea corect a datelor privind derularea programelor naionale de
sntate i elaborarea machetelor de raportare din SIUI pentru toate entitile teritoriale;
9 trimestrial/anual CNAS va efectua analiza indicatorilor de raportare privind programele cu reprezentanii caselor teritoriale,
aa cum s-a prevzut prin Normele tehnice de realizare a programelor, cât i în Regulamentul de organizare i funcionare
a CNAS, prin identificarea i particularizarea disfuncionalitilor constatate la case teritoriale de sntate i consemnarea
acestora în analizele efectuate;
9 identificarea cauzelor care au determinat ca unele case teritoriale s depeasc indicatorii stabilii sau situaiile în care
costurile medii realizate sunt sub nivelul stabilit;
9 evaluarea i analiza indicatorilor fizici i de eficien în dinamic;
9 elaborarea unei proceduri operaionale prin care s se stabileasc responsabilitile cu privire la urmrirea i controlul
indicatorilor la nivelul caselor teritoriale, precum i la nivelul CNAS.
2.13 Evaluarea vulnerabilitilor i sustenabilitii Datoriei Publice

Ministerul Finanelor Publice (MFP)
Scopul auditului
Curtea de Conturi a urmrit, prin auditul performanei efectuat, îmbuntirea modului de administrare i gestionare a datoriei
publice de ctre Ministerul Finanelor Publice (MFP), în sensul asigurrii de ctre acesta a necesitilor de finanare guverna-
mental în condiiile minimizrii costurilor pe termen lung i limitrii riscurilor, creterii controlate i meninerii la un nivel
sustenabil a datoriei publice, prin contractarea instrumentelor de datorie public în timp util i la momentul oportun, precum i
previzionrii degradrii condiiilor de pia care pot avea un impact semnificativ asupra echilibrului bugetar.
Auditul s-a desfurat la Ministerul Finanelor Publice (MFP), ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, care
exercit administrarea general a finanelor publice, asigurând utilizarea pârghiilor financiare. De asemenea, în baza prevederilor
legale, „MFP îndeplinete funcia de strategie, asigurând elaborarea strategiei în domeniul datoriei publice i funcia de administrare a
datoriei publice... i este singurul administrator al datoriei publice guvernamentale, direct i garantat, în lei i în valut …”.
În cadrul MFP, Direcia General de Trezorerie i Datorie Public, Departamentul Front Office, Serviciul Datorie Public Local este
responsabil cu ... „monitorizarea finanrilor rambursabile contractate i/sau garantate de unitile administrativ–teritoriale care
constituie datorie public local”.
Organizarea i conducerea contabilitii operaiunilor efectuate de MFP în contul i în numele statului care privesc încasrile i
plile privind fondul de risc, împrumuturile externe guvernamentale, finanarea sau refinanarea deficitului bugetului de stat,
datoria public intern pe baz de legi speciale, serviciul datoriei publice interne i externe se efectueaz de ctre Direcia
General Trezorerie i Contabilitate Public.
Pagina262


Scurt prezentare a evoluiei datoriei publice a României i a serviciului acesteia, în perioada 2010 – 2013
Tabelul 1 - Evoluia datoriei publice a României în milioane lei/milioane euro i a datoriei publice în euro pe locuitor în perioada
2010-2013
Datoria public Datoria public Populaia României Datoria public în

Anul
(milioane lei) (milioane euro) (persoane)1 euro pe locuitor
0 1 2 3 4=2/3*1.000.000
2010 194.459,2 45.383,5 21.431.298 2.117,6
2011 223.268,0 51.686,0 21.354.396 2.420,4
2012 240.842,6 54.382,2 21.316.420 2.551,2
2013 267.150,9 59.569,4 20.030.0002 2.974,0
Analiza datoriei publice a României în perioada 2010-2013 a fost realizat pe baza raportrilor MFP (întocmite în baza
legislaiei aplicabile) i a situaiilor prezentate de acesta. În perioada 2010-2013, datoria public a României a cunoscut
urmtoarea evoluie:
În Figura nr. 1 este prezentat evoluia datoriei publice, în euro pe locuitor, în perioada 2010-2013.
Evoluia datoriei publice în euro / locuitor în perioada 2010-2013
2013
2,974.0
2012
2,551.2
2011
2,420.4
2010
2,117.6
0
1,000
2,000
3,000
Figura nr. 1
Dup cum se poate observa din reprezentarea grafic, în perioada de referin, datoria public în euro pe locuitor a crescut mai
mult decât semnificativ, astfel c aceasta a fost, la 31.12.2013, de 1,4 ori mai mare fa de 31.12.2010.
Structura datoriei publice în perioada 2010-2013 este prezentat în tabelele 2 i 3.
Tabelul 2 - Structura datoriei publice în perioada 2010-2013, în milioane euro
Anul
Indicatori
2010 2011 2012 2013
0 1 2 3 4
Datorie public, din care: 45.383,5 51.686,0 54.382,2 59.569,4
Datorie public guvernamental, din care: 42.594,8 48.704,4 51.220,8 56.231,1
Datorie public guvernamental intern 26.051,4 28.495,3 27.893,3 30.449,1
Datorie public guvernamental extern 16.543,4 20.209,1 23.327,5 25.782,0
Datorie public local, din care: 2.788,7 2.981,6 3.161,4 3.338,3
Datorie public local intern 1.820,8 1.963,7 2.057,2 2.187,8
Datorie public local extern 967,9 1.017,9 1.104,2 1.150,5
Tabelul 3 - Structura datoriei publice în perioada 2010-2013, în milioane lei
Anul
Indicatori
2010 2011 2012 2013
0 1 2 3 4
Datorie public, din care: 194.459,2 223.268,0 240.842,6 267.150,9
Datorie public guvernamental, din care: 182.510,3 210.388,6 226.841,8 252.179,8
Datorie public guvernamental intern 111.625,1 123.091,2 123.531,2 136.554,7
Datorie public guvernamental extern 70.885,2 87.297,4 103.310,6 115.625,1
Datorie public local, din care: 11.948,9 12.879,4 14.000,8 14.971,1
Datorie public local intern 7.801,5 8.482,5 9.110,7 9.811,7
Datorie public local extern 4.147,4 4.396,9 4.890,1 5.159,4

1Conform datelor la data de 1 iulie 2013 comunicate Ministerului Finanelor Publice de ctre Institutul Naional de Statistic.
2 Pentru anul 2013 datele au fost comunicate Ministerului Finanelor Publice de ctre Comisia Naional de Prognoz.


În figura nr. 2 este prezentat grafic evoluia datoriei publice a României în perioada 2010-2013.
Evoluia datoriei publice a României în perioada 2010-2013 (în milioane lei)
2013
267,150.9
2012
240,842.6
2011
223,268.0
2010
194,459.2
0
100,000
200,000
300,000
Figura nr. 2
În perioada analizat, datoria public a României a manifestat o tendin de cretere continu, relevând necesiti de finanare
cu o traiectorie ascendent, la 31.12.2013 ajungând la o valoare de 267.150,9 milioane lei (59.569,4 milioane euro), fa de
nivelul înregistrat la 31.12.2010, respectiv de 194.459,2 milioane lei (45.383,5 milioane euro). Aceast evoluie ascendent
atrage dup sine, în mod inevitabil, majorarea serviciului datoriei publice, precum i a cheltuielilor publice totale.
Serviciul datoriei publice este definit ca fiind totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane i alte
costuri aferente datoriei publice, provenind din finanri rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de ctre
guvern, prin MFP, ori de ctre unitile administrativ-teritoriale, prin autoritile administraiei publice locale, pentru o perioad
de timp determinat.
În perioada 2010-2013, România a achitat un serviciu al datoriei publice în sum total de 244.626,8 milioane lei (56.367,5
milioane euro3), în medie 81.542,3 milioane lei (18.789,2 milioane euro) anual.
Tabelul 4 - Structura serviciului datoriei publice în perioada 2010-2013, în milioane euro

Anul
Indicatori
2010 2011 2012 20134 Total
0 1 2 3 4 5=1+2+3+4
Serviciul datoriei publice, din care: 11.377,7 14.539,9 14.901,0 15.548,9 56.367,5
Serviciul datoriei publice guvernamentale, din care: 10.951,9 14.036,6 14.424,2 14.967,5 54.380,2
Serviciul datoriei publice guvernamentale interne 8.901,4 12.626,1 11.906,1 12.284,9 45.718,5
Serviciul datoriei publice guvernamentale externe 2.050,5 1.410,5 2.518,1 2.682,6 8.661,7
Serviciul datoriei publice locale, din care: 425,8 503,2 476,8 581,4 1.987,3
Serviciul datoriei publice locale interne 325,6 396,6 384,2 478,7 1.585,1
Serviciul datoriei publice locale externe 100,2 106,6 92,6 102,7 402,2
Tabelul 5 - Structura serviciului datoriei publice în perioada 2010-2013, în milioane lei
Anul
Indicatori
2010 2011 2012 2013 Total
0 1 2 3 4 5=1+2+3+4
Serviciul datoriei publice, din care: 47.899,0 61.618,5 66.399,0 68.710,3 244.626,8
Serviciul datoriei publice guvernamentale, din care: 46.106,6 59.485,9 64.274,2 66.141,2 236.007,9
Serviciul datoriei publice guvernamentale interne 37.474,2 53.508,4 53.053,7 54.286,7 198.323
Serviciul datoriei publice guvernamentale externe 8.632,4 5.977,5 11.220,5 11.854,5 37.684,9
Serviciul datoriei publice locale, din care: 1.792,4 2.132,6 2.124,8 2.569,1 8.618,9
Serviciul datoriei publice locale interne 1.370,6 1.680,8 1.711,9 2.115,3 6.878,6
Serviciul datoriei publice locale externe 421,8 451,8 412,9 453,8 1.740,3

3 Pentru sumele exprimate în euro au fost folosite cursurile medii anuale aferente perioadei 2010-2012 comunicate de ctre BNR, respectiv 4,2099 lei/euro
curs mediu pentru anul 2010, 4,2379 lei/euro curs mediu pentru anul 2011 i 4,456 lei/euro curs mediu pentru anul 2012.
4 Pentru sumele exprimate în euro a fost folosit cursul mediu anual aferent anului 2013 comunicat de ctre BNR, respectiv 4,419 lei/euro.
P a g i n a 264


Evoluia serviciului datoriei publice este reprezentat grafic de figura nr. 3.
Evoluia serviciului datoriei publice a României în perioada 2010-2013

(în milioane lei)
80,000
66,399.0 68,710.3
61,618.5
60,000
47,899.0
40,000
20,000
0
2010 2011 2012 2013
Figura nr. 3
Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se remarc faptul c, în perioada analizat, serviciul datoriei publice a avut
o evoluie ascendent. Cel mai mare nivel al serviciului datoriei publice a fost atins în anul 2013, când acesta a ajuns la o va-
loare de 68.710,3 milioane lei.
Auditul a avut ca obiectiv general evaluarea economicitii, eficienei i eficacitii modului de administrare i gestionare a su-
melor provenite din finanri rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de ctre autoritile administraiei
publice locale sau de ctre Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice.
Obiectivele specifice au fost urmtoarele:
~ evaluarea sustenabilitii datoriei publice în interrelaie cu sustenabilitatea politicilor fiscale;
~ evaluarea structurii portofoliului de datorie public (structura portofoliului datoriei publice în funcie de moned, rata
dobânzii, maturitate, graficul de amortizare);
~ evaluarea politicilor de finanare la nivel guvernamental.
În perioada analizat, datoria public a României a avut o tendin permanent de cretere, relevând necesiti de finanare cu
o traiectorie ascendent, ajungând, la 31.12.2012, la o valoare de 240.842,6 milioane lei (54.382,2 milioane euro), fa de
nivelul înregistrat la 31.12.2010, respectiv de 194.459,2 milioane lei (45.383,5 milioane euro).
Principala consecin a creterii datoriei publice este aceea c, în mod inevitabil, a crescut volumul costurilor aferente, respectiv
al cheltuielilor publice totale. Prin urmare, aceste evoluii ale datoriei publice se reflect i în nivelul de cretere al acesteia pe
cap de locuitor. Astfel, datoria public în euro pe locuitor a crescut mai mult decât semnificativ, la 31.12.2012 aceasta fiind de
1,2 ori mai mare fa de 31.12.2010. De asemenea, în perioada analizat, s-a constatat o cretere a datoriei publice care a
depit nevoia de finanare a deficitului.
Auditul a evideniat i faptul c raportul dintre datoria public i PIB, a consemnat o deteriorare în anul 2012 (+4 puncte pro-
centuale, pân la 41%). Majorarea volumului datoriei publice (de la o mrime relativ de 37,1% din PIB, în anul 2010, la 41%,
în anul 2012) este generat nu doar de nevoia de finanare a deficitului bugetar, ci i de deprecierea monedei naionale i con-
solidarea rezervelor de lichiditate ale Trezoreriei Statului.
Cu toate acestea, în condiiile crizei economice i financiare din perioada 2009-2012, dac analizm evoluia deficitelor buge-
tare, calculate conform metodologiei Uniunii Europene, a datoriei publice i a rezervei valutare la dispoziia Trezoreriei Statului
în numerar, se constat urmtoarele:
- valoarea cumulat a deficitului bugetar din perioada 2009-2012 a fost de 24,3 puncte procentuale în PIB;
- datoria public a României a crescut în perioada 2009-2012 cu 24,5 puncte procentuale în PIB;
- rezerva în valut la dispoziia Trezoreriei Statului în numerar a ajuns la 3,5 miliarde euro.
Potrivit Eurostat5, la sfâritul anului 2012, 14 state membre ale Uniunii Europene depesc valoarea de referin privind datoria
public de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht (între acestea nu se regsete i România), nivelul mediu de
îndatorare fiind de 85,1% în PIB la nivelul Uniunii Europene i de 90.6% în PIB în zona Euro.
La sfâritul anului 2012, statele cel mai puternic îndatorate din punct de vedere al raportului datoriei publice în PIB au fost
Grecia - 156,9%, Italia - 127%, Portugalia – 124,1%, Irlanda – 117,4%.

5Conform publicaiei „Euro area and EU 28 Government deficit at 3.7% and 3.9% of GDP respectively, Government debt at 90.6% and 85.1%” din 21
octombrie 2013.


Statele cel mai puin îndatorate, din punct de vedere al raportului datoriei publice în PIB, la sfâritul anului 2012, au fost urmtoarele:
Estonia – 9,8%; Bulgaria – 18,5; Luxemburg – 21,7%; România – 37,9%.
Aadar, se poate trage concluzia c în comparaie cu alte statele membre ale Uniunii Europene din regiune, care au înregistrat
de asemenea deficite bugetare ridicate, în perioada 2009-2012, România este semnificativ mai puin îndatorat decât majo-
ritatea acestora (Cehia, Croaia, Polonia, Slovenia, Slovacia i Ungaria). Excepie face Bulgaria cu un nivel mai redus al acestui
indicator, pe fondul unor deficite bugetare mult mai reduse (între 4,3% în PIB în 2009 i 0,8% în 2012), comparativ cu cele
înregistrate de România (9% în PIB în 2009 i 3% în 2012).
A fost constatat i o evoluie cresctoare a datoriei publice externe, în raport cu exporturile de bunuri i servicii. Aceasta a
atins deja un vârf de 46,3% la nivelul anului 2012. Este de subliniat faptul c ritmul de cretere al datoriei publice externe
devanseaz cu mult ritmul de cretere al exporturilor, ceea ce se va reflecta negativ asupra capacitii de rambursare.
Astfel, în contextul celor prezentate a mai rezultat i faptul c datoria public guvernamental a României a crescut de apro-
ximativ 1,24 ori, de la 182.510,3 milioane lei, în anul 2010, la 226.841,8 milioane lei, în anul 2012. Ponderea datoriei publice
guvernamentale interne în total datorie public guvernamental a sczut de la 61,2%, în anul 2010, la 54,5%, în anul 2012, în
timp ce ponderea datoriei publice guvernamentale externe în total datorie public guvernamental a crescut de la 38,8%, în
anul 2010, la 45,5% în anul 2012.
S-a mai constatat c, în totalul datoriei publice guvernamentale, a crescut ponderea obligaiilor financiare ale statului datorate
creditorilor de pe piaa extern i a sczut ponderea obligaiilor financiare ale statului datorate creditorilor de pe piaa intern.
În perioada 2010-2012, ritmul de cretere al datoriei publice guvernamentale externe a fost superior ritmului de cretere al
datoriei publice guvernamentale interne. Astfel, în timp ce datoria public guvernamental extern a crescut cu 45,7%, datoria
public guvernamental intern a crescut cu 10,7%.
Ritmul de cretere al datoriei publice guvernamentale a devansat ritmul de cretere al economiei. Aceast situaie se reflect în
creterea riscului de solvabilitate, ceea ce implic o atenie deosebit din partea factorilor de decizie din Ministerul Finanelor Publice.
~ Datoria public guvernamental intern a crescut, în mod sistematic, la sfâritul anului 2012 fiind de peste 1,11 ori mai
mare fa de sfâritul anului 2010.
În acest context, Curtea de Conturi remarc i faptul c, în perioada 2010-2012, datoria public guvernamental intern a fost
contractat în exclusivitate de sectorul bancar privat, asigurându-i-se acestuia un venit sigur i plasamente în active fr risc,
creându-se, astfel, un cerc vicios între datoria public i consolidarea bancar.
Pentru perioada 2010-2011 se observ faptul c, în totalul datoriei publice guvernamentale interne, datoria public guverna-
mental intern contractat pe termen scurt a deinut cea mai mare pondere, cu limite cuprinse între 55,1% i 57,4%.
În actualul context, cel al creterii necesitilor de refinanare a datoriei publice guvernamentale, structura actual a portofoliului de
datorie public guvernamental intern, în care împrumuturile cu maturitate pe termen scurt contractate de pe piaa intern, dein
cea mai mare pondere în totalul datoriei publice guvernamentale interne, poate expune statul la riscuri de lichiditate i refinanare.
În perioada analizat, o alt concluzie a raportului este aceea c nu a existat un echilibru între împrumuturile cu rata dobânzii
fix i cele cu rata dobânzii variabil, contractate de pe piaa intern. În perioada 2010-2011, ponderea cea mai mare în totalul
datoriei publice guvernamentale interne au deinut-o împrumuturile cu rata dobânzii variabil contractate de pe piaa intern.
Acest fapt a avut drept consecin creterea vulnerabilitii statului din cauza riscului ridicat de refinanare. Aceast structur a
datoriei publice guvernamentale interne genereaz meninerea unui risc de rat a dobânzii.
În perioada analizat, din totalul datoriei publice guvernamentale externe, un procent cuprins între 36,5% i 43,8% a fost
alocat pentru finanarea de proiecte.
În anul 2012, analiza împrumuturilor externe contractate în scopul finanrii unor proiecte prioritare pentru economia româneasc, în
total datorie public extern, arat faptul c ponderea acestora a cunoscut cel mai mic nivel, respectiv de 36,5%.
În ceea ce privete serviciul datoriei publice, se constat c pentru perioada analizat acest indicator a avut o evoluie
ascendent. Cel mai mare nivel al serviciului datoriei publice a fost atins în anul 2012, când acesta a ajuns la o valoare de
66.399 milioane lei. Ritmul de cretere al serviciului datoriei publice a fost superior atât ritmului de cretere al PIB, cât i ritmului
de cretere al cheltuielilor bugetului general consolidat, ceea ce poate conduce la îndatorarea excesiv a generaiilor viitoare.
Referitor la serviciul datoriei publice guvernamentale în perioada 2010-2012, i acesta a avut o evoluie ascendent. Cel mai
mare nivel al serviciului datoriei publice guvernamentale a fost atins în anul 2012, când acesta a ajuns la o valoare de 64.274,2
milioane lei. Ca i în cazul ritmului de cretere al serviciului datoriei publice, ritmul de cretere al serviciului datoriei publice
guvernamentale a devansat atât ritmul de cretere al PIB, cât i ritmul de cretere al cheltuielilor bugetului general consolidat.
O alt constatare a auditului este aceea c, în perioada analizat, ritmul de cretere al costurilor aferente datoriei publice l-a de-
vansat pe cel al datoriei publice. Creterea mai rapid a costurilor aferente datoriei publice are un impact financiar negativ
asupra poziiei fiscale a statului.
Efortul financiar suportat de statul român în anul 2011 a fost în sum total de 53.508,3 milioane lei, efort generat de plata
serviciului datoriei publice guvernamentale interne, acesta înregistrând o cretere de aproximativ 1,4 ori fa de anul 2010.
Raportat la veniturile fiscale, în perioada analizat, serviciul datoriei publice guvernamentale externe a cunoscut o evoluie fluc-
Pagina266


tuant negativ, de la o mrime relativ de 4,7% în anul 2010, la 5,7% în anul 2011. La nivelul anului 2012 se observ o cre-
tere substanial a acestui indicator la 9,8%. În anul 2011 ritmul de cretere al serviciului datoriei publice guvernamentale
externe a fost inferior atât ritmului de cretere al exporturilor, cât i ritmului de cretere a veniturilor fiscale. În anul 2012 ritmul
de cretere a serviciului datoriei publice guvernamentale externe a devansat cu mult atât ritmul de cretere al exporturilor, cât i
ritmul de cretere al veniturilor fiscale.
Din analiza modului de finanare a deficitului bugetului de stat (cumulat în sum de 171.378,3 milioane lei), ca surse de
finanare s-au utilizat:
9 împrumuturi de stat contractate de pe piaa intern, în sum total de 62.572,8 milioane lei;
9 certificate de trezorerie emise pentru populaie, în sum total de 1.081,5 milioane lei;
9 împrumuturi temporare din contul curent general al trezoreriei statului, în sum total de 79.447,5 milioane lei;
9 împrumuturi de stat contractate de pe piaa extern, în sum total de 28.276,5 milioane lei.
În concluzie, finanarea deficitului bugetar nu s-a realizat în proporie echilibrat din surse interne i externe, aa cum a fost
prevzut prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2011-2013.
În perioada analizat, Ministerul Finanelor Publice (în calitate de garant/împrumutat) a efectuat pli din fondul de risc în
sum total de 476,9 milioane lei, din care a fost recuperat numai suma de 245,6 milioane lei, gradul de recuperare fiind de
51,5%. Totodat, au fost anulate datorii la fondul de risc, în sum total de 2.343,4 milioane lei, reprezentând obligaii
financiare neachitate ale operatorilor economici subîmprumutai sau garantai de stat ca urmare a lipsei, la scaden, a
disponibilitilor financiare proprii.
O alt constatare se refer la faptul c, în perioada analizat, datoria public guvernamental extern contractat pentru
finanarea de proiecte se situeaz la un nivel îngrijortor de sczut, comparativ cu datoria public guvernamental extern
contractat pentru susinerea balanei de pli, consolidarea rezervei valutare, finanarea de deficit i refinanarea datoriei
publice. Nivelul redus al contractrii împrumuturilor externe destinate finanrii unor programe/proiecte de investiii viabile pe
termen lung i generatoare de progres în plan economic, care s conduc la creterea produciei, implicit la crearea de noi
locuri de munc, pentru realizarea unei creteri economice durabile i contractarea cu preponderen a împrumuturilor externe
pentru finanarea deficitului bugetului de stat i refinanarea datoriei publice, accentueaz dezechilibrele comerciale.
Astfel, din totalul împrumuturilor contractate de România, prin Ministerul Finanelor Publice, pentru finanarea unor proiecte,
subîmprumutate ordonatorilor principali de credite i aflate în implementare la data de 31.12.2012, în cazul a 21 împrumuturi (în
valoare de 1.643,1 milioane euro, 650 milioane dolari SUA, 41.870 milioane yeni japonezi i 204,1 milioane lei), statul român a pltit în
perioada 2010-2012 comisioane de angajament6 în sum total de 2,8 milioane euro, 1,9 milioane dolari SUA, 92,3 milioane yeni
japonezi i 0,8 milioane lei. Din aceste 21 împrumuturi, în cazul a 9 împrumuturi (în valoare de 253,1 milioane euro i 590 milioane
dolari SUA), bncile finanatoare au anulat, în perioada 2010-2012, suma total de 32,9 milioane euro i, respectiv, suma total de
105,3 milioane dolari SUA. Pentru aceste 9 împrumuturi statul român a pltit, în perioada 2010-2012, comisioane de angajament în
sum total de 0,3 milioane euro i 0,9 milioane dolari SUA.
În perioada analizat, soldul contului curent al balanei de pli a înregistrat în medie un deficit de 5.490 milioane euro, în cretere
cu 8,1% în anul 2011, fa de anul 2010 i în scdere cu 15,1% în anul 2012, fa de anul 2011. Influena determinant asupra
reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balanei comerciale, care, în anul 2011, a însumat 7.409 milioane euro, în
scdere cu 2,2% fa de anul 2010, iar în anul 2012 a însumat 7.313 milioane euro, în scdere cu 1,3% fa de anul 2011. Nivelul
redus sau insuficient al exporturilor a avut un impact negativ asupra mrimii deficitului balanei comerciale. Creterea necesitii de
resurse pentru acoperirea deficitului balanei comerciale poate conduce la contractarea de datorii pe plan extern.
În anul 2011, ritmul de cretere al PIB a fost devansat de ritmul de cretere al soldului de cont curent, ceea ce înseamn c
valoarea net negativ a balanei de pli a crescut mai repede decât valoarea bunurilor i serviciilor produse de România în
anul 2011, comparativ cu anul 2010.
~ Evoluia datoriei publice în raport cu rezervele internaionale
În perioada 2010-2012, ritmul de cretere al datoriei publice externe a devansat cu mult ritmul de cretere al rezervelor internaionale.
Pe întreaga perioad analizat, valoarea raportului dintre rezervele internaionale i datoria public extern a înregistrat o tendin
descresctoare. În condiiile meninerii unui ritm de cretere al datoriei publice externe care devanseaz ritmul de cretere al
rezervelor internaionale, România va fi din ce în ce mai mult dependent de finanri externe.
În perioada 2010-2011, rezervele internaionale au crescut cu 6.520,1 milioane lei, iar în anul 2012 acestea s-au diminuat cu 65,7
milioane lei, atingând, la sfâritul anului, o valoare de 157.800,3 milioane lei. Totodat, masa monetar în sens larg a cunoscut o
evoluie cresctoare. Ritmul de cretere al masei monetare în sens larg a devansat ritmul de cretere al rezervelor internaionale.
În anul 2010 rezervele internaionale ale României acopereau 70,3% din importurile de bunuri i servicii efectuate de ara
noastr, pentru ca în anii 2011 i 2012, nivelul de susinere al importurilor de bunuri i servicii de ctre rezervele internaionale
ale rii s scad la 62,5%, respectiv la 59,5%. Cu alte cuvinte, ritmul de cretere a rezervelor internaionale a fost depit de

6 Comisionul de angajament se aplic la suma neutilizat din împrumut.


ritmul de cretere al importurilor de bunuri i servicii. Nivelul ridicat al importurilor comparativ cu cel al exporturilor a influenat
negativ soldul balanei bunurilor i serviciilor.
În ceea ce privete gradul de deschidere a economiei, acesta s-a meninut, în anii 2011 i 2012, la aproximativ 85%.
~ Strategiile de administrare a datoriei publice guvernamentale elaborate de Ministerul Finanelor Publice – Direcia
General de Trezorerie i Datorie Public
Referitor la Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2008-2010, a rezultat faptul c
unele obiective stabilite nu au fost atinse. În acest sens, exemplificm:
a. obiectivul privind creterea controlat a datoriei publice guvernamentale;
b. obiectivul privind reducerea costului datoriei publice guvernamentale în produsul intern brut;
c. obiectivul cu privire la limitarea riscului valutar;
d. obiectivul privind creterea ponderii datoriei publice guvernamentale denominate în euro în totalul datoriei publice gu-
vernamentale în valut (s-a avut în vedere un plafon maxim de 40% pentru ponderea datoriei publice guvernamentale
în euro în totalul datoriei publice guvernamentale).
Recomandri
9 analizarea posibilitilor concrete de reintroducere a obligativitii aprobrii prin lege a plafonului de îndatorare, în scopul
creterii controlate a datoriei publice;
9 identificarea posibilitilor concrete de reducere a costurilor aferente instrumentelor de datorie public i de limitare a
riscurilor implicate;
9 împrumuturile externe s fie contractate, pe cât posibil, pentru finanarea unor proiecte/programe prioritare de investiii
productive;
9 limitarea contractrii de împrumuturi interne i externe în scopul finanrii deficitului bugetar i refinanrii datoriei publice;
9 diversificarea instrumentelor de datorie public plasate pe pia, în sensul utilizrii i a instrumentelor destinate populaiei;
9 realizarea unor proiecii multianuale pe elementele componente ale portofoliului datoriei publice, în scopul analizrii
impactului costurilor asociate asupra poziiei fiscale a statului;
9 luarea deciziilor privind contractarea de instrumente de datorie public astfel încât s se asigure evitarea vârfurilor
anuale i lunare ale serviciului datoriei publice;
9 restructurarea portofoliului de datorie public guvernamental, în vederea asigurrii unui echilibru între împrumuturile cu
rata dobânzii fix i cele cu rata dobânzii variabil contractate de pe piaa intern, pentru c rata dobânzii variabil
conduce, de regul, la costuri ridicate;
9 identificarea posibilitilor concrete de recuperare a sumelor pltite de ctre Ministerul Finanelor Publice (în calitate de
garant), reprezentând obligaii financiare neachitate ale operatorilor economici subîmprumutai sau garantai de stat ca
urmare a lipsei, la scaden, a disponibilitilor financiare proprii;
9 efectuarea, dup caz, a unor analize a cauzelor care au generat plata de ctre statul român a sumelor reprezentând comi-
sioane de angajament, în cazul împrumuturilor pentru care banca finanatoare a anulat parial sume din împrumuturi (ca ur-
mare a lipsei de performan în implementarea proiectelor) i identificarea unor msuri pentru prevenirea acestor situaii.
2.14 Auditul sistemului informatic referitor la gestionarea datoriei publice

MINISTERUL FINAN
ELOR PUBLICE
Scopul auditului
Obiectivul general al auditului a fost acela de a identifica i analiza sistemele informatice referitoare la gestionarea datoriei publice.
În scopul atingerii obiectivului general au fost stabilite urmtoarele obiective specifice:
~ evaluarea modului de funcionare a controalelor generale asupra sistemelor informatice referitoare la gestionarea datoriei publice;
~ evaluarea modului de funcionare a controalelor de aplicaie asupra sistemelor informatice referitoare la gestionarea datoriei
publice.
Entitatea auditat este Ministerul Finanelor Publice (MFP) care este organizat i funcioneaz ca organ de specialitate al admi-
nistraiei publice centrale i care exercit administrarea general a finanelor publice, asigurând utilizarea pârghiilor financiare, aa
cum stabilesc prevederile Hotrârii Guvernului României nr. 34/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Finanelor
Publice, cu modificrile i completrile ulterioare. MFP îndeplinete funcia de strategie asigurând elaborarea strategiei în
domeniul datoriei publice i funcia de administrare a datoriei publice.
În cadrul Ministerului Finanelor Publice, atribuiile specifice cu privire la administrarea i gestionarea datoriei publice se reali-
zeaz prin Direcia General de Trezorerie i Datorie Public (DGTDP) i prin Direcia General Relaii Financiare
Internaionale (DGRFI).
Pagina268


Organizarea i conducerea contabilitii operaiunilor efectuate de MFP în contul i în numele statului care privesc încasrile i
plile privind fondul de risc, împrumuturile externe guvernamentale, finanarea sau refinanarea deficitului bugetului de stat,
datoria public intern pe baz de legi speciale, serviciul datoriei publice interne i externe se efectueaz de ctre Direcia
General Trezorerie i Contabilitate Public.
Prezentarea sintetic a componentelor sistemului informatic
Sistemul informatic referitor la gestionarea datoriei publice este centrat pe trei componente/aplicaii, dup cum urmeaz:
B aplicaia DMFAS (Debt Management and Financial Analysis System7);
B aplicaia FTI STAR;
B aplicaia CREDLOC.
Se menioneaz faptul c cele trei aplicaii funcioneaz independent.
B DMFAS este un sistem computerizat conceput de Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare (The United
Nations Conference on Trade and Development – UNCTAD) pentru a sprijini rile în procesul de administrare i gestionare
a datoriei publice interne i externe.
Puncte forte ¾ permite monitorizarea datoriei publice externe a României, respectiv a datoriei publice guvernamentale
sistem informatic externe i datoriei publice locale externe;
DMFAS ¾ interconectarea BNR la baza de date a MFP privind datoria public extern permite accesul direct al
BNR la informaiile necesare elaborrii balanei de pli i poziiei investiionale externe.
Puncte slabe ¾ sistemul DMFAS se utilizeaz doar pentru monitorizarea datoriei publice externe i nu pentru analiza
sistem informatic portofoliului de datorie public i a riscurilor asociate acestei datorii;
DMFAS ¾ baza de date creat este doar pentru datoria extern i nu pentru întreaga datorie public a României;
¾ sistemul DMFAS nu permite conectarea la platformele Reuters i Bloomberg, ambele platforme fiind
utilizate de ctre DGTDP.
B La nivelul Ministerului Finanelor Publice, sistemul informatic FTI STAR este utilizat pentru administrarea datoriei publice
guvernamentale contractat de pe piaa intern i extern.
Puncte forte ¾ permite monitorizarea i analiza întregului portofoliu de datorie public guvernamental, atât contractat
sistem informatic de pe piaa intern cât i de pe piaa extern;
FTI STAR ¾ permite analiza atât a stocului i structurii datoriei publice guvernamentale, cât i a riscurilor asociate
acestei datorii. Analiza respectrii limitelor privind indicatorii de risc (riscul valutar, riscul de refinanare
i riscul de rat de dobând) stabilii prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe
termen mediu i raportai prin buletinul lunar publicat pe site-ul MFP se realizeaz doar cu ajutorul
sistemului FTI STAR;
¾ FTI STAR este integrat platformelor Reuters i Bloomberg;
¾ FTI STAR permite introducerea direct a ratelor de schimb valutar raportate zilnic de ctre BNR pentru
conversia monedei.
Puncte slabe ¾ baza de date a sistemului FTI STAR nu cuprinde datoria public local;
sistem informatic ¾ în momentul actualizrii sistemului i cu baza de date aferent datoriei publice locale i a renunrii de
FTI STAR ctre MFP la sistemul DMFAS, toate raportrile necesare BNR pentru balana de pli i poziia
investiional extern vor trebui realizate de ctre DGTDP i transmise BNR prin fiiere Excel.
B Aplicaia CREDLOC este utilizat de ctre Serviciul de datorie public local din cadrul Direciei Generale de Trezorerie i
Datorie Public (DGTDP) ca baz de date privind datoria public local intern.
Puncte forte ¾ aplicaia CREDLOC a fost realizat cu surse proprii ale Direciei Generale de Tehnologia Informaiei;
aplicaia ¾ modificrile se fac în funcie de schimbrile legislative i fr a implica costuri suplimentare;
CREDLOC ¾ înregistrrile sunt efectuate rapid, comparativ cu cele efectuate în DMFAS i FTI STAR, raportat la
cantitatea semnificativ a datelor privind datoria public local intern (peste 1.500 de finanri
rambursabile) care trebuie introduse lunar (trageri, rate de capital, pli de dobânzi i comisioane).
Puncte slabe ¾ în aplicaia CREDLOC nu pot fi generate previziuni privind datoria public local intern, rapoartele
aplicaia generate oferind o imagine trecut sau existent;
CREDLOC ¾ din punct de vedere tehnic, informaia înregistrat nu poate fi migrat în FTI STAR. De aceea,
actualizarea sistemului FTI STAR cu baza de date privind datoria public local înseamn introducerea
datelor privind datoria public local intern în acest sistem, în paralel cu actualizarea lor în aplicaia
CREDLOC, ceea ce presupune alocarea de resurse umane suplimentare colectivului existent în
Serviciul Datorie Public Local.

7 Sistemul de Analiz Financiar i Management al Datoriei Publice


Departamentul IT din cadrul MFP nu a actualizat „Strategia de Tehnologia Informaiei a Ministerului Finanelor Publice pentru 2003
-2006”, iar ulterior nu a fost dezvoltat o nou strategie de informatizare la nivelul MFP, care s urmeze tendina industriei IT.
Ministerul Finanelor Publice nu deine înc un sistem IT integrat. În condiiile meninerii procedurii de preluare manual prin
intermediul unor foi de lucru Excel a datelor i informaiilor aferente Anexei 4 „Contul general al datoriei publice guvernamentale la
data de 31 decembrie …” i Anexei 5 „Situaia garaniilor guvernamentale” la OMEF nr. 1.059/2008 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru înregistrarea i raportarea datoriei publice, riscul operaional va crete.
Aplicaia CREDLOC nu permite preluarea tuturor datelor i informaiilor prevzute în Anexa 3 „Situaia privind finanarea
rambursabil contractat direct cu sau fr garania statului sau garantat de unitile administrativ-teritoriale” la Normele
metodologice pentru înregistrarea i raportarea datoriei publice aprobate prin OMEF nr. 1.059/2008, cu modificrile i
completrile ulterioare, date pe care ordonatorii principali de credite (preedini de consilii judeene i primari) le raporteaz
la MFP lunar prin intermediul formularului Anexa 3 mai sus menionat. Datele raportate lunar la MFP de ctre ordonatorii
principali de credite, date care nu pot fi preluate în aplicaia CREDLOC, întrucât aceast aplicaie nu conine aceste
câmpuri, sunt urmtoarele:
9 „Estimri trageri/utilizri din finanare”;
9 „Pli aferente împrumutului garantat”.
Apreciem c în condiiile meninerii procedurii de preluare manual prin intermediul unor foi de lucru Excel a datelor i infor-
maiilor aferente Anexei 6 „Contul general al datoriei publice locale la data de 31 decembrie …” i Anexei 7 „Situaia garaniilor
locale la data de 31 decembrie …” la OMEF nr. 1.059/2008 privind aprobarea Normelor metodologice pentru înregistrarea i
raportarea datoriei publice, riscul operaional va crete.
Echipa de audit a constatat faptul c 11 dintre utilizatorii aplicaiei FTI-STAR, prin natura activitii lor, au drepturi de acces
cu rol multiplu (din care 7 utilizatori - Front Office i Back Office i 4 utilizatori – Front Office i Middle Office), existând riscul
apariiei unor disfuncionaliti legate de realizarea unei separaii efective a atribuiilor.
Referitor la aplicaia de evaluare a riscurilor sistemelor/aplicaiilor IT care susin activitatea de management a datoriei publice, se
constat faptul c unele informaii din categoria celor menionate anterior, fie nu au fost evideniate, fie nu au fost actualizate de un
interval important de timp. În etapa actual, sistemul informatic i aplicaiile IT care contribuie la susinerea activitii privind
administrarea datoriei publice nu dispun de faciliti care s permit integrarea cu sistemele informatice guvernamentale cu
specific bugetar sau financiar.
S-a mai constatat c nu exist un sistem de indicatori de performan sau msurtori cu privire la estimarea satisfaciei utilizatorilor
finali ai sistemele/aplicaiilor informatice care susin administrarea datoriei publice.
Exceptând programele de instruire punctual, cu caracter de specialitate, adresate specialitilor IT i utilizatorilor finali ai
sistemului informatic, în urma verificrilor efectuate, echipa de audit nu a identificat un program de perfecionare continu,
având o tematic dedicat, aferent sistemelor i aplicaiilor analizate.
La nivelul MFP, dei concomitent cu elaborarea i aprobarea Politicii de securitate IT a ANAF a fost emis OMFP nr.
2.875/2009 pentru aprobarea Instruciunilor privind utilizarea sistemului informatic, nu a fost definit în mod explicit i formal,
o politic de securitate a sistemelor informatice. Dei accesul în sala serverelor se realizeaz prin utilizarea unui sistem de
cartele electronice, acordarea drepturilor de acces i monitorizarea utilizatorilor efectuându-se de ctre un serviciu spe-
cializat, totui, aceast verificare nu se face cu regularitate, ci doar în caz de necesitate.
În cazul aplicaiei CREDLOC, accesul se face pe baza codului de operator, acestuia fiindu-i atribuit i un nume, în cazul
aplicaiei lipsind mecanismul de acces logic specific altor aplicaii.
Curtea de Conturi a constatat, de asemenea, faptul c la nivelul MFP nu a fost înc formalizat relaia dintre furnizo-
rul/prestatorul intern (DGTI) i beneficiarul direct (DGTDP i DGRFI-SMIE), în sensul încheierii unor convenii bilaterale care
s conin clauze legate de calitatea serviciilor prestate, timpii de intervenie, modalitatea de monitorizare a rezultatelor etc.
clauze similare SLA din contractele de externalizare.
Recomandri
9 intensificarea eforturilor legate de adoptarea unei noi strategii de informatizare a MFP, strategie care s fie aplicabil i
activitii de administrare i gestionare a datoriei publice, concomitent cu adoptarea cadrului procedural adecvat i întreprin-
derea msurilor necesare pentru diseminarea acesteia în rândul factorilor responsabili cu ducerea la îndeplinire a msurilor
necesare atingerii obiectivelor coninute în strategie;
9 luarea msurilor necesare în vederea realizrii unui sistem IT integrat;
9 adugarea unor noi funcionaliti aplicaiei FTI STAR, astfel încât aceast aplicaie s respecte cerinele de înregistrare i
raportare a datoriei publice i s genereze automat formularele Anexa 4 „Contul general al datoriei publice guvernamentale la data
de 31 decembrie …” i Anexa 5 „Situaia garaniilor guvernamentale”;
9 actualizarea aplicaiei CREDLOC de ctre dezvoltatorii aplicaiei din cadrul Direciei Generale de Tehnologia Informaiei,
astfel încât toate câmpurile din Anexa 3 „Situaia privind finanarea rambursabil contractat direct cu sau fr garania
statului sau garantat de unitile administrativ-teritoriale” la normele metodologice pentru înregistrarea i raportarea datoriei
Pagina270


publice s se regseasc i în aplicaia informatic CREDLOC;
9 adugarea unor noi funcionaliti aplicaiei CREDLOC de ctre dezvoltatorii aplicaiei din cadrul Direciei Generale de
Tehnologia Informaiei, astfel încât aceast aplicaie s respecte cerinele de înregistrare i raportare a datoriei publice i s
genereze automat formularele Anexa 6 „Contul general al datoriei publice locale la data de 31 decembrie …” i Anexa 7
„Situaia garaniilor locale la data de 31 decembrie …”;
9 inventarierea corect a atribuiilor fiecrui angajat din cadrul departamentelor de profil care administreaz datoria public, în
direct corelaie cu atribuirea drepturilor individuale de acces la sistemele i aplicaiile utilizate;
9 actualizarea datelor i refacerea, acolo unde este cazul, a analizelor referitoare la evaluarea riscurilor aferente siste-
melor/aplicaiilor IT care deservesc activitatea de administrare a datoriei publice în vederea asigurrii suportului decizional necesar
bunei desfurri a activitii curente i a diminurii pân la un nivel rezonabil i controlabil al riscurilor asociate;
9 analiza necesitii i oportunitii, în funcie de posibilitatea asigurrii resurselor financiare, materiale i umane, a integrrii
sistemului informatic FTI STAR, atât cu celelalte aplicaii care asigur suportul informatic al activitii de administrare a
datoriei publice, cât i cu sistemele informatice cu specific bugetar sau financiar;
9 monitorizarea continu a performanei sistemelor i aplicaiilor IT i, în funcie de rezultat, dispunerea demersurilor necesare
legate de îmbuntirea tehnologic i funcional a sistemului informatic aferent datoriei publice;
9 întreprinderea demersurilor necesare pentru cuprinderea în programul anual de perfecionare a personalului din cadrul MFP
i a unor module care s trateze tematici legate de administrarea, prin intermediul tehnologiile informatice, a problematicii
aferente datoriei publice;
9 luarea msurilor necesare pentru adoptarea i însuirea, la nivelul MFP, a politicii de securitate IT, comun cu cea existent
în cadrul ANAF;
9 adoptarea unor msuri de bun practic legate de monitorizarea cu regularitate a accesului în sala serverelor;
9 verificarea periodic a respectrii prevederilor legate de punerea în aplicare a OMFP nr. 2.875/2009 i în cazul aplicaiilor
informatice dezvoltate de DGTI;
9 alinierea la bunele practici în domeniu, în sensul formalizrii relaiilor inter-departamentale dintre DGTI i structurile din
cadrul MFP care administreaz datoria public.
2.15 Auditul performanei privind eficiena utilizrii resurselor financiare alocate de la

bugetul de stat pentru realizarea obiectivelor prevzute de Strategia Naional Antidrog
pe perioada 2005-2012 efectuat la AGENIA NAIONAL ANTIDROG
Entitatea auditat
Agenia Naional Antidrog (ANA) a fost înfiinat prin HG nr.1489/2002 privind înfiinarea Ageniei Naionale Antidrog, ca organ
de specialitate, cu personalitate juridic, în subordinea Ministerului Administraiei i Internelor (MAI).
În baza OUG nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) i (3) din OUG nr. 30/2007 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Administraiei i Internelor i pentru reorganizarea unor uniti din subordinea Ministerului Administraiei i
Internelor, Agenia Naional Antidrog a fost reorganizat în cadrul Inspectoratului General al Poliiei Române (IGPR).
Conform prevederilor HG nr. 461/2011 privind organizarea i funcionarea ANA, entitatea a revenit la calitatea de ordonator de
credite, fiind organizat i funcionând ca organ de specialitate cu personalitate juridic, la nivel de direcie, în subordinea
Ministerului Administraiei i Internelor, actualul Minister al Afacerilor Interne.
Scurt prezentare
Agenia Naional Antidrog stabilete concepia i coordoneaz, evalueaz i monitorizeaz, la nivel naional, politicile în
domeniul prevenirii i combaterii traficului i consumului ilicit de droguri, precum i al asistenei integrate a consumatorilor,
aplicate de ctre instituiile cu atribuii în domeniu.
În contextul general al concentrrii comunitii internaionale asupra criminalitii organizate în legtur cu drogurile, Guvernul
României i-a asumat lupta împotriva traficului i consumului ilicit de droguri ca o prioritate, adoptând o abordare coordonat i
multisectorial a acesteia, concretizat în Strategia naional antidrog (SNA) în perioada 2003-2004.
Amploarea acestui fenomen, pe fondul dezvoltrii reelelor de criminalitate organizat transnaional, a impus o nou strategie,
integrat în plan intern i internaional, ca reacie în faa acestei ameninri. Continuarea fireasc a unui proces în desfurare,
Strategia naional antidrog în perioada 2005-2012, aprobat prin HG nr. 73/2005, a fost elaborat în concordan cu
prevederile noii strategii europene în domeniu i a stabilit obiectivele generale i specifice pentru reducerea cererii i ofertei de
droguri, pentru întrirea cooperrii internaionale i dezvoltarea unui sistem global integrat de informare, evaluare i coordonare
privind fenomenul drogurilor. Implementarea SNA 2005-2012 a fost prevzut a se realiza prin intermediul a dou planuri de


aciune, respectiv Planul de aciune 2005-2008 (PA 2005-2008) aprobat prin HG nr. 323/2005 i Planul de aciune 2010-2012
(PA 2010-2012) aprobat prin HG nr. 1369/2010.
Viziunea SNA 2005-2012 a fost aceea ca, la sfâritul perioadei 2005-2012, în România s funcioneze un sistem integrat de
instituii i servicii publice, care s asigure reducerea incidenei i prevalenei consumului de droguri în rândul populaiei
generale, asisten medical, psihologic i social a consumatorilor de droguri i eficientizarea activitilor de prevenire i
combatere a produciei i traficului ilicit de droguri i precursori.
Scopul SNA 2005-2012 a fost meninerea la un nivel sczut a consumului de droguri în rândul populaiei generale, în prim
etap (2-4 ani) i de reducere a cazurilor de noi consumatori, în a doua etap, în paralel cu reducerea criminalitii organizate
în legtur cu drogurile.
Concluzii generale
SNA 2005-2012 nu a fost elaborat în baza unor criterii specifice, msurabile, de atins, relevante, iar planurile de aciune pentru
implementarea acesteia nu au avut prevzui indicatori msurabili (cantitativi i calitativi) care s permit evaluarea gradului în
care activitile i, implicit, obiectivele specifice prevzute au fost atinse. Mai mult, SNA 2005-2012 nu a beneficiat de un buget
alocat distinct, prin care s se asigure o finanare corespunztoare a activitilor prevzute în cele dou planuri de aciune
aprobate pentru implementarea SNA.
Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia înc de la elaborarea sa, pe parcursul implementrii au intervenit
i ali factori negativi, dintre care cel mai reprezentativ a fost cel legat de reorganizarea ANA în cadrul IGPR.
Reorganizarea a condus la pierderea capacitii instituiei de implementare a unor proiecte importante cu finanare extern sau intern
cu valori semnificative, la pierderi de resurs uman specializat i de resurse logistice. Totodat, s-a ajuns la situaia în care ANA nu
a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitar a luptei împotriva traficului i consumului ilicit de droguri, desfurat de ctre
autoritile competente, de alte instituii ale statului i de ctre organizaii guvernamentale sau neguvernamentale.
Pe lâng reorganizare, un alt aspect negativ a fost cel legat de modul de colaborare dintre ANA i instituiile/organismele implicate în
implementarea SNA 2005-2012. Astfel, prin HG nr. 73/2005, în sarcina ANA i a celorlalte ministere, organe ale administraiei publice
centrale de specialitate i autoriti ale administraiei publice locale s-au instituit dou obligaii principale, respectiv:
- ducerea la îndeplinire, de ctre fiecare dintre acestea, a obiectivelor specifice domeniului lor de activitate prevzute în SNA
2005-2012;
- prevederea în bugetele proprii a fondurilor aferente îndeplinirii obiectivelor SNA în perioada 2005-2012, în raport cu etapele
de realizare a acestora, prioritile i resursele disponibile.
Dei instituiile aveau obligaia de a pune la dispoziia ANA date i informaii cu privire la fenomenul drogurilor, obligaie
prevzut atât în hotrârile Guvernului de înfiinare/de organizare i funcionare a ANA, cât i în Legea nr.143/2000 privind pre-
venirea i combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, cu modificrile i completrile ulterioare, în fapt, unele dintre
acestea fie au refuzat s pun la dispoziia ANA aceste date i informaii, fie atunci când au fost transmise astfel de
date/informaii, acestea nu au fost concludente.
În lipsa unor date/informaii de la instituiile partenere, începând cu anul 2009, odat cu reorganizarea ANA în cadrul IGPR, i în
lipsa unor planuri de aciune pentru anii 2009 i 2010, de la nivelul Ageniei nu s-a mai efectuat o evaluare a activitilor
prevzute a fi realizate pentru îndeplinirea obiectivelor specifice prevzute în SNA, ci doar o evaluare a gradului de realizare a
obiectivelor specifice în anul 2011 pentru anul 2010. Astfel, nu s-a putut determina gradul în care activitile realizate începând
cu anul 2009 au fost îndeplinite i cu atât mai puin nivelul fondurilor utilizate.
În ciuda factorilor negativi care au influenat activitatea în domeniu a Ageniei Naionale Antidrog, aceast instituie a reuit,
totui, s duc la îndeplinire mare parte a obiectivelor specifice din cadrul SNA 2005-2012 pentru care era responsabil
(singur sau împreun cu alte structuri), prin eforturile depuse în domeniile reducerii cererii de droguri i ofertei de droguri,
cooperrii internaionale i informrii-evalurii.
În baza indicatorilor tiinifici utilizai de structura de specialitate a ANA – Observatorul Român pentru Droguri i Toxicomanie
(ORDT), care reprezint în România Punctul Naional Focal al Reelei REITOX (Observatorul European pentru Droguri i Toxi-
comanie), a reieit c scopul pentru care SNA 2005-2012 a fost elaborat i implementat a fost atins parial, în sensul c, dei
în prima etap (2-4 ani) s-a reuit meninerea la un nivel sczut al consumului de droguri în rândul populaiei generale, iar în a
doua etap a fost meninut numrul cazurilor de noi consumatori, criminalitatea organizat în legtur cu drogurile nu a fost
redus, aa cum era prevzut. În perioada 2012-2013, în baza acelorai indicatori, s-a constatat o cretere a consumului de
droguri la nivelul întregii populaii (15-64 ani) i, cu precdere, în rândul celei tinere.
Noua Strategie naional antidrog 2013-2020 a fost elaborat în urma ultimelor studii efectuate de ANA, ca un rspuns la evoluia
fenomenului consumului i traficului de droguri, la elaborarea acesteia fiind preluate (meninute) toate obiectivele generale ale
Strategiei naionale antidrog 2005–2012. Obiectivele au fost mai clar formulate pentru a reflecta mai bine specificitatea fenomenului,
atât din perspectiva elementelor sale intrinseci, cât i din cea a aciunilor întreprinse de instituiile partenere.
În contextul prezentat, este evident c doar elaborarea unei strategii i a unui plan de aciune nu este suficient, fr ca ulterior,
în funcie de evoluia fenomenului drogurilor, s se asigure i suportul necesar implementrii acestora (resurse financiare,
umane i logistice, precum i un cadru legislativ adecvat).
Pagina272


Pentru ca o strategie naional antidrog s poat avea efectul scontat, dat fiind dinamismul fenomenului i al factorilor sociali i
economici care îl influeneaz, precum i numrul foarte mare de instituii/organisme implicate în combaterea acestui fenomen,
este necesar ca aciunile s se realizeze în mod concertat, printr-o strâns colaborare între toi partenerii implicai i între
acetia i Guvern, urmare faptului c, acesta din urm este singurul în msur s asigure adaptarea cadrului legal i a
resurselor necesare, la noile tendine ale consumului i traficului de droguri.
Obiectivele generale ale auditului:
~ analiza gradului de realizare a obiectivelor propuse prin SNA 2005-2012;
~ eficiena, eficacitatea i economicitatea utilizrii resurselor financiare alocate de la bugetul de stat pentru realizarea
obiectivelor prevzute de SNA 2005-2012.
Obiectivele specifice ale auditului
~ analiza modului de elaborare i proiectare a obiectivelor i activitilor cuprinse în SNA 2005-2012 i în planurile de aciune
2005-2008 i 2010-2012 pentru implementarea acesteia;
~ analiza cadrului legal i a formei de organizare în care i-a desfurat activitatea ANA în perioada implementrii SNA
2005-2012;
~ analiza modului de coordonare, monitorizare, implementare i evaluare a activitilor/obiectivelor prevzute în planurile de aciune
2005-2008 i 2010-2012 pentru implementarea SNA care au fost atât în responsabilitatea ANA, cât i a altor instituii.
Elaborarea SNA 2005-2012 s-a realizat în conformitate cu prioritile prevzute în Strategia European Antidrog. Stabilirea
obiectivelor i a coninutului SNA pentru perioada 2005-2012 s-a realizat în raport cu propunerile primite de la instituiile statului cu atri-
buii în domeniul prevenirii i combaterii traficului i consumului ilicit de droguri, concluziile Raportului de evaluare privind imple-
mentarea SNA 2003-2004 i propunerile i sugestiile societii civile, ale mass-media i ale altor organisme interne i internaionale.
SNA 2005-2012 a vizat cinci arii de aciune, respectiv: reducerea cererii de droguri, reducerea ofertei de droguri, coordonarea
instituional, cooperarea internaional, informarea/cercetarea/evaluarea. Pentru fiecare arie a fost formulat un obiectiv general
i o serie de obiective specifice. Operaionalizarea obiectivelor specifice se regsete în cele dou planuri de aciune, respectiv
Planul de aciune 2005-2008 (PA 2005-2008), aprobat prin HG nr. 323/2005 i Planul de aciune 2010-2012 (PA 2010-2012),
aprobat prin HG nr. 1369/2010, prin care, fiecrui obiectiv specific i-au fost subsumate seturi de activiti concrete, termenele
de evaluare/realizare precum i instituiile responsabile cu realizarea acestora.
Dei prin HG nr. 73/2005 se prevzuse c unul din principiile care urmeaz s guverneze SNA 2005-2012 este principiul
prioritii conform cruia „Problematica prevenirii i combaterii traficului i consumului ilicit de droguri este asumat ca o prio-
ritate de Guvernul României”, SNA 2005-2012 nu a fost bugetat.
Pentru anii 2009 i 2010 nu a existat un plan de aciune ca urmare a reorganizrii ANA din anul 2009 i aprobrii abia în data
de 23.12.2010 a PA 2010-2012, dei de la nivelul ANA se prevzuse ca implementarea SNA 2005-2012 s se realizeze prin
intermediul a dou planuri de aciune, corespunztor modelului Uniunii Europene, respectiv 2005-2008 i 2009-2012.
Niciunul din cele dou planuri de aciune aprobate prin hotrâri de Guvern în vederea implementrii Strategiei nu a avut prevzui
indicatori cantitativi/calitativi, iar în lipsa alocrii de fonduri, nici indicatori privind eficiena, eficacitatea i economicitatea.
O parte din neajunsurile care au marcat SNA 2005-2012 au fost remediate prin HG nr. 784/2013 privind aprobarea Strategiei
naionale antidrog 2013-2020 i a Planului de aciune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei naionale anti-
drog 2013-2020, parial îns, în sensul c:
- fa de planurile de aciune 2005-2008 i 2010-2012, Planul de aciune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei
naionale antidrog 2013-2020 are prevzute rezultatele ateptate i distinct, indicatori cantitativi de evaluare a rezultatelor;
- asemenea SNA 2005-2012, nici SNA 2013-2020 nu a fost bugetat.
~ Cadrul legal i forma de organizare în care i-a desfurat activitatea ANA în perioada implementrii SNA 2005-2012
În anul 2005 au fost înfiinate 47 de Centre de prevenire, evaluare i consiliere antidrog (CPECA) ca structuri teritoriale ale ANA i
le-au fost acordate, începând cu anul 2007, atribuii de monitorizare a activitilor din circuitul integrat de asisten a consumatorilor de
droguri i, respectiv, de furnizare de servicii de asisten medical, psihologic i social pentru consumatorii de droguri.
Urmare reorganizrii ANA în anul 2009 la nivel de serviciu/direcie în cadrul IGPR, recptându-i calitatea de ordonator de
credite în anul 2011 în baza HG nr. 461/2011, implementarea SNA 2005-2012 s-a realizat practic la nivelul a trei entiti, cu
forme de organizare i funcionare diferite. Aceast reorganizare a condus la nerespectarea principiilor continuitii, coordonrii
i cooperrii care ar fi trebuit s guverneze SNA 2005-2012.
Una din structurile cu un rol foarte important în implementarea SNA 2005-2012, care avea drept scop analizarea problemelor
comune instituiilor participante la aplicarea Strategiei naionale antidrog în legtur cu politica de reducere a cererii i ofertei de
droguri, respectiv Consiliul consultativ, dei prevzut în hotrârea de înfiinare a ANA, nu a funcionat niciodat.
Anterior reorganizrii ANA, la nivelul entitii au existat inadvertene între HG nr. 1489/2002 de înfiinare a Ageniei, cu modificrile i
completrile ulterioare, Regulamentele de organizare i funcionare (ROF) i statele de organizare în vigoare în perioada respectiv.


Dei ANA a fost reînfiinat prin HG nr. 461/2011, în acest sens fiind emis un nou regulament de organizare i funcionare,
aprobat prin Ordinul Ministrului Administraiei i Internelor (OMAI) nr. 52/2012, i în prezent se menin unele inadvertene între
acesta, statele de organizare i hotrârea de Guvern de organizare i funcionare a ANA, astfel:
- centrele de prevenire, evaluare i consiliere antidrog (CPECA) au fost prevzute în mod eronat în HG nr. 461/2011 ca fiind
centre regionale integrate de prevenire i asisten;
- în organigrama aprobat prin OMA nr. 52/2012, CPECA nu au fost reflectate, ultimele structuri evideniate fiind centrele
regionale de prevenire, evaluare i consiliere antidrog (CRPECA), respectiv 17 astfel de structuri regionale;
- dei în cuprinsul HG nr. 461/2011 s-a prevzut c în structura celor 17 CRPECA funcioneaz centre de prevenire, evaluare
i consiliere antidrog (CPECA)/centre de asisten integrat în adicii (CAIA), în funcie de tipul serviciilor acordate consu-
matorilor, în fapt, prin ROF, centrele de asisten integrat în adicii (CAIA) sunt prevzute a funciona în subordinea
CPECA. Mai mult, prin ROF este prevzut c în subordinea CPECA funcioneaz i alte structuri (o farmacie cu circuit
închis, centre de tratament substitutiv cu agoniti i antagoniti de opiacee, centre de zi, centre de consiliere socio-vocaio-
nal, comuniti terapeutice .a.), denumite ca fiind uniti specializate în furnizarea de servicii de asisten integrat în
adicii, uniti care îns nu au fost prevzute în cuprinsul HG nr. 461/2011 i nu sunt reflectate în organigrama Ageniei i
nici în statele de organizare, dei prin ROF le-au fost alocate atribuii specifice unor structuri teritoriale.
În vederea eliminrii inadvertenelor legislative menionate mai sus, în luna august 2012, ANA a supus aprobrii ierarhice proiectele
organigramei i statului de organizare actualizate. Motivat de faptul c structurile abilitate din MAI nu au comunicat niciun punct de
vedere referitor la propunerile înaintate, instituia a retransmis propunerile de modificare a structurii organizatorice a ANA.
De menionat c de la nivelul ANA a fost elaborat proiectul de hotrâre de Guvern pentru modificarea HG nr. 461/2011 privind
organizarea i funcionarea Ageniei Naionale Antidrog. Acesta a fost definitivat în baza propunerilor i observaiilor formulate
de la nivelul structurilor MAI (Direcia General Management Resurse Umane i Direcia General Financiar) i înaintat,
împreun cu instrumentul de prezentare i motivare, Direciei Generale Juridice - MAI, acesta aflându-se, în prezent, în
procedura de avizare la nivelul structurilor abilitate din cadrul ministerului. Prin adoptarea acestui act normativ se urmrete
eliminarea erorii materiale strecurate la art. 6 alin. (1) din HG nr. 461/2011, respectiv a referirii la centrele regionale (...) ca pri
componente ale structurilor regionale, precum i revizuirea organizrii instituiei din punct de vedere structural. Totodat, dup
aprobarea prin hotrâre de Guvern a proiectului sus-menionat, în considerarea modificrilor propuse, la nivelul ANA va fi
reevaluat, inclusiv Regulamentul de organizare i funcionare aprobat prin OMAI nr. 52/2011.
~ Modul de coordonare, monitorizare, implementare i evaluare a activitilor prevzute în Planurile de aciune 2005-2008 i
2010-2012 pentru implementarea SNA pentru care ANA (singur sau împreun cu alte instituii) a fost responsabil
B Cu privire la modul de organizare i funcionare a structurii/structurilor din cadrul ANA la nivelul creia/crora
s-au realizat activitile specifice implementrii SNA 2005-2012
În vederea monitorizrii/coordonrii activitilor specifice ariilor de intervenie pentru care ANA a fost responsabil nu au fost
elaborate metodologii.
La nivelul niciunei structuri nu au existat proceduri de sistem/operaionale specifice activitilor desfurate, aa cum au fost
acestea definite în accepiunea OMFP nr. 946/2005. Astfel de proceduri au fost aprobate la finalul implementrii SNA 2005-
2012, respectiv începând cu anul 2012.
B Cu privire la resursele materiale, umane i financiare alocate ANA în scopul realizrii activitilor pentru care ANA
a fost responsabil, singur sau împreun cu alte instituii
ANA a avut o eviden la finele fiecrui an i parial pe tipuri de activiti finanate din acestea, doar asupra fondurilor provenite
din bugetul de stat, alocate în baza Programelor naionale, care au fost aprobate fie de la nivelul ANA prin decizii ale Pree-
dintelui, fie prin hotrâre de Guvern (HG nr.1102/2008). De menionat c aceste fonduri au fost utilizate exclusiv pentru
realizarea activitilor specifice ariei de intervenie „Reducerea cererii de droguri”. De la nivelul ANA nu s-au alocat distinct
fonduri activitilor prevzute în cele dou planuri de aciune pentru implementarea SNA.
În lipsa unei alocri distincte a fondurilor pe fiecare activitate i urmare faptului c nici prin referatele de necesitate nu s-a men-
ionat activitatea pentru care se solicit fonduri, la nivelul niciunei structuri implementatoare nu s-a putut identifica, la finalul
niciunui an din perioada supus auditului, valoarea resurselor utilizate pentru realizarea fiecrei activiti.
La nivelul niciunei structuri de specialitate din cadrul ANA nu a fost analizat eficiena, eficacitatea i economicitatea fondurilor
utilizate pentru implementarea activitilor, astfel de analize fiind efectuate doar din prisma acceptrii de ctre finanatorii externi
a rapoartelor specifice i rambursrii fondurilor corespunztoare activitilor realizate.
B Cu privire la gradul de realizare a activitilor pentru care ANA a fost responsabil (singur sau împreun cu alte
instituii) pentru implementarea obiectivelor SNA 2005-2012 i modul în care au fost acestea evaluate
Activiti/obiective specifice, dei realizate în domeniul „Reducerea cererii de droguri”, nu produc efecte în prezent, dup cum
urmeaz:
- dei au fost dotate 15 CPECA în vederea furnizrii de servicii tip asisten integrat în adicii (CAIA), din cauza lipsei per-
sonalului specializat care s asigure echipa complet de 3 specialiti (medic, psiholog, asistent social), au fost operaionale
Pagina274


doar cinci (toate în Municipiul Bucureti), iar în prezent, mai sunt operaionale doar trei;
- Centrul de Zi „Pericle” a fost înfiinat în data 10.10.2007 i a funcionat pân în data de 25.07.2014, când activitatea
acestuia a fost suspendat, urmare absenei resurselor financiare, materiale i umane (HG nr.1102/2008 pentru aprobarea
programului naional nu mai producea efecte juridice);
- Centrul de Zi Vocaional a fost înfiinat în anul 2007, îns, ulterior, din cauza lipsei resurselor financiare i umane, care a generat
discontinuitatea furnizrii serviciilor ctre beneficiari, la începutul anului 2009 activitatea acestui centru a fost suspendat;
- pentru funcionarea Comunitii Terapeutice Dejani i a Comunitii Terapeutice Blan a fost investit suma de 2.002 mii
lei, respectiv suma de 833 mii lei, îns, nici în prezent acestea nu sunt operaionale.
Pe fondul msurilor de reorganizare a ANA, nu a fost realizat operaionalizarea acestor comuniti terapeutice în formula
gândit iniial, în sensul c nu s-a putut asigura personal din surs proprie, astfel c modelul de funcionare a trebuit regândit. În
acest sens, eful Serviciului Reducerea Cererii de Droguri i experii care aveau competen în domeniu au propus noii con-
duceri ANA i serviciilor de suport varianta externalizrii serviciilor necesare bunei funcionri a centrelor de tratament tip
comunitate terapeutic i au fcut demersuri pentru aprobarea propunerii, fr niciun rezultat pân în prezent.
~ Modul în care au fost elaborate, coordonate, monitorizate, implementate i evaluate de la nivelul ANA progra-
mele/proiectele în vederea finanrii activitilor prevzute în planurile de aciune pentru implementarea SNA 2005-2012
ANA s-a preocupat de elaborarea, fundamentarea i implementarea de programe/proiecte naionale/internaionale în vederea
realizrii activitilor prevzute în Planurile de aciune 2005-2008 i 2010-2012, aspect confirmat atât de numrul i valoarea
proiectelor încheiate cu finanare din fonduri externe nerambursabile, cât i de numrul de programe naionale elaborate.
Referitor la programele naionale fundamentate i elaborate la nivelul ANA i aprobate prin hotrâri de Guvern, dou dintre
acestea nu au fost finanate, fie urmare faptului c nu s-au putut identifica surse de finanare extern la nivelul prevzut prin
hotrârea de Guvern care a aprobat programul (cazul programului MARA aprobat prin HG nr. 1243/2005), fie ca urmare a unor
inadvertene legislative, pentru care, dei de la nivelul ANA s-au efectuat demersuri de remediere, acestea nu au avut efect
(cazul Programului de interes naional aprobat prin HG nr. 1101/2008).
Aceste aspecte au fost în total contradicie cu prevederile HG nr. 73/2005 de aprobare a SNA 2005-2012 care prevzuser c:
„Implementarea prezentei strategii implic responsabilitatea Guvernului României pentru asigurarea mecanismelor financiare
necesare derulrii programelor în materie i desfurrii aciunilor pentru îndeplinirea obiectivelor strategice stabilite”.
Ca urmare a faptului c prin elaborarea acestor programe de la nivelul ANA se urmrise realizarea unor obiective specifice
prevzute în SNA 2005-2012, obiective/subprograme din cele dou programe nefinanate au fost preluate în alte programe
naionale (aprobate atât prin decizie a preedintelui ANA, cât i prin hotrâre de Guvern) sau internaionale, pentru care s-a
asigurat finanare, astfel c, dei parial, scopul acestora a reuit s fie atins.
Un alt aspect care a influenat negativ implementarea în totalitate a obiectivelor prevzute în SNA pentru care ANA a fost res-
ponsabil, a fost reorganizarea Ageniei, care a condus fie la pierderea capacitii instituiei de contractare a unor proiecte
importante cu finanare extern sau blocarea temporar a implementrii proiectelor deja contractate, fie la neutilizarea integral
a fondurilor care fuseser alocate din bugetul de stat pentru derularea programului respectiv, aa cum a fost cazul programului
naional aprobat prin HG nr. 1102/2008.
~ Modul în care ANA a asigurat monitorizarea, coordonarea i evaluarea activitilor derulate de instituiile, organi-
zaiile guvernamentale i neguvernamentale responsabile de ducerea la îndeplinire a activitilor/obiectivelor pre-
vzute în SNA 2005-2012
De la nivelul ANA nu s-a asigurat, în fapt, o monitorizare, i cu atât mai puin o coordonare a activitilor realizate de institu-
iile/organismele partenere. Monitorizarea trebuia s fie un proces continuu i sistematic de culegere de date care ar fi trebuit s
fie relevante i suficiente, astfel încât, ulterior, s poat fi utilizate în activitatea de evaluare.
În acest context, pe baza datelor i informaiilor obinute pe parcursul implementrii SNA 2005-2012, evaluarea nu i-a atins
scopul, respectiv acela de a analiza modul în care o anumit activitate/obiectiv a fost îndeplinit/ i a avut eficiena scontat.
Aceast situaie s-a datorat mai multor factori, astfel:
- lipsa unor indicatori msurabili în planurile de aciune;
- nebugetarea SNA 2005-2012;
- lipsa unei metodologii unitare care ar fi trebuit s fie întocmit la nivelul ANA în ceea ce privete activitatea de coordonare i
monitorizare;
- lipsa unor chestionare, documente formalizate/standardizate, pentru obinerea datelor de la instituiile responsabile,
necesare în vederea efecturii evalurilor, pe fiecare arie de intervenie;
- numrul foarte mare de instituii/organisme implicate, care fie au refuzat s prezinte datele solicitate, fie au prezentat date
generale i nu punctuale conform solicitrilor ANA, dei obligaia de a furniza ctre ANA date i informaii cu privire la feno-
menul drogurilor a fost stipulat atât în hotrârile Guvernului de înfiinare/organizare i funcionare a ANA, cât i în Legea nr.
143/2000, cu modificrile i completrile ulterioare;
- lipsa unei structuri care trebuia s asigure implementarea unui sistem performant de comunicare i coordonare între ANA i


instituiile implicate în aplicarea SNA, aa cum se dorise a se realiza prin Consiliul Consultativ, structur care, dei era
prevzut în hotrârea de înfiinare a ANA, nu a funcionat niciodat;
- lipsa unor planuri de aciune aferente anilor 2009 i 2010, datorat în principal reorganizrii ANA, la nivel de serviciu/direcie
în cadrul IGPR.
Având în vedere cele de mai sus, de la nivelul ANA, pentru anii 2009, 2011 i 2012 nu s-au mai întocmit rapoarte de evaluare,
iar un raport de evaluare a SNA 2005-2012 a fost realizat de un alt organism, respectiv Fundaia Romanian Angel Appeal în
baza unui protocol semnat de ANA cu reprezentana UNICEF în România.
Aspectele legate de imposibilitatea cuantificrii gradului de atingere a obiectivelor strategiei, al impactului aciunilor i a cost-eficienei
acestora a fost semnalat i în Raportul de evaluare întocmit de Fundaia Romanian Angel Appeal. În baza acestui raport, care a fost
întocmit prin colectarea de date atât de la instituiile i organizaiile implicate în aciunile antidrog, cât i de la beneficiarii de servicii de
reducere a cererii de droguri, au fost formulate concluzii i recomandri. Concluziile au fost agreate de personalul ANA în mod limitat,
o parte dintre acestea nefiind luate în considerare deoarece contraziceau evidenele tiinifice stabilite de studiile de profil, respectiv
cele redate în Rapoartele naionale privind situaia drogurilor. Recomandrile formulate au fost luate în considerare la elaborarea noii
SNA 2013-2020 aprobat prin HG nr. 784/2013, în msura în care au fost confirmate prin rezultatele studiilor i cercetrilor efectuate,
în baza analizei indicatorilor care au descris fenomenul drogurilor în România în anii 2012-2013.
Recomandri
Referitor la modul de elaborare i proiectare a obiectivelor i activitilor cuprinse în SNA 2005-2012 i în Planurile de
aciune 2005-2008 i 2010-2012 pentru implementarea acestora
Asupra aspectelor negative privind modul în care a fost elaborat i adoptat SNA 2005-2012, echipa de audit nu a mai putut formula
recomandri. Având în vedere c planul de aciune pentru implementarea noii strategii în perioada 2013-2016 a fost deja aprobat,
echipa de audit a formulat recomandri asupra planului de aciune ce urmeaz a fi aprobat pentru perioada 2017-2020, respectiv:
9 efectuarea demersurilor necesare astfel încât planul de aciune pentru implementarea SNA 2013-2020 în perioada 2017-
2020 s conin elemente de natur financiar. Fundamentarea estimrilor bugetare aferente fiecrui obiectiv specific i
fiecrei activiti din cadrul acestora urmeaz a se realiza cu partenerii instituionali.
Referitor la cadrul legal i forma de organizare în care i-a desfurat activitatea ANA în perioada implementrii SNA
2005-2012
9 continuarea tuturor demersurilor necesare în vederea asigurrii concordanei între prevederile actului normativ de organizare i
funcionare a Ageniei, Regulamentului de organizare i funcionare i statelor de organizare ale Ageniei Naionale Antidrog.
Referitor la modul de coordonare, monitorizare, implementare i evaluare a activitilor prevzute în Planurile de
aciune 2005-2008 i 2010-2012 pentru implementarea SNA pentru care ANA (singur sau împreun cu alte instituii) a
fost responsabil
Cu privire la modul de organizare i funcionare a structurii/structurilor din cadrul ANA la nivelul creia/crora s-au
realizat activitile specifice implementrii SNA 2005-2012
9 întocmirea unei metodologii unitare prin care s se asigure monitorizarea i coordonarea activitilor specifice fiecrei arii
de intervenie, derulate la nivelul ANA, în vederea implementrii Strategiei naionale antidrog 2013-2020;
9 analizarea procedurilor existente la nivelul fiecrei structuri implementatoare i eventual adaptarea acestora la activitile
prevzute în planul de aciune 2013-2017, precum i la cele ce urmeaz a fi prevzute în planul de aciune 2017-2020
pentru implementarea SNA 2013-2020, pentru realizarea crora ANA este responsabil.
Cu privire la resursele materiale, umane i financiare alocate ANA în scopul realizrii activitilor pentru care ANA a
fost responsabil, singur sau împreun cu alte instituii
9 alocarea distinct de fonduri pentru fiecare activitate prevzut în planurile de aciune pentru implementarea SNA 2013-
2020, pentru care ANA este responsabil;
9 în referatele de necesitate, întocmite de la nivelul structurilor implementatoare, se va meniona explicit pentru care tip de
activitate/obiectiv din planul de aciune urmeaz s fie utilizate sumele solicitate;
9 la finalul implementrii fiecrei activiti, se va efectua o analiz a eficienei, eficacitii i economicitii fondurilor utilizate
de ctre structurile implementatoare.
Cu privire la gradul de realizare a activitilor pentru care ANA a fost responsabil (singur sau împreun cu alte
instituii) pentru implementarea obiectivelor SNA 2005-2012 i modul în care acestea au fost evaluate
9 continuarea demersurilor realizate de la nivelul ANA în vederea operaionalizrii celor dou comuniti terapeutice Blan i
Dejani, în condiiile în care acestea au devenit funcionale în urma investiiilor efectuate atât de la bugetul de stat, cât i
din fonduri externe nerambursabile;
9 întreprinderea de demersuri în vederea asigurrii resurselor umane necesare redeschiderii Centrului de Zi „Pericle” i a
Centrului de Zi Vocaional precum i a celor 12 centre de asisten integrat în adicii (CAIA), urmare faptului c acestea
sunt, în prezent, funcionale.
Pagina276


Referitor la modul în care au fost elaborate, coordonate, monitorizate, implementate i evaluate de la nivelul ANA pro-
gramele/proiectele în vederea finanrii activitilor prevzute în planurile de aciune pentru implementarea SNA 2005-2012
9 elaborarea, de la nivelul ANA, a programelor/proiectelor în domeniul reducerii cererii i ofertei de droguri, s se realizeze în baza
unei metodologii de tip analiz SWOT (puncte tari, puncte slabe – factori interni, oportuniti i ameninri, factori externi);
9 programele/proiectele în domeniul reducerii cererii i ofertei de droguri elaborate i implementate la nivelul ANA vor fi
evaluate din punct de vedere al eficienei, economicitii i eficacitii.
Referitor la modul în care ANA a asigurat monitorizarea, coordonarea i evaluarea activitilor derulate de instituiile,
organizaiile guvernamentale i neguvernamentale responsabile de ducerea la îndeplinire a activitilor/obiectivelor
prevzute în SNA 2005-2012
9 efectuarea de demersuri în vederea întocmirii unei metodologii unitare prin care s se asigure activitatea de coordonare i
monitorizare a instituiilor/organismelor responsabile, agreat i însuit de fiecare dintre acestea;
9 întocmirea de chestionare, documente formalizate/standardizate, în vederea obinerii de la instituiile/organismele res-
ponsabile de date relevante i suficiente, necesare în vederea evalurii implementrii SNA, pe fiecare arie de intervenie.
În cuprinsul acestor chestionare, documente formalizate/standardizate vor fi menionate prevederile Legii nr. 143/2000
privind prevenirea i combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, cu modificrile i completrile ulterioare,
referitoare la obligaia acestor instituii de a pune la dispoziia ANA datele i informaiile cu privire la fenomenul drogurilor;
9 efectuarea de demersuri în vederea crerii unei structuri din care s fac parte reprezentani ai tuturor entitilor cu
responsabiliti în domeniul luptei împotriva traficului i consumului drogurilor, care s asigure un sistem performant de
comunicare între acestea i implicit o coordonare/monitorizare unitar de ctre ANA a activitilor cuprinse în SNA 2013-2020;
9 în Rapoartele de evaluare care urmeaz a fi elaborate la finalul celor dou Planuri de aciune care vor asigura
implementarea noii Strategii 2013-2020 se vor meniona, în mod distinct, instituiile/organismele responsabile care au
refuzat s transmit datele/informaiile solicitate de ANA, sau cele ale cror informaii transmise nu au fost concludente;
9 Rapoartele de evaluare a implementrii planurilor de aciune urmeaz a fi înaintate spre informare i Guvernului, i nu
doar instituiilor/organismelor partenere, aa cum s-a procedat în cazul SNA 2005-2012.
2.16 Auditul performanei activitii de reglementare, monitorizare i control a

Autoritii Naionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice
Entitatea auditat
Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice (ANRSC) este instituie public de
interes naional, cu personalitate juridic, finanat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltrii Regionale
i Administraiei Publice i funcioneaz în baza Legii serviciilor comunitare de utiliti publice nr. 51/2006, cu modificrile i
completrile ulterioare i a Regulamentului propriu de organizare i funcionare.
ANRSC a fost înfiinat în conformitate cu prevederile Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodrie comunal,
înlocuit în anul 2006 de Legea nr. 51/2006.
Autoritatea are ca scop reglementarea, monitorizarea i controlul la nivel central a activitilor din domeniul serviciilor comu-
nitare de utiliti publice aflate în sfera sa de reglementare potrivit legii.
~ Obiectivul general al auditului îl reprezint evaluarea activitilor de reglementare, monitorizare i control ale Autoritii
Naionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice; gradul de realizare a obiectivului general
programat al entitii referitor la dezvoltarea accelerat a serviciilor comunitare de utiliti publice aflate în sfera de
reglementare a ANRSC; impactul i efectele activitii entitii auditate asupra serviciilor de utiliti publice.
Constatrile i concluziile formulate de echipa de audit au urmrit:
x obinerea unei imagini de ansamblu asupra performanei activitilor de reglementare, monitorizare i control în domeniul
serviciilor comunitare de utiliti publice aflate în sfera de reglementare a ANRSC;
x formularea de recomandri care s conduc la creterea eficienei activitilor entitii în domeniul serviciilor comunitare
de utiliti publice.
Obiectivele specifice se refer la:
~ evaluarea activitii de reglementare a serviciilor comunitare de utiliti publice: aspecte generale; analiza cadrului
legal aplicabil i gradul de armonizare a legislaiei naionale cu reglementrile existente în Uniunea European în domeniul
serviciilor comunitare; evaluarea activitii de reglementare a serviciului de alimentare cu ap i canalizare, a serviciului de
alimentare centralizat cu energie termic i a serviciului de salubrizare;
~ evaluarea activitii de monitorizare a serviciilor comunitare de utiliti publice: aspecte generale; analiza cadrului


legal aplicabil; evaluarea activitii de monitorizare a serviciului de alimentare cu ap i canalizare, a serviciului de ali-
mentare centralizat cu energie termic i a serviciului de salubrizare;
~ evaluarea activitii de control a serviciilor comunitare de utiliti publice: aspecte generale; analiza cadrului legal
aplicabil; evaluarea activitii de control a serviciului de alimentare cu ap i canalizare, a serviciului de alimentare centra-
lizat cu energie termic i a serviciului de salubrizare;
~ evaluarea strii serviciului de alimentare cu ap i canalizare, a serviciului de alimentare centralizat cu energie
termic i a serviciului de salubrizare.
Concluziile auditului
Aspecte privind organizarea i desf urarea activitii ANRSC în perioada auditat
În perioada auditat, în modul de organizare i funcionare al entitii au intervenit multiple modificri care au generat dificulti
în desfurarea activitii i în îndeplinirea obligaiilor legale ale ANRSC, dup cum urmeaz:
¤ în perioada 01.01-12.11.2009 finanarea cheltuielilor ANRSC s-a realizat integral din venituri proprii obinute în condiiile legii;
¤ în baza Legii nr. 329/2009 a fost schimbat regimul de finanare al entitii, din instituie finanat integral din venituri proprii
în instituie finanat integral de la bugetul de stat. În urma reorganizrii, excedentul rezultat din execuia bugetului de
venituri i cheltuieli pentru perioada 2003-12.11.2009, în sum total de 4.507 mii lei, a fost preluat la sfâritul lunii
noiembrie 2009 ca venit la bugetul de stat;
¤ cheltuielile (plile) efectuate de ANRSC s-au redus în ritm accelerat, în perioada 2011-2013, de la 13.830 mii lei, în anul
2009, la 4.594 mii lei în 2012 i 5.100 mii lei în 2013. În structura cheltuielilor totale, ponderea cea mai mare o dein
cheltuielile de personal (aproximativ 86%).
Dei veniturile înregistrate de entitate au crescut (de la 12.434 mii lei în 2009 la 14.672 mii lei în 2012 i 17.298 mii lei în anul 2013),
ritmul încasrilor s-a diminuat continuu în intervalul 2009-2012 (de la 12.602 mii lei în 2009 la 12.078 mii lei în 2012) i valoarea
creanelor a crescut în ritm accelerat în aceast perioad (de la 1.099 mii lei în 2009 la 5.428 mii lei în 2012). Cea mai mare pondere
în totalul veniturilor (încasrilor) i a creanelor ANRSC o deine contribuia de 0,1% (ulterior, de 0,12%), respectiv de cca. 60%.
Creterea creanelor în raport cu veniturile înregistrate de entitate s-a înregistrat ca urmare a manifestrii accentuate a fenomenului de
criz economic. În acest context, ritmul de încasare a veniturilor s-a redus ca urmare a înregistrrii de mari întârzieri în plata tarifelor
i a contribuiilor de ctre operatorii serviciilor comunitare de utiliti publice din sfera de reglementare a ANRSC.
În anul 2013, evoluia încasrilor s-a îmbuntit semnificativ (veniturile încasate au fost cu aproximativ 8% mai mari decât veni-
turile înregistrate în contabilitate), situaie ce a condus la scderea arieratelor cu aproximativ 25% fa de anul 2012.
Întârzierile la plata contribuiilor i a tarifelor de ctre operatori au generat numeroase aciuni introduse în instanele de judecat
de ANRSC în vederea recuperrii datoriilor de la operatorii ru platnici. La 31.12.2013, se aflau pe rolul instanelor de judecat,
în diverse stadii de soluionare, 130 de dosare.
Numrul maxim de posturi al ANRSC a fost redus la mai puin de jumtate din cât era prevzut iniial în HG nr. 671/2007,
respectiv de la 261 posturi la 153 (conform HG nr. 1283/2009), la 100 de posturi (prin HG nr. 622/2010) i în prezent la 96
posturi (conform HG nr. 527/2013).
La finele anului 2012, în baza OUG nr. 96/22.12.2012, ANRSC a trecut din subordinea fostului Minister al Administraiei i
Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice.
În perioada 2009-2013, serviciile comunitare de utiliti publice s-au dezvoltat, în general, iar numrul total al prestato-
rilor/operatorilor de astfel de servicii a crescut de la 1.967 în anul 2009 la 2.558 în 2013.
Aspecte generale privind activitatea de reglementare a serviciilor comunitare
Cadrul de reglementare a activitii proprii i pentru fiecare serviciu comunitar de utiliti publice din sfera de reglementare a
ANRSC a fost creat înc din anul 2007.
În perioada auditat, ANRSC a elaborat unele acte normative necesare reglementrii pieei serviciilor comunitare de utiliti
publice i a activitii participanilor la aceasta, a actualizat unele acte normative deja elaborate, în funcie de modificrile de
natur tehnic, tehnologic i legislativ i în concordan cu reglementrile existente în Uniunea European, aprobate prin
ordin al preedintelui ANRSC.
Reglementrile de ordin secundar i teriar (ordine, decizii, norme, etc.) emise de ANRSC reprezint contribuia entitii (în
domeniul reglementrii) la dezvoltarea serviciilor comunitare de utiliti publice (obiectivul general al entitii).
Tot în sfera reglementrii, ANRSC a desfurat o activitate complex în domeniul licenierii operatorilor/prestatorilor de servicii
de utiliti publice, activitate care a constat în analizarea anual a unui numr de cca. 500 documentaii de liceniere, în
perioada 2009-2012, iar în anul 2013 numrul solicitrilor a crescut la 628 documentaii de liceniere i s-a concretizat în acor-
darea, modificarea, suspendarea sau retragerea de licene.
Durata de analiz i procesare a documentaiilor de liceniere a crescut în anul 2013 cu 3 zile fa de anul 2011, de la 32 de zile
la 35 de zile, aceasta explicându-se, în principal, prin scderea resurselor umane alocate pentru activitatea de liceniere, pe
fondul reorganizrii i restructurrii ANRSC.
Pagina278


În ceea ce privete activitatea de autorizare a agenilor care presteaz activiti de montare i exploatare a sistemelor de
repartizare a costurilor pentru înclzire i ap cald de consum, aceasta s-a concretizat în acordarea, meninerea, modificarea,
suspendarea sau retragerea autorizaiilor; în perioada 2009-2013, ANRSC a emis 242 autorizaii, a aprobat modificarea a 111
autorizaii i a retras 44 de autorizaii.
ANRSC desfoar, potrivit legii, i activitatea de avizare a preurilor i tarifelor locale pentru serviciile comunitare de utiliti
publice, dar autoritatea are competene limitate în domeniu, în sensul c emite doar un aviz, în timp ce aprobarea preurilor i
tarifelor locale este de competena autoritii publice locale.
Din punct de vedere al personalului alocat pentru activitatea de reglementare, la nivelul ANRSC, în perioada 2011-august
2013, aceast activitate a fost desfurat de o singur persoan (directorul direciei), ca o consecin a msurilor de reor-
ganizare impuse de Legea nr. 329/2009, în contrast cu perioada 2009-septembrie 2010 când entitatea a dispus de personal
suficient i calificat pentru realizarea acestei activiti i cu situaia actual când, începând din luna august 2013 (în baza HG
nr. 527/2013), activitatea a fost organizat i se desfoar în cadrul unui birou compus din 5 persoane.
Cu privire la dotarea material, politica managerial anterioar reorganizrii entitii de la finele anului 2009 (conform Legii nr.
329/2009) a fost defectuoas în contextul în care ANRSC dispunea de fonduri suficiente pentru achiziionarea de tehnic de
calcul necesar bunei desfurri a activitii (întrucât entitatea înregistra excedent i avea constituite depozite bancare), iar
ulterior, demersurile efectuate de conducerea ANRSC ctre ministerul de resort nu s-au concretizat în rezultate, respectiv în
obinerea fondurilor necesare pentru dotarea cu tehnic de calcul corespunztoare.
Aspecte generale privind activitatea de monitorizare din cadrul ANRSC în perioada auditat
B Referitor la activitatea de întocmire i gestionare a bazei de date a ANRSC i organizarea sistemului informaional
În domeniul monitorizrii, ANRSC are competene privind întocmirea, gestionarea i actualizarea bazei de date i în organizarea
sistemului informaional de culegere, prelucrare i sintez a datelor referitoare la operatorii/prestatorii de servicii comunitare de utiliti
publice; datele cuprinse în baza de date trebuie s stea la baza elaborrii raportului anual al ANRSC i s constituie împreun cu
acesta, potrivit art. 20 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, „elemente de fundamentare i actualizare a Strategiei naionale privind serviciile
comunitare de utiliti publice, precum i a strategiilor proprii adoptate de autoritile administraiei publice locale”.
La nivelul ANRSC nu exist o baz de date unic, aceasta se concretizeaz de fapt în tabele în format Excel în care datele
sunt introduse manual, de ctre persoanele desemnate, prin centralizarea situaiilor transmise de ageniile teritoriale, astfel c,
exist riscul de furnizare a unor date care conin erori; baza de date nu este operaional în timp real la nivelul tuturor
structurilor centrale i teritoriale.
Baza de date nu este actualizat în toate cazurile la zi i nu conine date atotcuprinztoare care s asigure determinarea unor
indicatori necesari i relevani pentru evaluarea strii serviciilor de utiliti publice, astfel încât, prin rapoartele anuale elaborate,
ANRSC s-i îndeplineasc rolul conferit de lege cu privire la furnizarea de elemente pentru fundamentarea i actualizarea
strategiei naionale în domeniul serviciilor de utiliti publice.
ANRSC nu dispune de un sistem informatic integrat, astfel c nu pot fi generate în mod automat rapoarte privind evoluia
indicatorilor la un moment dat, fapt ce necesit prelucrarea manual a datelor i determin consum suplimentar de timp,
resurse materiale i umane, precum i un risc crescut de eroare.
Dei ANRSC i-a stabilit atribuii în domeniul monitorizrii indicatorilor de performan, conform dispoziiilor cuprinse în Ordinul
ANRSC nr. 455/2010, cu modificrile i completrile ulterioare, prin care au fost aprobate atribuiile i sarcinile comparti-
mentelor de specialitate, activitatea nu a fost realizat la nivelul entitii auditate.
În vederea monitorizrii activitii operatorilor i a întocmirii rapoartelor anuale, ANRSC a elaborat un set de indicatori tehnico-
economici care nu au fost aprobai prin ordin al preedintelui.
În anul 2009, Ministerul Administraiei i Internelor (MAI), prin Direcia General pentru Relaia cu Comunitile Locale, a
demarat un proiect privind dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performan în sectorul serviciilor comu-
nitare de utiliti publice, finanat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Admi-
nistrative (PODCA) în valoare de 7.582 mii lei (fr TVA), din care 6.445 mii lei (valoare total nerambursabil din FSE). În
contextul în care în anul 2013 ANRSC a trecut din subordinea MAI în subordinea MDRAP, la nivelul entitii auditate nu se
regsesc date cu privire la stadiul implementrii proiectului.
Pân la data efecturii auditului, ANRSC nu a elaborat, împreun cu Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice,
metodologia de comparare a indicatorilor de performan prin raportare la operatorul cu cele mai bune performane din
domeniul serviciilor comunitare de utiliti publice, conform obligaiei legale prevzut de Legea nr. 51/2006, republicat.
În consecin, ANRSC nu poate asigura, în condiii de maxim acuratee, îndeplinirea cerinei legale prevzut la art. 20 alin.
(2) din Legea nr. 51/2006, astfel încât baza de date i raportul anual al ANRSC s „constituie elemente de fundamentare i
actualizare a Strategiei naionale privind serviciile comunitare de utiliti publice, precum i a strategiilor proprii adoptate de
autoritile administraiei publice locale”.
B Referitor la monitorizarea indicatorilor de performan ai serviciilor comunitare de utiliti publice
Dei ANRSC i-a stabilit atribuii în domeniul monitorizrii indicatorilor de performan, potrivit dispoziiilor cuprinse în Ordinul
ANRSC nr. 455/2010, cu modificrile i completrile ulterioare, prin care au fost aprobate atribuiile i sarcinile compar-
timentelor de specialitate, activitatea nu a fost realizat la nivelul entitii auditate.


B Referitor la modul de organizare a activitii de monitorizare din punct de vedere al resurselor umane
Din analiza evoluiei personalului cu atribuii de monitorizare din ANRSC, în perioada auditat, a rezultat c în urma msurilor
de reorganizare a unor autoriti i instituii publice, prin Legea nr. 329/2009, numrul personalului cu atribuii de monitorizare a
sczut semnificativ, de la 53 salariai (din care 44 salariai aveau i atribuii de control) în anul 2009, la 47 salariai (din care 38
salariai aveau i atribuii de control) în septembrie 2010, iar în prezent, prin aplicarea prevederilor HG nr. 527/2013, la numai
33 salariai (din care 28 au i atribuii de control).
B Referitor la dotarea material pentru desf urarea activitii de monitorizare
Politica managerial cu privire la dotarea entitii cu echipamente IT, anterioar reorganizrii entitii de la finele anului 2009
(conform Legii nr. 329/2009) a fost defectuoas, în contextul în care ANRSC dispunea de fonduri pentru achiziionarea de
tehnic de calcul necesar bunei desfurri a activitii (întrucât entitatea înregistra excedent i avea constituite depozite
bancare), iar ulterior, demersurile efectuate de conducerea ANRSC ctre ministerul de resort nu s-au concretizat în rezultate,
respectiv în obinerea de fonduri necesare pentru dotarea cu tehnic de calcul corespunztoare.
Aspecte generale privind activitatea de control din cadrul ANRSC în perioada auditat
B Referitor la actualizarea Planurilor anuale de control
Planurile anuale de control întocmite în perioada auditat nu au fost actualizate cu modificrile intervenite pe parcursul anului,
dei nu au fost realizate toate aciunile de control planificate iniial.
B Referitor la întocmirea Notelor de control i urmrirea msurilor de conformare dispuse în urma controalelor
Din verificrile efectuate cu privire la modul de întocmire a Notelor de control s-a constatat c documentele nu conin în toate
cazurile i msurile dispuse în urma controalelor efectuate, acestea fiind transmise ulterior entitii controlate, contrar
prevederilor art. 5 lit. g) din Ordinul ANRSC nr. 102/2007.
Procedura de lucru privind urmrirea realizrii msurilor (cod DMPCT-10) nu prevede i aplicarea sanciunilor pentru nerea-
lizarea msurilor stabilite în urma controalelor, sanciuni care sunt prevzute de Legea nr. 51/2006 pentru cazurile în care,
msurile dispuse în urma controalelor efectuate de ANRSC nu au fost realizate în termenele stabilite.
Evidena de la nivelul ANRSC referitoare la realizarea msurilor de conformare nu respect în totalitate coninutul minimal
prevzut de procedura intern de lucru (cod DMPCT-10) cu aplicare în domeniu, respectiv nu conine date i informaii explicite
cu privire la: stadiul realizrii msurilor, modalitatea de realizare a acestora, precum i data ducerii la îndeplinire.
Au fost identificate cazuri în care prin controalele efectuate la prestatorii de servicii de utiliti publice, dei s-au constatat fapte
care constituie contravenii, nu au fost aplicate sanciunile prevzute de lege.
B Referitor la modul de organizare a activitii de control din punct de vedere al resurselor umane
Din analiza evoluiei personalului cu atribuii de control, în perioada auditat, a rezultat c în urma msurilor de reorganizare a
unor autoriti i instituii publice, prin Legea nr. 329/2009, numrul personalului cu atribuii de control a sczut semnificativ, de
la 55 salariai (din care 44 salariai aveau i atribuii de monitorizare) în anul 2009, la 41 salariai (din care 38 salariai aveau i
atribuii de monitorizare) în septembrie 2010, iar în prezent, prin aplicarea prevederilor HG nr. 527/2013, la numai 29 salariai
(din care 28 au i atribuii de monitorizare).
B Referitor la dotarea material pentru desf urarea activitii de control
Politica managerial cu privire la dotarea entitii cu echipamente IT, anterioar reorganizrii entitii de la finele anului 2009
(conform Legii nr. 329/2009) a fost defectuoas, în contextul în care ANRSC dispunea de fonduri (întrucât entitatea înregistra
excedent i avea constituite depozite bancare) pentru achiziionarea de tehnic de calcul necesar bunei desfurri a
activitii, iar ulterior, demersurile efectuate de conducerea ANRSC ctre ministerul de resort nu s-au concretizat în rezultate,
respectiv în obinerea de fonduri necesare pentru dotarea cu tehnic de calcul corespunztoare.
Aspecte referitoare la rapoartele anuale elaborate de ANRSC cu privire la starea serviciilor de utiliti publice
Rapoartele anuale privind starea serviciilor de utiliti publice elaborate de ANRSC, dei conin unele date cu privire la starea
fiecrui serviciu, acestea nu prezint o analiz complex, care s stea la baza formulrii de concluzii pertinente i concludente
privind starea serviciului, precum i la formularea de recomandri relevante care s contribuie la eficientizarea serviciului
respectiv i s constituie, în consecin, „elemente de fundamentare i actualizare a Strategiei naionale privind serviciile
comunitare de utiliti publice, precum i a strategiilor proprii adoptate de autoritile administraiei publice locale”, conform
atribuiilor legale ale autoritii, prevzute la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 51/2006.
Recomandri
La Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice (ANRSC)
Referitoare la activitatea de monitorizare
9 crearea unei baze de date unice care s conin informaii complete i actualizate cu privire la:
o toate modificrile intervenite în starea (din punct de vedere juridic, economic i organizatoric) operatorilor i
prestatorilor de servicii de utiliti publice;
o indicatorii tehnico-economici (stabilii prin machetele de raportare);
o indicatorii de performan ai serviciilor (stabilii prin ordin al preedintelui ANRSC);
o date relevante pentru luarea deciziilor în vederea eficientizrii serviciilor de utiliti publice din sfera de competen a ANRSC.
Pagina280


9 stabilirea obligaiei operatorilor, prin ordin al preedintelui ANRSC, de a raporta datele cu privire la realizarea indicatorilor
de performan, în vederea monitorizrii acestora de ctre autoritate;
9 aprobarea indicatorilor tehnico-economici, stabilii prin machetele de raportare pentru fiecare serviciu de utilitate public,
prin ordin al preedintelui, pentru a li se conferi acestora caracter de reglementare i pentru a genera obligaia legal a
operatorilor de a furniza datele solicitate prin acesta;
9 efectuarea demersurilor ctre ministerul de resort (în prezent Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice) în
vederea realizrii unui sistem informatic integrat care s permit activitatea în reea i s asigure actualizarea i vizua-
lizarea datelor în timp real, minimizarea erorilor, un grad sporit de securitate a datelor, precum i generarea automat de
rapoarte cu privire la tendinele în evoluia serviciilor de utiliti publice din competena autoritii, la un moment dat.
Referitoare la activitatea de control
9 planurile anuale de control vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificri fa de planificarea iniial;
9 intensificarea activitii de control la operatorii de servicii de utiliti publice, în scopul reducerii la maxim a cazurilor de
nerespectare a reglementrilor aplicabile i a reducerii numrului de petiii depuse de beneficiarii nemulumii de aceste
servicii, cu precdere în domeniul energiei termice produs centralizat, unde numrul petiiilor este foarte mare;
9 aplicarea sanciunilor sub forma amenzilor, în toate cazurile în care prin controalele efectuate de ANRSC se identific
situaii de nerespectare a prevederilor legale aplicabile în domeniul serviciilor comunitare de utiliti publice;
9 ANRSC împreun cu toi factorii implicai va reanaliza i actualiza cadrul legal aplicabil în domeniul serviciilor de utiliti
publice, astfel încât s se asigure eliminarea situaiilor în care prestatorii desfoar activiti în sfera serviciilor comunitare
de utiliti publice fr a deine licen i/sau fr contract de delegare a gestiunii valabil încheiat sau în orice alte condiii
care se situeaz în afara legii;
9 actualizarea „Procedurii privind monitorizarea msurilor de conformare stabilite în aciunile de control efectuate la operatorii
de servicii comunitare de utiliti publice din sfera de reglementare a ANRSC – (cod DMPCT-10)”, cu toate informaiile
necesare, astfel încât evidena inut la nivelul ANRSC cu privire la monitorizarea msurilor de conformare s ofere toate
datele referitoare la stadiul realizrii acestora la un moment dat.
Referitoare la delegarea gestiunii în serviciile de alimentare cu ap i de canalizare i de alimentare centralizat cu
energie termic
9 actualizarea „Procedurii privind monitorizarea procesului de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utiliti publice
(cod DMPCT-09)”, astfel încât, prin coninutul acesteia, s se asigure colectarea tuturor informaiilor relevante cuprinse în
documentele analizate în cadrul procesului de delegare a gestiunii;
9 evidena privind monitorizarea procesului de delegare, a gestiunii de la nivelul ANRSC va conine date complete i
actualizate referitoare la procesul de delegare, astfel încât s se realizeze:
o identificarea tuturor prestatorilor care au obligaia de a solicita eliberarea sau modificarea unei licene în urma atribuirii
unui contract de delegare, precum i identificarea acelora care desfoar activiti în sfera serviciilor de utiliti
publice, dei nu au contract de delegare valabil încheiat;
o actualizarea evidenei care conine declaraiile privind contribuia de 0,1% (respectiv 0,12% începând cu data de 07
iulie 2013) din veniturile realizate din serviciile comunitare de utiliti publice, prin introducerea noilor operatori care au
încheiat un contract de delegare a gestiunii.
Referitoare la elaborarea rapoartelor anuale
9 analizarea tuturor indicatorilor relevani (tehnico-economici i de performan) referitori la serviciile de utiliti publice din
competena ANRSC, precum i efectuarea de analize comparative cu sistemele de servicii de utiliti publice existente în
alte state europene, cu ocazia elaborrii rapoartelor anuale de activitate ale ANRSC (care conin i evaluri ale strii
serviciilor de utiliti publice), astfel încât datele coninute de acestea s constituie în mod real elemente de fundamentare i
actualizare a „Strategiei naionale privind serviciile comunitare de utiliti publice”, precum i a strategiilor proprii adoptate
de autoritile administraiei publice locale, în concordan cu prevederile art. 20 alin.(2) din Legea nr. 51/2006.
Cu privire la activitatea serviciilor comunitare de utiliti publice care intr în competena Ministerului Dezvoltrii
Regionale i Administraiei Publice
9 efectuarea de verificri de ctre MDRAP, referitoare la modul în care a fost preluat, cu ocazia reorganizrilor din cadrul
administraiei publice centrale, în baza OUG nr. 96/2012, „Proiectul privind dezvoltarea unui sistem de monitorizare a
indicatorilor de performan în sectorul serviciilor comunitare de utiliti publice”, finanat din Fondul Social European (FSE)
prin Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative (PODCA), demarat în anul 2009 de Ministerul
Administraiei i Internelor (prin Direcia General pentru Relaia cu Comunitile locale);
9 analizarea de ctre minister a stadiului de implementare a proiectului menionat mai sus i efectuarea demersurilor
necesare pentru operaionalizarea acestuia;
9 efectuarea tuturor demersurilor ctre Parlamentul i Guvernul României pentru:
o actualizarea Strategiei naionale privind accelerarea dezvoltrii serviciilor comunitare de utiliti publice, în concordan
cu modificrile intervenite în sistemul serviciilor comunitare de utiliti publice din ara noastr i la nivel european,
precum i stabilirii de atribuii precise ANRSC în cadrul strategiei aprobat prin HG nr. 246/2006;
o completarea HG nr.1 din 4 ianuarie 2013 privind organizarea i funcionarea Ministerului Dezvoltrii Regionale i
Administraiei Publice, în sensul stabilirii de atribuii pentru minister cu privire la exercitarea funciilor de analiz,


sintez, decizie, coordonare i planificare la nivel central pentru domeniul serviciilor de utiliti publice, precum i cu
privire la elaborarea „Strategiei naionale a serviciilor comunitare de utiliti publice”;
9 stabilirea atribuiilor care revin MDRAP privind politica în domeniul serviciului public de alimentare cu energie termic prin
modificri ale Legii nr. 325/2006, având în vedere preluarea acestor atribuii de la Ministerul Administraiei i Internelor;
9 completarea Strategiei naionale privind alimentarea cu energie termic a localitilor prin sisteme de producere i
distribuie centralizate, aprobat prin HG nr. 882/2004, în sensul stabilirii de atribuii precise ANRSC în cadrul strategiei;
9 stabilirea de atribuii precise pentru ANRSC în cadrul Strategiei naionale de gestionare a deeurilor i a Planului naional
de gestionare a deeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004;
9 armonizarea prevederilor Legii nr. 51/2006 (legea-cadru) cu cele ale Legii nr. 101/2006 (legea special a serviciului de
salubrizare), cu privire la dispoziiile legale referitoare la procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii
serviciului de salubrizare;
9 actualizarea prevederilor Legii nr. 101/2006 a serviciului public de salubrizare a localitilor, având în vedere preluarea
atribuiilor de elaborare a politicilor în domeniul serviciului public de salubrizare de ctre MDRAP, în concordan cu
modificrile prevzute de OG nr. 96/2012.
Ultimele dou recomandri au fost implementate prin modificarea i completarea Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare
a localitilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 658 din 8 septembrie 2014.
Recomandri privind tarifele, taxele i contribuiile încasate de ANRSC
9 analiza tarifelor, taxelor i a contribuiilor încasate de ANRSC, din punct de vedere al posibilitii de reducere a numrului
acestora (în prezent sunt 11) prin eliminare sau comasare i din punct de vedere al posibilitii de diminuare a cuantumului
acestora, analiz care ar putea contribui i la perceperea, de la populaie, a unor tarife mai convenabile pentru aceasta în
utilizarea serviciilor de utiliti publice.
2.17 Auditul performanei privind eficiena i eficacitatea programelor i msurilor întreprinse

în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul Bucure ti
Aspecte generale
Având în vedere amploarea efectelor negative produse de cutremure asupra mediului i populaiei, concretizate în pagube
materiale i umane, apreciem c în cazul municipiului Bucureti, cutremurul reprezint dezastrul natural cu cel mai mare risc.
În data de 4 martie 1977, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur puternic, cu o magnitudine de 7,2 grade pe Scara Richter,
cu efecte devastatoare asupra României. În timp de circa 56 de secunde cutremurul a fcut 1.570 de victime, din care 1.391
numai în Bucureti.
Principalele motive pentru care municipiul Bucureti concentreaz cel mai mare risc seismic din România sunt:
x o concentraie de populaie incomparabil mai mare fa de restul oraelor României (peste 9% din populaia României);
x existena unui fond de sute de cldiri de beton armat cu înlime mai mare de 4 etaje, construit în majoritate în perioada
1930-1945;
x lipsa, în perioada construciei acestor blocuri, a cunotinelor necesare realizrii unor structuri de beton armat rezistente la
cutremur;
x poziia geografic a municipiului Bucureti, caracterizat de distane epicentrale relativ mici (cca. 100-170 km) fa de sursa
Vrancea, distane care sunt comparabile cu adâncimea focarelor acestor cutremure (60-170 km);
x condiiile de teren din zonele de est, sud i centrul oraului, caracterizate de prezena unor straturi argiloase, predominante
ca grosime în primii 50-60 m de la suprafaa terenului, care contribuie hotrâtor la manifestarea unor perioade lungi în
micarea terenului la cutremurele vrâncene de magnitudine mare i medie.
Un cutremur produs în Bucureti întrunete toate caracteristicile unui dezastru natural major, la nivel naional, impunându-se
msuri speciale de management preventiv al dezastrelor.
În cazul apariiei unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu urmtoarele dificulti:
x timp îndelungat necesar reintrrii în funciune a sistemelor vitale: electricitate, gaze, ap;
x numr mare de sinistrai (populaie rmas fr adpost);
x nevoi mari de alimente i echipamente de prim necesitate – alimente de baz, echipament;
x numr mare de victime i nevoia de management al acestora i al familiilor aparintoare;
x numr redus de specialiti, medici;
x nevoia de mân de lucru pentru ajutorarea celor asistai, în special a invalizilor, persoanelor cu dizabiliti, btrâni etc.;
x personal necesar pentru realizarea lucrrilor de reconstrucie.
Pagina282


Având în vedere urmrile cutremurelor de mare intensitate ce pot afecta pe scar larg populaia, construciile, bunurile i
funcionarea obiectivelor social-economice, reducerea riscului seismic al construciilor existente este considerat o aciune de
interes naional.
Entitatea auditat
Misiunea de audit s-a desfurat la Unitatea Administrativ-Teritorial a Municipiului Bucureti (UATMB).
În cadrul UATMB îi desfoar activitatea Direcia General de Operaiuni, în subordinea creia este i Direcia Aprare,
Protecie Civil care are ca obiect de activitate managementul msurilor de protecie civil i gestionarea situaiilor de urgen
pe teritoriul Capitalei, atât în timp de pace, cât i la mobilizare i în timp de rzboi.
La nivelul Direciei Generale de Operaiuni se afl în desfurare proiectul intitulat „Sistem de management al Situaiilor de
urgen”, finanarea proiectului fiind asigurat, în principal, pe baza unui împrumut de la Banca Mondial.
La nivelul UATMB au fcut obiectul auditului principalele aciuni pe linia prevenirii efectelor unui cutremur, respectiv: Programul
privind consolidarea imobilelor cu risc seismic, elaborarea, implementarea i utilizarea sistemelor informatice geospaiale,
precum i modul de organizare, finanare i dotare a activitilor de prevenire i gestionare a situaiilor de urgen.
~ Obiectivul principal al auditului îl reprezint evaluarea eficienei i eficacitii programelor i a msurilor întreprinse în
scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul Bucureti.
În acest context se va analiza dac resursele bugetare alocate pentru managementul situaiilor de urgen au fost utilizate
în condiiile respectrii principiilor economicitii, eficienei i eficacitii, precum i impactul acestora asupra reducerii
efectelor negative ale unui seism.
Obiectivele specifice ale auditului, stabilite conform studiului preliminar, sunt urmtoarele:
~ analiza cadrului legislativ, a programelor i strategiilor naionale pe linia prevenirii i limitrii efectelor unui cutremur,
alinierea acestuia la politicile i standardele europene i internaionale;
~ eficiena, eficacitatea i economicitatea programelor locale i guvernamentale derulate pentru diminuarea efectelor unui
seism în Bucureti;
~ raportarea impactului programelor derulate, prin analizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor propuse;
~ modul de organizare, dotare i finanare a structurilor, instituiilor i operatorilor economici implicai în activitatea de
prevenire i combatere a efectelor seismelor i dac acestea corespund scopurilor i sunt în msur s îndeplineasc
obiectivele strategiei în domeniu;
~ modul de organizare, mobilizare i aciune a entitilor implicate dup producerea seismului. Planuri, programe, strategii
privind aciunile autoritilor, modul de auditare a cheltuielilor generate de aceste aciuni i a ajutoarelor interne i interna-
ionale primite pentru sinistrai sau pentru înlturarea efectelor seismului.
Programul de consolidri imobile, dei a reprezentat principala aciune cu scop preventiv, de natur a limita efectele unui
cutremur în Bucureti, nu a fost abordat ca o prioritate, cu impact în salvarea de viei i bunuri în cazul producerii unui cutremur
major, pe de o parte din cauza legislaiei în domeniu care nu este clar, facil i a suferit numeroase modificri, iar pe de alt
parte, din cauza nerealizrii indicatorilor stabilii în cadrul Programului la nivelul programat.
Cu privire la analiza cadrului legislativ i a programelor i strategiilor naionale pe linia prevenirii i limitrii
efectelor unui cutremur, alinierea acesteia la politicile i standardele europene i internaionale
cadrul legal cuprinde acte normative fr termene clare de realizare;
normele metodologice aprute în anii 1994 i 1999 au fost abrogate fr s produc efecte; numai normele metodologice
aprute dup anul 2000 conin elemente care au permis începerea Programului de consolidri imobile (Programul);
prevederile legale nu au fost corelate nici în cazul regimului juridic al locuinelor de necesitate, în sensul c Programul se
deruleaz la nivelul Municipiului Bucureti înc din anul 2000, iar locuinele de necesitate au fost reglementate abia în
anul 2002 prin OUG nr. 51/2002 privind msuri pentru susinerea i urgentarea aciunilor de reducere a riscului seismic al
cldirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic i care prezint pericol public;
programul nu este coerent, structurat pe etape i termene de realizare (scurt – mediu – lung);
nu s-au prevzut în actele normative msurile, etapele i aciunile pentru situaiile de refuz al lucrrilor de consolidare de
ctre proprietari, cu consecine negative asupra derulrii Programului, prin blocarea sau prelungirea nedefinit a perioadei
de realizare a acestuia;
dei Programul este considerat ca fiind prioritar pentru România, cu impact în salvarea de viei i bunuri, având un
caracter de urgen, totui, în practic, ritmul de realizare este foarte lent (aproximativ 1,2 imobile/an).
Cu privire la eficiena, eficacitatea i economicitatea programelor locale i guvernamentale derulate pentru dimi-
nuarea efectelor unui seism în Municipiul Bucureti
La nivelul Municipiului Bucureti Programul de consolidri imobile nu a fost eficient, în contextul în care de la demararea
Programului în Municipiul Bucureti i pân la 31.12.2013 au fost finalizate doar 16 imobile, respectiv 8,4% din cele 190


expertizate tehnic i încadrate în clasa de risc seismic I – pericol public, ritmul de realizare a consolidrii imobilelor fiind extrem
de lent. În consecin, în condiiile meninerii ritmului de derulare a Programului de 1,2 imobile/an, acesta va fi finalizat în
aproximativ 154 de ani.
Anual, nu au fost utilizate aproximativ 30% din sumele alocate din bugetul de stat cu aceast destinaie.
La nivelul UATMB, dei în multe situaii s-au înregistrat întârzieri i tergiversri, nu s-a întocmit niciun proces-verbal de
constatare a refuzului proprietarilor în luarea msurilor de punere în siguran a imobilului, conform prevederilor art. 24 din
OG nr. 24/1994 privind msurile pentru reducerea riscului seismic al construciilor existente, republicat.
Cu privire la raportarea impactului programelor derulate prin analizarea msurii de îndeplinire a obiectivelor propuse
Lucrrile de consolidare s-au desfurat pe o perioad foarte lung de timp, ratele lunare de restituit sunt de valoare mare, fiind
dificil de susinut de proprietari, iar operatorii economici care au executat lucrrile nu au asigurat o bun organizare a activi-
tilor de antier.
Dei au fost derulate campanii de informare, acestea nu i-au atins scopul, deoarece s-a observat c o bun parte din populaie
nu este informat asupra pericolelor la care se expun dac nu procedeaz la luarea msurilor de reducere a riscului seismic al
construciilor existente. Gradul de mulumire a locatarilor referitor la lucrrile de consolidare este, în general, satisfctor.
Suma reprezentând contravaloarea lucrrilor de consolidare a fost modificat în toate cazurile, în final ajungându-se la o
majorare de peste 40% fa de valoarea iniial, aceasta fiind apreciat ca nesatisfctoare.
Cu privire la modul de organizare, dotare i finanare a structurilor, instituiilor i operatorilor economici implicai
în activitatea de prevenire i combatere a efectelor seismelor i dac acestea corespund scopurilor i sunt în
msur s îndeplineasc obiectivele strategiei în domeniu
Referitor la Sistemele informatice geospaiale (GIS)
Referitor la Strategia de informatizare a administraiei publice locale a municipiului Bucureti, aceasta nu a fost dezvoltat i
implementat conform etapelor i perioadelor de realizare, în sensul c au fost depite termenele aprobate iniial de CGMB;
principalul impediment în procesul de implementare a strategiei l-a constituit subfinanarea acesteia.
Managementul entitii s-a implicat în faza iniial de implementare (strategie i alocri bugetare), fapt care a condus la
realizarea de pai importani în dezvoltarea aplicaiei GIS, îns, în prezent, exist întârzieri privind implementarea i utilizarea la
capacitatea maxim a aplicaiei la nivelul tuturor direciilor din UATMB.
La data prezentului audit, aplicaia GIS nu conine toate informaiile referitoare la reelele tehnico-edilitare existente, respectiv:
aceste reele nu sunt trasate pe harta aplicaiei, nu sunt introduse în totalitate numere potale, cu precdere în zonele nou
construite, nu este actualizat baza de date cu informaiile care trebuie furnizate de celelalte instituii (primriile de sector,
administraiile financiare, direciile de taxe i impozite, deintorii de utiliti etc.).
Cu toate c utilizatorii interni (salariai ai UATMB) apreciaz c aplicaia GIS contribuie la îmbuntirea activitii, în principal
datorit faptului c ofer informaii actualizate i partajate între diferite direcii ale UATMB, totui, principala deficien a
aplicaiei const în nepopularea acesteia cu baze de date (în prezent sunt introduse aproximativ doar 40% din informaii).
Din cauza nepopulrii bazelor de date cu toate informaiile necesare funcionrii optime a aplicaiei GIS, nu se poate realiza analiza i
evaluarea riscurilor în caz de dezastre (cutremur major în municipiul Bucureti), nu sunt evideniate pe hri pericolele cunoscute i
potenialele surse de dezastru, pentru a permite luarea unor decizii corecte i la timp i elaborarea unor planuri mai eficiente.
Referitor la modul de organizare, dotare i finanare a activitilor pentru gestionarea situaiilor de urgen la
nivelul UATMB
UATMB s-a implicat i a avut un rol activ în organizarea, dotarea i finanarea activitilor de intervenie în situaii de urgen, în
sensul c au fost identificate soluii alternative pentru finanarea bazei materiale pentru intervenii în caz de dezastre.
Finanarea bazei materiale necesare pentru desfurarea activitii curente a ISUMB (Inspectoratul pentru Situaii de Urgen a
Municipiului Bucureti) este atipic, în sensul c, bugetul de stat este degrevat de cheltuielile materiale i de capital efectuate
pentru dotarea inspectoratului, în detrimentul bugetelor locale. Precizm c în acest domeniu legislaia este deficitar, întrucât
nu impune ca o cot din PIB sau din bugetele locale/municipale s fie alocat exclusiv pentru situaii de urgen (dezastre).
Având în vedere c ISUMB nu funcioneaz în subordinea CGMB, Consiliul nu poate stabili o strategie pe termen mediu i lung
privind necesarul de fonduri publice locale pentru asigurarea bazei materiale necesare funcionrii corespunztoare a ISUMB,
în caz de dezastre.
Cu privire la modul de organizare, mobilizare i aciune a entitilor implicate dup producerea seismului. Planuri,
programe, strategii privind aciunile autoritilor, modul de auditare a cheltuielilor generate de aceste aciuni i
ajutoarelor interne i internaionale primite pentru sinistrai sau înlturarea efectelor seismului
La nivelul tuturor UAT din sectoarele municipiului Bucureti exist o mare implicare în activitile privind situaiile de urgen,
acordându-se o importan deosebit acestora.
Dei obiectivul de investiii „Centrul Municipal pentru Situaii de Urgen” al UATMB ar trebui s integreze toate entitile cu
responsabiliti privind situaiile de urgen din municipiul Bucureti, acesta nu este cunoscut la nivelul Comitetelor locale de
sector i la nivelul unora dintre entitile aflate în subordine sau în parteneriat cu CGMB.
Pagina284


Managementul primriei a apreciat necesitatea crerii unui corp de voluntari la nivelul municipiului Bucureti, în acest scop fiind
contractat un studiu de fezabilitate, cu toate acestea, pân la data auditului nu au fost luate msuri pentru implementarea
acestui proiect.
Nu exist proceduri interne la nivelul UATMB privind modul de gestionare al ajutoarelor interne i internaionale primite pentru
sinistrai sau pentru înlturarea efectelor seismelor.
Recomandri
Referitoare la îmbuntirea cadrului legislativ i a programelor i strategiilor naionale pe linia prevenirii i limitrii
efectelor unui cutremur, alinierea acesteia la politicile i standardele europene i internaionale
9 efectuarea unei analize formalizate la nivelul managementului UATMB, cu privire la aspectele constatate de Curtea de
Conturi a României, pentru a stabili cauzele care au generat deficienele, factorii perturbatori, modul în care managementul
i structurile executive au îneles s se implice pentru asigurarea respectrii reglementrilor în vigoare i pentru realizarea
performanei în atingerea intelor i în realizarea obiectivelor;
9 având în vedere riscurile foarte mari în caz de cutremur i caracterul de urgen al msurilor de prevenie care se impun,
este necesar adoptarea unei strategii pe termen mediu i lung, prin care s fie stabilite termene i reguli bugetare stricte,
inclusiv analizarea posibilitii alocrii unei cote din bugetele locale pentru îmbuntirea bazei materiale necesare
interveniilor în situaii de urgen;
9 elaborarea unui cadru legislativ detaliat, complet i cuprinztor, cu propuneri de îmbuntire, modificare i completare a regle-
mentrilor legale în vigoare, prezentarea acestuia MDRAP pentru adoptare sau reglementare, cu privire la urmtoarele aspecte:
o având în vedere caracterul de urgen i prioritate naional stabilit de lege, se impune luarea unor msuri care s per-
mit aplicarea operativ a legii (cazuri de refuz al persoanelor la acces în apartament sau de participare la Programul de
consolidare). Totodat, având în vedere scopul Programului de consolidare a imobilelor (de limitare a pierderilor umane i
materiale), ar trebui analizat, la nivelul factorilor de decizie (Guvern, Parlament, autoriti locale), posibilitatea derulrii cu
titlu gratuit a programului de consolidri, similar cu programul de reabilitare termic a imobilelor;
o cadrul general pentru stabilirea unui cost standard orientativ pentru realizarea lucrrilor de consolidare, astfel încât suma
final pentru proiectare i execuie s nu mai fie contestat de proprietari;
o stabilirea unei formule de calcul clare, utilizat la stabilirea sumelor de restituit de ctre proprietari (definirea clar a
suprafeei care se ia în calcul, respectiv cote pri indivize din proprietatea comun care sunt calculate conform docu-
mentaiilor cadastrale i nu la suprafaa util menionat în actul de proprietate);
o modificarea OG nr. 20/1994 în sensul stipulrii modului de recuperare a cheltuielilor de consolidare a unei locuine
proprietatea statului, care a fost vândut ulterior recepiei finale a lucrrilor de consolidare;
o analizarea oportunitii ca reprezentantul proprietarilor s fie parte în contractul de proiectare i execuie cu scopul de a
informa direct pe ceilali proprietari cu privire la coninutul tuturor actelor încheiate pe parcursul lucrrilor de consolidare;
o efectuarea în regim de urgen a lucrrilor de amenajare i viabilizare a locuinelor de necesitate, destinate programului de
consolidri, prin introducerea rampelor de acces pentru persoanele cu dizabiliti, racordarea la utiliti i celelalte faciliti
(cablu TV, internet, lift etc.);
o prevederea de termene ferme i sanciuni, în vederea micorrii perioadelor de execuie i a inerii sub control a costurilor
lucrrilor;
o creterea transparenei, prin analizarea posibilitilor de implicare a asociaiilor de proprietari în contractarea i derularea
lucrrilor de consolidare;
o prevederea de termene ferme pentru efectuarea recepiilor i predarea documentaiilor, precum i sanciuni i termene
pentru remedierea eventualelor lucrri efectuate în mod necorespunztor.
Referitoare la eficiena, eficacitatea i economicitatea programelor locale i guvernamentale derulate pentru dimi-
nuarea efectelor unui seism major în Municipiul Bucureti
9 întocmirea unor programe pe termen mediu i lung privind aciunea de consolidare a imobilelor care s cuprind i
indicatori de performan;
9 elaborarea, aprobarea i implementarea unor proceduri interne având termene i responsabiliti precise i modaliti de
implementare, prin care s se elimine vulnerabilitile, disfuncionalitile i deficienele constatate i s se asigure:
o respectarea i aplicarea consecvent a reglementrilor legale în vigoare;
o creterea gradului de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat prin bugetul MDRAP;
o elaborarea i aprobarea unor criterii de performan semnificative i evaluarea periodic a performanei activitii desf-
urate, conform acestora;
o stabilirea, prin proceduri interne, de ctre Primarul General, a personalului de specialitate cu atribuii în constatarea i
întocmirea proceselor verbale de constatare a refuzului privind luarea msurilor de ctre proprietari de punere în
siguran a imobilului;
o permiterea accesului societilor de construcii în apartamentele proprietarilor care refuz accesul, în cazul în care
instana emite Ordonane Preediniale i punerea în aplicare a ordonanelor de ctre UATMB, prin birourile de executori
judectoreti, pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aceste aciuni de la proprietari.


9 efectuarea unei analize, pornind de la faptul c 50% dintre persoanele care datoreaz restituiri la buget sunt scutite, în
vederea identificrii unor finanri alternative (fonduri de la UE, parteneriat public–privat etc.), prin care s se asigure i
consolidarea cldirilor din clasa I de risc seismic, care nu se încadreaz în criteriile tehnice stabilite de OG nr. 24/1994,
pentru includerea în program, respectiv a celor cu regim mai mic de înlime, ocupate de persoane cu venituri foarte mici,
dar care au obligaia de a consolida cldirile.
Referitoare la raportarea impactului programelor derulate prin analizarea msurii de îndeplinire a obiectivelor propuse
9 stabilirea de aciuni coordonate de UATMB, prin care s se realizeze educarea, informarea i contientizarea populaiei
asupra pericolelor la care se expun dac nu procedeaz la luarea msurilor de reducere a riscului seismic al construciilor
existente;
9 o mai mare atenie în procesul de selecie a ofertelor pentru atribuirea contractului de lucrri de consolidare care s aib în
vedere i calificarea profesional a angajailor care execut lucrrile;
9 o mai bun fundamentare a Proiectelor i a indicatorilor din caietele de sarcini care s asigure pstrarea valorii iniiale din
contract i limitarea actelor adiionale;
9 precizarea clar în legislaie a modului de calcul a cotelor pri indivize, care s ia în considerare suprafaa total din
proprietate (suprafa util + suprafa boxe, logii, balcoane, garaje).
Referitoare la modul de organizare, dotare i finanare a structurilor, instituiilor i agenilor economici implicai în
activitatea de prevenire i combatere a efectelor seismelor i dac acestea corespund scopurilor i sunt în msur s
îndeplineasc obiectivele strategiei în domeniu
9 riscurile asociate infrastructurilor critice trebuie identificate i gestionate în mod adecvat. În acest sens, trebuie acordat o
importan mai mare consolidrii infrastructurilor critice, prin minimizarea riscurilor care le afecteaz, cooperarea dintre
UATMB i Sectoarele Municipiului Bucureti i, în special, cu managementul regiilor i societilor care administreaz
infrastructurile critice i managerii unor companii private de interes local;
9 folosirea tehnologiei GIS în evaluarea pericolelor naturale, pentru a identifica unde exist mai multe anse s se produc
fenomene naturale periculoase;
9 combinând aceasta cu informaiile referitoare la resursele naturale, populaie i infrastructur, devine posibil evaluarea
riscului de pericole naturale i identificarea elementelor critice în zonele cu risc ridicat. Aceste informaii pot fi utilizate
ulterior, în scopul dezvoltrii unor activiti mai puin vulnerabile i/sau strategii de aplanare, în vederea reducerii
vulnerabilitii la nivele acceptabile;
9 pentru o abordare eficient a GIS, recomandm implicarea permanent a managementului UATMB i constituirea unui grup
de lucru intern, care s creeze o strategie general privind detaliile tehnice (etapizarea fazelor tehnice importante,
dependena dintre acestea etc.), aspectele financiare, graficul general de lucrri, stabilirea obiectivelor, popularea aplicaiei
cu baze de date i mediatizarea acesteia;
9 proiectarea unui mecanism de schimb interinstituional de informaii geospaiale. UATMB trebuie s asigure colectarea
informaiilor la intervale regulate, conform unor reguli agreate, a setului individual de date de la fiecare instituie participant,
pe care s îl asambleze într-un pachet comun de date i s îl distribuie ulterior tuturor celorlali parteneri.
Recomandri referitoare la modul de organizare, mobilizare i aciune a entitilor implicate dup producerea
seismului. Planuri, programe, strategii privind aciunile autoritilor, modul de auditare a cheltuielilor generate de
aceste aciuni i ajutoarelor interne i internaionale primite pentru sinistrai i înlturarea efectelor seismului
9 în contextul în care la nivelul populaiei nu sunt cunoscute posibilele efecte ale unui dezastru (cutremur major), este
necesar creterea gradului de sensibilizare public în vederea reducerii efectelor negative ale dezastrelor;
9 în acest sens, este nevoie ca toate instituiile autorizate în domeniu, sectorul privat i ONG-urile, s coopereze între ele sub
o coordonare unic, centralizat. Astfel, trebuie elaborate linii directoare pentru dezastre care s ofere informaii i sfaturi
cu privire la aciunile de întreprins înainte, în timpul i dup producerea dezastrului;
9 derularea de campanii de informare a populaiei, prin programe în care s fie implicat i societatea civil;
9 este necesar o mai mare implicare a sectorului non-guvernamental în dezvoltarea, în coli (în special în unitile de
învmânt cuprinse în programul de reabilitare cu Banca Mondial), a programelor pentru situaii de urgen, în vederea
formrii, dezvoltrii i difuzrii de materiale educative, pentru informarea i sensibilizarea publicului;
9 în cadrul Centrului de Management, în elaborarea planurilor de pregtire pentru dezastre, aspectele legate de cine i ce va
face, unde, când i cum, trebuie s fie clar definite; de asemenea, se va avea în vedere realizarea unei instruiri corespun-
ztoare a personalului;
9 realizarea Registrului municipal al cldirilor care s cuprind (pe lâng datele tehnice i administrative) pentru fiecare imobil
în parte, o analiz a riscului de cutremur odat cu realizarea releveelor i determinarea reaciei cldirilor în faa unui posibil
cutremur major;
9 elaborarea unei proceduri interne pentru gestionarea donaiilor primite în caz de dezastre, care s asigure c resursele
primite ajung la destinatari, iar ulterior s se poat face o analiz a impactului utilizrii donaiilor asupra populaiei i a
imobilelor afectate, precum i stabilirea documentelor i a modului de evideniere i urmrire a sumelor sau bunurilor puse
la dispoziie, cu indicarea persoanelor cu atribuii i prevzut prin fia postului a obligaiilor în acest sens.
Pagina286


2.18 Auditul performanei privind eficiena i eficacitatea programelor i msurilor
întreprinse atât în scopul de a preveni, cât i pentru a înltura efectele inundaiilor
pe teritoriul României în perioada 2005-2013
Aspecte generale
Potrivit datelor furnizate de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, factorul de ar pentru riscul de inundaii în România este
cel mai mare din Europa i de patru ori mai mare decât în Italia, Belgia sau Marea Britanie.
Cauzele producerii inundaiilor pe teritoriul României sunt:
x bazinul hidrografic al României este dens, iar bazinul Dunrii prezint un risc suplimentar de inundaii;
x poluarea generat de activitile umane a condus la modificri climatice substaniale, cum ar fi efectul de ser i înclzirea global;
x diminuarea sever a suprafeelor împdurite, ca urmare a tierilor necontrolate a vegetaiei forestiere;
x amplasarea localitilor i a unor obiective economico-sociale în zonele inundabile ale cursurilor de ap;
x insuficiena unor lucrri de aprare împotriva inundaiilor (diguri, baraje).
Experiena aproape anual a producerii de inundaii pe teritoriul României a artat c zonele direct afectate se confrunt, dup
manifestarea acestor calamiti, în principal, cu urmtoarele probleme:
x timp îndelungat necesar repunerii în funciune a utilitilor (electricitate, ap);
x numr mare de sinistrai;
x nevoia de alimente, ap potabil, echipament adecvat;
x acordarea de sprijin familiilor care au avut membri decedai, precum i familiilor care au în componen persoane cu handicap.
Entitile auditate
În urma aciunii de audit al performanei au fost încheiate urmtoarele rapoarte de audit:
- Raportul de audit al performanei, încheiat în anul 2012 la Ministerul Administraiei i Internelor – Direcia General pentru
Relaiile cu Instituiile Prefectului i la Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen;
- Raportul de audit al performanei, încheiat în anul 2012 la Ministerul Mediului i Pdurilor – Autoritatea pentru Inundaii i
Managementul Apelor i la Administraia Naional „Apele Române”.
Ulterior, în luna aprilie 2014 au fost efectuate aciuni de documentare la entitile auditate în vederea actualizrii la zi a datelor
cuprinse în rapoartele de audit al performanei întocmite în anul 2012.
Fa de data realizrii auditului performanei, ca urmare a msurilor de reorganizare în cadrul administraiei publice centrale
prin aplicarea prevederilor OUG nr. 96/2012, începând cu anul 2013 au intervenit modificri cu privire la denumirea entitilor
auditate, astfel:
- Ministerul Administraiei i Internelor (MAI) a fost reorganizat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), iar componenta de
administraie public a fost preluat de Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice;
- Direcia General pentru Relaiile cu Instituiile Prefectului (DGRIP) din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor a fost reorga-
nizat în Direcia General pentru Îndrumarea i Controlul Instituiei Prefectului (DGICIP), în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;
- Ministerul Mediului i Pdurilor (MMP) a fost reorganizat în Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice (MMSC). În cadrul
Ministerului Mediului i Schimbrilor Climatice a fost organizat Departamentul pentru Ape, Pduri i Piscicultur (DAPP);
- Direcia General „Autoritatea pentru Inundaii i Managementul Apelor” (DGAIMA) din cadrul Ministerului Mediului i
Pdurilor a fost reorganizat în Direcia de Management al Riscului la Inundaii i al Siguranei Barajelor (DMRISB), în
cadrul Departamentului pentru Ape, Pduri i Piscicultur;
- Administraia Naional „Apele Române” are, i în prezent, aceeai denumire.
~ în cadrul aciunii de audit s-a urmrit în principal evaluarea eficienei i eficacitii programelor i msurilor întreprinse în scopul,
atât de a preveni, cât i pentru a înltura efectele inundaiilor pe teritoriul României, modul în care au fost respectate principiile
economicitii, eficienei i eficacitii în utilizarea resurselor financiare alocate pentru managementul situaiilor de urgen în cazul
inundaiilor, precum i impactul acestora în reducerea pagubelor provocate de aceste fenomene.
Prin constatrile i concluziile formulate s-au urmrit:
x obinerea unei imagini de ansamblu asupra performanei aciunilor întreprinse la nivelul entitilor auditate, atât pentru
prevenirea, cât i pentru înlturarea efectelor inundaiilor produse pe teritoriul României în perioada 2005-2013;
x formularea de recomandri care s conduc la creterea eficienei aciunilor întreprinse în concordan cu obiectivele
stabilite conform strategiei în domeniu.


În perioada 2005-2013, România s-a confruntat aproape anual cu inundaii, acestea având cea mai mare frecven dintre toate
dezastrele naturale.
Situaia centralizat a pagubelor rezultate în urma inundaiilor din perioada 2005-2013
Conform datelor înscrise în rapoartele existente la nivelul Administraiei Naionale „Apele Române”/Ministerului Mediului i
Pdurilor (actualul Minister al Mediului i Schimbrilor Climatice), situaia pagubelor se prezint astfel:
An 2005 2006 2007 2008 2009 2010* 2011 2012 2013

Pagube
Persoane decedate (nr.) 76 17 10 7 0 0 0 1 13
Judee afectate (nr.) 42 31 24 17 22 0 22 21 32
Localiti afectate (nr.) 1.734 808 338 414 357 0 259 450 1468
Valoare pagube (mii lei) 5.975.201 1.446.683 636.635 2.128.943 156.348 0 136.792 638.488 565.907
*pentru anul 2010 la nivelul ANAR/MMP nu exist date cu privire la pagubele produse de inundaii
Potrivit datelor înscrise în rapoartele finale de evaluare a pagubelor produse de inundaiile din perioada 2005 -2013, existente la
nivelul Direciei Generale pentru Relaiile cu Instituiile Prefectului (DGRIP), valoarea pagubelor se prezint astfel :
- mii lei -
An
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Costuri
Costuri reconstrucie cf.
5.975.201 887.501 708.586 1.600.692 0 3.736.152 0 0 705.917
rapoartelor DGRIP
Conform datelor înscrise în Rapoartele sintez de la nivelul IGSU, în urma inundaiilor din perioada 2005-2013, au rezultat
urmtoarele pagube (din punct de vedere fizic):
Efecte Inundaii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Nr. Judee Afectate 40 34 18 18 11 37 33 39 39
Nr. Evenimente 194 145 59 74 214 14 114 54 122
Localiti Afectate
1.668 628 415 42 118 1.027 214 287 548
(Municipii, ora e i comune)
Persoane Decedate 78 27 8 8 0 23 0 1 15
Persoane Evacuate 12.076 17.602 877 7.664 181 19.343 27 276 9.627
Persoane Salvate 6.475 379 401 1.239 41 6.619 155 29 183
Reprezentarea grafic a numrului persoanelor decedate în urma inundaiilor din perioada 2005-2013 (conform datelor de la
nivelul ANAR/MMP) este urmtoarea:
Persoane decedate ca urmare a inundaiilor care au avut loc

în perioada 2005-2013 (nr.)
76
80
70
60
50
40
30
17
20 10
7 13
10
0 0 0 1
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Reprezentarea grafic a numrului de judee afectate în urma inundaiilor din perioada 2005-2013 (conform datelor de la
P a g i n a 288


Judee afectate de inundaiile care au avut loc

45 42
40
35 31 32
30
24
25 22 22 21
20 17
15
10
5
0
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Reprezentarea grafic a numrului de localiti afectate în urma inundaiilor din perioada 2005-2013 (conform datelor de la
Localiti afectate de inundaiile care au avut loc

1734
1800
1600 1468
1400
1200
1000 808
800
600 414
338 357 450
400 259
200
0
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Valoarea pagubelor înregistrate în urma inundaiilor produse în perioada 2005-2013 (conform datelor de la nivelul
ANAR/MMP) este prezentat grafic în figura urmtoare:
Valoare pagube generate de inundaiile
din perioada 2005-2013 (mii lei)
5975201.5
6000000
5000000
4000000
3000000
2128942.88
2000000 1446683.3
1000000 636635.3 638487.9

565906.85
156347.72 136791.82
0
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013


Costurile de reconstrucie pentru înlturarea efectelor inundaiilor produse pe teritoriul României în perioada 2005-2013 au fost
stabilite diferit de autoritile administraiei publice centrale care au raportat aceste pagube, respectiv Ministerul Mediului i
Pdurilor/Administraia Naional „Apele Române” sau Ministerul Administraiei i Internelor/Inspectoratul General pentru
Situaii de Urgen, în calitatea acestora de componente ale Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen.
Sumele alocate de Guvern pentru înlturarea efectelor inundaiilor produse în perioada 2005-2013 (din Fondul de intervenie la
dispoziia Guvernului, în sum total de 752.451 mii lei i din Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului, în sum de
84.799 mii lei), au reprezentat o resurs financiar în completarea fondurilor proprii ale autoritilor administraiei publice locale
i nu au acoperit în totalitate necesitile autoritilor administraiei publice locale pentru înlturarea efectelor inundaiilor.
Concluzii referitoare la strategia naional de management al riscului la inundaii
Pân în prezent nu au fost constatate întârzieri în procesul de implementare a Strategiei naionale de management al riscului la
inundaii pe termen mediu i lung i a Planului de aciune, aprobat prin HG nr. 846/2010, care cuprinde activitile programate a se
desfura în perioada 2010-2035. Activitile privind implementarea strategiei sunt monitorizate permanent de Autoritatea pentru
Inundaii i Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului i Pdurilor (actuala Direcie de Management al riscului la inundaii i
al siguranei barajelor din cadrul Departamentului pentru ape, pduri i piscicultur din Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice),
iar termenele prevzute în calendarul de implementare aprobat au fost respectate.
Concluzii referitoare la sistemul naional de management al situaiilor de urgen
Deficiene în organizarea i funcionarea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen (SNMSU)
Pân în anul 2014 nu a existat o structur care s integreze, în fapt, activitatea tuturor instituiilor statului participante la
SNMSU i care s asigure coordonarea i conducerea unitar a interveniilor pe timpul situaiilor de urgen, aceast lacun a
sistemului fiind înlturat prin dispoziiile OUG nr. 1/2014 privind unele msuri în domeniul managementului situaiilor de
urgen, precum i pentru modificarea i completarea OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor
de Urgen, în baza creia a fost înfiinat Comitetul Naional pentru Intemperii i Calamiti.
Dei în anul 2010, prin Ordinul Ministrului Administraiei i Internelor nr. 181/2010, a fost reglementat înfiinarea Centrului
Naional de Coordonare i Conducere a Interveniei (CNCCI), pân în prezent Regulamentul de organizare i funcionare al
Centrului, elaborat de IGSU, nu a fost aprobat prin hotrâre a Guvernului, în concordan cu norma legal în vigoare.
La înfiinarea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen, în baza OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naional
de Management al Situaiilor de Urgen, nu s-a avut în vedere includerea serviciilor voluntare pentru situaii de urgen în
componena SNMSU. Acest aspect a fost remediat ulterior, la începutul anului 2014, odat cu adoptarea OUG nr. 1/2014.
Conform datelor i informaiilor existente la nivelul IGSU rezult c, la nivel naional, doar aproximativ 21,94% dintre serviciile
voluntare constituite au capacitatea operaional de intervenie.
La nivel local, factorii decizionali nu au asigurat fondurile necesare în vederea operaionalizrii serviciilor voluntare pe timpul
manifestrii situaiilor de urgen.
Demersuri efectuate de IGSU pentru eficientizarea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen
IGSU a efectuat unele demersuri în scopul eficientizrii Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen, prin:
¤ elaborarea în anul 2012 a proiectului de modificare a OUG nr. 21/2004, dar aceast iniiativ nu a fost susinut de
Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice. Ulterior, OUG nr. 21/2004 a fost modificat prin OUG nr. 1/2014;
¤ promovarea a dou proiecte de hotrâri de Guvern pentru înfiinarea centrelor de coordonare a interveniei i organizarea i
funcionarea Platformei Naionale de Reducere a Riscului de Dezastre, aflate în prezent în proces de consultare interministerial.
Pân în prezent nu a fost realizat obiectivul principal de simplificare a cadrului legislativ al SNMSU. În ceea ce privete îmbun-
tirea cadrului instituional, prin OUG nr. 1/2014 au fost înfiinate dou comitete naionale pentru situaii de urgen: Comitetul
Naional pentru Intemperii i Calamiti i Comitetul Naional pentru Situaii Speciale de Urgen, precum i Departamentul
pentru Situaii de Urgen în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar serviciile voluntare pentru situaii de urgen au fost
incluse în SNMSU.
Concluzii referitoare la resursele umane, materiale i financiare necesare pentru gestionarea situaiilor de urgen
Asigurarea resurselor umane, materiale i financiare pentru gestionarea situaiilor de urgen
În perioada 2009-2013 IGSU nu a finalizat i nu a înaintat spre adoptare Guvernului proiectul Planului naional de asigurare cu
resurse umane, materiale i financiare pentru gestionarea situaiilor de urgen, nefiind, astfel, asigurat implementarea
cadrului normativ în vigoare care reglementeaz domeniul situaiilor de urgen (OUG nr. 21/2004, Legea nr. 481/2004 etc.). La
nivelul conducerii IGSU a fost adoptat hotrârea de a transmite Departamentului pentru Situaii de Urgen din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, propunerea de modificare a HG nr. 1040/2006, în sensul c „întocmirea planului s fie asigurat
potrivit unei metodologii aprobat prin Hotrâre a Guvernului”.
Gradul de dotare al structurilor implicate în activitatea de intervenie operativ
Din analiza efectuat asupra înzestrrii cu mijloacele tehnice a IGSU i a unitilor teritoriale destinate gestionrii situaiilor de
urgen, au rezultat urmtoarele:
x nivelul de dotare cu mijloace tehnice pentru intervenie este insuficient, iar gradul de uzur fizic i moral al acestora este
Pagina290


avansat, fapt ce a condus, în unele cazuri, la imposibilitatea asigurrii unor reacii foarte rapide i adecvate în scopul
gestionrii cu maxim eficien a situaiilor de urgen;
x la finele anului 2011, gradul mediu de dotare cu mijloace de intervenie, mijloace de resortul comunicaiilor i informaticii,
echipamente de protecie, la nivelul IGSU i al unitilor subordonate s-a situat la numai 51,5% din necesar, ca o
consecin a finanrii insuficiente de la bugetul de stat. De asemenea, mijloacele tehnice al cror grad de înzestrare este
de peste 80% au în majoritate o vechime ce depete 10 ani, cu excepia ambulanelor;
x în perioada 2009-2013, nivelul creditelor bugetare alocate pentru reparaii i piese de schimb la autospeciale s-a situat mult
sub necesar (între 7,5% i 17,82%);
x în perioada 2007-2013 s-a înregistrat un grad foarte redus de înzestrare cu mijloace tehnice de intervenie, mijloace de
comunicaii i informatic ca urmare a faptului c în interiorul perioadei analizate, sumele alocate din bugetul de stat cu aceast
destinaie au sczut în mod constant, de la 16.127 mii lei, în anul 2007, la 11.923 mii lei în anul 2011. În restul intervalului sumele
alocate au avut valori nesemnificative, mai mult, în anul 2010 nu au fost alocate fonduri pentru înzestrare;
x în ceea ce privete dotarea IGSU cu echipament de intervenie specific situaiilor de urgen generate de inundaii s-a
constatat c nu exist prevedere de dotare cu echipament de intervenie adaptat strict la specificul inundaiilor, astfel c
se impune modificarea Normei de înzestrare pentru asigurarea cu pelerine i costum de protecie contra apei.
Utilizarea unor mijloace de intervenie uzate fizic i moral genereaz consum de resurse suplimentare, nefiind respectate
principiile economicitii i eficacitii. Meninerea în exploatare a unor mijloace tehnice uzate fizic i moral genereaz majorri
ale costurilor cu întreinerea i repararea acestora, determinate i de oferta redus pe pia a pieselor de schimb specifice,
precum i de lipsa de interes a agenilor economici în prestarea de servicii de acest tip.
Efectivele IGSU (personalul de intervenie)
În perioada 2009-31.03.2014 efectivele de personal de intervenie ale IGSU (existente) au fost reduse cu 3.531 persoane,
respectiv cu 11,51%, iar efectivele de personal de intervenie prevzute pentru IGSU (numr de posturi) au fost reduse, în
perioada 2009-2011, cu 14.209 posturi, respectiv cu 33,31%. În acest context, exist riscul ca, prin încrcarea excesiv a
personalului care execut intervenii, s nu fie asigurat un rspuns prompt i eficient în situaii de urgen.
Contribuia programelor regionale i guvernamentale derulate de IGSU la diminuarea efectelor inundaiilor pe teritoriul
României
În scopul îmbuntirii dotrii cu mijloace pentru intervenie, integrrii resurselor existente la nivel naional i completrii aces-
tora în vederea realizrii unui sistem unitar, elaborrii procedurilor de lucru i a reglementrilor specifice, pregtirii personalului,
precum i a realizrii unor sisteme de cooperare inter-instituional sau internaional, IGSU a acionat în sensul atragerii de
fonduri europene în completarea resurselor primite de la bugetul de stat.
La sfâritul anului 2013, Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen era implicat în desfurarea a 15 programe de dez-
voltare instituional cu finanare extern, integral sau parial, aflate în diferite faze i etape de derulare.
Din analiza proiectelor cu impact în reducerea efectelor negative produse de inundaii, derulate la nivelul inspectoratelor
judeene pentru situaii de urgen, au rezultat situaii de nerespectare a calendarului de implementare a activitilor, care au
condus la întârzieri în pregtirea i derularea procedurilor de achiziie, respectiv la un grad redus de realizare a obiectivelor i a
indicatorilor aprobai în proiecte.
Implementarea Sistemului de Management Informaional pentru Situaii de Urgen la nivel naional, regional i local
În scopul creterii calitii în managementul situaiilor de urgen, reducerii riscurilor în cazul producerii calamitilor naturale i
pentru pregtirea populaiei pentru situaii de urgen, Guvernul României a contractat, în anul 2004, Împrumutul nr. 4736 RO
de la Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) pentru realizarea i implementarea Sistemului Informa-
ional de Management pentru Situaii de Urgen (SMISU), sistem informatic integrat.
Sistemul (SMISU) nu este operaional nici în prezent, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, dei finanarea
acestuia a fost asigurat, iar implementarea a început înc din anul 2008, astfel c nu se asigur utilizarea cu eficien a
fondurilor publice.
În prezent, pentru finalizarea Proiectului mai sunt de derulat urmtoarele etape: acceptana operaional final, acceptana
final, predarea „la cheie” i intrarea în producie a întregului sistem integrat.
Concluzii referitoare la activitile de prevenire a inundaiilor
Activitile de prevenire a situaiilor de urgen la nivelul Ministerului Administraiei i Internelor i al IGSU
În cadrul activitilor de prevenire a efectelor inundaiilor, la nivel local exist situaii în care Planurile de avertizare alarmare nu
sunt întocmite i/sau actualizate la termenele stabilite.
Dei campania de informare preventiv privind inundaiile, denumit „Mod de comportare în caz de inundaii” i derulat de
IGSU pe parcursul anului 2011, a avut stabilite obiective precise, calendarul campaniei nu a cuprins i o etap de evaluare/ana-
liz a gradului de realizare a obiectivelor propuse, cu toate c, ulterior (din 2012-pân în prezent) au avut loc numeroase situaii
de urgen generate de inundaii.
Activitile de prevenire a inundaiilor la nivelul Ministerul Mediului i Pdurilor i al ANAR


La nivelul Ministerului Mediului i Pdurilor
Ministerul Mediului i Pdurilor efectueaz verificri anuale, realizate de ctre comisii mixte sau doar ale MMP, la construciile
cu rol de aprare împotriva inundaiilor, toate activitile de prevenire sunt monitorizate, iar aspectele deficitare sunt
consemnate în procese-verbale, prin care sunt dispuse msuri i stabilite termene de implementare.
Unele dintre msurile dispuse în baza proceselor-verbale încheiate în urma verificrilor efectuate nu au fost implementate la
termenele stabilite, principala cauz, conform datelor prezentate de ctre reprezentanii entitilor auditate, fiind insuficiena
resurselor financiare necesare pentru realizarea msurilor dispuse.
La nivelul Administraiei Naionale „Apele Române”
MMP, prin ANAR, organizeaz anual exerciii de simulare în cadrul fiecrei Administraii Bazinale de Ap, prin care se urmrete, în
principal, modul de aciune al autoritilor centrale i locale în gestionarea situaiilor de urgen generate de inundaii.
Stocurile de materiale sunt stocuri minime de intervenie, care sunt asigurate în proporie de circa 60% în raport cu necesarul.
Majoritatea construciilor cu rol de aprare împotriva inundaiilor de pe râurile interioare i de la Dunre sunt funcionale, îns
necesit investiii pentru: refacerea celor afectate de viiturile din anii anteriori, mrirea gradului de siguran în exploatare a
lucrrilor existente, dar i pentru execuia unor construcii noi în zonele critice.
Cu ocazia verificrii strii tehnice i funcionale a construciilor hidrotehnice cu rol de aprare împotriva inundaiilor, efectuat în
anul 2013, au fost identificate 746 puncte critice pe cursurile mari de ap din întreaga ar, iar valoarea lucrrilor necesare
pentru punerea în siguran a punctelor critice a fost estimat la peste 4,4 miliarde lei.
În urma controalelor efectuate de MMP/ANAR s-a constatat c Planurile de aciune în caz de accident la baraj nu au fost actua-
lizate în localitile i la obiectivele situate în aval de lacurile de acumulare.
În scopul actualizrii Planurilor de aciune, ANAR a alocat, pentru anul 2014, suma de 1.000 mii lei pentru realizarea de studii
de rupere la barajele deinute în administrare.
Concluzii referitoare la gestionarea situaiilor de urgen generate de inundaii
Gestionarea de ctre IGSU a inundaiilor
Gestionarea de ctre IGSU a situaiilor de urgen, determinate de inundaiile produse în perioada 2005–2013, a condus la
identificarea unor puncte slabe, dup cum urmeaz:
x reacii greoaie ale mecanismului de culegere, prelucrare i raportare a datelor de la toate nivelurile, referitoare la
evenimentele generate de inundaii, fapt ce a determinat necunoaterea situaiei reale în timp operativ;
x insuficiena mijloacelor de intervenie specifice tipurilor de risc, la nivelul fiecrui inspectorat pentru situaii de urgen
judeean (brci, motopompe, grupuri electrogene, echipamente de protecie a personalului i mijloace genistice specifice) a
condus la reacii întârziate, cauzate de timpul necesar deplasrii utilajelor existente dintr-o zon în alta;
x disfuncii în cooperarea i comunicarea dintre structurile implicate în managementul i gestionarea situaiilor de urgen;
x sistemul de rspuns la nivel local (serviciile voluntare pentru situaii de urgen) este insuficient dezvoltat i dotat necores-
punztor cu mijloace de intervenie.
În vederea eficientizrii aciunilor de intervenie se impune ca IGSU s acioneze, în continuare, atât pentru îmbuntirea
nivelului dotrilor, cât i a cadrului de reglementare i procedural care s contribuie la creterea performanei.
Concluziile referitoare la evaluarea pagubelor i înlturarea efectelor inundaiilor
Evaluarea pagubelor rezultate în urma inundaiilor
Datele înscrise în rapoartele finale de evaluare a pagubelor de la nivelul diferitelor componente ale Sistemului Naional de
Management pentru Situaii de Urgen nu sunt corelate, astfel c instituiile componente ale SNMSU nu utilizeaz aceleai
date cu cele prezentate oficial de ctre MAI-DGRIP.
Existena unor diferene între datele utilizate de diferitele entiti cu competene în domeniul gestionrii i managementului
situaiilor de urgen generate de inundaii relev o funcionare deficitar a sistemului de colectare i raportare a datelor
referitoare la pagubele produse de inundaii.
S-a constatat necesitatea crerii unei baze de date unice care s conin toate datele relevante cu privire la pagubele produse
de inundaii, precum i necesitatea desemnrii unei structuri care s gestioneze baza de date creat la nivel naional, astfel
încât s se ofere asigurarea existenei i utilizrii acelorai date de ctre toate entitile componente ale Sistemului Naional de
Management pentru Situaii de Urgen, cu atribuii în gestionarea i managementul situaiilor de urgen generate de inundaii
i în reabilitarea zonelor i obiectivelor afectate.
Msuri de prevenire i înlturare a efectelor inundaiilor
Din analiza datelor i informaiilor s-a constatat c, dei valoarea total a investiiilor cuprinse în programul anual de la nivelul
Ministerului Mediului i Pdurilor a crescut de la an la an în perioada 2009-2011, finanarea investiiilor s-a realizat îndeosebi din
credite externe rambursabile (în proporie de 47%, în anul 2009 i 42% în 2011), iar cele finanate din fonduri externe nerambursabile
au avut o pondere neînsemnat în total (0% în 2009, respectiv 8,8% în 2011).
Pagina292


În perioada 2009-2011, valoarea investiiilor realizate de AN „Apele Române” s-a dublat, astfel c la sfâritul perioadei au fost
în valoare de 1.241.062 mii lei, fa de 657.561 mii lei la începutul perioadei, dar în anii 2012 i 2013, valoarea investiiilor a
sczut chiar i sub nivelul înregistrat la începutul intervalului analizat, astfel c în anul 2012 investiiile au fost în valoare de
500.435 mii lei, iar în 2013 de numai 235.368 mii lei.
Din Fondul pentru Mediu i Fondul Solidaritatea al Uniunii Europene au fost accesate i aprobate fonduri destinate înlturrii
efectelor inundaiilor, acestea reprezentând 28% în totalul investiiilor în anul 2010, respectiv 34% în 2011, iar în perioada 2012-
2013 investiiile realizate din aceast surs de finanare au avut o pondere cuprins între 7% i 13%.
Investiiile finanate din surse proprii ale AN „Apele Române” au avut o pondere sczut în totalul investiiilor în perioada 2009-
2012, situându-se între 3% i 9%. La finele intervalului (anul 2013) investiiile au înregistrat o cretere la 24% în total (respectiv,
de la 19.992 mii lei, în 2009, la 90.965 mii lei în 2013).
Gradul de realizare al investiiilor finanate din surse proprii ale AN „Apele Române” a înregistrat, în perioada 2009-2011, un
nivel sczut de realizare fa de nivelul programat, respectiv sub 50%; în perioada 2012-2013 gradul de realizare al investiiilor
finanate din surse proprii a crescut, fiind de 65% în 2012, respectiv de 55% în 2013.
Un numr mare de investiii, pentru prevenirea inundaiilor, se afl în curs de execuie, unele dintre obiective fiind începute
înainte de anul 1989 i nu au fost finalizate nici pân în prezent.
Ritmul de derulare al acestor investiii este lent, la finele anului 2011 gradul de realizare fiind de numai 31,1%;
Finanarea concomitent a unui numr mare de obiective de investiii a condus la derularea lent a lucrrilor de investiii i la o
economicitate, eficien i eficacitate sczute în utilizarea fondurilor publice, în contextul finanrii insuficiente de la bugetul de
stat i din celelalte surse de finanare.
Nu se realizeaz o prioritizare îndeajuns de eficient în ceea ce privete finanarea investiiilor realizate de AN „Apele Române”;
potrivit precizrilor reprezentanilor ANAR s-a realizat prioritizarea lucrrilor în sensul c au fost „propuse pentru refacere
construciile hidrotehnice cu risc maxim de producere a pagubelor, în limita fondurilor disponibile”.
Recomandri
Recomandri referitoare la modul de organizare, dotare i finanare a structurilor i instituiilor subordonate, implicate
în activitatea de prevenire i înlturare a efectelor inundaiilor, respectiv dac acestea sunt în msur s îndeplineasc
obiectivele strategiei în domeniu
Referitor la activitatea de prevenire a efectelor inundaiilor, desf urat în cadrul IGSU i a unitilor subordonate
9 urmrirea respectrii cadrului legal cu privire la întocmirea/actualizarea Planurilor de avertizare-alarmare la nivel local/judeean.
Referitor la campaniile de informare preventiv derulate de ctre IGSU/uniti subordonate
9 includerea în calendarul campaniilor de informare preventiv i a unei etape finale, de analiz a gradului de îndeplinire a
obiectivelor stabilite, comparativ cu rezultatele (bilanul) evenimentelor produse.
Referitor la gradul de dotare al Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen i al structurilor subordonate, direct
implicate în activitatea de intervenie operativ
9 intensificarea aciunilor i eforturilor IGSU/unitilor subordonate pentru creterea gradului de dotare cu tehnic,
echipamente, aparatur i materiale de intervenie a structurilor operative, atât din fonduri bugetare, cât i prin atragerea de
fonduri nerambursabile de la bugetul Uniunii Europeane.
9 iniierea demersurilor de ctre personalul de specialitate al IGSU pentru modificarea i actualizarea normei de înzestrare,
prin care s se asigure necesarul operativ de echipament de protecie specific inundaiilor (pelerine, echipament rezistent la
ap, echipament de schimb etc.).
Referitor la elaborarea i aprobarea Planului naional de asigurare cu resurse umane, materiale i financiare pentru
gestionarea situaiilor de urgen
9 dispunerea de msuri de ctre conducerea IGSU în scopul asigurrii îndeplinirii obligaiei legale de coordonare a planificrii
anuale a resurselor necesare gestionrii situaiilor de urgen la nivel naional, fie prin elaborarea anual a proiectului
planului de asigurare cu resurse umane, materiale i financiare pentru astfel de situaii i înaintarea acestuia spre adoptare
Guvernului, fie prin fundamentarea i promovarea unei modificri legislative care s conduc la asigurarea necesarului de
resurse pentru prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen la nivel naional.
Recomandri referitoare la modul de organizare, mobilizare i aciune al autoritilor implicate în timpul i dup producerea
inundaiilor; eficiena msurilor operative de coordonare i mobilizare în timpul producerii inundaiilor, precum i analiza
modului de evaluare a pagubelor produse de inundaii; analiza msurilor de înlturare a efectelor inundaiilor
La nivelul Ministerului Administraiei i Internelor prin Direcia General pentru Relaiile cu Instituiile Prefectului
9 crearea unei baze de date unice care s conin toate datele relevante cu privire la pagubele produse de inundaii, precum
i desemnarea unei structuri care s gestioneze baza de date creat la nivel naional, astfel încât s se ofere asigurarea
existenei i utilizrii acelorai date de ctre toate entitile componente ale SNMSU.
La nivelul Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen
9 informatizarea sistemului de culegere, prelucrare i raportare a datelor operative referitoare la situaiile de urgen, precum


i cu privire la întocmirea situaiilor centralizatoare la nivel naional;
9 îmbuntirea cooperrii i comunicrii între toate structurile implicate în managementul i gestionarea situaiilor de urgen;
9 îmbuntirea dotrii serviciilor profesioniste pentru situaii de urgen cu mijloace de intervenie specifice pe tipuri de risc;
9 dezvoltarea sistemului local de rspuns în situaii de urgen, prin dezvoltarea serviciilor voluntare pentru situaii de urgen
i dotarea acestora cu mijloacele necesare pentru realizarea interveniilor, precum i implicarea real a celor existente;
9 actualizarea tuturor Planurilor de analiz i acoperire a riscurilor i/sau a schemelor cu riscurile teritoriale pentru zonele
afectate de inundaii;
9 perfecionarea cadrului de reglementare în domeniul inundaiilor.
Referitor la remedierea deficienelor în organizarea i funcionarea Sistemului Naional de Management al Situaiilor de
Urgen i demersurile efectuate de IGSU pentru eficientizarea sistemului
9 efectuarea demersurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare i funcionare al Centrului Naional de Coordonare
i Conducere a Interveniilor (CNCCI) prin Hotrâre a Guvernului;
9 efectuarea demersurilor pentru operaionalizarea CNCCI i a centrelor judeene pentru conducere i coordonare a interveniilor;
9 creterea rolului serviciilor voluntare în gestionarea situaiilor de urgen la nivel local, prin:
x implicarea real a serviciilor voluntare existente;
x operaionalizarea serviciilor voluntare, prin asigurarea de ctre factorii decizionali locali a fondurilor necesare în vederea
îmbuntirii rspunsului în situaii de urgen;
x dezvoltarea capacitii operaionale de intervenie a serviciilor voluntare, prin atragerea de resurse financiare destinate
îmbuntirii dotrii cu mijloace de intervenie specifice fiecrui tip de risc.
Referitor la eficientizarea Sistemului Naional de Management pentru Situaii de Urgen (SNMSU)
9 elaborarea i implementarea cadrului legal care s unifice i s înlocuiasc legislaia existent în domeniile proteciei civile
i aprrii împotriva incendiilor;
9 modificarea i completarea cadrului legal actual în vederea optimizrii organizatorice i modernizrii structurale a Sistemului
Naional de Management pentru Situaii de Urgen;
9 finalizarea demersurilor legale referitoare la înfiinarea centrelor de coordonare i conducere a interveniei i la constituirea
Platformei Naionale de Reducere a Riscului Dezastrelor, în prezent aflat în proces de avizare i aprobare;
9 creterea gradului de contientizare public a riscurilor la dezastre, prin implicarea în activitile preventive a tuturor
factorilor responsabili de la nivel local;
9 finalizarea implementrii i operaionalizarea Sistemului de Management Informaional al Situaiilor de Urgen.
Recomandri referitoare la modul în care programele regionale i guvernamentale derulate de IGSU contribuie la dimi-
nuarea efectelor inundaiilor pe teritoriul României
9 instituirea unui cadru de aciune în vederea conceperii unor programe/proiecte de dezvoltare privind aprarea împotriva
inundaiilor, cu definirea activitilor i a rspunderii, programe care s aib ca obiective atât reducerea timpului de rspuns
în cazul situaiilor de urgen, cât i creterea gradului de dotare cu echipamente i stocuri de materiale de intervenie
necesare prevenirii i diminurii efectelor inundaiilor;
9 elaborarea unei proceduri interne referitoare la derularea proiectelor/programelor care s cuprind toate etapele de
derulare, începând cu aprobarea, redactarea i verificarea specificaiilor tehnice, selecia procedurii de achiziie aplicabil,
proceduri referitoare la contractare, inclusiv etapa de verificare a implementrii;
9 în privina derulrii proiectelor:
x consolidarea capacitii tuturor factorilor implicai în derularea proiectelor, prin perfecionare profesional continu, atât a
membrilor comisiilor de evaluare a ofertelor/licitaiilor la timp i calitativ în domeniul achiziiilor publice, cât i a beneficiarilor
de proiecte, în ceea ce privete controlul de calitate al proiectelor i al specificaiilor tehnice, astfel încât s se asigure
atingerea obiectivelor stabilite;
x respectarea calendarului de implementare a proiectului, prin urmrirea derulrii activitilor din cadrul contractelor conform
termenelor prevzute, în scopul creterii ritmului rambursrilor de fonduri.
Recomandri referitoare la implementarea Sistemului de Management Informaional pentru Situaii de Urgen (SMISU)
la nivel naional, regional i local
La nivelul Ministerului Administraiei i Internelor/ Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen
9 dispunerea tuturor msurilor de ctre conducerea MAI, respectiv conducerea IGSU, în vederea finalizrii i operaionalizrii
SMISU, în contextul în care s-au înregistrat mari întârzieri în implementarea proiectului, iar termenul de finalizare al aces-
tuia, stabilit la data de 30 iunie 2012, este depit.
Recomandri referitoare la Serviciul Mobil de Urgen, Reanimare i Descarcerare (SMURD) în activitatea de inter-
venie la dezastre
Cu privire la cadrul legal de organizare i funcionare al SMURD
9 analiza cadrului legal existent la nivelul Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen, în calitate de instituie cu rol de
Pagina294


reglementare i avizare a regulamentelor/statelor de organizare pentru unitile subordonate, precum i actualizarea regula-
mentelor de organizare i funcionare, prin completarea acestora cu atribuiile i activitile specifice structurii SMURD, în
condiiile în care activitatea desfurat de aceast component este una de referin pentru entitatea auditat.
Cu privire la funcionarea SMURD
9 intensificarea eforturilor pentru operaionalizarea dispeceratelor integrate ISU – SAJ (Inspectorat pentru situaii de urgen judeean
– Serviciu de ambulan judeean) la nivel naional, în condiiile în care prin aceasta se asigur utilizarea eficient a resurselor
umane, materiale i financiare ale entitilor implicate în gestionarea interveniilor pentru toate tipurile de urgene.
Recomandri referitoare la analiza cadrului legislativ, a programelor i strategiilor naionale în domeniul prevenirii i limitrii
efectelor inundaiilor, precum i urmrirea alinierii acestuia la politicile i standardele europene i internaionale
Referitor la înlturarea imperfeciunilor cadrului legal identificate la nivelul IGSU
9 continuarea aciunilor i eforturilor de perfecionare i armonizare a cadrului normativ-juridic ce reglementeaz activitatea IGSU, în
scopul abordrii unitare a întregii problematici specifice de ctre toate componentele Sistemului Naional de Management al
Situaiilor de Urgen.
Recomandri referitoare la modul de stabilire i de implementare a msurilor de prevenire i diminuare a efectelor
inundaiilor
9 realizarea investiiilor necesare pentru refacerea construciilor cu rol de aprare afectate de viiturile din anii anteriori, mrirea
gradului de siguran în exploatare a lucrrilor existente, dar i pentru execuia unor construcii noi în zonele cele mai critice;
9 asigurarea stocurilor de materiale la comitetele locale pentru situaii de urgen. În acest sens, se impune prevederea cu
prioritate în bugetele locale aferente anilor urmtori, a fondurilor necesare constituirii i completrii stocurilor minime de
materiale pentru intervenii la nivelul comitetelor locale pentru situaii de urgen, conform Normativului-cadru de dotare cu
materiale i mijloace de aprare i în funcie de specificul lucrrilor stabilite prin „Regulamentul privind gestionarea situaiilor de
urgen generate de inundaii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcii hidrotehnice, poluri accidentale
pe cursurile de ap i poluri marine în zona costier”, aprobat prin Ordinul comun MAI/MMP nr. 192/1422/2012;
9 asigurarea surselor suplimentare de alimentare cu energie electric la barajele unde acestea lipsesc sau sunt uzate fizic i
moral, în scopul funcionrii optime a fluxului informaional decizional;
9 reactualizarea planurilor de avertizare/alarmare a populaiei i a obiectivelor situate în aval de lacurile de acumulare, în caz
de accidente la barajele aflate în administrarea Administraiei Naionale „Apele Române”.
Recomandri referitoare la msurile operative de coordonare i mobilizare în timpul producerii inundaiilor, precum i
la modul de evaluare i raportare a pagubelor produse de inundaii
9 crearea unei baze de date unice care s conin toate datele relevante cu privire la pagubele produse de inundaii i care s
fie utilizat în mod unitar de ctre toate instituiile implicate în procesul de prevenire i înlturare a efectelor inundaiilor. În
acest sens, se impune desemnarea unei structuri care s gestioneze în mod unitar baza de date creat la nivel naional,
astfel încât s se ofere asigurarea existenei i utilizrii acelorai date de toate entitile componente ale Sistemului Naional
de Management pentru Situaii de Urgen.
Recomandri referitoare la msurile de înlturare a efectelor inundaiilor
9 atragerea de fonduri europene nerambursabile, având în vedere c în perioada 2009-2011 acestea au avut o pondere
redus în totalul finanrilor, comparativ cu fondurile rambursabile (creditele externe) i cu cele de la bugetul statului;
9 identificarea/aplicarea unor criterii de prioritizare a investiiilor care s conduc la utilizarea eficient, eficace i econo-
micoas a fondurilor alocate, indiferent de sursa de finanare (credite bugetare, fonduri nerambursabile, credite externe
etc.), concomitent cu reducerea numrului investiiilor nefinalizate pân în prezent, dar a cror finanare a fost demarat cu
mai mult de 20 ani în urm.
Recomandri referitoare la cadrul legal din domeniul prevenirii i combaterii efectelor inundaiilor, precum i la imple-
mentarea Strategiei naionale de management al riscului la inundaii pe termen mediu i lung
9 efectuarea în continuare de ctre Ministerul Mediului i Pdurilor a demersurilor necesare care s conduc la îmbuntirea
cadrului de reglementare în domeniul prevenirii i înlturrii efectelor inundaiilor de pe teritoriul României;
9 îmbuntirea cadrului legal trebuie s urmreasc atât transpunerea prin acte normative a reglementrilor europene în
domeniu, cât i eliminarea imperfeciunilor i inadvertenelor identificate în organizarea întregului sistem de prevenire i
combatere a inundaiilor.
De asemenea, se va aciona inclusiv în sensul perfecionrii corelrii activitii instituiilor i autoritilor publice componente ale
Sistemului Naional de Management pentru Situaii de Urgen.


Pagina296

Capitolul
3
Curtea de Conturi
Control

Principalele obiective ale controlului au fost: verificarea modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului,
verificarea utilizrii i rambursrii creditelor externe, administrarea veniturilor bugetare, achiziiile publice, acordarea drepturilor
de personal, privatizarea i altele.
Estimarea impactului financiar în urma desfurrii aciunilor de control se prezint astfel:
Explicaii u.m. Control
milioane lei 1.896,7
Prejudicii
TOTAL
* A fost utilizat cursul mediu de schimb leu/euro pe anul 2014 de 4,44 lei.
Acest capitol este structurat pornind de la entitile verificate în anul 2014, respectiv ordonatori principali de credite ai bugetului
de stat, autoriti publice autonome, Banca Naional a României .a., inclusiv entitile subordonate acestora, în cadrul crora
sunt prezentate temele aciunilor de control efectuate, iar în cadrul temelor sunt prezentate, pentru fiecare entitate în parte,
observaiile Curii de Conturi, recomandrile pentru corectarea erorilor, stabilirea întinderii prejudiciilor, recuperarea acestora,
precum i virarea lor la bugetele crora se cuvin.
MINISTERUL FINAN
ELOR PUBLICE
La Ministerul Finanelor Publice, Curtea de Conturi a efectuat aciuni de control care au avut urmtoarele teme:
1. Controlul respectrii prevederilor legale privind formarea, evidenierea, urmrirea i încasarea veniturilor bugetului general
consolidat, administrate de:
1.1. Agenia Naional de Administrare Fiscal
1.2. Direcia General a Vmilor
2. Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i legalitatea
realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor, la:
2.1. Societatea Comercial Fondul Român de Contragarantare SA - SC FRC SA
2.2. Compania Naional Loteria Român SA - CNLR SA
3. Controlul modului de raportare ctre Ministerul Finanelor Publice a datelor referitoare la acordarea garaniilor care sunt
cuprinse în Situaia garaniilor guvernamentale acordate în baza legilor speciale, parte integrant a contului general al
datoriei publice la Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii - FNGCIMM SA Bucureti.
1. Controlul respectrii prevederilor legale privind formarea, evidenierea, urmrirea i încasarea veniturilor buge-
tului general consolidat, administrate de Agenia Naional de Administrare Fiscal
1.1. Agenia Naional de Administrare Fiscal (ANAF)
În anul 2013, ANAF i-a desfurat activitatea în baza prevederilor HG nr. 109/2009 privind organizarea i funcionarea
Ageniei Naionale de Administrare Fiscal i a Regulamentului de Organizare i Funcionare al ANAF, pân la data de 30 iulie
2013, când a intrat în vigoare HG nr. 520/2013 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.
ANAF este responsabil atât la nivel central, cât i la nivel teritorial, în numele i în contul statului, de aplicarea legislaiei
privind impozitele, taxele, contribuiile i alte venituri ale bugetului de stat, precum i veniturile altor autoriti i instituii publice
centrale sau ale Comunitii Europene, a cror administrare îi este conferit prin acte normative sau convenii, exclusiv veni-
turile datorate în vam.
În cursul anului 2013, pân la data de 01.08.2013, data limit a reorganizrii, au funcionat în subordinea ANAF: Garda Financiar,
Autoritatea Naional a Vmilor, direciile generale ale finanelor publice judeene i a Municipiului Bucureti, dup cum urmeaz:
¾ Administraia fiscal – aparat central, 41 de DGFP-uri judeene i DGFP Bucureti, 42 de AFP-uri pentru contribuabili
mijlocii, 221 de AFP-uri municipale/oreneti;
¾ Autoritatea Naional a Vmilor – aparat central, 8 direcii regionale, 42 de direcii judeene inclusiv Direcia pentru Accize i
Operaiuni Vamale a Municipiului Bucureti, 48 de birouri vamale;
¾ Garda Financiar – aparat central (Comisariatul General), 41 de secii judeene i secia Municipiului Bucureti.
Începând cu 01.08.2013, ANAF a trecut printr-un amplu proces de reorganizare, prin HG nr. 520/2013 privind organizarea i
funcionarea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, aparatul administrativ al acesteia fiind modificat atât din punct de
Pagina298

vedere numeric, cât i funcional/organizaional, precum i din punct de vedere al relaiilor ierarhice de subordonare.
De asemenea, în conformitate cu OUG nr. 74/2013 privind unele msuri pentru îmbuntirea i reorganizarea activitii
Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, ANAF preia activitatea Autoritii Naionale a Vmilor - ANV ca urmare a fuziunii
prin absorbie, precum i pe cea a Grzii Financiare, instituie public, care a fost desfiinat, urmând ca patrimoniul, arhiva,
prevederile bugetare, execuia bugetar pân la data prelurii/desfiinrii i orice alte bunuri ale ANV, respectiv ale Grzii Financiare
s fie preluate de ANAF pe baz de protocol, în termen de 90 de zile de la publicarea, în Monitorul Oficial, a OUG nr. 74/2013.
Potrivit HG nr. 520/2013, în subordinea ageniei s-au înfiinat direciile generale regionale ale finanelor publice (8 la numr),
instituii publice cu personalitate juridic.
În cadrul direciilor generale regionale ale finanelor publice funcioneaz ca structuri fr personalitate juridic:
a) direcii regionale vamale (DRV);
b) administraii judeene ale finanelor publice (AJFP);
c) servicii fiscale municipale i oreneti, precum i birouri fiscale comunale;
d) birouri vamale de interior i de frontier.
În cadrul ageniei este organizat i funcioneaz Direcia General Antifraud Fiscal, structur fr personalitate juridic, cu
atribuii de prevenire, descoperire i combatere a actelor i faptelor de evaziune fiscal i fraud fiscal i vamal.
În cadrul Direciei Generale Antifraud Fiscal funcioneaz direcii regionale antifraud fiscal, conduse de inspectori generali
adjunci antifraud.
Prezentare general a activitii de administrare a veniturilor bugetare de ctre ANAF, în anul 2013
În anul 2013, totalul veniturilor bugetare colectate de ANAF a însumat 173.553 milioane lei, ceea ce reprezint o depire cu
3,43%, respectiv cu 5.750 milioane lei fa de cele colectate în perioada similar a anului 2012 (167.803 milioane lei).
Evoluia veniturilor colectate de ANAF la bugetul general consolidat
(milioane lei)
173.553
180.000
157.503
160.000
167.803
144.105
142.323
140.000
135.029
120.000
116.407
100.000
96.671
80.000
79.306
68.885
60.000
40.000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri ale BGC colectate de ANAF
Figura nr. 1 – Evoluia veniturilor colectate de ANAF la bugetul general consolidat

Pentru a se putea realiza o evaluare corect a nivelului încasrilor ANAF, se impune corelarea rezultatelor instituiei cu realitile
economice, mai precis cu evoluia volumului Produsului Intern Brut înregistrat în România. Dei, în termeni nominali, se constat c
veniturile colectate de ANAF au înregistrat un trend ascendent pe orizontul de timp de referin, o analiz mai atent relev faptul c,
în condiiile evoluiei ascendente a PIB-ului nominal, încasrile ANAF s-au situat la un nivel relativ constant, în jurul a 27-28% din
Produsul Intern Brut (conform informaiilor privind PIB, publicate de Institutul Naional de Statistic).
Volumul total al veniturilor bugetare colectate de ANAF în 2013 reprezint 27,74% din Produsul Intern Brut al României.
Evoluia veniturilor colectate de ANAF la bugetul general consolidat
200.000
173.553 33,50%
180.000 167.803
157.503
32,50%
160.000 144.105 142.323
135.029
140.000 31,50%
116.407
120.000 30,50%
96.671
100.000
79.306 29,50%
28,76% 28,59% 28,67%
80.000 68.885
28,23%
28,50%
60.000 27,61% 27,71%
27,49%
27,96% 27,22%
27,50%
40.000 27,74%
20.000 26,50%
0 25,50%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri ale BGC colectate de ANAF (mil. lei) Venituri ale BGC colectate de ANAF (% din PIB)
Figura nr. 2 – Evoluia veniturilor colectate de ANAF la bugetul general consolidat



În anul 2013, veniturile bugetului de stat au fost de 117.689 milioane lei, cu 3,28% mai mari fa de anul 2012. Contribuia
cea mai important la formarea veniturilor bugetului de stat o aduce TVA, cu o pondere de 44,04%, urmat de impozitul pe
venit (19,13%) i de accize (17,86%).
La bugetul asigurrilor sociale de stat, veniturile au fost de 37.851 milioane lei, în cretere cu 6,08%, comparativ cu 2012
(35.681 milioane lei).
Veniturile bugetului Fondului naional unic de asigurri de sntate au fost de 16.574 milioane lei, înregistrând o scdere
de 1,36% fa de anul 2012 (16.799 milioane lei).
Comparativ cu anul 2012, la bugetul asigurrilor pentru omaj s-a înregistrat o cretere a veniturilor cu 5,06%, de la 1.370
milioane lei la 1.440 milioane lei.
Evoluia veniturilor colectate de ANAF în perioada 2004-2013 la bugetele publice (milioane lei)
117.689
120.000 113.953
106.358
95.305 95.938
100.000
86.884
76.294
80.000
62.787
60.000 51.264
44.103
35.681 37.851
32.655 33.034 34.812
40.000 31.917
24.633
20.311
16.060 17.439
20.000 13.629 13.151 15.004
12.966 14.179 16.799 16.574
10.655
6.809 8.392
2.271 2.513 1.966 1.482 1.317 1.328
0 1.913 2.211 1.370 1.440
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Bugetul de stat Bugetul asigurrilor sociale de stat (inclusiv cont colector)

Bugetul asigurrilor pentru omaj Bugetul Fondului naional unic de asigurri de sntate
Situaia detaliat privind categoriile de venituri fiscale colectate de ANAF la bugetul general consolidat se prezint grafic astfel:
Veniturile colectate de ANAF la bugetul general consolidat în anul 2013
Bugetul asigurrilor (milioane lei)
pentru
omaj
1.439,55
Buget sntate
(FNUASS)
16.574,17 TVA
Impozit pe venit 51.827,03
22.513,95 29,9%
13,0%
Bugetul de stat
Bugetul asigurrilor
117.688,56
sociale de stat
37.851,17
Impozit pe profit
10.893,18 A ccize (inclusiv taxa
pe viciu)
6,3% 21.016,52
Alte impozite i taxe 12,1%
10.817,90 Taxe vamale
6,2% 619,98
0,4%
Aa cum se observ în reprezentarea grafic de mai sus, încasrile din TVA au reprezentat 29,9% din totalul veniturilor
colectate de ANAF, inclusiv sumele defalcate din TVA care se repartizeaz, potrivit legii, bugetelor locale.
De asemenea, veniturile fiscale din accize i impozit pe venit/profit au înregistrat ponderi semnificative în totalul veniturilor
colectate de ANAF la bugetul general consolidat (impozit pe venit - 13%, accize - 12,1%, impozit pe profit - 6,3%).
În ceea ce privete veniturile din accize, impozitul pe venit i impozitul pe profit, s-a constatat îmbuntirea, în termeni
nominali, a nivelului încasrilor din anul 2013. Comparativ cu anul 2012, încasrile din accize au crescut cu 4,2%, încasrile din
impozit pe venit au crescut cu 8,6%, iar încasrile din impozit pe profit au crescut cu 0,6%. Prin raportare la evoluia Produsului
Intern Brut, se constat c toate cele 3 categorii de impozite fiscale au fost relativ constante, comparativ cu anul 2012 (accize -
3,4% din PIB, impozitul pe venit - 3,6% din PIB i impozitul pe profit - 1,74% din PIB).
Pagina300

Volumul de venituri fiscale colectate la bugetul general consolidat poate fi influenat de o multitudine de factori, dintre care cei mai
importani sunt potenialul economic al rii (nivelul produsului intern brut) i performana administraiei fiscale, respectiv
capacitatea de a contracara fenomene de evaziune fiscal i de a asigura un randament ridicat al colectrii impozitelor i taxelor.
Din analiza nivelului încasrilor realizate în anul 2013 s-a constatat c ANAF a colectat 173.553 milioane lei, ceea ce reprezint
99,35% din programul de încasri stabilit de ctre Ministerul Finanelor Publice. În consecin, deficitul de venituri (venituri
nerealizate de ANAF) raportat la veniturile bugetare programate (prevederi finale, modificate ca urmare a rectificrilor bugetare
aprobate) a fost de 1.138,1 milioane lei.
Situaia privind programele de încasri i realizrile ANAF în anul 2013 este prezentat detaliat în tabelul de mai jos:
- milioane lei -
Program de încasri Grad de realizare a Diferene Diferene
Venituri
la BGC programului de încasri (raportat la (raportat la
Buget realizate
Program Program programul programul
Iniial Modificat de ANAF
iniial modificat iniial) modificat)
Bugetul general
177.814,7 174.691,6 173.553,5 97,60% 99,35% - 4.261,30 - 1.138,10
consolidat
Indicatorul Gradul de conformare voluntar la plata obligaiilor fiscale (valoric) reflect nivelul plilor realizate voluntar de ctre
contribuabil pân la termenul scadent al obligaiilor fiscale. În anul 2013, contribuabilii au achitat în mod voluntar, pân la
termenul scadent al obligaiei fiscale, un volum de 149.707.368 mii lei, ceea ce reprezint 81,80% din valoarea declaraiilor
fiscale depuse de agenii economici, cu cca 3 puncte procentuale sub inta de 85% stabilit la nivelul ANAF.
În consecin, aproximativ 18% din obligaiile fiscale declarate voluntar de ctre contribuabili (adic 33,3 miliarde de lei) nu au
fost achitate pân la data scadent, iar un grad redus al conformrii voluntare la plat conduce la un nivel ridicat al arieratelor i
la o presiune foarte mare asupra activitii de executare silit.
Arieratele înregistrate de persoanele juridice i fizice s-au ridicat, la data de 31.12.2013, la nivelul a 75.856,7 milioane lei, din
care 2.548 milioane lei reprezint arierate de la persoane fizice, iar restul de 73.308,7 milioane lei reprezint arierate de la
persoane juridice.
Situaia privind arieratele înregistrate de persoanele fizice i juridice în anul 2013

(milioane lei)
Arierate persoane
fizice; 2.548,0; 3,4%
Arierate persoane
juridice -
Arierate persoane recuperabile;
juridice 14.941,8; 19,7%
73.308,70
96,6% Arierate persoane
juridice -
nerecuperabile;
58.366,9; 76,9%
Ponderea cea mai mare a acestor arierate o reprezint arieratele nerecuperabile ale persoanelor juridice (58.366,9 milioane lei,
~76,9% din total), adic obligaii fiscale neachitate de agenii economici aflai în una din urmtoarele situaii:
arierate pentru care a fost suspendat executarea silit dispus de instana judectoreasc, prin deschiderea procedurii
insolvenei, prin instituirea administrrii speciale sau prin suspendarea popririi conform Codului de Procedur Fiscal;
arierate amânate la plat în vederea scutirii;
arierate pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate fr venituri sau bunuri urmribile.
O analiz asupra evoluiei i componenei arieratelor înregistrate de persoanele juridice relev o cretere semnificativ a
arieratelor nerecuperabile, de la 26.781,3 milioane lei în anul 2008, la 53.109,6 milioane lei în anul 2012 i la 58.366,9 milioane
lei în 2013.
Menionm c cea mai mare parte a acestor arierate este determinat de deschiderea procedurii de insolven/faliment a
contribuabililor, situaie în care executarea silit se suspend i, totodat, se întrerupe calculul accesoriilor de la acel moment.


Evoluia arieratelor înregistrate de persoane juridice în perioada 2008-2013 (milioane lei)
80.000,0
73.308,7
71.018,5
68.424,6
70.000,0
59.498,5
60.000,0
48.145,8
50.000,0
39.785,9 47.266,1 53.109,6 58.366,9
40.000,0 38.801,3
30.914,8
30.000,0
26.781,3
20.000,0
10.000,0 20.697,2 21.158,5

17.231,0 17.908,9
13.004,6 14.941,8
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Arierate recuperabile Arierate nerecuperabile TOTAL ARIERATE
ANAF figureaz, la 31.12.2013, cu obligaii fiscale neîncasate de la ageni economici de aproape 12% din PIB, iar dintre
acestea, arieratele recuperabile reprezint 2,4% din PIB.
Arieratele nerecuperabile (în cea mai mare proporie fiind arierate ale firmelor aflate în procedura insolvenei/falimentului) au
înregistrat o cretere de 117,9% în perioada 2008-2013, ajungând pân la nivelul de 58.366,9 milioane lei. Raportându-ne la
evoluia PIB din România, constatm c arieratele nerecuperabile au crescut, de la instaurarea crizei economice (anul 2008) i
pân la 31.12.2013 cu peste 75%, adic de la 5,3% din PIB, la 31.12.2008, pân la 9,3% din PIB, la 31.12.2013.
Evoluia arieratelor înregistrate de persoane juridice în perioada 2008-2013 (% din PIB)

14%
11,8% 12,1%
11,6% 11,7%
12%
9,8%
10% 9,1% 9,3%
7,9% 8,2%
7,6%
8%
% din PIB
6,3%
6% 5,3%
4,0%
3,5% 3,7%
4% 3,1%
2,6% 2,4%
2%
0%
2008 2009 2010 2011 2012 2013
TOTAL ARIERATE Arierate recuperabile Arierate nerecuperabile
Analizând detaliat componena arieratelor reprezentate grafic mai sus, se constat c majoritatea sumelor sunt în fapt arierate
nerecuperabile, pentru care probabilitatea de încasare este redus.
Situaia arieratelor pe bugete este prezentat în tabelul urmtor:
- milioane lei -
Arierate Arierate
Buget Total
recuperabile nerecuperabile
Buget de stat 12.823,8 41.126,3 53.950,1
Bugetul asigurrilor sociale de stat 3.145,2 13.066,0 16.211,2
Bugetul asigurrilor sociale de sntate 1.058,8 3.188,2 4.247,0
Bugetul asigurrilor pentru omaj 139,2 1.126,8 1.266,0
Bugetul instituiilor publice 33,1 149,4 182,5
Total arierate la 31.12.2013 (persoane fizice i juridice) 17.200,1 58.656,7 75.856,8
Pagina302

Astfel, doar 23% din arieratele totale sunt obligaii fiscale neachitate pentru care ANAF avea, la 31.12.2013, dreptul legal de a
realiza msuri de executare silit, restul de 77% din totalul arieratelor înregistrate în evidenele ANAF reprezentând arierate
nerecuperabile (pentru care executarea silit se suspend).
În ceea ce privete clasificarea contribuabililor în funcie de forma de participaie a statului la capitalul social, se constat c
18,87% dintre creanele fiscale ale ANAF sunt de la ageni economici cu capital de stat (aprox. 13,8 miliarde de lei). Dintre
acestea doar 2,45 miliarde lei reprezint arierate recuperabile, iar peste 11 miliarde intr în categoria nerecuperabile, aa cum
rezult din tabelul de mai jos:
Categorie Valoare arierate
Tip arierat % total
contribuabil (mil. lei)
Ageni economici cu capital privat 12.491,2 17,04
Arierate recuperabile
Ageni economici cu capital de stat 2.450,6 3,34
Ageni economici cu capital privat 46.979,6 64,09
Arierate nerecuperabile
Ageni economici cu capital de stat 11.387,3 15,53
Total 73.308,7 100,00
Dac în ceea ce privete societile cu capital de stat se poate considera, în mod firesc, c executarea silit este în msur s
aduc prejudicii intereselor i patrimoniului public, prin valorificarea la licitaie public a activelor (de regul, la preuri mai mici decât
preurile de pia), aceste motive nu pot fi invocate în cazul celor mai muli debitori ai bugetului general consolidat, adic agenii
economici cu capital privat. Mai exact, se constat c 81% dintre arieratele din evidenele ANAF provin de la contribuabili cu capital
privat, iar dintre acestea o pondere semnificativ reprezint arierate nerecuperabile, adic echivalentul a 64,09% din totalul arieratelor
persoanelor juridice din România (de regul, arierate ale unor firme aflate în insolven/faliment/insolvabilitate).

Ö Activitatea de gestionare a registrului contribuabililor, primirea declaraiilor fiscale, analiza de risc:
nerespectarea procedurii privind aplicarea unitar a sanciunilor pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraiilor
fiscale, numrul de sanciuni aplicate fiind redus comparativ cu numrul de declaraii fiscale nedepuse de contribuabili;
inexistena unui istoric (baze de date) privind abaterile i contraveniile aplicate contribuabililor pentru nedepunerea sau
depunerea întârziat a declaraiilor fiscale;
numr ridicat de contribuabili care nu-i îndeplinesc voluntar obligaiile declarative (grad redus de conformare voluntar la
declarare);
neaplicarea sanciunilor contravenionale pentru nerespectarea auditrii situaiilor financiare ale întreprinderilor publice;
nestabilirea, din oficiu, a obligaiilor fiscale în cazul nedepunerii declaraiilor fiscale;
neidentificarea, neverificarea i nestabilirea, din oficiu, a taxei pe valoarea adugat datorat bugetului de stat de agenii
economici înregistrai în scopuri de TVA care nu au depus deconturi de TVA (D 300), dar care au efectuat livrri semnificative;
nedeclararea sau declararea cu întârziere a inactivitii unor ageni economici;
nu a fost anulat din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor în cazul crora s-a dispus atragerea rspunderii
solidare a administratorilor/asociailor (fapt menionat în cazierul fiscal, conform art. 2 alin. (2) din OG nr. 75/2001 privind
organizarea i funcionarea cazierului fiscal, republicat;
nu a fost urmrit înregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor persoane juridice i fizice autorizate, care au depit
plafonul de scutire;
neinvestigarea neconcordanelor din declaraiile fiscale ale contribuabililor (indicii privind nedeclararea tuturor impozitelor i
taxelor cuvenite bugetului de stat).
Ö Activitatea de eviden analitic pe pltitor i evidena contabil a veniturilor bugetului de stat:
înregistrri eronate în evidena analitic pe pltitor, în fia pe pltitor i în evidena contabil inut de Agenia Naional de
Administrare Fiscal;
neînregistrarea integral în contabilitate a valorii TVA-ului aprobat la rambursare, dar neachitat pân la data de 31.12.2013;
raportri eronate ale datelor din situaiile financiare;
neconcordane între veniturile înregistrate în contabilitate i sumele încasate efectiv prin unitile de Trezorerie;
diminuarea nelegal, pe baza unor documente fictive (borderouri de scderi), a obligaiilor fiscale ale unor ageni economici;
nevirarea la bugetul de stat a sumelor reflectate în conturile de garanii pentru care a intervenit prescripia dreptului de aciune;
neînregistrarea unor venituri provenite din sume pentru care s-a prescris dreptul de a cere compensarea sau restituirea
(sume achitate în plus de contribuabili);
nepreluarea sau preluarea eronat în evidena pe pltitor a unor obligaii fiscale suplimentare stabilite de organele de
inspecie fiscal sau a unor procese-verbale de contravenie;


neînregistrarea în evidena fiscal i contabil a unor debite rezultate din sentine sau decizii de atragere a rspunderii
solidare a persoanelor fizice;
lipsa unor instrumente de control încruciat cu privire la veniturile bugetului de stat provenite din amenzi aplicate de alte
autoriti publice;
deficiene privind emiterea deciziilor de calcul accesorii i comunicarea acestora.
Ö Activitatea de colectare a creanelor fiscale:
Deficiene privind stingerea creanelor fiscale prin executare silit:
întârzieri în începerea sau continuarea formelor de executare silit;
necontinuarea executrii silite prin poprire;
neidentificarea de ctre executorii fiscali, în unele cazuri, a bunurilor aflate în patrimoniul debitorului, a conturilor bancare, a
veniturilor neîncasate etc.;
Deficiene privind activitatea de instituire a sechestrelor:
neinstituirea de sechestre asupra bunurilor mobile i imobile;
neinstituirea de sechestre asupra bunurilor în limita a 150% din valoarea creanelor fiscale restante;
manier superficial de instituire a sechestrelor, care a afectat negativ eficiena procedurilor de executare silit;
sechestre instituite tardiv – contribuabili declarai în insolven sau faliment;
lipsa evalurii/evaluarea cu întârziere a bunurilor sechestrate;
nevalorificarea/valorificarea cu întârziere a bunurilor sechestrate.
Deficiene privind derularea procedurii de declarare a insolvabilitii debitorilor i de atragere a rspunderii solidare:
întârzieri în derularea procedurii de instituire a insolvabilitii debitorilor;
lipsa unei proceduri operaionale sau a altor instruciuni care s prevad responsabiliti, condiii/criterii i termene clare
pentru atragerea rspunderii solidare a administratorilor/terilor;
procedura de atragere a rspunderii solidare a administratorilor/terilor s-a realizat în foarte puine cazuri;
în unele cazuri nu s-a urmat procedura pentru atragerea rspunderii solidare, prevzut de Codul de procedur fiscal;
au fost identificate situaii în care organele fiscale nu au solicitat atragerea rspunderii solidare în cursul procedurii de
insolven/faliment;
în mai multe situaii, organele fiscale nu au efectuat, cel puin o dat pe an, o investigaie asupra strii contribuabililor
declarai în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmribile.
Deficiene determinate de creterea numrului de ageni economici aflai în stare de insolven/faliment:
obligaiile fiscale ale debitorilor aflai în insolven/faliment sunt insuficient garantate;
neînscrierea/înscrierea tardiv la masa credal; neformularea unor cereri de atragere a rspunderii materiale a fotilor
membri ai organelor de conducere (administratori/asociai) ai societilor comerciale.
Deficiene în ceea ce privete ealonrile la plat acordate:
în unele cazuri s-a constatat acordarea de ealonri la plat fr respectarea tuturor condiiilor prevzute de lege;
deficiene privind monitorizarea respectrii condiiilor ealonrii la plat i emiterea cu întârziere a deciziei de pierdere a
ealonrii;
nevalorificarea/valorificarea cu întârziere a bunurilor aduse drept garanie, în cazul pierderii ealonrii.
Ö Activitatea de inspecie fiscal
organele de inspecie fiscal nu au evaluat i nu au valorificat informaiile fiscale ce rezultau din bazele de date, în mai
multe cazuri relevante în care a fost pus în eviden un risc fiscal ridicat;
în unele cazuri s-a constatat nestabilirea prin decizie de impunere a taxei pe valoarea adugat aferent accizelor stabilite
suplimentar de organele vamale i transmise spre valorificare activitii de inspecie fiscal;
neexercitarea, în toate cazurile, a atribuiilor privind analiza i evaluarea informaiilor fiscale, în vederea investigrii i
includerii în inspecia fiscal a contribuabililor cu potenial ridicat de risc fiscal. În aceast situaie s-au aflat contribuabili care
au beneficiat de rambursare de TVA, au înregistrat i declarat pierderi semnificative pe o perioad îndelungat de timp i nu
au fost supui inspeciei fiscale în vederea stabilirii strii de fapt fiscale;
în unele cazuri s-a constatat neextinderea operativ a verificrilor i asupra altor obligaii fiscale, ca urmare a constatrilor
consemnate în Rapoartele de inspecie fiscal parial, întocmite pentru soluionarea deconturilor cu sume negative de TVA
cu opiune de rambursare. Abaterea const în nevalorificarea consecinelor fiscale ale deficienelor rezultate din verificarea
taxei pe valoarea adugat;
neinstituirea sau instituirea cu întârziere, în unele cazuri, a msurilor asiguratorii de ctre organele de inspecie fiscal;
Pagina304

au existat cazuri în care s-a constatat neincluderea în programul de control i neefectuarea inspeciei fiscale în termenul
legal, la ageni economici care au beneficiat de rambursri de TVA cu control ulterior;
nerespectarea, în toate cazurile, a normelor, metodologiilor, tematicilor de control i procedurilor pentru inspecia fiscal;
în unele cazuri, auditorii publici externi din cadrul structurilor teritoriale ale Curii de Conturi au constatat c organele de
inspecie fiscal nu au administrat mijloace de prob care s justifice nesolicitarea dosarului preurilor de transfer. Organele
de inspecie fiscal nu au probat c au efectuat o analiz prealabil a tranzaciilor cu pri afiliate, în scopul identificrii
riscului fiscal asociat;
neidentificarea i neefectuarea controlului la unii operatori economici care, începând cu data de 01.02.2013, aveau obligaia
evidenierii, declarrii i plii veniturilor rezultate din activiti de exploatare i valorificare a resurselor naturale;
au fost identificate cazuri în care nu s-a evideniat i nu s-a urmrit încasarea unor creane în sum estimat la 37.921 mii
lei, ca urmare a nedeclarrii contribuiei pentru finanarea unor cheltuieli în domeniul sntii (taxa clawback), de ctre unii
contribuabili care dein autorizaii de punere pe pia a medicamentelor (persoane juridice române sau reprezentanii legali
ai acestora), contribuabili care s-au aflat în administrarea DGAMC.
Ö În ceea ce privete activitatea de gestionare a dosarelor fiscale s-au constatat întârzieri mari în derularea procedurii de
transfer al dosarelor fiscale între organele fiscale (în cazul schimbrii domiciliului fiscal al contribuabililor).
Ö Cu privire la activitatea Direciei de Verificri Fiscale s-a constatat faptul c de la data înfiinrii i pân la data finalizrii
controlului Curii de Conturi din anul 2014 nu s-a emis nicio decizie de impunere, verificrile iniiate la sfâritul anului 2012
nefiind finalizate.
Ö Activitatea de rambursare a TVA
exist numeroase cazuri în care deconturile de TVA cu opiune de rambursare nu au fost soluionate în termenul prevzut
de lege, existând riscul ca agenii economici solicitani s cear i s primeasc dobânzi penalizatoare, datorate pentru
depirea termenului legal de soluionare;
au fost constatate situaii de acordare a rambursrii de TVA cu control ulterior, prin încadrarea eronat de ctre organele
fiscale a contribuabililor în categoria de risc fiscal mic.
Concluzii:
Deficienele prezentate au ca efect diminuarea semnificativ a performanei ANAF i au afectat volumul de venituri colectate la
bugetul general consolidat.
În opinia echipei de audit public extern a Curii de Conturi este necesar ca ANAF s ia msuri pentru remedierea urgent a
deficienelor constatate i prezentate în raportul de control i care se regsesc la toate unitile fiscale teritoriale din subordinea
ANAF, pe urmtoarele direcii principale de aciune:
a) îmbuntirea i actualizarea legislaiei care reglementeaz domeniul fiscal (reglementri interne/proceduri operaionale
etc.), care s conduc la eliminarea i limitarea, pe viitor, a apariiei acestor abateri;
b) creterea eficienei i eficacitii ANAF, prin asigurarea resurselor pentru implementarea unor instrumente de lucru per-
formante (tehnic de calcul, aplicaii informatice etc.);
c) perfecionarea personalului ANAF i asigurarea tuturor resurselor necesare pentru creterea eficienei colectrii creanelor
fiscale i identificrii i combaterii evaziunii fiscale.
Recomandri
Curtea de Conturi a formulat mai multe recomandri, pentru fiecare dintre activitile ce intr în atribuia Ageniei Naionale
de Administrare Fiscal:
Cu privire la activitatea de gestionare a registrului contribuabililor, primirea declaraiilor fiscale, analiz de risc etc.
9 îmbuntirea/actualizarea procedurii privind aplicarea unitar a sanciunilor pentru nerespectarea obligaiilor declarative,
conform prevederilor OMFP nr. 946/2005, cu prezentarea pailor ce trebuie urmai (algoritmul) în realizarea sarcinilor,
exercitarea competenelor i angajarea responsabilitilor;
9 instituirea unei proceduri informatice de editare automat a proceselor-verbale de constatare i sancionare a contraveniilor, în
cazul contribuabililor care nu depun la termen declaraiile fiscale;
9 informarea, în regim de urgen, a serviciilor juridice, pentru a se putea formula solicitri ctre judectorul sindic pentru
revocarea administratorilor judiciari care nu-i îndeplinesc obligaiile în raport cu autoritile fiscale (nedepunerea
declaraiilor fiscale);
9 luarea tuturor msurilor necesare la nivelul serviciilor „Registrul contribuabili, declaraii fiscale i contribuabili” pentru a se
putea realiza impunerea din oficiu, pregtirea personalului i a logisticii necesare, precum i continuarea demersurilor
pentru inactivarea contribuabililor i identificarea unor soluii pentru ca procedura de inactivare s poate fi realizat cu
maxim operativitate;
9 intensificarea msurilor de monitorizare i identificare a unor soluii pentru a se asigura anularea, cu maxim operativitate, a


codului de TVA, în cazul tuturor contribuabililor la care s-a dispus atragerea rspunderii solidare a administratorilor/asociailor;
9 implementarea unor instrumente performante de investigare i control, astfel încât toate informaiile existente în bazele
de date ale ANAF sau ale altor instituii publice s fie valorificate cu maxim promptitudine.
Cu privire la activitatea de eviden analitic pe pltitor i evidena contabil
9 solicitarea i identificarea unei soluii tehnice pentru inventarierea, la sfârit de an, a tuturor creanelor bugetare i analiza
datelor existente la nivelul organelor fiscale pentru a se evita meninerea în evidena tehnic-operativ i contabil a unor
debite aparinând contribuabililor radiai;
9 identificarea unor soluii tehnice (aplicaie informatic, baz de date comun, coninând amenzile aplicate contribuabililor)
prin care toate autoritile publice s comunice/s încarce informaiile referitoare la amenzile aplicate;
9 urmrirea, de ctre ANAF/DBCI/Serviciul contabilitatea creanelor bugetare, a analizrii de ctre toate subunitile ANAF
a soldurilor analitice ale contului „Creditori ai bugetului de stat”, analitic „TVA Rambursare”, în vederea clarificrii
componenei acestora i a punerii de acord cu situaia sumelor de rambursat furnizat de celelalte aplicaii informatice;
9 urmrirea, de ctre ANAF/Serviciul contabilitatea creanelor bugetare, a evidenierii corecte a TVA de rambursat la nivelul
fiecrei administraii judeene a finanelor publice, în contabilitatea creanelor bugetare, în contul „Creditori ai bugetului de
stat”.
Cu privire la activitatea de colectare a creanelor fiscale. Stingerea creanelor fiscale prin executare silit
9 actualizarea i completarea normelor metodologice existente referitoare la codul de procedur fiscal, prin elaborarea
unor proceduri operaionale/instruciuni formalizate, cu privire la:
- stabilirea regulilor, condiiilor i termenelor de instituire a sechestrelor;
- stabilirea criteriilor obiective i transparente privind alegerea bunului sechestrat;
- motivarea alegerii bunului sechestrat;
- modul de stabilire a valorii estimate a bunului sechestrat;
9 intensificarea controlului intern, atât prin îmbuntirea controlului intern managerial, cât i prin efectuarea de controale
periodice de ctre auditul intern i Direcia General de Integritate, asupra modului de respectare a dispoziiilor cu privire
la executarea silit, prevzute în Cap. VIII din OG nr. 92/2003 i procedurile interne de lucru;
9 efectuarea unei analize privind modul de acordare a ealonrilor la plat, pe baza creia s se stabileasc, cauzele care
au condus la apariia deficienelor identificate i s se ia msuri pentru înlturarea abaterilor de la legalitate i regularitate
constatate, ori pentru anularea/desfiinarea deciziilor de ealonare la plat a obligaiilor fiscale;
9 efectuarea unei analize de ctre Direcia General Juridic din cadrul ANAF, în colaborare cu structurile sale teritoriale,
în vederea identificrii actelor normative incidente i iniierea demersurilor necesare în vederea modificrii legislaiei
specifice pentru reglementarea modului de emitere a deciziilor de atragere a rspunderii solidare a firmei care adminis-
treaz insolvena, în cazurile în care nu achit obligaiile fiscale nscute în cadrul procedurilor de reorganizare judiciar,
insolven i faliment de ctre debitorii a cror activitate o gestioneaz.
Cu privire la activitatea de inspecie fiscal
9 îmbuntirea cadrului procedural i metodologic, referitor la stabilirea criteriilor care stau la baza analizei de risc, precum
i a profilelor de risc, în vederea selectrii contribuabililor pentru inspecia fiscal;
9 elaborarea programelor de activitate ale structurilor de inspecie fiscal în baza analizei de risc i a unor informaii
relevante pentru aplicarea legii fiscale;
9 evaluarea i monitorizarea aciunilor desfurate de structurile cu atribuii de inspecie fiscal, în ceea ce privete
solicitarea i verificarea dosarului preurilor de transfer, în vederea aplicrii unitare a reglementrilor legale în materie;
9 intensificarea controlului intern/managerial, reprezentând ansamblul formelor de control exercitate la nivelul ANAF –
Activitatea de Inspecie Fiscal, inclusiv auditul intern stabilite de conducere, în concordan cu obiectivele entitii i cu
reglementrile legale.
Cu privire la activitatea de gestionare a dosarelor fiscale
9 eficientizarea controlului intern managerial privind activitatea de transfer a dosarelor fiscale.
Cu privire la activitatea Direciei de Verificri Fiscale
9 întreprinderea demersurilor necesare pe lâng structurile decizionale în vederea modificrii cadrului legislativ, prin
introducerea obligativitii depunerii unei declaraii de venit de ctre persoanele fizice (cu excepia celor care obin venituri
numai din salarii sau numai din pensii), care s cuprind veniturile obinute din toate sursele, inclusiv veniturile neimpozabile;
9 identificarea unor soluii pentru asigurarea accesului la toate bazele de date care dein informaii privind patrimoniul
persoanelor fizice;
9 întreprinderea demersurilor necesare încheierii unor acorduri cu reprezentanii instituiilor de credit în baza crora
informaiile bancare (rulajele i soldurile conturilor bancare ale persoanelor fizice) s fie furnizate Direciei de Verificri
Fiscale în format electronic, în scopul accelerrii prelucrrii acestora în condiii de eficien;
Pagina306

9 întreprinderea demersurilor necesare încheierii unor acorduri cu instituiile care dein informaii privind transferurile de
bani (de exemplu, Oficiul Naional de Prevenire i Combatere a Splrii Banilor), inclusiv din i ctre strintate, în scopul
prelucrrii acestor informaii pentru utilizarea în analiza de risc fiscal;
9 accelerarea proceselor de selecie i verificare în cazul persoanelor fizice cu venituri/averi mari, parcurgând toate etapele
pân la emiterea Deciziei de impunere.
Cu privire la activitatea de rambursare a TVA
9 stabilirea de proceduri operaionale, prin care conducerea administraiei fiscale s se asigure c exist o prio-
ritizare/selecie dup criterii bine determinate (perioade, valoare pierdere, TVA rambursat etc.) a contribuabililor care în
ultimii 5 ani au încheiat exerciiile financiare cu pierderi i nu au fcut obiectul vreunei inspecii fiscale, dei au beneficiat
de rambursarea taxei pe valoarea adugat. Programarea i efectuarea inspeciei fiscale la contribuabilii la care se
constat asemenea situaii;
9 elaborarea unei proceduri de analiz de risc în vederea selectrii pentru inspecia fiscal a contribuabililor care au
beneficiat de rambursri de TVA cu control ulterior, în conformitate cu prevederile Codului de procedur fiscal i ale
OMFP nr. 263/2010, cu modificrile i completrile ulterioare.
1.2. Direcia General a Vmilor

În perioada 01.01.2013-31.07.2013, Autoritatea Naional a Vmilor a fost organizat i a funcionat ca organ de specialitate al
administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, cu buget i patrimoniu proprii, în subordinea Ministerului Finanelor
Publice, în cadrul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.
Începând cu data de 01.08.2013, ca urmare a reorganizrii instituiei, în cadrul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal
funcioneaz Direcia General a Vmilor, structur organizatoric fr personalitate juridic.
Aciunea de control a avut ca obiect toate activitile specifice Direciei Generale a Vmilor de supraveghere i control vamal, inspecie
fiscal în domeniul produselor accizabile, precum i de asigurare a aplicrii în domeniul vamal a legislaiei naionale i comunitare.
Ö Controlul i supravegherea operaiunilor cu produse accizabile
Din analiza cadrului legal i procedural aplicabil activitii de supraveghere a operaiunilor cu produse accizabile s-a
constatat existena unor deficiene privind monitorizarea micrilor de produse accizabile în regim suspensiv de la plata
accizei, prin aplicaia EMCS-RO (Excise Movement and Control System - Sistemul de Control al Micrilor cu Produse
Accizabile), respectiv:
lipsa unor norme interne de lucru (proceduri operaionale, metodologii, instruciuni etc.), care s reglementeze respon-
sabilitile personalului cu privire la utilizarea i valorificarea informaiilor din EMCS-RO;
întârzieri în investigarea/clarificarea unor situaii de micri de produse accizabile în regim suspensiv, neconfirmate de
destinatar (coduri unice de referin (ARC-uri) neînchise).
În aceste condiii, s-a constatat c fiecare lucrtor vamal utilizeaz aceast aplicaie fr a fi obligat s raporteze îndeplinirea unor
obiective legate de EMCS (de exemplu: situaia ARC-urilor închise/neînchise, situaia ARC-urilor pentru care s-a întocmit raport de
recepie la mai puin de 48 de ore de la notificarea sosirii, ponderea ARC-urilor verificate în totalul micrilor existente etc.).
Recomandare
9 Îmbuntirea cadrului procedural, conform cerinelor Standardului 17 din OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului
controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitile publice i pentru dezvoltarea
sistemelor de control intern/managerial i implementarea Regulamentului de Organizare i Funcionare aprobat de Pre-
edintele ANAF prin Ordinul nr. 563 din 1 aprilie 2014, potrivit cruia ANAF-DGV are obligaia s stabileasc atribuiile
lucrtorilor vamali responsabili de aplicarea prevederilor legii fiscale, cu privire la stabilirea cert a momentului în care
intervine faptul generator i exigibilitatea accizei, pentru ARC-urile neînchise.
Din analiza situaiei micrilor de produse accizabile neînchise (ARC-uri), s-au constatat deficiene privind controlul
micrilor de produse accizabile în regim suspensiv prin aplicaia EMCS-RO, respectiv:
neverificarea micrilor de produse accizabile cu risc ridicat de fraud (prin ignorarea rezultatelor analizei de risc efectuate
de EMCS-RO), situaie cauzat i de lipsa unor norme interne/proceduri operaionale/metodologii de lucru privind
efectuarea analizei de risc i valorificarea informaiilor din EMCS (analiz de risc automatizat efectuat în EMCS);
numrul redus de controale la destinaie asupra micrilor cu produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizei;
nu au fost respectate prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, cu privire la
sancionarea operatorilor economici care nu au îndeplinit obligaiile stabilite de legea fiscal la primirea produselor accizabile.

În anul 2013 au existat 21.290 de ARC-uri (dintr-un numr total de 31.869) având destinaia în România, descrcate în mai
puin de 48 de ore de la anunul de sosire a produselor accizabile, i care nu au fost verificate la destinaie.


Începând cu 1 ianuarie 2012, potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, primirea produselor accizabile în regim suspensiv
de accize, fr respectarea cerinelor prevzute în titlul VII, constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 20 mii
lei la 100 mii lei, precum i cu confiscarea produselor accizabile, iar în situaia în care acestea au fost vândute, cu confiscarea
sumelor rezultate din aceast vânzare.
Rspunsul entitii
Prin observaiile formulate cu privire la abaterea de la legalitate i regularitate, reprezentanii ANAF-DGV au invocat imper-
feciuni ale prevederilor fiscale drept motive de fapt pentru aplicarea neunitar a Codului fiscal.
Curtea de Conturi a solicitat ANAF-DGV efectuarea de verificri specifice privind supravegherea fiscal a micrilor cu produse
accizabile în regim suspensiv, valorificarea tuturor informaiilor rezultate din aplicaia EMCS-RO i aplicarea sanciunilor contra-
venionale, cu respectarea principiului neutralitii msurilor fiscale în raport cu toi operatorii cu produse accizabile din
România, în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Curtea de Conturi a solicitat, de asemenea, ANAF-DGV elaborarea de proceduri operaionale care s reglementeze respon-
sabilitile personalului cu privire la utilizarea i valorificarea informaiilor din EMCS-RO i respectarea cadrului legal privind
coordonarea structurilor teritoriale vamale.
Ö Activitatea Direciei de Supraveghere i Control vamal
S-a constatat neîndeplinirea unor atribuii legale de ctre Direcia General a Vmilor, prin Direcia Regional Vamal
Craiova, ceea ce a generat riscul ca organismele europene (Comisia European) s constate c România, în calitate de
stat membru, nu s-a asigurat c sistemul naional EORI-RO este actualizat permanent, este complet i exact, aa cum cer
reglementrile vamale comunitare din Regulamentul CEE nr. 2454/1993.
În conformitate cu dispoziiile art. 4l din Regulamentul (CEE) nr. 2454/1993 de stabilire a unor dispoziii de aplicare a
Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, pentru desfurarea de activiti
reglementate de legislaia vamal, orice operator economic stabilit pe teritoriul vamal al Comunitii este înregistrat de ctre
autoritatea vamal sau de ctre autoritatea desemnat a statului membru în care este stabilit. Pentru a fi înregistrat în scopuri
vamale, operatorul economic depune o cerere înainte de începerea activitii.
În România, autoritatea care atribuie numerele unice de înregistrare în scopuri vamale este autoritatea vamal.
Atribuirea nelegal a numrului EORI poate favoriza producerea unei fraude. Astfel, din verificarea unor înscrisuri transmise la
Direcia de Supraveghere i Control Vamal (aparat central) de ctre Direcia Regional Vamal Craiova s-a constatat c
aceast structur vamal, DRV Craiova, a înclcat reglementrile naionale i comunitare atunci când a atribuit numrul EORI
unui operator economic care nu îndeplinea condiiile legale de atribuire, favorizând astfel punerea în liber circulaie a unor
mrfuri pentru care nici la data controlului Curii de Conturi nu se cunotea destinaia. Actele i faptele contribuabilului conduc
la concluzia c mrfurile importate au fost utilizate pentru producerea de igarete în afara circuitului normal de accizare.
Autoritatea nu a anulat numrul EORI nici la efectuarea controlului vamal ulterior. La data efecturii controlului Curii de Conturi,
numrul EORI al operatorului economic respectiv era înc valid în aplicaia EORI-RO. Astfel, în cazul de fa, unii operatori
economici stabilii în România, printre care se numr i SC Alcin SRL, având sediul social în judeul Dolj, pot desfura operaiuni
vamale pe teritoriul altor state membre, în baza numerelor unice în scopuri vamale atribuite de direciile regionale vamale.
Recomandare
9 Autoritatea vamal s actualizeze datele din sistemul naional EORI-RO, pe baza informaiilor de la Oficiul Naional al
Registrului Comerului, Agenia Naional de Administrare Fiscal i Ministerul Finanelor Publice.
Ö Activitatea Serviciului Supraveghere Vamal (SSV)
Curtea de Conturi a constatat caracterul formal i neconcludent al unor misiuni specifice de control desfurate de SSV, confirmat
prin faptul c mijloacele de prob administrate de acesta pentru formularea concluziilor unor controale au fost insuficiente.
Din analiza actului de control întocmit de lucrtori din cadrul Serviciului Supraveghere Vamal – aparat central DGV, ca urmare
a unei misiuni specifice de control încruciat la un operator economic din Giurgiu, în corelaie cu operaiunile vamale derulate
de un operator economic din judeul Dolj, auditorii publici externi au constatat neîndeplinirea atribuiei de la art. 7 lit. c) pct. 24
din HG nr. 520/2013 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, caz în care autoritatea
vamal nu a verificat registrele i alte forme de eviden i nu i-a exercitat dreptul de a cere oricrei persoane fizice sau
juridice s prezinte, fr plat, documentaia i informaiile privind operaiunile vamale.
Au fost constatate situaii în care Serviciul Supraveghere Vamal a întocmit procese-verbale de constatare i sancionare a
contraveniilor cu lipsa unor meniuni obligatorii, ceea ce a atras nulitatea proceselor-verbale.
Spre exemplu, o echip de control a SSV a efectuat în anul 2013 un control inopinat privind micarea produselor accizabile în
regim suspensiv, la un antrepozitar autorizat. S-a constatat faptul c agentul economic nu a respectat prevederile cap. VII pct.
64 alin. (1) din OPANAF nr. 3729/2011, în sensul c nu a pstrat produsele accizabile timp de 48 h în vederea certificrii felului,
cantitilor i integritii sigiliilor de ctre reprezentanii autoritii teritoriale vamale, operaiune care nu putea fi fcut dup
începerea descrcrii. Echipa de control a extins verificrile în aplicaia informatic EMCS-RO pentru intervalul 01.02.2012-
05.02.2013, constatându-se c, dintr-un numr de 101 micri intracomunitare de produse accizabile, pentru un numr de 58
Pagina308

de micri, intervalul de timp scurs între momentul transmiterii mesajului de sosire i completarea raportului de primire este mai
mic de 20 de minute, timp insuficient pentru respectarea obligaiilor legale care revin destinatarului. Cantitatea aferent acestor
micri este de 1.419.594 l de vin linitit.
Potrivit art. 221 indice 3, alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, fapta se sancioneaz cu amend cuprins între 20 mii lei i 100 mii lei.
S-a aplicat amend contravenional în cuantum de 200 mii lei i sanciunea complementar de confiscare a mrfii pentru care
operatorul economic nu a respectat cerinele legale prevzute a fi îndeplinite la destinaie.
Auditorii publici externi au stabilit c procesul-verbal de constatare i sancionare a contraveniilor nu cuprinde data, ora i locul
svâririi faptei contravenionale, conform dispoziiilor art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor. Potrivit
art. 17 din acelai act normativ, lipsa meniunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului constatator, numele i prenu-
mele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a faptei svârite i a datei comiterii
acesteia sau a semnturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se poate constata i din oficiu.
La data finalizrii controlului Curii de Conturi nu era cunoscut stadiul de soluionare a plângerii formulate de contribuabilul în
cauz împotriva procesului-verbal de constatare i sancionare a contraveniilor.
Recomandare
9 Respectarea tuturor prevederilor legale privind regimul juridic al contraveniilor de ctre personalul cu atribuii de control din
cadrul autoritii vamale.
Dou structuri vamale teritoriale din cadrul ANAF-DGV nu i-au îndeplinit atribuiile de serviciu, constând în verificarea
modului de respectare a obligaiilor antrepozitarului, consecina fiind producerea într-un antrepozit fiscal autorizat a unor
produse accizabile în afara circuitului normal de accizare.
În anul 2010, un operator economic i-a manifestat intenia de a extinde capacitatea de producie i depozitare a antrepozitului
fiscal i introducerea în producie a noi produse.
Potrivit actului de control întocmit de SSV – aparat central, „atât la momentul controlului realizat de DSCV, cât i în cazul con-
trolului efectuat de DJAOV Prahova cu ocazia reautorizrii din data de 30.07.2010, societatea a prezentat schia antrepozitului
fiscal fr ca aceasta s cuprind extinderea din anul 2010, instalaiile montate în aceast nou suprafa, precum i datele
referitoare la produsele primite/livrate în/din aceast suprafa, lucrri în derulare”.
Se precizeaz totodat c „Instalaia de prelucrare care a fcut obiectul adresei nr. 463/01.09.2010 este utilizat pentru colec-
tarea uleiurilor uzate, prelucrarea acestora i expedierea ctre ali ageni economici, aa cum rezult din notificrile transmise
autoritii fiscale competente, activitate ce poate genera implicaii fiscale”.
În data de 15.11.2013 a fost emis, de ctre echipa de control DSCV-SSV, un raport în care se menioneaz c pe aceeai instalaie
pe care se dorea realizarea noului produs (CLU Biotherm), se desfura la data controlului o activitate de colectare a uleiurilor de
motor. Din analiza actelor de control întocmite anterior lunii mai 2013 de organele vamale teritoriale competente a rezultat c, dei
s-au efectuat controale începând cu 2010, privind aprobarea extinderii antrepozitului, s-au reluat activiti de producie în probe
tehnologice aprobate de autoritatea vamal pentru suprafaa extins, s-a tergiversat de ctre Direcia Tehnici de Vmuire i Tarif
Vamal stabilirea unui rspuns clar privind încadrarea tarifar a produselor fabricate, iar organele vamale nu au descoperit c
operatorul economic desfoar o activitate neautorizat fiscal chiar în incinta antrepozitului autorizat înc din data de 30.07.2010.
Timp de 3 ani, structurile vamale competente, respectiv DJAOV Buzu i DJAOV Prahova, au efectuat controale faptice, îns
nu au constatat c în incinta antrepozitului fiscal autorizat se desfoar o activitate nefiscalizat.
Recomandri
9 investigarea i cercetarea tuturor actelor i faptelor contribuabilului relevante pentru stabilirea strii de fapt fiscale, precum i
efectuarea inspeciei fiscale în termenul legal de prescripie;
9 demararea unei verificri interne pentru stabilirea cu exactitate a gradului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu de ctre
DJAOV Prahova i DJAOV Buzu i dispunerea de msuri, în condiiile legii, împotriva persoanelor care se fac vinovate de
abaterea de la legalitate i regularitate.
O alt abatere constatat rezid în faptul c Serviciul Supraveghere Vamal nu a coordonat controlul la destinaie al pro-
duselor energetice cu dubl utilizare.
Prin Regulamentul (CEE) nr. 267/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 23 martie 2012, a fost apro-
bat Decizia nr. 2.012/35/PESC, care vizeaz msuri restrictive suplimentare privind comerul cu produse i tehnologii cu dubl
utilizare, ca de exemplu: echipamente i tehnologii-cheie care ar putea fi folosite în industria petrochimic, importul de iei i
produse petroliere din Iran.
Din analiza bazei de date privind importurile semnificative valoric, derulate de un operator economic pentru produsul „Parafin”,
având codul de încadrare tarifar: NC 2712, a rezultat c, dup intrarea în vigoare a Regulamentului european, societatea a
efectuat importuri pe un alt cod tarifar, nesupus restriciei i pentru care analizele de laborator au certificat încadrarea tarifar i
descrierea mrfii declarate în vam.


Structura vamal nu a efectuat controale i nu a efectuat analize de laborator pentru produsele încadrate tarifar la codul NC
2712, dei aceast încadrare tarifar are un regim special potrivit Codului fiscal. Marfa reprezint un produs energetic prevzut
în Codul fiscal i este accizabil dac este destinat spre a fi utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru
motor sau pentru înclzire.
Auditorii publici externi au extrapolat cercetarea la toate cazurile de produse energetice importate i având dubl utilizare,
solicitând autoritii s probeze efectuarea controalelor la destinaie sau s prezinte rezultatele analizelor de laborator, care s
certifice regimul fiscal al acestor mrfuri.
Au fost puse la dispoziie situaii incomplete care nu stabilesc c autoritatea, prin structurile vamale teritoriale, a efectuat controale
operative sau inopinate, spre a se stabili modul de valorificare a acestor mrfuri. Controalele prezentate ca încadrându-se în
aceast categorie au fost efectuate în general pentru mrfuri ale cror proprietari s-au declarat pltitori de accize.
Recomandri
9 elaborarea unei tematici care s cuprind verificarea la destinaie a mrfurilor importate în cantiti semnificative i pentru
care exist suspiciunea c ar fi produse energetice accizabile;
9 elaborarea unei proceduri scrise, formalizate, simple i specifice, ca algoritm de urmat în realizarea controlului la destinaie
a produselor energetice cu dubl utilizare.
Ö Activitatea de inspecie fiscal în domeniul produselor accizabile

Curtea de Conturi a observat c programarea i efectuarea cu întârziere a inspeciei fiscale având ca obiect acciza datorat
bugetului de stat, în cazul unor operatori economici care nu au deinut autorizaie de operator economic comerciant de tutun
brut sau parial prelucrat, a permis acestora s-i înstrineze o parte important din patrimoniu.
În urma inspeciilor fiscale efectuate la mai muli ageni economici în perioada 2010-2013 s-au stabilit obligaii fiscale suplimen-
tare de plat constând în accize, dobânzi, majorri de întârziere i penaliti de întârziere, în sum total de 3.226.387 mii lei.
La unele dintre societile la care s-au efectuat inspecii fiscale pariale asupra accizei pân la data de 31.07.2013 s-a constatat
c, datorit programrii i efecturii cu întârziere a inspeciei fiscale, aceti contribuabili au funcionat fr s îndeplineasc
condiiile legale de autorizare, au realizat venituri importante din aceste activiti i au înstrinat patrimoniul pân la finalizarea
verificrilor (momentul efecturii verificrilor).
De asemenea, neaplicarea efectiv a msurilor asigurtorii prevzute de OG nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, a
permis ca debitorii s-i risipeasc patrimoniul, iar sumele stabilite suplimentar de organele de inspecie fiscal s nu mai fie
încasate, societile în cauz înstrinându-i patrimoniul fie intrând în procedur de insolven sau faliment, fie fiind radiate.
Ö Activitatea de control vamal ulterior
Deficienele constatate de Curtea de Conturi în privina activitii de control vamal ulterior au fost urmtoarele:
gradul redus de implicare i de monitorizare, de ctre structurile centrale cu atribuii de supraveghere i control vamal
ulterior, a activitii desfurate de birourile vamale;
au fost constatate întârzieri mari din punct de vedere al constatrii i contabilizrii drepturilor vamale reprezentând taxe
antidumping i compensatorii, precum i taxa pe valoarea adugat rezultat în urma modificrii bazei de impozitare;
implicarea redus a structurilor centrale i regionale cu atribuii de supraveghere i control vamal ulterior care, în urma
investigrii bazei de date a sistemelor automate de procesare a declaraiilor, ar fi trebuit s realizeze liste cu importurile
supuse taxelor antidumping/compensatorii, în vederea informrii birourilor vamale asupra obligativitii încasrii acestora;
nu au fost înscrise în evidenele contabile ale birourilor vamale drepturile de import, reprezentând taxe antidumping/compensatorii
i taxa pe valoarea adugat aferent, în termen de cel mult dou luni dup publicarea Regulamentului de instituire a unui drept
antidumping sau compensatoriu definitiv;
nu au fost comunicate, deîndat ce au fost înscrise în evidenele contabile, drepturile de import reprezentând taxe anti-
dumping/compensatorii i taxa pe valoarea adugat aferent ctre debitorii vamali care au efectuat importuri în perioada
de aplicabilitate a Regulamentelor (CEE).
Din analiza situaiei privind declaraiile vamale care au fcut obiectul Regulamentului nr. 966/2010, supuse înregistrrii i stadiul
încsarii taxei antidumping i a diferenelor de TVA, s-a constatat c nicio decizie de regularizare a situaiei (DRS) nu a fost
emis în termenul legal, iar o parte semnificativ de DRS-uri a fost emis cu întârzieri mai mari de 2 ani.
Taxa antidumping i diferenele de TVA care rezult în urma modificrii bazei de impozitare devin debite ale importatorilor de la
data intrrii în vigoare a regulamentului definitiv.
Prin urmare, autoritatea vamal ar fi trebuit s înscrie în evidena contabil i s comunice valoarea drepturilor de import socie-
tilor care au efectuat importuri în perioada 27.10.2010-27.07.2011, nu mai târziu de dou luni de la data la care taxa devenea
definitiv, respectiv 27 septembrie 2011.
nu au fost întocmite decizii de regularizare în termenul prevzut de Regulamentul vamal comunitar, fapt care a avut drept
consecin neinstituirea/instituirea cu întârziere a profilelor de risc vamal de tip D (debite la bugetul statului). Profilele de risc
Pagina310

vamal de tip D au fost instituite cu întârziere, dup expirarea termenului prevzut de Codul vamal comunitar, respectiv
termenul de plat de 10 zile de la data comunicrii titlului de crean;
nu au fost instituite profilele de risc vamal tip D (debite), în cazul societilor care figureaz cu obligaii bugetare restante în
vam, contrar prevederilor Codului de procedur fiscal.
Instituirea profilului de risc vamal de tip D are drept consecin interzicerea operaiunilor de vmuire pân la stingerea integral
a debitului i a accesoriilor aferente.
În urma verificrii operaiunilor vamale de import au fost identificate o serie de importuri efectuate în perioada cuprins între
data impunerii privind taxa antidumping definitiv i data emiterii deciziilor de regularizare a situaiei.
Datorit faptului c deciziile de regularizare a situaiei pentru operaiunile de import efectuate în baza Regulamentelor definitive
au fost emise cu întarzieri mai mari de un an sau chiar doi ani, în toat aceast perioad au fost efectuate operaiuni de
vmuire de ctre societi care ar fi trebuit s figureze cu obligaii bugetare restante datorate în vam.
S-a constatat neinstituirea profilelor de risc tip D i în cazul societilor care figureaz cu alte obligaii bugetare restante în
vam, contrar prevederilor Codului de procedur fiscal.
Recomandare
9 Inventarierea Regulamentelor (CEE) emise în perioada 2010-2013 prin care au fost instituite taxe antidumping/compensatorii
definitive, emiterea titlurilor de crean, în situaiile în care acestea nu au fost emise, comunicarea titlurilor de crean ctre
debitorii vamali, precum i instituirea consemnelor vamale de tip D în termenul legal.
Ö Asigurarea aplicrii în domeniul vamal a legislaiei naionale i comunitare
Deficienele referitoare la Sistemul de control al exporturilor ECS-RO constau în faptul c reglementrile naionale privind
sistemul de control al exporturilor ECS-RO nu stabilesc modalitatea de confirmare a liberului de vam pentru exporturile
urmate de tranzit.
Sistemul de control al exportului este un sistem bazat pe o aplicaie informatic, denumit aplicaia ECS-RO, care asigur
transmiterea electronic a datelor, structurate în conformitate cu standardele agreate ale mesajelor i conine elemente de
siguran i securitate, reglementate de Anexa nr. 30a la Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 de stabilire a unor dispoziii de
aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar.
Din analiza situaiei privind declaraiile vamale de export întocmite în anul 2013, în regimuri vamale definitive, a rezultat c au
fost procesate 363.490 de declaraii, având valoarea statistic total în sum de 71.713.568 mii lei.
Din verificarea bazei de date a DGV, cu privire la sistemul de control al exporturilor, s-a constatat c:
- 65% din declaraiile vamale de export, având valoarea statistic de 38% din valoarea statistic total a mrfurilor
exportate, au fcut obiectul schimbului electronic de date privind sistemul de control al exporturilor, prin aplicaia ECS-RO;
- 35% din declaraiile vamale de export, având valoarea statistic de 62% din valoarea statistic total a mrfurilor
exportate, nu au fcut obiectul schimbului electronic de date privind sistemul de control al exporturilor (NONECS).
Temeiul legal invocat de autoritatea vamal român pentru utilizarea sistemului NONECS este art. 5 din OVANAF nr.
1.626/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului.
Normele tehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului se aplic tuturor mrfurilor destinate a prsi teritoriul vamal al
Comunitii, fie pe baza unei declaraii vamale, fie pe baza unei declaraii sumare de ieire, când ieirea din Comunitate nu este
reglementat de o declaraie vamal.
Regulamentul (CEE) nr. 2454/1993 actualizat prezint cazurile concrete în care mrfurile vmuite pentru export i care
tranziteaz teritoriul vamal al Comunitii sunt plasate în regim de tranzit. În aceast categorie se încadreaz exporturile de
energie i de mrfuri care prsesc teritoriul vamal al Comunitii prin conducte, precum i exporturile de mrfuri care sunt
preluate în cadrul unui transport unic care asigur ieirea acestora de pe teritoriul vamal al Comunitii de ctre societile de
cale ferat, serviciile potale, companiile aeriene sau companiile maritime, biroul vamal de ieire nefiind ultimul birou vamal
înaintea ieirii mrfurilor de pe teritoriul vamal al Comunitii. Pentru aceste exporturi nu se face schimbul de date în sistemul
ECS-RO. Biroul vamal de export competent încheie ulterior operaiunea de export în procedur manual, „…pe baza docu-
mentelor justificative care confirm c mrfurile în cauz au prsit teritoriul vamal comunitar”.
Ordinul nr. 1.626/2009, ca reglementare naional, a prevzut, în plus fa de regulamentul vamal comunitar, neefectuarea
schimbului electronic de informaii i în cazul mrfurilor destinate exportului care tranziteaz teritoriul vamal al Comunitii pe
baza unui document T1, T2 sau a unui carnet TIR/ATA.
Din analiza exporturilor NONECS i având în vedere reglementrile vamale comunitare au rezultat urmtoarele concluzii:
x autoritatea vamal, în baza unui ordin naional, a utilizat în mod abuziv tranzitul vamal în lipsa confirmrii liberului de vam
conform cerinelor vamale comunitare;
x autoritatea vamal nu a probat c mrfurile vmuite pentru export i plasate în regim de tranzit au prsit teritoriul vamal al
comunitii;


x faptul c pe declaraia vamal de tranzit este înscris i numrul declaraiei vamale de export, nu înseamn c biroul vamal
de destinaie a certificat prsirea teritoriului vamal al comunitii, a mrfurilor vmuite pentru export i plasate în regim de
tranzit vamal;
x Regulamentul (CEE) nr. 2.454/1993 actualizat a stabilit c în cazul în care nu se face schimbul de informaii în ECS-RO,
certificarea confirmrii liberului de vam se face printr-o viz aplicat pe versoul exemplarului 3 al Declaraiei vamale de
export pe suport hârtie (DAU) sau pe documentul de însoire a exportului (EAD). Viza const într-o tampil pe care
figureaz numele biroului vamal de ieire i data de ieire a mrfurilor;
x ANAF-DGV nu a prezentat nicio procedur operaional privind modul de utilizare i valorificare a sistemului NONECS. Pe
website-ul autoritii vamale, referitor la sistemul de control al exporturilor, nu se face referire la sistemul NONECS, ci numai
la sistemul ECS-RO.
Luând în considerare toate actele i faptele autoritii vamale referitoare la sistemul NONECS, se constat c pentru mrfurile
vmuite pentru export i plasate în regim vamal de tranzit, ANAF - DGV nu deine instruciuni, norme, proceduri etc. cu privire la
confirmarea liberului de vam la export.
Recomandare
Autoritatea vamal s transmit la ANAF, spre analiz, situaia tuturor operatorilor economici care au beneficiat de scutire de
TVA cu drept de deducere pentru exporturi neconfirmate la biroul vamal de ieire aflat sub regim de tranzit. Totodat, s-a
recomandat Ageniei Naionale de Administrare Fiscal - Direcia General Vamal s reglementeze, conform dispoziiilor
vamale comunitare, utilizarea sistemului NONECS.
Autoritatea vamal nu a analizat dac în cazul utilizrii garaniei globale i a dispensei de garanie în cadrul regimului de tranzit
comunitar/comun, ulterior acordrii deciziilor favorabile principalilor obligai, se impunea revocarea sau modificarea acestor decizii.
Din aplicarea art. 9 din Codul vamal comunitar instituit prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/1992 actualizat, se con-
stat c, dac, ulterior acordrii autorizaiei pentru utilizarea garaniei globale/dispense de garanie nu mai sunt îndeplinite con-
diiile care au stat la baza emiterii ei, autoritatea vamal trebuie s revoce sau s modifice autorizaia. Din textul de lege comu-
nitar rezult c revocarea sau modificarea autorizaiei este obligatorie în cazul în care nu au fost sau nu mai sunt îndeplinite
condiiile care au stat la baza acordrii.
Legislaia naional, în spe Ordinul vicepreedintelui ANAF nr. 3.001/2009, stabilete c autoritatea poate revoca, anula i
modifica deciziile favorabile acordate la utilizarea garaniei globale/dispensei de garanie în condiiile prevzute de reglemen-
trile vamale comunitare.
La solicitarea echipei de control de a proba c au fost analizate i verificate condiiile care au stat la baza acordrii autorizaiei,
ulterior acordrii autorizaiei pentru utilizarea garaniei globale/dispensei de garanie, s-a constatat c acel „poate” din OVANAF
nr. 3001/2009 este invocat pentru neaplicarea reglementrilor vamale comunitare. Ordinul nr. 3.001/2009 este dat în aplicarea
legislaiei vamale europene i nu trebuie s conin prevederi contrare acesteia cu scopul de a favoriza operatorii economici.
Termenul poate din ordinul naional conduce la aplicarea neunitar i discriminatorie a reglementrii cu privire la anularea,
revocarea sau modificarea deciziilor favorabile acordate operatorilor economici.
Din analiza prin sondaj a autorizaiilor pentru utilizarea dispensei de garanie/garaniei globale, valabile în anul 2013, s-a
constatat c mai multe societi comerciale înregistreaz datorii vamale în conturile A00, 020.
Autoritatea vamal nu a solicitat ANAF situaia datoriilor fiscale înregistrate de deintorii autorizaiilor pentru utilizarea garaniei
globale/dispensei de garanie. Nu au fost verificate nici celelalte condiii care au stat la baza emiterii autorizaiei.
Riscul neverificrii acestor condiii const în imposibilitatea recuperrii datoriei vamale, în cazul în care aceti operatori intr în
insolven i figureaz cu tranzite neînchise.
Prin implementarea reglementrii de la art. 9 din Codul vamal comunitar, Comisia a avut în vedere monitorizarea permanent
pe teritoriul vamal comunitar a beneficiarilor de autorizaii privind utilizarea garaniei globale/dispensei de garanie.
În plus, aceast reglementare vamal comunitar reprezint o cale legal, prin a crei aplicare se asigur creterea gradului de
conformare voluntar la plata datoriei vamale i a tuturor obligaiilor fiscale de ctre operatorii economici beneficiari ai
autorizaiilor de garanie redus/dispens de garanie i care plaseaz mrfuri în regim de tranzit vamal.
Recomandare
9 Autoritatea vamal s elaboreze o procedur operaional prin care condiiile care au stat la baza acordrii deciziilor
favorabile privind utilizarea garaniei globare reduse/dispensei de garanie s fie reanalizate dup depunerea situaiilor
financiare anuale, iar ulterior s se procedeze la aplicarea prevederilor Codului vamal comunitar.
Ö Deficiene constatate din verificarea efectelor legale ale comasrii prin absorbie
Carenele i imperfeciunile cadrului legislativ aplicabil comasrii autoritii vamale prin absorbie de ctre ANAF au avut
drept consecin nepredarea tuturor creanelor bugetare vamale ctre DGRFP la data de 31.12.2013.
În acest context, nu au fost întocmite situaii financiare de încetare a activitii ordonatorului de credite Autoritatea Naional a
Vmilor i nu exist un inventar centralizat al patrimoniului ANV.
Pagina312

S-au întocmit situaii financiare de ctre fiecare structur a instituiei care se desfiinase deja, inventarierea patrimoniului
efectuându-se în acelai mod, iar protocoalele de predare-primire s-au semnat între structurile deja absorbite i ANAF, DGRFP.
Absorbia ANV a fost stabilit prin HG nr. 520/2013, fiind desfiinat mai întâi ordonatorul de credite i mai apoi întocmite
situaii financiare de încetare i procese-verbale de inventariere de ctre fostele structuri vamale i aparatul central al
autoritii vamale, care nu sunt ordonatori de credite.
În aceste condiii, comasarea prin absorbie nu produce efecte legale, întrucât situaiile financiare întocmite nu respect
prevederile legii contabilitii i ale OMFP nr. 1917/2005.
Datorit carenelor i imperfeciunilor cadrului legislativ referitor la absorbia autoritii vamale de ctre ANAF prin comasare, nicio
persoan nu poate fi fcut responsabil pentru eventuale prejudicii cauzate bugetului. De exemplu, în cazul fostei DRAOV Craiova,
conform actului de control întocmit de Camera de Conturi Dolj la DRV Craiova, auditorii publici externi au constatat o diferen de
creane bugetare nepredat la data de 31.12.2013 ctre DGRFP Craiova, în sum total de 9.246 mii lei.
2. Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i
legalitatea realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor
2.1. Societatea Comercial Fondul Român de Contragarantare SA (SC FRC SA)
SC FRC SA a fost înfiinat în baza OUG nr. 23/2009 i are ca scop îmbuntirea accesului întreprinderilor mici i mijlocii la
finanare, prin preluarea unei pri din riscul asumat de fondurile de garantare.
Este persoana juridic român, având ca obiect unic de activitate contragarantarea garaniilor acordate de fondurile de
garantare legal înfiinate persoanelor juridice române pentru credite i alte instrumente de finanare, contractate de între-
prinderile mici i mijlocii de la instituiile de credit i alte instituii financiare nebancare i este administrat în sistem dualist de
un Directorat i de un Consiliu de Supraveghere.
Au fost majorate nejustificat cheltuielile de exploatare prin înregistrarea de „ajustri pentru pierderi de valoare” în sum de
24.320 mii lei, reprezentând debite pentru care nu au fost luate msuri de recuperare, în condiiile legii, aceast operaiune,
potrivit Ordinului MFP nr. 3.055/2009, efectuându-se în condiiile în care recuperarea sumelor este incert.
Nu au fost respectate prevederile legale privind desfurarea activitii de contragarantare, în sensul c, SC FRC SA, prin
convenii încheiate cu fondurile de garantare, a mandatat în totalitate i a împuternicit fondurile de garantare s îndeplinesc unicul
obiect de activitate, respectiv a mandatat fondurilor de garantare activitatea de contragarantare a garaniilor acordate IMM-urilor, în
condiiile în care, aceast societate a fost înfiinat, tocmai în vederea realizarii acestei activitai de contragarantare.
În perioada 2011-2013 a fost emis un numr de 18.808 contragaranii, pentru care SC FRC SA a încasat comisioane de
contragarantare în valoare de 7.941 mii lei.
Totodat, ca urmare a neachitrii creditelor acordate de diverse instituii bancare unor persoane juridice (IMM-uri), credite
pentru care SC FRC SA a contragarantat rambursarea acestora, s-a înregistrat i executat un numr de 172 de cereri de plat
pentru care s-au efectuat pli în sum total de 24.729 mii lei i s-au înregistrat debite de aceeai valoare din care SC FRC SA
a recuperat numai suma de 408 mii lei, rmânând de recuperat suma de 24.320 mii lei, pentru care nu au fost luate msuri de
recuperare în condiiile legii.
SC FRC SA a acceptat acordarea de contragaranii în sum de 56.462 mii lei i de 479 mii euro, unor IMM-uri (în 210
cazuri) care nu îndeplineau condiiile de eligibilitate, în sensul c la momentul acordrii contragaraniei se aflau în procedur
de executare silit, astfel:
în 84 de cazuri, pentru care s-au acordat contragaranii în valoare de 10.561 mii lei i 479 mii euro, au fost executate cereri
de plat emise de fondurile de garantare i au fost efectuate pli în sum de 10.412 mii lei;
în 126 de cazuri, pentru care s-au acordat contragaranii în valoare de 45.901 mii lei, s-au primit notificri de la fondurile de
garantare privind intrarea în insolven a IMM, întiinri de neplat din partea bncilor i/sau remiterea cererilor de plat
aferente garaniilor contragarantate, pân la data finalizarii controlului nu au fost efectuate pli în acest sens.
ANAF, instituia statului abilitat s aplice astfel de proceduri, confirm faptul c la momentul acordrii contragaraniei, se aflau
în procedur de executare silit.
Au fost constatate cazuri în care SC FRC SA a acceptat acordarea de contragaranii în sum de 1.094 mii lei, pentru
finanri acordate unor IMM-uri care, la data confirmrii contragaraniei, îndeplineau condiiile de a fi considerate „între-
prinderi în dificultate”, ceea ce a generat efectuarea de pli în sum de 977 mii lei.
SC FRC SA a acceptat acordarea unei contragaranii, în valoare de 276 mii lei, cu nerespectarea condiiilor de garantare a
finanrii, în sensul c acordarea contragaraniei s-a efectuat ulterior datei la care finanarea a fost obinut de beneficiar,
prin înlocuirea unor garanii existente, fapt ce a dus la efectuarea de pli ctre FNGCIMM SA-IFN în sum de 276 mii lei.
Rspunsul entitii
SC FRC SA a contestat msura dispus prin decizie, invocând faptul c contragaraniile au fost acordate cu deplina respectare
a prevederilor schemelor de minimis - Normelor SC FRC SA i a conveniilor de contragarantare, justificare neîntemeiat,


deoarece SC FRC SA avea obligaia s plteasc valoarea de executare a contragaraniei ca fiind un procent din suma pltit
finanatorilor de ctre fondurile de garantare, în contul garaniilor eligibile, în conformitate cu prevederile din Ordinul MIMMCMA
nr. 1364/2009 i Ordinul MECMA nr. 2.199 din 22 iulie 2011.
Mai mult, au fost constatate cazuri în care SC FRC SA a efectuat pli în sum de 525 mii lei ctre FNGCIMM SA, dei
cunotea c acordarea contragaraniilor s-a efectuat în mod nelegal, fiind informat de ANAF despre faptul c, la data acordrii
contraganiilor, societile beneficiare se aflau în procedur de executare silit.
Nu au fost realizate venituri estimate la suma de 5.500 mii lei prin acordarea de contragaranii fr perceperea primei
anuale de contragarantare, datorat de fondurile de garantare, ca urmare a faptului c, începând cu 01.07.2012, prin
Conveniile încheiate cu fondurile de garantare, nu s-a prevzut perceperea primei de contragarantare. Astfel, pentru
contragaraniile acceptate de SC FRC SA, începând cu aceast dat, fondurile de garantare nu aveau obligaia s
plteasc nicio prim de contragarantare. Prima de contragarantare, în temeiul pct.11 din condiiile de acordare a contra-
garaniilor (prezentate în anex la Ordinul ministrului MIMMCMA nr. 1.364/2009), a fost aprobat în sensul suportrii riscului
de ctre SC FRC SA.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, SC FRC SA a invocat faptul c aprobarea Normelor i a Conveniilor de
contragarantare, care conineau nivelul zero al primei efective de contragarantare, a avut ca temei legal Ordinul nr. 2.199/2011.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate, întrucât la pct.11 din Anexa la Ordinul MECMA nr. 2.199/22.07.2011 s-a prevzut
stabilirea anual a nivelului „Primei de contragarantare” în mod difereniat, în funcie de categoriile de IMM-uri beneficiare,
precum i aprobarea nivelului astfel stabilit de ctre Consiliul de Supraveghere al societii.
În perioada 2011-2013 au fost efectuate cheltuieli nelegale, în sum de 11.276 mii lei, reprezentând:
cheltuieli de natur salarial, în sum estimat la 11.117 mii lei, prin acordarea, fr baz legal, a unor remuneraii
membrilor Consiliului de Supraveghere i ai Directoratului, în sensul c limitele generale i suplimentare ale remuneraiei
nu au fost stabilite prin Actul constitutiv sau prin hotrâre a Adunrii Generale a Acionarilor, contrar prevederilor
art.153^18 din Legea nr. 31/1990;
cheltuieli de natur salarial, în sum total brut de 26 mii lei, prin acordarea de indemnizaii secretarului de edin al
Consiliului de Supraveghere i al Directoratului SC FRC SA, în condiiile în care activitatea de secretariat, în cadrul
edinelor Consiliului de Supraveghere, al Directoratului i ale comitetelor de monitorizare, de administrare a riscurilor i
de audit, a fost desfurat de o persoan care a avut aceste atribuii stabilite în fia postului;
despgubiri, în sum total de 133 mii lei (brut), acordate unui membru al Consiliului de Supraveghere al SC FRC SA, revocat
din funcie anterior încheierii mandatului de 4 ani, constând în echivalentul remuneraiilor lunare nete calculate în condiiile în
care, potrivit Legii nr. 31/1990, durata mandatului primilor membri ai consiliului de supraveghere nu poate depi 2 ani.
Rspunsul entitii
Decizia Curii de Conturi a fost contestat prin invocarea faptului c nu a existat nicio dispoziie legal aplicabil SC FRC SA,
care s reglementeze limite sau reguli de determinare a valorii remuneraiilor, singura prevedere, cu inciden i relevan
asupra valorii remuneraiilor organelor de conducere ale SC FRC SA, fiind dispoziiile art. 153^18 (4) din Legea nr. 31/1990.
Argumentele invocate nu sunt întemeiate, întrucât pentru remuneraiile cuvenite membrilor Directoratului i ai Consiliului de
Supraveghere, Adunarea General a Acionarilor avea obligaia de a fixa limitele generale ale tuturor remuneraiilor acordate, în
conformitate cu prevederile art.153^18 din Legea nr. 31/1990, iar SC FRC SA avea dreptul s acorde acestor membri,
remuneraii numai în cadrul unor limite astfel stabilite.
A fost angajat, lichidat, ordonanat i pltit nelegal suma total de 129 mii lei, pentru cheltuieli efectuate în alte scopuri
decât cel reglementat „de protocol”, dup cum urmeaz:
cheltuieli în sum de 56 mii lei, reprezentând contravaloarea unor mese (în 21 de cazuri) servite la restaurant sau în
regim catering, oferite membrilor Consiliului de Supraveghere, Directoratului, Comitetului de Risc i Investiii, Adunrii
Generale a Acionarilor sau salariailor în condiiile în care, prin lege, pentru organele de administrare/conducere/execuie
i pentru personalul angajat, nu sunt reglementate a se efectua astfel de cheltuieli;
cheltuieli în sum de 18 mii lei, reprezentând contravaloarea unor mese (în 31 de cazuri) acordate reprezentanilor
bancari, reprezentanilor fondurilor de garantare, reprezentanilor media, membrilor i participanilor AECM la care este
membru, consultanilor, fr a avea la baz documente legal aprobate, care s justifice consumaia, numrul persoanelor
participante i scopul efecturii acestor cheltuieli;
cheltuieli în valoare de 54 mii lei, reprezentând achiziia unor produse (în 17 cazuri) care nu au legtur cu obiectul de
activitate al SC FRC SA i care nici nu au fost prevzute prin CCM a se acorda salariailor.
Rspunsul entitii
SC FRC SA a invocat faptul c nu exist reglementri juridice exprese care s precizeze sau s restricioneze modul în care
societile comerciale (i cu atât mai mult cele organizate ca instituii financiare specializate, cum este SC FRC SA) aloc
fondurile destinate cheltuielilor de protocol (bareme, numr de persoane, identitatea participanilor i calitatea acestora, tipul
sau sortimentul de produse sau servicii).
Pagina314

Argumentele prezentate nu sunt întemeiate întrucât, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, aprobate
prin HG nr. 44/2004, cheltuielile de protocol sunt cheltuieli ocazionate de întâlniri cu parteneri de afaceri, efectuate în scopul
afacerii i de acordarea unor cadouri, trataii i mese, ori SC FRC SA a efectuat cheltuieli în sum estimat la 129 mii lei,
înregistrate în evidena contabil pe cheltuieli de protocol, dar care s-au dovedit a fi efectuate în scopuri pentru care legea nu
prevede efectuarea de astfel de cheltuieli.
S-au efectuat cheltuieli cu combustibilul, în sum total de 116 mii lei, fr a avea la baz documente care s justifice
consumul de carburani achiziionai, în sensul c nu au fost întocmite documente (Foi de parcurs, Fia activitii zilnice,
Registrul de eviden foi de parcurs) pentru autoturismele din parcul auto al entitii, înregistrarea pe costuri efectuându-se
în mod nelegal, în baza bonurilor fiscale, eliberate de furnizorii de combustibil.
Prin neîntocmirea acestor documente, nu se cunoate scopul i locul deplasrii autovehiculului, km parcuri de fiecare autovehicul.
Rspunsul entitii
SC FRC SA a invocat faptul c decontarea cheltuielilor cu combustibilul, în perioada 2011-2013, s-a realizat având la baz
documente justificative întocmite conform prevederilor legale.
Argumentele invocate sunt netemeinice întrucât, potrivit HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG nr.
195/2002 privind circulaia pe drumurile publice, SC FRC SA avea obligaia s întocmeasc „Foaie de parcurs, Fia activitii
zilnice, Registrul de eviden foi de parcurs”, documente care certific efectuarea curselor i consumul de carburani auto.
Au fost majorate nejustificat cheltuielile de exploatare, cu suma de 117 mii lei, reprezentând servicii de monitorizare flux de
tiri, în condiiile în care angajai ai SC FRC SA aveau atribuii stabilite prin ROF.
Rspunsul entitii
SC FRC SA a invocat faptul c monitorizarea presei const în verificarea informaiilor de acest gen, realizate prin externalizarea
acestor servicii unei entiti de specialitate - agenie de pres i aducerea, dup caz, la cunotina conducerii instituiei, a
informaiilor care sunt urmrite prin monitorizare.
Argumentele invocate nu sunt întemeiate, deoarece conform ROF-ului, Compartimentul Consultan i Comunicare avea
atribuii în „monitorizarea presei i elaborarea rapoartelor periodice privind modul de reflectare a activitii Fondului în mass-
media... întocmirea i difuzarea comunicatelor privind activitatea fondului”.
Au fost efectuate cheltuieli nelegale, în sum total de 225 mii lei, cu achiziia de servicii medicale (inclusiv medicamente)
pentru persoane care nu aveau calitatea de salariat al SC FRC SA, respectiv:
cheltuieli în sum total de 73 mii lei, reprezentând servicii medicale pentru membrii Directoratului, constând în consultaii
i tratamente în ar i strintate, medicamente, servicii de acupunctur, analize de laborator etc.;
cheltuieli în sum total de 152 mii lei, reprezentând servicii medicale i de medicina muncii, pltite pentru membrii de
familie ai salariailor i membrii de familie ai Directoratului SC FRC SA (persoane care nu au calitatea de salariai ai
entitii), cheltuieli neprevzute de legislaia în vigoare a se suporta de ctre entitate.
Rspunsul entitii
SC FRC SA a invocat faptul c serviciile medicale acordate membrilor familiilor sunt drepturi ale angajailor, iar membrii de
familie ai Directoratului au beneficiat de acest drept în temeiul prevederilor Contractului de mandat, coroborate cu dispoziiile
contractului colectiv de munc.
Argumentele invocate nu sunt întemeiate, întrucât, potrivit prevederilor art. 134 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, prile
contractului colectiv de munc sunt angajatorii i angajaii, iar potrivit art. 133 (1), clauzele contractelor colective de munc
produc efecte pentru angajaii din unitate.
Astfel, membrii familiilor salariailor i ai Directoratului SC FRC SA nu pot beneficia de clauzele contractului colectiv de munc
încheiat la nivelul SC FRC SA, în condiiile în care acetia nu au raporturi de munc cu SC FRC SA.
Au fost efectuate cheltuieli, în sum total de 43 mii lei, pentru participarea la alte cursuri decât cele de pregtire profe-
sional, aprobate prin Programele de formare profesional pe anii 2011-2013, respectiv:
participarea a dou angajate, în perioada 27-28 mai 2013, la un curs de „Instrumente de inginerie financiar”, organizat
la Bruxelles - Belgia, pentru care s-au efectuat cheltuieli în sum total de 23 mii lei, în condiiile în care acest curs nu a
fost inclus i, implicit, aprobat prin Programele de formare profesional pe anii 2011-2013 i se organiza i în ar de
ctre Institutul Bancar Român, la preul de 1.200-1.400 lei/persoan;
SC FRC SA a aprobat participarea unui numr de 5 salariai la un curs care permite accesul la o alt ocupaie/profesie decât
cele prevzute în statul de funcii i în organigrama societii, respectiv la cursul de formare a mediatorilor, care nu a fost
cuprins în Programul de pregtire profesional pe anul 2011 i pentru care a efectuat cheltuieli în sum de 21 mii lei.
Rspunsul entitii
SC FRC SA a invocat faptul c entitatea nu poate anticipa în toate cazurile, înainte de data aprobrii Programului de pregtire
profesional, necesitatea sau oportunitatea participrii unor salariai la anumite cursuri, care pot fi motivate sau generate de
invitaii punctuale.


Argumentele prezentate nu sunt întemeiate deoarece SC FRC SA avea obligaia de a elabora anual, planul de formare
profesional a salariailor anexa la Contractul colectiv de munc, în conformitate cu prevederile art. 195 din Legea nr. 53/2003
Codul muncii.
Au fost efectuate cheltuieli nelegale, estimate la suma de 53 mii lei, prin acordarea de ajutoare bneti salariailor, în alte
limite i în alte condiii decât cele prevzute de lege, respectiv ajutoare bneti acordate unui numr de 5 salariai (între 5
mii i 11 mii lei), pentru cstoria salariatului sau pentru cstoria unui copil, în condiiile în care, prin lege, pentru astfel de
evenimente, salariaii au dreptul la zile libere pltite.
Rspunsul entitii
SC FRC SA a invocat faptul c nu exist nicio prevedere legal care s interzic prilor unui Contract colectiv de munc s
reglementeze astfel de drepturi supuse analizei. Argumentul invocat nu are temei, întrucât clauzele Contractului Colectiv de
Munc pot stabili drepturi i obligaii numai în limitele i în condiiile prevzute de lege.
Nu au fost respectate prevederile legale privind:
a) încheierea/prelungirea Contractelor de mandat ale primilor membri ai Consiliului de Supraveghere i ale membrilor
Directoratului, respectiv:
încheierea Contractelor de mandat cu primii membri ai Consiliului de Supraveghere s-a fcut pe o perioad de 4 ani, în
condiiile în care, potrivit Legii nr. 31/1990, durata mandatului primilor membri nu poate depi 2 ani;
prelungirea mandatului membrilor Directoratului prin acte adiionale la Contractele de mandat, pentru o perioad de 6 ani, în
condiiile în care prin Actul constitutiv al SC FRC SA s-a prevzut c mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani.
Rspunsul entitii
Dei SC FRC SA a invocat faptul c prelungirea mandatelor membrilor Directoratului i ai Consiliului de Supraveghere s-a
efectuat în condiii de legalitate, în actul normativ de înfiinare, în Actul constitutiv al SC FRC SA, cât i în Legea nr. 31/1990,
durata mandatului membrilor directoratului a fost limitat la 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului numai în condiiile legii,
respectiv dup expirarea mandatului de 4 ani.
b) bugetul de venituri i cheltuieli al SC FRC SA, pentru anii 2011 i 2012, nu a fost aprobat prin hotrâre de Guvern, fiind
aprobat numai de AGA, contrar prevederilor OUG nr. 37/2008.
Rspunsul entitii
SC FRC SA a invocat faptul c nu exist o prevedere special, fiind incidente dispoziiile din dreptul comun, care, se regsesc
în Legea nr. 31/1990, în sensul c aprobarea BVC intr în competena AGA.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate deoarece, în perioada 2011-2013, SC FRC SA a avut ca acionar majoritar statul
român (prin Ministerul Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri, Agenia pentru Implementarea Proiectelor i Programelor
pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii i, ulterior, prin Ministerul Finanelor Publice).
În fapt, calitatea de acionar majoritar confer statului, reprezentat prin autoritile administraiei publice centrale, prerogativa de
a exercita toate drepturile i de a executa toate obligaiile care decurg din aceast calitate.
Referitor la obligativitatea aprobrii Bugetului de venituri i cheltuieli al SC FRC SA, prin hotrâre de Guvern, prin Sentina
Civil 3280/28.10.2013, Curtea de Apel Bucureti a statuat c prevederile art. 15 din OUG nr. 37/2008 sunt aplicabile aprobrii
Bugetului de venituri i cheltuieli al FNGCIMM IFN SA, entitate aflat în aceeai situaie ca i SC FRC SA.
Recomandri
9 desfurarea activitii entitii în baza unui buget de venituri i cheltuieli, elaborat i aprobat în condiiile legii;
debitelor înregistrate în contabilitate în vederea identificrii i a altor cazuri de debite din contragaranii executate de
ctre fondurile de garantare, înregistrate în mod nelegal pe costuri i pentru care nu au fost luate msuri de
recuperare în condiiile legii, a stabilirii vechimii acestora i a cuantumului debitelor de recuperat, pentru care se vor
dispune msuri de recuperare în condiiile legii; stabilirea cuantumului cheltuielilor majorate în mod nejustificat,
precum i a impozitului pe profit suplimentar datorat bugetului de stat, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite,
recuperarea acestora în condiiile legii, precum i corectarea rezultatelor contabile înregistrate i virarea acestora pe
destinaiile legale, inclusiv accesoriile aferente;
contragaraniilor acordate i executate la plat în perioada 2011-2013, precum i a celor, pentru care, la 31.12.2013,
entitatea deinea documente privind intrarea în insolven a IMM-urilor, întiinri de neplat din partea bncilor i
cereri de plat în vederea identificrii i a altor cazuri de contragaranii acordate/acceptate, cu neîndeplinirea con-
diiilor de eligibilitate, a stabilirii cuantumului debitelor înregistrate ca urmare a plilor efectuate pentru contragaraniile
executate. Pentru cazurile identificate (inclusiv pentru cele constatate în Raportul de control), reprezentând
contragaranii acordate cu înclcarea normelor legale, se vor întreprinde demersurile legale (civile i penale), inclusiv
de stabilire a întinderii prejudiciului ca urmare a nerecuperrii (dup parcurgerea cilor legale de recuperare) plilor
efectuate, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiiile legii;
contragaraniilor acordate i acceptate, în perioada iulie 2012-decembrie 2013, în vederea identificrii i a altor cazuri
Pagina316

de contragaranii acordate, pentru care nu s-a stabilit i perceput un nivel al primei de contragarantare, a stabilirii
întinderii prejudiciului ca urmare a nestabilirii i nerecuperrii primei de contragarantare, înregistrarea în contabilitate
a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiiile legii;
cheltuielilor de protocol, înregistrate în perioada 2011-2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de cheltuieli
efectuate fr baz legal, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a
beneficiilor nerealizate) în condiiile legii;
achiziiilor de combustibil auto, efectuate i decontate în perioada 2011-2013, în vederea identificrii i a altor cazuri
de bunuri achiziionate (combustibil auto), înregistrate direct pe cheltuieli, fr a avea la baz documente care s
justifice consumul, a stabilirii diferenelor cantitative i valorice care nu pot fi justificate cu documente care s certifice
consumul de carburant, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor
nerealizate) în condiiile legii;
contractelor de monitorizare/informare/asisten/comunicare a presei, încheiate/derulate în perioada 2011-2013, în
vederea identificrii i a altor cazuri de servicii angajate, pentru care, de fapt, angajaii SC FRC SA aveau atribuii
stabilite prin ROF, a stabilirii întinderii prejudiciului ca urmare a plilor efectuate pentru astfel de servicii, înregistrarea
în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condiiile legii;
serviciilor medicale/medicamente achiziionate în perioada 2011-2013 în vederea identificrii i a altor cazuri de
servicii medicale/medicamente achiziionate fr baz legal, a stabilirii întinderii prejudiciului ca urmare a plilor
efectuate pentru astfel de servicii, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a
beneficiilor nerealizate) în condiiile legii;
cheltuielilor de pregtire profesional, efectuate în perioada 2011-2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de
cheltuieli efectuate în alte condiii decât cele legale, a stabilirii întinderii prejudiciului ca urmare a plilor efectuate în
mod nelegal, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate)
în condiiile legii;
drepturilor din Contractul colectiv de munc, acordate salariailor i membrilor Directoratului, în perioada 2011-2013,
în vederea identificrii i a altor cazuri de ajutoare bneti acordate fr baz legal salariailor i membrilor Direc-
toratului, a stabilirii întinderii prejudiciului, ca urmare a plilor efectuate pentru astfel de ajutoare bneti, înregistrarea
tuturor drepturilor bneti acordate membrilor Directoratului, membrilor Consiliului de Supraveghere i salariailor în
perioada 2011-2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de drepturi bneti acordate în mod nelegal acestora, a
stabilirii întinderii prejudiciului ca urmare a plilor efectuate prin acordarea de astfel de drepturi bneti, înregistrarea
9 identificarea contractelor de mandat încheiate pentru o alt durat decât cea legal, stabilirea cuantumului drepturilor de
natur salarial acordate în baza unor contracte de mandat încheiate/prelungite în mod nelegal, stabilirea întinderii
prejudiciului ca urmare a plilor efectuate prin acordarea de astfel de drepturi bneti, înregistrarea în contabilitate a
sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condiiile legii.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate a fost emis decizie prin care au fost dispuse msuri
pentru intrare, în legalitate, stabilirea întinderii prejudiciului i recuperarea acestuia, potrivit legii.
2.2. Compania Naional Loteria Român SA (CNLR SA)

CNLR SA este persoan juridic român, organizat sub forma juridic de societate comercial pe aciuni cu capital integral de
stat i funcioneaz pe baz de gestiune economic i autonomie financiar, efectuând activiti de interes public naional, în
scopul realizrii cadrului organizat pentru desfurarea de jocuri de noroc admise de lege i a obinerii de fonduri destinate
finanrii unor obiective de interes public naional, i a fost înfiinat în baza prevederilor OUG nr. 159/1999 privind înfiinarea
Companiei Naionale „Loteria Român”, cu modificrile i completrile ulterioare, aprobat prin Legea nr. 288/2001 i se afl
sub autoritatea Ministerului Finanelor Publice.
Referitor la inventarierea imobilizrilor corporale la data de 31.12.2013 s-a constatat neefectuarea intabulrii, de ctre CNLR
SA, a tuturor construciilor i cldirilor aparinând domeniului privat al statului, aflate în patrimoniul administrat de entitate.
Astfel, entitatea nu a procedat în toate cazurile la efectuarea operaiunilor de cadastru i de înscriere a acestora în Cartea
funciar, conform prevederilor Legii cadastrului i a publicitii imobiliare, nr. 7/1996, având drept consecin necunoaterea
situaiei reale a patrimoniului pentru a fi raportat i înregistrat în înscrisurile oficiale prevzute de lege.
Cu privire la procedurile de achiziii publice de bunuri i servicii, s-a constatat c nu au fost elaborate i/sau aprobate
proceduri scrise i formalizate pentru activiti, precum: fundamentarea/întocmirea Programului anual al achiziiilor publice,
stabilirea valorii estimative i a procedurilor de atribuire în funcie de acestea, coninutul caietului de sarcini i toate celelalte
activiti pân la atribuirea contractului, având în vedere c acestea stabilesc etapele ce trebuie avute în vedere în
realizarea sarcinilor, exercitarea competenelor i angajarea responsabilitilor cu scopul de a pstra continuitatea i de a
reglementa modalitile concrete de desfurare a activitii.


Recomandri
9 efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea înscrierii în Cartea funciar a tuturor bunurilor imobile aparinând
domeniului privat al statului, cldiri i terenuri, aflate în patrimoniul entitii;
9 elaborarea i aprobarea procedurilor scrise i formalizate începând cu fundamentarea/întocmirea Programului anual al
achiziiilor publice, stabilirea valorii estimative i a procedurilor de atribuire în funcie de acestea, coninutul caietului de
sarcini i toate celelalte activiti pân la atribuirea contractului, având în vedere c acestea stabilesc paii ce trebuie
urmrii în realizarea sarcinilor, exercitarea competenelor i angajarea responsabilitilor cu scopul de a pstra continui-
tatea i de a reglementa modalitile concrete de desfurare a activitii.
Pentru valorificarea constatrilor înscrise în Raportul de control, s-au dispus msuri prin decizie, pe care entitatea trebuie s le
duc la îndeplinire în vederea înlturrii abaterilor constatate, precum i pentru intrarea în legalitate.
anii anteriori
Din verificarea modului de implementare a msurilor dispuse prin Decizia nr. 3/11.03.2014 a rezultat c toate msurile au fost
duse la îndeplinire în termenul de realizare stabilit, respectiv data de 31.05.2014 i, de asemenea, entitatea a respectat
obligaia de a raporta lunar, pân pe data de 05 a lunii urmtoare, stadiul de implementare a msurilor dispuse.
Implementarea msurilor dispuse a condus la îmbuntirea sistemului de control intern i a managementului, prin:
revizuirea procedurii operaionale privind elaborarea fielor de post, precum i prin revizuirea i actualizarea fielor de post
pentru toi salariaii;
în urma actualizrii/comasrii procedurilor operaionale a fost aprobat un numr de 85 de reglementri interne (proceduri
operaionale, proceduri de sistem, instruciuni de lucru, regulamente);
au fost continuate demersurile i finalizate procedurile legale în vederea recuperrii prejudiciilor aduse Companiei ca urmare
a nerespectrii prevederilor legale în domeniul achiziiilor publice.
3. Controlul modului de raportare ctre Ministerul Finanelor Publice a datelor referitoare la acordarea garaniilor
care sunt cuprinse în Situaia garaniilor guvernamentale acordate în baza legilor speciale, parte integrant a
contului general al datoriei publice
Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii SA (FNGCIMM)
FNGCIMM este o instituie financiar nebancar cu capital de risc, persoan juridic român de drept privat, organizat ca
societate comercial pe aciuni, cu acionar unic Statul român, reprezentat de Ministerul Finanelor Publice i are ca misiune
îmbuntirea accesului la finanare al întreprinderilor mici i mijlocii (IMM), funcionând în baza prevederilor cap. IV din Legea
nr. 346/2004 privind stimularea crerii i dezvoltrii întreprinderilor mici i mijlocii (IMM).
Ö Cu privire la exactitatea, corectitudinea i completitudinea datelor raportate Ministerului Finanelor Publice (MFP), precum i
la garaniile emise în numele i în contul statului de ctre FNGCIMM.
În cazul „Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia româneasc finanate din
instrumente structurale ale UE alocate României” s-a constatat c între sumele tranzaciilor înregistrate în baza de date a
FNGCIMM (prezentate echipei de control de ctre reprezentanii Departamentului Garanii) i sumele tranzaciilor raportate
ctre MFP (de ctre Direcia Raportri i validri garanii), coroborate cu datele înregistrate în evidenele contabile, este o
diferen în sum 671 mii lei.
Diferena provine din faptul c valoarea garaniei nu a fost diminuat cu valoarea ratelor de capital (principal), rambursate de
beneficiar, ponderat cu procentul de garantare. Cauzele acestei erori sunt atât faptul c uneori bncile nu raporteaz ctre
FNGCIMM soldul finanrii la termenele de raportare stabilite, cât i o deficien de comunicare a acestor informaii între
departamentele entitii, precum i necorelarea datelor înainte de a fi raportate.
¦ În timpul controlului, eroarea a fost corectat i confirmat prin retransmiterea valorii actualizate a angajamentului asumat
în numele i contul statului de ctre FNGCIMM. Eroarea nu a influenat completarea Contului anual al datoriei publice,
respectiv a „Situaiei garaniilor guvernamentale la 31 decembrie - A. Garanii guvernamentale acordate în baza legilor
speciale”. Prin raportarea în acest mod, MFP ia cunotin, în orice moment, de valoarea angajamentului (suma) ce
urmeaz a fi pltit de ctre acesta ca urmare a producerii riscului de credit.
În cazul „Programului M. Koglniceanu” s-a constatat c au existat situaii în care bncile finanatoare au recomunicat
FNGCIMM c finanarea a fost diminuat (deoarece beneficiarii au achitat ratele de capital la creditul restant), dup data de
comunicare a Deciziei de aprobare a plii de ctre Fond i dup data efecturii plii de ctre MFP (a garaniei executate).
Prin urmare, MFP ar fi trebuit s plteasc în contul contractului de garantare o sum mai mic, dac acest aspect ar fi fost
reglementat corespunztor din punct de vedere al fluxului informaional i al termenelor. Aceast decalare în timp a
transmiterii informaiilor între beneficiar, banc finanatoare, FNGCIMM i MFP poate conduce la denaturarea evidenelor
privind plile efectuate din Fondul de risc pentru garaniile executate în cadrul programelor guvernamentale.
Pagina318

Aceast constatare nu a influenat completarea Contului anual al datoriei publice, respectiv a Situaiei garaniilor guver-
namentale la 31 decembrie – A. Garanii guvernamentale acordate în baza legilor speciale. Deficiena se datoreaz faptului
c atât Convenia încheiat între MFP i FNGCIMM, cât i Procedura Operaional de lucru aferent Programului nu sunt
revizuite periodic, având în vedere cazurile concrete de lucru întâlnite pe parcursul derulrii Programului.
În cazul „Programului de reabilitare termic a cldirilor de locuit cu finanare prin credite bancare cu garanie guvernamental” s-a
constatat c urmare a verificrilor efectuate atât asupra sumelor tranzaciilor înregistrate în baza de date a FNGCIMM, cât i
asupra sumelor tranzaciilor raportate ctre MFP de ctre Direcia Raportri i validri garanii, coroborat cu datele înregistrate în
evidenele contabile, au rezultat diferene între acestea, în sum total 2.077 mii lei.
Diferena se datoreaz modurilor diferite de evideniere a informaiilor cu privire la angajamentul asumat în numele i contul
statului. Departamentul Garanii raporteaz valoarea garaniei la valoarea de acordare, valoare cuprins în contractul de
garantare, iar Compartimentul Raportri i validri garanii raporteaz valoarea garaniei actualizat în funcie de soldul
finanrii la un moment dat. Bncile, uneori, nu raporteaz ctre FNGCIMM soldul finanrii la termenele de raportare stabilite,
ceea ce influeneaz raportrile ctre MFP prin faptul c soldul final/valoarea de executare a garaniei (adic suma ce
urmeaz a fi pltit de ctre MFP ca urmare a producerii riscului de credit) poate fi denaturat – valoarea garaniei se
diminueaz cu valoarea ratelor de capital (principal), rambursate de beneficiar, ponderat cu procentul de garantare.
Deficiena se datoreaz lipsei unei Proceduri Operaionale care s reglementeze modul de prezentare, astfel încât datele cu
privire la garaniile guvernamentale s fie omogene, coerente i complete, îns nu a afectat raportrile transmise pentru
întocmirea Contului anual al datoriei publice, Situaiei garaniilor guvernamentale la 31 decembrie 2013 – A. Garanii
guvernamentale acordate în baza legilor speciale.
Ö Deficiene cu privire la modul de respectare a prevederilor conveniilor încheiate între FNGCIMM i MFP pentru
implementarea programelor guvernamentale referitoare la raportare
În cazul „Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia româneasc finanate din
instrumente structurale ale UE alocate României”, s-a constatat c în anul 2010 a fost încheiat cu MFP o Convenie privind
implementarea acestui program, iar trei anexe care conin date referitoare la angajamentul asumat de ctre FNGCIMM, în
numele i contul statului în cadrul Programului menionat nu ofer informaii decât despre garaniile acordate de ctre
FNGCIMM în cursul anului i nu sunt utile, în totalitate, MFP pentru completarea Contului anual al datoriei publice, respectiv
a Situaiei garaniilor guvernamentale la 31 decembrie - A. Garanii guvernamentale acordate în baza legilor speciale.
Aceeai deficien s-a constatat i în cazul „Programului M. Koglniceanu”
În cazul „Programului de reabilitare termic a cldirilor de locuit cu finanare prin credite bancare cu garanie
guvernamental” s-a constatat c, dei în anul 2010 a fost încheiat cu MFP o Convenie privind implementarea acestui
program, în anul 2013, datorit faptului c nu au fost solicitri/acordri de garanii în cadrul acestuia, a fost transmis doar
Anexa nr. 3 „Situaia rambursrilor de rate de capital efectuate în contul creditelor garantate de ctre FNGCIMM, în numele
i contul statului, consolidate pe finanatori, cu evidenierea detaliat a categoriilor de beneficiari” care conine pe coloana
nr. 5 valoarea total a rambursrilor de rate de capital efectuate în luna respectiv, în contul creditelor garantate.
Prin coninutul indicatorilor raportai, acest formular nu folosete, în totalitate, MFP în vederea completrii anexelor Contului
anual al datoriei publice, respectiv a Situaiei garaniilor guvernamentale la 31 decembrie – A. Garanii guvernamentale
acordate în baza legilor speciale.
Ö Cu privire la respectarea formularisticii aprobate privind raportarea datelor cu privire la garaniile emise în numele i în
contul statului de ctre FNGCIMM
FNGCIMM a respectat formularistica privind raportarea datelor ctre MFP cu privire la garaniile emise în numele i în contul
statului, aprobat conform prevederile Capitolului III – Raportri din Conveniile încheiate între entitate i MFP pentru
implementarea Programelor guvernamentale.
În anul 2014 a fost aprobat OMFP nr. 17 privind modificarea i completarea Normelor metodologice pentru înregistrarea i
raportarea datoriei publice, aprobate prin Ordinul ministrului economiei i finanelor nr. 1059/2008. Formularele ar trebui s fie
revizuite periodic, astfel încât s fie utile MFP la întocmirea Contului anual al datoriei publice, respectiv a Situaiei garaniilor
guvernamentale la 31 decembrie – A. Garanii guvernamentale acordate în baza legilor speciale.
Recomandrile formulate au avut drept scop cunoaterea de ctre FNGCIMM i, în special de MFP, a valorii de executare a
garaniilor guvernamentale, respectiv a angajamentului/sumelor ce urmeaz a fi pltite de ctre acesta ca urmare a producerii
riscului de credit. În final, obiectivul este acela de a se întocmi Contul anual al datoriei publice, Situaia garaniilor
guvernamentale la 31 decembrie 2013 – A.Garanii guvernamentale acordate în baza legilor speciale cu acuratee, fr a
denatura i influena soldul datoriei publice.
Recomandri
9 îmbuntirea fluxului informaional cu privire la eventualele modificri survenite în cadrul garaniilor acordate prin contractul
de garantare a finanrii, prin transmiterea concomitent a informaiilor primite de la bncile finanatoare, atât
Departamentului Garanii - Compartimentul garanii programe guvernamentale, cât i Departamentului economic – Direcia
raportri i validri garanii, astfel încât datele cu privire la garaniile guvernamentale s fie omogene, coerente i complete;


9 revizuirea i completarea prin colaborarea prilor implicate atât a Conveniilor încheiate între FNGCIMM i MFP, cât i a
Procedurilor Operaionale de lucru proprii, astfel încât acestea s furnizeze modaliti de informare pentru ca evidenele
întocmite s exprime cu acuratee plile efectuate din Fondul de risc pentru garaniile executate în cadrul programelor
guvernamentale. În sensul constatrii prezentate anterior, FNGCIMM va întiina MFP operativ despre cazurile în care
bncile finanatoare comunic Fondului, ulterior datei de comunicare a Deciziei de aprobare a plii de ctre Fond i ulterior
datei efecturii plii de ctre MFP a garaniei executate, c finanarea restant s-a diminuat, prin urmare plata pe care MFP
ar fi trebuit s o efectueze în contul contractului de garantare devine mai mic (recomandarea a fost preluat i la nivelul
MFP, în cadrul misiunii de audit financiar din anul curent);
9 elaborarea unei Proceduri Operaionale care s fac posibil furnizarea de informaii omogene, coerente i complete, cu
privire la garaniile guvernamentale;
9 refacerea fluxului informaional cu privire la eventualele modificri survenite în cadrul garaniilor acordate prin contractul de
garantare, prin transmiterea concomitent, a informaiilor raportate de ctre bncile finanatoare atât Departamentului
Garanii – Compartimentul garanii programe guvernamentale, cât i Departamentului economic – Direcia raportri i
validri garanii, astfel încât datele cu privire la garaniile guvernamentale s fie omogene, coerente i complete.
Reprezentanii entitii nu au formulat obieciuni la constatrile rezultate în urma aciunii de control i nu au contestat msurile
dispuse prin decizia emis.
Pentru valorificarea constatrilor înscrise în Raportul de control, Curtea de Conturi a dispus msuri prin decizie, pe care
entitatea trebuie s le duc la îndeplinire în vederea înlturrii abaterilor constatate, precum i pentru intrarea în legalitate.
MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE
Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i legalitatea
realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbuntiri Funciare - INCDIF „ISPIF” Bucureti
INCDIF „ISPIF” Bucureti s-a înfiinat în baza HG nr. 944/2006 privind organizarea i funcionarea Institutului Naional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbuntiri Funciare, în scopul desfurrii activitii de cercetare tiinific i dezvoltare
tehnologic în domeniul îmbuntirilor funciare i contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului
îmbuntirilor funciare i la realizarea, cu prioritate, a obiectivelor tiinifice i tehnologice stabilite prin programele naionale de
cercetare tiinific, dezvoltare tehnologic i inovare.
La nivelul structurii teritoriale a INCDIF „ISPIF” Bucureti funcioneaz 5 sucursale (fr personalitate juridic):
Centrul Român pentru Utilizarea Teledeteciei în Agricultur (Sucursala CRUTA – cu sediul în Bucureti),
Sucursala Banat (cu sediul la Timioara),
Baza de Cercetare-Dezvoltare Bneasa Giurgiu,
Sucursala Moldova (cu sediul la Iai),
Sucursala Transilvania (cu sediul la Cluj).
Dintre cele 5 sucursale fr personalitate juridic, trei au fost incluse pentru a fi verificate de ctre camerele de conturi teritoriale:
Sucursala CRUTA, Sucursala Banat i Baza de Cercetare-Dezvoltare Bneasa Giurgiu, una a fost trecut în conservare
(Sucursala Cluj), iar una a fost inclus în eantioanele selectate pentru efectuarea controlului la nivel central (Sucursala Moldova).

La INCDIF „ISPIF” Bucureti
Nu au fost analizate i iniiate msuri de recuperare a sumei de 385 mii lei, reprezentând cheltuieli aferente produciei în
curs de execuie efectuate de INCDIF „ISPIF” pentru realizarea contractului derulat în cadrul Proiectului EU WATER, suma
fiind sczut din evidena contabil a produciei în curs de execuie la data de 31.12.2012 i repus la data de 31.12.2013,
fr nicio justificare.
În evidena contabil au fost înregistrate creane din servicii prestate cu o vechime mai mare de un an, pentru care unitatea
nu a calculat i nu a pretins penaliti pentru plata acestora cu întârziere, situaie generat de lipsa din contractele încheiate,
a unor clauze penalizatoare în acest sens.
Nu au fost evideniate i virate venituri cuvenite bugetului de stat, în sum de 657 mii lei, reprezentând chiria datorat pentru
închirierea unui spaiu care aparine domeniului public al statului, entitatea verificat procedând la compensarea datoriilor i
obligaiilor între cele dou uniti.
În perioada 01.01-30.11.2013, INCDIF „ISPIF” a achitat salarii în sum de 3.101 mii lei, reprezentând 85,8% din totalul celor
calculate i înregistrate în evidena contabil, în timp ce obligaiile fa de bugetele publice, aferente salariilor pltite
(impozitul aferent i contribuiile asupra salariilor) au fost virate la bugetele i fondurile speciale în procent de numai 38,3%,
cu 1.228 mii lei mai puin decât suma datorat.
Pagina320

În evidena financiar-contabil au fost înregistrate documente care nu îndeplineau condiiile prevzute de lege pentru
exercitarea dreptului de deducere, ceea ce a condus la diminuarea TVA de plat, prin majorarea TVA deductibil.
¦ Abaterea a fost înlturat în timpul controlului prin majorarea obligaiei de plat a taxei pe valoarea adugat i corectarea
Nu a fost respectat principiul necompensrii enunat de standardele internaionale de contabilitate, în sensul efecturii unor
operaiuni comerciale de achiziii de bunuri i furnizri de servicii, a cror decontare a fost realizat prin operaiuni de
compensare pentru stingerea datoriilor i creanelor din contabilitatea unitii verificate, cu înclcarea prevederilor legale, având
în vedere c unitatea avea conturile blocate de instituiile abilitate pentru neonorarea obligaiilor fa de bugetul statului.
La Centrul Român pentru Utilizarea Teledeteciei în Agricultur (Sucursala CRUTA)
Nu au fost facturate i încasate venituri din servicii comandate i contractate, diminuându-se nejustificat, cu suma de 392
mii lei, producia neterminat, înregistrat în contul „Produse i servicii în curs de execuie” în perioada 2009-2010, pe baza
unui referat fr numr i dat.
În evidena financiar-contabil au fost înregistrate cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, în valoare total de 18 mii lei,
pentru bunuri aparinând domeniului public al statului, contrar prevederilor legale.
¦ Abaterea a fost înlturat în timpul controlului.
La Sucursala Banat
Nu a fost efectuat valorificarea conform prevederilor legale a elementelor patrimoniale, constatate minus la inventarierea
anual a patrimoniului, în sum de 107 mii lei, reprezentând valoarea serviciilor de proiectare în curs de execuie (producie
neterminat), evideniate în cadrul contului „Servicii în curs de execuie”.
Nu au fost virate, integral i la termenele legale, obligaiile financiare aferente cheltuielilor cu salariile (impozitul pe salarii,
contribuiile pentru asigurri sociale de stat, contribuiile pentru asigurri sociale de sntate, contribuiile pentru asigurrile
de omaj) datorate atât de angajator, cât i de asigurai bugetelor publice, fiind stabilite i erori în sum de 330 mii lei.
Au fost meninute nejustificat în contul „Clieni inceri sau în litigiu” creane în sum de 19 mii lei pentru care, dei s-au
efectuat demersurile legale de recuperare prin executare silit, nu au putut fi recuperate datorit lipsei bunurilor asupra
crora s poat fi instituite sechestre executorii de ctre executorul judectoresc.
La Baza de Cercetare-Dezvoltare Bneasa Giurgiu
Nu a fost efectuat operaiunea de confirmare a soldurilor de creane i datorii, în valoare total de 757 mii lei, reflectate în
posturile bilaniere, cu ocazia efecturii inventarierii generale a patrimoniului.
S-au înregistrat nelegal consumuri de carburani în sum de 26 mii lei, fr documente justificative, majorând cheltuielile entitii.
Recomandri
9 analizarea cauzelor i împrejurrilor care au determinat nerecuperarea sumei de 385 mii lei, reprezentând cheltuieli în
curs de execuie nevalidate/nedecontate de beneficiar, efectuate de INCDIF „ISPIF” pentru realizarea contractului
derulat în cadrul Proiectului EU WATER;
9 recuperarea sumei de 7 mii lei, reprezentând penalizri pentru plata cu întârziere a sumelor datorate, inclusiv de la
persoanele care nu i-au îndeplinit sau care i-au îndeplinit defectuos sarcinile de serviciu, dac va fi cazul;
9 virarea la bugetul statului a chiriei aferente închirierii spaiilor aparinând domeniului public, în sum de 657 mii lei i
care a fcut obiectul operaiunilor de compensare cu obligaiile unitii fa de titularul contractului de închiriere;
9 analizarea cauzelor, stabilirea rspunderilor i recuperarea sumei de 392 mii lei, reprezentând producia neterminat,
nefacturat i neîncasat de la unitile care au comandat i contractat producia i/sau serviciile în cauz;
9 analizarea cauzelor care au determinat diminuarea viramentelor cuvenite la bugetele publice aferente cheltuielilor cu salariile
i luarea msurilor legale pentru virarea contribuiilor i accesoriilor aferente în conformitate cu prevederile legale;
9 derularea relaiilor comerciale în conformitate cu prevederile legale i ale clauzelor contractelor încheiate cu furni-
zorii/clienii unitii i stabilirea procedurilor de emitere, avizare i înregistrare a documentelor justificative în conta-
bilitate, în conformitate cu normele metodologice de funcionare a conturilor.
Pentru valorificarea constatrilor înscrise în rapoartele de control întocmite s-au emis decizii prin care au fost dispuse msurile
pe care INCDIF „ISPIF” i unitile subordonate trebuie s le duc la îndeplinire în vederea înlturrii abaterilor constatate,
pentru stabilirea întinderii prejudiciului i pentru dispunerea msurilor pentru recuperarea acestuia, precum i pentru intrarea în
legalitate. Deciziile nu au fost contestate de entitate.
Înc din anul 2010 i pân în prezent, unitatea are conturile blocate de administraia financiar ca urmare a faptului c nu i-a
onorat obligaiile ctre bugetele fondurilor publice. În aceste condiii, activitatea acesteia nu se deruleaz în condiii de
concuren real pe pia i nu poate participa în nume propriu la lucrri din domeniul su de specialitate.
În sensul celor menionate, impactul msurilor dispuse de Curtea de Conturi prin deciziile emise este afectat de situaia
financiar a acestei uniti i de restriciile în care aceasta îi desfoar activitatea.


MINISTERUL TRANSPORTURILOR
La Ministerul Transporturilor, Curtea de Conturi a desfurat aciuni de control care au avut urmtoarele teme:
realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor la:
1.1. SC Compania Naional de Transporturi Aeriene din România - TAROM SA
1.2. Regia Autonom Registrul Auto Român
1.3. SC Electrificare CFR SA
1.4. Societatea Naional de Transport Feroviar de Cltori - „CFR Cltori” SA
1.5. Compania Naional Administraia Porturilor Maritime Constana SA
1.6. SC Informatica Feroviar SA
1.7. SC Întreinere i Reparaii Locomotive i Utilaje CFR - IRLU SA
2. Controlul utilizrii fondurilor alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor i Infrastructurii pentru
întreinerea i repararea infrastructurii feroviare la Compania Naional de Ci Ferate CFR SA
3. Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la
entitile beneficiare la:
3.1. Compania Naional Autostrzi i Drumuri Naionale din România SA
3.2. Societatea Comercial Metrorex SA
3.3. Societatea Comercial Electrificare CFR SA
Aciunile cu aceast tem s-au desfurat la urmtoarele entiti:
1. SC Compania Naional de Transporturi Aeriene din România - TAROM SA
2. Regia Autonom Registrul Auto Român
3. SC Electrificare CFR SA
4. Societatea Naional de Transport Feroviar de Cltori - „CFR Cltori” SA
5. Compania Naional Administraia Porturilor Maritime Constana SA
6. SC Informatica Feroviar SA
7. SC Întreinere i Reparaii Locomotive i Utilaje CFR - IRLU SA
1.1. SC Compania Naional de Transporturi Aeriene din România - TAROM SA

TAROM SA funcioneaz sub autoritatea Ministerului Transporturilor i are ca obiect principal de activitate executarea de
transporturi aeriene interne i internaionale, de cltori, de bagaje, de mrfuri i post, prin curse regulate i charter, precum i
prestaii legate de transportul aerian, respectiv comercializarea în regim duty-free, handling, catering, transport terestru în
continuarea transportului aerian i alte activiti stabilite prin statutul societii.
În vederea realizrii obiectului su de activitate, Compania funcioneaz cu un numr de 37 de sucursale, dintre care:
- 24 de sucursale în România;
- 10 sucursale în spaiul economic european;
- 3 sucursale în afara spaiului economic european.
Au fost achiziionate bunuri pentru organizarea de zile festive, estimate la suma de 206 mii lei, contrar prevederilor legale
privind unele msuri de reducere a cheltuielilor publice i întrire a disciplinei financiare, în condiiile în care Compania a
înregistrat pierderi pe ultimii 2 ani.
S-a constatat c nu a fost asigurat valorificarea i cuprinderea în situaiile financiare anuale întocmite de ctre Companie a rezul-
tatelor inventarierii din anul 2012, inclusiv a minusului de 149,8 mii lei (fr TVA), imputat terilor i nerecuperat pân la data con-
trolului, iar valoarea de inventar rezultat în urma inventarierii anuale 2012 nu a fost consemnat în listele de inventariere anuale.
Recomandri
9 stabilirea întinderii prejudiciului determinat de plata nelegal a cheltuielilor efectuate pentru organizarea de evenimente în
anii 2012 i 2013 i recuperarea acestuia, potrivit legii;
9 analiza de ctre Consiliul de Administraie a cauzelor care au condus la nerespectarea prevederilor OUG nr. 26/2012 privind
unele msuri de reducere a cheltuielilor publice i întrirea disciplinei financiare i de modificare i completare a unor acte
Pagina322

normative, cu modificrile i completrile ulterioare, prin suportarea de ctre entitate a unor cheltuieli interzise de lege,
dispunerea msurilor pentru stabilirea rspunderii persoanelor vinovate i luarea msurilor ce se impun, potrivit legii;
9 stabilirea întinderii prejudiciului determinat de minusul de inventar constatat ca urmare a inventarierii anuale efectuate pe
anul 2012 i recuperarea acestora, potrivit legii.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, care nu au fost remediate în timpul aciunilor de control,
a fost emis o decizie, prin care au fost dispuse de msuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului i pentru recuperarea acestuia
potrivit legii i pentru înlturarea abaterilor financiar contabile.
anii anteriori
Din verificarea modului de implementare a msurilor dispuse prin Decizia Curii de Conturi emis în anul 2011 a rezultat c cele 12
msuri au fost implementate integral.
Implementarea msurilor dispuse a condus la îmbuntirea managementului entitii pentru realizarea obiectivelor entitii, prin:
stabilirea unitar a drepturilor legale referitoare la acordarea tichetelor de mas pentru toi angajaii Companiei, indiferent de locul
în care îi desfoar activitatea i amendarea corespunztoare a regulamentului de acordare a tichetelor de mas;
stabilirea întinderii prejudiciului determinat de sumele pltite necuvenit personalului ageniilor „Tarom” din strintate i
recuperarea acestuia, potrivit legii;
întocmirea unei proceduri privind modul de închiriere a spaiilor cu destinaia de locuin în strintate;
revizuirea contractului de prestri servicii de catering i amendarea acestuia în acord cu cerinele contractului-cadru IATA i
a termenilor contractuali stabilii în procedura de negociere;
revizuirea procedurii de achiziie utilizate pentru contractarea serviciilor de catering la bordul aeronavelor i elaborarea
procedurilor care s asigure transparena procesului de achiziie i reducerea costurilor înregistrate de Companie cu aceste
servicii, cu meninerea standardelor de calitate.
1.2. Regia Autonom „Registrul Auto Român”
Funcioneaz pe baz de gestiune economic i autonomie financiar, sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
Regia certific încadrarea vehiculelor rutiere în normele de siguran a circulaiei, protecie a mediului înconjurtor i în
categoria de folosin creia îi sunt destinate, efectueaz verificarea staiilor de inspecie tehnic, la cererea Ministerului
Transporturilor, precum i operaiunile de registru pentru vehiculele rutiere înmatriculate în România.
Are în structura sa 42 de reprezentane pe teritoriul României.
În perioada 2012-2013 au fost înregistrate cheltuieli i efectuate pli nelegale, generate de acordarea, în folosin, cu titlu
gratuit, a unor autoturisme din proprietatea Registrului Auto Român RA, Ministerului Transporturilor (43 mii lei).
Rspunsul entitii
SC FRC SA a contestat msura dispus, dar Comisia de soluionare a contestaiilor a respins contestaia.
Împotriva încheierii emise de Comisia de soluionare a contestaiilor, conductorul entitii verificate a sesizat instana de
contencios administrativ competent.
Referitor la achiziiile publice, în cazul contractului „Execuie sediu reprezentan RAR Bacu” s-au constatat pli nelegale
efectuate pentru lucrri neefectuate, reprezentând, în principal, lucrri de „Amenajarea terenului-Terasamente” (183 mii lei).
Nu au fost respectate clauzele contractuale aferente contractului pentru servicii de telefonie i transmisii date i nu a fost înregistrat
în evidena operativ i contabil a entitii bonusul de telefoane, accesorii i echipamente în valoare de 25 mii euro.
¦ În timpul controlului a fost efectuat înregistrarea în evidenele operative i contabile ale regiei, a telefoanelor, accesoriilor i
echipamentelor.
Au fost acordate drepturi salariale aferente funciei de conducere din cadrul Reprezentanei RAR Bucureti - Voluntari care
nu mai ocup aceast funcie începând cu luna martie 2012, diferena încasat în plus fiind de 15 mii lei.
Recomandri
9 stabilirea întinderii prejudiciului determinat de suportarea de ctre regie a cheltuielilor cu funcionarea, întreinerea i
repararea autoturismelor predate gratuit ctre Ministerul Transporturilor i recuperarea acestuia, potrivit legii; regularizarea
i virarea la bugetul de stat a impozitului pe profit i a taxei pe valoarea adugat, dedus nelegal, aferent cheltuielilor cu
funcionarea, revizia i repararea autoturismelor date spre utilizare gratuit ctre Ministerul Transporturilor;
9 stabilirea întinderii prejudiciului determinat de nerespectarea clauzelor contractuale referitoare la cantitatea i calitatea
bunurilor livrate/lucrrilor executate/serviciilor prestate i/sau la termenele stabilite, în cazul Contractului „Execuie sediu
reprezentan RAR Bacu” i recuperarea acestuia, potrivit legii;
9 analiza, de ctre Consiliul de Administraie, a modului de recepionare i de înregistrare în evidena entitii a documentelor
justificative aferente bonusului, accesorii i echipamente, aferente Contractului subsecvent, în valoare de 25 mii euro,
dispunerea msurilor pentru stabilirea rspunderii persoanelor vinovate i luarea msurilor ce se impun, potrivit legii;


9 analizarea, de ctre Consiliul de Administraie i de ctre conducerea executiv a situaiei conducerii existente la nivelul
tuturor reprezentanelor RAR i dispunerea msurilor pentru eficientizarea resurselor alocate pentru activitatea de utilizare a
resurselor umane.
a fost emis decizie, prin care au fost dispuse 7 msuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului i pentru recuperarea acestuia
potrivit legii i pentru înlturarea abaterilor financiar-contabile.
anii anteriori
Din verificarea modului de implementare a msurilor dispuse prin decizia emis în 2011 a rezultat c din cele 2 msuri dispuse,
una a fost implementat integral, iar cealalt a fost implementat parial, rezultând un grad de implementare de 50%.
Entitatea a stabilit întinderea prejudiciului i este în curs de recuperare a acestuia, prin promovarea de aciuni în instan.
Prin implementarea msurilor dispuse s-a îmbuntit disciplina economico-financiar în gestionarea fondurilor entitii, prin
actualizarea fielor de post, cu atribuii clare i detaliate, privind responsabilitatea în analiza i aprobarea contractelor i a
modificrilor contractuale.
1.3. SC Electrificare CFR SA
SC Electrificare CFR SA, cu un numr de 8 sucursale fr personalitate juridic, este societate comercial pe aciuni, cu capital
integral de stat, la care Compania Naional de Ci Ferate „CFR" SA este acionar unic i funcioneaz sub autoritatea MT.
Societatea are ca obiect principal de activitate montarea, exploatarea, întreinerea i repararea instalaiilor de electrificare ale
Companiei Naionale de Ci Ferate „CFR" SA, pentru asigurarea funcionrii infrastructurii feroviare în scopul realizrii
transportului feroviar public.
Nu au fost calculate i încasate venituri proprii, în sum de 1.592 mii lei, din cauza stabilirii eronate a tarifului pentru prestri
de servicii, prin aplicarea unei cote de cheltuieli indirecte mult diminuate fa de cea realizat, precum i din cauza
neaplicrii cotei de cheltuieli generale.
Nu au fost evideniate, urmrite i încasate venituri proprii, reprezentând penaliti de întârziere pentru serviciile prestate
ctre teri (326 mii lei).
Nu a fost respectat restricia privind meninerea cheltuielilor cu salariile i a cheltuielilor totale, la finele anului 2013, la
nivelul celor din anul precedent, nivelul aprobat al cheltuielilor cu salariile fiind depit cu suma de 6.440 mii lei, iar nivelul
cheltuielilor totale, cu suma de 15.035 mii lei.
Consiliul de Administraie al SC nu a luat msuri privind analiza cauzelor care au condus la diminuarea activului net i
iniierea demersurilor pentru evitarea declarrii strii de insolven.
Rspunsul entitii
SC Electrificare CFR SA a contestat msurile dispuse prin decizie. Comisia de soluionare a contestaiilor a respins contestaia.
Recomandri
9 extinderea verificrii privind aplicarea cotei de cheltuieli indirecte i a cotei de cheltuieli generale în devizele de stabilire a
tarifelor pentru prestri de servicii asupra tuturor contractele de prestri de servicii executate terilor i luarea msurilor
pentru remedierea acestor abateri;
9 analizarea de ctre Consiliul de Administraie a cauzelor care au determinat:
- subdimensionarea valorii contractelor de prestri de servicii executate terilor, sub nivelul costurilor reale înregistrate de societate
i luarea msurilor ce se impun, potrivit legii; elaborarea, aprobarea i monitorizarea implementrii procedurilor privind
întocmirea contractelor de prestri de servicii executate terilor, precum i a modului de stabilire a tarifului în funcie de
costurile reale înregistrate de entitate;
- neurmrirea încasrii creanelor din penaliti de întârziere, aferente prestrilor de servicii efectuate ctre teri i luarea
msurilor pentru înlturarea acestora; calcularea, facturarea i încasarea contravalorii penalitilor de întârziere, datorate
de ctre beneficiarii de prestri de servicii, pentru nerespectarea termenelor de plat;
9 extinderea verificrii cu privire la respectarea clauzelor contractuale referitoare la plata penalitilor de întârziere, pentru
nerespectarea termenelor de plat, la toate contractele de prestri de servicii efectuate ctre teri, calcularea, facturarea i
recuperarea eventualelor penaliti de întârziere datorate de beneficiarii acestora;
9 analizarea de ctre Adunarea General a Acionarilor a cauzelor:
- care au determinat diminuarea activului net al societii la mai puin de jumtate din valoarea capitalului social subscris la data de
31.12.2013 i luarea msurilor ce se impun, potrivit legii;
- nerespectrii indicatorilor aprobai prin bugetele de venituri i cheltuieli 2012 i 2013 i dispunerea msurilor necesare pentru
respectarea indicatorilor aprobai prin bugetul de venituri i cheltuieli.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, care nu au fost remediate în timpul aciunilor de control, a fost
emis o decizie prin care au fost dispuse 7 msuri privind încasarea veniturilor i înlturarea abaterilor financiar-contabile.
Pagina324

anii anteriori
Din verificarea modului de implementare a msurilor dispuse prin Decizia din anul 2012, referitoare la evaluarea i înregistrarea
în contabilitate a valorii terenurilor aferente activitii societii, precum i finalizarea documentaiei necesare pentru obinerea
certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, înscrierea lor în cartea funciar i majorarea corespunztoare a capitalului
social, a rezultat c entitatea nu a îndeplinit msura dispus.
Cauzele care au condus la nerealizarea msurii dispuse sunt:
- imposibilitatea încheierii Contractului de furnizare a serviciilor cadastrale ca urmare a preurilor (tarifelor) pretinse de
furnizori, cu mult superioare nivelului estimat de societate;
- clarificarea statutului unora dintre terenurile pentru care SC Electrificare CFR SA solicit preluarea de la CNCF CFR SA,
fr ca administratorul actual s fie de acord cu punctul de vedere al entitii, în aceast etap litigios;
- identificarea, pe baza informaiilor primite de la CNCF CFR SA, a terenurilor aflate în proprietatea public a statului, pentru
care SC Electrificare CFR-SA nu poate pretinde titlu de proprietate.
1.4. Societatea Naional de Transport Feroviar de Cltori - „CFR Cltori” SA
Funcioneaz în baza OUG nr. 12/1998 privind transportul pe cile ferate române i reorganizarea Societii Naionale a Cilor
Ferate Române - SNCFR i a HG nr. 584/1998 privind înfiinarea Societii Naionale de Transport Feroviar de Cltori „CFR
Cltori" SA prin reorganizarea Societii Naionale a Cilor Ferate Române.
SNTFC - „CFR Cltori” SA este persoan juridic român cu capital integral de stat, având forma juridic de societate comer-
cial pe aciuni i funcioneaz sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
Potrivit prevederilor art. 6 din Statutul Societii Naionale de Transport Feroviar de Cltori - „CFR Cltori" SA are ca obiect
de activitate:
a) efectuarea transportului feroviar public de cltori;
b) efectuarea transportului de bagaje i mesagerii;
c) organizarea i asigurarea exploatrii vagoanelor de dormit, a cuetelor, barului i restaurantului, în trafic intern i internaional;
d) efectuarea de transporturi în vagoane specializate de tip pot, militare, penitenciare i altele asemenea.
SNTFC - „CFR Cltori” SA are în subordine 8 sucursale de transport feroviar de cltori: Bucureti, Craiova, Timioara, Cluj,
Braov, Iai, Galai, Constana.
Ö La SNTFC - „CFR Cltori” SA
Din analiza componenei soldului contului „Imobilizri corporale în curs de execuie” din balana de verificare a conturilor de la
data de 31.12.2013 s-a constatat meninerea unor sume reprezentând pli efectuate pentru obiective de investiii a cror
situaie nu a fost clarificat pân la data bilanului.
La finele exerciiului financiar 2012, în contabilitatea societii au fost înregistrate excesiv ajustri de depreciere a imobilizrilor
în curs, în sum estimat la 699 mii lei, fr a fi prezentate documentele justificative din care s rezulte pierderea de valoare
a acestora.
Entitatea verificat nu a stabilit valoarea de inventar a patrimoniului SNTFC - „CFR Cltori” SA, rezultat în urma ope-
raiunii de inventariere anuale 2013, pentru fiecare post bilanier.
Entitatea nu a înregistrat în evidenele contabile majorarea valorii cldirii administrative la SELC Jibou cu suma de 353 mii
lei, reprezentând contravaloarea lucrrii de reparaii i igienizare a cldirii.
¦ În timpul misiunii de control, entitatea verificat a înregistrat în evidenele contabile majorarea valorii mijlocului fix – cldire
Jibou cu suma de 353 mii lei.
Actul de control este în curs de valorificare.
Ö La sucursalele regionale ale SNTFC - „CFR Cltori” SA
Au fost constituite eronat provizioanele pentru litigii, reprezentând contravaloare daune cominatorii în anul 2013 i
nereluarea la venituri a provizioanelor constituite în perioada 2011-2012 (SRTFC Braov – 2.657 mii lei).
Nu au fost constituite provizioane pentru toi clienii inceri înregistrai în evidena contabil la data de 31.12.2013 (SRTFC
Braov – 9 mii lei).
Nu au fost identificate i înregistrate în evidena tehnic-operativ i contabil bunurile rezultate din recuperarea unor piese i
subansamble rezultate din operaiuni de întreinere i reparare a materialului rulant (acumulatori uzai, saboi uzai etc.) la
Depoul de locomotive Braov (SRTFC Braov – 98 mii lei).
Nu a fost înregistrat în conturile de ordine i eviden contravaloarea litigiilor nefinalizate aflate pe rolul instanelor de jude-
cat ca active contingente sau datorii contingente, conform reglementrilor contabile (SRTFC Braov).


Nu a fost înregistrat în evidena contabil contravaloarea titlurilor judiciare definitive i executorii ca urmare a aciunilor în
instan efectuate de angajaii entitii i foti angajai ai acesteia, în vederea recuperrii unor debite reprezentând drepturi
salariale de care ar fi trebuit s beneficieze acetia în baza contractului colectiv de munc (SRTFC Braov – 8.300 mii lei).
Nu a fost înregistrat distinct de valoarea cldirii valoarea terenului aferent acesteia, în suprafa de 725,25 mp (SRTFC
Bucureti).
La nivelul subunitilor SRTFC Cluj i SRTFC Timioara s-a constatat neînregistrarea în evidena contabil a unor terenuri
pentru care exist documentaie cadastral i intabulare (SRTFC Cluj – 55.001 mp i SRTFC Timioara – 76.688 mp), care
a condus la subevaluarea activelor prezentate în bilanul contabil încheiat la 31.12.2013.
¦ În timpul controlului, la nivelul STFC Cluj au fost luate msuri de înlturare a abaterii, entitatea a procedat la evaluarea
terenurilor din evidena sucursalei i a înregistrat în evidena contabil 10.825 mii lei, în contul „Terenuri”.
Nu au fost facturate i înregistrate în evidena contabil, penalitile de întârziere pentru neîncasarea veniturilor din chirii
facturate (SRTFC Braov – 24 mii lei).
Nu au fost urmrite i încasate unele creane legal i real cuvenite, în sum estimat la 36 mii lei, reprezentând facturi de servicii
emise în perioada 2006-2007, evideniate în contul „Clieni inceri sau în litigiu”, ca urmare a neînscrierii în tabloul definitiv al
creditorilor, în urma declarrii strii de insolven a debitorului în termenul stabilit de ctre instan (SRTFC Bucureti).
Inventarierea anual, efectuat în anii 2012 i 2013, nu a cuprins toate elementele patrimoniale ale entitii (nu a cuprins
toate bunurile din patrimoniul unitii, obiectele de inventar în folosin i obligaiilor salariale datorate angajailor, provenite
din titluri judiciare definitive i executorii) (SRTFC Braov).
Nu au fost efectuate operaiunile de cadastru i de înscriere în cartea funciar a dou terenuri în suprafa de 725,25 mp i
de 2.190 mp, aflate în patrimoniul entitii (SRTFC Bucureti).
S-au evideniat 91 de terenuri, în suprafa total de 386.114,48 mp, neînscrise în cartea funciar i pentru care nu existau
documentaii cadastrale (SRTFC Timioara, SRTFC Cluj, SRTFC Craiova, SRTFC Iai, SRTFC Galai).
S-a decontat nelegal suma de 188 mii lei, reprezentând contravaloarea motorinei lips între cantitatea livrat i cea
recepionat (SRTFC Bucureti).
Nu s-a recuperat un prejudiciu patrimonial în sum de 289 mii lei, reprezentând avariile produse de doi angajai unui vagon
de cale ferat, aciunea fiind clasat ca urmare a neprezentrii în instanele de judecat a documentelor care atest dreptul
de proprietate asupra bunului respectiv (SRTFC Bucureti).
În perioada 2004-2009 au fost angajate i efectuate unele cheltuieli în mod ineficient, în valoare de 203 mii lei, reprezentând
„studiu de fezabilitate, proiect tehnic i servicii de proiectare”, acestea fiind destinate realizrii de investiii care nu au fost
concretizate pân la data controlului fie datorit nealocrii fondurilor necesare realizrii investiilor, fie datorit
anulrii/renunrii la investiiile respective (SRTFC Bucureti).
Au fost utilizate ineficient fondurile entitii, prin angajarea i efectuarea unor cheltuieli în scopul achiziionrii de combustibil
lichid uor peste necesarul de consum care a rmas în stoc, nemaifiind util scopului pentru care s-a achiziionat, ca urmare
a ieirii din termenul de valabilitate (SRTFC Bucureti).
Angajarea resurselor financiare ale entitii în achiziia de motorin prin încheierea unui contract cu clauze nefavorabile
modificate ulterior în defavoarea entitii cu capital de stat, precum i prin acceptarea facturrii de furnizorul de motorin
înaintea livrrii produsului i efecturii recepiei în custodie contrar clauzelor contractului încheiat, cu consecina instituirii
prin sentin judectoreasc, în sarcina SRTFC Bucureti, a unei obligaii de plat în sum de 29.207 mii lei, debit principal
i penaliti contractuale calculate pân la data punerii în micare a executrii silite a sumei stabilite, dei motorina nu a fost
livrat (SRTFC Bucureti).
Recomandri
9 analiza soldurilor conturilor de imobilizri în curs de execuie, luarea msurilor legale de recepionare a acestora sau alte
msuri legale;
9 clarificarea sumelor înregistrate în conturile de ajustri de depreciere;
9 stabilirea întinderii prejudiciului determinat de minusul constatat la inventarierea din anul 2013 i recuperarea acestuia,
potrivit legii;
9 extinderea controlului la toate subunitile în vederea verificrii recepionrii lucrrilor i înregistrarea în evidenele contabile
în conformitate cu prevederile legale a tuturor lucrrilor de reparaie cldiri executate în baza contractelor de achiziie
public atribuite în perioada 2012-2013;
9 anularea provizioanelor constituite fr baz legal; înregistrarea în evidena contabil a provizioanelor aferente clienilor
inceri, în conformitate cu prevederile legale;
9 stabilirea situaiei reale a gestiunilor de acumulatori uzai, saboi de frân din font veche, uzai i saboi de frân din
material compozit de la Depoul de locomotive Braov i pentru înregistrarea în evidena contabil a acestor deeuri, iar în
cazul neidentificrii cantitilor rezultate din operaiunile de întreinere i reparare a materialului rulant se va proceda la
stabilirea întinderii prejudiciului, la înregistrarea în evidena contabil i la recuperarea acestuia;
9 înregistrarea în evidena contabil, conform prevederilor legale în vigoare, a obligaiilor salariale provenite din titluri judiciare
definitive i executorii;
Pagina326

9 evaluarea terenului în suprafa de 725.25 mp, distinct de valoarea construciei i înregistrarea în contabilitate a valorii astfel
stabilite, conform legii; evaluarea i înregistrarea în evidena contabil a tuturor terenurilor din patrimoniul societii;
9 întocmirea documentaiei cadastrale i înscrierea în Cartea funciar a celor dou terenuri, în suprafa total de 2.915,25 mp,
aflate în patrimoniul entitii, astfel încât s se asigure protecia patrimoniului respectiv; inventarierea i înregistrarea în
evidena cadastral a tuturor imobilelor aflate în proprietatea/folosina SNTFC - „CFR Cltori” SA, evaluarea i înregistrarea
acestora în evidena contabil;
9 efectuarea punctajului între evidena tehnico-operativ a terenurilor i evidena contabil a acestora pentru toate sucursalele
societii;
9 calcularea, facturarea, evidenierea în contabilitate i încasarea veniturilor din penaliti conform clauzelor contractuale,
pentru toate contractele de închiriere derulate în perioada 2012-2013;
9 stabilirea rspunderii, cuantificarea întinderii întregului prejudiciu determinat de neînscrierea în termenul stabilit de ctre
instan în tabloul definitiv al creditorilor în urma declarrii strii de insolven a debitorului, înregistrarea i recuperarea
acestuia, potrivit legii;
9 stabilirea întinderii prejudiciului creat ca urmare a sustragerii de motorin pe traseul dintre locaia furnizorului i cea a desti-
natarului, stabilirea rspunderii i recuperarea acestuia, precum i a dobânzilor/penalitilor aferente, potrivit legii;
9 analiza cauzelor i împrejurrilor care au generat achiziia de combustibil uor peste necesarul real de consum, între-
prinderea tuturor demersurilor legale în vederea valorificrii acestuia cu respectarea principiilor bunei gestiuni economico-
financiare, astfel încât s se asigure recuperarea fondurilor imobilizate;
9 evidenierea în conturi analitice distincte a materialului rulant pentru componena vagoane, locomotive, automotoare;
9 întreprinderea demersurilor care se impun în vederea intrrii în posesia documentelor care atest dreptul de proprietate
asupra vagoanelor de cltori aflate în patrimoniul STFC Bucureti, inclusiv pentru vagonul avariat, cuantificarea întinderii
prejudiciului, înregistrarea i recuperarea acestuia, potrivit legii;
9 înregistrarea în conturile extrabilaniere „Active contingente” i „Datorii contingente” a activelor contingente, respectiv a
datoriilor contingente constând în contravaloarea litigiilor nesoluionate aflate pe rolul instanelor de judecat;
9 analiza cauzelor nerespectrii prevederilor legale privind achiziiile publice i luarea msurilor necesare pentru respectarea
regulilor de estimare i de stabilire a valorii contractelor;
9 elaborarea procedurilor de lucru scrise i formalizate privind organizarea i conducerea contabilitii pentru toate operaiunile
specifice, incluzând regulile i tratamentele contabile aplicabile, pornind de la întocmirea documentelor justificative i pân la
finalizarea situaiilor financiare;
9 inventarierea tuturor elementelor de natura activelor, a datoriilor i a capitalurilor proprii, precum i a bunurilor i valorilor
deinute cu orice titlu, astfel încât situaiile financiare întocmite s ofere o imagine fidel a poziiei financiare i a perfor-
manei entitii.
1.5. Compania Naional Administraia Porturilor Maritime SA Constana
Este societate comercial pe aciuni, care îi desfoar activitatea potrivit prevederilor Legii societilor nr. 31/1990, republicat i
care administreaz teritoriul porturilor maritime ca domeniu public, în baza HG nr. 517/1998, actualizat.
În calitatea sa de administrator al întregii infrastructuri i a unei pri din suprastructura porturilor Constana, Midia, Mangalia
are ca obiect de activitate:
conceperea i aplicarea strategiilor i politicilor pentru dezvoltarea porturilor mai sus menionate;
întreinerea amenajrilor hidrotehnice, a sistemelor de balizaj i a drumurilor din interiorul porturilor;
asigurarea alimentrii cu energie electric, termic i ap potabil;
asigurarea serviciilor specifice activitii portuare.
CN APM SA Constana este o societate comercial cu capital majoritar de stat.
Au fost constatate pli nelegale în cazul achiziionrii produsului „combustibil lichid termic pentru centrale termice”, la un
pre mai mare decât cel stabilit prin acordul-cadru, în condiiile în care furnizorul nu a prezentat nicio justificare a ajustrii
preului (25 mii lei).
¦ Prejudiciul a fost recuperat în timpul controlului prin reinerea din ultima factur a sumei pltite nelegal.
Conducerea Companiei nu a luat msuri privind actualizarea remuneraiilor membrilor Consiliului de Administraie, în
perioada iunie 2013-ianuarie 2014, în conformitate cu prevederile OUG nr. 51/2013 pentru modificarea i completarea OUG
nr. 109/2011 privind guvernana corporativ a întreprinderilor publice, achitându-se necuvenit suma de 211 mii lei.
Rspunsul entitii
Conducerea entitii verificate a contestat msura dispus (stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând plata nelegal a
drepturilor de natur salarial încasate de membrii Consiliului de Administraie), îns Comisia de soluionare a contestaiilor a
respins contestaia. Împotriva încheierii emise de comisia de soluionare a contestaiilor, conductorul entitii verificate a
sesizat instana de contencios administrativ competent.


Entitatea a angajat, lichidat, ordonanat i pltit cheltuieli nejustificate, incluse în situaiile de lucrri de „Reparaii conduct
de canalizare din zona drum principal Port Vechi” (5 mii lei).
¦ Prejudiciul a fost recuperat în timpul controlului prin emiterea de ctre prestator a unei facturi de stornare.
Referitor la achiziiile publice, entitatea a atribuit prin procedura „Cerere de ofert” un contract privind lucrrile de reparaii i
întreinere drumuri, platforme pasaje i trotuare din porturile maritime, ctre un operator economic, în baza unor date false
transmise de ofertant i neverificate de comisia de evaluare a ofertelor (1.072 mii lei).
În acest caz au fost sesizate organele de urmrire penal.
S-a stabilit eronat redevena pentru administrarea i exploatarea domeniului public al statului, în sensul c nu s-au luat în
calcul toate veniturile din activitatea de pilotaj/remorcaj, astfel c, pentru perioada iulie 2012-decembrie 2013, redevena
calculat i pltit de Companie a fost diminuat cu 3.684 mii lei.
Rspunsul entitii
Conducerea entitii verificate a contestat msura dispus, îns Comisia de soluionare a contestaiilor a respins contestaia.
Împotriva încheierii emise de Comisia de soluionare a contestaiilor, conductorul entitii verificate a sesizat instana de
contencios administrativ competent.
Nu au fost realizate venituri din administrarea bunurilor patrimoniale, prin neîncheierea unui contract de închiriere cu Compania
Naional de Ci Ferate „CFR” SA - Sucursala Centrului Regional de Exploatare Întreinere i Reparaii Constana, care a folosit,
fr vreo compensaie bneasc, mijloace fixe, respectiv o cldire cu instalaiile aferente (49 mii lei).
Obligaiile fiscale aferente veniturilor din salarii din anii 2012-2013 au fost stabilite eronat, în sensul c plile pentru asigu-
rarea personalului, în valoare de 230 mii lei, nu au fost adugate la veniturile din salarii, în vederea impozitrii, conform
Codului fiscal. Impozitul aferent acestora este de 40 mii lei.
Recomandri
9 stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând:
plata nelegal a drepturilor de natur salarial, încasate de membrii Consiliului de Administraie i de managerii CN APMC
SA, precum i recuperarea acestuia, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
valoarea contractului încheiat în baza unor date false, transmise de ofertant i neverificate de comisia de evaluare a
ofertelor i recuperarea acestuia, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
9 stabilirea redevenei, pentru perioada august 2012-decembrie 2013, prin includerea în baza de calcul, a veniturilor din
activitatea de pilotaj/remorcare i virarea sumei cuvenite bugetului de stat;
9 încheierea contractelor de închiriere, calcularea la zi a veniturilor i încasarea acestora.
a fost emis o decizie, prin care au fost dispuse 4 msuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului i recuperarea acestuia, potrivit
legii i pentru încasarea veniturilor suplimentare.
1.6. SC Informatica Feroviar SA
Funcioneaz ca societate comercial pe aciuni, fiind înfiinat la data de 1 noiembrie 2002, ca filial a Companiei Naionale de
Cai Ferate - „CFR” SA.
Scopul societii este realizarea de profit prin producia i vânzarea de programe de calculator, gestionarea, pe principii comer-
ciale, a infrastructurii informatice a „CFR” SA i a patrimoniului propriu, prin furnizarea de servicii informatice, reglementri i
certificri în domeniul informaticii feroviare pentru „CFR” SA, operatorii de transport feroviar de marf i cltori, alte societi
rezultate din reorganizarea Societii Naionale a Cilor Ferate Române, precum i pentru alte persoane juridice române sau
strine, cât i prin desfurarea altor activiti specifice, necesare realizrii obiectului su de activitate.
Patrimoniul societii a fost diminuat, în anul 2012, cu suma de 2.264 mii lei, prin scoaterea eronat i trecerea într-un cont
în afara bilanului a unor cheltuieli de dezvoltare, reprezentând aplicaii informatice complet amortizate, în condiiile în care
acestea sunt utilizate în continuare.
¦ În timpul controlului, societatea a efectuat înregistrarea sumei de 2.264 mii lei în contul „Cheltuieli de dezvoltare”.
Nu au fost înregistrate în conturile corespunztoare obligaii fa de bugetul de stat i bugetul unitii teritoriale locale -
sectorul 1, Bucureti, în valoare de 7.599 mii lei, reprezentând impozite suplimentare, în sum de 2.440 mii lei i accesoriile
aferente, în sum de 5.159 mii lei, stabilite în urma unor inspecii fiscale finalizate în anul 2012, fiind meninute eronat în
contul „Decontri din operaiuni în curs de clarificare”.
¦ În timpul controlului s-a efectuat înregistrarea sumei de 7.599 mii lei în contul „Rezultatul reportat provenit din corectarea
erorilor contabile”.
Nu au fost calculate, evideniate, urmrite i încasate penaliti de întârziere, în valoare total de 229 mii lei, pentru neres-
pectarea prevederilor contractelor încheiate de SC Informatica Feroviar SA cu SNTFC - „CFR Cltori” SA.
Pagina328

¦ În timpul controlului, societatea a întocmit factura în valoare de 229 mii lei, reprezentând penaliti care urmeaz a fi înca-
sate în perioada urmtoare.
Au fost înregistrate eronat drept „cheltuieli de dezvoltare” cheltuielile cu manopera i amortizarea, în sum total de 7.296
mii lei, aferente unor proiecte de dezvoltare i software, care urmau, ulterior finalizrii i recepiei, s fie valorificate prin
vânzarea ctre teri.
¦ Abaterea a fost remediat în timpul controlului, prin stornarea sumei de 7.296 mii lei din contul „Cheltuieli de dezvoltare” i
înregistrarea acesteia în contul „Imobilizri necorporale în curs de execuie”.
Recomandare
9 Extinderea verificrilor în vederea identificrii tuturor situaiilor în care au fost înregistrate întârzieri la plata obligaiilor
asumate de ctre partenerii contractuali, determinarea cuantumului penalitilor contractuale cuvenite, facturarea,
înregistrarea în evidena contabil i urmrirea încasrii acestora, potrivit legii i clauzelor contractelor încheiate, inclusiv a
sumei de 229 mii lei, stabilite în timpul controlului.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate care nu au fost remediate în timpul aciunilor de control, a
fost emis o decizie prin care au fost dispuse 2 msuri, decizia fiind înaintat i ordonatorului principal de credite.
anii anteriori
Din verificarea modului de implementare a msurilor dispuse prin decizia emis în anul 2013 a rezultat c din cele 7 msuri
dispuse, 6 au fost implementate integral i una a fost implementat parial, rezultând un grad de implementare de 86%.
Entitatea a luat msuri pentru:
finalizarea elaborrii, aprobrii i implementrii tuturor procedurilor operaionale pe fluxuri, procese, activiti, pentru moni-
torizarea activitii specifice, stabilirea indicatorilor de regularitate i de eficien pentru fiecare activitate, identificarea i
evaluarea sistematic a riscurilor privind activitile i operaiunile, monitorizarea acestora în vederea stabilirii controalelor
interne corespunztoare, respectarea cerinelor generale i specifice de control intern prevzute de OMFP nr. 946/2005;
realizarea activitii de audit public intern în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
obinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor societii, proprietate privat a statului i
efectuarea demersurilor în vederea înscrierii în Cartea Funciar a acestora conform legii;
calcularea, înregistrarea în evidena contabil, pretinderea i urmrirea încasrii tuturor creanelor cuvenite potrivit clauzelor
din contractele încheiate;
finalizarea inventarierii i stabilirea tuturor creanelor certe cuvenite societii, neîncasate în termenul legal de prescripie,
analizarea cauzelor i împrejurrilor i urmrirea recuperrii, potrivit legii, a sumelor cuvenite, în vederea reîntregirii fon-
durilor societii cu capital de stat.
Implementarea msurilor dispuse a condus la:
x obinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, prin întrirea controlului intern i a exercitrii activitii de
audit public intern;
x prin obinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, situaiile financiare reflect
realitatea patrimonial;
x obinerea unor rezultate economice-financiare mai bune ca urmare a încasrii creanelor entitii.
1.7. SC Întreinere i Reparaii Locomotive i Utilaje CFR-IRLU SA

A fost înfiinat prin HG nr. 864/2001, ca filial a Societii Naionale de Transport Feroviar de Marf - „CFR Marf” SA.
Scopul societii este realizarea de profit atât din activitatea de revizii i reparaii la locomotive i automotoare, reparaii la
subansamble de locomotive, întreinere i reparaii utilaje, instalaii, cldiri i mijloace auto, cât i din alte activiti conexe sau
adiacente.
Nu au fost înregistrate în evidenele contabile drepturi salariale câtigate de unii salariai, prin hotrâri definitive i executorii
date de instane, în sum de 3.937 mii lei, datorate, dar neachitate de entitate pân la 31.12.2013.
Recomandare
9 identificarea tuturor sumelor datorate de entitate ctre salariai ca urmare a hotrârilor definitive i executorii ale instanelor
de judecat, stabilirea cuantumului definitiv al acestora i înregistrarea în evidenele contabile, astfel încât situaiile
financiare s reflecte obligaiile reale ale societii.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, care nu au fost remediate în timpul aciunilor de control a
fost emis o decizie prin care au fost dispuse 3 msuri, decizia fiind înaintat i ordonatorului principal de credite.


anii anteriori
Din verificarea stadiului i a modului de implementare a msurilor dispuse prin Decizia nr. 126/26.08.2013 a rezultat c din cele
5 msuri, 3 sunt în termenul de realizare i au fost verificate 2 msuri pentru care termenul de realizare a fost 31.12.2013,
constatându-se urmtoarele:
¾ dei s-au fcut demersuri pentru a intra în posesia terenurilor pe care entitatea îi desfoar activitatea, pân la data
controlului nu s-a reuit finalizarea operaiunilor privind evaluarea i înregistrarea în contabilitate a terenurilor;
¾ dei au fost analizate cauzele care au generat cheltuieli cu amenzi i penaliti fiscale i s-a întocmit un document de ctre
Compartimentul economic, acesta nu a fost înc analizat în Adunarea General a Acionarilor, care trebuia s decid
asupra cauzelor situaiei înregistrate, asupra identificrii eventualelor responsabiliti privind situaia înregistrat i a lurii
msurilor corespunztoare, potrivit legii.
Cauzele care au condus la neaducerea la îndeplinire a msurilor dispuse pentru remedierea abaterilor constatate sunt:
- exercitarea unei activiti insuficiente de ctre managementul entitii i a relaiilor dificile dintre societatea mam
SNTFM „CFR Marf” SA i SC Întreinere i Reparaii Locomotive i Utilaje SA;
- preocuparea insuficient a managementului în vederea remedierii abaterilor.
Pentru remedierea abaterilor, prin decizie, s-a dispus entitii verificate continuarea îndeplinirii msurilor dispuse.
2. Controlul utilizrii fondurilor alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor i
Infrastructurii pentru întreinerea i repararea infrastructurii feroviare
Compania Naional de Ci Ferate CFR SA

Funcioneaz în baza OUG 12/1998 privind transportul pe cile ferate române i reorganizarea Societii Naionale a Cilor
Ferate Române i a HG nr. 581/1998 privind înfiinarea Companiei Naionale de Ci Ferate CFR SA prin reorganizarea
Societii Naionale a Cilor Ferate Române, este persoan juridic român cu capital integral de stat i funcioneaz sub
autoritatea Ministerului Transporturilor.
Compania desfoar activiti de interes public naional pentru asigurarea desfurrii transportului feroviar public, pentru
garantarea satisfacerii sarcinilor specifice nevoilor de aprare ale rii i efectueaz, în principal:
- administrarea infrastructurii feroviare pentru punerea acesteia la dispoziie tuturor operatorilor de transport feroviar, în
mod nediscriminatoriu, pe baza contractului de acces, în condiiile legii;
- dezvoltarea i modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordan cu standardele europene, în scopul
asigurrii compatibilitii i interoperabilitii cu sistemul de transport feroviar european;
- conducerea, organizarea, planificarea, coordonarea i controlul activitilor de exploatare, întreinere i reparare a
infrastructurii feroviare;
- exploatarea comercial a patrimoniului auxiliar feroviar.
CNCF„CFR” SA are în administrare infrastructura feroviar public, precum i bunurile rezultate din investiii, dezvoltri i/sau
modernizri ale acesteia, ca urmare a contractului de activitate încheiat între Ministerul Transporturilor, în calitate de repre-
zentant al Guvernului i Compania Naional de Ci Ferate „CFR" SA.
Are în subordine 8 sucursale regionale de ci ferate: Bucureti, Craiova, Timioara, Cluj, Braov, Iai, Galai, Constana.
Ö La CNCF„CFR” SA
Referitor la efectuarea inventarierii s-a constatat c nu au fost inventariate faptic bunurile reflectate în contul „Obiecte de
inventar în folosin” din cadrul DPE, în valoare de 230 mii lei, iar pentru bunurile predate la teri, în sum de 257 mii lei, nu
au fost prezentate confirmrile de la teri.
Nu au fost respectate prevederile legale ale unui contract de asociere în participaiune, prin neevaluarea terenului în
suprafa de 1.156,88 mp, adus ca aport în asociere.
S-a încheiat nelegal Actul adiional la Contractul pentru executarea de „Lucrri de întreinere i reparaii Coridor IV
Paneuropean, tronson Bucureti-Câmpina”, dup data prevzut pentru finalizarea contractului.
La Contractul de lucrri pentru „Intervenii accidentale la construcii i instalaii aferente de pe raza Sucursalei Centrul Regional de
Exploatare, Întreinere i Reparaii CF Bucureti” s-a constatat efectuarea de pli pentru produse/lucrri/servicii, neexecu-
tate/nerecepionate în cantitatea facturat i pltit.
La contul „Avansuri acordate personalului”, la data de 31.12.2013 s-a constatat existena unui sold debitor negativ în
valoare de 89 mii lei, provenit din înregistrarea eronat a modului de achitare a drepturilor salariale.
A fost constatat o neconcordan între valoarea obligaiilor de plat aferente drepturilor de personal reflectate în balana de
verificare a conturilor la data de 31.12.2013 i valoarea acestora din recapitulaia de salarii întocmit pentru luna decembrie 2013.
Diferena de 179 mii lei a rezultat pe fondul înregistrrii eronate a modului de achitare a drepturilor salariale în perioada 2012-2013.
Pagina330

S-a meninut nejustificat, în contul „Decontri din operaii în curs de clarificare”, suma de 2.552 mii lei, reprezentând creane
fiscale neclarificate în fia pe pltitor a Companiei la data aplicrii prevederilor OUG nr. 84/2011 privind reglementarea unor
msuri financiar fiscale i de plat a unor contribuabili la organisme internaionale.
La stingerea datoriilor ctre bugetul general consolidat al statului prin OUG nr. 84/2011, Compania nu a clarificat situaia
acestor sume în vederea recuperrii acestora.
Actul de control este în curs de valorificare.
Ö La sucursalele regionale ale CNCF „CFR” SA
Nu au fost calculate penalitile de întârziere la plat i nu au fost facturate penalitile pentru clieni aflai în litigiu pe rolul
instanelor de judecat, pân la data declarrii insolvenei clientului (Sucursala Regional de Ci Ferate Constana – 108 mii lei).
Nu au fost stabilite, înregistrate i încasate penalitile pentru neîndeplinirea obligaiilor de plat a tarifului de prestaii
aferente contractelor de exploatare i locaiune a liniei ferate industriale, i respectiv beneficiile nerealizate ca urmare a
neemiterii, în termenele contractuale, a facturii reprezentând contravaloarea serviciilor prestate terilor (Sucursala Regional
de Ci Ferate Galai – 43 mii lei; Sucursala Regional De Ci Ferate Craiova – 13 mii lei).
Nu au fost înregistrate corect i exact lucrrile de investiii i modernizri efectuate la „Cldire District L - Straja”, judeul
Suceava, „Cldire cltori staia Iai” .a., fapt ce a condus la subevaluarea obligaiilor de plat ale entitii ctre bugetele
locale sub forma impozitului pe cldiri, respectiv la nedeclararea i nevirarea ctre bugetele locale a impozitului pe cldiri
(Sucursala Regional de Ci Ferate Iai – 1.618 mii lei, din care încasat 507 mii lei).
Creanele neîncasate, reprezentând contravaloarea contractelor de închiriere, prestri servicii acces i plat utiliti i energie
electric, pe parcursul anilor 2012-2014, nu au fost urmrite în vedere executrii silite (849 mii lei la data de 30.09.2014).
S-a constatat, de asemenea, c msurile de urmrire i executare efectuate la nivelul fiecrei secii (în lipsa unui circuit al
documentelor i a unei proceduri scrise) nu au fost suficiente i eficiente i în conformitate cu prevederile Codului de
procedura civil. Acest fapt a condus la înregistrarea acestor creane în contul de clieni inceri sau în litigiu, precum i la
predarea acestora la serviciul juridic în vederea executrii silite (Sucursala Regional de Ci Ferate Constana).
Nu au fost calculate, facturate i înregistrate în contabilitate penalitile pentru plata cu întârziere a chiriei aferente spaiilor,
terenurilor etc., precum i pentru utilitile nepltite la termen, cu toate c în contractele încheiate cu beneficiarii au fost
prevzute clauze în acest sens (Sucursala Regional de Ci Ferate Iai – 9 mii lei).
S-au meninut nejustificat în contul „Imobilizri corporale în curs” unele lucrri de investiii finalizate pentru care exist
proces-verbal de recepie la terminarea lucrrilor, proces-verbal de recepie final i proces-verbal de punere în oper din
perioada noiembrie 2004-iunie 2007, în valoare de 1.239 mii lei (Sucursala Regional de Ci Ferate Bucureti).
Nu a fost înregistrat valoarea de inventar a activului fix „Cldire District L - Straja”, judeul Suceava, în valoare de 1.562 mii
lei, imobil cu specific constructiv destinat sectorului turistic montan.
Au fost înregistrate în mod eronat, pe cheltuieli de exploatare, lucrrile de modernizri efectuate la „Cldire cltori staia
Iai”, în valoare de 4.138 mii lei, i nu a fost majorat valoarea unor cldiri cu instalaii de înclzire (centrale termice), în
valoare de 3.055 mii lei.
Nu s-a înregistrat în mod operativ suma de 9.967 mii lei, reprezentând valoarea obiectivului de investiii „Consolidare
terasament Linia Ploieti-Vicani” (evidenierea în conturi specifice dup 10 luni de la recepie/punere în funciune)
(Sucursala Regional de Ci Ferate Iai).
Din analiza efectuat asupra valorilor/rulajelor activelor circulante deinute de entitate, respectiv grupa „Stocuri de materii
prime i materiale”, s-a evideniat valoarea de 49.592 mii lei (la 31.12.2013), aferent unei categorii de stocuri fr micare
(din care 26.202 mii lei stocuri a cror vechime este de pân la 8 ani i 23.390 mii lei a cror vechime este mai mare de 8
ani). Proveniena acestor stocuri este din tranzaciile ilicite realizate cu diverse persoane juridice (Sucursala Regional de
Ci Ferate Timioara – 23.390 mii lei).
Referitor la efectuarea inventarierii i la evaluarea/reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale au fost constatate:
deprecieri ale activelor care au fost consemnate de comisia de inventariere pentru care ordonatorul nu a luat msuri
(uzur fizic, casare);
pierderea în instan a unor procese de natur fiscal (impozite i taxe locale), ca urmare a reevalurii eronate a
patrimoniului entitii din 2005 (Sucursala Regional de Ci Ferate Timioara - 1.774 mii lei).
Entitatea a declarat la organul fiscal i a achitat obligaii de natur fiscal (impozite i taxe locale) pentru terenul cu
destinaia stadion fotbal CFR, construcie special care nu se mai regsete în evidenele topo-cadastrale ale Oficiului de
Cadastru i Publicitate Imobiliar ca fiind în proprietatea CFR, ca efect al necunoaterii strii juridice a tuturor elementelor
ce compun situaia patrimonial din aria de competen (Sucursala Regional de Ci Ferate Timioara – 89 mii lei).
Nu au fost respectate prevederile legale privind modul de organizare, efectuare i valorificare a rezultatelor aciunii de
inventariere general anual a elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, respectiv:
nu au fost luate msuri pentru crearea condiiilor corespunztoare de lucru pentru comisia de inventariere;


neinventarierea tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii (investiii în curs, bunuri aflate în
custodie etc.) (Sucursala Regional de Ci Ferate Iai).
Nu au fost întreprinse msurile legale la nivelul Companiei în vederea înscrierii la masa credal, în termenul limit stabilit de
instan pentru recuperarea debitului în valoare de 1.292 mii lei (cu TVA), reprezentând echipamente/sisteme de avizare i
informare a publicului cltor ce au fost predate în custodie furnizorului i care nu au mai fost restituite, societatea fiind
radiat din evidenele Oficiului Registrului Comerului de pe lâng Tribunalul Cluj, potrivit înscrisurilor din Buletinul
procedurilor de Insolven (Sucursala Regional de Ci Ferate Iai).
Nu au fost instituite toate msurile legale (inclusiv prin deschiderea unor aciuni în instan) în vederea recuperrii sumei de
1.159 mii lei de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului Bucureti, reprezentând contribuia la fondul de
sntate, virat de ctre unitile bancare la AAAS Bucureti prin poprire asupra conturilor Sucursalei Regionale de Ci
Ferate Iai, dup data apariiei OUG nr. 32/2013, din cauza faptului c AAAS a notificat cu întârziere bncile de încetarea
calitii de debitor a Sucursalei fa de AAAS.
La obiectivul „Reparaie pod km 99 + 396 linia CF Braov-Podu Olt” au fost efectuate pli fr baz legal în sum de 7 mii
lei prin decontarea cantitii de 360 mc balast la un pre mai mare decât cel înscris în Extrasul de materiale (Sucursala
Regional de Ci Ferate Braov).
Au fost efectuate pli nelegale în sum de:
332 mii lei, cauzate de acceptarea la plat a unor situaii de lucrri coninând articole neexecutate la obiectivul
„Reparaie Pod km 48 +727, linia CF Filiai Livezeni”;
48 mii lei, cauzate de acceptarea la plat a unor situaii de lucrri coninând articole neexecutate, la obiectivul „Reparaie pode
i corecie torent km 358+957 linia 203 Piatra Olt-Podu Olt” (Sucursala Regional de Ci Ferate Craiova – 379 mii lei).
S-au efectuat pli pentru achiziionarea de materiale în cantiti mai mari decât cele aprobate prin devizul ofert, în valoare
de 8 mii lei cu TVA, la obiectivului de investiie „Electrificarea liniei CF Doaga (Eremia Grigorescu) - Tecuci - Barboi”.
Au fost achiziionate i decontate materiale în anumite perioade, predate în custodie la furnizor i montate pe teren în
perioade ulterioare, cu decalaje mari de timp între data achiziiei i decontrii materialului i data montajului pe teren
(Sucursala Regional de Ci Ferate Galai).
La obiectivul „Refracia liniei CF Adjud - Siculeni km 115 + 000 – km 123 + 206” s-a acceptat la decontare contravaloarea
unor lucrri la preuri superioare fa de cele cu care acestea s-au realizat (Sucursala Regional de Ci Ferate Braov – 30 mii lei).
A fost supraestimat valoarea pentru achiziionarea serviciului de proiectare i a execuiei lucrrilor la obiectivul „Înlocuire
echipamente CFR montate în incinta staiilor de distribuie ENEL Distribuie Dobrogea pentru substaia de traciune electric
Feteti”, în lipsa unui studiu de fezabilitate sau a unui proiect. Lucrarea a fost adjudecat de antreprenor la valoarea de
1.280 mii lei fr TVA, în timp ce estimarea valorii de achiziie a fost de 1.737 mii lei fr TVA, valoare supraevaluat cu
suma de 457 mii lei (26% din valoarea estimat a contractului) (Sucursala Regional de Ci Ferate Constana).
În contractul de prestri servicii, la un punct se specific c beneficiarul (CNCFR) nu va plti Prestatorului niciun comision
pentru serviciile prestate, iar la alt punct se precizeaz c Prestatorul are dreptul s încaseze comisionul de maxim 1% din
valoarea de adjudecare, rezultând astfel clauze contrare în contractele încheiate pentru achiziia de prestri servicii
(Sucursala Regional de Ci Ferate Timioara – 16 mii lei).
Au fost efectuate pli nelegale, în sum estimat la 67 mii lei, prin acceptarea la ofertare i decontare a unor situaii de
lucrri cuprinzând atât articole de deviz supradimensionate valoric, cât i o cot a cheltuielilor indirecte mai mare decât cea
prevzut de legiuitor în standardele de cost ale obiectivelor din domeniul infrastructurii feroviare finanate din fonduri
publice (Sucursala Regional de Ci Ferate Bucureti – 78 mii lei inclusiv accesoriile).
Au fost casate unele mijloace fixe i sczute din conturile de imobilizri corporale, formal, fr dezmembrare efectiv i fr
consemnarea deeurilor rezultate, estimate de entitate la suma de 102 mii lei. Entitatea nu dispune de documentaia
complet care s ateste dezmembrarea efectiv a unor mijloace fixe de natura împrejmuirilor, rezervoare subterane, reele
de termoficare suspendate pe stâlpi de beton, posturi de transformare (Sucursala Regional de Ci Ferate Iai).
A fost stabilit eronat cuantumul lunar al chiriei datorate de locatari, pentru spaiile aflate în administrarea entitii, cu consecina
neînregistrrii i a neurmririi în vederea încasrii a unor venituri proprii (Sucursala Regional de Ci Ferate Bucureti – 16 mii lei).
Nu au fost înregistrate, în evidena contabil, lucrrile executate la obiectivul de investiii „Reparaie pod km 121 + 240”, dei
entitatea a confirmat situaiile de lucrri întocmite de constructor, dar nefacturate de acesta, în valoare de 69 mii lei
(Sucursala Regional de Ci Ferate Braov).
Nu au fost înregistrate, la imobilizri corporale, toate cheltuielile efectuate pentru activele deinute în baza unui contract de
concesiune sau alte contracte similare, în cazul lucrrilor de reparaii capitale i de investiii (Sucursala Regional de Ci
Ferate Constana – 1.127 mii lei).
Au fost meninute nejustificat, în soldul contului „Sume în curs de clarificare”, peste termenul legal de maximum trei luni,
unele sume ce provin din perioada 2000-2013, contrar prevederilor OMFP nr.3055/2009, cu modificrile i completrile ulte-
rioare (Sucursala Regional de Ci Ferate Constana – 55.130 mii lei).
Pagina332

SRCF Cluj nu deine documente justificative din care s rezulte situaia juridic i planuri cadastrale pentru toate terenurile
aflate în administrare. Astfel, pentru terenuri în suprafa de 21.934.385,82 mp aflate în administrare nu a fcut demersuri
pentru înscrierea în Cartea funciar, iar din 32.073.603,82 mp de teren primit în concesiune s-au obinut extrase CF pentru
10.139.218 mp. Terenurile administrate de SRCF Cluj nu sunt înscrise în registrul de publicitate special al unitilor
administrativ-teritoriale pe raza cruia sunt situate. Terenurile aparinând domeniului public al statului sunt evaluate la o
valoare simbolic de 1 leu i nu sunt înregistrate în contabilitate (Sucursala Regional de Ci Ferate Cluj).
Din verificarea operaiunilor de scoatere din funciune i/sau vânzare a activelor corporale care fac parte din domeniul public
al statului, a componentelor, materialelor rezultate din dezmembrare, pentru bunurile aprobate prin HG nr. 615/2011, comi-
siile constituite în acest scop au înscris în procesele-verbale de scoatere din funciune a mijloacelor fixe atât cantitile
rezultate, cât i preurile pentru evaluarea acestora, fr a fi însoite de documente justificative care s confirme cantitile
reale rezultate, existând incertitudine asupra modului de evaluare a materialelor rezultate din casare (Sucursala Regional
de Ci Ferate Constana – 21.863 mii lei).
În urma verificrilor efectuate prin analizarea imaginilor oferite de Google Earth cu privire la infrastructura feroviar s-a
identificat o cldire cu destinaia cas de locuit cu dependine, teren de baschet i împrejmuire care se afl în zona de
siguran a infrastructurii feroviare, unde este interzis a se edifica orice fel de construcie.
Construciile identificate se afl la o distan de 7 metri fa de linie i pe o lungime paralel cu linia de cale ferat de 27
metri (Sucursala Regional de Ci Ferate Timioara).
Au fost evideniate în contabilitatea entitii, în conturi specifice extrabilaniere, unele obiective de investiii finalizate,
recepionate i puse în funciune fr întocmirea documentelor de preluare efectiv în administrare.
Nu au fost finalizate demersurile efectuate la nivelul Companiei în vederea atestrii bunurilor la domeniul public al statului i
de actualizare a contractului de concesiune încheiat de Companie cu MT, în sum de 44.486 mii lei (Sucursala Regional
de Ci Ferate Iai).
Nu a fost aprobat, în termenul legal, bugetul de venituri i cheltuieli al operatorului economic CNCF „CFR” SA prin hotrâre
a Guvernului, ceea ce a generat nedecontarea ctre prestatori a lucrrilor executate conform graficului de execuie prevzut
în Contract, contrar prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2013, nr. 5/2013, OUG nr. 79/2008 privind msuri econo-
mico-financiare la nivelul unor operatori economici, a condus în baza unor sentine civile la obligarea CNCF „CFR”
SA/Sucursala Regionala CF Constana, la plata unor cheltuieli suplimentare în sum de 16 mii lei (Sucursala Regional de
Ci Ferate Constana).
Cu privire la modul de gestiune, depozitare i manipulare a materialelor aflate în custodie în „Baza RK Pacani”: nu au fost
întocmite procese-verbale de custodie la data depozitrii efective a acestora i lsrii lor în custodie în baza RK Pacani, de
ctre entitatea controlat, estimate la valoarea de 56 mii lei, consemnarea acestora în fiele de magazie fiind efectuat
ulterior, cu ocazia dezmembrrii/recuperrii efective a bunurilor componente ale panourilor de cale ferat depozitate în baz
i nu au fost întocmite documente justificative (avize de însoire a mrfii) în cazul transportului bunurilor în special ctre
Formaia exterioar a L1 Baza RK Pacani (Sucursala Regional de Ci Ferate Iai).
În anul 2012 au fost înregistrate provizioane pentru salarii în sum total de 569 mii lei, reprezentând ore suplimentare
efectuate de personalul din cadrul diviziei TRAFIC în numr total de 31.167 ore, pentru perioada anterioar anului 2012
(2010-2011) i în cursul anului 2012. Managementul nu a analizat posibilitatea înlocuirii sporului pentru ore suplimentare cu
acordarea sporului pentru lucru sistematic peste programul normal (cap. IX din CCM), caz în care procentul de majorare a
salariului este cuprins între 5-15% din salariul de baz în funcie de numrul de ore prestate, dei între cele dou sporuri
exist diferene semnificative (Sucursala Regional de Ci Ferate Constana).
Au fost angajate i efectuate, în perioada 2007-2011, unele pli din fonduri primite de la bugetul de stat, în sum de 811 mii
lei, în mod ineficient, prin achiziia unor proiecte „pentru reparaii, studii de fezabilitate etc.” destinate realizrii unor investiii
care nu au fost concretizate pân în anul 2014, datorit nealocrii sumelor necesare realizrii respectivelor obiective
(Sucursala Regional de Ci Ferate Bucureti – 811 mii lei).
Recomandri
9 cuprinderea gestiunilor neinventariate în 2013 în procesul de inventariere anual efectuat pentru anul 2014;
9 analiza cauzelor care au determinat efectuarea inventarierii patrimoniului cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare,
identificarea persoanelor vinovate i sancionarea acestora, potrivit legii;
9 elaborarea i aprobarea unei proceduri interne pentru încheierea contractelor de asociere în participaiune cu prevederi
privind clauzele minime obligatorii pentru exploatarea în condiii de eficien a patrimoniului entitii, inclusiv cu clauze
referitoare la protejare a dreptului de proprietate a terenurilor aduse ca aport la asocierea în participaiune;
9 evaluarea terenului în suprafa de 1.156,88 mp, adus ca aport în asocierea în participaiune i reanalizarea clauzelor
contractuale în sensul recalculrii cotei ce revine entitii din aceast asociere;
9 reanalizarea clauzelor contractului de asociere în participaiune, care nu asigur respectarea principiilor de eficien,
economicitate i eficacitate în administrarea patrimoniului privat al statului, dat în administrare entitii i luarea msurilor
pentru eficientizarea acestuia;


9 extinderea verificrii, în cadrul termenului legal de prescripie, asupra tuturor lucrrilor constând în revopsirea podurilor metalice
de cale ferat, respectiv întreinerea i reparaia Coridorului IV Paneuropean în vederea identificrii plilor nelegale ca urmare
a decontrii unor situaii de lucrri cuprinzând articole de deviz supradimensionate valoric i/sau o cot a cheltuielilor indirecte
mai mare decât cea prevzut în standardele de cost ale obiectivelor din domeniul infrastructurii feroviare, finanate din fonduri
publice, stabilirea eventualelor pli nelegale, inclusiv a dobânzilor i penalitilor aferente, înregistrarea în evidena contabil,
recuperarea i virarea lor la bugetul de stat, sub forma restituirilor din finanarea anilor precedeni;
9 extinderea verificrii înregistrrilor contabile referitoare la modul de achitare a drepturilor salariale la subunitile entitii i
corectarea situaiilor neconforme identificate;
9 aplicarea unitar la nivelul întregii entiti a monografiei contabile privind drepturile de personal;
9 elaborarea i aprobarea monografiei privind evidena contabil a operaiunilor reprezentând creanele imobilizate, a altor
creane imobilizate, cum sunt depozite, garanii i cauiuni depuse de entitate la teri;
9 extinderea verificrilor la toate subunitile pentru identificarea amenzilor stinse prin OUG nr. 84/2011, clarificarea sau/i
recuperarea sumelor;
9 inventarierea tuturor obiectivelor de investiii, iar în situaia identificrii de lucrri de investiii executate, acceptate la plat i
nefacturate se va proceda la evidenierea în contabilitate în contul „Furnizori-facturi nesosite” a valorii acestor lucrri;
9 analiza de ctre conducerea executiv a cauzelor care au condus la nerespectarea prevederilor legale privind achiziiile
publice la încheierea actului adiional dup data finalizrii contractului, stabilirea persoanelor vinovate i luarea msurilor ce
se impun pentru sancionarea acestora;
9 extinderea verificrii asupra tuturor contractelor încheiate în perioada 2013-2014 cu privire la încheierea actelor adiionale în
termenul de valabilitate a contractelor, identificarea situaiilor de nerespectare a prevederilor legale privind achiziiile publice
i luarea msurilor pentru recuperarea sumelor constatate;
9 stabilirea întinderii prejudiciului prin verificarea încadrrii lucrrilor pe articole de deviz corespunztoare, precum i a
cantitilor de lucrri executate i decontate în cadrul contractului „Intervenii accidentale la construcii i instalaii aferente
de pe raza Sucursalei Centrul Regional de Exploatare, Întreinere i Reparaii CF Bucureti i recuperarea acestuia, potrivit legii;
9 extinderea verificrii asupra tuturor situaiilor de lucrri în cadrul contractului de realizare a obiectivului „Refracie total linia
CF Adjud - Siculeni tronson Ghime - Pltini km 115 + 000 – km 123 + 206”, care au fost subcontractate i acceptate la
decontare de entitate, iar în cazul identificrii de situaii de lucrri care nu corespund realitii se va proceda la recalcularea
acestora cu toate consecinele care decurg din aceast operaiune;
9 la obiectivul „Reparaie pod km 99 + 396 linia CF Braov - Podu Olt” - stabilirea întinderii prejudiciului creat prin efectuarea
de pli nedatorate, evidenierea în contabilitate, recuperarea i virarea la bugetul de stat a sumelor recuperate;
9 înregistrarea în evidena contabil, ca active fixe, a tuturor investiiilor finalizate, recepionate i puse în funciune, precum i
calcularea potrivit legii a amortizrii acestora, astfel încât situaiile financiare întocmite la nivelul Companiei s reflecte
realitatea patrimonial a entitii;
9 extinderea verificrii asupra tuturor contractelor de închiriere aflate în derulare începând cu luna ianuarie 2012, identificarea
situaiilor de nerespectare a clauzelor contractuale, stabilirea veniturilor cuvenite entitii, înregistrarea în evidena contabil
i urmrirea încasrii sumelor stabilite;
9 stabilirea, prin caietele de sarcini i contractele încheiate cu prestatorii, a unor grafice de execuie, grafice de pli i moni-
torizarea respectrii clauzelor contractuale, pentru a evita plata anticipat i nejustificat a unor materiale care nu necesit
punerea de urgen în practic a acestora;
9 stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând pli efectuate pentru achiziionarea de materiale în cantiti mai mari decât
cele aprobate prin devizul-ofert, inclusiv a beneficiilor legale nerealizate i recuperarea acestuia;
9 elaborarea unei proceduri operaionale cu privire la întocmirea contractelor de exploatare i locaiune a liniei ferate
industriale i a contractelor de închiriere a aparatelor de cale, a instalaiilor de semnalizare, centralizare i blocare, între-
inere instalaii i deservire schimbtori, care s cuprind toate clauzele contractuale obligatorii ce se vor stipula în con-
tractele încheiate, inclusiv termenele pentru semnarea i transmiterea actelor adiionale de modificare a unor clauze
contractuale (modificarea tarifelor, a procentului de penaliti, a duratei contractului etc.);
9 stabilirea întinderii prejudiciilor determinate de plata nelegal a unor materiale i lucrri nerealizate i recuperarea acestuia,
potrivit legii;
9 înlturarea neregulilor financiar-contabile constatate.
3.Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate
de stat la entitile beneficiare
3.1. Compania Naional Autostrzi i Drumuri Naionale din România SA
3.3. Societatea Comercial „Electrificare CFR” SA
3.1. Compania Naional Autostrzi i Drumuri Naionale din România SA (CN ADNR SA)
CN ADNR SA este persoan juridic român, de interes strategic naional, care funcioneaz în baza prevederilor OUG nr.
84/2003 pentru înfiinarea Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din România SA prin reorganizarea Regiei
Autonome „Administraia Naional a Drumurilor din România", cu modificrile i completrile ulterioare.
Pagina334

Începând cu data de 22 decembrie 2012, CN ADNR SA funcioneaz sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de
Infrastructur i Investiii Strine, organ de specialitate al administraiei publice centrale în cadrul aparatului de lucru al Guvernului.
Aciunea de control efectuat la nivelul CN ADNR SA a vizat verificarea legalitii utilizrii i rambursrii fondurilor provenite din
finanri rambursabile, respectiv a celor provenite din împrumutul BEI 23.840 pentru finanarea Proiectului privind reabi-
litarea drumurilor, etapa a VI-a, aprobat prin OUG nr. 71/2007 pentru aprobarea Contractului de finanare dintre Romania,
Banca European de Investiii i Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romania SA pentru finanarea
Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, semnat la Bucureti la 22 decembrie 2006.
Aceast ordonan a fost aprobat prin Legea nr. 330/2007 privind aprobarea OUG nr. 71/2007 pentru aprobarea Contractului de
finanare dintre România, Banca European de Investiii i Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din România
SA pentru finanarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, semnat la Bucureti la 22 decembrie 2006.
Ö Cu privire la raportarea de ctre CNADNR a informaiilor privind împrumutul BEI 23.840 i stadiul de implementare a pro-
iectului în conformitate cu prevederile Contractului de finanare
S-a constatat c sumele, în echivalent euro, reprezentând cheltuieli efectuate în lei din fondurile provenite din împrumutul
BEI 23.840 au fost calculate în mod eronat, în evidenele operative înregistrându-se astfel o depire cu 0,74 milioane euro
fa de valoarea împrumutului aprobat în contractul de finanare. Aceast diferen a rezultat din utilizarea de ctre
CNADNR a unui alt curs valutar decât cel prevzut în contractul de finanare.
Ö Referitor la respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziie public, solicitarea i încasarea de
penaliti pentru nerespectarea acestor clauze contractuale, echipa de control a constatat urmtoarele:
din cauza aplicrii necorespunztoare a prevederilor contractului încheiat cu Shapir Structures 1991 Ltd., costurile aferente
proiectrii au fost majorate nejustificat cu suma de 2.161 mii lei. Astfel, prin introducerea activitii „Sume neprevzute” în
contract, respectiv în Graficul de pli, în condiiile în care valoarea total a contractului nu a fost modificat, valoarea
proiectrii nu a fost diminuat cu suma de 2.161 mii lei;
penalitile datorate de Shapir Structures 1991 Ltd. pentru nedepunerea programului de lucrri în intervalele de timp
prevzute în contract nu au fost aplicate corespunztor, valoarea real a acestora fiind mai mare decât valoarea calculat
iniial cu suma de 1.819 mii lei;
nu au fost aplicate msuri de penalizare a antreprenorului Shapir Structures 1991 Ltd. pentru neatingerea progresului minim
stabilit în contract, în condiiile în care de la începutul derulrii contractului au fost înregistrate întârzieri în îndeplinirea de
ctre constructor a obligaiilor contractuale;
nu au fost calculate i reinute penaliti datorate de Shapir Structures 1991 Ltd. pentru:
nerespectarea obligaiilor sale contractuale referitoare la depunerea rapoartelor lunare de progres, în sum de 1.904 mii lei;
nerespectarea obligaiilor sale contractuale referitoare la plata primelor de asigurare în conformitate cu prevederile
contractuale, în sum de 9.913 mii lei;
nu au fost aplicate msuri de penalizare a antreprenorului Aktor SA, în condiiile în care de la începutul derulrii contractului
au fost sesizate de ctre consultant aspecte referitoare la neîndeplinirea de ctre constructor a obligaiilor contractuale cu
privire la depunerea programului de lucrri.
Ö În ceea ce privete respectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii în utilizarea fondurilor provenite din împru-
mutul extern
Curtea a observat c obiectivele Proiectului de reabilitare drumuri, etapa VI, prevzute în contractul de finanare, nu au fost
îndeplinite în totalitate, la data de 30 aprilie 2014 înregistrându-se un grad de realizare a acestora în proporie de 85,43%.
Neasigurarea surselor de finanare la nivelul necesarului de fonduri solicitat de CNADNR pentru realizarea Proiectului de
reabilitare drumuri, etapa VI, a creat dificulti în implementarea la termen a proiectului. Ca urmare a progresului lent înre-
gistrat în implementarea proiectului, perioada iniial de implementare potrivit contractului de finanare s-a majorat de la 4
ani la 9 ani, ceea ce a determinat, implicit, creterea costurilor aferente proiectului.
Recomandri
9 refacerea evidenei operative a sumelor în echivalent euro, reprezentând cheltuieli efectuate în lei din fondurile provenite
din împrumutul BEI 23.840, în vederea eliminrii acestor deficiene în activitatea de gestionare a fondurilor externe
rambursabile;
9 efectuarea ajustrii costurilor aferente proiectrii i luarea msurilor în vederea recuperrii sumei de 2.161 mii lei, rezultat
din aplicarea necorespunztoare a prevederilor contractului încheiat cu Shapir Structures 1991 Ltd.;
9 actualizarea calculului penalitilor datorate de Shapir Structures 1991 Ltd. pân la data rezilierii contractului, pentru
nedepunerea programului de lucrri în intervalele de timp prevzute în contract i recuperarea acestor sume;
9 analizarea aspectelor referitoare la respectarea de ctre Shapir Structures 1991 Ltd. a obligaiilor contractuale prevzute
de sub-clauza 8.6 „Rata de progres” i dispunerea msurilor necesare în vederea recuperrii eventualelor sume repre-
zentând penaliti;


9 actualizarea calculului penalitilor datorate de Shapir Structures 1991 Ltd. pân la data rezilierii contractului, pentru:
nerespectarea obligaiilor sale contractuale referitoare la depunerea rapoartelor lunare de progres i recuperarea acestor sume;
nerespectarea obligaiilor sale contractuale referitoare la plata primelor de asigurare în conformitate cu prevederile
contractuale i recuperarea acestor sume;
9 analizarea aspectelor referitoare la respectarea de ctre Aktor SA a obligaiilor contractuale prevzute de sub-clauza 8.3
„Programul de execuie” i dispunerea msurilor în vederea recuperrii eventualelor sume reprezentând penaliti;
9 dispunerea msurilor necesare în vederea realizrii integrale a obiectivelor proiectului finanat din fondurile provenite din
Împrumutul BEI 23.840, cu încadrarea în termenul de finalizare a proiectului aa cum este prevzut în contractul de finanare.
Pentru valorificarea constatrilor înscrise în Raportul de control s-au dispus msuri prin decizie, pe care entitatea trebuie s le
SC Metrorex SA este persoan juridic român, având forma juridic de societate comercial pe aciuni, care îi desfoar
activitatea în baza statutului i a legilor române i a fost înfiinat prin HG nr. 482 din 17 iunie 1999, în temeiul prevederilor art.
2 din OUG nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, cu statut de societate comercial i are ca obiect principal de
activitate: transporturi urbane, suburbane i metropolitane de cltori.
Contractul de finanare auditat a fost ratificat prin Legea nr. 133/2010, ulterior fiind încheiat i un Acord Subsidiar (A.S.) la data
de 02 decembrie 2010 între Ministerul Finanelor Publice (MFP), Ministerul Transporturilor i Infrastructurii (MTI) i SC
METROREX SA în calitate de agenie de implementare în subordinea MTI.
Prin acordul subsidiar a fost delegat ctre SC Metrorex SA întreaga autoritate i responsabilitate pentru realizarea Proiectului,
precum i gestionarea i utilizarea cu maxim diligen i eficien a sumelor alocate de la bugetul de stat prin bugetul MTI,
respectiv contractul de finanare în valoare de 395 milioane euro pentru finanarea proiectului privind modernizarea metroului din
Bucureti – etapa a IV a, magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei-Universitate.
existena unor prevederi mult prea generale în Acordul Subsidiar, fr a exista o împrire clar a fondurilor pe obiec-
tive/componente ale proiectului i fr a se face distincia clar între Proiectul BEI 25.224 (BEI IV) i activitatea general a
SC Metrorex SA;
organizarea necorespunztoare, la nivelul SC Metrorex SA, a unei Uniti de Implementare a Proiectului (UIP) care s se
ocupe exclusiv de proiect, aa cum stabilea Acordul de Împrumut, a condus la:
fragmentri ale informaiilor i deciziilor necesare implementrii Proiectului;
funcionarea necorespunztoare a UIP cu toate c prin Decizia nr. 10/2012 a Curii de Conturi s-a dispus reorganizarea
acesteia în sensul înfiinrii unei UIP dedicat exclusiv Proiectului BEI IV;
neîntocmirea Bugetului i a Planului de achiziii ale Proiectului.
efectuarea tragerilor din Împrumut a fost realizat în baza prevederilor Acordului de împrumut;
imposibilitatea determinrii valorii exacte a angajamentelor asumate prin contracte i depirea valorii angajamentelor
prevzute a fi încheiate prin nerespectarea Planului financiar al Proiectului (bugetului/planului de achiziii al Proiectului);
efectuarea de pli, în sum total de 34 mii lei, fr documente justificative din care s rezulte efectuarea serviciilor în corelaie cu
graficul de activitii în cazul Contractului de servicii de consultan i asisten tehnic nr.173/2010. Aceasta a fost estimat la zi
prin calcularea de foloase nerealizate la nivelul dobânzii de politic monetar a BNR în sum de 978,12 lei;
majorarea cheltuielilor suportate din Proiect, cu suma total de 55.844 mii lei, respectiv mrirea cotei de finanare direct de
la bugetul de stat, prin includerea în costul Proiectului a cheltuielilor neeligibile;
efectuarea de pli în condiii de neeligibilitate i de neconformitate cu clauzele contractului de finanare încheiat între
România i BEI nr. 25.224, ratificat prin Legea nr.133/2010, respectiv decontarea sumei de 1.673 mii lei din fondurile
alocate din împrumutul BEI IV, reprezentând cheltuieli care nu se încadrau în obiectivele Acordului de finanare, în cazul
Contractului nr. 58/2011 având ca obiect furnizarea serviciilor de consultan i asisten tehnic pentru realizarea
obiectivului de investiii Magistrala 5-Seciunea Universitate-Pantelimon Aceasta a fost estimat la zi prin calcularea de
foloase nerealizate la nivelul dobânzii de politic monetar a BNR în sum de 169 mii lei;
neelaborarea i inerea la zi de ctre UIP a politicilor i procedurilor adecvate pentru monitorizarea i evaluarea gradului de
realizare a Proiectului i a îndeplinirii obiectivelor acestuia;
nerespectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii în utilizarea fondurilor publice provenite din împrumut, atâta
timp cât la nivelul entitii exist probleme majore de organizare i funcionare a UIP, precum i probleme în urmrirea
bugetului Proiectului, inerea la zi a acestuia i a planului de achiziii;
Pagina336

efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv a bunurilor achiziionate în cadrul contractelor finanate din credite
externe rambursabile nu a fost realizat separat pe componente, aa cum stabilesc prevederile legale;
sistemul de control intern pare a fi parial conform, dar nivelul de încredere în acest sistem a fost considerat sczut din
cauza implementrii necorespunztoare a standardelor de control intern, de exemplu. Standardul 1 - Etic i integritate,
standardul 4 - Funcii sensibile, standardul 7 - Obiective.
Recomandri
9 dispunerea msurilor legale pentru iniierea de urgen de ctre instituiile abilitate a unui act normativ prin care s fie
extins perioada de tragere i actualizarea în consecin a AS;
9 actualizarea bugetului Proiectului atât din punct de vedere valoric, cât i din punct de vedere al categoriilor de cheltuieli
eligibile cuprinse în acesta i, totodat, elaborarea unei proceduri de actualizare în acest sens.
Recomandri aferente funcionrii corespunztoare a UIP
x luarea msurilor legale ce se impun pentru iniierea unui act normativ pentru armonizarea celor dou Proiecte, în
sensul bugetrii reale i exacte a obiectivului de investiii;
x actualizarea componenei i atribuiilor UIP, dup armonizarea legislativ, astfel încât s nu mai existe o suprapunere a
atribuiilor UIP aferente aceluiai obiectiv de investiii;
x stabilirea clar i în concordan cu fiele de post a atribuiilor membrilor UIP, astfel încât acestea s se materializeze
i în teren;
x formalizarea unui circuit al documentelor, astfel încât s se asigure o colaborare optim pentru implementarea Proiectului.
9 reglementarea situaiei existente între MFP, MT i SC Metrorex SA, astfel încât suma tras efectiv de MFP în cadrul
Împrumutului BEI IV s fie i cea alocat efectiv SC Metrorex SA, respectiv 90 milioane euro, cât figureaz i în contul
datoriei publice pe anul 2013 i nu 73,61 milioane euro, cât a fost alocat în fapt;
9 actualizarea periodic a bugetului/planului de achiziii al Proiectului atât din punct de vedere valoric, cât i din punct de
vedere al categoriilor de cheltuieli (eligibile/neeligibile) cuprinse în acesta;
9 organizarea activitii de angajare, lichidare, ordonanare i plat a cheltuielilor, în sensul parcurgerii celor 4 faze ale
execuiei bugetare a cheltuielilor.
Recomandri aferente plilor necuvenite efectuate în cazul Contractului de consultan nr. 173/2010
9 recuperarea sumei de 34 mii lei, pentru care s-au calculat foloase nerealizate la nivelul dobânzii de politic monetar a
BNR în sum de 978 lei i virarea foloaselor la bugetul de stat;
9 recuperarea sumelor la zi pentru acele activiti stabilite conform caietului de sarcini (anex la Contractul nr.173/2010)
pentru care nu se vor prezenta documente justificative care s ateste execuia acestor servicii, în corelaie cu graficul de
activiti i cu realitatea din teren;
9 actualizarea la zi a sumei de mai sus prin calcularea de foloase nerealizate la nivelul dobânzii de politic monetar a
BNR aplicat fiecrei diferene lunare rezultate în urma recalculrii, precum i virarea acestor foloase la bugetul de stat;
9 actualizarea graficului de activiti în raport cu realitatea din teren;
9 stabilirea clar a documentelor justificative privind costul serviciilor de consultan care certific realizarea activitilor
conform graficului de activiti (fiecare activitate însoit de documente justificative i care are la baza pontajul pentru
personalul consultantului implicat în activitate);
9 reîntregirea fondurilor BEI IV cu suma de 1.673 mii lei i actualizarea la zi prin calcularea de foloase nerealizate la
nivelul dobânzii de politic monetar a BNR, precum i virarea acestor foloase la bugetul de stat;
9 în cadrul UIP va fi desemnat o persoan responsabil cu elaborarea i inerea la zi a politicilor i procedurilor adecvate
care s permit monitorizarea i evaluarea, conform indicatorilor prevzui în fia de program anex la bugetul su i a
prevederilor CF, realizarea Proiectului i îndeplinirea obiectivelor acestuia;
9 la efectuarea inventarierii pe anul 2014 se va avea în vedere inventarierea distinct a elementelor de activ i de pasiv
ale Proiectului BEI 25.224, conform prevederilor legale în vigoare, pe locuri de folosin.
3.3. Societatea Comercial Electrificare CFR SA
Este persoan juridic român, organizat ca societate comercial pe aciuni, cu capital integral de stat în care Compania
Naional de Ci Ferate „CFR” SA este acionar unic i funcioneaz sub autoritatea Ministerului Transporturilor în baza preve-
derilor legale în vigoare. Societatea are ca obiect principal de activitate montarea, exploatarea, întreinerea i repararea insta-
laiilor de electrificare ale Companiei Naionale de Ci Ferate „CFR” SA, pentru asigurarea funcionrii infrastructurii feroviare în
scopul realizrii transportului feroviar public.
Aciunea de control efectuat la nivelul SC Electrificare CFR SA de ctre Curtea de Conturi a vizat verificarea legalitii utilizrii
i rambursrii fondurilor provenite din finanri rambursabile, respectiv a celor provenite din împrumutul de la Banca European
de Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) pentru finanarea Proiectului de modernizare a reelei energetice feroviare.


Ö Referitor la Contractul - „Furnizarea de vehicule catenare de întreinere cii ferate”
SC Electrificare CFR SA a acceptat, în mod nejustificat, ajustarea preului contractului, în condiiile în care achiziia supli-
mentar de vehicule catenare (care au fcut obiectul contractului) a fost realizat fr a fi organizat o metod de achiziie
prevzut de Regulile i procedurile de achiziie ale BERD, în condiiile în care prevederile invocate din documentaia de
licitaie nu erau aplicabile, iar prevederile contractuale nu permiteau ajustarea preului.
Entitatea a decontat în mod nejustificat sumele reprezentând contravaloarea serviciilor de instruire neefectuate de ctre furnizor.
Caracteristicile tehnice ale vehiculelor catenare achiziionate în baza contractului menionat i a unui act adiional nu erau
conforme cu cerinele beneficiarului i cu oferta furnizorului.
Ö În cazul Contractului - „Servicii de consultan”
Efectuarea de pli necuvenite care au reprezentat contravaloarea remuneraiei decontate în plus fa de termenii prevzui
în contract i în actul adiional al acestuia.
Ö În cazul Contractului - „Modernizare i reabilitare a echipamentelor de alimentare cu energie electric de traciune pentru
centrele de electrificare ci ferate Timioara, Caransebe, Craiova i Târgu-Jiu”
Nu au fost calculate i reinute penaliti datorate de furnizor pentru nerespectarea obligaiilor contractuale referitoare la termenul
de finalizare a lucrrilor la instalaii de electrificare aferente fiecrei substaii de traciune.
Entitatea nu a urmrit respectarea de ctre furnizor a obligaiilor contractuale referitoare la efectuarea remedierii neconformitilor
identificate la momentul recepiei i a celor aprute în perioada de garanie.
Au fost efectuate pli nelegale constând în sume decontate peste valoarea contractului.
Ö În cazul Contractului - „Furnizarea i instalarea de sisteme de control i supraveghere la patru puncte dispecer energetic
feroviar - Timioara, Caransebe, Craiova i Târgu-Jiu”
La punctul Târgu-Jiu au fost decontate lucrrile de instalare sisteme de control i supraveghere, dei acestea nu au fost
recepionate nici pân în prezent. Mai mult, plata lucrrilor menionate de la punctul Târgu-Jiu i Craiova au fost efectuate anterior
emiterii documentului justificativ prevzut în contract. De asemenea, în condiiile în care lucrrile de la punctul Târgu Jiu nu au fost
recepionate nici pân în prezent, nu au fost calculate i reinute penaliti de întârziere.
Raportri eronate de date ctre Ministerul Finanelor Publice (MFP) i ctre Ministerul Transporturilor ca urmare a modului
defectuos de evideniere a datelor privind Proiectul de modernizare a reelei energetice feroviare.
Înregistrri eronate în contabilitatea SC Electrificare CFR SA, fapt care a determinat ca evidena contabil s nu reflecte realitatea
operaiunilor derulate în cadrul proiectului.
Recomandri
9 recuperarea unor sume reprezentând:
x pli nelegale i foloase nerealizate datorate ajustrii preului contractului privind furnizarea de vehicule catenare de
întreinere ci ferate;
x contravaloarea serviciilor de instruire neefectuate de ctre furnizor i decontate, în mod nejustificat, de ctre SC
Electrificare CFR SA;
x contravaloarea remuneraiei pentru un consultant, decontate suplimentar fa de termenii prevzui în contract i
actele adiionale ale acestuia;
x pli nelegale reprezentând decontri efectuate peste valoarea contractului i a actelor adiionale ale acestuia.
9 stabilirea preului la utilajele achiziionate cu caracteristici tehnice diferite fa de cele solicitate i recuperarea
eventualelor diferene de pre rezultate i dispunerea msurilor în vederea recuperrii sumelor reprezentând penaliti;
9 stabilirea concordanei între sumele decontate i lucrrile efectuate i recuperarea sumelor nejustificate;
9 refacerea evidenelor i corelarea datelor raportate ctre MFP i Ministerul Transporturilor i înregistrarea corect a
operaiunilor efectuate în contabilitate astfel încât acestea s reflecte realitatea.
Pentru valorificarea constatrilor înscrise în Raportul de control vor fi dispuse msuri prin decizie, pe care entitatea trebuie s le
MINISTERUL ECONOMIEI
La Ministerul Economiei s-au efectuat aciuni de control care au avut urmtoarele teme:
realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor la:
1.1. Compania Naional a Uraniului SA Bucureti - CNU SA
1.2. Agenia Nuclear pentru Deeuri Radioactive - ANDR
1.3. SC Cupru Min SA Abrud
Pagina338

1.4. SC Sanevit 2003 SA Arad
1.5. SC Neptun Olimp SA Mangalia
1.6. SC Institutul de Cercetare tiinific i Inginerie Tehnologic, Proiectare Mine Lignit SA Craiova
2. Controlul utilizrii fondurilor alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, pentru închiderea minelor,
regenerarea mediului i reconstrucia socio-economic a regiunilor afectate la:
1.1. Ministerul Economiei
1.2. Societatea Comercial de Conservare i Închidere a Minelor Conversmin SA Bucureti
3. Controlul respectrii de ctre autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii a metodelor i procedurilor de privatizare la
3.1. Departamentul pentru Energie
3.2. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
1. Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i le-
galitatea realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor
1.1. Compania Naional a Uraniului SA Bucureti - CNU SA
1.2. Agenia Nuclear pentru Deeuri Radioactive - ANDR
1.6. SC Institutul de Cercetare tiinific i Inginerie Tehnologic, Proiectare Mine Lignit SA Craiova
1.1. Compania Naional a Uraniului SA Bucure ti - CNU SA
Compania Naional a Uraniului SA a fost înfiinat prin HG 785/1997 i îi desfoar activitatea în baza Actului constitutiv al
societii, având ca obiect principal de activitate extracia minereurilor de uraniu i toriu.
Compania Naional a Uraniului SA este persoan juridic român, organizat sub form de societate comercial pe aciuni, cu
un capital social în întregime subscris i vrsat în numele statului român, de Ministerul Economiei, în calitate de acionar unic,
drepturile i obligaiile aferente aciunilor CNU SA sunt exercitate de Ministerul Economiei, prin reprezentanii si în Adunarea
general a acionarilor.
Compania Naional a Uraniului SA îi desfoar activitatea specific prin sucursalele fr personalitate juridic (Feldioara i
Suceava) i punctele de lucru (tei, Oravia, Crucea, Ciudanovia, Primatar, Argestru, Stulpicani, Ostra, Nucet).
Ö La nivelul Companiei Naionale a Uraniului SA
S-au constituit eronat i virat la bugetul statului obligaii aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu, transmise fr
plat, din domeniul privat al statului în patrimoniul Companiei, la un nivel inferior valorii cu care s-a efectuat descrcarea din
gestiune, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 51.263 mii lei, contrar prevederilor HG
nr. 1009/2009 privind rafinarea stocului de uraniu în concentrate, constituit în perioada 1993-2008.
Nu s-a calculat i virat la bugetul Fondului pentru mediu, suma de 3.558 mii lei, reprezentând contribuia de 2% din valoarea
substanelor periculoase pentru mediu introduse pe piaa naional (prin vânzare ctre SN Nuclearelectrica SA), în perioada 2012-
2013, contrar prevederilor OUG nr. 196/ 2005 privind Fondul pentru mediu.
Au fost achiziionate bunuri de natura imobilizrilor corporale (piese turnate), la preuri supraevaluate, prin luarea în calcul, la
stabilirea valorii estimate a achiziiei, a unui pre mai mare la materia prim (inox) decât cel aferent tipului de inox din care s-au
fabricat bunurile, fapt ce a condus la majorarea nejustificat a valorii achiziiei cu suma de 3.237 mii lei.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, CNU SA a invocat faptul c a achiziionat bunuri de natura imobilizrilor
corporale în baza unui contract încheiat, cu respectarea prevederilor OUG 34/2006. Contestaia formulat de entitate a fost
respins de comisia de soluionare a contestailor.
S-au achiziionat piese de schimb la preuri supraevaluate, prin luarea în calcul, la stabilirea valorii estimate a achiziiei, a
unui pre unitar supraevaluat fa de preul pentru aceleai piese achiziionate de la acelai furnizor, în anul 2010, fapt ce a
condus la majorarea nejustificat a preului de achiziie a acestor piese, majorarea nejustificat a cheltuielilor de exploatare
cu suma estimat la 264 mii lei, diminuarea profitului impozabil cu aceeai sum, diminuarea impozitului pe profit cu suma
estimat la 42 mii lei, precum i în efectuarea de pli nedatorate în sum de 264 mii lei.
În temeiul art. 27 din OUG nr. 34/2006, entitatea avea obligaia de a estima valoarea contractului de achiziie, pe baza calculrii i
însumrii tuturor sumelor pltibile pentru îndeplinirea contractului, în msura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimrii.
Astfel, fa de preurile unitare la care CN a Uraniului SA a contractat piesele de schimb, în anul 2010, de la acelai furnizor, în
anul 2012, în baza Acordului-cadru încheiat cu aceeai societate, preul unitar acceptat a fost mai mare cu 90%.
Au fost efectuate pli nedatorate, în sum estimat la 1.003 mii lei (fr TVA), pentru achiziia unor piese turnate din oel inox,
în alte condiii decât cele stabilite prin documentaia de atribuire a acordului-cadru, în sensul nerespectrii greutii piesei
contractate, fiind livrate piese cu greuti mult mai mari decât cele stabilite prin documentaia de atribuire a acordului-cadru.


Au fost efectuate pli nedatorate, în sum estimat la 366 mii lei, pentru achiziia de produse chimice (acid azotic tehnic,
carbonat de sodiu anhidru tehnic) la preuri majorate, în alte condiii decât cele stabilite în contract (indicele preurilor de
consum pentru produse nealimentare, comunicat de ctre Institutul Naional de Statistic).
Ö La Sucursala Feldioara
Au fost înregistrate i declarate ca deductibile fiscal cheltuieli în sum de 31 mii lei, reprezentând contravaloarea combus-
tibilului consumat de vehiculele rutiere motorizate, utilizate în alte scopuri decât cele aferente activitii economice, fapt ce a
condus la diminuarea profitului impozabil i, implicit, a impozitului pe profit datorat.
Au fost efectuate pli nedatorate, estimate la suma de 17 mii lei, pentru serviciile de stingere a incendiilor, achiziionate la
un pre ajustat cu un procent mai mare decât valoarea indicelui preului de consum total.
Ö La Sucursala Suceava
Nu a fost calculat i virat impozitul pe cldiri datorat bugetelor locale, în valoare estimat de 159 mii lei i, totodat, au fost
efectuate i înregistrate cheltuieli, în sum estimat de 173 mii lei, pentru servicii de reparaii i întreinere autovehicule, fr a
avea la baz documente justificative (referate de necesitate, foi de parcurs), contrar prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991.
Recomandri
La Compania Naional a Uraniului SA - sediul central
9 calcularea i plata contribuiei fa de bugetul de stat, pentru cantitatea de uraniu (scoas din stocul de siguran i consum);
9 extinderea verificrilor asupra contractelor de achiziii de:
bunuri (inclusiv piese de schimb), derulate în perioada 2012-2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de bunuri achizi-
ionate la preuri supraevaluate, a stabilirii întinderii prejudiciului produs ca urmare a plilor efectuate pentru astfel de
achiziii, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiiile legii;
piese turnate din inox, derulate în perioada 2008-2013, în vederea identificrii greutilor pentru fiecare pies în parte
(respectiv a greutii piesei stabilite în documentaia de atribuire, a greutii piesei din desenele tehnice, a greutii piesei
din Declaraia de conformitate, precum i a greutii piesei din Notele de recepie), a stabilirii diferenelor de greutate
neexecutate pentru fiecare pies în parte i a contravalorii acestora, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite,
recuperarea acestora în condiiile legii;
produse chimice, derulate în perioada 2011-2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de produse achiziionate la
preuri majorate, în alte condiii decât cele stabilite prin contract i/sau peste nivelul indicelui preurilor de consum, comu-
nicat lunar de Institutul Naional de Statistic, a stabilirii întinderii prejudiciului produs ca urmare a plilor efectuate pentru
astfel de achiziii, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite i recuperarea acestora în condiiile legii;
9 calculul i plata contribuiei de 2% din valoarea substanelor periculoase pentru mediu, introduse pe piaa naional, la
bugetul Fondului pentru mediu.
La Sucursala Suceava
9 plata impozitului pe cldiri cuvenit bugetelor locale, inclusiv a accesoriilor aferente, pentru toate cldirile aparinând
Companiei Naionale a Uraniului SA - Sucursala Suceava;
9 extinderea verificrii cheltuielilor pentru reparaii i întreineri efectuate la autovehiculele aparinând Companiei Naionale a
Uraniului SA - Sucursala Suceava, acceptate la plat, stabilirea întinderii valorii prejudiciului reprezentând cheltuieli efec-
tuate fr baz legal, recuperarea integral a acestuia.
La Sucursala Feldioara
9 stabilirea i recuperarea, în condiiile legii, a prejudiciului creat prin pli nejustificate pentru servicii de stingere a incendiilor;
9 evidenierea cheltuielilor nedeductibile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul acti-
vitii economice, recalcularea impozitului pe profit i a TVA aferente perioadelor respective, depunerea de declaraii
rectificative i efectuarea regularizrilor cu bugetul statului.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate au fost emise decizii, prin care au fost dispuse msuri pentru
intrare în legalitate, stabilirea întinderii prejudiciului i recuperarea acestuia, potrivit legii.
1.2. Agenia Nuclear pentru De euri Radioactive (ANDR)
ANDR s-a înfiinat în baza Legii nr. 329/2009, prin comasarea prin fuziune a Ageniei Nucleare (AN), cu Agenia Naional
pentru Deeuri Radioactive (ANDR), entiti care s-au desfiinat.
ANDR, conform HG nr. 1437/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare i a structurii organizatorice a
Ageniei Nucleare i pentru Deeuri Radioactive, este autoritate naional competent în domeniul promovrii, dezvoltrii i
monitorizrii activitilor nucleare în scopuri exclusiv panice i al gospodririi, în siguran, a deeurilor radioactive, inclusiv
depozitarea definitiv a acestora.
ANDR este organizat i funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, în
subordinea Ministerului Economiei, având ca obiect de activitate acordarea de asisten tehnic de specialitate Guvernului, în
procesul de elaborare i adoptare a politicilor de promovare, dezvoltare i monitorizare a aplicaiilor exclusiv panice ale
energiei nucleare, energetice i neenergetice, depozitarea definitiv în siguran a deeurilor radioactive i coordonarea la nivel
naional a procesului de gospodrire a deeurilor radioactive i a procesului de dezafectare a instalaiilor nucleare.
Pagina340

ANDR, în temeiul HG nr. 1.080/2007 privind modul de constituire i gestionare a resurselor financiare necesare gospodririi în
siguran a deeurilor radioactive i dezafectrii instalaiilor nucleare i radiologice realizeaz venituri din contribuii datorate de
SN Nuclearelectrica SA, pentru cele dou uniti nuclearoelectrice (U1 i U2). Contribuiile se vireaz lunar de ctre SN
Nuclearelectrica SA, în funcie de cantitile nete de energie electric estimate a fi produse.
ANDR, în perioada 2010-2012, nu a realizat venituri în sum de 131 mii euro, echivalentul a 583 mii lei, la cursul de 4,45
lei/euro, prin neîncasarea contribuiilor aferente cantitii de energie electric de 65.540 MWh produs de SN
Nuclearelectrica SA i necomunicat Ageniei.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, ANDR a invocat respectarea modalitii de calcul a energiei nete livrate în
sistemul energetic.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate întrucât, conform prevederilor HG nr. 1.080/2007, atât stabilirea cuantumului
contribuiilor datorate de titularii de autorizaie, cât i încasarea lor, sunt condiionate de cantitatea de energie electric produs
i nu de cea livrat.
Nu au fost respectate prevederile legale privind execuia obiectivelor de investiii, respectiv au fost acceptate oferte i situaii de
lucrri neîntocmite în structura prevzut de lege, în sensul c, fr a fi evideniate distinct cheltuielile directe (materiale,
manoper, utilaj i transport), cheltuielile indirecte i profitul, a fost achitat în mod nejustificat contravaloarea unor lucrri i
materiale cuprinse de dou ori în situaiile de lucrri, fiind acceptate lucrri de protecie fizic la forajele nou executate (în sum
de 56 mii lei) i materiale specifice achiziionate (în sum de 19 mii lei), în condiiile în care contravaloarea acestora a mai fost
inclus o dat (în suma de 123 mii lei, reprezentând lucrri de foraj executate pentru completarea reelei de monitorizare).
ANDR nu a întocmit documentaia cadastral i, implicit, nu a înscris în evidena Oficiului de Cadastru i Publicitate
Imobiliar Teritorial, imobilul cu terenul aferent, aparinând domeniului privat al statului, aflat în administrarea Ageniei
(corp cldire P+1 situat în oraul Mioveni, strada Câmpului, nr. 1, CP. nr. 10, judeul Arge), în valoare de 1.563 mii lei.
Nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale, în sensul c, pentru obli-
gaiile fa de teri (193 mii lei) nu au fost solicitate i transmise formularele „Extras de cont" (cod 14-6-3) în vederea confirmrii lor.
Recomandri
9 efectuarea inventarierii patrimoniului, întocmirea documentaiei cadastrale i înscrierea în evidena Oficiului de Cadastru i
Publicitate Imobiliar Teritorial a imobilelor aflate în patrimoniu;
9 acceptarea ofertelor financiare i a situaiilor de lucrri întocmite de constructori în structura prevzut de reglementrile în
vigoare (HG nr. 28/2008);
9 extinderea verificrilor asupra contractelor de lucrri derulate în perioada 2011-2013, în vederea identificrii i a altor cazuri
de lucrri acceptate în mod nelegal la plat, a stabilirii întinderii prejudiciului produs ca urmare a plilor efectuate pentru
astfel de lucrri, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite i recuperarea acestora în condiiile legii;
9 extinderea verificrilor asupra modului de calcul, de înregistrare în contabilitate i de urmrire a recuperrii contribuiilor
cuvenite în temeiul HG nr. 1080/2007, pentru perioada 2011-2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de contribuii
necalculate în condiiile legii, a stabilirii cuantumului veniturilor de recuperat, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite
i recuperarea acestora în condiiile legii.
pentru intrare în legalitate, stabilirea întinderii prejudiciului i recuperarea acestuia, potrivit legii.
Societatea Comercial Cupru Min SA Abrud, înfiinat în anul 2002, în baza HG nr. 771/2001 i a Hotrârii AGA nr. 25/2002,
este persoan juridic român, organizat sub forma de societate pe aciuni, cu un capital social deinut integral de statul
român, reprezentat de Ministerul Economiei i are ca obiect principal de activitate extracia i prepararea minereurilor neferoase
i rare (exclusiv minereurile radioactive).
Nu au fost înregistrate în contabilitate terenurile în suprafa de 11.342.381 mp, primite în administrare în baza unor Decrete
Prezideniale sau Decizii ale Consiliului de Minitri, în perioada 1977-1987, precum i terenurile în suprafa de 148.808 mp,
achiziionate de la persoane fizice.
¦ În timpul controlului, aceste terenuri au fost evideniate în contabilitate.
Pentru terenurile în suprafa de 11.342.381 mp nu s-au întocmit i înaintat instituiilor îndreptite documentaiile necesare
în vederea eliberrii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, contrar prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/2002
privind unele msuri pentru accelerarea privatizrii, actualizat.
Nu au fost intabulate terenurile achiziionate, în suprafa de 148.808 mp, i cldirile înregistrate în patrimoniul societii, în
valoare de 9.281 mii lei.


Au fost efectuate cheltuieli neeconomicoase estimate la suma de 357 mii lei, constând în elaborarea unui numr mai mare
de proceduri decât cele contractate iniial (310 proceduri, fa de 60 de proceduri contractate iniial). Creterea numrului de
proceduri nu are la baz o fundamentare în condiiile stabilite prin Ordinul nr. 946/2005, în sensul c nu se justific diferena
de 250 de proceduri, respectiv pentru care obiective trebuie stabilii paii care s asigure un echilibru între sarcini, com-
peten (autoritate decizional conferit prin delegare) i responsabiliti (obligaia de a realiza obiectivele).
Efectuarea de cheltuieli i pli nelegale, estimate la suma de 487 mii lei, în baza deciziilor directorului general, repre-
zentând drepturi de natur salarial acordate salariailor cu funcii de directori executivi, ingineri efi, ef carier i ef uzin
de preparare, peste grila de salarizare stabilit prin CCM (9500 lei i spor de conducere de 25%) fa de 3.200 lei, conform
grilei valabile pân la 01.09.2013 i 4.700 lei, conform grilei valabile între 01.01-31.12.2013.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, entitatea a invocat faptul c aceast modalitate de calcul a fost validat
prin aprobarea bugetului de venituri i cheltuieli.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate deoarece prin bugetul de venituri i cheltuieli aprobat prin HG nr. 629/2013 a fost
aprobat fondul total de salarii pentru anul 2013, nu i modalitatea de calcul a acestora.
Recomandri
9 stabilirea întinderii prejudiciilor aduse entitii prin salarizarea nelegal a unor categorii de personal, precum i prin
decontarea unui numr mai mare de proceduri;
9 întocmirea documentaiilor i transmiterea acestora ctre instituiile abilitate în vederea obinerii certificatul de atestare a
dreptului de proprietate asupra terenurilor deinute i înregistrarea acestor bunuri în evidena contabil concomitent cu
majorarea capitalului social;
9 efectuarea inventarierii tuturor suprafeelor de teren aflate în gestiune societii, valorificarea i înregistrarea în contabilitate
a rezultatelor inventarierii.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate, a fost emis decizie, prin care au fost dispuse msuri
pentru intrarea în legalitate, stabilirea întinderii prejudiciului i pentru recuperarea acestuia, potrivit legii.
S-a înfiinat prin HG nr. 1037/2003, în temeiul art. 3 din OUG nr. 31/2003, aprobat cu modificri i completri prin Legea
518/2003 i OUG 90/2004, prin preluarea activelor i personalului SC Sanevit SA.
Societatea are ca scop fabricarea i comercializarea seringilor i a acelor sterile de unic utilizare, a diferitelor produse i
instrumente medicale, precum i a altor produse, potrivit obiectului su de activitate.
Începând cu data de 18.11.2008 a fost instituit procedura de administrare special a SC Sanevit 2003 - SA Arad.
Nu au fost achitate, în cuantumul i la termenul stabilit, datoriile fa de bugetul general consolidat, în valoare total de
7.773 mii lei, reprezentând obligaii care decurg din drepturile salariale, inclusiv cele reinute de la salariai pe statul de plat,
în sum de 4.420 mii lei, impozit pe profit, accize, venituri din amenzi i din recuperarea cheltuielilor de executare silit, în
valoare de 921 mii lei, precum i impozite i taxe locale, în sum de 2.431 mii lei.
Nu au fost respectate prevederile legale referitoare la execuia bugetelor de venituri i cheltuieli, în sensul c, efectuarea
cheltuielilor nu s-a realizat proporional cu gradul de realizare a veniturilor aprobate, astfel, în anul 2011, fa de un procent
de realizare a veniturilor de numai 8,98%, gradul de realizare a cheltuielilor a fost de 46,83%; în anul 2012, veniturile au fost
realizate în proporie de 57,24%, cheltuielile în procent de 141,23%, iar în perioada 01.01-31.10.2013, gradul de realizare a
veniturilor înregistreaz 51,46%, în timp ce gradul de realizare a cheltuielilor este de 74%.
Nu au fost luate msuri de recuperare a debitelor în cuantum de 62 mii lei, în termenul legal de prescripie, contrar
prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
Remunerarea directorului general a fost efectuat în baza deciziei Consiliului de Administraie i a Contractului individual de
munc, fr a se încheia un contract de management cu acesta, în calitate de manager, cruia i-a fost încredinat orga-
nizarea, gestionarea i conducerea societii comerciale, prin care s se stabileasc obiective i criterii de performan în
schimbul unei pli.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, entitatea nu a contestat msurile dispuse, ci a descris dificultile cu care
se confrunt atât din punct de vedere economico-financiar, cât i din punct de vedere organizatoric, angajându-se totodat s
rspund la termenele stabilite în decizie pentru msurile dispuse.
Recomandri
9 efectuarea cheltuielilor proporional cu gradul de realizare a veniturilor aprobate;
9 plata obligaiilor ctre bugetul general consolidat, în condiiile legii;
9 încheierea contractului de management în condiiile legii;
Pagina342

9 stabilirea întinderii i recuperarea prejudiciului generat de neîncasarea unor creane restante înluntrul termenului de prescripie.
pentru intrare în legalitate, pentru stabilirea întinderii prejudiciului i pentru recuperarea acestuia, potrivit legii.

A fost înfiinat prin HG nr. 1226/1990, prin reorganizarea Regiei Autonome de Turism i Prestaii Dacorex & CO Neptun,
judeul Constana, sub form de societate comercial pe aciuni, având ca obiect de activitate prestarea de servicii pentru
hoteluri i alte faciliti de cazare similare.
În cursul exerciiului financiar 2013, SC Neptun-Olimp SA a avut urmtoarea structur a acionariatului:
Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediul de Afaceri i Turism – 52,2% din capitalul
social;
SIF Transilvania – 41,2% din capitalul social;
persoane fizice i juridice – 6,6% din capitalul social.
Nu au fost reevaluate toate activele fixe corporale i necorporale aflate în patrimoniu, având drept consecin faptul c
situaiile financiare, întocmite la 31.12.2012 i 31.12.2013, nu ofer o imagine fidel a activelor i capitalurilor proprii ale
entitii i furnizeaz informaii denaturate cu privire la patrimoniul aflat, în fapt, în administrare. S-a constatat existena unor
rapoarte de evaluare pentru terenuri aflate în patrimoniul entitii, încheiate înc din anul 2010, dar care nu au fost
înregistrate în contabilitate.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, entitatea a invocat c OG nr. 81/2013 privind reevaluarea i amortizarea
activelor fixe aflate în patrimoniul instituiilor publice, limiteaz sfera de aplicare numai la „instituiile publice”, iar SC Neptun
Olimp SA nu îi sunt aplicabile aceste dispoziii.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate deoarece SC Neptun Olimp SA avea obligaia s prezinte în situaiile financiare
activele, inclusiv terenurile la valoarea just, context în care, cu ocazia inventarierii la data bilanului, trebuia s procedeze la
reevaluarea lor la valoarea just, în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea contabilitii nr. 82/1991, pct. 36 din OMFP nr.
2.861/ 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor
i capitalurilor proprii, pct. 121(1) din OMFP nr. 3055/2009. Din reevalurile efectuate de societate la terenuri, între valoarea din
contabilitate i valoarea acestora rezult o diferen în sum de 838 mii lei, care nu a fost înregistrat în contabilitate.
Nu au fost înregistrate în situaiile financiare diferenele din reevaluare, în valoare de 4.393 mii lei, aferente unor bunuri
(terenuri i construcii) aduse ca aport la capitalul social a patru societi la care entitatea este acionar (SC Crama Murfatlar
SA, SC Holiday Club Neptun SA, SC Flamingo Estival 2002 SA, SC Dracula Park SA), fapt ce a condus la nemajorarea
cotei de participare la capitalul social, la peste 50%.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, entitatea a invocat faptul c majorarea participaiilor deinute de SC
Neptun Olimp SA la societile mixte se face numai cu aprobarea Adunrii Generale Extraordinare a Acionarilor societilor
mixte la care SC Neptun Olimp SA este acionar minoritar.
Argumentele prezentate nu modific abaterea, deoarece faptul c Adunarea General Extraordinar a Acionarilor a societilor
mixte nu a aprobat majorarea participaiilor deinute de SC Neptun Olimp SA, cu diferenele din reevaluarea efectuat, avizate
favorabil de ctre Consiliul de Administraie al SC Neptun Olimp SA, nu exclude obligaia SC Neptun Olimp SA de a aciona în
vederea unei bune gestiuni a patrimoniului, în condiiile în care aprob (prin reprezentanii legali numii) situaiile financiare
prezentate de aceste societi. Entitatea, prin reprezentanii legali în conducerea acestora, ar fi trebuit s analizeze situaia real a
acestora, aciunile deinute la aceste societi, în sensul punerii de acord asupra valorilor juste ale aportului adus de toi acionarii i
s se implice în protejarea activelor aduse ca aport de capital i evitarea pierderii acestora, prin management defectuos.
Nu au fost realizate venituri, în sum estimat la 131 mii lei, rezultate din cedarea, cu titlu gratuit, a folosinei unui teren în
suprafa de 18.505,9 mp, utilizat de SC Ana Hotels SA Bucureti ca punct de lucru Complex Astoria Eforie Nord, teren
pentru care entitatea a achitat ctre UTAO Eforie, pentru perioada 2011-2014, impozit pe teren i dobânzi penalizatoare.
¦ În timpul controlului, entitatea a stabilit întinderea prejudiciului la nivelul impozitului pe teren datorat de SC Neptun Olimp
SA, pe perioada 2011-2014, i a înregistrat în contabilitate suma de 50 mii lei.
Au fost acordate nelegal, membrilor Consiliului de Administraie, Adunrii Generale a Acionarilor, membrilor comitetelor de
audit i remuneraie, precum i directorilor executivi ai entitii, drepturi de natur salarial în sum estimat la 183 mii lei,
care exced prevederile legale.


Rspunsul entitii
SC Neptun Olimp SA a invocat faptul c drepturile bneti, cuvenite directorilor generali, au fost stabilite prin contractele de
mandat, iar indemnizaiile comitetelor consultative de audit i remuneraie au fost stabilite prin Hotrâri ale Adunrii Generale
Ordinare a Acionarilor SC Neptun Olimp SA.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate deoarece, conform prevederilor art. 3^1 i 3^2 din OUG nr. 79/2008 privind msuri
economico-financiare la nivelul unor operatori economici, directorilor generali, desemnai s asigure conducerea societilor
comerciale cu capital majoritar de stat, li se acord, prin contractul de mandat, o remuneraie lunar la nivelul indemnizaiei
pentru funcia de secretar de stat, aceasta fiind unica form de recompensare în bani a activitii depuse.
În fapt, în baza contractelor încheiate, acetia au beneficiat, în perioada 2011-2012, de o indemnizaie în sum brut de 6.691 lei,
la care s-au adugat prime de concediu i de srbtori, depind astfel nivelul indemnizaiei pentru funcia de secretar de stat.
De asemenea, hotrârile AGA invocate ca fiind temeiul legal în remunerarea membrilor celor dou comitete, exced cadrului
legal, respectiv prevederilor OUG 79/2008, cât i prevederile incidente ale art. II (3) din Legea 203/2009 pentru aprobarea OUG
79/2008 potrivit crora, orice form de indemnizaie suplimentar sau remuneraie pentru activitatea depus de reprezentanii
statului, în cadrul oricror organe, comitete, comisii sau orice alte asemenea structuri înfiinate, nu poate depi indemnizaia
de 1% din remuneraia directorului.
Au fost angajate nelegal cheltuieli, în sum estimat la 21 mii lei, pentru servicii externe de audit intern, care nu i-au atins
obiectivele i scopul pentru care au fost angajate, în condiiile în care entitatea avea aprobat un post de auditor public intern
(în organigram).
Rspunsul entitii
Conducerea entitii a invocat c auditul intern în cadrul societii s-a efectuat pe baz contractual i a constat în examinarea
i controlul permanent a principalelor operaiuni derulate i semnalarea riscurilor semnificative din activitate.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate, deoarece SC Neptun Olimp SA avea obligaia s organizeze i s desfoare
activitatea de audit public intern potrivit Legii nr. 672/2009, prin înfiinarea unui compartiment de audit, care s procedeze la
auditarea tuturor activitilor desfurate.
Nu au fost întocmite liste de inventariere pentru terenurile aflate în proprietatea entitii, dei în urma aciunii de inventariere
a fost constatat i consemnat existena unor amplasamente private pe aceste terenuri.
Recomandri
9 reevaluarea aciunilor la societile la care entitatea deine aciuni subscrise, în natur i în numerar, protejarea activelor
aduse ca aport de capital i dispunerea de msuri în vederea evitrii pierderilor, având în vedere faptul c participarea la
capitalul social al acestor firme nu a adus niciodat vreun profit, sub form de dividende;
9 efectuarea reevalurii activelor fixe corporale aflate în patrimoniu, în scopul determinrii valorii juste a acestora la data
bilanului, înregistrarea în contabilitate i în situaiile financiare a rezultatelor reevalurii;
9 stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând pli efectuate ctre directorii executivi, membrii CA i AGA, membrii
comitetelor de audit i de remuneraie, precum i secretarul tehnic AGA/CA, prin acordarea de indemnizaii/remuneraii
majorate nelegal i recuperarea acestuia;
9 stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând cheltuieli cu servicii externalizate de audit intern i recuperarea acestuia;
9 urmrirea i încasarea veniturilor din utilizarea terenului (proprietatea entitii) de ctre diveri ageni economici, clarificarea
situaiei de fapt i efectuarea demersurilor legale de recuperare a terenului ocupat i a taxei de folosin aferente;
9 inventarierea terenurilor, valorificarea rezultatelor acesteia.
Pentru remedierea abaterilor de la legalitate i regularitate constatate a fost emis decizie, prin care au fost dispuse msuri
pentru intrare în legalitate, stabilirea întinderii prejudiciului i recuperarea acestuia, potrivit legii.
1.6. SC Institutul de Cercetare tiinific i Inginerie Tehnologic, Proiectare Mine Lignit SA Craiova (ICSITPML)
SC ICSITPML SA Craiova a fost înfiinat prin HG nr. 307/1992, privind înfiinarea unor societi comerciale prin desprinderea
unor subuniti din cadrul Regiei Autonome a Lignitului Târgu-Jiu, având ca obiect de activitate „cercetarea tiinific fundamental
aplicativ, proiectare pentru dezvoltare, investiii, reparaii capitale, activiti de consulting, marketing i asisten tehnic”.
Nu au fost realizate venituri în sum estimat la 240 mii lei, prin nefacturarea serviciilor de proiectare prestate pentru un
beneficiar care ulterior a fost dizolvat.
Au fost acordate despgubiri, în sum de 88 mii lei, reprezentând drepturi de personal câtigate în instan, inclusiv
contribuiile aferente, ca urmare a punerii în aplicare a deciziilor Curii de Apel Craiova, fr s se procedeze la o analiz din
care s rezulte persoanele care, prin activitatea lor, au creat aceste prejudicii, care au determinat obligarea entitii la plata
acestei sume i luarea msurilor legale care se impuneau pentru recuperarea acestora.
Pagina344

Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, entitatea a invocat caracterul subiectiv al instanelor de judecat care au
condus la decizii contradictorii emise de acestea. Argumentele prezentate nu modific abaterea, deoarece hotrârea instanei
de judecat este suprem.
Nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea inventarierii, în sensul c nu au fost elaborate i transmise
proceduri proprii privind inventarierea patrimoniului societii; nu au fost luate declaraiile de la gestionari înaintea începerii
inventarierii; nu au fost confirmate i semnate toate listele de inventariere de ctre compartimentul contabilitate; nu s-a
menionat de ctre gestionari, pe ultima fil a listei de inventariere, dac toate bunurile i valorile bneti din gestiune au
fost inventariate i consemnate în listele de inventariere în prezena sa; nu au fost inventariate creanele i obligaiile fa de
teri; nu au fost inventariate disponibilitile aflate în conturi la bnci; nu au fost inventariate lucrrile i serviciile în curs de
execuie sau neterminate.
Recomandri
9 stabilirea întinderii prejudiciului (inclusiv beneficiile nerealizate), cauzat de nefacturarea i neîncasarea serviciilor prestate i
dispunerea de msuri pentru recuperarea acestuia;
9 extinderea verificrilor în vederea stabilirii întinderii prejudiciului determinat de plile efectuate pentru drepturi de personal
câtigate în instan i dispunerea de msuri pentru recuperarea acestuia;
9 inventarierea tuturor elementelor patrimoniale aflate în patrimoniu.
Pentru remedierea abaterilor constatate a fost emis decizie prin care au fost dispuse msuri de intrare în legalitate i de
stabilire a întinderii prejudiciului i de recuperare a acestuia, potrivit legii.
2. Controlul utilizrii fondurilor alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, pentru închiderea
minelor, regenerarea mediului i reconstrucia socio-economic a regiunilor afectate
Aciunea cu aceast tem s-a desfurat la:
2.2. Societatea Comercial de Conservare i Închidere a Minelor Conversmin SA Bucureti
În sectorul minier, în realizarea funciilor sale, Ministerul Economiei iniiaz, urmrete i monitorizeaz activitatea specific
acestui domeniu, avizând programe de refacere ecologic a zonelor afectate, a zonelor miniere, în scopul realizrii msurilor de
protecie a mediului.
Au fost efectuate pli nedatorate, în sum estimat la 14.713 mii lei, din fonduri publice alocate de la bugetul de stat, pentru lucrri
de monitorizare post-închidere, angajate de SC Conversmin SA i decontate la preuri mai mari decât cele contractate, prin
acceptarea la plat a facturilor fiscale emise de SC Conversmin SA, având la baz deconturi lunare (întocmite de prestatorii de
servicii cu care SC Conversmin SA a încheiat contracte), în care, pentru materiale, cheltuieli de transport i salariile personalului
care deservete staiile de epurare i analiza probelor de laborator, au fost aplicate preuri/tarife mai mari decât cele stabilite în
oferta financiar cu care prestatorii au câtigat licitaia organizat de SC Conversmin SA.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, Ministerul Economiei a invocat faptul c, fiind în discuie prestarea unui
serviciu, preul acestuia este stabilit în lei/lun, iar obligaia este aceea de a plti serviciile prestate de ctre operatori, la preul
unitar lunar, prevzut atât în acordurile-cadru, cât i în contractele subsecvente.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate, întrucât în documentaia de atribuire a Acordului-cadru de servicii, respectiv în
Formularul C „Centralizator de preuri pentru servicii” (cu care prestatorii în cauz au câtigat licitaiile), nu a fost stabilit un
singur pre/total serviciu, ci au fost stabilite preuri pentru fiecare element de cheltuial, respectiv cantitatea de var folosit la
neutralizarea apelor de min, cantitatea de nmol transportat pentru personalul ce deservete staia de epurare i pentru
fiecare analiz a apelor de min deversate în emisar.
Au fost efectuate pli nelegale, în sum total de 1.450 mii lei, din fonduri publice alocate de la bugetul de stat pentru lucrri
executate la alte obiective decât cele miniere pentru care s-au alocat fonduri de la bugetul de stat. Astfel, în perioada 2011-2013,
în baza facturilor fiscale emise de SC Conversmin SA, Ministerul Economiei a decontat lucrri executate pentru reabilitarea cldirii
Muzeului Aurului Brad (aflat în patrimoniul operatorului minier-CN Minvest SA), în condiiile în care prin HG nr. 1008/2006 a fost
aprobat închiderea definitiv i monitorizarea factorilor de mediu post-închidere, pentru mina Barza.
Rspunsul entitii
Prin contestaia formulat la decizia Curii de Conturi, Ministerul Economiei a invocat faptul c nu toate activele, anexele tehnice
i dependinele sunt amplasate în perimetrul de exploatare sau sunt afectate direct de exploatrile miniere, în aceast situaie
regsindu-se i complexul administrativ, din care face parte i cldirea muzeului Brad, acesta fiind situat în afara perimetrului


de exploatare, dar figurând ca activ în cadrul filialei Bradmin i fiind afectat de activitatea minier trecut.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate, întrucât cldirea aferent Muzeului Aurului Brad este amplasat pe un teren care nu
se afl în perimetrul minier Barza, este amplasat în intravilanul municipiului Brad, judeul Hunedoara, pe strada Independenei nr.
9, în zona de protecie pentru „Ansamblul urban Str. Independenei nr. 3-7 din secolul XX”, conform PUG al municipiului Brad.
Au fost decontate din fonduri publice alocate de la bugetul de stat lucrri de închidere i ecologizare, în sum de 305 mii lei,
din care: 105 mii lei, în baza contractelor încheiate de minister i 200 mii lei în baza contractelor încheiate de
SC Conversmin SA, prin acceptarea ofertelor i a situaiilor de lucrri întocmite de constructori, într-o alt structur decât
structura devizului-cadru prevzut de lege pentru lucrri finanate din fonduri publice, în sensul c în devizele ofert i în
situaiile de lucrri, la capitolul intitulat „Articole preliminare” au fost incluse dotri i cheltuieli pentru dirigenia de antier
(constând în: asigurarea de birouri, întreinerea birourilor, dezafectarea birourilor, furnizarea unei camere foto, asigurarea
supravegherii birourilor i echipamentelor de protecie i msurare, cheltuieli pentru întreinerea i funcionarea a dou
autovehicule, contravaloarea convorbirilor telefonice etc.).
Aceste cheltuieli nu erau necesare constructorului pentru crearea condiiilor de desfurare a activitii de construcii, în fapt
SC Conversmin SA realizând o dotare a constructorului cu mijloace fixe (birouri, calculatoare, camere foto, autoturisme pe
culori), din sume alocate de la bugetul de stat, care la finalizarea lucrrilor rmân în patrimoniul constructorului, nefiind
predate autoritii contractante.
Rspunsul entitii
Ministerul Economiei a invocat Ordinul ministrului economiei nr. 172/2003, care precizeaz atât competenele, cât i dotrile
admise, ce vor fi puse la dispoziia diriginilor de antier de ctre autoritatea contractant prin antreprenor, pentru realizarea
atribuiunilor ce le revin.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate, întrucât aplicarea Ordinului ministrului economiei nr. 172/2003 nu constituie temei
legal în acest caz, lucrrile care au fcut obiectul contractelor în cauz, fiind finanate din fonduri de la buget (prin Ministerul
Economiei), situaie ce impunea aplicarea prevederilor HG nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei
tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiii i lucrri de intervenii. Acest Ordin contravine prevederilor HG nr. 28/2008, act normativ ce reglemen-
teaz modul de contractare i execuie a lucrrilor finanate din fonduri publice.
Nu s-a urmrit derularea contractelor încheiate de ARDDZI (Agenia Român pentru Dezvoltarea Durabil a Zonelor
Industriale – instituie desfiinat în martie 2013, al crui patrimoniu a fost preluat de Ministerul Economiei), în sensul c nu
au fost calculate i recuperate penaliti de întârziere, în sum de 71 mii lei (0,05% pe zi de întârziere, stabilite în contract),
pentru lucrri neexecutate la termen.
Nu au fost respectate prevederile Legii minelor nr. 85/2003 i ale HG nr. 1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru
aplicarea Legii minelor, în ceea ce privete termenul de preluare a anexelor tehnice i dependinelor aflate în dotarea
minelor pentru care s-a aprobat închiderea definitiv, în sensul c, din cele 42 de obiective miniere la care s-a aprobat închi-
derea definitiv, prin hotrâri de Guvern (i la care aciunea de închidere a început în perioada 2011-2013), protocoalele de
predare-primire a anexelor tehnice i dependinelor pentru 41 de obiective miniere încheiate cu agenii economici care au
avut în administrare sau în concesiune minele i carierele, au înregistrat întârzieri cuprinse între un an (obiectivul minier
Livezeni Est, situat judeul Hunedoara) i 11 ani (obiectivul minier Sterminos, situat în judeul Hunedoara, pentru care
închiderea s-a aprobat prin HG nr. 602/2001).
Rspunsul entitii
Ministerul Economiei a invocat faptul c pentru folosirea judicioas a fondurilor bugetare s-a procedat la preluarea etapizat a
anexelor i dependinelor, în funcie de alocrile bugetare i din necesitatea executrii lucrrilor, raportat la gradul de
periculozitate asupra mediului i comunitilor locale. Pân la data prelurii efective a anexelor de ctre Ministerul Economiei,
responsabilitatea asupra acestora revine în exclusivitate operatorului minier.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate, întrucât preluarea anexelor tehnice i a dependinelor, care revin în proprietatea
statului, nu a fost condiionat de utilizarea fondurilor i nici de momentul executrii lucrrilor. Potrivit Legii minelor nr. 85/2003,
art. 37 alin. (2), anexele tehnice i dependinele a cror demontare poate periclita securitatea lucrrilor, trebuiau s treac în
proprietatea statului în termen de 3 luni de la încetarea concesiunii sau a administrrii, fr nicio indemnizaie i libere de orice
sarcini, indiferent de natura acestora, iar potrivit HG nr. 1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor
nr. 85/2003, titularul licenei de exploatare anulate rmâne rspunztor de integritatea dependinelor i anexelor tehnice ale
exploatrii, care trec în proprietatea statului, în limita termenului de 3 luni prevzut în legea minelor.
Nu au fost respectate prevederile legale privind returnarea, la finalizarea lucrrilor, a terenurilor predate temporar constructorilor.
Astfel, Ministerul Economiei:
x a predat consiliilor locale, la finalizarea lucrrilor, terenuri în suprafa de 629.139 mp, fr a deine documente justificative
din care s rezulte c nu sunt terenuri cu folosin silvic sau proprietate privat i dac aceste terenuri au fost înscrise în
evidena cadastrului fondului funciar general;
x nu a nominalizat prin protocoalele de predare-primire, încheiate cu constructorii, suprafeele de teren predate temporar ca
amplasament pentru 5 obiective miniere (Mina Petrila 1 Vest-Drum tronson 3; Boca-Ocna de Fier-Dognecea, Ruchia
Complexe i Ruchia Vârfu Boul; Baia de Aram).
Pagina346

Recomandri
9 angajarea i decontarea lucrrilor de închidere i ecologizare (angajate în mod direct sau prin SC Conversmin SA) cu
respectarea coninutului devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii, în conformitate cu
prevederile HG nr. 28/2008;
9 extinderea verificrilor asupra tuturor cheltuielilor efectuate cu lucrri de închideri mine, în perioada 2011-2013, în
vederea identificrii i a altor cazuri de:
lucrri angajate i decontate (în baza contractelor încheiate de minister sau a contractelor încheiate de SC
Conversmin), pentru care devizele ofert i situaiile de lucrri, întocmite de constructori, nu respect structura
devizului-cadru prevzut de lege pentru lucrri finanate din fonduri publice, stabilirea cuantumului cheltuielilor fr
baz legal incluse în situaiile de lucrri;
lucrri/servicii acceptate la plat, în baza facturilor emise de SC Conversmin SA, având la baz deconturi în care au
fost incluse materiale/cheltuieli la preuri mai mari decât cele stabilite în oferta financiar cu care prestatorii au câtigat
licitaia organizat de SC Conversmin SA;
lucrri angajate i decontate (în baza contractelor încheiate de minister sau a contractelor încheiate de SC
Conversmin SA), pentru alte obiective decât cele miniere (mine, cariere) pentru care s-a aprobat închiderea i pentru
care, prin Programul anual de conservare, închidere reconstrucie ecologic i activiti post-închidere, s-au alocat fonduri
de la bugetul de stat, stabilirea întinderii prejudiciului produs ca urmare a plilor efectuate pentru astfel de lucrri,
înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condiiile legii;
9 respectarea prevederilor legale privind preluarea anexelor tehnice i dependinelor aflate în dotarea minelor pentru care s-a
aprobat închiderea definitiv i evidenierea extracontabil a acestora;
9 extinderea verificrilor asupra contractelor de lucrri încheiate i derulate de ARDZI, în perioada 2011-2013, în vederea
identificrii i a altor cazuri de lucrri decontate i neexecutate sau executate cu întârziere, precum i a unor lucrri
angajate/decontate în mod nelegal, stabilirea întinderii prejudiciului produs ca urmare a plilor efectuate pentru astfel de
lucrri, precum i prin nerecuperarea penalitilor contractuale, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite,
recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condiiile legii.
Pentru remedierea abaterilor constatate a fost emis decizie prin care au fost dispuse msuri de intrare în legalitate, de stabilire
a întinderii prejudiciului i de recuperare a acestuia, potrivit legii.
2.2. Societatea Comercial de Conservare i Închidere a Minelor Conversmin SA Bucure ti

SC Conversmin SA este persoan juridic român cu capital integral de stat, având ca acionar unic statul român, prin
Ministerul Economiei, înfiinat în scopul efecturii lucrrilor de conservare i închidere a minelor, precum i de monitorizare a
lor dup închidere.
Conform HG nr. 313/2002, SC Conversmin SA desfoar în principal activiti constând în:
- conservarea minelor din momentul sistrii activitii acestora pân la contractarea lucrrilor de închidere;
- închiderea minelor subterane-lucrri miniere subterane i lucrri de legtur cu suprafaa;
- lucrri pentru exploatarea, întreinerea i repararea instalaiilor, precum i a obiectivelor rezultate în urma finalizrii lucrrilor
de închidere, menite s pstreze parametri de mediu proiectai;
- monitorizarea post-închidere a obiectivelor miniere;
- realizarea unor operaiuni de marketing, publicitate, reclam în domeniul su de activitate;
- servicii specifice domeniului, pentru diveri beneficiari persoane juridice.
S-au efectuat cheltuieli neeconomicoase, în sum de 163 mii lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de consultan
în domeniul elaborrii i expertizrii documentaiilor tehnico-economice i în domeniul financiar-contabil, în condiiile în care
entitatea avea angajat personal specializat în aceste domenii, cu atribuii stabilite prin ROF.
Rspunsul entitii
SC Conversmin SA a invocat faptul c fundamentarea necesitii i oportunitii achiziionrii acestor servicii s-a efectuat în
scopul reducerii riscului managerial, ca urmare a volumului mare de proiecte i lucrri.
Argumentele prezentate nu sunt întemeiate, întrucât activitile care au fcut obiectul contractelor de servicii încheiate erau sta-
bilite ca atribuii în sarcina angajailor SC Conversmin SA atât prin ROF, cât i prin Fia postului, iar entitatea avea angajat per-
sonal specializat în acest domeniu.
Nu au fost respectate prevederile legale privind unele drepturi i obligaii ale personalului român trimis în strintate, prin ac-
ceptarea decontrii unor cheltuieli (cu diurna) pentru deplasarea în strintate a 7 persoane, peste limita legal a diurnei
zilnice stabilite prin Legea nr. 118/2010 privind unele msuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modifi-
crile i completrile ulterioare) i, ulterior, prin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011, fiind decontat în mod
nelegal suma de 1.356 euro (echivalentul a 6 mii lei).


Recomandri
9 extinderea verificrilor asupra contractelor de prestri servicii de consultan, derulate în perioada 2011-2012, în vederea
identificrii i a altor cazuri de servicii achiziionate pentru activiti pentru care entitatea avea angajat personal specializat,
cu atribuii corespunztoare stabilite prin ROF i Fia postului, precum i de servicii angajate în condiii de neeconomicitate,
stabilirea întinderii unui eventual prejudiciu produs ca urmare a plilor efectuate pentru astfel de servicii, înregistrarea în
contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condiiile legii, precum i corec-
tarea rezultatelor contabile înregistrate;
9 extinderea verificrilor asupra deconturilor de cheltuieli pentru deplasri în strintate, întocmite i aprobate în perioada 2011-
2013, în vederea identificrii i a altor cazuri de cheltuieli fr baz legal, incluse i acceptate la plat, stabilirea întinderii
prejudiciului produs ca urmare a plilor efectuate pentru astfel de cheltuieli, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite,
recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condiiile legii, precum i corectarea rezultatelor contabile
înregistrate.
Pentru remedierea abaterilor constatate a fost emis decizie prin care au fost dispuse msuri de intrare în legalitate i pentru
stabilirea întinderii prejudiciului i recuperarea acestuia, potrivit legii.
3. Controlul respectrii de ctre autoritile cu atribuii în domeniul privatizrii a metodelor i procedurilor de privatizare
Aciunile de control cu aceast tem s-au efectuat la:
3.2. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

4.
Departamentul pentru Energie (DpE) s-a înfiinat în cadrul Ministerului Economiei, în baza OUG nr. 96/2012 privind stabilirea
unor msuri de reorganizare în cadrul administraiei publice centrale i pentru modificarea unor acte normative i funcioneaz
în baza HG nr. 429/2013 privind organizarea i funcionarea Departamentului pentru Energie.
Potrivit acestui act normativ, în cadrul Departamentului pentru Energie s-a înfiinat Direcia General Privatizare i Administrare
a Participaiilor Statului în Energie, care exercit toate drepturile i obligaiile ce decurg din calitatea de acionar al statului pri-
vind administrarea, restructurarea i, dup caz, lichidarea societilor i companiilor naionale i a celorlalte societi comer-
ciale, din domeniile coordonate de Departamentul pentru Energie.
Departamentul pentru Energie a preluat i exercit atribuiile Ministerului Economiei, de instituie public implicat în domeniul
privatizrii, în baza OUG nr. 75/2013 privind unele msuri pentru reorganizarea prin divizare parial a Oficiului Participaiilor
Statului i Privatizrii în Industrie, pentru modificarea unor acte normative, precum i pentru reglementarea unor msuri privind
activitatea Departamentului pentru Energie.
Neclarificarea de ctre Pri a modului de îndeplinire a prevederilor clauzei „Aspecte privind tarifele”, prevzut în con-
tractele de privatizare a SC Distrigaz Sud SA Bucureti i a SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mure, privind aplicarea, pentru
prima perioad de reglementare, a unei reduceri de 15% asupra tarifului de distribuie a gazelor naturale stabilit de Auto-
ritatea de Reglementare (abatere identificat în cazul Contractului nr. 6/2004, privind privatizarea SC Distrigaz Sud SA
Bucureti i a Contractului nr. 7/2004, privind privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mure).
Recomandare: efectuarea de ctre Direcia General Privatizare i Administrare a Participaiilor Statului în Energie, din cadrul
Departamentului pentru Energie, a tuturor demersurilor legale ce se impun pentru clarificarea de ctre pri a modului de
îndeplinire a obligaiilor asumate prin clauza „Aspecte privind tarifele” din Contractul privind privatizarea SC Distrigaz Sud SA
Bucureti i din Contractul privind privatizarea SC Distrigaz Nord SA Târgu-Mure; stabilirea efectelor financiare negative în
cazul constatrii nerespectrii clauzei în cauz i aplicarea msurilor necesare înlturrii lor.
4.1. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS)
AAAS este o instituie de specialitate a administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, aflate în subordinea Guvernului
i sub coordonarea ministrului economiei.
Conform OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare în cadrul administraiei publice centrale i pentru modi-
ficarea unor acte normative, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) i-a schimbat denumirea în Autoritatea
pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), funcionând ca instituie public, cu personalitate juridic, în subordinea
Guvernului i sub coordonarea ministrului economiei.
În vederea îndeplinirii rolului su, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) desfoar dou activiti de baz,
respectiv:
- activitatea de valorificare a activelor statului;
- activitatea de privatizare i administrare a participaiilor statului.
Pagina348

Neclarificarea regimului juridic al terenurilor de incint i aferente construciilor unor societi comerciale; neluarea msurilor
legale pentru obinerea, de ctre unele societi comerciale, a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor; deficiene cu privire la majorarea capitalului social al unor societi comerciale, cu valoarea terenurilor pentru
care acestea au obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate.
Abaterile au fost constatate în cazul urmtoarelor contracte de privatizare:
Ö Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. TL74/2000, privind privatizarea SC Piscicola SA Sarichioi;
Ö Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. CT19/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Sulina;
Ö Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. CT32/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Jurilovca;
Ö Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. CT35/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Tulcea;
Ö Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. B018/2004, privind privatizarea SC Piscicola SA Murighiol.
Ö În cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. TL74/2000, privind privatizarea SC Piscicola SA Sarichioi, s-a
constatat:
neefectuarea de ctre societate, nici înainte i nici dup privatizare, a demersurilor legale în vederea obinerii certificatelor
de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor i, pe cale de consecin, a majorrii capitalului social cu valoarea
acestor terenuri;
necuprinderea în contractul de vânzare-cumprare de aciuni a unei clauze prin care s se prevad obligaia cumprtorului
de a determina societatea s fac toate demersurile legale pentru: obinerea certificatelor de atestare a dreptului de pro-
prietate asupra terenurilor, majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor i emiterea de aciuni ce vor reveni de drept
instituiei publice cu atribuii în domeniul privatizrii.
Ö În cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. CT19/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Sulina, s-a
constatat:
neefectuarea de ctre societate, anterior privatizrii, a demersurilor legale în vederea obinerii certificatelor de atestare a
dreptului de proprietate asupra terenurilor i, pe cale de consecin, a majorrii capitalului social cu valoarea acestor
terenuri;
de a determina societatea s fac toate demersurile legale pentru: obinerea certificatelor de atestare a dreptului de
proprietate asupra terenurilor, majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor i emiterea de aciuni ce vor reveni de
drept instituiei publice cu atribuii în domeniul privatizrii;
ulterior privatizrii, SC Piscicola SA Sulina a obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra unor terenuri, cu
suprafaa total de 50.545,85 mp, i a majorat capitalul social cu valoarea acestora, în sum de 95 mii lei. Aciunile emise,
ca urmare a majorrii capitalului social cu valoarea terenurilor, au fost atribuite Consiliului Local Sulina i Consiliului Local
Crian, la solicitarea acestora, i nu Autoritii pentru Administrarea Activelor Statului, instituia public care a realizat
privatizarea. Pentru un numr de 40 de incinte aparinând teritoriului administrativ C.A. Rosetti, comisia înfiinat de
Consiliul Judeean Tulcea pentru avizarea documentaiilor depuse de SC Piscicola SA Sulina în vederea obinerii
certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost de acord cu avizarea documentaiilor, fiind
necesar verificarea în teren a respectivelor incinte;
neefectuarea, de ctre instituia public cu atribuii în domeniul privatizrii, a niciunui demers în vederea intrrii în posesia
aciunilor emise, dup privatizare, ca urmare a majorrii capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care societatea
privatizat a obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate.
Ö În cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. CT32/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Jurilovca, s-au
constatat urmtoarele:
neefectuarea de ctre societate a demersurilor legale în vederea obinerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate
asupra terenurilor (inclusiv a celor aferente construciilor înstrinate prin procedura vânzrii de active sau ca urmare a
sechestrelor instituite de autoritile publice locale pentru neplata datoriilor la bugetul de stat, anterior privatizrii) i, pe cale
de consecin, a majorrii capitalului social cu valoarea acestor terenuri;
prietate asupra terenurilor, majorarea capitalul social cu valoarea terenurilor i emiterea de aciuni ce vor reveni de drept
instituiei publice cu atribuii în domeniul privatizrii.
Ö În cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. CT35/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Tulcea, s-au
neefectuarea, de ctre societate i instituia public cu atribuii în domeniul privatizrii, a demersurilor legale în vederea
majorrii capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care societatea a obinut, anterior privatizrii, certificate de atestare
a dreptului de proprietate i emiterii de aciuni ce reveneau de drept instituiei publice;


prietate asupra terenurilor, majorarea capitalul social cu valoarea terenurilor i emiterea de aciuni ce vor reveni de drept
instituiei publice cu atribuii în domeniul privatizrii;
neclarificarea de ctre societate a regimului juridic al terenurilor de incint i ale celor aferente construciilor înstrinate,
anterior privatizrii, prin procedura vânzrii de active sau ca urmare a sechestrelor instituite de ctre autoritile publice
locale pentru neplata datoriilor ctre bugetul de stat;
încetarea monitorizrii postprivatizare a contractului de privatizare a SC Piscicola SA Tulcea, de ctre instituia public cu
atribuii în domeniul privatizrii, fr s urmreasc clarificarea de ctre societate a situaiei juridice a terenurilor i fr s ia
msuri în vederea intrrii în posesie a aciunilor ce îi revin de drept, ca urmare a obinerii de ctre societate, anterior pri-
vatizrii, a unor certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Ö În cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. B018/2004, privind privatizarea SC Piscicola SA Murighiol, s-au
neefectuarea de ctre societate, nici înainte i nici dup privatizare, a demersurilor legale în vederea obinerii certificatelor
de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor (inclusiv a celor aferente construciilor înstrinate prin procedura
vânzrii de active, anterior privatizrii) i pe cale de consecin, a majorrii capitalului social cu valoarea acestor terenuri;
de a determina societatea s fac toate demersurile legale pentru obinerea certificatelor de atestare a dreptului de
proprietate asupra terenurilor, în contractul de vânzare-cumprare de aciuni prevzându-se doar obligaia cumprtorului
„...ca în termen de 60 de zile de la data intrrii în posesia Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor, s determine societatea s hotrasc majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor, urmând ca aciunile
rezultate din aceast majorare s revin Vânztorului.”.
Nerespectarea de ctre cumprtor a unor clauze contractuale; deficiene în activitatea instituiei publice cu atribuii în
domeniul privatizrii, cu privire la urmrirea respectrii de ctre cumprtor a clauzelor din contractul de privatizare.
Abaterile au fost constatate în cazul urmtoarelor contracte de privatizare:
Ö Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. TL74/2000, privind privatizarea SC Piscicola SA Sarichioi;
Ö Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. CT35/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Tulcea;
Ö Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. 61/2007, privind privatizarea SC Automobile Craiova SA.
Ö În cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. TL74/2000, privind privatizarea SC Piscicola SA Sarichioi, s-au
nerespectarea de ctre cumprtor a obligaiei asumate prin contract privind cesionarea, cu acordul vânztorului, a
aciunilor cumprate;
neaplicarea de ctre vânztor a msurilor sancionatorii prevzute de lege, în condiiile nerespectrii de ctre cumprtor a
obligaiei în cauz.
Ö În cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. CT35/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Tulcea, referitor
la scoaterea din monitorizare de ctre vânztor a contractului de vânzare-cumprare de aciuni, s-a constatat:
nerespectarea de ctre cumprtor a clauzei privind obligaia acestuia de a depune la Inspectoratul pentru Protecia
Mediului Tulcea, documentaia necesar autorizrii obiectivului privatizat;
instituia public cu atribuii în domeniul privatizrii a procedat la încetarea monitorizrii postprivatizare, dei cumprtorul
nu a fcut dovada depunerii documentaiei necesare autorizrii obiectivului privatizat.
Ö În cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. 61/2007, privind privatizarea SC Automobile Craiova SA, s-au
nerealizarea gradului de integrare a produciei asumat de cumprtor prin contractul de privatizare.
La clauza „Gradul de Integrare a Produciei”, din Contractul de vânzare-cumprare de aciuni nr. 61/2007 privind privatizarea
SC Automobile Craiova SA, s-a prevzut c, cumprtorul va depune toate diligenele pentru a atinge un grad de integrare a
produciei de minimum 60% pân la sfâritul celui de-al patrulea an de la data finalizrii.
Conform contractului, Gradul de Integrare a Produciei înseamn reprezentarea procentual a numrului de piese fabricate în
România fa de numrul total de piese dintr-un vehicul fabricat de societatea în cauz.
Data finalizrii a fost stabilit iniial la 19.03.2008, iar prin actul adiional încheiat în anul 2012 a fost modificat la 31.12.2012.
S-a constat c cumprtorul a informat Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în ianuarie 2013, despre faptul c
nu a atins gradul de integrare a produciei de minimum 60%, pân la sfâritul celui de-al patrulea an de la data finalizrii,
realizând un grad de integrare a produciei de 44%.
De menionat este faptul c în contractul de privatizare nu au fost prevzute sanciuni în sarcina cumprtorului pentru
nerealizarea acestei obligaii.
nerealizarea nivelului produciei de automobile asumat de cumprtor prin contractul de privatizare, respectiv:
o nerealizarea volumului de producie de 60.000 de automobile, pân la data de 31.12.2012, prevzut prin Actul adiional nr. 1/2012,
realizându-se doar un numr de 30.217 automobile;
Pagina350

o neplata de ctre cumprtor a penalitilor în sum de 14.250 mii euro, datorate pentru nerealizarea nivelului de producie
stabilit prin Actul Adiional nr. 1/2012.
nefinalizarea de ctre pri a punerii în practic a mecanismului de compensare a preteniilor reciproce, ce presupune
încheierea unui contract de cont escrow cu The Royal Bank of Scotland plc. Edinburgh, Sucursala România, pentru
transferarea în contul escrow a diferenei dintre suma de 14.250 mii euro, reprezentând Daune/Penaliti datorate Autoritii
pentru Administrarea Activelor Statului de ctre SC Ford România SA pentru nerealizarea nivelului produciei de automobile
i suma determinat de experi independeni prin Raportul Iniial, sum ce reprezint venit al statului, conform OUG nr.
90/2013 privind unele msuri speciale pentru compensarea i decontarea unor creane reciproce rezultate din contractul de
vânzare-cumprare de aciuni încheiat între Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului i Ford Motor Company;
nesupunerea spre aprobare, prin lege, a modificrilor intervenite prin act adiional la Contractul de vânzare-cumprare de
aciuni nr. 61/2007 privind privatizarea SC Automobile Craiova SA, contract aprobat prin Legea nr. 36/2008 privind unele
msuri pentru privatizarea SC Automobile Craiova SA.
Recomandri
9 în vederea înlturrii abaterilor privind terenurile:
x Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului va solicita cumprtorilor societilor comerciale SC Piscicola SA
Sarichioi, SC Piscicola SA Sulina, SC Piscicola SA Jurilovca, SC Piscicola SA Tulcea i SC Piscicola SA Murighiol, s
dispun societilor în cauz, s acioneze în vederea: inventarierii tuturor terenurilor transferate societilor comerciale
de ctre statul român spre administrare i folosin; întocmirii documentaiilor prevzute de legislaia în vigoare, pentru
obinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, în condiiile legii (inclusiv în cazul
terenurilor aferente construciilor înstrinate prin procedura vânzrii de active sau ca urmare a sechestrelor instituite de
autoritile publice locale pentru neplata datoriilor la bugetul de stat, anterior privatizrii);
x iniierea, pe cale de consecin a celor menionate mai sus, a demersurilor pe lâng cumprtori de a majora capitalul
social al societilor comerciale cu valoarea reactualizat, conform dispoziiilor legale în vigoare, a terenurilor pentru care
acestea au obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, precum i transmiterea pachetului de aciuni aferent
în portofoliul instituiei publice cu atribuii în domeniul privatizrii, care administreaz aciunile în numele statului. Aceeai
msur se va aplica i în cazul terenurilor pentru care s-a constatat c existau certificate de atestare a dreptului de
proprietate la momentul privatizrii, dar nu erau înregistrate în capitalul social al societilor în cauz;
x efectuarea de ctre Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a tuturor demersurilor legale, necesare în vederea
intrrii în posesia aciunilor emise, dup privatizare, de ctre societile comerciale, ca urmare a majorrii capitalului
social cu valoarea terenurilor pentru care acestea au obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, i care au
fost atribuite altor entiti, la solicitarea acestora, i nu instituiei publice implicate în privatizare, conform Legii nr.
137/2002 privind unele msuri pentru accelerarea privatizrii;
x cuprinderea în contractele de vânzare-cumprare de aciuni a unei clauze prin care s se prevad obligaia cump-
rtorului de a determina societatea privatizat s fac toate demersurile legale pentru: obinerea certificatelor de atestare
a dreptului de proprietate asupra terenurilor, majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor i emiterea de aciuni ce
vor reveni de drept instituiei publice cu atribuii în domeniul privatizrii, pentru evitarea pe viitor a producerii unor abateri
de natura celor constatate;
9 analizarea de ctre Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a situaiilor constatate i luarea msurilor legale în
consecin, în situaia constatrilor de nerespectare a clauzelor contractuale în cazul contractelor de vânzare-cumprare aciuni
nr. TL74/2000, privind privatizarea SC Piscicola SA Sarichioi i nr. CT35/2003, privind privatizarea SC Piscicola SA Tulcea;
9 în vederea înlturrii abaterilor constatate în cazul contractului de privatizare a SC Automobile Craiova SA, Autoritatea
pentru Administrarea Activelor Statului va lua msurile legale ce se impun pentru:
x urmrirea realizrii tuturor drepturilor ce i se cuvin Autoritii pentru Administrarea Activelor Statului ca urmare a neres-
pectrii de ctre cumprtor a clauzei contractuale privind nivelul produciei de automobile asumat prin contractul de
privatizare. Punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 90/2013 privind unele msuri speciale pentru compensarea i decon-
tarea unor creane reciproce rezultate din contractul de vânzare-cumprare de aciuni încheiat între Autoritatea pentru
Administrarea Activelor Statului i Ford Motor Company;
x înaintarea Guvernului României a Actului Adiional nr. 1/2012, prin care s-au modificat unele clauze din Contractul de
vânzare-cumprare de aciuni nr. 61/2007, pentru modificarea Legii nr. 36/2008 privind unele msuri pentru privatizarea
SC Automobile Craiova, în vederea definitivrii tuturor etapelor de aprobare a acestuia, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat, i HG nr.
561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea i
prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum i a altor documente, în
vederea adoptrii/aprobrii.
Pentru înlturarea neregulilor constatate, Curtea de Conturi a dispus, prin decizie, msuri pe care entitatea trebuie s le duc la
îndeplinire în vederea înlturrii abaterilor constatate, pentru stabilirea întinderii prejudiciilor i dispunerea msurilor pentru
recuperarea acestora, precum i pentru intrarea în legalitate.


Împotriva deciziei, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a formulat contestaie, care a fost respins de comisia de
soluionare a contestaiilor, prin încheiere. Împotriva încheierii, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a formulat
contestaie la instana de contencios administrativ.

IEI SOCIALE
I PERSOANELOR VÂRSTNICE
La Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice, Curtea de Conturi a efectuat aciuni de control care
au avut urmtoarele teme:
1. Controlul situaiei privind evoluia sistemului de pensii pe perioada 2009-2013, la Casa Naional de Pensii Publice
realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor la Societatea Comercial de Tratament Balnear i Recuperare a Capacitii
de Munc (TBRCM) SA Bucureti
3. Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat
la Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice
1. Controlul situaiei privind evoluia sistemului de pensii pe perioada 2009-2013

Casa Naional de Pensii Publice (CNPP)
CNPP este o instituie public autonom, de interes naional, cu personalitate juridic, organ de specialitate al administraiei
publice centrale, care administreaz i gestioneaz sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, precum i sis-
temul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale i funcioneaz sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei,
Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice.
CNPP exercit funcia de ordonator secundar de credite pentru plata unor drepturi finanate de la bugetul de stat, pentru care
Ministerul Muncii, Familiei Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice este ordonator principal de credite.
Controlul s-a desfurat doar la nivelul CNPP i a avut în vedere datele din conturile anuale de execuie bugetar aferente
anilor 2011-2013 pentru care s-au efectuat pli din bugetul de stat, dup cum urmeaz:
- mii lei -
2011 2012 2013
Nr. % % %
Denumire drepturi Pli Pli Pli
crt. din total din total din total
efectuate efectuate efectuate
pli pli pli
A 1 2 3=col.2/rd.1*100 4 5=col.4/rd.1*100 6 7=col.6/rd.1*100
1 TOTAL GENERAL (A+B+C+D) 7.974.149 100 7.527.276 100 7.381.781 100
A. Drepturi de pensii, din care: 5.551.210 69,62 5.223.003 69,39 5.116.505 69,31
A.1 Agricultori 4.510.080 56,56 4.269.673 56,72 4.186.886 56,71
A.2 Pensie social minim garantat 593.818 7,45 595.066 7,91 548.174 7,43
B. Drepturi pltite de la bugetul de stat,
2.234.399 28,02 2.133.158 28,34 2.089.704 28,31
în baza unor legi speciale, din care:
B.1 Indemnizaii veterani de rzboi 357.130 4,48 315.146 4,19 267.117 3,62
B.2 Drepturi acordate persoanelor persecutate din motive politice 327.391 4,11 346.371 4,60 329.666 4,47
B.3 Drepturi pentru revoluionari, inclusiv pli restante 459.501 5,76 344.090 4,57 361.121 4,89
B.4 Drepturi acordate persoanelor persecutate din motive etnice 407.100 5,11 399.586 5,31 387.647 5,25
C. Alte drepturi i faciliti acordate în baza unor legi speciale, din care: 113.574 1,42 101.082 1,34 108.388 1,47
C.1 Abonamente veterani, persoane persecutate din motive politice,
56.031 0,70 53.969 0,72 49.753 0,68
deportate ori constituite în prizonieri
C.2 Bilete cltorie pentru veterani, persoane persecutate
45.807 0,57 36.402 0,48 48.027 0,65
din motive politice, deportate
D. Taxe po tale pentru transmiterea drepturilor i manoper 74.966 0,94 70.033 0,93 67.184 0,91

Au fost pltite eronat din bugetul de stat unele drepturi, în sum estimativ de 27.594 mii lei, în principal, acordate în baza
unor acte normative abrogate începând cu anul 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, pentru care baza legal de acordare a acestora era bugetul asigurrilor sociale de stat, precum i raportarea
eronat a acestora prin conturile de execuie încheiate de ctre CNPP pentru exerciiile bugetare ale anilor 2011-2013.
Au fost pltite nelegal din bugetul de stat:
x unele drepturi în sum estimativ de 4.056 mii lei, în condiiile în care intervenise decesul respectivilor beneficiari, iar
plata drepturilor nu a încetat în luna urmtoare decesului, din care, în principal, pentru urmtoarele categorii: pensii
agricultori (1.504 mii lei), indemnizaii sociale pentru pensionari (1.085 mii lei), indemnizaii de însoitor (655 mii lei);
x indemnizaii de însoitor, în sum estimat de 403 mii lei, acordate pensionarilor de invaliditate gradul I care au beneficiat,
în perioada 2011-2013, i de asistent personal/indemnizaie de însoitor de la bugetele locale.
Pagina352

Au fost raportate prin situaiile financiare, întocmite la finele anului 2013 de ctre CNPP, unele creane care aparin unor persoane
decedate, în sum estimat de 1.289 mii lei, pentru care dreptul entitii la aciune în vederea recuperrii acestora s-a prescris;
Nu a fost verificat realitatea serviciilor prestate de ctre furnizori, reprezentând facilitile acordate unor persoane pentru
decontarea cltoriilor pe calea ferat i metrou, în sum estimativ de 59.635 mii lei;
Au fost constatate nereguli în bazele de date privind evidena beneficiarilor de drepturi din bugetul de stat, întrucât în unele
cazuri lipsesc elementele obligatorii de identificare a beneficiarilor, respectiv codul numeric personal, care uneori lipsete,
este eronat sau acelai beneficiar figureaz cu dou coduri numerice personale diferite;
În unele situaii nu a fost respectat termenul legal de soluionare a unor sesizri, petiii, scrisori i memorii adresate CNPP
de ctre persoane fizice i juridice, precum i de alte instituii;
Au fost raportate eronat în situaiile financiare, în perioada 2011-2013, creditele bugetare iniiale, definitive, nefiind corelate
cu filele de buget primite de la ordonatorul principal de credite i nu a fost organizat evidena creditelor bugetare aprobate
din bugetul de stat în contul în afara bilanului „Credite bugetare aprobate”;
A fost utilizat eronat contul „Decontri între instituiile subordonate” pentru operaiunile de decontri efectuate între casele
teritoriale de pensii, astfel c la finele anului 2013 acesta prezint un sold în sum de 1.384 mii lei.
Recomandri
9 analizarea tuturor plilor de drepturi efectuate din bugetul de stat i corelarea cu bazele legale aplicabile pentru a asigura
finanarea corect a acestora;
9 extinderea verificrilor la toate categoriile de drepturi raportate prin bugetul de stat, ale cror temeiuri legale au fost
abrogate prin apariia Legii nr. 263/2010;
9 recuperarea integral a pensiilor/indemnizaiilor acordate ulterior datei decesului beneficiarilor, precum i extinderea
verificrilor pentru identificarea unor situaii similare;
9 stabilirea întinderii prejudiciului, precum i recuperarea, conform prevederilor legale, a sumelor încasate necuvenit i
extinderea, în cadrul termenului de prescripie, a verificrilor pentru sumele acordate necuvenit care s asigure recuperarea
indemnizaiilor pentru însoitor acordate persoanelor care au beneficiat i de asistent personal/indemnizaie de însoitor de
la bugetele locale;
9 verificarea periodic a debitorilor, astfel încât s se întreprind, în termenul legal de prescripie, msurile de recuperare a
acestor sume pltite nelegal;
9 efectuarea plilor pentru furnizorii de servicii de transport pe calea ferat i metrou se va realiza prin verificarea realitii serviciilor
prestate i a identitii beneficiarilor care s conduc la asigurarea c beneficiarii pentru care se pltesc serviciile sunt cei
îndreptii;
9 extinderea verificrilor asupra tuturor situaiilor identificate de control i luarea msurilor legale ce se impun referitoare la:
asigurarea evidenei pe baza codului numeric personal al asigurailor, corectarea codurilor eronate, precum i identificarea
posibilelor pli nelegale în cazul existenei a dou dosare incompatibile/duble în plat pentru acelai beneficiar;
9 respectarea termenelor legale de transmitere a rspunsurilor la sesizrile, petiiile, scrisorile i memoriile din domeniul
pensiilor i a altor drepturi, primite de ctre CNPP de la diveri solicitani;
9 raportarea în contul de execuie bugetar întocmai a prevederilor bugetare aprobate, iniiale i definitive transmise de ctre
MMFPSPV prin filele de buget;
9 organizarea i conducerea contabilitii creditelor bugetare aprobate la nivel de ordonator secundar în contul în afara
bilanului „Credite bugetare aprobate”, precum i stabilirea de responsabiliti concrete în acest sens;
9 analizarea permanent i raportarea corect a soldurilor conturilor de decontri între instituiile subordonate prin situaiile
financiare întocmite pentru bugetul de stat, astfel încât acestea s reflecte o imagine real a situaiei patrimoniale raportate
prin situaiile financiare.
Societatea Comercial de Tratament Balnear i Recuperare a Capacitii de Munc SA Bucureti (TBRCM)
SC TBRCM SA este organizat i funcioneaz potrivit HG nr.1469/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, ca societate
pe aciuni, acionar unic fiind Casa Naional de Pensii Publice (CNPP). Societatea are în structur 13 sucursale de tratament
balnear i recuperare a capacitii de munc, uniti fr personalitate juridic.
Nu a fost realizat profitul societii, în sum de 1.267 mii lei, nu s-a virat ctre bugetul statului impozit pe profit, în sum de
203 mii lei, dividendele cuvenite acionarului unic CNPP s-au diminuat cu suma de 904 mii lei, întrucât societatea, în
perioada 2011-2013, a renunat la un numr total de 5.166 de bilete de tratament balnear alocate în mod direct societii
prin acte normative i a achiziionat în anul 2013, pentru beneficiarii de bilete CNPP, servicii de la alte societi comerciale
cu acelai profil de activitate, în sum de 509 mii lei.
A fost plasat suma de 1.000 mii lei din conturile de disponibiliti ale sucursalei 1 Mai, prin achiziia de la un Fond deschis de
investiii cu risc mediu, a unor titluri de valoare, contrar faptului c sucursala putea constitui depozite bancare la termen garantate.


¦ În timpul controlului, sucursala a rscumprat titluri de valoare în sum de 850 mii lei, iar diferena în sum de 150 mii a
fost rscumprat anterior.
Dividendele cuvenite acionarului unic CNPP au fost diminuate cu suma de 82 mii lei, iar impozitul pe profit cu suma de 37
mii lei, ca urmare a neînregistrrii unor venituri i necuprinderii unor sume în baza de calcul a impozitului pe profit.
¦ În timpul controlului, societatea a înregistrat pe venituri suma de 92 mii lei, prin corectarea sumelor meninute eronat în
contul „Decontri din operaiuni în curs de clarificare.
S-a pltit nelegal suma de 14 mii lei, reprezentând servicii externe de audit financiar contractate cu un furnizor care nu avea
autorizarea legal de auditare a situaiilor financiare.
Investiiile derulate de ctre societate au fost raportate eronat ctre Ministerul Finanelor Publice, iar modul de reflectare a
acestora prin situaiile financiare încheiate la finele anului 2013 nu a fost verificat.
Nu au fost preluate din balana Sucursalei Pucioasa în balana de verificare centralizat a societii unele operaiuni în
valoare de 157 mii lei, neraportându-se astfel prin situaiile financiare ale societii la finele anului 2013.
Recomandri
9 creterea gradului de ocupare a capacitii în hotelurile sucursalelor, precum i realizarea programului CNPP privind
tratamentul balnear i de recuperare a capacitii de munc, prin asigurarea de servicii pentru beneficiari ai biletelor de
tratament balnear eliberate de casele teritoriale de pensii;
9 utilizarea cât mai eficient a capacitilor de cazare disponibile în scopul creterii profitului i a dividendelor cuvenite
acionarului unic CNPP, pentru a se evita renunarea la biletele de tratament puse la dispoziia societii în mod direct prin
acte normative;
9 avizarea de ctre organele de conducere ale societii a investiiilor derulate de ctre sucursalele teritoriale, pentru a evita plasarea
de disponibiliti din conturile sucursalelor ctre fonduri de investiii, cu riscul pierderii unor sume din aceste disponibiliti;
9 stabilirea tuturor influenelor fiscale, inclusiv recalcularea i virarea impozitului pe profit i a dividendelor cuvenite acio-
narului unic CNPP, precum i efectuarea tuturor înregistrrilor în evidena financiar-contabil ca urmare a calculrii eronate
a acestora;
9 recuperarea, în condiiile legii, a sumei pltite nelegal, reprezentând servicii de audit financiar pltite în baza contractului
încheiat cu o persoan care nu deinea calitatea de auditor financiar autorizat;
9 raportarea corect a indicatorilor economico-financiari din bugetele de venituri i cheltuieli aprobai de ctre Guvern, pre-
luarea acestor date ulterior în raportrile transmise MFP i corelarea datelor cu realitatea, astfel încât execuia investiiilor
cuprinse în bugetul de venituri i cheltuieli s corespund atât cu derularea efectiv a acestora, cât i cu situaiile financiare
anuale ale societii;
9 analizarea balanelor de verificare întocmite de sucursalele teritoriale pentru a asigura reflectarea tuturor operaiunilor
efectuate de ctre acestea în datele raportate de ctre societate prin situaiile financiare la finele anului.
3. Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor
garantate de stat la entitile beneficiare
Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice

Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) este organizat i funcioneaz ca organ de spe-
cialitate al administraiei publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridic, având rol de sintez i de coordonare a
aplicrii strategiei i politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei, proteciei sociale i persoanelor vârstnice, potrivit prevederilor
HG nr. 10/2013 privind organizarea i funcionarea Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice.
Ö Cu privire la planificarea activitilor i a costurilor aferente obiectivelor prevzute în cadrul proiectului finanat din fondurile
Împrumutului BIRD RO 4825 pentru finanarea Proiectului privind incluziunea social, ratificat prin Legea nr. 40/2006 pentru
ratificarea Acordului de împrumut dintre România i Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare, destinat
finanrii Proiectului privind incluziunea social, semnat la Bucureti la 4 iulie 2006, precum i la raportarea ctre Ministerul
Finanelor Publice i ctre banca finanatoare a datelor referitoare la utilizarea sumelor
MMFPSPV nu a elaborat planurile anuale de dezvoltare cuprinzând activitile i costurile aferente ce urmau a fi finanate
din împrumut i nu a planificat în mod corespunztor fondurile disponibile din sumele împrumutului BIRD RO 4825, aferente
activitii de achiziii în vederea implementrii proiectului (6.077 mii euro, echivalentul a 27.313 mii lei).
Entitatea nu a corelat datele raportate ctre MFP i BIRD cu privire la situaia cheltuielilor efectuate din intrri de credite
externe, constatându-se o diferen între cele dou raportri în sum de 0,05 milioane euro (223 mii lei).
Ö Cu privire la modul de atribuire a contractelor de consultan nr. 21/2010, respectiv nr. 1/2013, încheiate între MMFPSPV i
ANPIS i consoriul BULL SAS Frana, BULL România SRL i SIVECO România SA, aferente componentei „Program de
transfer de sume de bani pentru asisten social” în cadrul Proiectului privind incluziunea social finanat din fondurile
împrumutului BIRD RO 4825:
Pagina354

Ca urmare a verificrii efectuate s-a constatat c fondurile din împrumutul BIRD RO 4825, aferente componentei „Program de
transfer de sume de bani pentru asisten social”, au fost utilizate în condiii de nerespectare a principiilor de economicitate,
eficien i eficacitate, astfel:
referitor la modul de fundamentare i estimare a Contractului de consultan nr. 21/2010, încheiat între MMFPSPV i ANPIS
cu Consoriul BULL SAS Frana, BULL România SRL i SIVECO România SA, în valoare de 1.460 mii euro fr TVA, s-a
constatat c sumele estimate în fundamentarea achiziiei nu au fost corelate cu cele prevzute în planul de achiziii, situaie
generat de modul defectuos de justificare a valorii estimate i a neactualizrii corespunztoare a planului de achiziie. (797
mii euro, echivalentul a 3.583 mii lei);
demararea procedurilor de atribuire i încheierea Contractului de consultan nr. 21/2010 s-au realizat anterior apariiei
cadrului legal, respectiv a HG nr. 1.010/2011 pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României i
Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare, prin scrisoarea semnat la Washington la 6 aprilie 2011 i la
Bucureti la 28 aprilie 2011, la Acordul de împrumut dintre România i Banca Internaional pentru Reconstrucie i
Dezvoltare, destinat finanrii Proiectului privind incluziunea social, neexistând astfel pân la data apariiei actului normativ
un temei legal pentru finanarea acestui contract din Împrumutul BIRD RO 4825.
Identificarea acestui aspect demonstreaz faptul c MMFPSPV nu a respectat principiul bunei gestiuni financiare a
fondurilor publice, expunându-se astfel riscului de a încheia angajamente fr o baz legal, în situaia în care autoritatea
deliberativ nu ar fi aprobat sursele de finanare. (966 euro, echivalentul a 4.343 mii lei).
atribuirea direct a Contractului de consultan nr. 21/2010 consoriului BULL SAS Frana, BULL România SRL i SIVECO
România SA pentru consolidarea i dezvoltarea sistemului informatic integrat SAFIR, s-a realizat de ctre MMFPSPV în
condiiile în care nu a fost justificat corespunztor încadrarea în cerinele prevzute în ghidul BIRD pentru acest tip de
metod de selecie: „selecie din surs unic”. Astfel, s-a constatat c MMFPSPV nu a organizat o procedur competitiv de
achiziie a serviciilor de consultan, având în vedere urmtoarele aspecte:
x alegerea metodei de contractare direct (Selecie din Surs Unic) în vederea atribuirii contractului de consultan nu a
fost justificat corespunztor, în sensul c nu exist documente din care s rezulte încadrarea în condiiile prevzute în
ghidul BIRD pentru acest tip de metod;
x inând cont de faptul c cerinele din fundamentarea achiziiei constau în adugarea de prestaii noi în sistemul creat i
recepionat în baza contractului anterior, nu a fost justificat continuarea natural a activitii anterioare, condiie
prevzut de ghidul BIRD pentru alegerea procedurii Selecie din Surs Unic;
x având în vedere faptul c sistemul SAFIR, creat anterior, trebuia s permit administrarea prestaiilor gestionate de ctre
MMFPSPV, precum i adugarea unor prestaii noi i eliminarea unora dintre prestaiile existente în sistem, aceste noi
servicii puteau fi contractate printr-o procedur competitiv. (1.825 euro, echivalentul a 8.203 mii lei).
majorarea nejustificat a valorii Contractului de consultan nr. 21/2010 cu suma de 470 mii dolari SUA (1.535 mii lei), ca
urmare a faptului c la negocierea achiziiei prin atribuire direct a fost acceptat indexarea preurilor unitare din contractul
anterior, în condiiile în care în Ghidul BIRD nu exist prevederi referitoare la acest aspect.
În condiiile în care nu s-a organizat o procedur competitiv de atribuire a contractului de consultan, nu s-a inut cont nici
de recomandarea BIRD referitoare la meninerea preurilor unitare fa de cele din contractul anterior, ceea ce a condus la
majorarea valorii contractului cu suma de 470 mii dolari SUA (1.535 mii lei).
referitor la modul de fundamentare i estimare a Contractului de consultan nr. 1/2013, încheiat între MMFPSPV, ANPIS, i
Consoriul BULL SAS Frana, BULL România SRL i SIVECO România SA, în valoare de 675 mii euro fr TVA, s-a
constatat c sumele estimate în fundamentarea achiziiei nu au fost corelate cu cele prevzute în planul de achiziii, situaie
generat de modul defectuos de justificare a valorii estimate i a neactualizrii corespunztoare a planului de achiziie. (170
mii euro, echivalentul a 555 mii lei).
atribuirea direct a Contractului de consultan nr. 1/2013 consoriului BULL SAS Frana, BULL România SRL i SIVECO
România SA, pentru consolidarea i dezvoltarea sistemului SAFIR, s-a realizat de ctre MMFPSPV în condiiile în care nu a
fost justificat corespunztor încadrarea în cerinele prevzute în Ghidul BIRD pentru acest tip de metod de selecie:
„selecie din surs unic”. Astfel, s-a constatat c nu a fost organizat o procedur competitiv de achiziie a serviciilor de
consultan.
Din verificarea efectuat s-a constatat c nu exist o justificare a regimului de urgen, motiv invocat de ctre MMFPSPV,
care s reprezinte un argument pentru alegerea acestui tip de metod de selecie. (675 euro, echivalentul a 3.033 mii lei).
valoarea Contractului de consultan nr. 1/2013 a fost majorat nejustificat cu suma de 220 mii dolari SUA (717 mii lei), con-
secin a modului defectuos de negociere, atribuire i încheiere a contractului anterior nr. 21/2010.
În cadrul procedurii de negociere a Contractului de consultan nr. 1/2013 preurile unitare au fost negociate prin raportarea
la valorile indexate în mod nejustificat în Contractul de consultan nr. 21/2010.
cu privire la gradul de utilizare a fondurilor provenite din împrumutul BIRD RO 4825 i implementare la termen a proiectului,
s-a constatat c obiectivele prevzute în acordul de împrumut nu au fost îndeplinite în totalitate, înregistrându-se la data de
31 decembrie 2013 un grad de utilizare a fondurilor provenite din împrumut în proporie de numai 45,6%.


Cu toate c, componenta „Programul de transfer de sume de bani pentru asisten social” nu a fost cuprins iniial în cadrul
Proiectului de incluziune social, aceast component a deinut o pondere semnificativ în detrimentul celorlalte componente.
Mai mult, în condiiile în care fondurile disponibile componentelor iniiale ale proiectului au fost diminuate, la data de 31 decembrie
2013, cu 6 luni înainte de finalizarea proiectului, gradul de realizare a acestora a fost sczut, fiind cuprins între 42,4% - 78,5%.
În urma etapei de conciliere, reprezentanii entitii controlate au prezentat punctele de vedere cu privire la constatrile echipei
de control, care nu au fost reinute, fiind considerate ca netemeinice.
Recomandri:
9 planificarea activitilor aferente proiectului în concordan cu fondurile alocate din împrumutul BIRD RO 4825;
9 corelarea datelor raportate ctre MFP i BIRD, astfel încât situaia cheltuielilor efectuate din intrri de credite externe s fie
fidel i real;
9 elaborarea unor norme interne/metodologii/proceduri de lucru prin care s se realizeze fundamentarea i estimarea corect
a achiziiilor finanate din împrumuturile externe;
9 iniierea procedurilor de achiziii numai în condiiile în care sunt asigurate sursele de finanare;
9 fundamentarea temeinic a deciziei de selecie a procedurii de achiziie în conformitate cu prevederile ghidului BIRD;
9 stabilirea întinderii prejudiciului i luarea msurilor pentru recuperarea acestuia;
9 elaborarea unor norme interne/metodologii/proceduri de lucru prin care s se realizeze fundamentarea i estimarea corect
a achiziiilor finanate din împrumuturile externe;
9 fundamentarea temeinic a deciziei de selecie a procedurii de achiziie în conformitate cu prevederile ghidului BIRD;
9 stabilirea întinderii prejudiciului i luarea msurilor pentru recuperarea acestuia.
Reprezentanii entitii au formulat obieciuni la constatrile rezultate în urma aciunii de control i au contestat msurile dispuse
prin decizia emis.
MINISTERUL SNT
II
La Ministerul Sntii, Curtea de Conturi a efectuat aciuni de control care au avut urmtoarele teme:
entitile beneficiare
2. Controlul managementului fondurilor pentru sistemul de sntate pe perioada 2009-2013
1. Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor
Ministerul Sntii
Ministerul Sntii este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, în subordinea
Guvernului i reprezint autoritatea central în domeniul asistenei de sntate public potrivit art. 12 alin. (1) din HG nr.
144/2010 cu modificrile i completrile ulterioare.
Cu privire la utilizarea fondurilor provenite din împrumutul BEI 22943 pentru finanarea proiectului „Reforma sectorului sanitar” -
faza a II-a, ratificat prin Legea nr. 171/2005, s-au constatat urmtoarele:
exist diferene între modurile în care este descris finanarea Proiectului conform contractului de finanare aprobat prin HG
nr. 442/2005 i anexa la acordul de împrumut subsidiar, în sensul c în primul caz se face referire la finanarea a trei
componente, iar în al doilea caz, doar la o singur component;
demararea procedurii de amendare a contractului de finanare cu doar 2 luni înainte de termenul de finalizare al Proiectului, când
ar fi trebuit s se realizeze lucrri civile legate de reabilitare pentru aproximativ 162 de uniti i supravegherea acestor lucrri;
Ministerul Sntii nu a asigurat funcionarea efectiv a comitetelor directoare ale Proiectului (CDP), astfel încât termenii de
referin ai CDP s fie realizai conform contractului de finanare i acordului de împrumut subsidiar;
la nivelul Ministerului Sntii nu a fost elaborat Planul de aciuni, care s cuprind msurile ce vor fi întreprinse pentru a
asigura schimbrile propuse privind practicile clinice i de management care fundamenteaz Proiectul i coordonarea cu
alte aspecte ale strategiei Împrumutatului privind serviciile de sntate („Strategia privind Serviciile de Sntate");
la nivelul Ministerului Sntii nu exist o procedur de reaprobare a documentaiilor tehnico-economice pentru investiiile
cu valori între 5 milioane lei i 30 milioane lei i de sistare a execuiei unui obiectiv/proiect de investiii sau a lucrrilor de
intervenii incluse în „Proiectul privind reforma sectorului sanitar”;
Pagina356

nu au fost evideniate distinct în contabilitate garaniile de bun execuie aferente Proiectului, în sum de 5.338 mii lei, la
data de 31.05.2014;
necuprinderea în Planul de audit public intern al MS, pe parcursul întregii perioade 2005-2014, a unor misiuni referitoare la
Proiectul „Reforma sectorului sanitar”, cu toate c data de finalizare a acestuia a fost prelungit de trei ori, iar componenta 1
nu a fost realizat în totalitate;
neatingerea obiectivului specific Componentei 1 a Proiectului „Asigurarea de lucrri civile legate de reabilitare pentru
aproximativ 22 de uniti, inclusiv planificarea i supravegherea acestor lucrri” propuse a fi finanate prin Proiectul „Reforma
sectorului sanitar”;
dificultile obiective întâmpinate în realizarea a dou uniti sanitare au condus la sistarea execuiei lucrrilor de reabilitare
i, în consecin, la cheltuieli neeconomicoase, ineficiente i ineficace;
Ministerul Sntii, prin Unitatea de management a proiectului (UMP), a fcut pli doar pentru componentele 1 i 5, dei
conform contractului de finanare era prevzut a fi finanat i componenta 2 „Asisten medical primar i servicii
medicale în mediul rural”, iar componenta 5 a fost introdus abia în 2010, când a fost înlocuit componenta 3;
Ministerul Sntii nu a corelat datele raportate ctre MFP i BEI cu privire la situaia cheltuielilor efectuate din intrri de
credite externe, constatându-se o diferen între cele dou raportri în sum de 8 mii euro (36 mii lei).
Recomandri
9 încheierea acordului de împrumut subsidiar în conformitate cu acordul de împrumut;
9 fundamentarea corect a obiectivelor proiectelor astfel încât s se poat estima un cost cât mai real, iar Proiectul s fie
finalizat la termen pentru evitarea costurilor suplimentare legate de amendarea contractelor de finanare i majorarea
contractelor de lucrri i a serviciilor de consultan (supervizare);
9 implementarea Planului de aciuni în paralel cu implementarea aspectelor fizice ale Proiectului, conform contractului de finanare;
9 utilizarea sumelor rmase disponibile pentru acoperirea cheltuielilor eligibile conform acordului de împrumut i atingerea
obiectivelor, având în vedere c exist sume în soldul împrumutului BEI 22943, reprezentând sume rmase de tras i sume
nealocate, iar plile sunt sub nivelul bugetului Proiectului;
9 înregistrarea corect în contabilitatea Proiectului a valorii garaniilor de bun execuie, în contul „Alte împrumuturi i datorii
asimilate”, pe analitice, a sumei de 5.338 mii lei, reprezentând contravaloarea reinerilor din facturi a garaniilor de bun
execuie pentru obiectivele de investiii;
9 având în vedere modificarea legislativ i faptul c Ministerul Sntii urmeaz s implementeze un alt Proiect, respectiv
„Reforma sectorului de sntate – îmbuntirea calitii i eficienei sistemului de sntate”, se impune elaborarea unei proceduri
pentru aprobarea documentaiilor tehnico-economice pentru investiiile care se aprob de ordonatorii principali de credite;
9 corelarea datelor raportate ctre MFP i BEI, astfel încât situaia cheltuielilor efectuate din intrri de credite externe s fie
fidel i real;
9 includerea în tematica de audit a unor misiuni cu privire la Proiectul privind „Reabilitarea sectorului sanitar”, pentru
îndeplinirea obligaiilor asumate prin cele dou împrumuturi acordate de BEI i Banca Mondial în termenul stabilit;
9 revizuirea proiectelor tehnice, atunci când este cazul, înainte de a fi lansate licitaiile de achiziie a contractelor de lucrri,
astfel încât riscul de apariie a unor dificulti tehnice i/sau financiare s fie cât mai mic;
9 revizuirea criteriilor stabilite pentru alegerea locaiilor ce vor beneficia de investiii, inând cont de eventualele riscuri ce pot aprea
în derularea proiectelor, precum i de prevederile legale în domeniu, astfel încât obiectivele s fie atinse/finalizate cu succes;
9 consultarea bazelor de date specializate referitoare la ofertani cu privire la situaia financiar, capacitatea de plat, obiectul
de activitate, alte date de interes, respectiv: site-ul ANAF, Registrul Comerului, Buletinul insolvenei etc., pentru garantarea
capacitii firmelor de a-i onora contractele;
9 demararea procedurii de amendare a contractului de finanare în termen, astfel încât aprobarea s se realizeze în termen
rezonabil pentru a reflecta realitatea i pentru a putea lua decizii privind implementarea Proiectului.
2. Controlul managementului fondurilor pentru sistemul de sntate pe perioada 2009-2013
Ministerul Sntii
Obiectivul general al controlului l-a constituit evaluarea modului în care Ministerul Sntii a planificat, a organizat, a condus
i a controlat modul de utilizare a fondurilor alocate, în perioada 2009-2013, pentru derularea programelor naionale de
sntate i efectuarea achiziiilor de aparatur medical, reparaii capitale i investiii de ctre unitile sanitare aflate în
subordinea ministerului ca urmare a transferurilor de fonduri în acest sens.


În perioada 2009-2013, Ministerul Sntii nu a fundamentat bugetul pentru transferuri de capital (achiziii de aparatur
medical, reparaii capitale i investiii) ctre unitile din subordinea sa sau a Autoritilor Administraiei Publice Locale
(AAPL), prin aplicarea unor proceduri i criterii clar definite, astfel încât s se asigure utilizarea integral i eficient a
fondurilor repartizate, precum i punerea în funciune a aparaturii medicale achiziionate.
Entitatea nu a avut în vedere stocurile de medicamente i materiale sanitare existente la unitile de specialitate care
implementeaz Programul naional de prevenire, supraveghere i control al infeciei (HIV PN-HIV) i Programul naional de
prevenire, supraveghere i control al TBC (PN-TBC).
Astfel, bugetul nu a fost alocat în funcie de necesitile reale, ceea ce a condus la existena unor excedente de stocuri de
medicamente i materiale sanitare la unele uniti sanitare, în timp ce, la alte uniti, stocul era insuficient pentru necesitile
curente.
În anul 2013, Ministerul Sntii nu a efectuat achiziii centralizate de medicamente i materiale sanitare, necesare derulrii
Programului naional de prevenire, supraveghere i control al infeciei HIV, ceea ce a condus la utilizarea neeconomic a
fondurilor publice, cât i la crearea unor condiii de inechitate în repartizarea i utilizarea fondurilor la nivel teritorial.
Nu au fost luate msurile care s asigure integritatea patrimoniului i buna gestionare a bunurilor achiziionate cu finanare
de la bugetul de stat sau credite externe garantate de Guvern, de ctre unitile sanitare publice cu paturi pentru care
managementul asistenei medicale a fost transferat ctre autoritile publice locale în baza HG nr. 529/2010 i pentru care
ulterior, prin hotrâri de guvern s-a aprobat desfiinarea lor.
Corpul de Control al Ministrului Sntii nu a monitorizat i nu a controlat modul de remediere a abaterilor constatate i
înscrise în rapoartele de control încheiate de acesta în perioada 2009-2013 cu privire la derularea programelor naionale de
sntate i la utilizarea fondurilor alocate de Ministerul Sntii ctre unitile sanitare din subordine pentru achiziia de
aparatur medical, reparaii capitale i investiii.
Ministerul Sntii nu a controlat, în toate cazurile, realizarea indicatorilor de eficien ai Programelor Naionale de
Sntate, astfel c nu a impus msuri care s conduc la calculul unitar al indicatorilor raportai, precum i la încadrarea
cheltuielilor/bolnav/an în nivelul aprobat prin Norme tehnice.
Recomandri
9 Ministerul Sntii s asigure punerea imediat în funciune a aparaturii achiziionate din fonduri alocate prin transfer i
utilizarea cu eficien a acestor fonduri;
9 la stabilirea volumului bugetului alocat derulrii Programelor Naionale de Sntate (PNS), precum i la repartizarea
acestuia pe uniti de specialitate, Ministerul Sntii va avea în vedere valoarea medicamentelor i materialelor sanitare
aflate în stoc la începutul anului la unitile sanitare; asigurarea unei alocri echitabile a fondurilor i o aprovizionare ritmic
i constant cu medicamentele necesare pacienilor înscrii în PN-HIV i PN-TBC, prin stabilirea unui plafon al stocurilor
care s asigure consumul pentru o anumit perioad;
9 urmrirea i controlul modului în care au fost implementate msurile dispuse prin actele de control prin susinerea cu
documente justificative, anexate la rspunsurile primite de la unitile sanitare; transmiterea ctre structurile de specialitate
din cadrul ministerului a constatrilor specifice domeniului în vederea lurii msurilor operative de urmrire a remedierii
abaterilor; completarea procedurii operaionale privind desfurarea aciunilor de control cu procedura de urmat în cazul în
care unitatea controlat depune obieciuni asupra constatrilor înscrise în actul de control;
9 monitorizarea cheltuielilor în cadrul Programelor Naionale de Sntate, astfel încât acestea s fie proporionale cu fondurile
alocate prin buget cu aceast destinaie, în scopul încadrrii în nivelul indicatorilor aprobai; stabilirea unei metodologii
unitare de raportare a indicatorilor i efectuarea controlului asupra modului de raportare a acestora;
9 organizarea achiziiilor centralizate de medicamente i materiale sanitare necesare derulrii programelor naionale de
sntate, aa cum sunt nominalizate prin Normele tehnice de realizare a PNS, astfel încât s se asigure obinerea unor
preuri de achiziie competitive, respectiv utilizarea cu economicitate a fondurilor publice alocate cu aceast destinaie;
9 luarea msurilor care se impun în vederea punerii în aplicare a prevederilor tuturor actelor normative privind desfiinarea
unor uniti sanitare pentru care a fost transferat managementul asistenei medicale ctre autoritile publice locale, în
scopul reîntregirii patrimoniului ministerului.
ACADEMIA ROMÂN
Aciunea de control pe aceast tem s-a desfurat la:
1. Institutul de Cercetare a Calitii Vieii
2. Centrul de Economia Industriei i Serviciilor
Pagina358

3. Institutul de Etnografie i Folclor „Constantin Briloiu”
1. Institutul de Cercetare a Calitii Vieii (ICCV)
Este institut de interes public, dispune de autonomie funcional i financiar i funcioneaz în conformitate cu actele nor-
mative care reglementeaz activitatea instituiilor publice de cercetare din cadrul Academiei Române, precum i cu regle-
mentrile proprii.
Institutul este ordonator teriar de credite i administreaz atât fondurile primite de la bugetul de stat, prin Institutul Naional de
Cercetri Economice, precum i veniturile proprii realizate din contracte extrabugetare i donaii.
Obiectivul principal al entitii const în realizarea de cercetri tiinifice fundamentale i avansate, precum i de activiti
conexe (difuzarea rezultatelor cercetrilor efectuate prin publicaii, consultan, sesiuni tiinifice) în urmtoarele domenii: politici
sociale, calitatea vieii, valori i capital social, dezvoltare social proiectat i inovaie social, standard de via, contribuind
astfel la dezvoltarea cunoaterii i la influenarea în sens pozitiv a evoluiei societii româneti.
Organizarea i conducerea contabilitii nu este conform cu prevederile legale, întrucât:
- nu a fost organizat evidena angajamentelor legale i bugetare, în conturile în afara bilanului;
- nu au fost întocmite fiele bugetare pe anii 2012 i 2013, în conformitate cu prevederile legale;
- Registrul jurnal nu este completat conform prevederilor legale;
- nu este organizat evidena analitic a conturilor de furnizori i clieni, a obiectelor de inventar în folosin i în magazie;
- angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor nu se face cronologic i sistematic, pe fiecare operaiune în parte.
Institutul de Cercetare a Calitii Vieii nu a clasificat corect, la data intrrii în gestiune, bunuri de natura obiectelor de
inventar, în valoare de 15 mii lei, acestea fiind înregistrate în mod eronat în evidena contabil, ca mijloace fixe, pentru care
s-a calculat o amortizare în sum de 11 mii lei; nu au fost clasificate corect i nu au fost înregistrate în evidenele contabile
bunuri de natura obiectelor de inventar, în valoare de 6 mii lei, acestea fiind încadrate ca materiale consumabile i înre-
gistrate pe cheltuieli la darea în consum.
Nu a înregistrat în patrimoniu bunuri primite cu titlu gratuit de la furnizorul de servicii de telefonie mobil.
Nu s-au constituit drepturile de crean fa de clieni, în cazul încheierii contractelor de finanare pentru execuia unor
proiecte de cercetare, fapt ce a condus la supraevaluarea veniturilor proprii prezentate prin Contul de execuie, cu suma de
157 mii lei, ca urmare a necorelrii datelor din evidena financiar-contabil cu cele preluate în situaiile financiare.
Aciunea de inventariere anual a patrimoniului a prezentat deficiene organizatorice i de conformitate a unor documente,
constând în:
- instruirea necorespunztoare a comisiilor de inventariere i întocmirea eronat a deciziilor de inventariere;
- neîntocmirea listelor de inventariere distincte pe locuri de depozitare, pe gestiuni i pe categorii de bunuri, fiind prezentat
o singur list, nesemnat de comisia de inventariere, gestionari i nici de un reprezentant al compartimentului de
contabilitate, în care au fost incluse mijloace fixe i bunuri de natura obiectelor de inventar, fr a fi completate datele
privind soldurile faptice i scriptice, preul unitar i, implicit, stabilit valoarea pe fiecare gestiune.
¦ Institutul de Cercetare a Calitii Vieii i-a însuit constatrile, msurile de corectare a abaterilor fiind luate în timpul controlului.
Recomandri
9 organizarea evidenei angajamentelor legale i bugetare conform prevederilor legale în vigoare;
9 întocmirea fielor bugetare conform prevederilor legale, astfel ca datele raportate prin balana de verificare s corespund
cu datele din contul de execuie;
9 completarea Registrului Jurnal i a celorlalte documente generate, cu toate elementele înscrise în formulare, astfel ca
informaiile prezentate s fie cât mai complete;
9 angajarea i plata fiecrei cheltuieli s se fac cronologic i sistematic pe fiecare operaiune i pe subdiviziunile clasificaiei
bugetare;
9 evaluarea, la data intrrii în gestiune, a bunurilor achiziionate, conform prevederilor legale i înregistrarea în evidena
contabil a acestora conform destinaiei i valorii de intrare;
9 întocmirea documentelor justificative la data efecturii operaiunii economice pentru toate bunurile intrate în cadrul entitii,
indiferent de modalitatea de preluare;
9 identificarea i înregistrarea tuturor bunurilor de natura obiectelor de inventar în folosin, în contul corespondent aferent, în
vederea prezentrii unei situaii reale i exacte a patrimoniului;
9 crearea drepturilor de crean fa de clieni pe baza contractelor încheiate cu acetia;
9 respectarea principiului contabilitii pe baz de angajamente în ceea ce privete momentul recunoaterii veniturilor;
9 urmrirea respectrii prevederilor legale în ceea ce privete organizarea, efectuarea i valorificarea rezultatelor inventarierii
patrimoniului;
9 aducerea la cunotin i prelucrarea cu toi salariaii implicai, în operaiunea de inventariere, a Procedurii operaionale
privind efectuarea inventarierii.


2. Centrul de Economia Industriei i Serviciilor (CEIS)
CEIS este o instituie de interes public naional, de cercetare în domeniile fundamentale ale economiei, cu personalitate juridic,
finanat de la bugetul de stat, prin bugetul Academiei Române, precum i din venituri proprii obinute prin donaii, contracte de
cercetare încheiate în nume propriu cu alte uniti, în condiiile obinerii acordului seciei de specialitate din Academia Român
i din alte activiti extrabugetare.
Misiunea Centrului de Economia Industriei i Serviciilor o constituie realizarea de cercetri tiinifice fundamentale i avansate,
precum i de activiti conexe (difuzarea rezultatelor cercetrilor efectuate, prin publicaii, consultan, sesiuni tiinifice etc.)
corespunztor necesitilor curente i de perspectiv, propuse în mod independent. În acest sens, Centrul de Economia
Industriei i Serviciilor elaboreaz studii în urmtoarele domenii: economia industriei - economia resurselor naturale i eco-
nomia industriei prelucrtoare, economia serviciilor - economia energiei i economia transporturilor, contribuind, astfel, la
dezvoltarea cunoaterii i la influenarea în sens pozitiv a evoluiei societii româneti.
A fost efectuat o operaiune nejustificat, respectiv, soldul contului „Personal – salarii datorate” a fost transferat în contul
„Creditori sub 1 an”, iar plata efectiv a fost înregistrat ca o achitare a unor obligaii fa de creditori. Valoarea abaterii
pentru perioada verificat este în sum de 1.620 mii lei.
Nu au fost prezentate documente justificative (referat de necesitate, proces-verbal de recepie) aferente unor pli în sum
de 2 mii lei, din care s reias necesitatea efecturii unor lucrri de reparaie, elementele de identificare a bunurilor pentru
care a fost solicitat reparaia i recepia lucrrilor efectuate.
Nu a fost efectuat inventarierea general a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, iar
pentru materialele aflate în stoc a fost înscris un sold scriptic i faptic cu aceeai valoare în fiecare an, fr a avea anexat
la dosarul inventarierii lista cu aceste materiale.
S-au constatat diferene între soldul faptic i soldul scriptic al mijloacelor fixe i obiectelor de inventar, care nu au fost
menionate în procesele-verbale de inventariere.
S-au constatat necorelri între informaiile înscrise în listele de inventariere a mijloacelor fixe, Registrul numerelor de
inventar i fiele mijloacelor fixe.
Recomandri
9 stornarea înregistrrilor eronate i repunerea corect a operaiunilor referitoare la plata salariilor;
9 revizuirea Monografiei proprii privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaiuni, cu respectarea prevederilor
legale, precum i efectuarea reglrilor corespunztoare pentru înregistrrile eronate;
9 respectarea prevederilor legale privind întocmirea documentelor justificative, care s respecte toate fazele execuiei buge-
tare a cheltuielilor, respectiv: angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata i înregistrarea în evidena contabil în funcie de
natura economic a operaiunilor;
9 organizarea i efectuarea inventarierii, precum i valorificarea rezultatelor acesteia cu respectarea prevederilor legale.
3. Institutul de Etnografie i Folclor „Constantin Briloiu” (IEF)

Este o instituie public de interes public, cu personalitate juridic i funcioneaz în conformitate cu actele normative care
reglementeaz activitatea instituiilor publice de cercetare din cadrul Academiei Române, precum i cu reglementrile proprii adoptate
în limitele autoritii i autonomiei sale, conferite de lege. Institutul de Etnografie i Folclor a fost înfiinat prin HG nr. 210/1990.
Obiectul de activitate îl constituie realizarea de cercetri tiinifice fundamentale i avansate, precum i activiti conexe
(difuzarea rezultatelor cercetrilor efectuate prin publicaii, consultan, sesiuni tiinifice, conferine etc.) în urmtoarele
domenii: folcloristic, etnomuzicologie, etnocoreologie, etnografie, etnologie, arhive neconvenionale multimedia, contribuind
prin aceasta la dezvoltarea cunoaterii i la influenarea, în sens pozitiv, a evoluiei societii româneti.
În cadrul Arhivei de Folclor exist unele bunuri inventariate ca uniti fizice, fr s aib valoare de inventar, nefiind astfel
evideniate în contabilitate.
Nu au fost evaluate bunurile deinute în patrimoniu de Institut, luând în considerare valoarea lor istoric, documentar, etno-
grafic i bibliofil, în vederea includerii sau nu în patrimoniul imaterial, în patrimoniul cultural naional mobil sau în categoria
tezaur. Totodat, nu exist norme metodologice care, prin intermediul criteriilor stabilite în acestea, s reglementeze situaia
acestor bunuri.
Nu a fost efectuat evaluarea/reevaluarea tuturor activelor fixe existente în patrimoniul IEF.
Au fost casate unele bunuri înregistrate în contabilitate la valori cuprinse între 1 leu i 9 lei, fr s fi fost evaluate/reevaluate pân
în prezent, conform prevederilor legale în domeniu, dei acestea ar putea face parte din patrimoniul cultural naional mobil.
Recomandri
9 elaborarea unor norme metodologice care, prin intermediul criteriilor stabilite în acestea, s reglementeze situaia bunurilor
care fac parte din patrimoniul imaterial, bunurile care aparin patrimoniului cultural naional mobil, dar i bunurile care fac
parte din categoria tezaur, dup caz, conform prevederilor legale în vigoare;
Pagina360

9 evaluarea tuturor bunurilor deinute în patrimoniu de institut, de ctre o comisie de evaluare, în vederea includerii sau nu în
patrimoniul imaterial, în patrimoniul cultural naional mobil sau în categoria tezaur;
9 înregistrarea bunurilor deinute în arhiv, în evidena contabil, potrivit actelor normative în domeniu;
9 efectuarea scoaterii din funciune/casrii/dezmembrrii mijloacelor fixe i a obiectelor de inventar în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;
9 evaluarea/reevaluarea tuturor bunurilor deinute de instituie în patrimoniu.
MINISTERUL CULTURII
1. Muzeul Naional de Art al României
2. Muzeul Naional de Art Contemporan al României
3. Arhiva Naional de Filme
4. Alte instituii din subordinea Ministerului Culturii: Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Muzeul Naional Bran, Muzeul
Naional Pele Sinaia, Opera Naional Român din Cluj-Napoca, Teatrul Naional „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul
Naional Târgu-Mure i Teatrul Naional „Mihai Eminescu” Timioara
1. Muzeul Naional de Art al României (MNAR)

Este o instituie public de cultur, de importan naional, cu personalitate juridic, ce funcioneaz în subordinea Ministerului
Culturii, fiind finanat din venituri proprii i din subvenii de la bugetul de stat, având urmtoarele obiective:
- cercetarea i colecionarea de bunuri cu semnificaie artistic, în vederea constituirii i completrii patrimoniului muzeului, în
funcie de strategia i posibilitile de finanare ale Ministerului Culturii, sponsorizri sau alte surse atrase;
- organizarea evidenei gestionare i tiinifice a patrimoniului cultural deinut în administrare;
- conservarea, valorificarea, protejarea, depozitarea, administrarea, documentarea i restaurarea patrimoniului deinut, în
condiii conforme standardelor internaionale, precum i normelor elaborate de Ministerul Culturii;
- punerea în valoare a patrimoniului cultural deinut;
- constituirea i organizarea fondurilor documentare, precum i a arhivei generale, în conformitate cu Legea nr. 16/1996 a
Arhivelor Naionale, cu modificrile i completrile ulterioare i Nomenclatorul Arhivistic aprobat.
Muzeul Naional de Art al României nu a organizat i condus corespunztor evidena contabil analitic i nu a efectuat
reevaluarea bunurilor aparinând „Patrimoniului artistic”, ce includea, la data de 31.12.2013, un numr de 102.389 de bunuri,
în valoare de 13.534 mii lei, în sensul c în evidenele tehnico-operative se regsesc înregistrate opere de art la valori
foarte mici, în condiiile în care, în funcie de importana sau semnificaia lor, de vechime, unicitate sau de raritatea lor,
acestea fac parte din tezaurul patrimoniului cultural naional mobil sau din fondul patrimoniului cultural naional mobil.
Nu au fost calculate penalitile de întârziere, în sum de 17 mii lei, pentru neîncasarea în termen a sumelor datorate
conform contractelor de prestri servicii culturale, în perioada 2012-2013.
Nu a fost urmrit încasarea veniturilor proprii i contabilizarea acestora la momentul apariiei lor, depunerea sumelor
încasate din activitatea muzeal efectuându-se cu întârzieri de la 1 la 2 ani.
De asemenea, din veniturile încasate i nedepuse în termen la casieria central a entitii se avansau sume pentru efectuarea
diferitelor cheltuieli cu bunuri i servicii, care erau decontate în ultimele trei zile ale lunii, astfel c la acel moment se efectua
înregistrarea în contabilitate a veniturilor depuse i de la celelalte locaii de expunere a operelor de art, ridicarea de numerar
de la Trezoreria Statului, deconturile de cheltuieli, fr evidenierea în contabilitate a avansurilor acordate i, ulterior, depunerea
cu foaie de vrsmânt a sumelor încasate ca venituri.
A fost acceptat la plat decontarea integral a contravalorii unor cursuri de masterat i taxe doctorale, precum i a tarifului
integral pentru servicii de cazare/hoteliere într-o structur de primire turistic de confort superior celei de trei stele (situaie
în care se deconteaz numai 50% din tariful de cazare perceput).
Fondurile publice nu au fost utilizate în conformitate cu principiile economicitii, eficienei i eficacitii, în cazul unor
contracte de prestri servicii de consultan în domeniul achiziiilor publice, fiind utilizate fonduri în sum de 34 mii lei, la un
nivel superior drepturilor salariale care s-ar fi acordat în situaia în care postul vacant pentru funcia de consilier ar fi fost
ocupat prin concurs.


Instituia a imobilizat fonduri bugetare în sum de 26 mii lei, reprezentând contravaloarea unor uniforme de serviciu achizi-
ionate în plus fa de numrul de posturi beneficiare de uniforme de serviciu aprobate prin Statul de funcii i prin Statul de
personal.
În perioada 2012-2013 au fost încheiate 5 contracte de furnizare de servicii de internet i/sau telefonie, fr a respecta
principiul economicitii în utilizarea fondurilor publice.
Nu au fost respectate prevederile legale în domeniul achiziiilor publice, prin divizarea în contracte de valori mai mici a unui
contract încheiat pentru transportul lucrrilor de art în condiii de siguran, pe ruta Bucureti – Bruxelles – Bucureti i
asigurarea acestor bunuri de patrimoniu pentru toate riscurile, pe tot parcursul derulrii evenimentului (expoziiei), inclusiv
pe perioada transportului. Astfel, Muzeul Naional de Art al României a încheiat cu aceeai firm 7 contracte, cu valori sub
pragul de 15 mii euro/contract, în valoare total de 113,14 mii euro (487 mii lei).
Recomandri
9 continuarea i finalizarea aciunii de organizare a evidenei contabile analitice pentru toate bunurile aparinând
patrimoniului artistic muzeal. Se vor depune diligenele necesare pe lâng Ministerul Culturii în vederea elaborrii
criteriilor obiective unice de evaluare/reevaluare a bunurilor culturale, precum i efectuarea reevalurii acestor bunuri,
pentru reflectarea unei imagini fidele a patrimoniului deinut de entitate în situaiile financiare raportate;
9 respectarea prevederilor contractuale referitoare la încasarea drepturilor i la calculul i plata penalitilor, în cazul în care
se depete termenul de plat stabilit prin contractul de colaborare;
9 extinderea perioadei de verificare asupra tuturor contractelor de colaborare, în vederea stabilirii veniturilor certe cuvenite
din punerea la dispoziie a spaiilor în cldiri, pentru organizarea unor evenimente culturale;
9 încasarea penalitilor calculate conform prevederilor contractuale, pân la momentul plii sumelor datorate Muzeului
Naional de Art al României;
9 respectarea prevederilor legale în vigoare, referitoare la derularea operaiunilor economico-financiare cu numerar;
9 înregistrarea operaiunilor patrimoniale la momentul la care se efectueaz i nu la momentul plilor ctre furnizori;
9 analizarea oportunitii i legalitii efecturii cheltuielilor cu achiziionarea de uniforme de serviciu, peste necesar;
9 încheierea tuturor contractelor necesare desfurrii activitii în conformitate cu prevederile legale i în spiritul
respectrii principiului economicitii, eficienei i eficacitii în cheltuirea fondurilor publice;
9 depunerea diligenelor necesare pe lâng ordonatorul principal de credite – Ministerul Culturii, în vederea elaborrii unui
proiect legislativ pentru armonizarea reglementrilor în domeniul protejrii patrimoniului cultural naional mobil.
Muzeul Naional de Art al României nu a contestat msurile dispuse prin decizie i a raportat cu privire la demersurile
întreprinse pentru ducerea acestora la îndeplinire.
2. Muzeul Naional de Art Contemporan al României (MNACR)

Este o instituie public de cultur de importan naional, cu personalitate juridic în subordinea Ministerului Culturii, finanat
din venituri proprii i din subvenii acordate de la bugetul de stat.
MNACR are ca obiective principale constituirea, administrarea i protejarea patrimoniului muzeal propriu i organizarea de expoziii
din domeniile artelor vizuale, multimedia, arhitectur, design, documentare cultural, fotografie, carte i poligrafie, precum i
manifestri conexe de arte, în ar i strintate.
Conform situaiilor financiare încheiate la 31.12.2013 patrimoniul cultural al Muzeului Naional de Art Contemporan al
României (opere de art) în valoare de 8.785 mii lei nu este real, iar existena faptic a multor lucrri este incert i operele
nu au fost reevaluate. Nu poate fi estimat valoarea abaterii având în vedere faptul c patrimoniul cultural preluat de la
Oficiul Naional pentru Documentare i Expoziii de Art a fost de la început „alterat” cu liste de obiecte care nu aveau un
statut juridic clar (neîntoarse de la expoziii, pierdute, oferite cadou etc.).
Nu a fost constituit i virat suma de 59 mii lei, pentru care s-au calculat penaliti de întârziere i dobânzi în sum de 32
mii lei, ca urmare a nerespectrii obligaiilor instituiei publice în ceea ce privete protecia i promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, începând cu anul 2009.
Nu au fost virate venituri în sum de 542 mii lei, la care se adaug penaliti de întârziere i dobânzi în sum de 306 mii lei,
rezultate din închirierea unor bunuri din domeniul public al statului, în fapt fiind încheiate dou contracte de asociere, care
reprezint o form mascat de închiriere a unui spaiu din domeniul public al statului, aflat în administrarea Muzeului
Naional de Art Contemporan.
Nu au fost inventariate lucrrile de art (în proprietatea artitilor) lsate în custodia Muzeului Naional de Art
Contemporan al României, în condiiile în care pentru aceste lucrri, lsate în custodie de ctre artiti dup finalizarea
expoziiilor sau evenimentelor culturale, nu exist documente de lsare în custodia muzeului, nu a fost organizat evidena
operativ i, implicit, evidena contabil pentru aceste bunuri.
Pagina362

Curtea de Conturi a recomandat:
9 finalizarea aciunii de inventariere a gestiunilor de opere de art (depozite). În acest sens se va asigura înregistrarea în
evidena contabil a eventualelor diferene, desemnarea persoanelor i stabilirea atribuiilor;
9 concomitent cu aciunea de inventariere la depozite se va desfura i aciunea de obinere a confirmrilor de la
instituiile i autorii la care se afl opere de art în custodie, care nu au rspuns notificrilor precedente i se vor demara
procedurile legale de (re)notificare sau acionare în instan;
9 stabilirea, pe baz de documente justificative indubitabile, a situaiei operelor de art plecate/trimise la expoziii în
strintate care nu s-au returnat/întors, pierdute sau în alte situaii juridice. Aceast situaie se va prezenta Consiliului de
administraie pentru a dispune msurile legale ce se impun;
9 informarea ministrului culturii despre faptul c patrimoniul cultural al muzeului nu a fost reevaluat i formularea propunerii
pentru acreditarea unor evaluatori specializai în efectuarea reevalurilor. Totodat, se vor face demersuri pentru
asigurarea fondurilor necesare pentru aceast aciune, cu respectarea prevederilor legale în materie;
9 intrarea în legalitate în ceea ce privete îndeplinirea obligaiilor referitoare la protecia i promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, incluzând i virarea la buget a contribuiilor datorate;
9 notificarea prilor contractante i rezilierea contractului de asociere, respectiv intrarea în legalitate referitor la închirierea
spaiilor aparinând domeniului public;
9 luarea msurilor legale ce se impun pentru efectuarea inventarierii generale anuale a elementelor patrimoniale, cu
respectarea tuturor prevederilor actelor normative în vigoare i reflectarea rezultatelor în situaiile financiare;
9 emiterea de proceduri specifice pentru clarificarea situaiei juridice a lucrrilor identificate cu ocazia inventarierii, pentru
fiecare caz în parte;
9 elaborarea unui proiect de contract cu privire la custodia Muzeului Naional de Art Contemporan al României asupra
bunurilor proprietatea artitilor sau a altor instituii, care s cuprind clauze clare, neinterpretabile, referitoare la numrul
lucrrilor/bunurilor, timpul de pstrare a acestora, condiii de restituire etc.;
9 lucrrile de art identificate cu ocazia inventarierii, care îndeplinesc condiiile legale de a rmâne în patrimoniul Muzeului
Naional de Art Contemporan, vor fi evaluate i înregistrate în evidena contabil;
9 conducerea instituiei va continua diligenele necesare la nivelul ordonatorului principal de credite pentru iniierea unui act
normativ, astfel încât inventarul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului s reflecte fidel realitatea
patrimoniului dat în administrare Muzeului Naional de Art Contemporan al României.
3. Arhiva Naional de Filme (ANF)

Este o instituie public de interes naional, cu personalitate juridic, aflat în subordinea Centrului Naional al Cinematografiei
(CNC), care îi desfoar activitatea în baza HG nr. 1063/2005.
Obiectul de activitate îl reprezint evidena, cercetarea, colecionarea, conservarea, restaurarea i punerea în valoare a patrimoniului
de filme, precum i organizarea i sprijinirea, prin Cinemateca Român, a promovrii culturii cinematografice în România.
Arhiva Naional de Filme îndeplinete funcia de depozit legal i voluntar pentru filmele cinematografice de orice gen, pentru
materialele primare i intermediare ale acestora, precum i pentru alte materiale i documente privind istoria cinematografiei
naionale i universale.
În cadrul Arhivei Naionale de Filme funcioneaz Cinemateca Român i Laboratorul de Restaurare a Peliculei.
Nu a fost virat ctre ordonatorul secundar de credite excedentul, în sum de 68 mii lei, rezultat din execuia bugetului
Arhivei Naionale de Filme încheiat la 31.12.2013, sum care a fost pstrat nelegal în contul de disponibiliti al instituiei.
Drept urmare, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 68 mii lei ce i se cuvenea legal. Valoarea estimativ a
erorii/abaterii este în sum de 70 mii lei, incluzând foloasele nerealizate sub form de dobânzi.
Valoarea cheltuielilor aferente lucrrilor de proiectare i executare a instalaiei de utilizare gaze naturale pentru centralele
termice montate în cldirile entitii, în sum de 80 mii lei, a fost înregistrat în mod eronat în contul „Instalaii tehnice,
mijloace de transport, animale i plantaii”, fr ca aceasta s majoreze valoarea cldirilor concomitent cu majorarea valorii
bunurilor aparinând domeniului public al statului.
În mod similar, suma de 99 mii lei, reprezentând contravaloarea a dou instalaii microclimat, a fost înregistrat în evidena
contabil a entitii în mod eronat în contul „Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii”, fr ca acestea s
majoreze valoarea cldirii, concomitent cu majorarea valorii bunurilor aparinând domeniului public al statului, conform
prevederilor legale.
Contravaloarea unor licene informatice, în sum de 3 mii lei, achiziionate i pltite în anul 2014, a afectat creditele
bugetare aprobate la titlul „Bunuri i servicii”, în condiiile în care se impunea ca achiziia s fie efectuat din fondurile apro-
bate la titlul „Cheltuieli de capital”, având în vedere c licenele reprezint active fixe necorporale. Licenele achiziionate nu
au fost evideniate ca active fixe necorporale în contul contabil „Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte valori
similare”, valoarea lor fiind înregistrat în contul de cheltuieli „Cheltuieli cu materiale consumabile”.


Referitor la aciunile de inventariere a patrimoniului, pentru anii 2012/2013 au fost constatate unele deficiene i abateri de la
legislaia specific domeniului, în principal cu privire la întocmirea i utilizarea formularelor specifice.
La nivelul Arhivei Naionale de Filme, bunurile din patrimoniul cultural naional, reprezentând filme i materiale documentare
legate de istoria filmului românesc au fost inventariate ca uniti fizice, fr s aib valoare de inventar, întrucât nu au fost
evideniate în contabilitate sau, în cazul filmelor, acestea au fost înregistrate la valoarea simbolic de numai 1 leu, fr s fie
evaluate i contabilizate, potrivit legii.
Prin nereflectarea în patrimoniu a tuturor bunurilor la valoarea real nu au fost asigurate acurateea i fidelitatea datelor
patrimoniale prezentate de instituie în situaiile financiare încheiate.
Ca urmare a faptului c filmele de toate genurile, precum i materialele primare de imagine i sunet, mixajele de sunet se
afl în proprietatea public a statului, în administrarea Centrului Naional al Cinematografiei i în custodia Arhivei Naionale
de Filme, se impunea ca cele dou entiti s efectueze periodic sau o dat la 3 ani punctaje sau puneri de acord între
evidenele custodelui (ANF) i cele ale administratorului (CNC), în vederea stabilirii unor eventuale diferene, dar acest lucru
nu s-a realizat, fapt ce denot existena unei disfuncionaliti pe linie relaional i de comunicare între instituiile implicate
(Arhiva Naional de Filme, Centrul Naional al Cinematografiei, respectiv Ministerul Culturii).
În concluzie, ANF prezint la acest moment o situaie incert în ce privete evidena i raportarea acestor elemente patrimoniale.
Arhiva Naional de Filme nu are reglementat un cadru legal de desfurare a activitii de eviden, inventariere, de clasare
i conservare, precum i de evaluare a bunurilor culturale mobile din patrimoniul cinematografiei naionale, care este parte
integrant a patrimoniului cultural mobil, conform legii.
Nu sunt înregistrate în inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului, sediile i anexele în care
îi desfoar activitatea Arhiva Naional de Filme, un teren, depozitele, pavilioanele i celelalte anexe în care se afl
filmele i au loc activitile specifice Arhivei Naionale de Filme, aflate în proprietatea public a statului i în administrarea
instituiei, în conformitate cu prevederile legale.
Datele din situaiile financiare la nivelul ANF i din HG nr. 1063/2005 nu confer o imagine real asupra suprafeei de teren
administrate, întrucât în evidena contabil a instituiei, terenul este înscris cu o suprafa de 84.559 mp, având valoarea de
3.255 mii lei, fapt ce a rezultat în urma msurtorilor cadastrale efectuate, obinând în acest sens i extrasul de carte funciar,
iar conform HG nr. 1063/2005 în administrarea ANF se afl laboratorul i terenul aferent în suprafa de 97.000 mp.
Recomandri
9 virarea la bugetul de stat a sumei de 68 mii lei, ce reprezint excedentul rezultat din execuia bugetului Arhivei Naionale
de Filme la data de 31.12.2013, inclusiv a foloaselor nerealizate sub forma dobânzii;
9 majorarea valorii mijloacelor fixe cu suma de 179 mii lei, aferente instalaiei de utilizare gaze naturale pentru centralele
termice montate în cldirile entitii i instalaiilor microclimat, concomitent cu majorarea patrimoniului public al statului, cu
aceeai sum;
9 întocmirea situaiilor financiare astfel încât s ofere o imagine fidel a poziiei financiare, a performanei financiare i a
celorlalte informaii referitoare la activitatea desfurat, potrivit prevederilor legale;
9 respectarea prevederilor legale în ceea ce privete organizarea, efectuarea i valorificarea rezultatelor inventarierii;
9 continuarea demersurilor pe lâng ordonatorul principal de credite în vederea aprobrii Normelor metodologice privind
clasarea, evidena, gestionarea, inventarierea, conservarea i restaurarea bunurilor culturale mobile clasate din
patrimoniul cinematografiei naionale;
9 efectuarea diligenelor necesare la nivelul ordonatorului principal de credite pentru iniierea demersurilor legale, astfel
încât inventarul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului s reflecte fidel realitatea bunurilor aflate în custodia
Arhivei Naionale de Filme;
9 efectuarea diligenelor necesare la nivelul ordonatorului principal de credite pentru iniierea unui proiect de act normativ
prin care s se modifice prevederile din HG nr. 1063/2005 pentru punerea de acord a celor dou valori ale suprafeelor
de teren în administrarea ANF (cea din HG nr. 1063/2005 i cea obinut în urma msurtorilor cadastrale i înscris în
extrasul de carte funciar);
9 înscrierea terenului în inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului, cu suprafaa i valoarea
rezultate în urma efecturii msurtorilor cadastrale, astfel încât acesta s reflecte fidel realitatea patrimoniului ANF.
4. Alte instituii din subordinea Ministerului Culturii
Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i legalitatea realizrii
veniturilor i a efecturii cheltuielilor s-a desfurat i la alte 6 entiti aflate în subordinea Ministerului Culturii, unde Curtea de
Conturi a constatat urmtoarele:
La Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) s-a constatat c entitatea a efectuat pli pentru servicii de mentenan
ctre dou societi comerciale, pentru un numr mai mare de echipamente decât cel pe care îl deinea la data încheierii
contractelor, în sum de 12 mii lei, respectiv 7 mii lei, fapt pentru care s-a recomandat recuperarea sumelor pltite nelegal,
precum i calcularea de ctre entitate a dobânzilor aferente sumelor pltite nelegal.
Pagina364

La nivelul Muzeului Naional Bran nu s-a condus evidena analitic a bunurilor culturale conform prevederilor legale
aplicabile, în fapt realizându-se o eviden informatizat prin Registrul informatizat pentru evidena analitic a bunurilor
culturale, dar în care au fost introduse informaii numai în proporie de 19%, fiind înregistrate datele pentru un numr de
1.296 de piese din totalul de 6.707 piese deinute de entitate.
Referitor la organizarea, efectuarea i valorificarea rezultatelor inventarierii patrimoniului entitii, inclusiv a bunurilor culturale
mobile la finele anului 2013, s-au constatat urmatoarele deficiene:
- neînscrierea pe liste de inventariere distincte a bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Muzeului
Naional Bran;
- neconsemnarea, de ctre subcomisia de inventarierere a mijloacelor fixe i obiectelor de inventar, a diferenelor dintre datele
constatate faptic i înscrise în listele de inventariere, cu cele din evidena tehnico-operativ i din contabilitate, precum i a existenei
faptice pe teren, în plus fa de evidenele contabile, a imobilului „Casa portarului”, imobil care este evideniat în Inventarul bunurilor
care alctuiesc domeniul public al statului, aflat în administrarea Muzeului Naional Bran, conform HG nr. 85/2007;
- în cazul inventarierii bunurilor culturale aparinând Seciilor „Etnografie” i „Vama Medieval” s-a constatat c exist unele
neconcordane preluate din anii anteriori i nesoluionate pâna la data controlului, atât cu privire la numrul pieselor
înregistrate în registrul inventar i numrul pieselor existente faptic, cât i cu privire la descrierile unor piese din depozit care
nu corespund descrierilor din inventarul scriptic;
- neîntocmirea cererilor de confirmare pentru bunurile aflate la teri la data inventarierii, bunuri împrumutate Muzeului Judeean
de Istorie i Arheologie Prahova sau aflate în custodie în parcul Castelului Bran.
Nu s-au luat msuri pentru evaluarea bunurilor din patrimoniul cultural naional, iar pentru activele fixe corporale de natura
construciilor i terenurilor, reevaluarea nu s-a efectuat la intervalele de timp reglementate de prevederile legale aplicabile,
respectiv o dat la 3 ani, ultima operaiune de acest fel fiind efectuat în anul 2008. Aceste aspecte au consecine asupra
realitii datelor raportate prin situaiile financiare.
Muzeul Naional Pele Sinaia a pltit în mod nejustificat suma de 27 mii lei, pentru lucrri suplimentare neexecutate în
cadrul obiectivului de investiii „Continuare i finalizare lucrri de reabilitare a depozitului de colecii de patrimoniu situat în
Sinaia”, pentru imobilizarea sumei amintite fiind calculate dobânzi i penaliti în sum de 14 mii lei.
Muzeul Naional Pele Sinaia nu a întreprins msurile care se impuneau în vederea diminurii cheltuielilor pentru furnizarea de
ap i servicii de canalizare, fapt care a condus la achitarea fr justificare ctre firma prestatoare a sumei de 302 mii lei.
Inventarierea bunurilor aparinând domeniului public i privat al statului aflate în administrarea entitii verificate, nu a fost
efectuat integral i în mod corespunztor, rezultatele inventarierii nefiind înregistrate în bilanul contabil încheiat la 31.12.2013,
întrucât procesul-verbal al comisiei centrale de inventariere a fost întocmit la o dat care nu a mai permis înregistrarea în
bilanul contabil al anului 2013 a rezultatelor inventarierii efectuate.
Pân la data controlului, Muzeul Naional Pele Sinaia nu a efectuat reevaluarea bunurilor din patrimoniul cultural naional
deinute în patrimoniu. Menionm c instituia nu a cuprins în bugetul de venituri i cheltuieli elaborat pentru anii 2011-2013
sumele necesare efecturii evalurii/reevalurii bunurilor din patrimoniul cultural naional, conform prevederilor legale.
La Opera Naional Român din Cluj-Napoca au fost acordate personalului propriu venituri de natur salarial care exced
cadrul legal privind salarizarea personalului din instituiile bugetare, în sum total de 14 mii lei.
La Teatrul Naional „Marin Sorescu” Craiova s-au achiziionat direct, în anul 2013, produse în valoare total, fr TVA, de
202 mii lei, folosind sistemului electronic de achiziii publice (SEAP), numai pentru 25,91% din valoarea achiziiilor publice
(în sum total de 778 mii lei, fr TVA), dei legislaia în domeniu prevede un procent de 40%.
La Teatrul Naional Târgu-Mure s-a încheiat un contract de execuie de lucrri pentru realizarea lucrrilor de construcii-
montaj la obiectivul de investiii „Reparaii capitale i modernizri la Teatrul Naional Târgu-Mure”, în valoare total de
16.795 mii lei, depindu-se cu suma de 5.608 mii lei valoarea lucrrilor de construcii motaj cuprinse în Devizul general
aprobat de ctre Consiliul tehnico-economic din cadrul Ministerului Culturii la nivelul sumei de 11.187 mii lei – aspect care a
condus la prejudicierea bugetului instituiei i, implicit, a bugetului de stat, cu suma estimat la 3.038 mii lei, ca urmare a
decontrii lucrrilor executate la preuri supraevaluate.
S-au acordat, cu înclcarea prevederilor legale, salarii brute lunare majorate nejustificat cu sume ce reprezint 35%-45% din
salariile de baz, în cazul a 4 salariai, încadrai pe funcii de conducere, cu contracte de munc încheiate pe perioad
determinat, rezultând un prejudiciu estimat la 112 mii lei.
Bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma estimat la 37 mii lei, prin angajarea i efectuarea de cheltuieli nelegale, generate de
achiziionarea unor servicii în domeniul managerial, în condiiile în care, acestea reveneau în sarcina managerului teatrului,
reprezentând în fapt obligaii asumate de ctre acesta prin Contractul de management încheiat cu Ministerul Culturii.
La Teatrul Naional „Mihai Eminescu” Timioara nu s-au înregistrat în evidena contabil obiecte de inventar în sum total
de 102 mii lei.
Referitor la modul de realizare a veniturilor instituiei, rezultate din vânzarea biletelor de spectacol i decontarea sumelor
încasate de casierii mandatai la caseria instituiei, s-a constatat c în anul 2013 s-au încasat i justificat cu întârziere, venituri
în sum total de 167 mii lei, reprezentând contravaloarea biletelor vândute pentru spectacole.


Teatrul a achiziionat, în baza unor referate de necesitate, diverse materiale i obiecte de inventar în sum de 108 mii lei, care
s-au evideniat doar ca materiale aflate în custodie, între Teatrul Naional Mihai Eminescu Timioara în calitate de beneficiar i
firma furnizoare încheindu-se proces-verbal de custodie, înregistrat la sediul entitii controlate în ziua urmtoare achitrii ctre
acest furnizor a contravalorii bunurilor.
Din verificrile efectuate prin sondaj s-a constatat c obiectele de inventar achiziionate sunt evideniate integral ca stoc
(cantitate intrat – potrivit fiei de magazie) la nivelul gestiunii magaziei centrale, dei scriptic se aflau în custodie la furnizor.
MINISTERUL EDUCA
IEI NA
IONALE
realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor la
1. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului
2. Centrul Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic
3. Regia Autonom „Editura Didactic i Pedagogic”
4. Institutul de Fizic Atomic
5. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie i Geoecologie Marin – GeoEcoMar
6. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pmântului – INCDFP Bucureti
7. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru tiine Biologice
1. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului
Este persoan juridic de drept public, cuprins în sistemul naional de cercetare-dezvoltare, înfiinat în baza HG nr. 1442/2009,
„prin desfiinarea Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunrii" - INCDDD Tulcea, Institutului Naional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului - ICIM Bucureti i a Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare Marin
„Grigore Antipa" - INCDM Constana, ca urmare a comasrii prin fuziune.”
În prezent funcioneaz în coordonarea Ministerului Educaiei Naionale i are în structura sa dou subuniti cu personalitate
juridic, organizate ca persoane juridice de drept public:
a) Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunrii" - INCDDD Tulcea;
b) Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Marin „Grigore Antipa" - INCDM Constana.
Contabilitatea nu este organizat i urmrit pe fiecare proiect din activitatea de cercetare. În contabilitate nu este evideniat
valoarea contractelor de finanare în vederea urmririi modului de derulare a acestora i de înregistrare a rezultatelor obinute.
Nu se cunoate situaia real a construciilor i a terenurilor aparinând domeniului public al statului, primite în administrare
de Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului. Astfel, între valoarea bunurilor din domeniul public
al statului, evideniat în situaiile financiare (56.666 mii lei) i valoarea bunurilor primite în administrare (57.916 mii lei),
prezentate în anexa la HG nr. 1442/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, este o diferen de 1.250 mii lei. În mod
similar, între valoarea terenurilor, prezentat în balana de verificare (48.052 mii lei) i cea din anexa la HG nr. 1442/2009
(39.962 mii lei) exist o diferen în sum de 8.090 mii lei.
Situaiile financiare i alte raportri întocmite de ctre Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului
nu prezint o imagine fidel asupra poziiei i performanelor financiare ale entitii.
Astfel, între Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului, înfiinat prin HG nr. 1442/2009 i fostul Institut
Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului - ICIM Bucureti, de la care trebuia s preia patrimoniul, nu a fost
întocmit protocolul de predare-primire. În acest context, activele, datoriile i capitalurile proprii, inclusiv patrimoniul public primit
în administrare, precum i obligaiile ctre bugetul de stat sunt evideniate separat, la nivelul celor dou entiti.
Din datele prezentate în balana de verificare întocmit la data de 30.11.2013 se constat faptul c valoarea nepreluat în evidena
contabil a Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului const în total active în sum de 70.150 mii lei, total
datorii în sum de 8.832 mii lei, capital propriu în sum de 4.652 mii lei i patrimoniu public în sum de 56.666 mii lei.
Din verificarea înregistrrilor contabile s-au mai constatat i alte deficiene, dintre care menionm constituirea, fr temei legal,
de capital subscris vrsat, în sum de 113 mii lei, de rezerve legale în sum de 47 mii lei i necunoaterea situaiei analitice a
debitorilor pentru suma de 1.066 mii lei, constituit în perioada 04.10.2010-28.09.2011.
Rspunsul entitii
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului nu a contestat constatarea, dar a contestat msura prin
care se dispunea finalizarea predrii-primirii patrimoniului fostului institut, ca premis pentru întocmirea unor situaii financiare
care s reflecte situaia real. Motivul invocat de institut este inexistena, la acest moment, a unei autoriti competente s-i
predea oficial patrimoniul pe care îl administreaz.
Pagina366

Comisia de soluionare a contestaiilor a respins contestaia, iar institutul a atacat în instan msura dispus i încheierea
emis de Comisie.
Ca urmare a neaplicrii prevederilor legale i nefinalizrii operaiunii de predare-preluare a patrimoniului rezult faptul c
fostul Institut Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului - ICIM Bucureti prezint datorii ctre bugetul de
stat în sum de 4.154 mii lei, din care debite în sum 2.430 mii lei i accesorii în sum de 1.724 mii lei.
Cu privire la restanele fiscale neachitate a fost sesizat Direcia General a Finanelor Publice Bucureti.
Rspunsul entitii
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului nu contest constatarea, dar consider c nu are obligaia
achitrii acestor datorii, întrucât nu s-a semnat protocolul de predare-primire a patrimoniului fostului institut.
Nu au fost fundamentate temeinic i în conformitate cu reglementrile legale deconturile de cheltuieli, în valoare total de
2.823 mii lei, întocmite în cadrul Programului – Nucleu „MADED”, finanat din fonduri bugetare.
Pentru decontarea de la bugetul de stat a cheltuielilor aferente fazelor de execuie realizate în cadrul proiectelor din acest
program, unitatea a înregistrat cheltuieli de regie de 160%, aplicate la valoarea cheltuielilor directe.
Acest nivel al cheltuielilor indirecte a fost înregistrat pe baza Hotrârii Consiliului de administraie al Institutului Naional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului, care a aprobat creterea cheltuielilor de regie general a proiectelor derulate
din cadrul Programului – Nucleu „MADED” de la 60% la 160%, fr a exista o fundamentare i fr a se preciza modul de
aplicare al acestor procente (la total cheltuieli directe, la cheltuieli cu manopera sau la alt element de cheltuieli directe).
De asemenea, dei conform prevederilor art. 23 din contractul de finanare, „Rezultatele tiinifice ale cercetrilor, precum i
tehnologiilor, proceselor tehnologice noi, Know-how i obiectele fizice achiziionate sau realizate pe parcursul derulrii contractului,
aparin Contractorului”, respectiv Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului, acesta nu a înregistrat în
evidena contabil rezultatele cercetrii obinute pe msura derulrii contractului de finanare din fonduri publice.
Rspunsul entitii
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului a contestat msura dispus în baza acestei constatri, susinând
c dispoziia de înregistrare în contabilitate a rezultatelor cercetrii din cadrul Programului-Nucleu „MADED” nu este oportun, întrucât
aceast înregistrare s-a efectuat în timpul controlului, la o valoare just, stabilit de o comisie numit în acest scop.
În ceea ce privete recalcularea deconturilor justificative i regularizarea acestora se consider c msura nu poate fi aplicat,
întrucât ministerul coordonator a aprobat i a pltit contravaloarea acestor deconturi.
Comisia de soluionare a contestaiei a respins contestaia Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului,
constatând c prin aplicarea în cadrul Programului-Nucleu „MADED” a unei cote de cheltuieli indirecte nefundamentate, în mod
vdit mult supraevaluate, a fost încasat de la bugetul statului o sum mai mare decât cheltuielile efective aferente proiectelor din
acest program. Ca urmare, prejudiciul produs bugetului de stat trebuie recuperat prin recalcularea cheltuielilor pe baza repartizrii
raionale a cheltuielilor indirecte, urmat de regularizarea încasrilor aferente deconturilor din acest program. Dup recalcularea
cheltuielilor se impune a se analiza dac este necesar s fie reevaluate rezultatele cercetrii din acest program, pentru a fi
înregistrate în contabilitate la o valoare just.
Referitor la modul de organizare, efectuare i valorificare a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor
proprii ale Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului pe anul 2013, s-au constatat unele abateri de
la legalitate i regularitate, dintre care menionm:
nu au fost întocmite situaii analitice separate pentru creane i obligaii incerte i în litigiu;
nu s-au cerut confirmri de sold i nu s-au efectuat punctaje reciproce, scrise;
nu a fost realizat inventarierea disponibilitilor aflate în conturi la trezorerie, pe baza extraselor de cont din ultima zi
bancar, vizate de trezorerie;
nu a fost realizat confruntarea soldului disponibilitilor bneti, aflate în casieria entitii, cu soldul consemnat în registrul
de cas i nu s-a efectuat o confirmare din partea contabilitii, privitoare la exactitatea soldului la data de 31.12.2013.
La data de 31.12.2013, Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului (inclusiv fostul institut) prezint
clieni neîncasai în sum de 1.905 mii lei.
Din verificrile efectuate asupra modului în care sunt stabilite, evideniate, urmrite i încasate veniturile proprii ale
Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului s-a constatat c prestarea de servicii ctre clieni s-a
efectuat fr a se lua msuri pentru încasarea facturilor emise anterior ctre acetia, astfel încât la data aciunii de control,
în evidena Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului exist prestaii de servicii facturate i
neîncasate în termenul legal de prescripie în sum estimativ de 861 mii lei. De asemenea, entitatea nu a calculat dobânzi
pentru sumele datorate de clieni i neîncasate în termenul legal.
Cu privire la fundamentarea bugetului de venituri i cheltuieli al anului 2013 s-au constatat urmtoarele deficiene:
- nestabilirea unor indicatori de performan de ctre ministerul coordonator, pe baza crora s se stabileasc strategiile de
dezvoltare a Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului i s se fundamenteze în mod realist
bugetul de venituri i cheltuieli;


- neîntocmirea unui Program anual al achiziiilor publice, pentru stabilirea necesarului real de bunuri i servicii i a cheltuielilor
de capital;
- fundamentarea veniturilor proprii nu a avut la baz o analiz temeinic i realist, din care s rezulte posibilitatea încasrii
veniturilor la nivelul previzionat.
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului a contestat trei dintre msurile dispuse, dar Comisia de
soluionare a contestaiei a respins contestaia depus de institut. Ca urmare, Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protecia Mediului a atacat cele trei msuri în instan, cauza fiind pe rolul Seciei de contencios administrativ i fiscal a Curii
de Apel Bucureti.
Ca urmare a verificrii fondurilor publice alocate sub orice form (virri de credite bugetare, transferuri, subvenii, forme de
sprijin etc.) ctre entitile din subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestuia s-au constatat urmtoarele abateri:
La Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunrii" - INCDDD Tulcea
neefectuarea auditului statutar asupra situaiilor financiare anuale întocmite la data de 31.12.2012;
neîntocmirea raportului administratorilor, anexat situaiilor financiare anuale, întocmite la data de 31.12.2012, conform
evidenierea eronat a bunurilor din domeniul public al statului primite în administrare;
utilizarea eronat a contului „Capital subscris vrsat”;
constituirea eronat de rezerve legale, în sum de 47 mii lei.
La Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Marin „Grigore Antipa" - INCDM Constana
neefectuarea auditului statutar asupra situaiilor financiare anuale întocmite la data de 31.12.2012;
neîntocmirea raportului administratorilor, anexat situaiilor financiare anuale întocmite la data de 31.12.2012, conform
evidenierea eronat a bunurilor din domeniul public al statului primite în administrare;
neefectuarea tuturor demersurilor legale pentru clarificarea statutului juridic al terenurilor pe care se afl amplasate bazele
experimentale ale Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare Marin „Grigore Antipa";
utilizarea eronat a contului „Capital subscris vrsat”;
constituirea eronat de rezerve legale, în sum de 2 mii lei.
Recomandri
9 organizarea contabilitii de gestiune i adaptarea acesteia la specificul activitii desfurate, în vederea colectrii i
repartizrii cheltuielilor pe destinaii, astfel încât s se obin informaii care s asigure o gestionare eficient a patrimoniului;
9 analiza neconcordanelor dintre datele cuprinse în situaiile financiare i datele din evidena tehnico-operativ a entitii,
referitoare la bunurile din domeniul public al statului primite în administrare, pentru a detecta eventualele erori cuprinse în
situaiile financiare i a dispune corectarea acestora;
9 realizarea operaiunii de predare-preluare a activelor, datoriilor i capitalurilor aparinând fostului institut desfiinat ICIM,
precum i pentru efectuarea coreciilor necesare în evidena contabil, astfel încât situaiile financiare ale Institutului
Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului s reflecte o imagine real i fidel a patrimoniului entitii i a
performanei financiare a acesteia;
9 clarificarea situaiei de drept a tuturor bunurilor aparinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Institutului
Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului, i efectuarea demersurilor pentru corectarea reglementrilor
normative în concordan cu situaia de fapt i de drept a acestor bunuri;
9 reglementarea repartizrii cheltuielilor de regie în devizele proiectelor de cercetare în conformitate cu prevederile actelor
normative emise în acest sens. Se vor recalcula deconturile justificative din cadrul Programului-Nucleu „MADED”, dup care
se va efectua regularizarea decontrilor i se vor înregistra în evidena contabil rezultatele cercetrii obinute în baza
derulrii acestui contract de finanare;
9 organizarea i desfurarea operaiunii de inventariere a patrimoniului pe anul 2014 se va realiza în strict conformitate cu
prevederile legale, astfel încât s fie posibil obinerea unei asigurri favorabile privind buna gestiune a patrimoniului
administrat, precum i o reflectare corect a patrimoniului în balana de verificare i în situaiile financiare anuale;
9 efectuarea unei analize judicioase a soldului contului „Clieni”, care s se concretizeze în msuri operative de urmrire a
facturilor emise i neîncasate, pentru reducerea duratei de încasare a acestora, concilieri cu clienii ru-platnici, întocmirea
de dosare i declanarea aciunilor în instan, în vederea recuperrii debitelor;
9 identificarea creanelor al cror termen de prescripie a expirat, stabilirea eventualelor pagube i, dac este cazul, a
persoanelor care se fac vinovate, precum i dispunerea de msuri în consecin;
9 efectuarea demersurilor necesare în vederea stabilirii, împreun cu ministerul coordonator, a indicatorilor de performan
specifici Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului, urmând ca elaborarea i aprobarea
bugetului de venituri i cheltuieli s se fac pe baza unor documentaii i fundamentri detaliate, care s permit o
dimensionare realist a prevederilor cuprinse în proiectele de buget;
Pagina368

9 în vederea înlturrii abaterilor constatate la subunitile cu personalitate juridic, conducerea Institutului Naional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului va dispune msurile de remediere a deficienelor i va urmri îndeplinirea
corespunztoare a acestora.
2. Centrul Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic (CNDIPT)

Este instituie public cu personalitate juridic, aflat în subordinea Ministerului Educaiei Naionale, înfiinat cu scopul de a
continua reforma învmântului profesional i tehnic, care a început cu asistena Uniunii Europene, prin programul Phare VET
RO 9405. Prin modificrile i completrile ulterioare aduse hotrârii de înfiinare, instituia i-a diversificat atribuiile în
dezvoltarea învmântului profesional i tehnic i a îmbuntirii continue a acestuia.
Centrul Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic colaboreaz în domeniul cercetrii cu Institutul de tiine
ale Educaiei i cu alte instituii specializate din ar sau din strintate.
Situaiile financiare anuale, întocmite la data de 31.12.2013, nu ofer o imagine fidel a poziiei financiare, performanei
financiare i a celorlalte informaii referitoare la activitatea desfurat, având în vedere c:
- au fost raportate eronat unele informaii coninute de Anexa 7 – Cheltuieli, la contul de execuie întocmit la 31.12.2013;
- nu a fost respectat principiul contabilitii pe baz de angajamente, în ceea ce privete separarea exerciiilor bugetare,
referitor la cheltuielile aferente utilitilor;
- soldurile conturilor din balana de verificare, încheiat la 31.12.2013, cuprind unele sume ce reprezint erori contabile i
operaiuni neclarificate pân la data controlului.
¦ În timpul i ca urmare a controlului, erorile contabile au fost corectate prin note contabile, fiind elaborat o monografie
contabil, coninând operaiuni specifice.
Referitor la modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor proprii i ale bugetului general consolidat s-a
constatat existena unor diferene, în sum total de 179 mii lei, între suma pltit i suma declarat la unele tipuri de
contribuii (impozitul pe venituri din salarii, asigurri sociale datorate de angajai/angajator, asigurri pentru accidente de
munc i boli profesionale, datorate de angajator, concedii i indemnizaii de la persoane juridice, asigurri pentru omaj
angajat/angajator, vrsminte de la persoane cu handicap neîncadrate .a.), erori contabile, în ceea ce privete evidena pe
tipuri de contribuii, în sum total de 14 mii lei, cât i diferena de 119 mii lei, între valoarea concediilor medicale pltite i
suma lunar datorat, calculat la fondul de salarii.
¦ În timpul controlului au fost întocmite declaraii rectificative i note contabile pentru stornarea erorilor.
¦ Centrul Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic a raportat începerea regularizrii diferenei cu Casa
Naional de Asigurri de Sntate.
Referitor la calitatea gestiunii economico-financiare s-a constatat c nu au fost respectate în totalitate prevederile legale
referitoare la inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale Centrului Naional de
Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic, constatându-se abateri referitoare la inexistena unor norme proprii de
inventariere, cât i neefectuarea instructajului membrilor comisiilor de inventariere, pentru efectuarea acestei operaiuni în
concordan cu prevederile normelor legale, astfel încât:
nu au fost inventariate toate soldurile conturilor de creane i obligaii fa de teri;
nu au fost inventariate pe liste distincte bunurile date în folosin gratuit Ministerului Educaiei Naionale, în baza unui
contract de comodat;
documentele utilizate i întocmite prezint unele nereguli (fiele de magazie, listele de inventariere, procesele-verbale de
inventariere).
Recomandri
9 dispunerea msurilor necesare pentru ca toate raportrile financiare s fie fcute în conformitate cu normele metodologice
privind întocmirea i depunerea situaiilor financiare ale instituiilor publice;
9 înregistrrile în contabilitate se vor face cu respectarea principiului contabilitii pe baz de angajamente i al independenei
exerciiului;
9 analiza diferenelor dintre evidena fiscal i înregistrrile contabile, pentru a se regulariza în timp util;
9 regularizarea cu Casa Naional de Asigurri de Sntate a diferenei dintre valoarea concediilor medicale pltite i suma
lunar datorat, calculat la fondul de salarii;
9 organizarea i desfurarea operaiunii de inventariere a patrimoniului pe anul 2014 s se realizeze în strict conformitate
cu prevederile legale.
3. Regia Autonom „Editura Didactic i Pedagogic"

Este persoan juridic, cu capital integral de stat i funcioneaz pe baz de gestiune economic i autonomie financiar, cu
statut de regie autonom, rolul de minister de resort revenindu-i Ministerului Educaiei Naionale.


Obiectul de activitate al Regiei Autonome „Editura Didactic i Pedagogic" const în editarea de: manuale colare, lucrri
pentru învmântul precolar, tratate, lucrri de metodic i de pedagogie i alte materiale i lucrri necesare învmântului.
Patrimoniul Regiei este de numai 36 mii lei, deoarece bunurile de natura activelor fixe corporale aflate în patrimoniul Regiei,
nu au fost reevaluate, acestea fiind reflectate în contabilitatea entitii la valori istorice.
¦ Ulterior controlului, Regia Autonom „Editura Didactic i Pedagogic" a încheiat un contract pentru reevaluarea bunurilor
din patrimoniul Regiei.
În balana analitic încheiat la 31.12.2013 nu este reflectat situaia privind clienii inceri sau în litigiu, dei conform
situaiei tehnico-operative întocmite, totalul acestei categorii economice are o valoare semnificativ, de peste 124 mii lei.
¦ Ca urmare a controlului, începând cu trimestrul I 2014, balana analitic a fost completat cu contul menionat.
În context, soldul contului de „Clieni” la 31.12.2013, reprezentând facturi emise începând din anul 2008 i neîncasate, are o
valoare foarte mare, respectiv de 1.549 mii lei, una dintre cauzele neîncasrii sau a încasrii cu întârziere fiind prevederea în
contracte a clauzei „plata pe msura vânzrii”, astfel c termenele de încasare a facturilor, destul de permisive, sunt incerte.
¦ Ulterior controlului, s-a comunicat c a fost nominalizat o persoan responsabil pentru urmrirea operativ a derulrii
contractelor de distribuie i a încasrii facturilor. S-a recurs la notificri, dare în judecat, punere în executare, dar muli
dintre clienii mai vechi au intrat deja în faliment.
Stocurile de produse finite (cri), la 31.12.2013, prezint o valoare semnificativ de 5.343 mii lei, cu peste 45% mai mare decât
totalul veniturilor realizate de regie în anul 2013, constatându-se existena unor stocuri fr micare sau cu micare lent.
Aceast situaie se datoreaz insuficientei preocupri pentru o judicioas dimensionare a tirajelor, în conformitate cu necesarul
real i cu posibilitile de valorificare ale editurii. Nu s-a efectuat o analiz a stocurilor de carte, cu scopul de a stabili care dintre
acestea pot fi propuse la casare, în funcie de gradul de deteriorare sau de uzur moral.
¦ Ulterior controlului, s-a comunicat c s-au luat msuri de întrire a activitii de marketing pentru prospectarea pieei i se
lucreaz la elaborarea unei proceduri pentru stabilirea tirajelor noi. Totodat, se analizeaz posibilitile de vânzare sau
casare a produselor din stoc.
Din verificarea documentelor privind organizarea, efectuarea i valorificarea inventarierii anuale a elementelor de natura
activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, pe anul 2013, s-au constatat unele abateri de la legalitate i regularitate referitoare la
neemiterea de norme proprii de inventariere i neefectuarea instructajului membrilor comisiilor de inventariere, pentru
efectuarea acestei operaiuni, cu consecine în întocmirea necorespunztoare a listelor de inventariere, necuprinderea tuturor
elementelor patrimoniale, precum: imobilizrile necorporale, bunurile din bibliotec, precum i producia în curs de execuie.
Rezultatele inventarierii au fost înscrise de ctre comisia central de inventariere într-un proces-verbal care nu conine
concluziile comisiei cu privire la cauzele plusurilor i ale lipsurilor constatate i la persoanele rspunztoare i nici propuneri de
msuri în legtur cu acestea. De asemenea, nu sunt propuse msuri cu privire la stocurile constatate ca fiind depreciate, fr
micare, cu micare lent, greu vandabile sau fr desfacere asigurat, în vederea reintegrrii lor în circuitul economic.
¦ Ulterior controlului, s-a comunicat c, urmare a analizrii rezultatelor inventarierii, a fost imputat gestionarilor o pagub de
23 mii lei, iar unui fost gestionar i s-a deschis aciune penal pentru activitate frauduloas.
Recomandri
9 reevaluarea bunurilor din patrimoniul Regiei, astfel încât valoarea contabil a acestora s corespund cu valoarea just, iar
situaiile financiare s reflecte o imagine fidel a activelor entitii;
9 organizarea i conducerea evidenei analitice a clienilor în funcie de vechimea i situaia juridic, astfel încât acestea s
poat fi reflectate în balana analitic pe fiecare client;
9 urmrirea operativ a încasrii facturilor emise;
9 fundamentarea tirajelor în strict concordan cu necesarul real i cu posibilitile de valorificare ale Regiei, pentru reducerea
stocului de produse finite, precum i analiz a stocurilor, în vederea stabilirii celor care pot fi propuse spre casare, pentru a fi
valorificate ca materiale recuperabile;
9 ca urmare a constatrilor rezultate în urma inventarierii patrimoniului Regiei la 31.12.2013, se vor analiza toate plusurile i
minusurile constatate, stabilindu-se cauzele apariiei acestora i se vor dispune msurile necesare pentru preîntâmpinarea
apariiei altor situaii de acest fel, stabilirea persoanelor rspunztoare pentru apariia lipsurilor constatate i luarea
msurilor de recuperare de la acestea a prejudiciilor provocate Regiei.
4. Institutul de Fizic Atomic (IFA)

Este instituie public cu personalitate juridic, finanat integral din venituri proprii, aflat în subordinea Ministerului Educaiei
Naionale, ce are ca obiectiv contribuia la elaborarea i implementarea unei politici coerente i stimulative a cercetrii tiinifice,
dezvoltrii tehnologice în domeniul fizicii atomice, nucleare i subnucleare, în acord cu strategia naional de cercetare
tiinific i dezvoltare tehnologic.
Pagina370

Situaiile financiare întocmite la 31.12.2013 i la 30.06.2014 nu ofer o imagine fidel a poziiei financiare, performanei
financiare i a celorlalte informaii referitoare la activitatea desfurat, având în vedere înregistrarea în contabilitate a peste
4.911 mii lei, reprezentând erori/nereguli financiar-contabile/operaiuni neclarificate pân la data aciunii de control.
În cadrul proiectelor/programelor finanate din fonduri publice nu au fost fundamentate temeinic cheltuielile indirecte. De
asemenea, contractele de finanare i unele documente ce au stat la baza plilor efectuate în cadrul acestor contracte nu
au fost vizate pentru control financiar-preventiv.
Nu au fost respectate prevederile legale i contractuale privind modul de administrare a bunurilor aparinând domeniului
public al statului.
¦ În timpul aciunii de control au fost calculate, facturate i înregistrate penaliti de întârziere la valoarea chiriei/utilitilor
restante pentru neplata facturilor în termenele prevzute prin contractele încheiate, în sum de peste 8 mii lei, precum i
penaliti de întârziere pentru nevirarea în termen a cotei de 50% cuvenit bugetului de stat din chiriile încasate, în sum
estimativ de o mie lei, care a fost virat la bugetul statului.
Referitor la calitatea gestiunii economico-financiare s-a constatat c nu au fost respectate, în totalitate, prevederile legale
referitoare la inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, dintre care menionm:
nu au fost solicitate confirmri de sold i nu s-au efectuat punctajele reciproce scrise, prin care s se verifice realitatea
sumelor evideniate în conturile de creane i datorii fa de teri;
nu a fost realizat inventarierea disponibilitilor aflate în conturi la trezorerie, pe baza extraselor de cont vizate de
trezorerie, din ultima zi bancar;
nu a fost realizat confruntarea soldului disponibilitilor bneti aflate în casieria Institutului de Fizic Atomic cu soldul
consemnat în registrul de cas i nu s-a efectuat o confirmare din partea contabilitii privitor la exactitatea soldului la data
de 31.12.2013;
exist neconcordane între echipamentele IT i licenele în stare de funcionare i listele de inventar rezultate ca urmare a
inventarierii;
nu au fost inventariate pe liste distincte cldirea sediu i terenul aferent acesteia, ca bunuri ce aparin domeniului public al
statului.
Recomandri
9 finalizarea demersurilor întreprinse în vederea clarificrii în totalitate a situaiei sumelor din conturile bancare i, în
conformitate cu constatrile rezultate, virarea acestor sume la bugetele crora li se cuvin conform prevederilor legale,
efectuându-se i înregistrrile contabile corespunztoare;
9 dispunerea urmtoarelor msuri, în vederea fundamentrii temeinice a cheltuielilor prevzute în devizele proiectelor/
programelor finanate din fonduri publice:
repartizarea cheltuielilor de Regie în devizele proiectelor de cercetare, conform prevederilor actelor normative emise în
acest sens;
proiectele de operaiuni vor fi prezentate pentru obinerea vizei de control financiar preventiv propriu, având certificarea
în privina realitii i legalitii din partea compartimentelor de specialitate, care iniiaz operaiunea respectiv;
9 elaborarea, aprobarea i punerea în aplicare de acte administrative interne, care s asigure administrarea în condiii de
eficien, eficacitate i economicitate a bunurilor aparinând domeniului public i privat al statului;
9 efectuarea demersurilor legale ce se impun pentru recuperarea sumelor reprezentând penalitile de întârziere calculate
la valoarea chiriei/utilitilor, generate de neplata în termen a facturilor de ctre clienii IFA;
9 organizarea i desfurarea operaiunii de inventariere a patrimoniului pe anul 2014 se va realiza în strict conformitate
cu prevederile legale, astfel încât s fie posibil obinerea unei asigurri favorabile privind buna gestiune a patrimoniului
administrat, precum i o reflectare corect a patrimoniului în balana de verificare i în situaiile financiare anuale.
5. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie i Geoecologie Marin - GeoEcoMar

Este persoan juridic român, care funcioneaz pe baz de gestiune economic i autonomie financiar, aflat în subordinea
Ministerului Educaiei Naionale. A fost înfiinat în scopul desfurrii activitii de cercetare tiinific i dezvoltare tehnologic
în domeniul geologiei, geofizicii i geoecologiei marine. Are în cadrul structurii sale organizatorice sucursala GeoEcoMar, cu
sediul în municipiul Constana, care este o subunitate fr personalitate juridic, necesar realizrii obiectului su de activitate.
Institutul naional administreaz, cu diligena unui bun proprietar, bunuri proprietate public i privat a statului, precum i
bunurile proprii dobândite în condiiile legii sau realizate din venituri proprii.
S-a constatat decontarea eronat de la bugetul de stat, pe baza unui document neconform cu prevederile legale, a sumei
de 135 mii lei, reprezentând un consum nereal de motorin al navei „Mare Nigrum”.
¦ În timpul i ca urmare a controlului suma de 135 mii lei a fost virat la bugetul de stat.


S-au decontat de la bugetul de stat cheltuieli reprezentând alocaia de hran de care beneficiaz personalul navigant i
auxiliar îmbarcat pe nav, calculate prin aplicarea unui nivel, pe persoan, mai mare decât cel prevzut legal.
¦ În timpul i ca urmare a controlului, a fost virat la bugetul statului contravaloarea cheltuielilor înregistrate prin depirea
plafonului maxim prevzut de legislaia în vigoare.
S-a constatat decontarea dubl (încruciat) a unor cheltuieli atât din creditele bugetare alocate de Ministerul Educaiei
Naionale pentru acoperirea cheltuielilor generate de obiective de interes naional, cât i din sumele încasate pentru
finanarea cheltuielilor generate de derularea unor proiecte de cercetare.
¦ În timpul i ca urmare a controlului, sumele reprezentând decontri duble au fost virate la bugetul de stat.
Nu a fost calculat impozit asupra veniturilor salariale de natura primelor pltite de angajator pentru asigurarea voluntar de
sntate, încheiat de acesta pentru salariai.
¦ În timpul i ca urmare a controlului, a fost stabilit i virat la bugetul statului suma echivalent impozitului pe venit i
penalitilor de întârziere aferente.
Au fost majorate nejustificat cheltuielile de exploatare ale exerciiului financiar 2013, astfel:
- nu s-a respectat în totalitate principiul independenei exerciiului financiar, fiind înregistrate pe cheltuielile anului 2013 pli
aferente exerciiului financiar 2014;
- s-au înregistrat eronat, ca provizioane, garanii de bun execuie reinute de la furnizori.
A fost denaturat rezultatul financiar al anului 2013 i, implicit, impozitul pe profit aferent, datorat bugetului de stat.
¦ În timpul i ca urmare a controlului au fost corectate erorile constatate i s-a recalculat impozitul pe profit, virându-se la
bugetul statului impozitul pe profit datorat suplimentar i accesoriile aferente pentru nevirarea la termen.
Situaiile financiare nu reflect valoarea real a patrimoniului aflat în administrarea entitii, în evidena contabil a instituiei
nefiind evideniate în mod distinct toate bunurile mobile i imobile aparinând domeniului public i privat al statului care sunt
înregistrate în evidena tehnico-operativ, iar în valoarea navei „Mare Nigrum” nu au fost incluse echipamente componente
în sum de cca 3.874 mii lei.
Bunurile înregistrate în contabilitatea institutului ca fcând parte din domeniul public al statului (bunuri de interes public i
realizate din fonduri publice, în sum de 25.609 mii lei) nu sunt stabilite (nominalizate), conform legii, prin hotrâre de
guvern, în actele normative referitoare la patrimoniul institutului, fiind menionat doar valoarea total a acestuia.
Totodat, în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu sunt cuprinse toate aceste bunuri, iar în
patrimoniul institutului intr câteva nave i terenuri al cror regim juridic nu este clarificat.
Pentru rezolvarea situaiei patrimoniului, institutul a înaintat ctre ministerul coordonator, în perioada 2009-2013, o serie de
adrese însoite de documentaia aferent cu propuneri de modificare/completare/reactualizare a Anexei nr. 8 la HG nr.
1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Nu au fost respectate în totalitate prevederile legale referitoare la inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor i
capitalurilor proprii, auditorii publici externi constatând mai multe abateri, dintre care menionm:
- nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale ale Institutului deinute la 31.12.2013, dintre care menionm: bunurile
din domeniul public al statului, mijloacele de transport, imobilizrile în curs, garaniile de bun execuie, combustibilul aflat în
rezervorul navei „Mare Nigrum” i în depozit, furnizorii (interni, de imobilizri, furnizori-debitori, furnizori facturi nesosite),
clienii, elementele patrimoniale înscrise în conturile de personal i conturi asimilate, elementele patrimoniale înscrise în
conturile de decontri cu bugetul statului, fonduri speciale i altele asimilate, disponibilul în lei sau valut existent la bnci i
în trezorerie;
- în unele situaii, membri ai comisiilor de inventariere au fost i gestionari ai bunurilor inventariate de comisia din care
fceau parte, astfel c au semnat listele de inventariere i ca membri ai comisiei de inventariere i ca gestionari;
- în cazul unor obiecte de inventar, diferenele între stocul faptic i stocul scriptic nu au fost tratate ca lipsuri în gestiune, ci
au fost considerate obiecte de inventar defecte i propuse spre casare.
Recomandri
9 analizarea tuturor cheltuielilor directe i indirecte decontate în cadrul proiectelor/programelor de cercetare i dispunerea
msurilor care se impun în cazul constatrii unor decontri nejustificate;
9 elaborarea unei proceduri de lucru cu privire la decontarea cheltuielilor pentru întreinerea, exploatarea, funcionarea i paza
instalaiilor i obiectivelor speciale de interes naional, conform prevederilor legale în vigoare;
9 respectarea principiului independenei exerciiului financiar, potrivit cruia toate veniturile i toate cheltuielile se raporteaz
la exerciiul la care se refer, fr a ine seam de data încasrii veniturilor, respectiv data plii cheltuielilor;
9 respectarea prevederilor legale referitoare la avantajele de natur salarial acordate personalului propriu;
9 organizarea contabilitii de gestiune i adaptarea acesteia la specificul activitii desfurate, pentru înregistrarea tuturor
operaiunilor privind colectarea i repartizarea cheltuielilor pe destinaii, astfel încât s se obin informaii care s asigure o
gestionare eficient a patrimoniului;
9 continuarea demersurilor întreprinse la Ministerul Educaiei Naionale pentru actualizarea Inventarului centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului, aflate în administrarea institutului;
Pagina372

9 organizarea i desfurarea operaiunii de inventariere a patrimoniului pe anul 2014 se va realiza în strict conformitate cu
prevederile legale, astfel încât s fie posibil obinerea unei asigurri favorabile privind buna gestiune a patrimoniului
administrat, precum i o reflectare corect a patrimoniului în balana de verificare i în situaiile financiare anuale.
6. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pmântului Bucureti (INCDFP)

INCDFP Bucureti este persoan juridic român, ce funcioneaz pe baz de gestiune economic proprie i autonomie
financiar, aflat în subordinea Ministerului Educaiei Naionale. A fost înfiinat în scopul desfurrii activitii de cercetare
tiinific i dezvoltare tehnologic în domeniul fizicii Pmântului, în general, i al seismologiei, în principal.
Contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului su, potrivit HG nr. 1.313/1996 privind înfiinarea
Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pmântului - INCDFP Bucureti, cu modificrile ulterioare, i la
realizarea cu prioritate a obiectivelor tiinifice i tehnologice stabilite prin programele naionale de cercetare tiinific, dezvoltare
tehnologic i inovare.
Institutul naional administreaz, cu diligena unui bun proprietar, bunuri proprietate public i privat a statului, precum i
bunurile proprii dobândite în condiiile legii sau realizate din venituri proprii.
Evidena contabil nu a fost condus conform principiului contabilitii pe baz de angajamente, astfel c entitatea a
înregistrat în evidenele contabile i a raportat în situaiile financiare cheltuieli aparinând unor perioade de raportare diferite,
afectând prin aceasta Contul de profit i pierdere i indicatorul Capitaluri proprii din Bilanul contabil al perioadei respective.
Totodat, nerespectarea independenei exerciiului are i implicaii fiscale, în sensul influenrii calculului impozitului pe
profit, precum i în repartizarea profitului net potrivit prevederilor legale.
¦ În timpul i ca urmare a controlului au fost corectate erorile constatate, pe seama rezultatului reportat i a cheltuielilor în
avans, astfel c s-a majorat profitul impozabil. S-au virat la bugetul statului impozitul pe profit datorat suplimentar i
accesoriile aferente pentru nevirarea la termen.
Institutul nu a respectat procedura de închiriere a bunurilor proprietate public a statului i nu a virat la bugetul de stat
sumele rezultate din închirierea acestor bunuri.
¦ În timpul i ca urmare a controlului s-au virat la bugetul statului veniturile realizate pe ultimii 3 ani din închirierea, fr
respectarea prevederilor legale, a bunurilor din domeniul public al statului, inclusiv accesoriile aferente acestora, calculate
pentru nevirarea la termen.
Nu a fost clarificat regimul juridic al unor bunuri care ar trebui s fie cuprinse în domeniul public al statului i nu au fost
actualizate valorile cuprinse în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, astfel c între valoarea
acestor bunuri, evideniat în contabilitatea institutului (15.499 mii lei) i valoarea lor din Inventarul centralizat (11 mii lei)
este o diferen de 15.488 mii lei.
¦ În timpul i ca urmare a controlului s-au fcut demersuri la Ministerul Educaiei Naionale pentru actualizarea Inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, inclusiv prin introducerea în acesta a actualului sediu al institutului (în
valoare de 9.509 mii lei) i a unui obiectiv de interes public neinclus în prezent în domeniul public al statului (Staia seismic
Plotina, în valoare de 186 mii lei).
Nu au fost respectate, în totalitate, prevederile legale referitoare la inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor i
capitalurilor proprii, auditorii publici externi constatând mai multe abateri, dintre care menionm:
- nu au fost inventariate i înscrise pe liste distincte bunurile din domeniul public al statului aflate în administrarea institutului;
- investiiile în curs, realizate la obiectivul Cuitul de Argint i puse în funciune în cursul anului 2013, în valoare de 884 mii
lei, nu au fost înscrise pe liste de inventariere separate;
- nu au fost inventariate toate terenurile aflate în administrarea institutului;
- terenul primit în concesiune de la UATC Eforie Nord, în suprafa de 815,70 mp, nu a fost inventariat pe list separat,
spre a fi trimis Primriei Eforie Nord, în vederea confruntrii cu evidenele acesteia.
Recomandri
9 organizarea i conducerea evidenei contabile în conformitate cu normele specifice contabilitii de angajamente i cu
respectarea principiului independenei exerciiului financiar;
9 respectarea prevederilor legale în vigoare, referitoare la drepturile i obligaiile pe care entitatea le are asupra bunurilor din
domeniul public al statului primite în administrare;
9 continuarea demersurilor întreprinse la Ministerul Educaiei Naionale pentru actualizarea Inventarului centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului, aflate în administrarea institutului;
9 respectarea prevederilor legale privind recuperarea sumelor reprezentând indemnizaii achitate, care depesc obligaia
lunar de plat a contribuiei pentru concedii medicale;
9 organizarea i desfurarea operaiunii de inventariere a patrimoniului pe anul 2014 în strict conformitate cu prevederile
legale, astfel încât s fie posibil obinerea unei asigurri favorabile privind buna gestiune a patrimoniului administrat,
precum i o reflectare corect a patrimoniului în balana de verificare i în situaiile financiare anuale.


7. Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru tiine Biologice
Este persoan juridic român aflat sub coordonarea Ministerului Educaiei Naionale, fiind înfiinat în scopul desfurrii
activitii de cercetare tiinific i dezvoltare tehnologic în domeniul specific de activitate.
Abaterile constatate la aceast entitate au fost corectate în timpul aciunii de control i s-au referit la faptul c:
Nu au fost înregistrate venituri în sum de 1.469 mii lei, reprezentând creditori prescrii.
Au fost înregistate eronat cheltuieli cu salariile, în sum de 1.586 mii lei, ceea ce a influenat profitul impozabil i, implicit,
impozitul pe profit, în sum de 433 mii lei.
¦ În timpul controlului s-a procedat la stabilirea, înregistrarea i plata impozitului pe profit suplimentar real datorat, în sum de
433 mii lei i au fost calculate i înregistrate accesoriile aferente, în sum de 255 mii lei (dobânzi în sum de 181 mii lei i
penaliti de întârziere în sum de 74 mii lei).
MINISTERUL MEDIULUI I SCHIMBRILOR CLIMATICE

La Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice s-au efectuat aciuni de control care au avut urmtoarele teme:
1. Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate de stat, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la
entitile beneficiare la Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice (MMSC)
realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor la Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor (INHGA)
1. Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate de stat, subîmprumutate sau ale creditelor
Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice (MMSC)
Este organizat i funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, aflat în subordinea Guvernului, cu
personalitate juridic, având rol de autoritate de stat în domeniile mediului, schimbrilor climatice, apelor, pdurilor, potrivit
prevederilor HG nr. 48/2013 privind organizarea i funcionarea Ministerului Mediului i Schimbrilor Climatice i pentru
modificarea unor acte normative în domeniul mediului i schimbrilor climatice.
Împrumutul BIRD RO 4873 pentru finanarea Proiectului privind controlul integrat al polurii cu nutrieni, ratificat prin Legea nr.
228/2008 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind controlul integrat al polurii cu nutrieni) dintre România i Banca
Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare i a Acordului de asisten financiar nerambursabil acordat din Fondul Global de
Mediu (Proiect privind controlul integrat al polurii cu nutrieni) dintre România i Banca Internaional pentru Reconstrucie i
Dezvoltare, semnate la Bucureti la 28 decembrie 2007
Referitor la acest împrumut, Curtea de Conturi a constatat urmtoarele:
MMSC nu a corelat datele raportate ctre MFP i BIRD cu privire la situaia cheltuielilor efectuate din intrri de credite
externe, constatându-se o diferen între cele dou raportri în sum de 19 mii lei;
MMSC nu a corelat datele raportate ctre BIRD cu privire la valoarea cheltuielilor anuale, cu valoarea cumulat a acestora,
constatându-se o diferen în sum de 17 mii lei;
Comisia de evaluare a acceptat oferta depus de Asocierea SC Gavella COM SRL i SC Laureniu H SRL, care a fost
declarat câtigtoare, în condiiile în care pentru un articol au fost ofertate trei preuri unitare (53 mii lei);
la data de 31 decembrie 2013, gradul de utilizare a fondurilor provenite din împrumutul BIRD RO 4873 era de 53,08%;
din cauza progresului lent înregistrat în implementarea proiectului, data limit de tragere prevzut iniial în acordul de
împrumut a fost prelungit cu 23 de luni;
obiectivele prevzute în acordul de împrumut nu au fost îndeplinite în totalitate, la data de 31 decembrie 2013 înregistrându-se
un grad de realizare a componentelor proiectului în proporie de 54,53%.
Recomandri
9 corelarea datelor raportate ctre MFP i BIRD, astfel încât situaia cheltuielilor efectuate din intrri de credite externe s fie
fidel i real;
9 elaborarea documentaiei de licitaie cu prevederi clare i precise asupra preurilor i cantitilor solicitate;
9 dispunerea msurilor necesare în vederea realizrii integrale a obiectivelor proiectului finanat din fondurile provenite din
Împrumutul BIRD RO 4873, cu încadrarea în termenul de finalizare a proiectului aa cum este prevzut în acordul de împrumut.
Pagina374

Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor (INHGA)
Este instituie public de interes naional cu personalitate juridic, fiind subordonat direct Administraiei Naionale „Apele
Române”, care funcioneaz în coordonarea Ministerului Mediului i Schimbrilor Climatice.
Institutul dezvolt cercetri i furnizeaz servicii în domeniul hidrologiei, hidrogeologiei i managementului resurselor de ap,
pentru a susine activitile i deciziile legate de gestionarea eficient a resurselor de ap atât în situaii de evenimente hidrologice
deosebite (inundaii, secete), cât i în situaii normale, de ctre factorii decizionali în domeniu: Administraia Naional „Apele
Române” i Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice.
Referitor la organizarea i conducerea evidenei contabile s-au consemnat urmtoarele nereguli:
în contabilitatea institutului, plile de cas i cheltuielile efective nu au fost înregistrate pe subdiviziunile clasificaiei
bugetare, potrivit bugetului aprobat;
în evidenele contabile i în situaiile financiare au fost înregistrate i raportate cheltuieli aparinând unor exerciii financiare
diferite;
nu a fost condus în conformitate cu normele contabile în vigoare evidena creditelor bugetare aprobate, a angajamentelor
bugetare i a angajamentelor legale;
nu a fost întocmit „Situaia privind execuia cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului”, situaie care este parte
component din structura situaiilor financiare trimestriale i anuale ale instituiilor publice, astfel c nu a fost întocmit
niciun raport explicativ care s cuprind informaii utile cu privire la angajamentele efectuate în cursul exerciiului bugetar.
În ceea ce privete modul în care valoarea bunurilor din domeniul public al statului a fost înregistrat în contabilitatea
institutului i este reflectat în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului s-au constatat urmtoarele:
o diferen de 13.587 mii lei între valoarea de inventar înregistrat în evidenele contabile ale entitii la data de 30.06.2014 i
valoarea de inventar prezentat în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, nefiind actualizat cu
valoarea just, stabilit în urma reevalurii imobilelor, valoarea de inventar a bunurilor înregistrate în Anexa nr. 12 la
Hotrârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
terenul pe care se afl cldirea Institutului Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor, aflat în administrarea institutului,
având valoarea de inventar de 10.166 mii lei, nu a fost înscris în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului sunt evideniate în administrarea Institutului Naional de
Hidrologie i Gospodrire a Apelor 16 bunuri reprezentând terenuri, cldiri i foraje, în valoare total de 322 mii lei, care
au ieit din patrimoniul institutului, prin transferul (în marea majoritate în cursul anului 2007) ctre administraii bazinale din
subordinea Administraiei Naionale „Apele Române”.
În contabilitatea Institutului nu au fost înregistrate majorrile i penalitile de întârziere, în sum de 264 mii lei, datorate
Administraiei Finanelor Publice a Sectorului 1 pentru neplata la termen a unor impozite i taxe.
Din verificarea efectuat asupra salarizrii personalului Institutului în perioada 01.01.2013-30.06.2014 s-au constatat urm-
toarele abateri:
în cazul salariailor cu mai mult de 25 de ani vechime în munc a fost introdus în salariul de baz un spor de vechime
calculat prin aplicarea unor procente mai mari decât cele prevzute de legislaia naional, ceea ce a determinat un
prejudiciu estimat la 3 7 mii lei;
începând cu data de 01.11.2011 au fost majorate salariile de baz brute individuale lunare, prin includerea a 1/12 din
cuantumul anual al primei de vacan, 1/12 din cuantumul premiului anual i tichete de mas în sum fix, venituri care,
potrivit legii, nu fac parte din salariul de baz i nu au mai fost prevzute a se acorda în perioada 2011-2014, ceea ce a
generat un prejudiciu total estimat la 451 mii lei;
în cazul salariilor acordate personalului auxiliar implicat în proiectele de cercetare încheiate cu Autoritatea Naional
pentru Cercetare tiinific, au fost aplicate niveluri mai mari decât cele prevzute legal. Aceste salarii au fost incluse în
cheltuielile indirecte i decontate în cadrul acestor proiecte, ceea ce a condus la majorarea cheltuielilor pe proiecte cu o
sum estimat la 15 mii lei.
S-a constatat angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata unor cheltuieli bugetare cu nerespectarea prevederilor legale referitoare
la parcurgerea obligatorie a celor patru faze ale execuiei bugetare, astfel:
au fost aprobate angajamente legale, în valoare de 55 mii lei, fr viza de control financiar preventiv propriu;
au fost încheiate angajamente legale, în sum de 474 mii lei, fr s fi fost întocmit i aprobat, în prealabil, un angajament
bugetar prin care s fie rezervate fondurile pentru destinaia respectiv;
au fost efectuate pli, în sum de 232 mii lei, fr ca bunurile s fi fost recepionate, deci fr s fie parcurs faza de
lichidare a cheltuielilor bugetare;


au fost efectuate pli fr ca acestea s fi fost ordonanate în prealabil.
Referitor la calitatea gestiunii economico-financiare s-a constatat c nu au fost respectate în totalitate prevederile legale
referitoare la inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale Institutului, astfel:
nu s-a efectuat inventarierea tuturor elementelor patrimoniale, a activelor, capitalurilor proprii i a datoriilor;
plusurile în gestiune constatate cu ocazia inventarierii mijloacelor fixe aflate în sediul Institutului, care au fost identificate
ca provenind din proiectul internaional DESWAT, nu au fost evaluate, astfel încât s poat fi înregistrate în evidenele
contabile;
nu s-au inventariat pe liste separate, potrivit legii, bunurile din proprietatea public a statului aflate în administrarea
institutului;
extrasele de cont eliberate de Trezoreria Statului în ziua inventarierii nu poart tampila oficial a acesteia;
nu s-a realizat inventarierea faptic efectiv a imobilizrilor necorporale i corporale aflate în curs de execuie, în valoare de 210
mii lei, neexistând o list de inventariere în acest sens, ci fiind anexat procesului-verbal de inventariere o fi a conturilor
contabile „Imobilizri corporale în curs” i „Imobilizri necorporale în curs”, din care nu rezult componena soldului conturilor.
Recomandri
9 organizarea i conducerea contabilitii cheltuielilor efective, cât i raportarea acestora în situaiile financiare, pe subdiviziunile
clasificaiei bugetare, conform bugetului aprobat i cu respectarea principiului independenei exerciiului, potrivit cruia toate
veniturile i toate cheltuielile se raporteaz la exerciiul la care se refer, fr a ine seam de data încasrii veniturilor,
respectiv data plii cheltuielilor;
9 efectuarea demersurilor necesare în vederea operrii coreciilor i a modificrilor ce se impun în Inventarul centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului, la cldirile i terenurile aflate în administrarea Institutului Naional de Hidrologie i
Gospodrire a Apelor;
9 clarificarea situaiei sumelor generate ca accesorii datorit plii cu întârziere a impozitelor i taxelor i, dup caz,
înregistrarea acestora în contabilitatea Institutului i regularizarea cu bugetul statului;
9 stabilirea corect a drepturilor salariale ale personalului, astfel încât s fie respectate prevederile legale aplicabile instituiilor
publice; evaluarea exact a prejudiciului produs la nivelul INHGA ca urmare a nerespectrii prevederilor legale privitoare la
efectuarea cheltuielilor de personal i luarea msurilor ce se impun pentru recuperarea prejudiciului suferit;
9 conducerea evidenei angajamentelor bugetare i legale în conformitate cu prevederile normelor în vigoare;
9 dispunerea msurilor necesare pentru a se asigura respectarea normelor în vigoare referitoare la parcurgerea obligatorie a
celor patru faze ale execuiei bugetare, respectiv: angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor bugetare;
9 organizarea i asigurarea de ctre conducerea instituiei a efecturii inventarierii anuale a tuturor elementelor patrimoniale,
precum i valorificarea rezultatelor acestor operaiuni, conform normelor legale în vigoare.
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Aciunea de control cu acest obiectiv s-a efectuat la:
1. Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen
2. Administraia Naional a Rezervelor de Stat i Probleme Speciale
3. Inspectoratul General de Aviaie al Ministerului Afacerilor Interne
4. Academia de Poliie „Alexandru Ioan Cuza”
1. Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen (IGSU)
Este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor
Interne, care asigur, la nivel naional, punerea în aplicare, într-o concepie unitar, a legislaiei în vigoare în domeniile aprrii
vieii, bunurilor i a mediului împotriva incendiilor i dezastrelor, precum i în cel al realizrii msurilor de protecie civil i
gestionarea situaiilor de urgen.
IGSU este component a Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen i face parte din forele de protecie ale
Sistemului de Securitate i Aprare Naional.
La nivel naional, IGSU coordoneaz instituiile participante la managementul situaiilor de urgen, în concordan cu principiile
existente pe plan internaional, specifice Organizaiei Naiunilor Unite, Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunii
Europene i altor organisme la care România este parte.
În ceea ce privete organizarea i conducerea evidenei angajamentelor bugetare i legale, precum i modul de raportare a
acestora, s-au constatat unele deficiene referitoare la:
- înregistrarea cronologic i sistematic a operaiunilor;
Pagina376

- evidena modificrilor aduse angajamentelor bugetare;
- respectarea funcionalitii conturilor „Angajamente bugetare” i „Angajamente legale”;
- întocmirea „Situaiei privind execuia cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului”, parte component a „Situaiilor
financiare trimestriale i anuale ale instituiilor publice”.
¦ În timpul aciunii de control a fost întocmit „Situaia privind execuia cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului IV 2013” i
Raportul explicativ la „Situaia privind execuia cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului IV 2013”.
Rspunsul entitii
Entitatea a precizat c abaterile constatate se datoreaz insuficienei creditelor bugetare alocate iniial, care a condus la un
numr mare de modificri atât la nivelul ordonatorului secundar de credite, cât i la al celor teriari din subordine.
În ceea ce privete efectuarea i valorificarea rezultatelor inventarierii anuale a patrimoniului de ctre IGSU a rezultat o
serie de deficiene constând în:
- netrimiterea extraselor de cont pentru confirmarea creanelor i datoriilor entitii fa de teri (persoane juridice strine), în
sum de 3.063 mii lei;
- neinventarierea scrisorilor de garanie bancar, în sum de 335 mii lei;
- valorificarea necorespunztoare a rezultatelor inventarierii, în sensul c valoarea bunurilor inventariate nu a fost stabilit
prin însumarea valorilor înscrise în listele de inventariere i nu a fost comparat cu datele din evidena contabil, astfel c
aprecierea comisiei centrale de inventariere, privind faptul c nu s-au constatat plusuri sau minusuri în eviden este
formal. Echipa de audit a efectuat aceast operaiune i a constatat c valoarea bunurilor inventariate este mai mic
decât valoarea acestora din evidenele contabile.
¦ În timpul misiunii de control, subcomisiile de inventariere au procedat la punerea de acord a listelor de inventariere cu
evidena contabil i s-au iniiat demersurile pentru întocmirea anexelor specifice care conin informaii cu privire la bunurile
materiale care urmeaz a fi casate, preul unitar, valoare, gradul de uzur etc.
S-au constatat, de asemenea, deficiene privind condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc documentele încheiate în
urma aciunii de inventariere, dup cum urmeaz:
- procesul-verbal încheiat de comisia central de inventariere nu conine data începerii aciunii de inventariere i nici data
finalizrii acesteia;
- listele întocmite pentru inventarierea mijloacelor fixe nu cuprind numerele de inventar;
- datele rezultate din operaiunea de inventariere efectuat asupra activelor, datoriilor i capitalurilor proprii înscrise în
evidenele contabile ale entitii la data de 30.09.2013 nu au fost actualizate cu intrrile sau ieirile din perioada cuprins
între data de finalizare a inventarierii i data încheierii exerciiului financiar, pentru a fi cuprinse în Registrul-inventar.
¦ IGSU a luat msurile ce se impuneau pentru înlturarea deficienelor prezentate mai sus.
Ca urmare a controlului efectuat s-a constatat c nu au fost actualizate contractele de garanie în numerar i sumele din
conturile de disponibil din garanii gestionare (unele informaii fiind la nivelul anului 2005), ca urmare a schimbrilor inter-
venite în salariile tarifare/soldele lunare ale gestionarilor.
¦ Pentru remedierea abaterii constatate au fost actualizate toate contractele de garanie în numerar.
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen nu a realizat suficiente demersuri care s conduc la recuperarea de la
Casa de Asigurri de Sntate a Municipiului Bucureti – Fondul Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate, a cre-
anelor care provin din perioada 2006-2013, în valoare de 83 mii lei, existând astfel riscul de neîncasare a acestor sume,
având în vedere vechimea mare a debitelor i termenul de prescripie.
Potrivit reprezentanilor entitii s-a depus un numr de 12 cereri de recuperare a sumelor de la Fondul Naional Unic de Asigurri
Sociale de Sntate pentru concedii i indemnizaii, cereri la care nu s-au primit rspunsuri pân la data finalizrii controlului.
În legtur cu contractarea serviciilor de tiprire i tehnoredactare a revistelor „Pompierii Români” i „Protecia Civil”,
precum i distribuirea acestora, s-a constatat c entitatea nu a derulat contractele încheiate conform periodicitii prevzute
în acestea. Astfel, cele 4 numere ale revistei „Protecia Civil”, prevzute pentru anul 2013, nu au fost tiprite pân la înche-
ierea exerciiului bugetar, iar numrul din luna decembrie 2013 al revistei „Pompierii Români” nu a fost tiprit pân la data
finalizrii controlului (februarie 2014). Mai mult, pentru numerele deja tiprite nu s-a asigurat distribuirea în totalitate a
acestora, creându-se stocuri în proporie de aproximativ 25% din totalul publicaiilor tiprite, în sum de 90 mii lei.
Pentru reducerea stocurilor de reviste, entitatea îi propune identificarea de noi abonai i realizarea de abonamente supli-
mentare, utilizarea revistelor la activitile de pregtire profesional derulate de instituie i la cele de relaii publice ale MAI.
Recomandri
9 organizarea i conducerea evidenei angajamentelor bugetare i legale în conformitate cu Normele metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea
angajamentelor bugetare i legale, aprobate prin OMFP nr. 1792/2002, cu modificrile i completrile ulterioare;


9 continuarea demersurilor pentru recuperarea, în totalitate, a creanei entitii fa de Casa de Asigurri de Sntate a
Municipiului Bucureti - Fondul Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate existent în sold la 31.12.2013;
9 respectarea termenelor de editare i difuzare a publicaiilor ctre beneficiari, respectiv: lunar, pentru revista „Pompierii
Români” i, trimestrial, pentru revista „Protecia Civil”; dimensionarea tirajelor pentru cele dou reviste, astfel încât s se
evite formarea stocurilor fr micare; identificarea de soluii de valorificare a revistelor în conformitate cu scopul pentru
care au fost produse.
2. Administraia Naional a Rezervelor de Stat i Probleme Speciale

Funcioneaz în baza HG nr. 1.380/2009 privind înfiinarea, organizarea, funcionarea i atribuiile Administraiei Naionale a
Rezervelor de Stat i Probleme Speciale. Este organizat i funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice
centrale, cu personalitate juridic, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, finanat integral de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Afacerilor Interne. Administraia Naional s-a înfiinat prin comasarea Administraiei Naionale a Rezervelor
de Stat cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.
În ceea ce privete exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare, încheiate la finele anului 2013, s-a
identificat o diferen de 51.475 mii lei atât la încasri, cât i la pli, între valorile înscrise în Situaia fluxului de trezorerie i
rulajele debitoare, respectiv creditoare ale contului „Disponibil al activitii finanate din venituri proprii”. Aceast abatere a
aprut din cauza înregistrrii duble a sumelor care tranziteaz contul de disponibil, ca urmare a dezvoltrii acestuia pe
analitice i a neadaptrii aplicaiei informatice.
Au fost majorate nejustificat cheltuielile instituiei prin stabilirea eronat a duratei de funcionare a unui activ fix necorporal,
respectiv a unui program informatic, la 1 an, acesta fiind amortizat integral la data de 31.12.2013, în condiiile în care acest
tip de activ are durata de funcionare de 3 ani.
¦ În timpul controlului a fost corectat durata normat a programului informatic la 3 ani, conform Codului fiscal, i s-a efectuat
regularizarea amortizrii în contabilitate.
Referitor la calitatea gestiunii economico-financiare au fost constatate urmtoarele deficiene:
- activele fixe ale instituiei au fost reevaluate prin aplicarea ratei inflaiei, fr s se in seama de utilitatea bunului, starea
acestuia i de preul pieei;
- au fost majorate, nejustificat, cheltuielile entitii prin acordarea sporului pentru condiii vtmtoare unui numr de ase
salariai cu atribuii de conductori auto, în perioada martie 2013-februarie 2014, dei nu au fost întrunite toate condiiile
legale de acordare (pentru autovehiculele în care acetia îi desfoar activitatea nu existau buletinele de msurare a
nivelului de radiaii).
¦ Conducerea entitii a dispus efectuarea msurtorilor legale pentru autovehiculele din dotare, rezultând c valorile
câmpului electromagnetic depesc limita admis i, în consecin, sunt îndeplinite condiiile prevzute de lege pentru
acordarea sporului de condiii vtmtoare i pentru conductorii auto din cadrul entitii.
Recomandri:
9 înregistrarea în contabilitate a operaiunilor economice specifice activitii finanate din venituri proprii cu respectarea
funciunii contului „Disponibil al activitii finanate din venituri proprii”, astfel încât rulajele debitoare, respectiv creditoare,
înscrise în balana de verificare s asigure reflectarea real i exact a sumelor care reprezint încasri, respectiv pli, iar
prin preluarea acestora în Situaia fluxurilor de trezorerie (anex la situaiile financiare) s se asigure concordana datelor
din contabilitatea instituiei cu cele din contabilitatea unitilor Trezoreriei Statului;
9 reevaluarea bunurilor din patrimoniu în funcie i de starea acestora, respectiv gradul de uzur fizic i moral, utilitatea i
valoarea de pia;
9 recuperarea sporului pentru condiii vtmtoare, acordat în anul 2013 i în lunile ianuarie i februarie 2014 angajailor care
i-au desfurat activitatea în locurile de munc pentru care nu au existat buletine de msurtori omologate, care s ateste
existena condiiilor vtmtoare.
3. Inspectoratul General de Aviaie al Ministerului Afacerilor Interne

A fost înfiinat în baza OUG nr. 152/2008 pentru modificarea OUG nr. 30/2007 privind organizarea i funcionarea Ministerului
Internelor i Reformei Administrative i pentru înfiinarea Fundaiei „Colegiul Naional de Afaceri Interne", ca structur de specialitate
cu personalitate juridic, în subordinea Ministerului Internelor i Reformei Administrative (în prezent Ministerul Afacerilor Interne).
Inspectoratul General de Aviaie al Ministerului Afacerilor Interne a fost creat cu scopul de a asigura îndeplinirea misiunilor
Ministerului Afacerilor Interne în supravegherea granielor naionale i comune cu Uniunea European i în prevenirea i
combaterea criminalitii organizate i transfrontaliere, în gestionarea situaiilor de urgen, salvrii victimelor, precum i în
realizarea unor operaiuni operative de înalt specializare.
Inspectoratul general, prin Detaamentul Aeromedical, este component a Sistemului Naional de Servicii Medicale de Urgen
i Prim Ajutor Calificat, executând misiuni de zbor în calitate de operator aerian al Serviciului Mobil de Urgen, Reanimare i
Descarcerare (SMURD).
Pagina378

În ceea ce privete organizarea i conducerea contabilitii în conformitate cu prevederile legale s-a constatat c au fost
evideniate eronat, în valoarea de intrare a unor active fixe (elicoptere primite, prin transfer, de la Ministerul Sntii),
valoarea materialelor tehnice de întreinere, lubrifianilor, lichidelor speciale de întreinere, sculelor i utilajelor necesare
întreinerii curente a elicopterelor, precum i bunuri de natura mijloacelor fixe, în sum total de 1.310 mii lei. În consecin,
bunurile respective nu pot fi date în consum întrucât, conform documentelor prin care s-a fcut transferul, acestea sunt
evideniate ca pri componente ale elicopterelor.
De asemenea, unele procese-verbale de recepie a mijloacelor fixe intrate în patrimoniul Inspectoratului General de Aviaie
al Ministerului Afacerilor Interne în cursul anului 2013 nu conin toate elementele prevzute de formular, precum: numrul i
data procesului-verbal, data înregistrrii în patrimoniu, numrul de inventar, cursul de schimb (pentru cazul în care valoarea
activului fix a fost exprimat în valut în documentul de provenien) etc.
Nu a fost respectat principiul contabilitii pe baz de angajamente la înregistrarea în contabilitate pe cheltuieli efective a
contravalorii unor servicii de asigurare, achiziionate i pltite în anul 2013, cu toate c efectele acestor servicii se produc în
exerciiul financiar 2014.
Cu privire la bunurile primite din donaii i sponsorizri s-a constatat înregistrarea eronat în evidena contabil a contra-
valorii unei aeronave, primit în cursul anului 2013 de la Fundaia pentru SMURD, în valoare de 750 mii euro, prin
majorarea valorii activelor fixe amortizabile cu suma de 3.337 mii lei (contravaloarea a 750 mii euro), fr ca valoarea
acesteia s fie reflectat în conturile de venituri i cheltuieli.
Având în vedere faptul c, la data intrrii în patrimoniu, aeronava avea durata normat de funcionare consumat, entitatea
trebuia s stabileasc o nou durat de utilizare, care s nu fie mai mare decât 20% din durata normat iniial, urmând ca
recuperarea acestei valori de intrare s se fac pe noua durat normat de funcionare, calculat de la data punerii în
funciune, potrivit prevederilor legale. Din cauza nestabilirii acestei noi durate, mijlocul fix a fost înregistrat la capitolul „Donaii i
sponsorizri”, contul „Mijloace de transport”, cu coresponden în contul „Amortizarea instalaiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor i plantaiilor", cu valoarea din actul de donaie, denaturând rulajul conturilor corespunztoare.
¦ În timpul aciunii de control s-au luat msuri de corectare a abaterii.
Unele bunuri primite din sponsorizri, în valoare de 13 mii lei, reprezentând echipamente, au fost înregistrate în evidena
contabil i de gestiune a entitii doar în baza documentelor de recepie, întocmite la nivelul Inspectoratului General de
Aviaie al Ministerului Afacerilor Interne (proces-verbal de recepie i nota de recepie i constatare de diferene), fr a
avea la baz un contract de sponsorizare încheiat cu sponsorul.
Activitatea de organizare, efectuare i valorificare a inventarierii anuale a patrimoniului, la data de 31.12.2013, s-a
desfurat necorespunztor, nefiind constituit o comisie central de inventariere, astfel c întreg procesul de inventariere a
fost marcat de multe deficiene, dintre care menionm:
x bunurile înscrise în listele de inventariere nu au fost însumate i comparate cu datele din evidena contabil;
x nu au fost înscrise în liste de inventariere distincte, bunurile din domeniul public al statului, în valoare de 98.582 mii lei.
Entitatea a precizat faptul c bunurile din domeniul public al statului s-au regsit i inventariat pe liste comune cu bunurile
aparinând domeniului privat, listele de inventariere fiind generate pe gestiuni i nu pe tipuri de patrimoniu;
x declaraiile de inventar întocmite de unii gestionari/responsabili de gestiuni nu conin unele elemente, precum: data la care
a fost întocmit declaraia, felul, numrul i data ultimului document de intrare/ieire a bunurilor în/din gestiune;
x nu au fost întocmite liste de inventariere distincte pentru bunurile date în custodie i nu s-au solicitat confirmri de la teri;
x nu au fost inventariate creanele i obligaiile fa de teri, în valoare total de 5.484 mii lei; disponibilitile bneti aflate în
conturile entitii publice, în sum total de 4.294 mii lei; scrisorile de garanie bancar, în sum de 212 mii lei;
x comisiile de inventariere au fcut propuneri pentru casarea unor bunuri materiale care prezint un grad avansat de uzur,
dar nu au înscris i valoarea fiecrui reper în parte, în acest fel necunoscându-se valoarea bunurilor propuse pentru casare;
x datele rezultate din operaiunea de inventariere nu au fost actualizate cu intrrile sau ieirile din perioada cuprins între
data inventarierii (30.09.2013) i data încheierii exerciiului financiar, pentru a putea fi cuprinse în registrul inventar;
x unele liste de inventariere nu conin elemente precum stocurile faptice i numerele de inventar ale mijloacelor fixe;
x majoritatea listelor de inventariere nu conin informaii cu privire la diferene în plus sau în minus la cantiti, diferene în plus sau
în minus la valoare contabil, valoarea de inventar, deprecierea (valoarea, motivul), contabilitatea (numele i prenumele);
x unele liste de inventariere nu au fost totalizate, necunoscându-se în acest fel valoarea gestiunii inventariate.
Referitor la aceste constatri, entitatea a fcut urmtoarele precizri:
- procesele-verbale de inventariere cuprind concluziile comisiilor de inventariere, chiar dac în liste nu sunt cuprinse
informaii cu privire la diferene sau stocurile faptice la unele gestiuni;
- comisiile de inventariere rspund de derularea efectiv i de consemnrile pe care le fac în fie – pentru confirmri, pe
liste i respectiv în procesele-verbale de inventariere, unde sunt preluate toate constatrile.
Au fost constatate deficiene referitoare la unele bunuri administrate de entitate care fac parte din domeniul public sau privat al
statului. Inspectoratul General de Aviaie al Ministerului Afacerilor Interne nu a efectuat demersuri ctre minister în vederea
înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului, respectiv a unor aparate de zbor.


Rspunsul entitii
Reprezentanii entitii au precizat c pân în anul 2012, contabilitatea Inspectoratului General de Aviaie al Ministerului
Afacerilor Interne ca de altfel întreaga contabilitate a ministerului, nu permitea înscrierea în domeniul public al statului decât a
terenurilor i cldirilor, aeronavele putând fi înregistrate doar în domeniul privat, amortizabil. Totodat, au mai menionat c în
anul 2012 a fost trimis o adres la Direcia General Logistic pentru înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor care
alctuiesc domeniul public al statului a unui elicopter, adres la care nu s-a primit înc rspuns.
Active fixe, în valoare de 61 mii lei, care intr în componena unui imobil (proprietate public a statutului) au fost înregistrate
în mod eronat în patrimoniul privat al entitii.
¦ În timpul controlului activele fixe au fost înregistrate corect în patrimoniul public al statului, a fost corectat amortizarea
calculat i înregistrat eronat i au fost deschise noi fie ale mijloacelor fixe în care bunurile respective au fost reflectate
ca bunuri din patrimoniul public al statului.
Referitor la contractele de achiziii publice s-a constatat c nu au fost constituite garanii de bun execuie, în valoare total
de 19 mii lei, pentru contractele de achiziie a serviciilor de asigurare, pentru perioada 15.04.2013-31.12.2013 i de
carburant pe baz de carduri de credit, pentru perioada 01.05.2013-31.12.2013.
¦ În timpul aciunii de control au fost contactate cele dou societi comerciale în vederea depunerii documentelor care atest
constituirea garaniilor, iar una dintre acestea a transmis scrisoarea de garanie bancar de bun execuie.
Totodat s-a constatat c programul anual al achiziiilor publice pe anul 2013 nu a fost actualizat cu unele servicii i bunuri
contractate/achiziionate în ultimul trimestru al anului.
Recomandri
9 efectuarea demersurilor pentru iniierea unei noi hotrâri de guvern în vederea corectrii valorii elicopterelor, astfel încât
valoarea acestora s fie prevzut distinct de valoarea materialelor tehnice de întreinere, lubrifianilor, lichidelor
speciale de întreinere, a sculelor i utilajelor necesare întreinerii curente. Dup aprobarea noii hotrârii de Guvern se
va proceda la corectarea valorii de înregistrare a elicopterelor în evidena contabil i reflectarea distinct a celorlalte
materiale de întreinere, în conturile corespunztoare, în funcie de natura i destinaia acestora. Conducerea entitii va
dispune aceleai msuri i în cazul altor elicoptere din dotare, care se regsesc în aceeai situaie;
9 înregistrarea în evidena contabil a bunurilor de natura mijloacelor fixe numai în baza proceselor-verbale de recepie a
mijloacelor fixe întocmite conform dispoziiilor legale;
9 încheierea contractului de sponsorizare pentru echipamentele care au fost deja recepionate;
9 respectarea în totalitate a normelor legale privind efectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale ale entitii i
valorificarea rezultatelor inventarierii potrivit normelor legale;
9 stabilirea valorii corecte de înregistrare a activului fix „elicopter, dotat pentru misiuni de salvare i asisten tehnic de
urgen” i corectarea cheltuielilor cu amortizarea, în sum de 5.354 mii lei, înregistrate eronat în perioada mai 2012-
martie 2014 asupra acestui activ fix;
9 efectuarea demersurilor necesare iniierii de ctre Ministerul Afacerilor Interne a proiectului de act normativ pentru
actualizarea inventarului centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului cu bunurile mobile (elicoptere)
primite i înregistrarea corect a activului fix „elicopter, dotat pentru misiuni de salvare i asisten tehnic de urgen” în
patrimoniul public al statului;
9 constituirea garaniilor de bun execuie conform prevederilor contractuale i completarea operativ a programului anual
de achiziii publice cu toate modificrile intervenite pe parcursul anului.
4. Academia de Poliie „Alexandru Ioan Cuza”

Este organizat i funcioneaz în baza prevederilor HG nr. 294/2007, OUG nr. 30/2007 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Internelor i Reformei Administrative, actualizat i a HG nr. 156/2013 pentru modificarea i completarea HG nr.
416/2007 privind structura organizatoric i efectivele Ministerului Afacerilor Interne.
Academia desfoar activiti de învmânt superior, organizate prin programe de studii universitare de licen, de studii
universitare de masterat i de studii universitare de doctorat, în domeniile i specializrile acreditate, precum i alte forme de
pregtire, perfecionare i specializare. Prevederile actelor normative incidente la nivel naional ale învmântului superior sunt
aplicabile i studiilor universitare organizate în Academie.
Academia formeaz ofieri i arhiviti pentru asigurarea nevoilor de personal ale MAI, care este beneficiarul principal al
procesului formativ desfurat în instituia de învmânt superior.
Finanarea activitii Academiei de Poliie se asigur potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, din alocaii de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, i din venituri proprii realizate potrivit HG nr. 787/2003 privind
aprobarea înfiinrii pe lâng Ministerul Administraiei i Internelor a unor activiti finanate integral din venituri proprii.
Veniturile proprii provin din taxe de înscriere la masterate, doctorate i cursuri postuniversitare, precum i din alte activiti (taxe
eliberare diplome, taxe pentru organizarea examenelor de admitere i de licen), conform prevederilor art.1 lit. b) din HG nr.
787/2003.
Pagina380

În ceea ce privete exactitatea i realitatea datelor înscrise în situaiile financiare s-a constatat c nu au fost analizate, din punct
de vedere al vechimii, garaniile de participare la licitaii i garaniile de bun execuie existente în sold la 31.12.2013 în vederea
separrii sumelor care trebuie meninute în cont, de cele pentru care s-a prescris dreptul creditorilor de a solicita restituirea.
¦ În urma solicitrii echipei de control, entitatea verificat a identificat garanii cu termenul de prescripie depit, în sum de 6
mii lei. Acestea au fost virate la bugetul de stat în timpul controlului.
Totodat s-a constatat neclarificarea sumelor meninute la finalul anului în soldul contului „Decontri din operaii în curs de
clarificare” (1.625 mii lei la 31.12.2012 i 244 mii lei la 31.12.2013) peste termenul legal de trei luni.
¦ Pentru remedierea acestei abateri, conducerea entitii a dispus analizarea i clarificarea sumelor existente în soldul
contului „Decontri din operaii în curs de clarificare” la data controlului.
În ceea ce privete organizarea i conducerea contabilitii în conformitate cu prevederile legale s-a constatat c
înregistrarea în evidena contabil a veniturilor proprii nu este inut în analitic, distinct pe fiecare fel de venit, înregistrarea
acestora fiind efectuat global în contul „Venituri din lucrri executate i servicii prestate”.
De asemenea, valoarea de înregistrare a unor active fixe a fost evideniat eronat, respectiv valoarea imobilului „Sala de
sport” a fost majorat cu suma 9.770 mii lei reprezentând contravaloarea lucrrilor realizate la imobilul „Pavilion Vest”.
¦ Pentru remedierea acestei abateri conducerea entitii a dispus corectarea înregistrrilor contabile pentru cele dou imobile.
Referitor la modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor s-a constatat c înscrierea veniturilor proprii în
proiectul de buget s-a fcut fr o fundamentare a acestora pe baze reale (cu luarea în calcul a veniturilor realizate în anii
precedeni), astfel c în perioada 2012-2013 entitatea a încasat venituri proprii de numai 14,23% în anul 2012, respectiv
19,24% în 2013 fa de nivelul programat.
În privina calitii gestiunii economico-financiare s-a constatat c nu au fost actualizate contractele de garanie în numerar
în valoare de 41 mii lei, ca urmare a schimbrilor intervenite în salariile tarifare/soldele lunare ale gestionarilor.
¦ În timpul aciunii de control, conducerea entitii a iniiat demersuri pentru remedierea deficienei.
De asemenea, nu au fost întocmite note de comand pentru cantitile de lucrri suplimentare executate în cazul unor
lucrri de reparaii curente (valoarea lucrrilor acceptate la plat i decontate s-a încadrat în valoarea contractat).
¦ Pentru corectarea acestei abateri, conducerea entitii a dispus msuri de remediere în cazul contractelor aflate în derulare.
Referitor la contractele de achiziii publice s-au constatat unele deficiene, dup cum urmeaz:
- programul anual al achiziiilor publice aferent anilor 2012 i 2013 nu a fost actualizat cu unele lucrri executate;
- nu au fost constituite garanii de bun execuie pentru unele contracte de lucrri de reparaii curente încheiate în perioada
2012-2013;
- nu a fost întocmit Nota justificativ privind utilizarea cumprrii directe în cazul unor contracte de lucrri de reparaii curente;
- unele contracte de execuie de lucrri conin dispoziii contradictorii cu privire la plata lucrrilor i la constituirea garaniei
de bun execuie.
În ceea ce privete efectuarea i valorificarea rezultatelor inventarierii anuale a patrimoniului de ctre Academia de Poliie
„Alexandru Ioan Cuza”, au rezultat o serie de deficiene, constând în:
- neîntocmirea de liste de inventariere distincte pentru bunurile din domeniul public al statului, în valoare de 255.210 mii lei;
- neînscrierea în liste separate de inventariere a obiectivelor de investiii în curs de execuie care au fost sistate;
- netrimiterea extraselor de cont pentru confirmarea creanelor i datoriilor entitii fa de teri;
- procesele-verbale încheiate de comisia central de inventariere, în anii 2012 i 2013, nu cuprind rezultatele inventarierii
tuturor elementelor patrimoniale (pe gestiuni i categorii de bunuri), stabilite prin compararea datelor constatate faptic i
înscrise în listele de inventariere cu cele din evidena tehnico-operativ (fiele de magazie) i din contabilitate, respectiv
datele înscrise în listele de inventariere nu au fost centralizate pentru a se face punctajul valorilor rezultate din
inventarierea efectuat pe teren cu valorile înregistrate în evidena contabil.
Referitor la reevaluarea activelor fixe corporale de natura terenurilor i construciilor aflate în patrimoniul Academiei de
Poliie s-au constatat deficiene, în sensul c diferenele rezultate din reevaluarea activelor, în valoare de 31.455 mii lei, nu
au fost înscrise în procesul-verbal de reevaluare i nici nu au fost anexate documente din care s rezulte aceast valoare.
Au fost constatate deficiene referitoare la unele bunuri administrate de entitate care fac parte din domeniul public sau privat
al statului, respectiv:
- entitatea nu a efectuat demersuri ctre Ministerul Afacerilor Interne în vederea actualizrii în Inventarul centralizat al
bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului, a valorii unor imobile care au fost reevaluate;
¦ În timpul aciunii de control conducerea entitii a iniiat demersuri pentru remedierea deficienei.
- conducerea Academiei nu a finalizat demersurile pentru definitivarea situaiei juridice a imobilului în valoare de 9.530 mii
lei i teren în suprafa total de 93,45 ha, dat în administrare Academiei din domeniul public al statului, pentru înscrierea
imobilului în cartea funciar i intabularea dreptului de administrare al Academiei asupra imobilului deinut.


¦ În timpul controlului Academia de Poliie a efectuat noi demersuri ctre primrie pentru emiterea certificatului de atestare
fiscal, în vederea intabulrii imobilului.
- nedepunerea declaraiilor fiscale la compartimentul de specialitate al autoritii administraiei publice locale în termenul
prevzut de Codul fiscal, astfel:
o în cazul modificrii dreptului de folosin a imobilului din administrarea entitii, în valoare de 66.809 mii lei, în prezent
aflat în folosina gratuit a unei fundaii;
o în cazul închirierii unor spaii din patrimoniul entitii, fapt ce a condus la neplata unor impozite ctre bugetele locale.
Recomandri
9 organizarea i inerea evidenei contabile analitice a veniturilor proprii, pe feluri de venituri, conform prevederilor Legii
contabilitii nr. 82/1991;
9 fundamentarea veniturilor proprii pe baze reale, cu luarea în calcul a veniturilor realizate în anii precedeni;
9 actualizarea corespunztoare a contractelor de garanie în numerar, în funcie de schimbrile intervenite în salariile
tarifare/soldele lunare ale gestionarilor i efectuarea reinerilor salariale în baza documentelor actualizate;
9 elaborarea/actualizarea procedurilor de lucru privind lucrrile de reparaii curente atât în etapa de achiziionare a lucrrilor,
cât i în ceea ce privete urmrirea derulrii contractelor i decontarea lucrrilor;
9 efectuarea demersurilor necesare iniierii de ctre Ministerul Afacerilor Interne a proiectului de act normativ pentru
actualizarea Inventarului centralizat al bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului;
9 finalizarea demersurilor de definitivare a situaiei juridice a imobilului în valoare de 9.530 mii lei, în sensul înscrierii acestuia
în cartea funciar i intabulrii dreptului de administrare al Academiei;
9 transmiterea declaraiilor la organele fiscale locale cuprinzând toate modificrile intervenite la folosina imobilelor din
patrimoniul entitii, precum i pentru toate contractele de închiriere ale unor spaii aferente imobilelor din patrimoniul entitii.
MINISTERUL APRRII NA
IONALE
1. Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA”
2. Direcia Instanelor Militare
1. Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA”
Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” este organizat i funcioneaz în baza prevederilor Legii educaiei fizice i sportului nr.
69/2000 cu modificrile i completrile ulterioare i a Legii nr. 346/2006 privind organizarea i funcionarea Ministerului Aprrii
Naionale, cu modificrile i completrile ulterioare.
Clubul este subordonat, ca unitate militar i ordonator teriar de credite, Ministerului Aprrii Naionale, iar pe linie sportiv
este integrat structurilor sportive reglementate prin Legea nr. 69/2000 a educaiei fizice i sportului.
Obiectul de activitate al Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA” îl constituie organizarea i administrarea activitii sportive prin
selecia, pregtirea i participarea sportivilor de performan la competiiile sportive interne i internaionale.
Misiunea de baz a Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA” o constituie reprezentarea Ministerului Aprrii Naionale i a
României, prin performane sportive, în competiiile sportive interne i internaionale, în mod special la Jocurile Olimpice,
campionatele mondiale i europene, precum i promovarea imaginii instituiei militare în societatea civil prin participarea la
activiti sportive, precum i în cadrul evenimentelor speciale de relaii publice.
În ceea ce privete realitatea i exactitatea datelor înscrise în situaiile financiare s-a constatat c înregistrarea în evidena
contabil a furnizorilor nu este inut în analitic, distinct pe fiecare persoan fizic sau juridic, înregistrarea acestora fiind
efectuat global în contul sintetic „Furnizori”.
Rspunsul entitii
Reprezentanii entitii motiveaz deficiena constatat prin faptul c programul informatic, pus la dispoziie de Direcia
Financiar Contabil din cadrul Ministerului Aprrii Naionale, nu rspunde cerinelor actuale, dezvoltarea în analitic a
furnizorilor prin codificarea lor generând o blocare la nivelul activitii operaionale a biroului contabilitate i prin lipsa
personalului, comparativ cu volumul de munc.
Nu au fost analizate, din punct de vedere al vechimii, garaniile de participare la licitaii i garaniile de bun execuie
existente în sold la 31.12.2013, în vederea separrii sumelor care trebuie meninute în cont, de cele pentru care s-a prescris
dreptul creditorilor de a solicita restituirea.
Pagina382

¦ În urma solicitrii echipei de control, entitatea verificat a identificat garanii cu termenul de prescripie depit, în sum de
26 mii lei. Acestea au fost virate la bugetul de stat în timpul controlului.
Nu s-a respectat principiului contabilitii pe baz de angajamente i cel al separrii exerciiilor bugetare. Cheltuieli în sum total
de 237 mii lei, reprezentând contravaloarea utilitilor aferente lunii decembrie a anului 2013, pentru care s-au primit facturi fiscale
de la furnizori în luna ianuarie 2014, nu au fost înregistrate în evidena contabil corespunztor exerciiului bugetar 2013, ci, în mod
eronat, la momentul efecturii plii, în anul 2014. În mod similar, în lunile ianuarie-februarie 2013 au fost înregistrate în evidena
contabil în mod eronat cheltuieli cu utilitile aferente lunii decembrie 2012, în sum total de 212 mii lei.
¦ Abaterea a fost corectat prin not contabil, realizându-se transferarea acestora asupra rezultatului reportat.
Creanele în sum de 2.881 mii lei înregistrate în contabilitatea Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA”, în contul „Clieni cu
termen sub un an”, dar cu vechime mai mare de un an i pentru care se afl pe rol litigii în instane, nu au fost evideniate
distinct în contul „Clieni inceri sau în litigiu”.
¦ Reprezentanii entitii au dispus msuri pentru remediere, astfel c abaterea a fost corectat printr-o not contabil prin
care s-a procedat la evidenierea separat a sumei de 2.881 mii lei reprezentând clieni inceri sau în litigiu.
Începând cu anul 2007, la nivelul entitii nu s-au încheiat contracte de garanie în numerar din cauza schimbrilor
intervenite în structura personalului, iar cele existente nu au fost actualizate conform schimbrilor intervenite în soldele nete
ale funciilor de baz/salariile de baz nete ale gestionarilor.
¦ Pentru corectarea abaterii, în timpul controlului a fost nominalizat o comisie având ca atribuii analiza i identificarea
funciilor de gestionari i a funciilor ocupate de persoane care primesc, pstreaz i elibereaz bunuri, fr a avea calitatea
de gestionar. Comisia a stabilit cuantumul garaniei gestionare pentru fiecare funcie în parte, actualizat la soldele nete sau
salariile nete pentru personalul militar sau civil care ocup aceste funcii.
Bunurile care aparin domeniului public al statului i se afl în folosina Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA”, respectiv
terenurile (inclusiv amenajrile la acestea), în valoare total de 504.070 mii lei i construciile, în valoare total de 180.493
mii lei, nu au fost inventariate pe liste de inventariere distincte, iar rezultatul inventarierii acestora nu a fost comunicat
Centrului de Domenii i Infrastructuri din cadrul Ministerului Aprrii Naionale.
¦ În timpul aciunii de control, reprezentanii entitii au dispus msuri pentru remediere procedându-se la întocmirea situaiei
actualizate a terenurilor i construciilor din domeniul public al statului, situaie transmis ctre Direcia Domenii i
Infrastructuri din cadrul Ministerului Aprrii Naionale.
Recomandri
9 inerea evidenei contabile distinct pe fiecare furnizor persoan fizic sau juridic;
9 actualizarea corespunztoare a contractelor de garanie în numerar, în funcie de schimbrile intervenite în structura
organizatoric i în salariile tarifare/soldele lunare ale gestionarilor i efectuarea reinerilor salariale în baza documentelor
actualizate;
9 elaborarea i implementarea unei proceduri operaionale, prin care s fie stabilite responsabilitile i activitile cu
privire la modul de constituire i reinere a garaniilor gestionare.
2. Direcia Instanelor Militare

Este organizat i funcioneaz în baza prevederilor Legii nr. 346/2006 privind organizarea i funcionarea Ministerului Aprrii
Naionale, cu modificrile i completrile ulterioare, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, a Legii nr. 303/2004
privind statutul judectorilor i procurorilor i a HG nr. 652/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Justiiei.
În calitatea sa de structur central a Ministerului Aprrii Naionale, potrivit domeniului de responsabilitate, Direcia Instanelor
Militare asigur economic, financiar i administrativ instanele militare, exercit managementul funciilor militare la nivelul
instanelor militare i coordoneaz, împreun cu structurile de resort din Ministerul Aprrii Naionale, activiti internaionale
pentru compatibilizarea sistemului jurisdicional militar cu cel din celelalte state membre NATO, responsabiliti în domeniul
specific ce decurg i din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice.
Potrivit art. 25 din HG nr. 652/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Justiiei, Direcia Instanelor Militare se afl
în coordonarea metodologic a Ministerului Justiiei i realizeaz, pe linie profesional, sarcinile care decurg din aceasta.
Referitor la exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare întocmite la 31.12.2013, s-au constatat urmtoarele:
- nerespectarea funciunii contului „Alte valori” (care trebuie s reflecte diferite valori existente în unitate: timbre potale,
bonuri valorice pentru carburani etc.) prin înregistrarea avansurilor nejustificate acordate CN Pota Român;
- nevirarea la bugetul statului a avansurilor nejustificate pân la finele anului 2013, în sum de 12 mii lei.
Referitor la calitatea gestiunii economico-financiare în legtur cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele de
înfiinare ale entitii, s-a constatat nerespectarea, în totalitate, a prevederilor legale în efectuarea inventarierii anuale a
patrimoniului pe anul 2013 (procesul-verbal de inventariere centralizator nu are anexate listele cu propunerile de casare a
bunurilor din patrimoniul entitii; nu au fost întocmite procese-verbale de inventariere pentru toate gestiunile, existând
numai liste de inventariere i declaraiile gestionarilor).


Au fost efectuate pli în avans pentru categorii de cheltuieli care nu sunt prevzute de actele normative i fr a fi întocmite
documentele financiar-contabile în cele patru faze ale execuiei bugetare la acordarea avansurilor ctre CN Pota Român SA.
Recomandri
9 adoptarea de ctre conducere a msurilor necesare pentru respectarea prevederilor legale cu privire la funciunea
conturilor „Alte valori” i „Avansuri în trezorerie”;
9 respectarea prevederilor legale cu privire la virarea ctre bugetul de stat a disponibilului neutilizat la finele anului;
9 Direcia Instanelor Militare va întreprinde toate msurile cu privire la organizarea i efectuarea inventarierii cu respectarea
9 respectarea prevederilor legale la efectuarea de pli în avans numai pentru acele categorii de cheltuieli prevzute în actele
normative.
MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMAIONAL

1. Societatea Naional de Radiocomunicaii SA

2. Compania Naional Pota Român SA
3. Societatea Comercial Romfilatelia SA
1. Societatea Naional de Radiocomunicaii SA (SNR)
SNR îi desfoar activitatea în domeniul telecomunicaiilor, având ca obiect principal de activitate transportul i difuzarea cu
mijloace radio a programelor naionale publice de radio i de televiziune, ca servicii de interes public naional, precum i alte
servicii în diferite benzi de frecven alocate în acest scop în temeiul legii i al licenelor i autorizaiilor deinute, acordate de
autoritile competente.
Aciunile SNR sunt deinute în totalitate de ctre stat, care îi exercit drepturile i obligaiile decurgând din calitatea de acionar
unic prin Ministerul Societii Informaionale.
Entitatea nu a îndeplinit o serie de indicatori adoptai prin actele normative care au aprobat bugetele anilor 2012 i 2013, astfel:
x în anii 2012 i 2013, SNR nu a efectuat cheltuielile proporional cu gradul de realizare a veniturilor totale, gradul de realizare
al cheltuielilor totale nefiind ajustat la valoarea gradului de realizare a veniturilor totale, contrar prevederilor HG nr. 739/2012
i HG nr. 252/2013.
În anul 2012 veniturile au fost realizate în proporie de 92,58%, iar cheltuielile în procent de 94,79%. Similar, în anul 2013 au
fost realizate venituri în procent de 92,68% i cheltuieli de 95,12% fa de valoarea aprobat prin buget. Necorelarea
cheltuielilor realizate de SNR proporional cu gradul de realizare a veniturilor totale a condus la efectuarea, în plus, a unor
cheltuieli în valoare de 9.651 mii lei în anul 2012 i de 10.276 mii lei în anul 2013.
x depirea, în structur, în anul 2012, a nivelului unor categorii de cheltuieli fa de cel aprobat prin Bugetul de Venituri i
Cheltuieli cu suma total de 15.403 mii lei, contravine prevederilor HG nr. 739/2012 i ale OUG nr.79/2008 privind msuri
economico-financiare la nivelul unor operatori economici, acte normative în vigoare pe parcursul anului 2012.
x în anul 2012, SNR nu s-a încadrat în numrul prognozat de salariai la sfâritul anului, aa cum a fost aprobat acesta prin
HG nr. 739/2012, numrul acestora fiind de 1.443 fa de 1.361 aprobat prin BVC, ceea ce reprezint o depire de 6,02%.
De asemenea, Societatea Naional de Radiocomunicaii a încheiat anul 2013 cu un personal în numr de 1.424 fa de cel
prognozat la aprobarea BVC, în numr de 1.361, ceea ce reprezint o depire de 4,63%, înclcându-se prevederile OG
26/2013 privind întrirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitile administrativ-
teritoriale sunt acionari unici ori majoritari sau dein direct ori indirect o participaie majoritar.
Nu au fost calculate, înregistrate i încasate penalitile aferente sumelor pltite cu întârziere de clienii societii, total sau
parial, în condiiile prevzute de contractele încheiate. Valoarea estimativ a penalitilor aferente clienilor care au înregistrat
întârzieri la plat a fost de 343 mii lei, respectiv de 270 mii lei pentru debitele înregistrate la 31.12.2012 i 31.12.2013.
În perioada verificat au fost efectuate pli în baza a trei contracte de servicii în sum total de 182 mii lei prin care Societatea
Naional de Radiocomunicaii a achiziionat consultan în diverse domenii, în condiiile în care, fie studiul care a fcut obiectul
contractului nu a mai fost utilizat ulterior, fie personalul entitii avea stabilite prin fia postului atribuii în acest sens. Plata
sumei de 182 mii lei reprezint, în acest moment, o cheltuial neeconomicoas i neeficient pentru Societatea Naional de
Radiocomunicaii ceea ce a condus la influenarea nefavorabil a rezultatului financiar pentru anii 2012 i 2013.
Au fost constatate situaii în care Societatea Naional de Radiocomunicaii a achitat cu întârziere obligaiile de plat ctre
furnizori, fapt care a generat plata unor penaliti de întârziere, ceea ce a mrit cheltuielile societii.
Pagina384

Referitor la contractele de achiziii publice s-au constatat unele deficiene, dup cum urmeaz:
- Societatea Naional de Radiocomunicaii, în calitate de autoritate contractant, a atribuit un contract de furnizare grupuri
electrogene i furnituri de electroalimentare unuia dintre membrii asocierii i nu asocierii care a depus oferta fiind înclcate
prevederile OUG nr. 34/2006;
- derularea unor contracte de achiziie public atribuite în anul 2013 de ctre Societatea Naional de Radiocomunicaii, s-a
realizat fr respectarea termenelor de livrare a produselor sau de prestare a serviciilor de ctre furnizori/prestatori, iar la
nivelul SNR nu au fost calculate i înregistrate penalitile pentru neîndeplinirea la termen a clauzelor contractuale.
În ceea ce privete efectuarea i valorificarea rezultatelor inventarierii anuale a patrimoniului atât la sediul central, cât i la
nivelul direciilor regionale, au rezultat o serie de deficiene, constând în:
- listele de inventariere pentru o parte din gestiuni nu au fost completate integral;
- în Decizia Directorului Sucursalei DR Timioara de numire a comisiei de inventariere a gestiunii Tv Plenia, nu au fost
menionai membrii comisiei de inventariere, fiind numit doar preedintele comisiei;
- nu sunt menionate documentele (extrase carte funciar, certificate de atestare a dreptului de proprietate, schie de
amplasare) care au stat la baza inventarierii terenurilor cuprinse în procesul-verbal de inventariere, aferent anilor 2012 i
2013, pentru sediul central al Societii Naionale de Radiocomunicaii i Direcia Radiocomunicaii Cluj;
- nu sunt menionate documentele care au stat la baza inventarierii cldirilor (dosarul tehnic unde sunt prevzute date de
referin) cuprinse în procesul verbal de inventariere, aferent anilor 2012 i 2013, pentru Direcia Regional Cluj, Direcia
Radiocomunicaii Iai i Direcia Radiocomunicaii Timioara.
Cu privire la scoaterea din funciune/valorificarea activelor fixe corporale, în anul 2012, s-a constatat neîntocmirea proce-
sului-verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe rmase în patrimoniul Societii Naionale de Radiocomunicaii de
ctre comisiile constituite cu acest scop, pentru un numr de 22 de autovehicule i faptul c nu a fost urmat procedura de
valorificare a acestora în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Recomandri
9 urmrirea corelrii cheltuielilor societii cu gradul de realizare a veniturilor acesteia i îndeplinirea tuturor indicatorilor
prognozai, pe parcursul execuiei bugetare;
9 calculul, înregistrarea, facturarea i transmiterea ctre clieni a penalitilor de întârziere datorate ca urmare a nerespectrii
termenului de plat, în vederea încasrii acestora, pentru toate sumele care se regsesc în termenul de prescripie;
9 extinderea analizei asupra tuturor furnizorilor si i calcularea, evidenierea, înregistrarea, facturarea i urmrirea
penalitilor cuvenite societii ca urmare a neîndeplinirii la termen a obligaiilor contractuale asumate de furnizori;
9 analizarea cu responsabilitate, anterior încheierii unor contracte de consultan asupra necesitii respectivelor achiziii,
precum i posibilitatea realizrii cu fore proprii a acestora, astfel încât s fie respectate principiile economicitii, eficienei i
eficacitii utilizrii fondurilor de care dispune societatea;
9 asigurarea necesarului de finanare a activitilor societii pentru evitarea întârzierilor la plata facturilor scadente ctre furnizori;
9 respectarea în totalitate a normelor legale privind efectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale ale entitii;
9 respectarea în totalitate a normelor legale privind scoaterea din funciune a activelor fixe corporale, precum i a procedurilor
de valorificare a acestora.

2. Compania Naional Pota Român SA
Este persoan juridic român având forma de societate comercial pe aciuni, cu capital integral de stat, care funcioneaz pe
baz de gestiune economic i autonomie financiar sub autoritatea Ministerului pentru Societatea Informaional.
Compania îi desfoar activitatea în domeniul comunicaiilor potale, obiectul su principal de activitate fiind administrarea,
dezvoltarea, exploatarea serviciilor de pot i colaborarea cu organizaii similare strine în realizarea acestor servicii pe plan
internaional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 642/2002 pentru aprobarea OG nr. 31/2002 privind serviciile potale, cu
modificrile i completrile ulterioare i respectiv Legii nr. 187/2013 pentru aprobarea OUG nr. 13/2013 privind serviciile potale.
Compania particip pe piaa liber a serviciilor cu valoarea adugat de pot i pres, în calitate de concurent i desfoar i
alte activiti colaterale, necesare realizrii în condiii de rentabilitate a obiectului su principal de activitate, respectiv activiti
potale desfurate sub obligativitatea serviciului universal.
În ceea ce privete elaborarea i fundamentarea proiectului de buget, precum i autorizarea, legalitatea i necesitatea
modificrilor aduse prevederilor iniiale s-a constatat necorelarea cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate, ceea ce a
condus la înregistrarea de pierderi în sum de 52.061 mii lei la 31.12.2012 i de 29.434 mii lei la 31.12.2013.
În ceea ce privete organizarea i conducerea contabilitii în conformitate cu prevederile legale au rezultat o serie de
deficiene, constând în:
- neînregistrarea, în contabilitatea extrabilanier, a garaniilor de participare la licitaie i a celor de bun execuie
constituite cu scrisori de garanie bancar în valoare de 2.212 mii lei;
- neînregistrarea unitar în evidena financiar-contabil a contractelor de concesiune încheiate de Compania Naional Pota
Român SA cu unitile administrativ-teritoriale, abatere cuantificat de echipa de control la valoarea de 5.089 mii lei.


¦ În timpul aciunii de control Compania Naional Pota Român SA a actualizat „Situaia terenurilor/cldirilor preluate în
concesiune la data de 30.10.2014”, din care reiese înregistrarea corect i unitar a valorii acestora în evidena financiar-contabil.
În ceea ce privete reflectarea real i exact a operaiunilor financiar-contabile în situaiile financiare s-a constatat c CN
Pota Român SA nu a înregistrat în contabilitate obligaii de plat fa de o societate de avocatur în valoare de 43 mii lei.
În ceea ce privete închiderea exerciiului financiar s-a constatat c CNPR SA nu a înregistrat în situaiile financiare
neconsolidate, întocmite la data de 31.12.2013, provizioane pentru litigiile semnificative în valoare de 50.774 mii lei.
Cu privire la modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor s-a constatat c CNPR SA nu a calculat penaliti,
estimate de echipa de control la suma de 85 mii lei, pentru neîncasarea la termen a veniturilor din chirii, conform prevederilor
contractuale.
Nu au fost respectate în totalitate prevederile legale referitoare la inventariere, în sensul c:
o au fost prezentate incorect i incomplet rezultatele inventarierii în cazul celor 607 autovehicule achiziionate prin leasing
financiar, în valoare de 22.212 mii lei;
o nu s-au inventariat bunurile din domeniul public, concesionate sau primite cu chirie de CNPR, în valoare de 6.698 mii lei în
2012 i 6.649 mii lei în 2013;
o situaiile financiare întocmite la 31.12.2012 i 31.12.2013 nu cuprind în totalitate rezultatele inventarierii patrimoniului
CNPR, valoarea nereflectat în acestea fiind de 69 mii lei în 2012 i 81 mii lei în 2013.
Nu au fost respectate în totalitate prevederile referitoare la legalitatea angajrii, lichidrii, ordonanrii i plii cheltuielilor
conform reglementrilor legale, constatându-se urmtoarele deficiene:
o angajarea sau promovarea unor salariai s-a efectuat fr respectarea prevederilor legale stabilite prin Contractul Colectiv
de Munc, încheiat pentru perioada 2008-2018, cu privire la condiiile de vechime în munc sau în specialitate ce trebuiau
îndeplinite, abatere cuantificat de echipa de control la suma de 635 mii lei;
o a fost înregistrat ca i cheltuial deductibil fiscal contravaloarea serviciilor prestate în sum 1.277 mii lei, în baza unui
contract i a unei facturi în care CNPR SA nu avea calitatea de beneficiar;
o în perioada 17.04-15.05.2012, au fost pltite indemnizaii pentru deplasarea salariailor CNPR SA în alte localiti, peste
nivelul prevzut în Contractul Colectiv de Munc valabil în perioada 2008-2018;
o CNPR SA nu i-a exercitat dreptul de a executa garanii de participare la licitaie, în sum de 84 mii lei, constituite de
ofertanii declarai câtigtori, care au refuzat încheierea contractelor de achiziie public;
o CNPR SA a efectuat pli nelegale în sum de 166 mii lei, reprezentând servicii de recrutare personal de conducere
neprestate.
Nu au fost respectate în totalitate principiile de economicitate, eficien i eficacitate în administrarea patrimoniului public i
privat al statului, precum i în utilizarea fondurilor publice, fiind constatate urmtoarele deficiene:
o managementul flotei auto, ce a fcut obiectul unui contract de leasing operaional, nu a avut în vedere minimizarea
costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor prevzute, ceea ce a avut un impact negativ asupra bugetului
CNPR estimat la valoarea de 1.308 mii lei;
o prin încheierea contractului de rent a car, ca soluie intermediar pân la definitivarea procedurii de achiziie a autovehiculelor
ce înlocuiesc flota auto predat, ca urmare a încetrii contractului de leasing operaional cu aceeai entitate, CNPR a
suportat costuri în valoare de 849 mii lei, reprezentând contravaloarea chiriilor pltite pentru autovehicule, a cheltuielilor de
reparaii, precum i a kilometrilor suplimentari parcuri în timpul contractului de rent a car, care ar fi putut reprezenta rate de
leasing. La finalul perioadei de leasing, CNPR ar fi avut posibilitatea s opteze pentru dobândirea dreptului de proprietate
asupra unora sau a tuturor autovehiculelor ce formau obiectul contractului de leasing, pltind în contrapartid valoarea
rezidual a respectivelor autovehicule;
o au fost utilizate resurse financiare, în valoare de 75 mii lei, pentru plata unor dotri suplimentare (incluse în caietele de
sarcini) fr ca acestea s fie imperios necesare prestrii serviciilor de transport aferente obiectului principal de activitate;
o au fost imobilizate sume în valoare de 3.790 mii lei, reprezentând reparaii ce nu au mai fost efectuate, de care ar fi trebuit
s beneficieze cele 516 autoutilitare preluate de CNPR SA în cadrul contractului de leasing financiar;
o nu au fost respectate, în unele cazuri, prevederile contractuale referitoare la restituirea de ctre partenerul contractual a
contravalorii kilometrilor neparcuri, precum i cele referitoare la cursul de referin folosit la facturarea acestora;
o în anul 2012 a fost pltit suma de 53 mii lei ctre firma de avocatur, reprezentând onorarii achitate în avans pentru
servicii de rectificri în Cartea Funciar aferente unor imobile, în baza unui contract care nu a prevzut termene pentru
prestarea serviciilor, plat rmas fr contraprestaie la data aciunii de control;
o a fost pltit suma de 126 mii lei, reprezentând contravaloarea unor rapoarte de evaluare a situaiei unor contracte,
neasigurându-se utilizarea i valorificarea concluziilor i recomandrilor consemnate în acestea.
Referitor la verificarea aspectelor cuprinse în petiii s-a constatat c au fost efectuate pli nelegale în sum de 367 mii lei,
reprezentând compensaie achitat la încetarea contractului individual de munc al directorului Direciei Executive Juridice,
Control i Resurse Umane a CNPR SA, fr respectarea prevederilor legale aplicabile.
Pagina386


Recomandri
9 pe parcursul execuiei bugetare s se urmreasc corelarea cheltuielilor companiei cu gradul de îndeplinire a veniturilor acesteia;
9 elaborarea unei proceduri operaionale prin care s se reglementeze circuitul documentelor privind garaniile constituite în
favoarea companiei, astfel încât acestea s fie înregistrate la termen în evidena financiar-contabil, în conformitate cu
dispoziiile legale în vigoare;
9 efectuarea unei analize a soldului contului „Giruri i garanii primite” în componena cruia se regsesc garanii de participare la
licitaie i de bun execuie aferente unor contracte de achiziie public finalizate i procedarea la reglarea acestora, dup caz,
astfel încât soldul contului s ofere o imagine cât mai corect a angajamentelor primite de entitate la un moment dat;
9 analiza temeinic i complet a contractelor de concesiune ce vor fi încheiate pentru viitor, urmrind calculul corect al redevenelor
datorate i înregistrarea corect i unitar a valorii terenurilor i cldirilor concesionate în evidena financiar-contabil;
9 identificarea tuturor cazurilor în care direciile de specialitate dein facturi ce atest servicii prestate sau bunuri achiziionate
i care nu au fost prezentate Direciei Economice pentru înregistrarea în contabilitate a datoriilor;
9 operarea în evidenele contabile a tuturor provizioanelor ce se impun, analizând fiecare situaie identificat ca reprezentând
un risc pentru rezultatele activitii economice a societii, în concordan cu reglementrile legale în vigoare. Pentru anul
2014 i în continuare, se va avea în vedere întocmirea unor situaii financiare anuale unitare, care s respecte în totalitate
cadrul legislativ aplicabil;
9 stabilirea veniturilor din penaliti cuvenite CNPR SA ca rezultat al verificrii tuturor contractelor de închiriere a spaiilor ce
aparin Companiei, derulate în cursul anilor 2012 i 2013, precum i emiterea facturilor ctre operatorii economici ce i-au
îndeplinit defectuos prevederile contractuale. Extinderea operaiunii de emitere a facturilor pentru penaliti de întârziere i
în anul 2014, pentru toate cazurile în care locatarii nu i-au îndeplinit clauzele contractuale la termenele stabilite;
9 implicarea Departamentului de Asisten Juridic în aciunile de recuperare de ctre CN Pota Român SA a drepturilor ce
decurg din contractele de închiriere, în situaiile în care locatarii invoc motive dezavantajoase pentru Companie, precum i
acordarea de asisten juridic la momentul încheierii unor acte adiionale în defavoarea propriei societi;
valorificarea rezultatelor inventarierii, potrivit normelor legale;
9 recuperarea sumelor pltite nelegal de la persoanele care se fac vinovate de încheierea contractelor individuale de munc
fr respectarea prevederilor legale; calcularea i reinerea sumelor pltite nelegal i pentru anul 2014;
9 verificarea dosarelor de personal pentru toi angajaii CNPR i luarea msurilor care se impun pentru respectarea în toate
cazurile a condiiilor de legalitate prevzute în legislaia în vigoare, precum i în Contractul colectiv de munc;
9 înregistrarea în contabilitate a cheltuielii aferente facturii în care CNPR SA nu avea calitatea de beneficiar, ca fiind
nedeductibil fiscal;
9 rectificarea declaraiilor fiscale depuse anterior; înregistrarea în contabilitate a TVA aferent aceleiai facturi ca fiind
nedeductibil fiscal i efectuarea coreciilor generate de exercitarea dreptului de deducere fr document justificativ;
9 stabilirea persoanelor responsabile pentru acordarea diurnelor salariailor trimii în delegaii i recuperarea cheltuielilor
efectuate fr respectarea cadrului legal;
9 în situaia în care acionarea în justiie nu se va soluiona, în sensul recuperrii contravalorii garaniilor de participare la licitaie,
recuperarea prejudiciului se va efectua de la angajaii care nu i-au îndeplinit atribuiile privind urmrirea i executarea garaniilor;
9 recuperarea prejudiciului cauzat prin plata contravalorii serviciilor de recrutare neefectuate (pentru 1 post de membru în
Consiliu de Administraie i 5 directori);
9 efectuarea unei analize privind cauzele care au condus la exploatarea neeconomicoas a flotei auto, prin utilizarea excesiv
a unor autovehicule din cadrul fiecrei grupe, precum i neutilizarea altora, în limita rulajului agreat prin contract i în
condiiile în care se constat c aceast situaie s-a datorat neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunztoare a sarcinilor de
serviciu de ctre persoanele cu responsabiliti în acest domeniu, se va dispune recuperarea prejudiciului estimat de
auditorii publici externi de la aceti angajai;
9 msuri tehnice i organizatorice, astfel încât s se asigure exploatarea flotei de autovehicule în condiii de eficien,
economicitate i eficacitate;
9 evitarea includerii în caietul de sarcini a unor cerine tehnice (dotri suplimentare) care nu sunt absolut necesare în
realizarea serviciilor de transport i care genereaz eforturi financiare suplimentare, astfel încât s fie respectate principiile
economicitii, eficienei i eficacitii în utilizarea fondurilor;
9 respectarea Regulamentului privind organizarea i desfurarea achiziiilor de produse i servicii aprobat prin HCA nr.
4/26.10.2009 i a prevederilor legale care au stat la baza elaborrii acestui Regulament;
9 recuperarea sumelor reprezentând contravaloarea kilometrilor neefectuai pentru cele 6 autovehicule, nefacturate de ctre
locator, precum i a sumelor rezultate din aplicarea unui curs de referin la facturarea kilometrilor neefectuai care nu
respect prevederile contractului; analiza modului de facturare a kilometrilor neefectuai i a cursului de schimb lei/euro
utilizat, asupra întregii populaii de autovehicule care au fcut obiectul contractului de leasing, având în vedere c auditorii
publici externi au efectuat verificarea prin sondaj;


9 anterior încheierii contractelor, s fie analizat cu responsabilitate necesitatea stabilirii unor termene pentru prestarea
serviciilor astfel încât în cazul acordrii unor avansuri s se asigure gestionarea eficient a resurselor financiare;
9 identificarea i clarificarea tuturor situaiilor în care CNPR SA a acordat avansuri fr ca în schimbul acestora s primeasc
o contraprestaie;
9 clarificarea situaiei facturilor emise, cât i a serviciilor prestate în baza contractelor încheiate cu societatea de avocatur;
anterior încheierii contractelor, s fie analizate cu responsabilitate sumele ce urmeaz a fi achitate în baza acestora astfel
încât s se asigure gestionarea eficient a resurselor financiare;
9 recuperarea sumelor pltite în plus ctre societatea de avocatur pentru a regulariza sumele înregistrate în contabilitate ca
fiind datorate corespunztor clauzelor din contractul cadru de asisten juridic;
9 aprobarea numai a achiziiilor de servicii care sunt absolut necesare i oportune Companiei i numai în condiiile în care se
constat, în mod fundamentat, c entitatea nu dispune de resursa uman care s asigure realizarea acestora;
9 regulamentele interne, fiele de post, contractele de munc i/sau contractele de mandat s fie completate cu prevederi
clare privind obligativitatea respectrii principiilor de eficien, economicitate i eficacitate de ctre persoanele cu atribuii în
aprobarea achiziiilor Companiei;
9 verificarea contractelor individuale de munc pentru toi angajaii, în scopul identificrii i corectrii eventualelor clauze care
exced prevederile legale i ale Contractului Colectiv de Munc în vigoare;
9 verificarea pentru perioada 01.01.2012-prezent a eventualelor alte situaii în care s-au acordat despgubiri salariale cu
nerespectarea prevederilor legale, stabilirea întinderii prejudiciului i recuperarea acestuia.
3. Societatea Comercial Romfilatelia SA

Societatea a fost înfiinat prin HG nr. 42/2004 i funcioneaz ca filial a Companiei Naionale Pota Român SA, fiind
persoan juridic român organizat ca societate comercial pe aciuni.
Conform prevederilor HG nr. 42/2004, Societii Comerciale Romfilatelia SA i-a fost conferit dreptul exclusiv:
x de a emite, de a pune i de a retrage din circulaie timbre i efecte potale;
x de a distribui i comercializa timbre potale.
Scopul societii este de a emite timbre i efecte potale, de a le pune i de a le retrage din circulaie, de a distribui timbre potale i
fiscale, mrci potale, efecte potale, mrfuri filatelice, accesorii filatelice etc. în vederea promovrii i dezvoltrii filateliei în România.
În ceea ce privete inventarierea general a patrimoniului societii la data de 31.12.2012, nu au fost inventariate imobilizri
corporale în curs de execuie, în valoare de 17 mii lei, precum i imobilizri necorporale (licene, mrci), în sum de 612 mii lei.
Nu au fost urmrite i recuperate creane în sum total de 48 mii lei, reprezentând datorii aferente unui numr de 3 clieni,
cu o vechime mai mare de 3 ani (prescrise, conform prevederilor legale), în condiiile în care doi dintre aceti clieni, cu
debite în sum de 37 mii lei, au fost deja radiai din Registrul Comerului.
Recomandri
9 se va proceda la identificarea persoanelor care, dei aveau atribuii în efectuarea inventarierii (pentru anul 2012) în
conformitate cu prevederile legale, nu i le-au îndeplinit i va lua msuri în consecin;
9 în cadrul activitii de inventariere general anual a patrimoniului, efectuat pentru anul 2014, se va asigura respectarea
prevederilor OMFP nr. 2861/2009 i, în acelai timp, se vor lua msuri pentru înregistrarea în evidena contabil a
rezultatelor inventarierii;
9 analizarea i clarificarea soldurilor analitice ale contului de clieni inceri i luarea msurilor ce se impun, în fiecare caz în parte;
9 continuarea demersurilor de recuperare de la persoanele vinovate de neîncasarea, în termenul legal, a debitelor în sum de
37 mii lei.
MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I ADMINISTRA

IEI PUBLICE
realizrii veniturilor i efecturii cheltuielilor
1. Agenia Naional a Funcionarilor Publici (ANFP)
2. Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice (ANRSC)
1. Agenia Naional a Funcionarilor Publici (ANFP)

ANFP a fost înfiinat prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, republicat, cu scopul de a asigura
managementul funciilor publice i cel al funcionarilor publici. Atribuiile principale ale ANFP sunt potrivit legii, reglementarea,
monitorizarea i controlul modului de aplicare a legislaiei privind funcia public i funcionarii publici în cadrul autoritilor i
instituiilor publice, precum i administrarea bazei de date cuprinzând evidena funciilor publice i a funcionarilor publici.
Pagina388

În acest context, realizeaz recrutarea i promovarea personalului pentru funciile publice pentru care organizeaz concurs,
monitorizeaz recrutarea i promovarea pentru celelalte funcii publice, în condiiile prezentei legi i, atunci când constat
contravenii, aplic sanciuni.
ANFP nu a asigurat preluarea în ordinele ministrului dezvoltrii regionale i administraiei publice - ordonator principal de
credite, a bazei legale privind acordarea normei de hran pentru angajaii ANFP, în conformitate cu prevederile art. 3, alin. 3
din OG nr. 26/1994 privind drepturile de hran, în timp de pace, ale personalului din sectorul de aprare naional, ordine
public i siguran naional, în condiiile în care instituia i-a schimbat subordonarea - de la Ministerul Administraiei i
Internelor, la MDRAP.
Nu au fost respectate prevederile legale referitoare la efectuarea i recuperarea orelor suplimentare, în sensul c:
pentru perioadele considerate a fi zile de recuperare, nu exist o justificare a necesitii efecturii orelor, urmat de o
analiz privind necesitatea alocrii unui fond de timp suplimentar pentru salariai;
nu exist o eviden i o verificare a efecturii reale a orelor suplimentare;
cererile întocmite de salariai pentru aprobarea recuperrilor sunt fr numere de înregistrare, nesemnate de ctre
solicitant, unele figurând cu neconcordane între data întocmirii i perioada de timp solicitat a fi recuperat;
funcionarii publici din cadrul instituiei au susinut cursuri de formare profesional în baza unor contracte de prestri
servicii sau în baza contractelor de cesiune a drepturilor de autor încheiate cu angajatorul, fiind identificate situaii în care
numrul de ore efectuate în baza acestor contracte a depit numrul de ore de recuperare la care au dreptul funcionarii
publici de execuie (360 ore într-un an, conform Legii nr. 188/1999);
din analiza situaiei privind efectuarea cursurilor de formare/perfecionare, pe toate programele, în perioada 2012-2013,
precum i din analiza foilor colective de prezen, a situaiei privind efectuarea concediilor de odihn, au fost identificate
cazuri în care persoanele figurau în aceeai perioad de timp atât prezente la serviciu, îndeplinindu-i atribuii conform
Fiei postului în cadrul ANFP, cât i prezente în calitate de formatori sau organizatori ai sesiunilor de formare în cadrul
cursurilor desfurate.
Nu au fost respectate prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei în exercitarea
demnitii publice - seciunea Conflictul de interese în ceea ce privete derularea Programului de formare specializat pentru
ocuparea unei funcii publice corespunztoare categoriei înalilor funcionari publici pentru anul 2012 i anul 2013. Astfel, ANFP
a încheiat contracte de cesiune a drepturilor de autor cu persoane din cadrul entitii, obiectul contractelor constituindu-l
cesionarea neexclusiv a drepturilor patrimoniale asupra unei opere create de cedent pentru cursuri de formare i
perfecionare profesional în cadrul unor module de curs, organizate de ctre ANFP.
Angajaii entitii care au cesionat drepturi de autor, în calitate de cedent, au fost remunerai din bugetul ANFP pentru
expunerea operei într-un numr stabilit de ore. Selecia i recrutarea persoanelor cedente i a operelor create de cedeni pentru
cursurile de formare i perfecionare profesional în cadrul unor module de curs, organizate de ctre ANFP, desfurate prin
Programul de formare specializat pentru ocuparea unei funcii publice corespunztoare categoriei înalilor funcionari publici,
se realizeaz i se aprob în cadrul entitii. Aceast situaie, în opinia echipei de audit, excede prevederilor Legii nr. 161/2003.
ANFP nu i-a îndeplinit atribuiunile prevzute în Capitolul IV Seciunea 1 art. 22 alin. 1, lit. q din Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funcionarilor publici, republicat, în sensul c, dei în urma aciunilor de control efectuate de corpul de control al
ANFP, în perioada 2012-2013, au fost constatate situaii care constituie abateri care trebuie sancionate contravenional,
ANFP nu a aplicat sanciuni.
Salariaii ANFP au beneficiat de plata unui concediu de odihn suplimentar, de 5 zile, în anul 2013 i în continuare, în
condiiile în care instituia i-a schimbat subordonarea - de la Ministerul Administraiei i Internelor, la MDRAP, în aceast
situaie singura reglementare în acest domeniu fiind Legea 188/1999 privind statutul funcionarilor publici, republicat, care
nu prevede acordarea de drepturi suplimentare de concediu de odihn personalului ANFP.
Acordarea celor 5 zile de concediu de odihn suplimentar pltit din bugetul instituiei pentru condiii deosebite de munc este
prevzut de Anexa la avizul nr. 557/20.04.2009 emis de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale - Oficiul probleme speciale
privind Lista cuprinzând numrul zilelor de concediu de odihn suplimentar, pltit, la care are dreptul personalul militar i civil în
funcie de nivelul sporurilor care se acord la solda sau salariul de baz pentru condiii deosebite de munc, care nu se aplic
personalului ANFP.
Recomandri
9 elaborarea unei proceduri privind efectuarea i recuperarea orelor suplimentare, cu respectarea prevederilor legale;
9 efectuarea unei analize pentru identificarea tuturor situaiilor în care angajaii ANFP figureaz în aceeai perioad de timp
atât prezeni la serviciu, pe baza foilor colective de prezen, cât i prezeni în calitate de formatori sau organizatori a
sesiunilor de formare în cadrul cursurilor pe care le susin sau la care particip;
9 recuperarea sumelor pltite nelegal din bugetul instituiei, în perioada 2012-2013;
9 efectuarea unei analize privind încadrarea în prevederile legale a dreptului la recuperare pentru orele lucrate din dispoziia
conductorului autoritii sau instituiei publice peste durata normal a timpului de lucru i recuperarea sumelor pltite nejustificat.


2. Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice (ANRSC)
ANRSC este instituie public de interes naional, cu personalitate juridic, finanat integral de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice i funcioneaz în baza Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de
utiliti publice.
Autoritatea are ca scop reglementarea, monitorizarea i controlul, la nivel central, al activitilor din domeniul serviciilor
comunitare de utiliti publice aflate în sfera sa de reglementare, potrivit legii.
Cea mai important constatare a echipei de control se refer la faptul c nu au fost iniiate demersuri, conform prevederilor
legale, în vederea recuperrii debitelor, în sum de 1.816 mii lei, aferente unui numr de 356 operatori economici. În fapt a
fost transmis un numr de numai 48 de somaii pentru suma de 1.458 mii lei, fr a se aciona în continuare, pe toate cile
legale, în vederea recuperrii.
Pentru înlturarea neregulilor constatate Curtea de Conturi a emis o decizie, prin care s-a dispus urmrirea i recuperarea
debitelor restante.
MINISTERUL JUSTI
IEI
Autoritatea Naional pentru Cetenie (ANC)

ANC s-a înfiinat în baza prevederilor OUG nr. 5/2010 pentru înfiinarea, organizarea i funcionarea Autoritii Naionale pentru
Cetenie, cu modificrile i completrile ulterioare aduse prin Legea nr. 112/2010 privind aprobarea OUG nr. 5/2010, prin
transformarea Direciei cetenie din cadrul Ministerului Justiiei. Este organizat i funcioneaz ca o instituie public de
interes naional, cu personalitate juridic, în subordinea Ministerului Justiiei, prin care se asigur cadrul instituional i tehnic, în
vederea aplicrii prevederilor legale în materia ceteniei române.
Observaia Curii de Conturi
Nu s-a inut în mod corect evidena zilelor de concediu de odihn, precum i a celui suplimentar, de care au beneficiat cei 11
funcionari publici cu statut special, astfel c acestea au fost reealonate în anul urmtor, contrar prevederilor legale în ceea ce
privete concediul suplimentar pe de o parte, i în numr mai mare decât se cuvenea, de 235 de zile, în loc de 127 de zile, pe de
alt parte. Fondul de salarii aferent zilelor de concediu de odihn acordate în mod eronat, reprezint 10 mii lei.
¦ În timpul aciunii de control s-au rectificat erorile de înregistrare din evidena electronic a concediilor de odihn.
Recomandarea Curii de Conturi este stabilirea corect a drepturilor de personal referitoare la concediile de odihn ale
funcionarilor publici cu statut special din cadrul ANC, precum i recuperarea/regularizarea eventualelor sume pltite eronat i
virarea acestora la bugetul de stat.
Pentru înlturarea deficienelor constatate, au fost dispuse msuri care nu au fost contestate, fiind duse la îndeplinire parial. Astfel,
urmare analizrii situaiei privind concediile de odihn i concediile suplimentare cuvenite funcionarilor publici cu statut special, au fost
emise dispoziii de imputare, debitele au fost înregistrate în evidena contabil, urmând a fi urmrite în vederea recuperrii.
Rezultatele activitii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin deciziile emise
pentru anii anteriori
Msurile dispuse prin Decizia nr. 1/2013, emis ca urmare a verificrii efectuate pentru anul 2012, au fost implementate în
proporie de 70%, în sensul c din cele 24 msuri dispuse, 16 au fost implementate, 2 au fost implementate parial, iar 6 nu au
fost implementate.
Impactul msurilor implementate a constat în:
reducerea cheltuielilor ca urmare a suspendrii ordinelor prin care au fost acordate unele sporuri;
îmbuntirea activitii entitii în ceea ce privete evidena financiar-contabil, prin înregistrarea în contabilitate a unor
elemente extrabilaniere, a unor drepturi i obligaii, a angajamentelor legale i bugetare, recunoaterea i înregistrarea provi-
zioanelor. Totodat, a fost elaborat Monografia contabil specific entitii, a fost modificat procedura de inventariere anual
a elementelor patrimoniale i revizuit procedura privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor, au fost
desemnate persoanele împuternicite cu organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale, au fost
constituite garanii materiale de ctre gestionar i casier;
îmbuntirea activitii entitii în ceea ce privete drepturile salariale, prin eliminarea unor sporuri, ceea ce a condus la
diminuarea cheltuielilor de personal.
Msurile implementate parial au constat în calculul foloaselor nerealizate, înregistrarea acestora în evidena contabil i luarea
msurilor de recuperare, aceast ultim aciune fiind suspendat pân la soluionarea irevocabil a cauzei, întrucât entitatea a
deschis aciune în instan.
Pagina390

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Institutul Naional al Magistraturii (INM)

INM este instituie public cu personalitate juridic, aflat în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care
realizeaz, în condiiile legii:
x formarea iniial a judectorilor i procurorilor,
x formarea profesional continu a judectorilor i procurorilor în funcie,
x formarea formatorilor.
INM nu face parte din sistemul naional de învmânt i educaie i nu este supus dispoziiilor legale în vigoare cu privire la
acreditarea instituiilor de învmânt superior i recunoaterea diplomelor.
INM este finanat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiiile legii.
Cheltuieli în sum de 10 mii lei pentru organizarea concursurilor de admitere la INM i în magistratur, au fost finanate din
bugetul propriu al INM dei, conform prevederilor legale, acestea trebuiau suportate din veniturile proprii constituite la nivelul
Consiliului Superior al Magistraturii.
¦ În timpul controlului deficiena a fost remediat, INM recuperând suma de 10 mii lei.
Nu au fost respectate, în toate cazurile, principiile contabilitii pe baz de angajamente i a prevalenei economicului asu-
pra juridicului (realitii asupra aparenei), întrucât activul fix necorporal - sistemul software pentru procesarea electronic a
testelor LSAT, a fost înregistrat în evidena contabil la valoarea de achiziie, costul acestuia nefiind majorat cu cheltuielile
ulterioare, în sum de 92 mii lei, efectuate pentru îmbuntirea performanelor fa de parametrii funcionali stabilii iniial,
constând în contravaloarea „drepturilor de proprietate intelectual” achitate ctre teri, în baza Contractelor de colaborare
având ca obiect elaborarea unor subiecte care au fost introduse în baza de date.
Prevederile legale privind regimul intern al formularelor financiar-contabile nu au fost respectate în totalitate, în sensul c
mijloacele fixe ieite din evidena contabil a instituiei (prin transfer sau scoatere din funciune) au fost terse i din evi-
dena Registrului numerelor de inventar, dei acestea trebuiau meninute în continuare în registru, cu obligaia completrii
informaiilor corespunztoare.
De asemenea, procesele-verbale de scoatere din funciune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale nu au numr de
înregistrare i dat, contrar prevederilor legale, dei acestea reprezint documente justificative de înregistrare în contabilitate.
Au fost identificate deficiene în legtur cu inventarierea patrimoniului, astfel:
- nu s-a stabilit natura deprecierilor constatate i nu s-au fcut propuneri de ajustri pentru pierdere de valoare de ctre
comisia de inventariere, nu s-au calculat i înregistrat în contabilitate ajustri pentru depreciere, dei conform proceselor-
verbale încheiate de subcomisiile de inventariere la finele anului 2013, la care au fost anexate listele de inventariere, s-au
propus spre casare bunuri materiale în valoare de 11 mii lei;
- listele de inventariere, întocmite separat pentru materialele constatate depreciate, nu au avut anexate documente din care
s reias cauzele producerii degradrii bunurilor inventariate propuse spre casare.
Recomandri
9 efectuarea cheltuielilor doar în legtur cu atribuiile entitii;
9 stabilirea valorii juste a activului fix necorporal Sistem software ScanGrile i înregistrarea acestuia în evidena contabil a
entitii, conform prevederilor legale în vigoare;
9 completarea tuturor registrelor financiar-contabile astfel încât acestea s respecte prevederile legale i s furnizeze toate
informaiile necesare;
9 recunoaterea în situaiile financiare a ajustrilor pentru deprecierea activelor constatate ca fiind degradate, astfel încât
bunurile respective s nu fie supraevaluate;
9 efectuarea unor analize în vederea stabilirii cauzelor deprecierii materialelor i recuperarea sumelor în cazul în care
deprecierea s-a produs din culp;
9 efectuarea inventarierii, precum i valorificarea rezultatelor acesteia în conformitate cu prevederile legale.
Prin decizia emis de Curtea de Conturi, au fost dispuse msuri de înlturare a deficienelor constatate.


pentru anii anteriori
Prin decizia emis, urmare verificrii modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse pentru înlturarea deficienelor
constatate pentru exerciiul bugetar al anului 2012, au fost dispuse 16 msuri din care 12 au fost implementate, iar 4 se afl în
curs de soluionare în instan.
Impactul msurilor implementate a constat în:
îmbuntirea evidenei financiar-contabile a entitii prin reflectarea valorii juste a cldirilor i terenurilor aflate în folosina
entitii;
îmbuntirea activitii instituiei din punct de vedere al cunoaterii, în orice moment, a angajamentelor bugetare i legale
încheiate, elaborarea monografiei contabile;
îmbuntirea sistemului de control intern al entitii, elaborarea unor proceduri interne privind casarea, declasarea i
disponibilizarea mijloacelor fixe i a obiectelor de inventar;
reducerea cheltuielilor privind transportul personalului de instruire i cazare a auditorilor de justiie;
recuperarea sumei de 20 mii lei i virarea acesteia la bugetul de stat;
luarea msurilor care s asigure respectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii.
În cazul msurilor contestate în instan au fost luate msuri în legtur cu stabilirea întinderii prejudiciului i au fost emise
decizii de imputare concomitent cu înregistrarea în evidena contabil a debitelor.
Pentru msurile duse la îndeplinire parial i aflate în curs de soluionare în instan, Curtea de Conturi a emis decizii de
acordare a prelungirii termenului de implementare.
BANCA NA
IONAL A ROMÂNIEI
Situaia, evoluia i modul de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i legalitatea realizrii
veniturilor i a efecturii cheltuielilor
Regia Autonom Monetria Statului

Regia Autonom Monetria Statului a fost înfiinat ca unitate de sine stttoare, în baza HG nr. 231/1991 privind înfiinarea
regiei autonome „Monetria statului i „Imprimeria Bncii Naionale a României i funcioneaz pe baz de gestiune eco-
nomic i autonomie financiar, în subordinea Bncii Naionale a României.
Scopul principal pentru care a fost înfiinat Regia Autonom Monetria Statului este asigurarea fabricrii monedei metalice
pentru satisfacerea nevoilor de numerar ale statului.
Au fost identificate deficiene privind modul de înregistrare în evidena contabil a unor cheltuieli de întreinere i reparaii, în sum
total de 252 mii lei, care au fost înregistrate în contabilitate în contul „Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri” dei, având în
vedere coninutul economic al operaiunii, acestea ar fi trebuit înregistrate în contul „Cheltuieli cu întreinerea i reparaiile”.
¦ În timpul controlului, înregistrarea cheltuielilor mai sus prezentate a fost corectat.
Regia nu a iniiat demersurile legale pentru recuperarea debitelor restante datorate de unii clieni ai acesteia, aferente
perioadei 2009-2012, în sum total de 40 mii lei, i nu a calculat i înregistrat în evidena contabil penalitile datorate de
ctre unii clieni pentru plata cu întârziere a datoriilor.
Nu a fost aplicat principiul prudenei în întocmirea situaiilor financiare, în ceea ce privete constituirea provizioanelor afe-
rente litigiilor aflate pe rolul instanelor de judecat.
În condiiile în care are pe rol o serie de procese, regia are obligaia constituirii de provizioane în funcie de estimrile compar-
timentului juridic privind posibilitatea de a le câtiga, astfel încât situaiile financiare s reflecte o imagine fidel a situaiei sale
patrimoniale. S-a constatat c regia a constituit un provizion în procent de doar 3% din totalul sumelor pentru care au fost
sesizate instanele de judecat.
Totodat, Curtea de Conturi a constatat urmtoarele:
x neîntocmirea „Raportului deplasrii”, în cazul deplasrilor externe efectuate de ctre salariaii regiei.
¦ În timpul controlului, Procedura operaional privind modul de calcul i acordare a diurnei în cadrul Regiei Autonome Monetria
Statului a fost completat cu prevederi privind obligaia întocmirii „Raportului deplasrii”.
x neîncheierea unor acte adiionale la contractele de munc ale unor salariai ai regiei care au participat la cursuri de formare
profesional, contrar prevederilor Contractului Colectiv de Munc.
x stingerea litigiilor avute cu firma de leasing furnizoare de echipamente specifice, prin încheierea unei tranzacii care a pre-
vzut, în sarcina regiei, obligaia plii unor penaliti. Penalitile au fost ocazionate de achitarea cu întârziere a ratelor în
Pagina392

condiiile existenei incertitudinii asupra realitii unora dintre operaiunile facturate, pentru care regia a sesizat anterior
organele de urmrire penal.
Recomandri
9 calcularea i înregistrarea în evidena contabil a penalitilor datorate de unii clieni ai Regiei, pentru întârzierea la plat a
datoriilor acestora, în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, ale Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil, republicat, i ale Legii nr. 72/2013 privind msurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaiilor de
plat a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniti i între acetia i autoriti contractante;
efectuarea tuturor demersurilor legale pentru recuperarea debitelor restante datorate de clieni, inând cont de prevederile
Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedur Civil;
9 constituirea provizioanelor i reflectarea acestora în situaiile financiare, în conformitate cu prevederile OMFP nr. 3055/2009
pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene;
9 stabilirea unor criterii privind încheierea actelor adiionale la contractele individuale de munc, în cazul salariailor care au
urmat cursuri de formare profesional;
9 stabilirea întinderii prejudiciilor create Regiei prin neefectuarea demersurilor legale, în termenul legal de prescriere, în
vederea recuperrii debitelor; dispunerea msurilor legale de recuperare a prejudiciilor constatate;
9 analizarea oportunitii i condiiilor în care a fost încheiat tranzacia cu firma de leasing furnizoare de echipamente
specifice i clarificarea componenei sumei pltite ctre aceasta i, dup caz, stabilirea întinderii eventualelor prejudicii
ocazionate de aceast operaiune, precum i dispunerea msurilor legale de recuperare a acestora.
anii anteriori
În urma verificrii modului de aducere la îndeplinire, de ctre Regia Autonom Monetria Statului, a msurilor dispuse în anii
anteriori, prin deciziile Curii de Conturi, s-a constatat nefinalizarea aducerii la îndeplinire a urmtoarelor msuri:
¾ analizarea, pe fiecare mijloc fix în parte, a naturii i provenienei diferenelor existente între evidena operativ i cea contabil i
înregistrarea în patrimoniu a valorii reale a mijloacelor fixe, în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, repu-
blicat, i ale OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, msur dispus
ca urmare a constatrii unor deficiene privind organizarea i conducerea evidenei operative i contabile a mijloacelor fixe;
¾ reflectarea în patrimoniul Regiei, în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, a modificrilor
intervenite, în condiiile constatrii inexistenei unor echipamente, nereflectrii reale a beneficiarilor unor pli efectuate de
Regie, înregistrrii unor cheltuieli fr documente, precum i efectuarea, în termenul legal de prescripie, a tuturor demer-
surilor legale care s permit recuperarea prejudiciilor pentru care Regia a sesizat organele de urmrire penal;
¾ utilizarea, pentru evidena i prelucrarea automat a datelor financiar-contabile, a unui program informatic care s înde-
plineasc cerinele prevzute de Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, de Normele metodologice de întocmire i utili-
zare a documentelor financiar-contabile la OMEF nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, precum i de OG
nr. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar preventiv, msur dispus ca urmare a constatrii unor deficiene
în modul de prezentare a informaiilor financiar-contabile generate de programul informatic;
¾ organizarea contabilitii de gestiune în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat;
¾ analizarea i stabilirea situaiei reale a deconturilor aferente concediilor i indemnizaiilor de asigurri sociale de sntate,
pentru care Regia a primit de la FNUASS refuzul restituirii sumelor pltite de aceasta; analizarea cauzelor care au generat
refuzul i dispunerea de msuri în consecin, msur dispus ca urmare a constatrii neurmririi modului de realizare a
decontrilor dintre regie i FNUASS;
¾ continuarea demersurilor legale în vederea obinerii titlurilor de proprietate pentru terenul aferent sediului Regiei, precum i
pentru spaiul comercial deinut în Bucureti.
În cazul msurilor susmenionate s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la îndeplinire.
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

realizrii veniturilor i a efecturii cheltuielilor, la
Agenia Naional Anti-Doping

Este instituie public cu personalitate juridic, cu autonomie decizional i operaional în activitatea anti-doping i de
cercetare tiinific în domeniu, coordonat de primul-ministru, finanat din venituri proprii i subvenii acordate de la bugetul
de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.


Entitatea este organizat i funcioneaz în baza prevederilor Legii nr. 227/2006 privind prevenirea i combaterea dopajului în
sport i a HG nr. 1.522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice i a Regulamentului de organizare i funcionare a
Ageniei Naionale Anti-Doping.

În ceea ce privete exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare, s-au constatat unele deficiene privind
nerespectarea funciunii conturilor contabile sau neînregistrarea unor elemente patrimoniale astfel:
- neînregistrarea în contul „Active fixe corporale în curs de execuie a lucrrilor de investiii, nefinalizate i nerecepionate,
- înregistrarea eronat în contul „Venituri din bunuri i servicii primite cu titlu gratuit” a unor operaiuni, care, conform
documentelor de provenien, nu au reprezentat donaii sau sponsorizri;
- înregistrarea eronat a bonurilor valorice de carburani în valoare de 258 mii lei în contul „Materiale consumabile” în loc de
contul „Alte valori”;
- neînregistrarea în evidena contabil a unor licene pentru programe informatice i a unei garanii de bun execuie;
- neînregistrarea în evidena extracontabil a activelor fixe primite în folosin gratuit;
- neîntocmirea, neînregistrarea i neevidenierea angajamentelor bugetare în conformitate cu prevederile legale în valoare
de 10.221 mii lei.
¦ În timpul aciunii de control conducerea entitii a dispus corectarea înregistrrilor contabile eronate.
- au fost constatate creane externe în valoare de 14 mii lei care nu au fost încasate în termenul legal de prescripie;
- contul anual de execuie la 31.12.2012 nu a fost întocmit în baza balanei de verificare, respectiv la „titlul I – Cheltuieli de
personal” s-a completat aceeai valoare în coloanele de „Pli efectuate” i „Cheltuieli efective” i nu valorile din balana de
verificare;
- nu au fost calculate, evideniate, înregistrate, facturate, urmrite i încasate penalitile aferente sumelor achitate cu
întârziere de ctre federaiile sportive.
În ceea ce privete efectuarea i valorificarea rezultatelor inventarierii anuale a patrimoniului pentru anii 2012 i 2013 s-a
constatat c nu au fost întocmite liste de inventariere pentru unele gestiuni, nu au fost efectuate punctaje reciproce i nici nu
au fost solicitate confirmri ale soldurilor creanelor i datoriilor entitii (cu excepia extraselor de cont pentru clieni), nu au
fost inventariate imobilizrile corporale în curs de execuie, iar Procesul-verbal al comisiei de inventariere nu a fost prezentat
conductorului entitii, în vederea aprobrii, în termenul legal de 7 zile lucrtoare de la data încheierii operaiunilor de
inventariere, conform prevederilor legale;
Entitatea a acordat în perioada 2012-2014 drepturi salariale fr respectarea prevederilor legale, respectiv spor de solicitare
psihic aferent activitii de manevrare a probelor biologice, în valoare de 177 mii lei, care a fost acordat unor salariai care
nu desfoar aceast activitate, precum i spor pentru activitatea desfurat în condiii periculoase, în valoare de 94 mii
lei, ce a fost acordat personalului din cadrul Direciei de Cercetare i Laborator Control Doping, fr s existe hotrâre de Guvern.
Recomandri
9 organizarea i conducerea evidenei contabile în conformitate cu prevederile legale;
9 analizarea tuturor clienilor inceri i întreprinderea demersurilor legale;
9 acordarea sporurilor salariale cu respectarea prevederilor legale.
AUTORITI AUTONOME
La autoriti autonome au fost efectuate aciuni de control care au avut urmtoarele teme:
1. Controlul modului de gestionare a patrimoniului la Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a
Asigurrilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pe perioada de funcionare în anul 2013, precum i a
modului de predare a patrimoniului acestora ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF); controlul operaiunilor
comerciale efectuate, în anul 2013, la Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF)
2. Controlul situaiei, evoluiei i modului de administrare a patrimoniului public i privat al statului, precum i legalitatea realizrii
veniturilor i a efecturii cheltuielilor, la Autoritatea Naional pentru Administrare i Reglementare în Comunicaii (ANCOM)
Pagina394

1. Controlul modului de gestionare a patrimoniului la Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supra-
veghere a Asigurrilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pe perioada de funcionare în anul
2013, precum i a modului de predare a patrimoniului acestora ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF);
controlul operaiunilor comerciale efectuate în anul 2013
Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF)

În conformitate cu dispoziiile OUG nr. 93/2012 privind înfiinarea, organizarea i funcionarea Autoritii de Supraveghere
Financiar, cu modificrile i completrile ulterioare, ASF s-a înfiinat ca autoritate administrativ autonom, de specialitate, cu
personalitate juridic, independent, autofinanat, prin preluarea i reorganizarea tuturor atribuiilor i prerogativelor Comisiei
Naionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor (CSA) i Comisiei de Supraveghere a Sistemului
de Pensii Private (CSSPP).
Data încheierii Protocolului de predare a patrimoniului celor trei entiti menionate ctre Autoritatea de Supraveghere
Financiar a fost 29.04.2013.
În exercitarea atribuiilor i prerogativelor prevzute de lege, Autoritatea de Supraveghere Financiar contribuie la consolidarea
unui cadru integrat de funcionare i supraveghere a pieelor, participanilor i operaiunilor pe aceste piee i are ca obiective:
a) asigurarea stabilitii, competitivitii i bunei funcionri a pieelor de instrumente financiare, promovarea încrederii în
aceste piee i în investiiile în instrumente financiare, precum i asigurarea proteciei operatorilor i investitorilor împotriva
practicilor neloiale, abuzive i frauduloase;
b) promovarea stabilitii activitii de asigurare i aprare a drepturilor asigurailor;
c) asigurarea unei funcionri eficiente a sistemului de pensii private i protejarea intereselor participanilor i ale beneficiarilor.
Atribuiile i prerogativele conferite Autoritii de Supraveghere Financiar, inclusiv condiiile de exercitare a acestora, precum i
msurile i sanciunile ce pot fi aplicate de Autoritatea de Supraveghere Financiar, sunt cele din actele normative privind
înfiinarea i funcionarea celor trei entiti reorganizate.
În situaiile financiare ale Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, întocmite la data de 29.04.2013, precum i în bilanul
contabil încheiat la data de 31.12.2013, de ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar, au fost înscrise date eronate
referitoare la active financiare necurente, reprezentând dobânzi aferente plasamentelor Fondului de Garantare a Asigurrilor.
La data de 29.04.2013, dat la care au fost încheiate de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor situaiile financiare în
vederea prelurii patrimoniului de ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar, contul „Creane imobilizate” prezenta un sold
debitor de 195.819 mii lei, reprezentând valoarea de achiziie a obligaiunilor de stat, tranzacionate prin intermediul instituiilor
de credit, a cror maturitate era mai mare de un an, inclusiv valoarea dobânzilor de încasat, aferente acestor obligaiuni.
Subcontul „Dobânzi aferente altor creane imobilizate” prezenta, pe sintetic, un sold debitor de 269 mii lei, reprezentând
dobânzi de încasat aferente acestor obligaiuni. Pe analitic îns, conturile corespunztoare unor dobânzi aferente
plasamentelor disponibilitilor Fondului de Garantare a Asigurrilor, prezentau sold creditor, în valoare de 1.439 mii lei.
Aceeai modalitate de înregistrare în evidena contabil s-a perpetuat i pe perioada de funcionare a Autoritii de
Supraveghere Financiar, aa cum rezult din datele înscrise în balana de verificare aferent lunii decembrie 2013.
¦ Abaterea a fost remediat de ctre Departamentul Fondul de Garantare a Asigurrilor, astfel încât situaiile financiare
încheiate la data de 31.03.2014, de ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar, au reflectat date reale referitoare la
activele financiare necurente.
Valoarea de înregistrare a unor active fixe necorporale a fost stabilit eronat de ctre Comisia de Supraveghere a
Asigurrilor i, ulterior, de ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar.
Astfel, urmare încheierii, la finele anului 2012, a unui contract având ca obiect achiziia unui pachet de servicii constând în
dezvoltare, administrare, mentenan i suport tehnic a unor sisteme informatice, s-a constatat c valoarea de înregistrare în
evidena contabil a acestor programe informatice a fost stabilit doar la nivelul plilor efectuate pentru etapa de dezvoltare a
produselor respective (2.222 mii lei), contravaloarea celorlalte patru etape de execuie (respectiv analiza, proiectarea, testarea
i operaionalizarea) fiind înregistrat direct în conturile de cheltuieli (3.641 mii lei).
¦ Abaterea a fost remediat în timpul controlului.
În contabilitatea Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor nu au fost înregistrate debite din taxele datorate de societile de
asigurare/reasigurare i brokeri de asigurare; nu au fost stabilite i nu au fost înregistrate penalitile legale, datorate pentru
neplata la termen a obligaiilor, respectiv: titluri de crean, în sum de 181 mii lei, reprezentând obligaii de plat ale asiguratorilor
i brokerilor de asigurare, în conformitate cu prevederile legale; nu au fost luate msuri, de ctre Comisia de Supraveghere a
Asigurrilor, în vederea obligrii debitorilor de a depune, în termenul legal, declaraiile privind drepturile de crean sus-menionate.
Neînregistrarea drepturilor de crean în evidena contabil a generat solduri creditoare la unele conturi analitice de debitori.
Aa cum rezult din datele înscrise în balana de verificare aferent lunii decembrie 2013, întocmit de ctre Autoritatea de
Supraveghere Financiar, i la finele exerciiului financiar 2013 au existat unele situaii similare celei descrise mai sus,
însumându-se un sold creditor total la conturile de debitori, de 175 mii lei.


În contul de execuie încheiat de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor s-a constatat evidenierea eronat a unor
cheltuieli de protocol i reprezentare, în sum total de 52 mii lei, la alt subdiviziune a clasificaiei bugetare decât cea
prevzut de lege, respectiv la titlul „Alte cheltuieli cu bunuri i servicii”, în condiiile în care acestea trebuiau raportate la
titlul „Alte cheltuieli - Protocol i reprezentare”.
Comisia Naional a Valorilor Mobiliare nu a urmrit încasarea veniturilor din tarife de meninere, de la emitenii valorilor
mobiliare, astfel încât la data de 29.04.2013, data încheierii Protocolului de predare a patrimoniului ctre Autoritatea de
Supraveghere Financiar, existau 95 cazuri în care pltitorii au înregistrat obligaii de plat neachitate, în sum total de 70 mii lei.
Autoritatea de Supraveghere Financiar a înregistrat pe cheltuieli suma de 304 mii lei, reprezentând debite aferente
activitii Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare, care s-a considerat c nu mai puteau fi recuperate, în condiiile în care, în
cazul unor debitori aflai în procedura insolvenei, documentele au fost transmise tardiv.
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a efectuat pli nelegale, în sum de 71 mii lei, reprezentând prim
de vacan, contrar prevederilor Regulamentului intern al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor a pltit compensaii financiare în valoare de 294 mii lei, unui fost membru al
Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, al crui mandat s-a încheiat în anul 2010 i care a solicitat
compensaia dup împlinirea termenului de prescripie a dreptului de a solicita aceast plat.
Recomandri
9 inventarierea societilor din sectorul de asigurri, debitoare Autoritii de Supraveghere Financiar, i înregistrarea în
contabilitate a tuturor obligaiilor legale ale acestora, inclusiv a penalitilor de întârziere, datorate în cazul neplii în termen
a obligaiilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare i supraveghere a asigurrilor
i ale Ordinului nr. 11/2009 pentru punerea în aplicare a Normelor privind cuantumul i termenul de plat a taxei de
funcionare datorate de asigurtori i de brokerii de asigurare, precum i urmrirea încasrii acestor drepturi;
9 asigurarea concordanei între informaiile prezentate în contul de execuie i evidena financiar-contabil a Autoritii de
Supraveghere Financiar, cu respectarea instruciunilor i normelor emise de Ministerul Finanelor Publice, în ceea ce
privete raportarea cheltuielilor efectuate pe structura bugetului aprobat, cu detalierea naturii cheltuielilor pe clasificaia
economic, pe capitole, titluri, articole i alineate;
9 inventarierea tuturor societilor comerciale aflate în evidena Autoritii de Supraveghere Financiar, în vederea stabilirii cu
exactitate a îndeplinirii de ctre acestea a condiiilor legale pentru atribuirea calitii de emitent de valori mobiliare cu
precizarea datei de la care, eventual, nu au mai fost îndeplinite aceste condiii; efectuarea tuturor demersurilor legale
necesare în vederea recuperrii debitelor restante;
9 respectarea tuturor msurilor de reducere a cheltuielilor publice instituite în scopul întririi disciplinei financiare, dispuse de
ctre autoritile publice cu atribuii legislative, respectiv Parlament i Guvern, atât în ceea ce privete dobândirea unor
categorii de bunuri, cât i reducerea/diminuarea unor categorii de cheltuieli, conform prevederilor legale;
9 dispunerea de msuri în vederea elaborrii i implementrii unei proceduri operaionale prin care s se asigure respectarea
întocmai a dispoziiilor Legii finanelor publice nr. 500/2002, cu modificrile i completrile ulterioare;
9 stabilirea întinderii prejudiciilor create în condiiile constatrii prescrierii dreptului de a cere recuperarea debitelor i
dispunerea msurilor legale în vederea recuperrii lor; reanalizarea debitelor considerate nerecuperabile, sczute din
evidena contabil în anul 2013 (aferente activitii Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare); stabilirea, dup caz, a întinderii
prejudiciilor produse în condiiile neîndeplinirii de ctre personalul Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare a atribuiilor
specifice i dispunerea msurilor legale de recuperare a acestora;
9 stabilirea întinderii prejudiciilor create prin efectuarea unor pli nelegale, reprezentând prim de vacan, acordat contrar
prevederilor propriului regulament de salarizare i compensaii financiare acordate dup împlinirea termenului de prescripie
a dreptului; dispunerea msurilor legale în vederea recuperrii acestora.
anii anteriori, la: Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF), Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM), Co-
misia de Supraveghere a Asigurrilor (CSA) i Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP)
În urma verificrii modului de aducere la îndeplinire a msurilor dispuse anterior ASF, CNVM, CSA i CSSPP, prin deciziile
emise în anii 2012 i 2013, s-a constatat nefinalizarea, în principal, a urmtoarelor msuri:
¾ efectuarea, de ctre Autoritatea de Supraveghere Financiar, a tuturor demersurilor legale ce se impun pentru recuperarea
drepturilor de crean cuvenite fostei CNVM;
¾ stabilirea, de ctre ASF, a întinderii prejudiciilor create fostei CNVM, ca urmare a neaplicrii msurilor de reducere a cheltuielilor
publice, prevzute de OUG nr. 26/2012 privind unele msuri de reducere a cheltuielilor publice i întrirea disciplinei financiare i
de modificare i completare a unor acte normative, precum i dispunerea msurilor legale de recuperare a acestora;
¾ stabilirea, de ctre ASF, a întinderii prejudiciilor create fostei CSA ca urmare a neaplicrii msurilor de reducere a cheltuielilor
publice, prevzute de OUG nr. 26/2012 privind unele msuri de reducere a cheltuielilor publice i întrirea disciplinei financiare i
de modificare i completare a unor acte normative, precum i dispunerea msurilor legale de recuperare a acestora;
Pagina396

¾ efectuarea operaiunilor de încasri i pli în conformitate cu prevederile OUG nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea
resurselor utilizate prin trezoreria statului;
¾ verificarea tuturor operaiunilor reprezentând cheltuieli de personal, stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând cheltuieli
de personal acordate în mod nelegal datorit emiterii de acte administrative prin înclcarea condiiilor legale privind
validarea lor i recuperarea integral a acestuia; regularizarea obligaiilor angajatorului i angajailor cu bugetul consolidat,
înregistrarea în evidena contabil a operaiunilor specifice;
¾ recuperarea sumelor acordate, fr temei legal în anul 2012, salariailor entitii, sub form de prim de vacan, premii,
prime cu ocazia cstoriei, precum i a tichetelor cadou acordate, precum i regularizarea cu bugetele publice a impozitelor
i contribuiilor virate; reglementarea prin lege a tuturor drepturilor de natur salarial care se acord personalului CSSPP,
autoritate administrativ autonom, de specialitate, pentru a se asigura principiul supremaiei legii potrivit cruia drepturile
de natur salarial se stabilesc numai prin norme juridice de fora legii; extinderea verificrilor asupra tuturor sumelor de
aceast natur acordate;
¾ extinderea verificrilor asupra tuturor cheltuielilor de delegare, detaare, transferare, raportate la articolul bugetar „Deplasri,
detari, transferri”, atât în ar cât i în strintate i dispunerea msurilor în consecin;
¾ recuperarea conform prevederilor legale în vigoare a sumei de 10,4 mii lei, reprezentând cheltuieli efectuate fr temei legal.
Având în vedere stadiul msurilor, pentru înlturarea abaterilor s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la îndeplinire.
Autoritatea Naional pentru Administrare i Reglementare în Comunicaii (ANCOM)

ANCOM a fost înfiinat ca autoritate public autonom cu personalitate juridic, sub control parlamentar, finanat integral din
venituri proprii, prin OUG nr. 22/2009, cu modificrile i completrile ulterioare.
Rolul ANCOM este acela de punere în aplicare a politicii naionale în domeniul comunicaiilor electronice, comunicaiilor
audiovizuale i a serviciilor potale, inclusiv prin reglementarea pieei i reglementarea tehnic în aceste domenii.
Nu s-a efectuat o fundamentare judicioas a bugetului de venituri i cheltuieli, adaptat la realitile de execuie a acestuia,
astfel c s-a înregistrat o discrepan semnificativ între estimrile de resurse publice necesare i execuia bugetar
aferent anilor 2012 i 2013.
Valoarea patrimoniului ANCOM a fost majorat nejustificat cu suma de 5.175 mii lei, prin înregistrarea eronat în contul
„Active fixe necorporale” a contravalorii închirierii de licene Microsoft.
În Contractul Colectiv de Munc au fost prevzute clauze cu privire la acordarea unor drepturi salariale, care contravin
prevederilor actelor normative în vigoare, în cazul funciilor de preedinte i vicepreedinte ANCOM.
La obiectivul de investiii „Laborator acreditat pentru încercri de compatibilitate electromagnetic”, ANCOM nu a luat toate
msurile prin care s asigure utilizarea economicoas a fondurilor destinate finanrii lucrrilor de construcie a cldirii
laboratorului (ca parte component a investiiei totale).
Recomandri
9 la elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli s se asigure o fundamentare temeinic asupra categoriilor de venituri i
cheltuieli, astfel încât veniturile estimate s reflecte cât mai fidel posibilitile de realizare a acestora i evoluia înregistrat
în perioadele precedente, iar nivelul cheltuielilor s reflecte necesitile reale ale entitii;
9 eliminarea clauzelor care contravin actelor normative în vigoare din Contractul Colectiv de Munc;
9 respectarea principiului utilizrii economicoase a fondurilor publice, atât la momentul estimrii valorii investiiei, cât i în etapele de
atribuire i derulare a contractelor de lucrri finanate de ctre ANCOM.
ALTE ENTITI
Au fost efectuate aciuni de control care au avut urmtoarele teme:
1. Controlul arieratelor i plilor restante înregistrate la nivelul UAT-urilor, la:
1.1. Unitatea Administrativ-Teritorial Sector 5 Bucureti
entitile beneficiare, la Regia Autonom de Distribuie a Energiei Termice Bucureti


1. Controlul arieratelor i plilor restante înregistrate la nivelul UAT-urilor
1.1. Unitatea Administrativ-Teritorial Sector 5
Este organizat i funcioneaz în baza prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraia public local, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, iar primarul exercit funcia de ordonator principal de credite, îndeplinind o funcie de
autoritate public, conduce, controleaz i organizeaz aparatul de specialitate, aa cum stabilesc prevederile legale aplicabile.
Controlul arieratelor i plilor restante înregistrate la nivelul Sectorului 5 al Municipiului Bucureti a evideniat urmtoarele:
neîntocmirea notei explicative, anex a raportrilor privind plile restante i arieratele;
nepublicarea situaiilor financiare asupra execuiei bugetare pe anul 2013, inclusiv a plilor restante, pe pagina de internet a
instituiei;
neînregistrarea plilor restante, în mod distinct, în „Conturi în afara bilanului”;
evidenierea în mod distinct, în bugetul local pe anul 2013, a creditelor bugetare destinate stingerii plilor restante la o
valoare mai mic decât valoarea real a plilor restante datorate;
raportarea plilor restante la data de 31.12.2013 la o valoare mai mic decât valoarea real a plilor restante datorate;
încheierea de angajamente legale în anul 2013, în condiiile în care plile restante raportate la finele anului 2012 nu erau stinse;
neefectuarea redimensionrii trimestriale a cheltuielilor în raport cu gradul de colectare a veniturilor;
nerespectarea principiului execuiei bugetare potrivit cruia suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturile contractate
i a sumelor utilizate din excedentele bugetelor, trebuia s fie mai mare decât suma plilor efectuate i a plilor restante;
nerealizarea diminurii volumului arieratelor în limitele prevzute de reglementrile legale;
facturarea cu întârziere, în unele cazuri, a lucrrilor recepionate, precum i întârzierea efecturii recepiilor la terminarea lucrrilor
pentru unele obiective finalizate în perioada 2011-2013.
Recomandri
9 întocmirea notei explicative, anex a raportrilor privind plile restante i arieratele, precum i publicarea situaiilor
financiare asupra execuiei bugetare, inclusiv plile restante, pe pagina de internet a instituiei;
9 respectarea prevederilor OMFP nr. 1.917/2005 cu modificrile i completrile ulterioare, referitoare la modul de evideniere
al plilor restante i arieratelor, precum i actualizarea soft-ului contabil;
9 elaborarea unei proceduri operaionale privind organizarea, evidena i raportarea creditelor bugetare i angajamentelor
bugetare i legale conform OMFP nr. 1792/2002, actualizat;
9 la elaborarea bugetului local anual al UAT Sector 5 Bucureti va fi avut în vedere evidenierea, în mod distinct, a creditelor
bugetare destinate stingerii plilor restante având în vedere cuantumul acestora la finele anului anterior, conform principiilor
i regulilor bugetare;
9 întocmirea corect a raportrilor lunare, conform prevederilor OMFP nr. 1248/2012, care vor fi însoite de nota explicativ
prevzut la pct. 13 din Normele metodologice privind întocmirea i depunerea situaiilor financiare trimestriale ale institu-
iilor publice, precum i a unor raportri financiare lunare în anul 2009, aprobate prin OMFP nr. 629/2009, cu modificrile i
completrile ulterioare, în care se vor explica cauzele diferenelor semnificative ale sumelor raportate, precum i
componena sumelor raportate la finele perioadei;
9 înregistrarea cronologic în contabilitate a tuturor lucrrilor executate în momentul efecturii lor indiferent când se va
efectua plata acestora, astfel încât situaiile financiare s ofere o imagine fidel a realitii patrimoniale a entitii;
9 verificarea periodic, de ctre conducerea entitii a realitii i exactitii datelor înregistrate i raportate prin formularele
30b „Pli restante” i 30b.1 „Situaia centralizat a arieratelor bugetului general al unitii administrativ-teritoriale;
9 încheierea de angajamente legale noi numai dup stingerea plilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a
arieratelor din execuia anului curent, aa cum stabilesc prevederile legale;
9 ordonatorul principal de credite va dispune toate msurile legale în vederea respectrii principiilor aplicabile execuiei
bugetare, în special la redimensionarea cheltuielilor în raport cu gradul de colectare a veniturilor, astfel încât la data de 31
decembrie entitatea s nu mai înregistreze deficit bugetar i pli restante, aa cum stabilesc prevederile legale;
9 redimensionarea periodic a cheltuielilor în raport cu gradul de colectare a veniturilor, astfel încât s se asigure stingerea
plilor restante i a arieratelor, aa cum stabilesc prevederile legale în vigoare;
9 efectuarea recepiilor la terminarea lucrrilor, în vederea facturrii de ctre operatorii economici a sumelor rmase de achitat,
astfel încât situaiile financiare s reflecte exactitatea i realitatea patrimonial a entitii, conform prevederilor legale în vigoare;
9 utilizarea fondurile publice la nivelul UAT Sector 5, în condiii de economicitate, eficien i eficacitate, pe baza unor analize
efectuate periodic de ctre conducerea entitii, astfel încât s se asigure stingerea plilor restante i a arieratelor, aa cum
stabilesc prevederile legale în vigoare.
Pagina398

1.2. Unitatea Administrativ-Teritorial Sector 6

Este organizat i funcioneaz în conformitate cu Legea nr. 215/2001 privind administraia public local, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, Legea nr. 673/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare i funcionare a
consiliilor locale i Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleilor locali.
Primarul Sectorului 6 îndeplinete o funcie de autoritate public, conduce, controleaz i organizeaz aparatul de specialitate conform
art. 61, alin. (1) i (3) din Legea nr. 215/2001 privind administraia public local, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Controlul arieratelor i plilor restante înregistrate la nivelul Sectorului 6 al Municipiului Bucureti a evideniat urmtoarele:
neîntocmirea notei explicative, anex a raportrilor privind plile restante i arieratele;
nepublicarea situaiilor financiare asupra execuiei bugetare pe anul 2013, inclusiv plile restante, pe pagina de Internet a
instituiei;
neînregistrarea plilor restante, în mod distinct, în contul 8075, clasa 8 „Conturi speciale”, grupa 80 „Conturi în afara bilanului”;
neevidenierea în mod distinct în bugetul local pe anul 2013 a creditelor bugetare destinate stingerii plilor restante;
raportarea plilor restante la data de 31.12.2013 la o valoare mai mare cu suma de 72.848 mii lei fa de valoarea real a
plilor restante datorate;
neasigurarea achitrii plilor restante înregistrate la finele anului 2012, precum i a plilor restante rezultate în cursul
anului curent din execuia bugetar a anului 2013;
încheierea de angajamente legale în anul 2013, în condiiile în care plile restante raportate la finele anului 2012 nu au fost stinse;
nerealizarea redimensionrii trimestriale a cheltuielilor în raport cu gradul de colectare a veniturilor;
nerespectarea principiului execuiei bugetare potrivit cruia suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturile
contractate i a sumelor utilizate din excedentele bugetelor, s fie mai mare decât suma plilor efectuate i a plilor restante;
nerealizarea diminurii volumului arieratelor în limitele prevzute de reglementrile legale.
Recomandri
9 întocmirea notei explicative, anex a raportrilor privind plile restante i arieratele, precum i publicarea situaiilor
financiare asupra execuiei bugetare, inclusiv plile restante, pe pagina de Internet a instituiei;
9 respectarea prevederilor OMFP nr. 1917/2005 cu modificrile i completrile ulterioare, referitoare la modul de evideniere
al plilor restante i arieratelor, i actualizarea softului contabil;
9 elaborarea unei proceduri operaionale privind organizarea, evidena i raportarea creditelor bugetare i angajamentelor
bugetare i legale conform OMFP nr. 1792/2002, actualizat;
9 la elaborarea bugetului local anual al UAT Sector 6 Bucureti va fi avut în vedere evidenierea, în mod distinct, a creditelor
bugetare destinate stingerii plilor restante conform principiilor i regulilor bugetare;
9 întocmirea corect a raportrilor lunare, conform prevederilor OMFP nr. 1248/2012, care vor fi însoite de nota explicativ
prevzut la pct. 13 din Normele metodologice privind întocmirea i depunerea situaiilor financiare trimestriale ale
instituiilor publice, precum i a unor raportri financiare lunare în anul 2009, aprobate prin OMFP nr. 629/2009, cu
modificrile i completrile ulterioare, în care se vor explica cauzele diferenelor semnificative ale sumelor raportate, precum
i componena sumelor raportate la finele perioadei;
9 verificarea periodic, de ctre controlul intern/managerial, a realitii i exactitii datelor înregistrate i raportate prin
formularele 30b „Pli restante” i 30b.1 „Situaia centralizat a arieratelor bugetului general al unitii administrativ-teritoriale";
9 încheierea de angajamente legale noi numai dup stingerea plilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a
arieratelor din execuia anului curent;
9 ordonatorul de credite va dispune toate msurile legale în vederea respectrii principiilor aplicabile execuiei bugetare, în
special la redimensionarea cheltuielilor în raport cu gradul de colectare a veniturilor, astfel ca la 31 decembrie entitatea s
nu mai înregistreze deficit bugetar i pli restante;
9 realizarea unor analize la nivelul conducerii UAT Sector 6 Bucureti privind condiiile de economicitate, eficien i
eficacitate în care sunt utilizate fondurile publice astfel încât s se asigure stingerea plilor restante i a arieratelor.


2. Controlul legalitii utilizrii i rambursrii sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate
de stat la entitile beneficiare, la
Regia Autonom de Distribuie a Energiei Termice Bucureti (RADET)
RADET s-a înfiinat în subordinea Primriei Municipiului Bucureti prin reorganizarea Grupului Întreprinderilor de Gospodrie
Comunal, în baza Deciziei Primriei Municipiului Bucureti nr. 1200/1990 i este regie autonom de interes local, cu
personalitate juridic, sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucureti.
Cu privire la tragerile efectuate din sumele creditului, s-a constatat c RADET - SAPT a efectuat prima tragere, cu o întâr-
ziere de doi ani, apte luni i 25 de zile de la data semnrii Contractului de credit, în condiiile în care:
pân la data de 30.12.2009 RADET - SAPT a efectuat trageri în sum total de 26.500 mii euro (din care suma de 19.000
mii euro reprezint trageri din Creditul RADET A i suma de 7.500 mii euro reprezint trageri din Creditul RADET B);
dei Contractul de credit dintre Municipiul Bucureti i Regia Autonom de Distribuie a Energiei Termice i Banca
European pentru Reconstrucie i Dezvoltare destinat finanrii proiectelor de modernizare „Refacerea zonei istorice i
modernizarea sistemului de administrare a traficului din Bucureti” i „Îmbuntirea sistemului de furnizare a energiei
termice din Bucureti” a fost aprobat de ctre Consiliul General al Municipiului Bucureti la data de 06.03.2003 i a fost
semnat la data de 24.04.2003, RADET - SAPT a efectuat prima tragere la data de 19.12.2005 (în condiiile în care data
limit de tragere iniial prevzut în Contractul de credit a fost data de 31.12.2005).
în perioada 05.06.2003-24.11.2005, RADET - SAPT a efectuat pli în sum de 338 mii euro reprezentând comisioane
de angajament aferente sumei din creditul RADET care nu a fost tras de ctre RADET - SAPT i care nici nu a fost
anulat pân la data de 19.12.2005.
potrivit prevederilor Seciunii 4.04. „Prima tragere RADET” din Contractul de credit încheiat între Municipiul Bucureti i
Regia Autonom de Distribuie a Energiei Termice i Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) din
data de 24 aprilie 2003, obligaia Bncii [BERD] de a efectua prima tragere RADET a fost condiionat de primirea în
prealabil de ctre Banc de la RADET a documentelor prevzute de la punctele (a) la (j) din cadrul Seciunii 4.04.
din analiza documentelor, a rezultat faptul c RADET a îndeplinit toate condiionalitile aferente primei trageri tocmai la
data de 04.04.2005. Mai mult decât atât, prin Nota de fundamentare cu privire la necesitatea încheierii unui Acord între
Consiliul General al Municipiului Bucureti („Municipiul”) i RADET privind preluarea obligaiilor financiare ale RADET din
contractul de împrumut nr. 263131 din 24 aprilie 2003 încheiat între Municipiu, RADET i BERD (Contractul de împrumut)
înregistrat la Primria Municipiului Bucureti s-a solicitat „cuprinderea raporturilor dintre RADET i Municipiu într-un acord
care s asigure din punct de vedere juridic sigurana implementrii proiectului de ctre RADET, cu suportul Municipiului, în
condiii optime”.
Cauza efecturii primei trageri cu o întârziere de doi ani, apte luni i 25 de zile de la data semnrii Contractului de credit a fost
modul în care managementul a realizat implementarea proiectului, fapt care a condus implicit la prelungirea datei limit de
tragere de la data de 31.12.2005 pân la data de 31.12.2009.
Procedându-se astfel, RADET - SAPT nu a respectat principiul de economicitate în utilizarea fondurilor publice.
Consecina economico-financiar aferent nerespectrii principiului de economicitate o reprezint atât plata de ctre RADET -
SAPT a sumei totale de 639 mii euro reprezentând comisioane de angajament, cât i plata sumei de 54 mii euro reprezentând
speze anuale de administrare a creditului1 (aferente perioadei 22.05.2006-28.05.2014).
Recomandare
9 efectuarea, dup caz, a unor analize a cauzelor care au generat plata de ctre RADET - SAPT a sumelor reprezentând
comisioane de angajament i speze anuale de administrare a creditului aferente atât perioadei în care nu s-au efectuat
trageri, cât i perioadei de prelungire a datei limit de tragere i identificarea unor msuri pentru prevenirea acestor situaii.
*
* *

1 Potrivit prevederilor alin (b), Seciunea 2.03 ”Comisioane i speze la Creditul RADET”, Articolul II – „Creditul RADET” din Contractul de credit dintre Muni-
cipiul Bucureti i Regia Autonom de Distribuie a Energiei Termice i Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare semnat la data de 24 aprilie
2003 i aprobat prin Hotrârea Consiliului General al Municipiului Bucureti nr. 67/06.03.2003, „RADET va plti Bncii pe perioada de valabilitate a
Contractului o sum reprezentând spezele anuale de administrare a creditului în valoare de 2 mii euro pe an pentru fiecare Participant la creditul RADET.”
Pagina400

pentru anii anteriori în domeniul privatizrii, la:
2. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
3. Agenia Domeniilor Statului
În anul 2014 s-a verificat i modul de implementare a msurilor dispuse de Curtea de Conturi în anii anteriori. Verificarea s-a
realizat pentru msurile din deciziile emise pentru Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie, în cazul unor contracte
de vânzare-cumprare de aciuni, ce au fost preluate, ulterior, în monitorizare de ctre Departamentul pentru Energie.
În urma verificrii modului de aducere la îndeplinire, de ctre Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie i, ulterior,
de ctre Departamentul pentru Energie (pentru contractele de privatizare preluate de la acesta), a msurilor dispuse prin
decizii, s-a constatat:
Ö În cazul verificrii modului de aducere la îndeplinire a msurilor dispuse de Curtea de Conturi prin decizia emis în anul 2011
pentru înlturarea abaterilor constatate cu ocazia aciunii „verificarea modului de îndeplinire de ctre pri a clauzelor cuprinse
în contractul de privatizare”, a societilor comerciale al cror obiect de activitate privete gazele naturale, s-a constatat:
nefinalizarea, în cazul Contractului de privatizare nr. 7/2004 a SC Distrigaz Nord SA Târgu Mure, a msurii privind clarificarea
neconcordanelor/diferenelor între datele privind Activele de Baz (reele de distribuie i staii de reglare-msurare), înscrise în
contractele de privatizare i cele rezultate în urma investigaiilor efectuate de vânztor, msur dispus în condiiile în care s-
au constatat astfel de neconcordane;
nefinalizarea msurilor prin care s-au dispus urmtoarele:
1. „Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie va solicita cumprtorilor societilor comerciale Distrigaz Sud SA
Bucureti i Distrigaz Nord SA Târgu Mure, s dispun, societilor în cauz, s acioneze în vederea: inventarierii tuturor
terenurilor transferate societilor, de ctre statul român, spre administrare i folosin; întocmirii documentaiilor, prevzute
de legislaia în vigoare, pentru obinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor”;
2. „Iniierea, pe cale de consecin a celor menionate mai sus, a demersurilor pe lâng Cumprtori de a majora capitalul
social al societilor comerciale cu valoarea reactualizat, conform dispoziiilor legale în vigoare, a terenurilor pentru care
acestea au obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, precum i transmiterea pachetului de aciuni aferent
în portofoliul instituiei publice cu atribuii în domeniul privatizrii care administreaz aciunile în numele statului”.
Aceste msuri au fost dispuse în condiiile în care s-a constatat: nerespectarea de ctre pri a termenului de un an de la
„Data Finalizrii” pentru efectuarea majorrii capitalului social al societilor comerciale cu valoarea aferent ”Terenurilor în
curs de clarificare”.
Pentru înlturarea abaterilor s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la îndeplinire a msurilor.
Ö În cazul verificrii modului de aducere la îndeplinire a msurilor dispuse de Curtea de Conturi prin decizia emis în anul
2009, pentru înlturarea abaterilor constatate cu ocazia aciunii „control cu privire la îndeplinirea de ctre pri a clauzelor
contractuale cuprinse în contractul de privatizare a SC PETROM SA” efectuat la Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii
în Industrie, s-a constatat:
nefinalizarea msurilor prin care s-a dispus:
1. „Instituia public cu atribuii în domeniul privatizrii va solicita Cumprtorului s dispun SC PETROM SA s acioneze
în vederea: inventarierii tuturor terenurilor transferate societii, de ctre statul român, spre administrare i folosin;
întocmirii documentaiilor, prevzute de legislaia în vigoare, pentru obinerea certificatelor de atestare a dreptului de
proprietate asupra terenurilor;
2. Iniierea, pe cale de consecin a celor menionate mai sus, a demersurilor pe lâng Cumprtor de a majora capitalul
social al societii comerciale cu valoarea reactualizat, conform dispoziiilor legale în vigoare, a terenurilor pentru care SC
PETROM SA a obinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, precum i transmiterea pachetului de aciuni
aferent în portofoliul instituiei publice cu atribuii în domeniul privatizrii care administreaz aciunile în numele statului.
Aceste msuri au fost dispuse în condiiile în care s-a constatat:
x neurmrirea, de ctre instituia cu atribuii în domeniul privatizrii, a modului în care Cumprtorul i-a respectat obligaia
asumat prin Contractul de privatizare nr. 5/2004, respectiv, de a „depune toate eforturile rezonabile pentru a determina
Societatea s pregteasc în mod corespunztor documentaia necesar i s depun cereri pentru obinerea tuturor
certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra Terenurilor în curs de Clarificare, conform legii i în timp util
pentru efectuarea majorrilor de capital social;
x neurmrirea, de ctre instituia public cu atribuii în domeniul privatizrii, a modului de îndeplinire de ctre Cumprtor
a angajamentelor asumate prin contractul de privatizare, privind terenurile în curs de clarificare. Totodat, nu s-a urmrit
respectarea, de ctre societate, a prevederilor art. 12, alin. 3 din Legea nr. 137/2002, potrivit crora: „Administratorii so-


cietii comerciale sunt obligai s solicite înregistrarea majorrii capitalului social la Oficiul Registrului Comerului în
termen de 30 zile de la data emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor”.
S-a constatat c au fost iniiate demersuri în sensul msurilor dispuse prin Decizia emis în anul 2009, msuri care, îns, nu au
fost finalizate, în condiiile în care:
o SC OMV Petrom SA nu a obinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru toate terenurile transferate
societii de ctre statul român, spre administrare i folosin;
o nu s-a majorat capitalul social al SC OMV Petrom SA, cu valoarea reactualizat, conform dispoziiilor legale în vigoare, a
terenurilor în suprafa total de 1338 ha, pentru care societatea a obinut un numr de 1.621 certificate de atestare a
dreptului de proprietate i nu s-a transmis pachetul de aciuni aferent, în portofoliul instituiei publice cu atribuii în
domeniul privatizrii care administreaz aciunile în numele statului, dei termenul de finalizare al acestei aciuni,
prevzut în contractul de privatizare, era de 3 ani de la Data Finalizrii (14.12.2007).
Rspunsul entitii
Cu privire la stadiul aducerii la îndeplinire a msurilor dispuse, Direcia General Privatizare i Administrare a Participaiilor
Statului în Energie a prezentat dou documente primite de la SC OMV Petrom SA, prin care aceasta confirm c a realizat un
inventar al tuturor terenurilor primite în administrare i/sau folosin de la statul român, conform datelor/informaiilor disponibile
în evidenele sale i pentru care la momentul privatizrii era prevzut aplicarea procedurilor din HG 834/1991 pentru obinerea
certificatelor de atestare a dreptului de proprietate i, de asemenea, a semnat un contract de prestri servicii în vederea
actualizrii valorii terenurilor.
Având în vedere situaia de fapt, Departamentul pentru Energie - Direcia General Privatizare i Administrare a Participaiilor Statului
în Energie a întocmit, în anul 2014, MEMORANDUMUL cu tema „Stadiul majorrii capitalului social cu valoarea certificatelor de
atestare a dreptului de proprietate obinute de ctre SC OMV PETROM SA”, aprobat de Guvernul României, în aprilie 2014.
Prin MEMORANDUM, Departamentul pentru Energie a propus efectuarea unei analize i luarea unei decizii privind aprobarea
relurii corespondenei i discuiilor cu OMV Aktiengesellschaft privind posibilitatea modificrii prevederilor contractuale i, în
cazul obinerii acestui acord, iniierea unui proiect de act normativ pentru modificarea prevederilor Legii nr. 555/2004 privind
unele msuri pentru privatizarea Societii Naionale a Petrolului „Petrom” SA Bucureti, precum i menionarea în cadrul
Adunrii Generale a Acionarilor a problemelor semnalate, întrucât pân la aceast dat nu au fost aduse la îndeplinire deciziile
Curii de Conturi a României privind terenurile transferate OMV Petrom de ctre Statul român spre administrare i/sau folosin.
Având în vedere stadiul prezentat, pentru înlturarea abaterilor s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la îndeplinire a
msurilor.
2. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

În anul 2014 s-a verificat i modul de implementare a msurilor dispuse de Curtea de Conturi în anii anteriori. Verificarea
modului de ducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin deciziile emise pentru anii anteriori s-a realizat pentru msurile din
deciziile emise pentru Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), actual Autoritatea pentru Administrarea
Activelor Statului (AAAS).
Ö În urma verificrii modului de aducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizia emis în anul 2009, pentru înlturarea
abaterilor constatate cu ocazia controlului modului de îndeplinire, de ctre pri, a clauzelor cuprinse în contractul de
privatizare a SC Combinatul Siderurgic SIDEX SA
în cazul msurii privind iniierea tuturor msurilor legale în vederea încasrii penalitilor datorate de cumprtor pentru
nerealizarea obiectivelor asumate prin contractul de privatizare, respectiv a investiiilor privind protecia mediului i
îmbuntirea tehnologiei, dispus în condiiile în care s-a constatat c nu au fost respectate, în anii 2005 i 2006,
angajamentele investiionale asumate de cumprtor prin contractul de privatizare nr. 8/2001 (i adendumurile la acesta),
încheiat între Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului, în calitate de vânztor, i LNM
Holdings NV, în calitate de cumprtor, s-a constatat c msura dispus este în curs de derulare, dosarul arbitral deschis
în vederea recuperrii penalitilor datorate de ctre cumprtorul Mittal Steel Holdings AG, pentru nerealizarea
angajamentelor investiionale, fiind repus pe rol la Curtea Internaional de Arbitraj de la Paris.
Având în vedere stadiul msurii, pentru înlturarea abaterii s-a dispus prelungirea termenului de aducere la îndeplinire a acesteia.
Ö În urma verificrii modului de aducere la îndeplinire a msurilor dispuse prin decizia emis în anul 2010 pentru înlturarea
abaterilor constatate cu ocazia controlului modului de îndeplinire, de ctre pri, a clauzelor cuprinse în contractul de
privatizare a SC HIDROMECANICA SA Braov
cu privire la stadiul msurii „AVAS va lua msurile necesare atât pentru susinerea în instan a intereselor statului (în
condiiile în care AVAS a iniiat aceast aciune) cu privire la daunele calculate i solicitate în sarcina cumprtorului, ca
urmare a desfiinrii contractului de vânzare-cumprare aciuni nr. 9/18.09.2001, cât i pentru punerea în executare a
hotrârii instanei de judecat”, s-a constatat c, în urma derulrii procedurii de executare silit, iniiat împotriva
administratorilor fostului cumprtor al SC HIDROMECANICA SA, respectiv, SC ALEXANDER Co SRL Braov, AAAS a
încasat suma total de 0,4 mii lei, procedura fiind în curs.
Pagina402

Având în vedere stadiul msurii, pentru înlturarea abaterii s-a dispus prelungirea termenului de aducere la îndeplinire a
acesteia.
abaterilor constatate cu ocazia aciunii verificarea modului de îndeplinire de ctre pri a clauzelor cuprinse în contractul de
privatizare
Nu a fost finalizat msura „identificarea numrului real al contractelor de privatizare, încheiate/preluate de Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului, precum i a stadiului monitorizrii lor”, dispus în condiiile în care s-au constatat
deficiene în organizarea evidenei contractelor de privatizare;
Cu privire la nerespectarea clauzelor privind efectuarea investiiilor asumate prin contractele de privatizare, constatare
identificat în cazul contractelor de vânzare aciuni: nr. 56/1996, privind privatizarea SC Amonil SA Slobozia; nr.
1472/1997, privind privatizarea SC DMAI Unirea SA Bucureti, s-a constatat:
x referitor la contractul de vânzare aciuni nr. 56/1996, privind privatizarea SC Amonil SA Slobozia, în cazul cruia s-au
dispus msurile:
iniierea tuturor msurilor legale în vederea încasrii, de la cumprtori, a debitului (actualizat la inflaie), stabilit de
ctre instan în sarcina acestora, reprezentând penaliti solicitate de vânztor pentru nerealizarea investiiilor;
stabilirea întinderii prejudiciului creat ca urmare a necalculrii penalitilor datorate de cumprtori, pentru nerealizarea
investiiilor, inând cont de echivalentul în lei a sumei în USD înscrise în contract, care nu a fost investit la datele
scadente din Programul de investiii; dispunerea msurilor necesare pentru recuperarea prejudiciului creat;
stabilirea întinderii eventualelor prejudicii, cauzate, în cazul altor contracte de privatizare, ca urmare a neacionrii în
instan, în termenul de prescripie, în vederea obligrii cumprtorilor la plata penalitilor datorate pentru
nerealizarea investiiilor; dispunerea msurilor necesare pentru recuperarea eventualelor prejudicii constatate,
s-a constatat c msurile nu sunt finalizate;
x referitor la contractul de vânzare aciuni nr. 1472/1997, privind privatizarea SC DMAI Unirea SA Bucureti, în cazul
cruia s-a dispus iniierea tuturor msurilor legale în vederea încasrii, de la cumprtor, a debitului (actualizat la
inflaie), stabilit de ctre instan în sarcina acestuia, reprezentând penaliti solicitate de vânztor pentru nerealizarea în
termen a investiiilor, s-a constatat c msura nu este finalizat;
cu privire la msura „Analizarea modului în care cumprtorii respect obligaia asumat prin contractele de vânzare-
cumprare aciuni, privind numrul de personal, i stabilirea, dup caz, a msurilor ce se impun, dispus în condiiile în
care s-a constatat neîndeplinirea de ctre cumprtori a angajamentelor cu privire la meninerea numrului de angajai ai
societii, existeni la data semnrii contractului de privatizare” (constatare identificat în cazul contractelor de vânzare-
cumprare aciuni nr. 56/1996, privind privatizarea SC Amonil SA Slobozia; nr. 1261/1997, privind privatizarea SC
Comvex SA Constana; nr. 1472/1997, privind privatizarea SC DMAI Unirea SA Bucureti), s-a constatat c Direcia
Postprivatizare, din cadrul Autoritii pentru Administrarea Activelor Statului, a elaborat Procedura operaional „Urmrirea
respectrii obligaiilor privind protecia social, angajate de cumprtori, cuprinse în contractele de vânzare-cumprare
aciuni”, care cuprinde inclusiv obligaiile privind pstrarea numrului de salariai/locuri de munc la societile privatizate,
procedur ce trebuie pus în practic;
cu privire la msura „Analizarea, în cazul Contractului de vânzare-cumprare aciuni nr. 56/1996, a SC Amonil SA
Slobozia, a modului în care cumprtorii au respectat obligaia privind livrarea de energie termic, de ctre societatea
comercial, oraului Slobozia, i stabilirea, dup caz, a msurilor ce se impun”, dispus în condiiile în care s-a constatat
neurmrirea de ctre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a modului de realizare a obligaiei cumprtorilor
de a continua livrarea, de ctre SC Amonil SA Slobozia, a energiei termice necesare oraului Slobozia, Autoritatea pentru
Administrarea Activelor Statului nu a prezentat un document din care s rezulte poziia conducerii instituiei privind
respectarea acestei clauze.
Având în vedere stadiul msurilor, pentru înlturarea abaterilor s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la îndeplinire a
acestora.
abaterilor constatate cu ocazia controlului privind îndeplinirea de ctre pri a clauzelor cuprinse în contractul de privatizare
S-a constatat nefinalizarea urmtoarelor msuri:
analizarea modului de îndeplinire, de ctre partenerii din contractele de vânzare-cumprare aciuni, a obligaiilor asumate prin
acestea i iniierea msurilor legale ce se impun, pentru aducerea lor la îndeplinire, având în vedere stadiul realizrii unor clauze
contractuale, dispus în condiiile constatrii nestabilirii, de ctre pri, a preului pentru aciunile suplimentare, provenite din
conversia în aciuni a datoriilor societii ctre furnizorii de utiliti; netransferrii aciunilor suplimentare ctre cumprtor, în cazul
Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. 33/2003, privind privatizarea SC Roman SA Braov;


analizarea modului de îndeplinire, de ctre partenerii din contractele de vânzare-cumprare aciuni, a obligaiilor asumate
prin acestea i iniierea msurilor legale ce se impun, pentru aducerea lor la îndeplinire, având în vedere stadiul realizrii
unor clauze contractuale, dispus în condiiile în care s-a constatat nerealizarea transferului, ctre Consiliul Local Braov,
a dreptului de proprietate asupra aciunilor deinute de SC ROMAN SA Braov la SC CAF SA Braov;
dispunerea de msuri în vederea recuperrii drepturilor de crean ale Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului,
dispus în condiiile în care s-a constatat nerecuperarea, de ctre AVAS, a daunelor interese determinate de desfiinarea
unui contract de privatizare, în cazul Contractului de vânzare-cumprare de aciuni nr. 949/1997, privind privatizarea SC
Organe de Asamblare SA Braov;
înregistrarea drepturilor de crean ale Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului în evidena contabil a instituiei, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, a contabilitii, precum i cu prevederile OMF nr. 1917/2005 privind organizarea
i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi pentru instituii publice i instruciunile de aplicare a acestuia;
stabilirea întinderii prejudiciilor create Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului, prin pierderea unor drepturi de crean
ale instituiei în condiiile acionrii cu întârziere în instan, în afara termenului de prescripie i dispunerea msurilor pentru
recuperarea lor. Aceste msuri au fost dispuse ca urmare a constatrii faptului c instituia cu atribuii în domeniul privatizrii
a pierdut dreptul de a solicita restituirea unor datorii, înscrise în contractele de privatizare a unor societi comerciale, în
condiiile în care a acionat cu întârziere în instan pentru restituirea lor, în afara termenului de prescripie, în cazul
contractelor de vânzare-cumprare de aciuni: nr. 749/1998 privind privatizarea SC Kandia SA Timioara, nr. 143/1999
privind privatizarea SC Semntoarea SA Bucureti i nr. 949/1997 privind privatizarea SC Organe de Asamblare SA Braov.
Având în vedere stadiul msurilor, pentru înlturarea abaterilor s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la îndeplinire a
acestora.
abaterilor constatate cu ocazia „controlului privind modul de stimulare a procesului de restructurare, reorganizare i
privatizare a unor societi naionale i societi comerciale cu capital majoritar de stat”
S-a constatat nefinalizarea urmtoarelor msuri:
elaborarea programului de audit public intern, de ctre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern; includerea, în programele de control/audit intern ale Autoritii
pentru Valorificarea Activelor Statului, a unor aciuni care s permit eventuala identificare a tipurilor de abateri, constatate de
Curtea de Conturi, i în cazul altor operaiuni, pentru care s se dispun msuri de înlturare a abaterilor în consecin.
Aceste msuri au fost dispuse în condiiile în care s-a constatat necuprinderea, în programul de audit public intern, cel puin o
dat la trei ani, a unor aciuni privind fondurile de restructurare acordate. AAAS a introdus în planul de audit pentru anul 2013 o
aciune privind fondurile de restructurare acordate, fr a prezenta informaii cu privire la modul de finalizare a acesteia;
inventarierea drepturilor de crean ale Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului, rezultate în urma acordrii de
fonduri, de ctre instituiile cu atribuii în domeniul privatizrii, în scopul stimulrii procesului de restructurare, reorganizare
i privatizare a unor societi naionale i societi comerciale cu capital majoritar de stat, în conformitate cu prevederile
OMF nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura acti-
velor, datoriilor i capitalurilor proprii; înregistrarea în evidena contabil a rezultatelor acestei operaiuni, cu respectarea
prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, i ale Ordinului MFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi pentru instituiile publice
i instruciunile de aplicare a acestuia.
Aceste msuri au fost dispuse în condiiile în care s-au constatat deficiene privind modul de reflectare, în evidena
contabil, a drepturilor de crean ale Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului, rezultate în urma acordrii
fondurilor de restructurare (drepturi de crean a cror eviden operativ este inut de Direcia Politici Comunitare i
Dialog Social, pe fiecare societate comercial i pe conveniile aferente). AAAS a comunicat c a iniiat efectuarea unei
inventarieri asupra celor 824 convenii rmase în monitorizare, fr a prezenta documente în susinerea acestei afirmaii.
De asemenea, nu au fost prezentate documente din care s reias c aceast operaiune acoper analiza tuturor
drepturilor de crean rezultate în urma acordrii fondurilor de restructurare;
înregistrarea sumelor, reprezentând drepturi de crean anulate în baza unor hotrâri judectoreti, în contul „Decontri din
operaii în curs de clarificare”, pân la analizarea i clarificarea rspunderii pentru pierderea produs Autoritii pentru Valo-
rificarea Activelor Statului în condiiile neaplicrii întocmai a prevederilor legale în cazul neachitrii obligaiilor de ctre
debitori, în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, i ale Ordinului MFP nr. 1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de conturi pentru
instituiile publice i instruciunile de aplicare a acestuia; stabilirea întinderii prejudiciilor create Autoritii pentru Valorificarea
Activelor Statului prin nerespectarea procedurilor legale de recuperare a drepturilor de crean, soldat cu pierderea în
instan a acestor drepturi, i dispunerea msurilor pentru recuperarea lor.
Aceste msuri au fost dispuse ca urmare a constatrii pierderii unor drepturi de crean, în condiiile neaplicrii întocmai a
prevederilor legale în cazul neachitrii obligaiilor de ctre debitori, respectiv:
Pagina404

o prescrierea dreptului de solicitare, de ctre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a restituirii, de ctre
societile beneficiare de fonduri de restructurare, a sumelor primite;
o neînscrierea Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului la masa credal a SC Doljchim SA Craiova, dei aceasta
figura cu debite în evidena instituiei la momentul deschiderii procedurii de insolven;
o nesusinerea cu probe în instan a solicitrii drepturilor de crean, rezultate din acordarea de credite fr dobând,
prin conveniile încheiate în baza OG nr. 13/1995 privind unele msuri de accelerare a procesului de restructurare a
regiilor autonome i a societilor comerciale cu capital majoritar de stat, de întrire a disciplinei financiare i de
îmbuntire a decontrilor în economie.
AAAS a comunicat c au fost înregistrate în evidena contabil, în contul „Decontri din operaii în curs de clarificare”,
drepturi de crean anulate în baza unor hotrâri judectoreti, în valoare total de 971 mii lei, dar nu a prezentat docu-
mente sau informaii din care s reias c, toate sumele, reprezentând drepturi de crean, anulate în baza unor hotrâri
judectoreti, au fost înregistrate în contul „Decontri din operaii în curs de clarificare”, pân la analizarea i clarificarea
rspunderii pentru pierderea produs instituiei în condiiile neaplicrii întocmai a prevederilor legale în cazul neachitrii
obligaiilor de ctre debitori.
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului nu a prezentat documente sau informaii din care s rezulte c a dispus
msuri pentru stabilirea întinderii i recuperarea eventualelor prejudicii, create ca urmare a pierderii unor drepturi de
crean datorit nerespectrii procedurilor legale de recuperare a acestora.
Având în vedere stadiul msurilor, pentru înlturarea abaterilor, s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la
îndeplinire a acestora.
3. Agenia Domeniilor Statului

În urma verificrii modului de aducere la îndeplinire, de ctre Agenia Domeniilor Statului (ADS) a msurilor dispuse prin
decizie, s-a constatat c nu au fost aduse la îndeplinire urmtoarele msuri:
stabilirea întinderii prejudiciului creat ca urmare a pierderii, prin prescriere, a dreptului Ageniei Domeniilor Statului la aciune în
vederea solicitrii de la Asociaia „Ferma Ecologic Otopeni” PAS a sumei de 1.890 mii lei, reprezentând penaliti calculate
pentru nerealizarea investiiilor asumate prin Contractul de vânzare-cumprare aciuni nr. 58/2002 i dispunerea msurilor
pentru recuperarea acestuia. Aceste msuri au fost dispuse în condiiile constatrii nerespectrii de ctre cumprtor, Asociaia
„Ferma Ecologic Otopeni” PAS, a graficului de efectuare a investiiilor asumate prin Contractul de vânzare-cumprare de
aciuni nr. 58/2002, precum i în condiiile neiniierii de ctre Agenia Domeniilor Statului, în termenul legal de prescripie, a
msurilor prevzute în contract pentru încasarea penalitilor datorate de cumprtor, în cazul nerespectrii graficului de
efectuare a investiiilor, msur în cazul creia Agenia Domeniilor Statului s-a limitat la formularea unei plângeri penale, fr a
lua msuri de stabilire a întinderii prejudiciului, a persoanelor rspunztoare i de recuperare a prejudiciului. Ulterior controlului
efectuat în anul 2014, ADS a comunicat c prin ordin al Preedintelui acestei instituii s-au iniiat msuri pentru aducerea la
îndeplinire a deciziei în acest caz;
identificarea modului în care cumprtorul i-a îndeplinit obligaiile de mediu, asumate prin Contractul de vânzare
cumprare de aciuni nr. 58/2002 i dup caz, sesizarea instituiilor statului care au emis avizele de mediu, competente s
verifice i s ia msuri în cazul abaterilor privind respectarea legislaiei proteciei mediului, msur dispus în condiiile
constatrii nerespectri de ctre Asociaia „Ferma Ecologic Otopeni” PAS a clauzelor contractuale privind obligaiile
cuprinse în Programul de conformare pentru privatizare, referitoare la protecia mediului;
organizarea activitii de monitorizare a respectrii, de ctre pri, a clauzelor stipulate în contractele de privatizare, în con-
diiile constatrii organizrii deficitare a activitii de urmrire a respectrii, de ctre pri, a clauzelor stipulate în contractele
de privatizare;
elaborarea i transmiterea, ctre Guvern, a rapoartelor anuale privind rezultatele activitii de monitorizare a respectrii
clauzelor contractuale pe perioada de derulare a contractelor de privatizare, conform prevederilor OG nr. 25/2002 privind
unele msuri de urmrire a executrii obligaiilor asumate prin contractele de privatizare a societilor comerciale, aprobat
cu modificri i completri prin Legea nr. 506/2002, msur dispus în condiiile constatrii nerespectrii, de ctre Agenia
Domeniilor Statului a acestei obligaii;
organizarea i conducerea evidenei contabile în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, OMFP
nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene i ale OMFP nr. 1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i conducerea contabilitii instituiilor publice, în condiiile constatrii
unor deficiene privind modul de organizare a evidenei contabile cu privire la urmrirea drepturilor Ageniei Domeniilor Statului,
rezultate din nerealizarea obligaiilor contractuale de ctre cumprtori;
msurile dispuse în conformitate cu prevederile Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societilor comerciale ce dein în
administrare terenuri proprietate public i privat a statului cu destinaie agricol i înfiinarea Ageniei Domeniilor Statului,
ale Legii nr. 137/28.03.2002 privind unele msuri pentru accelerarea privatizrii, precum i ale OMFP nr. 3.055/2009 pentru
aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, respectiv:


9 organizarea evidenei privind suprafaa i valoarea terenurilor de incint i a terenurilor aferente construciilor deinute de
societile comerciale din portofoliul Ageniei Domeniilor Statului;
9 clarificarea regimului juridic, precum i luarea msurilor pentru obinerea, de ctre societile actuale sau foste în
portofoliul Ageniei Domeniilor Statului, a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor de incint
i a terenurilor aferente construciilor;
9 înscrierea Ageniei Domeniilor Statului în Registrul Comerului cu pachetul de aciuni aferent terenurilor pentru care s-au
obinut i se vor obine certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor de incint i a terenurilor
aferente construciilor din societile comerciale în cauz i respectiv, stabilirea, dup caz, a întinderii prejudiciilor create
Ageniei Domeniilor Statului în cazul constatrii pierderii, prin prescriere, a drepturilor de crean cuvenite instituiei;
înregistrarea în evidena contabil, în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, a redevenelor
(aferente perioadelor anterioare privatizrilor) datorate de societile comerciale concesionare pentru exploatarea terenurilor
agricole concesionate (redevene pentru care cumprtorii, prin contractele de vânzare-cumprare aciuni, s-au angajat s
determine societile în cauz s le plteasc) i urmrirea încasrii acestora;
efectuarea i continuarea tuturor demersurilor legale în vederea recuperrii drepturilor de crean cuvenite Ageniei Domeniilor
Statului, în condiiile neachitrii/neachitrii în termen, de ctre cumprtorii Societilor Comerciale Sere Codlea SA, Orser SA
i Agrocom Cluj SA a preului aciunilor; stabilirea, dup caz, a întinderii prejudiciilor create Ageniei Domeniilor Statului în cazul
constatrii pierderii, prin prescriere, a drepturilor de crean cuvenite instituiei, dispuse în condiiile constatrii neplii, de ctre
cumprtor, la termenele i în condiiile stabilite prin contractul de privatizare, a preului aciunilor cumprate, în cazul
contractelor de privatizare a SC Sere Codlea SA, SC Orser SA i SC Agrocom Cluj SA;
analizarea evoluiei capitalului social al SC Sere Codlea SA de la momentul privatizrii i pân la momentul reînscrierii
Ageniei Domeniilor Statului ca acionar la aceast societate, în vederea stabilirii numrului corect de aciuni ce i se cuvin
instituiei la reînscriere, în condiiile în care s-a înregistrat în Registrul Comerului majorarea capitalului social al societii cu
suma de 6.563 mii lei, reprezentând diferena rezultat din reevaluarea patrimoniului;
efectuarea i continuarea tuturor demersurilor legale în vederea recuperrii drepturilor de crean cuvenite Ageniei Dome-
niilor Statului, în condiiile nerealizrii investiiilor asumate, prin contractele de privatizare, de ctre cumprtorii Societilor
Comerciale Sere Codlea SA, Stanriz Stncua SA, Agroindustrial i de Turism SA i Agrocom Cluj SA;
înregistrarea în evidena contabil, în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, a tuturor
drepturilor de crean cuvenite Ageniei Domeniilor Statului în condiiile nerealizrii investiiilor asumate prin contractul de
privatizare, de ctre cumprtorul Societii Comerciale Agroindustrial i de Turism SA;
stabilirea, dup caz, a întinderii prejudiciilor create Ageniei Domeniilor Statului în cazul constatrii pierderii, prin prescriere,
a drepturilor de crean cuvenite instituiei;
stabilirea întinderii prejudiciului creat Ageniei Domeniilor Statului prin neutilizarea cilor legale pentru recuperarea sumei de
293 mii lei, echivalentul a 102 mii USD, reprezentând penaliti calculate pentru nerealizarea investiiilor aferente primului an
investiional, datorate de cumprtorul SC Orser SA, i dispunerea msurilor de recuperare a acestuia. Ulterior controlului
efectuat în anul 2014, ADS a comunicat c prin ordin al Preedintelui acestei instituii s-au iniiat msuri pentru aducerea la
îndeplinire a deciziei în acest caz;
identificarea modului în care cumprtorii i-au îndeplinit obligaiile de mediu, asumate prin contractele de vânzare
cumprare de aciuni, i dup caz, sesizarea instituiilor statului care au emis avizele de mediu, competente s verifice i s
ia msuri în cazul abaterilor privind respectarea legislaiei proteciei mediului, msur dispus în condiiile constatrii
nerespectrii de ctre cumprtori a clauzelor privind obligativitatea obinerii autorizaiilor de mediu, în cazul contractelor de
privatizare a SC Agroindustrial i de Turism Agrar Lugoj SA i SC Orser SA;
urmrirea, de ctre Agenia Domeniilor Statului a îndeplinirii obligaiilor de diligen asumate de cumprtori prin contractele
de privatizare; calcularea (conform clauzelor contractuale i a prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizrii
judiciare i a falimentului), înregistrarea în evidena contabil (în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr. 82/1991,
republicat) i urmrirea încasrii drepturilor de crean cuvenite Ageniei Domeniilor Statului, reprezentând penaliti
datorate, pân la momentul declarrii falimentului, de SC Agroindustrial i de Turism SA, devenit SC Dunav Agroturism
SA; stabilirea, dup caz, a întinderii prejudiciilor create Ageniei Domeniilor Statului, în cazul constatrii pierderii, prin
prescriere, a drepturilor de crean cuvenite instituiei, msuri dispuse în condiiile constatrii neurmririi de ctre Agenia
Domeniilor Statului, a îndeplinirii obligaiilor de diligen asumate de cumprtor prin contractul de privatizare, în cazul
contractelor de privatizare a SC Sere Codlea SA i SC Agroindustrial i de Turism Agrar Lugoj SA;
efectuarea i continuarea tuturor demersurilor legale în vederea recuperrii drepturilor de crean cuvenite Ageniei Domeniilor
Statului, reprezentând redeven i penaliti datorate pentru terenul concesionat de ctre cumprtorul SC Stanriz Stncua
SA; stabilirea, dup caz, a întinderii prejudiciilor create Ageniei Domeniilor Statului în cazul constatrii pierderii, prin prescriere,
a drepturilor de crean cuvenite instituiei, msuri dispuse în condiiile în care s-a constatat necontinuarea de ctre Agenia
Domeniilor Statului a executrii silite, început de lichidatorul judiciar, în vederea recuperrii debitului rezultat în urma
nerespectrii contractului de concesiune, în cazul contractului privind privatizarea SC Stanriz Stncua SA;
Pagina406

efectuarea tuturor demersurilor legale în vederea recuperrii drepturilor de crean cuvenite Ageniei Domeniilor Statului,
reprezentând penaliti datorate pentru nerealizarea investiiilor pentru dezvoltarea-întreinerea exploataiei, datorate de
ctre cumprtorul SC Sere Codlea SA; stabilirea, dup caz, a întinderii prejudiciilor create Ageniei Domeniilor Statului în
cazul constatrii pierderii, prin prescriere, a drepturilor de crean cuvenite instituiei, msuri dispuse în condiiile constatrii
nerezilierii de ctre Agenia Domeniilor Statului a contractului de concesiune în condiiile în care concesionarul nu a realizat
investiiile asumate prin contract; neexecutrii de ctre Agenia Domeniilor Statului a garaniei constituit pentru garantarea
realizrii investiiilor asumate prin contractul de concesiune, în condiiile în care concesionarul nu a realizat investiiile
asumate prin contract; neluarea de ctre Agenia Domeniilor Statului a msurilor legale în vederea obligrii concesionarului
la plata debitelor datorate în temeiul contractului.
Având în vedere stadiul prezentat, pentru înlturarea abaterilor s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la îndeplinire a
msurilor.
pentru anii anteriori, la SC CEC Bank SA
În urma verificrii modului de aducere la îndeplinire, de ctre SC CEC Bank SA, a msurilor dispuse prin decizii, s-a constatat
c nu au fost aduse la îndeplinire urmtoarele msuri:
finalizarea formalitilor de publicitate imobiliar pentru unele bunuri imobile din patrimoniul Bncii, inând cont de pre-
vederile OUG nr. 199/2005 privind unele msuri pentru continuarea procesului de privatizare a Casei de Economii i Con-
semnaiuni CEC - SA i ale Legii nr. 7/1996 a cadastrului i a publicitii imobiliare, modificat i completat;
analizarea modului de derulare a contractului de închiriere încheiat între SC CEC Bank SA i SC JOB M&G SRL i stabilirea, în
condiiile constatrii prescrierii dreptului de solicitare a creanelor rezultate din derularea acestui contract, a întinderii
prejudiciilor create Bncii, precum i dispunerea msurilor de recuperare a acestora; înregistrarea în evidena contabil i
dispunerea msurilor legale de recuperare a tuturor drepturilor de crean cuvenite Bncii, rezultate în urma derulrii
contractelor de închiriere încheiate cu firmele SC JOB M&G SRL i SC Software Electronics Automations SEA SRL;
analizarea sumelor provenite din operaiunile de consemnare pe seama statului i virarea, dup caz, la bugetul de stat, a
sumelor prescrise, în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009, privind Codul civil, republicat, i a Procedurii de lucru
interne privind operaiunile de consemnare;
stabilirea întinderii prejudiciului creat Bncii prin nerespectarea procedurilor legale în acordarea creditelor, de ctre
Sucursala Râmnicu Vâlcea, firmei SC MAECLO SRL; dispunerea msurilor necesare pentru recuperarea prejudiciului creat,
cu încadrarea în termenele legale de prescripie a creanelor.


Pagina408

Capitolul
4
Curtea de Conturi
Aciuni de audit i control

desfurate la nivelul unitilor
administrativ-teritoriale

Scurt prezentare
Sectorul bugetelor unitilor administrativ-teritoriale reprezint o component important a administraiei publice din România
atât ca volum, dar i ca tipologie de funcionare i de administrare a resurselor publice.
Unitile administrativ-teritoriale sunt, potrivit Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional,
comunele, oraele i judeele.
Bugetul general centralizat al unitilor administrativ-teritoriale (BGCUAT) este rezultat din cumularea veniturilor si cheltuielilor:
Ö bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor, judeelor;
Ö bugetelor instituiilor i activitilor publice finanate integral sau parial din venituri proprii;
Ö bugetelor împrumuturilor externe i interne contractate de autoritile administraiei publice locale;
Ö bugetului fondurilor externe nerambursabile.
Bugetele instituiilor
Bugetele locale ale
i activititilor
comunelor, ora elor,
publice finanate
municipiilor i
integral sau parial din
judeelor
venituri proprii
Bugetul Bugetul fondurilor

împrumuturilor externe
externe i interne nerambursabile
Bugetul general
centralizat al
unitilor
administrativ-
teritoriale
Prin intermediul acestor bugete, autoritile administraiei publice locale îi stabilesc, administreaz i utilizeaz resursele finan-
ciare pentru îndeplinirea competenelor i atribuiilor ce le revin, în condiiile legii i cu respectarea prevederilor i procedurilor în
domeniul finanelor publice locale.
Veniturile i cheltuielile bugetelor prezentate anterior, cumulate la nivelul unitii administrativ-teritoriale, alctuiesc bugetul ge-
neral al unitii/subdiviziunii administrativ-teritoriale care, dup consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete,
va reflecta dimensiunea efortului financiar public, în anul respectiv, în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorial i starea de
echilibru sau dezechilibru.
Curtea de Conturi exercit funcia de control i asupra modului de formare, de administrare i de întrebuinare a resurselor
financiare ale unitilor administrativ-teritoriale prin intermediul structurilor sale teritoriale, respectiv camerele de conturi.
În acest context, camerele de conturi prin exercitarea funciei de control/audit au intit identificarea principalelor deficiene în
gestionarea fondurilor publice la nivelul unitilor administrativ-teritoriale i stabilirea msurilor de eliminare a acestora, cre-
terea responsabilitii manageriale în utilizarea i administrarea fondurilor publice, respectarea disciplinei financiar-fiscale, dez-
voltarea unor sisteme de control i audit intern de înalt calitate i eficien, în esen gestionarea solid i performant a
banilor publici.
Totodat, la nivel local camerele de conturi au efectuat i aciuni de control care au vizat regiile autonome i societile co-
merciale de interes local, evoluia i modul de administrare a patrimoniului public i privat al unitilor administrativ-teritoriale,
precum i concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea public.
1. Date de sintez privind execuia bugetar la nivelul unitilor administrativ-teritoriale pe anul 2013
Sinteza execuiei veniturilor i cheltuielilor elementelor componente ale bugetului general centralizat al unitilor admi-
nistrativ-teritoriale pentru anul 2013, comparativ cu anul 2012, este prezentat în tabelul urmtor:

Pagina410

- milioane lei -
Nr. Venituri Cheltuieli Excedent/
crt. Bugete
(încasri) (pli) Deficit
1 Bugetele locale ale comunelor, oraelor, municipiilor, judeelor
Anul 2012 45.419,3 46.333,4 - 914,1
Anul 2013 48.092,6 47.380,4 712,2
% 2013 fa de 2012 105,9 102,3
2 Bugetele instituiilor i activitilor publice finanate integral sau parial din venituri proprii
Anul 2012 9.844,7 9.776,0 68,7
Anul 2013 10.660,8 10.549,2 111,6
% 2013 fa de 2012 108,3 107,9
3 Bugetele împrumuturilor externe i interne
Anul 2012 2.141,2 - 2.141,2
Anul 2013 2.336,7 - 2.336,7
% 2013 fa de 2012 109,1
4 Bugetul fondurilor externe nerambursabile
Anul 2012 81,4 81,6 - 0,2
Anul 2013 116,1 129,4 -13,3
% 2013 fa de 2012 142,6 158,6
5 Bugetul general centralizat al unitilor administrativ-teritoriale (dup operaiunile de ajustare i consolidare)
Anul 2012 53.441,7 56.080,8 - 2.639,1
Anul 2013 56.941,1 58.158,6 - 1.217,5
% 2013 fa de 2012 106,5 103,7
Conform datelor de execuie pe anul 2013, toate elementele componente ale bugetelor unitilor administrativ-teritoriale au
înregistrat creteri fa de anul 2012, atât la venituri cât i la cheltuieli.
Astfel, veniturile au înregistrat pe total o cretere nominal de 6,5%, respectiv 5,9% la bugetele locale i 8,3% la bugetele
instituiilor i activitilor publice finanate integral sau parial din venituri proprii, în timp ce veniturile bugetului fondurilor externe
nerambursabile au avut cea mai mare cretere nominal de 42,6%.
În ceea ce privete cheltuielile care au crescut cu 3,7% pe total, se remarc, de asemenea, cea mai mare cretere nominal la
bugetul fondurilor externe nerambursabile de 58,6%, urmat de cheltuielile bugetelor împrumuturilor externe i interne i
cheltuielile bugetelor instituiilor i activitilor publice finanate integral sau parial din venituri proprii cu creteri de 9,1%,
respectiv 7,9% i cheltuielile bugetelor locale a cror cretere a fost de numai 2,3%.
Sub aspect legislativ, trebuie subliniat c în anul 2013 au fost adoptate/amendate o serie de acte normative care au avut drept
scop îmbuntirea managementului la nivelul finanelor publice locale i reducerea arieratelor unitilor administrativ-teritoriale:
OUG nr. 3/2013 privind reglementarea unor msuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte msuri financiare,
precum i modificarea unor acte normative; OUG nr. 46/2013 privind criza financiar i insolvena unitilor administrativ-terito-
riale, Legea nr. 72/2013 privind transpunerea în legislaia naional a prevederilor directivei europene privind combaterea
plilor întârziate; OUG nr. 12/2013 privind reglementarea unor msuri financiar-fiscale i prorogarea unor termene, ordonanele
de rectificare bugetar.
Impactul acestui cadru legislativ poate fi evaluat ca fiind pozitiv, având în vedere c dup plile masive realizate în contul
arieratelor, acestea nu au mai crescut. De altfel, cea mai mare reducere a volumului arieratelor a fost înregistrat la nivelul
unitilor administrativ-teritoriale, de la 840,2 milioane lei în decembrie 2012 la 196,3 milioane lei în decembrie 2013 (potrivit
datelor publicate de Ministerul Finanelor Publice).
În acest context, deficitul bugetului general centralizat al unitilor administrativ-teritoriale a sczut în anul 2013 fa de anul
2012 cu 1.421,6 milioane lei, în condiiile în care bugetele locale au trecut de la un deficit de 914,1 milioane lei în anul 2012 la
un excedent de 712,2 milioane lei în anul 2013. Excedentul bugetelor locale a fost influenat atât de o uoar cretere a
încasrilor din venituri proprii, cât i de alocrile de sume defalcate din taxa pe valoarea adugat pentru echilibrarea bugetelor
locale alocate unitilor administrativ-teritoriale prin hotrâri ale Guvernului din fondul de rezerv bugetar la dispoziia
Guvernului sau cu ocazia rectificrilor bugetare, pentru finanarea cheltuielilor de natura investiiilor, rmase neutilizate la finele
anului 2013 i care au fost utilizate în anul 2014 cu aceeai destinaie în cadrul seciunii de dezvoltare, precum i de subveniile
primite de la bugetul de stat pentru susinerea derulrii proiectelor finanate din fonduri externe nerambursabile postaderare.
Evoluia sintetic a execuiei veniturilor i cheltuielilor bugetelor locale în anul 2013

În structura bugetelor locale exist dou seciuni atât pe partea de venituri, cât i pe partea de cheltuieli, acestea fiind seciunea
de funcionare i cea de dezvoltare.
Conform Legii nr. 273/2006 privind finanele publice locale, seciunea de funcionare este partea de baz, obligatorie, a buge-
telor locale, care cuprinde veniturile necesare finanrii cheltuielilor curente pentru realizarea competenelor stabilite prin lege,
precum i cheltuielile curente respective, în timp ce seciunea de dezvoltare este partea complementar a bugetelor locale,
care cuprinde veniturile i cheltuielile de capital aferente implementrii politicilor de dezvoltare la nivel naional, regional,
judeean, zonal sau local, dup caz.

Seciunea de funcionare Seciunea de dezvoltare

Venituri: Venituri:
- venituri proprii, cu excepia veniturilor din - vrsminte din seciunea de funcionare;
valorificarea unor bunuri, sumelor reprezentând - sume realizate din valorificarea unor bunuri, sume
amortizarea mijloacelor fixe i a sumelor aferente reprezentând amortizarea mijloacelor fixe i sume
depozitelor speciale pentru construcia de locuine; aferente depozitelor speciale pentru construcia de
- subvenii pentru finanarea cheltuielilor curente; locuine;
- sume defalcate din TVA pentru finanarea cheltuielilor - subvenii pentru cheltuieli de capital;
curente; - sume defalcate din TVA pentru finanarea cheltuielilor
- venituri din împrumuturi pentru instituiile i serviciile de capital;
publice locale sau activitile finanate din venituri - sume primite de la UE i/sau ali donatori în contul

proprii. plilor efectuate i prefinanri.

Cheltuieli: Cheltuieli:
- cheltuieli de personal; - cheltuieli de capital;

- bunuri i servicii; dobânzi; subvenii; - proiecte cu finanare din fonduri externe
- transferuri curente între unitile administraiei nerambursabile de postaderare;
publice i alte transferuri pentru cheltuieli curente; - transferuri pentru cheltuieli de capital;
- asisten social; rambursri de credite; alte cheltuieli; - alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital;
- împrumuturi pentru instituii i servicii publice locale. - rambursarea împrumuturilor pentru proiecte.

Execuia veniturilor bugetelor locale
- milioane lei -
Nr. Total, Seciunea de Seciunea de
crt. Categorii de venituri
din care: funcionare dezvoltare
1 Venituri din impozite, taxe, contribuii, vrsminte, alte venituri 8.793,4 3.411,6 5.381,8
% din total venituri 18,3 9,5 45,1
1.1. venituri proprii din impozite, vrsminte, alte venituri 8.793,4 8.273,7 519,7
1.2. vrsminte din seciunea de funcionare - 4.862,1 4.862,1
2 Cote i sume defalcate din impozitul pe venit 14.613,1 14.613,1 -
% din total venituri 30,4 40,4
3 Sume defalcate din taxa pe valoarea adugat 15.239,9 15.239,9 -
4 Subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete 5.218,9 2.902,0 2.316,9
% din total venituri 10,9 8,0 19,4
5 Sume primite de la UE/ali donatori în contul plilor efectuate i prefinanri 4.227,3 - 4.227,3
TOTAL VENITURI (1+2+3+4+5) 48.092,6 36.166,6 11.926,0
100,0 75,2 24,8
8% 10% venituri din impozite, venituri din impozite,

taxe, contribuii, alte taxe, contribuii, alte
venituri 36% venituri
45%
cote i sume defalcate subvenii primite de la
42% 40% din impozitul pe venit bugetul de stat i de la
19% alte bugete
sume defalcate din taxa sume primite de la
pe valoarea adugat UE/ali donatori
În structura veniturilor se constat c sursele de finanare a bugetelor locale depind în mare msur de alocrile de la nivel
central sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea adugat (31,7% din totalul veniturilor) i subveniilor (10,9% din
totalul veniturilor bugetelor locale).
Se remarc îns i meninerea ponderii veniturilor proprii provenite din impozite, taxe, contribuii, alte vrsminte i venituri la
peste 18% din totalul veniturilor (în anul 2012 procentul a fost de 18,8%), ceea ce sugereaz necesitatea unei preocupri mai
susinute a autoritilor locale în evaluarea veniturilor proprii i în urmrirea încasrii acestora pe parcursul execuiei bugetare.

P a g i n a 412

În structura veniturilor o surs important (30,4% din total venituri) o reprezint i cotele defalcate din impozitul pe venit încasat
la bugetul de stat, din care un procent de 71,5% rmâne la nivelul unitilor administrativ-teritoriale.
De asemenea, ponderea sumelor primite de la UE/ali donatori în total venituri a urcat la 8,8% fa de 7,6% în anul 2012.
Pe de alt parte, analizând structura veniturilor pe cele dou seciuni ale bugetului local, se observ c 75,2% din venituri aco-
per seciunea de funcionare, iar 24,8% seciunea de dezvoltare.
Execuia cheltuielilor bugetelor locale

- milioane lei -
Nr. Total, Seciunea de Seciunea de
crt. Categorii de venituri
din care: funcionare dezvoltare
1 Cheltuieli de personal 13.571,5 13.571,5 -
% din total cheltuieli 28,6 39,3
2 Bunuri i servicii 10.923,8 10.923,8 -
3 Dobânzi 841,3 841,3 -
4 Subvenii 1.827,5 1.827,5 -
5 Transferuri 7.205,6 6.482,5 723,1
% din total cheltuieli 15,2 18,8 5,6
6 Proiecte cu finanare din fonduri externe nerambursabile 5.308,0 - 5.308,0
7 Cheltuieli de capital 6.432,0 - 6.432,0
8 Operaiuni financiare 1.270,8 850,0 420,8
% din total cheltuieli 2,7 2,5 3,4
TOTAL CHELTUIELI (1+2+3+4+5+6+7+8) 47.380,5 34.496,6 12.883,9
100,0 72,8 27,2

transferuri
3% cheltuieli de personal 3% 6%
19% bunuri i servicii proiecte cu finanare
39% din fonduri externe
5%
dobânzi 41% nerambursabile
50%
2% 32% subvenii cheltuieli de capital
transferuri
operaiuni financiare operaiuni financiare
Cheltuielile bugetelor locale au crescut în anul 2013 fa de anul 2012 cu 1.047,0 milioane lei, respectiv cu 2,3%.
Cheltuielile de personal continu s dein ponderea cea mai ridicat în totalul cheltuielilor bugetelor locale, respectiv 28,6%,
fiind urmate de cheltuielile cu bunuri i servicii cu o pondere de 23,0%, ponderi aflate în cretere fa de anul anterior.
În antitez, cheltuielile de capital au sczut fa de anul 2012 atât nominal cât i ca pondere în total cheltuieli, ajungând la
13,6% fa de 18,9% în anul anterior.
De altfel, aceast evoluie reiese i din analiza celor dou seciuni ale bugetului local, astfel seciunea de funcionare deine
72,8% din totalul cheltuielilor bugetului local, în timp ce seciunea de dezvoltare reprezint 27,2% din total, ca urmare a creterii
cheltuielilor pentru proiectele cu finanare din fonduri externe nerambursabile.
Este de remarcat i creterea cheltuielilor înregistrate la operaiuni financiare, datorat unor pli masive reprezentând rambur-
sri de credite pentru împrumuturile interne i externe contractate de autoritile administraiei publice locale.
2. Prezentarea rezultatelor aciunilor de audit/control desfurate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale

Prin verificrile la entitile publice de interes local, Curtea de Conturi a urmrit, prin camerele de conturi teritoriale, conform
prevederilor legale, urmtoarele obiective:
elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu, precum i autorizarea, legalitatea i necesitatea modificrilor
aduse prevederilor iniiale ale bugetelor publice;
exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare;

modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor bugetare, în cuantumul i la termenele prevzute de lege,
precum i identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora;
evaluarea sistemelor de management i control intern/audit intern la entitile verificate, a modului de implementare a aces-
tora i legtura de cauzalitate între rezultatele acestei evaluri i deficienele constatate de ctre Curtea de Conturi în acti-
vitatea entitii respective;
calitatea gestiunii economico-financiare în legtur cu scopul, obiectivele i atribuiile prevzute în actele de înfiinare ale en-
titilor verificate, cu accent pe:
x efectuarea inventarierii i a evalurii tuturor elementelor patrimoniale, înregistrarea în evidena contabil a rezultatelor
obinute în urma acestor operaiuni;
x constituirea i utilizarea fondurilor pentru desfurarea de activiti conform scopului, obiectivelor i atribuiilor entitii;
x legalitatea angajrii, lichidrii, ordonanrii i plii cheltuielilor din fonduri publice;
x organizarea i desfurarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziie public, încheierea i administrarea con-
tractelor.
La nivelul unitilor administrativ-teritoriale, potrivit Programului de activitate al Curii de Conturi pe anul 2014, a fost realizat un
numr de 2.181 aciuni, din care 1.323 aciuni de audit financiar asupra situaiilor financiare încheiate la finele anului 2013
(60,7%), 222 aciuni de audit al performanei corespunztoare celor 22 teme de audit al performanei incluse în
programul de activitate pe anul 2014 (10,2%) i 636 aciuni tematice de control (29,1%).
TOTAL din care:
AC
IUNI Audit financiar Aciuni de control Audit al performanei
Aciuni desfurate în anul 2014 2.181 1.323 636 222
% din total aciuni 100 60,7 29,1 10,2
Ca urmare a aciunilor de control/audit efectuate au fost întocmite urmtoarele acte de control/audit:
- 1.921 rapoarte de audit/control
- 1.376 procese-verbale de constatare
- 1.697 note de constatare
- 141 procese-verbale de constatare a contraveniilor, a înclcrii obligaiilor i de aplicare a amenzii civile.
În conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea i desfurarea activitilor specifice Curii de Conturi, în
urma valorificrii constatrilor din actele de control au fost emise 1.518 decizii, prin care au fost dispuse 14.802 msuri
pentru remedierea abaterilor i neregulilor constatate.
Aciunile efectuate la ordonatorii de credite ai bugetelor locale, precum i la regiile autonome i societile comerciale de interes
local au reliefat cazuri de nerespectare a reglementrilor legale, constatându-se abateri i nereguli care au generat fie venituri
suplimentare cuvenite bugetelor publice, fie prejudicii sau au influenat calitatea gestiunii economico-financiare a entitii
verificate, cuantificate valoric astfel:
u.m. Audit financiar Control Audit al performanei Total aciuni
1. Venituri milioane lei 289,59 161,95 19,41 470,95
mil. euro* 65,22 36,47 4,37 106,06
2. Prejudicii milioane lei 533,93 219,85 3,27 757,05
mil. euro* 120,25 49,52 0,73 170,50
Total sume milioane lei 823,52 381,80 22,68 1.228,00
mil. euro* 185,47 85,99 5,10 276,56
Cu ocazia aciunilor efectuate au fost identificate i nereguli financiar-contabile care nu au determinat producerea de prejudicii,
dar au afectat corectitudinea situaiilor financiare, astfel:
u.m. Audit financiar Control Audit al performanei Total aciuni
Abateri financiar-contabile milioane lei 5.698,05 1.388,76 261,93 7.348,74
mil. euro* 1.283,35 312,78 58,99 1.655,12
3. Sinteza constatrilor i concluziilor aciunilor de audit/control desfurate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale

Obiectivele primare ale aciunilor desfurate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale de ctre camerele de conturi au vizat
examinarea responsabilitii manageriale în utilizarea i administrarea fondurilor publice, respectarea disciplinei financiar-
fiscale, eliminarea erorilor i neregularitilor în scopul îmbuntirii activitii entitilor verificate, dezvoltarea unor sisteme de
control i audit intern de înalt calitate i eficien.

Pagina414

Auditul financiar, precum i aciunile de control tematic la nivelul unitilor administrativ-teritoriale au relevat o serie de carene i
iregulariti în modul de formare, administrare i utilizare a resurselor publice, fiind necesare în continuare msuri pentru îmbu-
ntirea managementului finanelor publice locale i dezvoltarea la un nivel corespunztor a capacitii instituionale de elaborare
i execuie a bugetelor unitilor administrativ-teritoriale.
În general, se poate afirma c managementul entitilor auditate i-a însuit constatrile auditorilor publici externi i s-a preo-
cupat de înlturarea abaterilor i remedierea deficienelor constatate.
Cu toate acestea, dei unele abateri au fost constatate i remediate în urma aciunilor de control/audit desfurate în anii
anteriori, acestea s-au regsit din nou în execuia anului 2013, dovad c de multe ori msurile dispuse au remediat abaterile
numai punctual, pe exerciiile financiare anterioare, fr ca entitile auditate s ia msuri pentru ca abateri asemntoare s
nu se mai produc i în anii urmtori.
Pe de alt parte, s-a remarcat o tendin de remediere a abaterilor numai dup încheierea actelor de control, prea puine entiti
fiind preocupate de a lua msuri pe parcursul aciunii. Astfel, cu toate c echipele de control/audit au discutat i analizat
constatrile cu conducerile entitilor verificate, în vederea elucidrii cauzelor i împrejurrilor care au condus la producerea
deficienelor constatate, precum i a consecinelor acestor deficiene asupra activitii entitii, în foarte puine cazuri per-
soanele cu atribuii au luat msuri operative în timpul aciunilor de audit/control.
În cazurile în care managementul entitilor publice verificate nu i-a însuit constatrile auditorilor publici externi, reprezentanii
entitilor au formulat puncte de vedere prezentate în timpul concilierii constatrilor sau prin obieciunile depuse la actele de
control întocmite. Îns trebuie remarcat c, nu în toate cazurile, aceste puncte de vedere au fost construite pe argumente solide
i pertinente, de cele mai multe ori acestea s-au limitat la: formulri generaliste, fr a fi susinute cu documente probatorii;
comentarii axate pe consideraii i principii juridice situate în afara naturii reale a speelor instrumentate; afirmaii limitate la con-
siderentul c simpla aprobare, prin bugetele locale, a unor fonduri publice ar legitima angajarea, lichidarea, ordonanarea i
plata unor cheltuieli nejustificate i situate în afara cadrului legal; considerarea unor clauze din contractele colective de munc
drept temei justificat în acordarea unor drepturi salariale sau de natur salarial .a.
În acest context, Curtea de Conturi îi reitereaz convingerea c neregulile/abaterile de la legalitate i regularitate constatate la
nivelul entitilor publice verificate vor putea fi limitate i eliminate în viitor, numai în msura în care managementul practicat la
nivelul fiecrei entiti publice locale se va orienta spre respectarea reglementrilor legale ce definesc atribuiile specifice ale
autoritilor publice locale în domeniul fundamentrii, elaborrii, aprobrii i executrii bugetelor locale; al gestionrii patri-
moniului public i privat al acestora i spre principiile de economicitate, eficien i eficacitate în privina valorificrii resurselor
materiale, umane, financiare i informaionale de care dispun.
Plecând de la premisa c pentru o gestionare solid i performant a fondurilor publice este necesar, în primul rând, elabo-
rarea unui buget realist, urmat de o execuie corect, potrivit principiilor i regulilor bugetare, sinteza abaterilor din actele de
control prezentat în acest raport va urmri structura indicatorilor bugetari, respectiv vor fi evideniate o serie de nereguli i
abateri de la legalitate i regularitate care au avut ca efect: nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea unor venituri legal cuvenite
bugetelor publice; angajarea i efectuarea unor pli în afara cadrului legal, care au determinat producerea de prejudicii patri-
moniale, precum i reflectarea denaturat a unor elemente patrimoniale în situaiile financiare anuale.
3.1. Abateri pe linia constatrii i administrrii veniturilor

În aciunile de audit financiar la nivelul unitilor administrativ-teritoriale un obiectiv principal urmrit de structurile Curii de
Conturi a fost modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor bugetare, în cuantumul i la termenele prevzute
de lege, precum i identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora.
Abaterile de la legalitate i regularitate pe linia constatrii i administrrii veniturilor bugetare, sintetizate în tabelul de mai jos,
au condus la nerealizarea unor venituri în sum de 470.957 mii lei, din care 112.167 mii lei accesorii.
Numr Estimri
Categorii de abateri % %
cazuri (mii lei)
Venituri suplimentare 3.798 100,0 470.957 100,0
1. Nestabilirea, neevidenierea i neurmrirea încasrii veniturilor în cuantumul i la termenele prevzute de lege 2.935 77,3 300.694 63,8
2. Abateri privind vânzarea i/sau scoaterea din funciune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea 315 8,3 71.759 15,2
de bunuri proprietate public i privat a unitilor administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu
caracter public i asocierile în participaiune, administrarea contractelor de achiziii publice
3. Nerespectarea prevederilor legale privind obligaiile i creanele unitilor administrativ-teritoriale 391 10,3 47.817 10,2
4. Abateri privind exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 69 1,8 25.460 5,4
5. Abateri referitoare la modul de alocare i utilizare a alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor, 16 0,4 19.676 4,2
transferurilor i a altor forme de sprijin financiar
6. Alte abateri 72 1,9 5.551 1,2
Cauzele care au generat abaterile cu impact asupra veniturilor bugetelor unitilor administrativ-teritoriale pot fi sintetizate astfel:
x necunoaterea prevederilor din Codul fiscal de ctre personalul cu atribuii pe linia stabilirii, înregistrrii i încasrii veni-
turilor bugetului local, prevederi referitoare la stabilirea impozitelor i taxelor locale, la datorarea taxei pe terenurile/cldirile
concesionate, închiriate, date în administrare sau folosin, de ctre chiriai/concesionari;

x superficialitatea factorilor de decizie privind activitatea de stabilire, înregistrare i colectare a veniturilor proprii ale bugetului
local în cuantumul i la termenele prevzute de legislaia în vigoare;
x necunoaterea tuturor prevederilor legale de ctre conducerile entitilor, precum i de ctre persoanele cu atribuii finan-
ciar-contabile, în ceea ce privete: determinarea, înregistrarea i virarea impozitelor i taxelor datorate bugetului consolidat
al statului i bugetelor locale potrivit cadrului legislativ în domeniu;
x neefectuarea punctajelor între datele din registrul agricol i datele din evidena fiscal luate în calcul la stabilirea masei
impozabile cuprinse în bugetul de venituri i cheltuieli ca i prevederi bugetare iniiale;
x neefectuarea unei verificri sistematice a gradului de realizare a lucrrilor pe perioada de valabilitate a autorizaiilor de
construire, în scopul identificrii datei de la care cldirile sunt supuse impozitrii;
x slaba eficacitate a controlului fiscal din cadrul unitilor administrativ-teritoriale, precum i a întregului sistem de control
intern incluzând controlul financiar preventiv i auditul public intern;
x neorganizarea activitii de colectare a creanelor în baza unor proceduri clare i precise, individualizate pe persoane;
x inventarierea formal a conturilor de creane, ceea ce a generat riscul neidentificrii unor venituri proprii cuvenite entitilor
verificate.
Din categoria abaterilor sintetizate în tabelul de mai sus, exemplificm câteva cazuri care evideniaz o slab preocupare a
autoritilor administraiei publice locale de a valorifica veniturile a cror stabilire, urmrire i încasare este în competena
acestora, dup cum urmeaz:
Cazuri edificatoare
1. UATJ Prahova – nerealizarea unor venituri, în sum de 12.373 mii lei, din vânzarea bunurilor din patrimoniul privat al UATJ
Prahova, subscrise la capitalul social al SC Brazi Industrial Parc SA (la care CJ Prahova este acionar unic) i nevrsate
(neacceptate de Oficiul Registrului Comerului);
2. UATJ Bihor – nerealizarea unor venituri, în sum de 7.877,6 mii lei, din administrarea contractelor de vânzare terenuri
pentru construcia unui ansamblu de locuine ca urmare a nerespectrii prevederilor contractuale;
3. UAT Sector 5 – nestabilirea, necalcularea, neevidenierea i neurmrirea încasrii unor venituri în sum de 1.231,8 mii lei,
reprezentând impozit pe spectacole datorat de un contribuabil persoan juridic, precum i a sumei de 5.108,3 mii lei,
reprezentând impozit pe cldire de la un numr de 18 persoane juridice care nu au efectuat reevaluarea patrimoniului în
ultimii 3 ani, respectiv 5 ani;
4. UATM Buzu – neînregistrarea în evidena contabil i fiscal i neîncasarea, în perioada 2010-2012, a dividendelor, în
sum de 6.015,1 mii lei, cuvenite bugetului local din profitul contabil rmas dup deducerea impozitului pe profit datorate de
societile comerciale la care UATM Buzu este acionar unic sau majoritar;
5. UATM Cluj-Napoca – acordarea de scutiri de la plata majorrilor de întârziere, în cuantum de 5.693,1 mii lei, aferente obli-
gaiilor bugetare nefiscale, reprezentând redevene, chirii i alte datorii nefiscale datorate bugetului local de ctre persoane
fizice i juridice de pe raza administrativ-teritorial a municipiului; nestabilirea i neîncasarea impozitului pe cldiri, în sum
de 3.196,5 mii lei, datorat de ctre SC Grand Hotel SRL Cluj-Napoca, în funcie de valoarea real a imobilului construit;
6. UATM Constana – nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea impozitului pe cldiri i pe teren, în sum de 4.983,1 mii lei,
aferente unor bunuri nedeclarate în evidenele fiscale în vederea impunerii;
7. UATM Focani, judeul Vrancea – nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea unor venituri cuvenite bugetului local, în
cuantum de 1.791,9 mii lei, reprezentând debite i dobânzi pentru locuinele construite din fonduri publice;
8. UATM Piteti – nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea veniturilor cuvenite bugetului local în sum de 1.371,8 mii lei, repre-
zentând dividende datorate de societile comerciale de interes local, respectiv SC Salubritate 2000 SA i SC Salpitflor Green SA;
9. UATO Buftea, judeul Ilfov – nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea veniturilor cuvenite bugetului local în sum de 1.046,3
mii lei, reprezentând dividende datorate de societile comerciale de interes local, respectiv SC Buftea Admin Cons SRL i
SC General Public Serv SA;
10. UATO Darabani, judeul Botoani – nestabilirea i neîncasarea taxei pentru eliberarea autorizaiei de foraje sau excavri în
sum de 1.572,5 mii lei, sum care a fost de altfel înregistrat în evidena fiscal chiar în timpul aciunii de audit;
11. UATO Eforie, judeul Constana – nestabilirea i neîncasarea taxei pentru serviciile de salubritate prestate în folosul
comunitii, în cuantum de 1.614,4 mii lei;
12. UATO Mreti, judeul Vrancea – nestabilirea i neîncasarea taxei pentru eliberarea autorizaiei de foraje sau excavri în
sum de 5.795 mii lei datorat de 4 ageni economici care au desfurat activiti de excavaie în balastier, fr s fi
solicitat în prealabil autorizaie;
13. UATO
ndrei, judeul Ialomia – nestabilirea i necomunicarea obligaiilor de plat accesorii în valoare de 1.545,6 mii lei
contribuabililor debitori persoane fizice, potrivit procedurii instituite de Codul de procedur fiscal;
14. UATO Bora, judeul Maramure – prejudicierea bugetului local cu suma de 1.849,5 mii lei ca urmare a prescrierii dreptului
de executare silit a creanelor bugetare;

Pagina416

15. UATC Eremitu, judeul Mure – nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea unor venituri, în sum de 587,3 mii lei,
reprezentând impozit pe cldiri i taxe pe terenuri subevaluate ca urmare a încadrrii greite pe categorii de folosin, în
intravilan i extravilan;
16. UATC Chiscani, judeul Brila – nestabilirea i neevidenierea impozitului pe cldiri în sum de 1.718,1 lei, datorat de
persoanele juridice urmare a neaplicrii procentului de impozitare corespunztor prevzut de normele legale;
17. UATC Deveselu, judeul Olt – nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea unor venituri, în sum de 476,6 mii lei, reprezentând
impozit pe cldiri datorat de contribuabili persoane juridice pentru cldiri nereevaluate;
18. UATC Dudetii Vechi, judeul Timi – nestabilirea i neîncasarea taxei pentru serviciile de salubritate prestate în folosul
comunitii, în cuantum de 915,7 mii lei;
19. UATC Malov, judeul Mehedini – nestabilirea, neurmrirea i neîncasarea veniturilor cuvenite bugetului local în sum de
348,2 mii lei, reprezentând impozit pe mijloacele de transport deinute de un numr de 148 contribuabili persoane fizice;
20. UATC Napradea, judeul Slaj – nestabilirea i neîncasarea taxei pentru eliberarea autorizaiei de foraje sau excavri în
sum de 2.661,6 mii lei datorat de agenii economici care au desfurat activiti de excavaie în balastier, fr s fi
solicitat în prealabil autorizaie.
Msuri dispuse pentru înlturarea abaterilor
Pentru înlturarea abaterilor de la legalitate i regularitate cu impact asupra veniturilor bugetare au fost dispuse conductorilor
entitilor auditate o serie de msuri, în vederea aducerii la îndeplinire, care au vizat:
verificarea sau stabilirea corect, dup caz, a bazelor de impunere;
stabilirea, înregistrarea, urmrirea i încasarea diferenelor obligaiilor de plat i a accesoriilor aferente acestora;
efectuarea de inspecii fiscale asupra legalitii i conformitii declaraiilor fiscale, a corectitudinii i exactitii îndeplinirii
obligaiilor de ctre contribuabili, precum i asupra respectrii prevederilor legislaiei fiscale i contabile;
stabilirea, înregistrarea în evidena contabil analitic i sintetic, urmrirea i încasarea veniturilor din închirieri, concesiuni,
prestri servicii i din proprietate, cuvenite bugetelor locale, inclusiv a accesoriilor aferente;
intrarea în legalitate privind întocmirea registrelor cu privire la desfurarea procedurilor de concesionare i la derularea
contractelor de concesiune;
iniierea i aplicarea procedurilor de executare silit, conform dispoziiilor legale în vigoare, prin intermediul aparatului de
specialitate din cadrul primriei, pentru încasarea creanelor bugetare datorate bugetului local de ctre contribuabili per-
soane juridice i fizice;
întreprinderea msurilor în vederea recuperrii sumelor neîncasate, ca urmare a prescrierii acestora.
Aspecte reinute în urma aciunilor de audit/control desf urate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale
Autoritile administraiei publice locale nu au întreprins msuri sistemice în materie de identificare, evaluare i monitorizare
a potenialului economico-financiar al teritoriului, respectiv nu au asigurat fundamentarea la justa valoare a bazei de
impozitare, inclusiv prin estimarea i prognozarea relevant a indicatorilor fiscal-bugetari, care ar asigura stabilitatea
financiar a bugetelor unitilor administrativ-teritoriale.
Aspectul denot i exprim existena unor probleme manageriale la nivelul entitilor verificate care, în loc s-i mobilizeze
eforturile pe inventarierea i evaluarea masei impozabile reale existente la nivelul unitilor i încasarea operativ a
creanelor bugetare reprezentând drepturi constatate din impozite i taxe locale, au luat msura ineficient de micorare
arbitrar a indicatorilor bugetari anuali privind drepturile poteniale cuvenite bugetului local în loc s asigure msuri cores-
punztoare pentru sporirea veniturilor cuvenite bugetului local i încasarea cât mai operativ a rmielor i debitelor
curente, potrivit procedurilor fiscale prevzute de OG nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal, cu modificrile i com-
pletrile ulterioare.
Dosarele fiscale ale contribuabililor bugetului local nu sunt constituite, completate i gestionate astfel încât s conin toate
documentele cu relevan fiscal, funcie de modificrile intervenite în masa impozabil, respectiv: declaraii fiscale i actele
atestatoare care se anexeaz la acestea, decizii de impunere i cele referitoare la obligaiile de plat accesorii, certificate de
atestare fiscal, întiinri, somaii i alte documente de executare silit, dovezi privind comunicarea actului administrativ-
fiscal, declaraii speciale de impunere în cazul în care acetia dein mai multe locuine.
Activitatea de inspecie fiscal nu este organizat i exercitat potrivit cerinelor legale în domeniul impozitelor i taxelor
locale, în scopul verificrii bazelor datelor de impunere, a legalitii i conformitii declaraiilor fiscale, a corectitudinii datelor
i informaiilor necesare stabilirii reale a obligaiilor fiscale reprezentând impozite i taxe locale datorate de ctre con-
tribuabilii persoane fizice i juridice, a respectrii prevederilor legislaiei fiscale i contabile ori stabilirii diferenelor obligaiilor
de plat i a accesoriilor aferente acestora.
3.2. Abateri generatoare de prejudicii
În cadrul obiectivelor de audit financiar urmrite la nivelul unitilor administrativ-teritoriale s-a pus un accent deosebit pe modul în
care au fost gestionate mijloacele materiale i bneti existente în entitatea auditat, în concordan cu scopul, obiectivele i
atribuiile acesteia. S-au verificat i analizat: constituirea i utilizarea fondurilor entitii; efectuarea cheltuielilor bugetare conform

reglementrilor legale i în concordan cu prevederile legii bugetare; acordarea i utilizarea conform destinaiilor stabilite a alo-
caiilor pentru investiii, a subveniilor i transferurilor ctre ordonatorii teriari; achitarea obligaiilor ctre bugetele publice; res-
pectarea principiilor economicitii, eficienei i eficacitii în utilizarea fondurilor publice i a administrrii patrimoniului.
Verificrile efectuate în cadrul aciunilor de audit/control au pus în eviden existena unor abateri de la normele legale refe-
ritoare la efectuarea cheltuielilor din fondurile publice care au avut drept cauze urmtoarele:
x nerespectarea competenelor i responsabilitilor ordonatorilor de credite în procesul bugetar;
x necunoaterea în totalitate a prevederilor legale de ctre salariaii instituiilor publice referitoare la efectuarea cheltuielilor din
fonduri publice;
x lipsa unor proceduri i controale interne care s asigure respectarea prevederilor legale în domeniul achiziiilor;
x lipsa de personal cu o pregtire profesional adecvat, cel puin la nivelul UAT cu rang de comun, precum i lipsa unor
programe de perfecionare a acestui personal;
x lipsa oricror analize privind oportunitatea i eficiena contractrii unor servicii de consultan i consiliere, servicii juridice,
prestri servicii în domeniul comunicrii;
x neverificarea realitii lucrrilor executate i facturate în cazul obiectivelor de investiii derulate, ceea ce a condus la accep-
tarea la plat a unor situaii de lucrri în care au fost incluse în mod eronat i articole de deviz neexecutate;
x neverificarea preurilor utilizate în situaiile de lucrri întocmite de executani comparativ cu preurile prezentate de acetia în
ofertele financiare, ceea ce a condus la decontarea unor lucrri la preuri majorate nejustificat.
Abaterile de la legalitate i regularitate constatate au condus la prejudicierea bugetelor entitilor verificate cu suma de 757.057
mii lei, din care 53.039 mii lei accesorii corespunztoare.
Numr Estimri
cazuri (mii lei)
Prejudicii 5.332 100,0 757.057 100,0
1. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanarea i 4.045 75,9 458.393 60,5
plata cheltuielilor bugetare, precum i utilizarea nelegal a fondurilor acordate de la buget
2. Abateri cu privire la administrarea contractului de achiziie public 829 15,5 186.216 24,6
3. Abateri referitoare la modul de alocare i utilizare a alocaiilor bugetare pentru investiii, 69 1,3 52.040 6,9
a subveniilor, transferurilor i a altor forme de sprijin financiar
4. Abateri privind vânzarea i/sau scoaterea din funciune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea 52 1,0 25.515 3,4
de bunuri proprietate public i privat a unitilor administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter
public i asocierile în participaiune, administrarea, gestionarea i inventarierea patrimoniului public i privat
5. Alte abateri (achiziii publice, datorie public, respectarea destinaiei fondurilor) 337 6,3 34.893 4,6
Cele mai semnificative abateri având ca impact producerea de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în
angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor, precum i utilizarea nelegal a fondurilor de la buget, abaterile fiind
cuantificate pe categorii de cheltuieli astfel:
Estimri prejudicii %
(mii lei) din total prejudicii
1. Cheltuieli de personal 136.415 22,7
2. Bunuri i servicii 203.250 33,8
3. Subvenii 26.018 4,3
4. Transferuri între uniti ale administraiei publice 6.377 1,1
5. Alte transferuri 339
6. Asisten social 3.914 0,7
7. Alte cheltuieli 31.835 5,3
8. Proiecte cu finanare din fonduri externe nerambursabile 772 0,1
9. Cheltuieli aferente programelor cu finanare rambursabil 10.063 1,7
10. Cheltuieli de capital 180.544 30,0
11. Dobânzi 77
12. Operaiuni financiare 2.067 0,3
Total prejudicii pe naturi de cheltuieli ale bugetelor locale 601.671 100,0
Prejudicii constatate la operatorii economici de interes local 155.386
Total prejudicii 757.057
Cheltuieli de personal
Dei începând cu anul 2010 salarizarea personalului din administraia public local trebuia s se fac cu respectarea prevederilor
Legilor-cadru nr. 330/2009 i nr. 284/2010, totui în practic s-au constatat numeroase abateri pe linia salarizrii personalului,
perpetuându-se în continuare acordarea de sporuri sau drepturi bneti ctre personalul din administraia public local, în

Pagina418

baza contractelor/acordurilor colective de munc sau a dispoziiilor/deciziilor conductorilor instituiilor, cu nerespectarea regu-
lilor i principiilor stabilite prin legile-cadru.
Astfel, cu ocazia aciunilor efectuate în anul 2014, s-au constatat prejudicii importante la cheltuieli de personal reprezentând
pli nelegale cu diverse drepturi salariale acordate în afara legii, dup cum urmeaz:
¤ stabilirea eronat a salariilor de baz, prin includerea în acestea a diverse sporuri/drepturi care nu întrunesc condiii de
legalitate: indemnizaie de dispozitiv, spor de fidelitate/stabilitate, spor de confidenialitate, drepturi speciale pentru men-
inerea sntii, indemnizaii de hran i inut;
¤ stabilirea salariului de baz prin luarea în calcul a unor stimulente în cuantum mai mare decât cel prevzut de actul normativ;
¤ includerea eronat în salariul de baz a stimulentelor pentru persoane care nu au beneficiat de stimulente (pân la data de
31.12.2010), în baza OG nr. 92/2003 i OG nr. 29/2004;
¤ încadrarea necorespunztoare a personalului pe funcii superioare celor aprobate prin statul de personal, funcii pentru care
angajaii instituiilor publice nu îndeplineau condiii de studii i vechime;
¤ drepturi salariale acordate directorilor generali ai societilor comerciale/regiilor autonome de interes local, într-un cuantum
mai mare decât cel legal, ca urmare a nerespectrii prevederilor legale care limiteaz indemnizaia lunar a acestora la
nivelul prevzut pentru funcia de viceprimar/vicepreedinte al consiliului judeean.
Cazuri edificatoare
1. UATJ Satu Mare – a acordat drepturi salariale nelegale (indemnizaie de dispozitiv i spor de stabilitate) în sum de 3.370,3
mii lei pentru aparatul propriu i al entitilor din subordine; a efectuat pli nelegale în sum de 1.951,1 mii lei reprezentând
stimulente acordate personalului care nu face parte din compartimentul de administrare a creanelor fiscale;
2. UATM Baia Mare – a efectuat pli nelegale în sum de 3.203,3 mii lei reprezentând stimulente acordate personalului care
nu face parte din compartimentul de administrare a creanelor fiscale;
3. UATM Dej, judeul Cluj – a acordat drepturi salariale nelegale (indemnizaie de dispozitiv) în sum de 2.747,3 mii lei pentru
aparatul propriu i al entitilor din subordine;
4. UATM Fgra, judeul Braov – a acordat drepturi salariale nelegale (spor de dispozitiv, spor de confidenialitate, spor de
condiii vtmtoare, spor de fidelitate, spor de suprasolicitare neuropsihic) în sum de 3.845,1 mii lei pentru aparatul
propriu i al entitilor din subordine;
5. UATM Roiorii de Vede, judeul Teleorman – a acordat drepturi salariale nelegale (spor de dispozitiv) în sum de 1.725,8
mii lei pentru aparatul propriu i al entitilor din subordine;
6. UATO Cernavod, judeul Constana – a acordat tichete de mas salariailor primriei în sum de 1.639,5 mii lei, în condiiile
în care reglementrile legale interzic acordarea acestora personalului instituiilor publice.
Bunuri i servicii
La aceast categorie de cheltuieli abaterile relev un management defectuos cu privire la eficiena i eficacitatea cheltuielilor
pentru funcionarea i întreinerea instituiei, determinate de:
¤ nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburani, materiale de întreinere, asigurri auto, parc auto;
¤ efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadreaz în baremurile legale;
¤ decontarea cheltuielilor efectuate fr prezentarea documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum i alte
cheltuieli (taxa viz, transport în interiorul localitii, comisioane de schimb valutar, asigurri medicale .a.);
¤ efectuarea de cheltuieli cu bunuri i servicii fr contraprestaie (bunuri, lucrri, servicii nerecepionate în cantitatea facturat
i pltit) sau pe baza unor tarife neaprobate i neavizate;
¤ încheierea unor contracte de consultan i asisten juridic cu cabinete de avocatur, în condiiile în care entitile au
organizate în structura proprie compartimente juridice.
Trebuie subliniat c volumul mare al prejudiciilor consemnate la bunuri i servicii este determinat i de faptul c drepturile i
sporurile acordate salariailor din aparatul administrativ al primriilor i consiliilor judeene, potrivit contractelor/acordurilor
colective de munc sub titulatura de drepturi privind condiiile de munc, sntatea i securitatea muncii, drepturi i msuri cu
caracter social i protecie social (cheltuieli cu inuta, drepturi de hran, cheltuieli pentru medicamente i tratamente medicale)
sunt înregistrate la acest titlu de cheltuieli.
Cazuri edificatoare
1. UATJ Buzu – a efectuat în cadrul lucrrilor de deszpezire pli nelegale în sum de 2.068,1 mii lei, reprezentând
diferena dintre preul srii i cel al nisipului cu care a fost înlocuit sarea în compoziia materialului antiderapant;
2. UATJ Constana – a efectuat pli nelegale în sum de 231,4 mii lei pentru achiziionarea unor servicii de monitorizare a in-
formaiilor difuzate de televiziune cu privire la activitatea instituiei, în condiiile în care aceleai servicii sunt prestate i de
un angajat din cadrul compartimentului de comunicare al instituiei; a efectuat pli în sum de 627,4 mii lei reprezentând
contravaloarea cheltuielilor ocazionate de utilizarea a 11 autoturisme, cu înclcarea prevederilor legale privind normativul

de autoturisme i consumul de carburani; a efectuat pli în sum de 256,5 mii lei, reprezentând servicii de proiectare
facturate i decontate dublu;
3. UATJ Mure – a acordat sume necuvenite în cuantum de 4.700,5 mii lei, reprezentând sume pentru asigurarea unei inute
decente i pentru asigurarea unei mese calde;
4. UATJ Teleorman – a efectuat pli în cadrul lucrrilor de deszpezire în sum de 468,3 mii lei, reprezentând cheltuieli cu
amortizarea incluse în mod nejustificat în tarifele de ateptare i tarifele de funcionare ale utilajelor;
5. Municipiul Bucureti – a efectuat pli în sum de 1.045,1 mii lei ctre o societate civil de avocai reprezentând onorariu de
succes;
6. UATM Constana – a efectuat pli în sum de 1.340,2 mii lei, reprezentând cheltuieli de exploatare (combustibil, reparaii,
for de munc) aferente unui numr variabil cuprins între 11-48 autoturisme preluate prin contracte de comodat sau con-
tracte de leasing în raport de necesitile fiecrei luni, cu înclcarea prevederilor legale privind normativul de autoturisme i
consumul de carburani;
7. UATM Galai – a efectuat pli în sum de 821,0 mii lei pentru organizarea evenimentului sportiv “Gala de box”, fr docu-
mente justificative din partea co-organizatorului.
Subvenii
Constatrile la acest titlu de cheltuieli vizeaz neregulile consemnate cu privire la acordarea din bugetele locale a subveniilor,
cu nerespectarea prevederilor legale i a procedurilor de alocare a acestora, abaterile relevând:
¤ întocmirea eronat a deconturilor pentru justificarea subveniilor cuvenite;
¤ lipsa unor proceduri de acordare a subveniilor fr existena unor indicatori fizici specifici activitii de transport i fr
criterii de nominalizare a beneficiarilor direci ai gratuitilor;
¤ nerespectarea prevederilor legale referitoare la regularizarea subveniilor neutilizate pân la încheierea exerciiului bugetar;
¤ nerestituirea la buget la finele anului a subveniilor încasate necuvenit.
Cazuri edificatoare
1. UATJ Constana – a acordat necuvenit subvenii ctre Regia Autonom Judeean de Drumuri i Poduri Constana în
cuantum de 11.761,1 mii lei, fr documente justificative privind necesitatea i justificarea subveniei;
2. UATM Braov – a acordat nejustificat subvenie SC Tetkron SRL Braov în sum de 3.311,1 mii lei, pentru acoperirea costului
pentru combustibilul propriu folosit pentru producerea energiei termice, în realitate combustibilul fiind cumprat de la teri;
3. UATM Oradea – a majorat nejustificat valoarea subveniilor acordate ctre SC Administraia Domeniului Public SA cu suma
de 441,8 mii lei, ca urmare a acceptrii unor deconturi justificative întocmite eronat i cu nerespectarea prevederilor legale
privind regimul fiscal al taxei pe valoarea adugat aplicabil subveniilor;
4. UATJ Sibiu – a acordat nejustificat subvenii în sum de 309,7 mii lei Regiei Autonome Aeroportul Internaional Sibiu care
nu au fost utilizate pân la finele anului i nu au fost restituite bugetului judeean;
5. UATM Dej – a acordat subvenii în sum de 93,4 mii lei SC Transurb SA Dej pentru serviciul de transport public de
persoane, fr a se verifica modul de decontare a acestor subvenii.
Asisten social
Abaterile consemnate la aceast natur de cheltuieli scot în eviden modul deficitar în care autoritile locale gestioneaz
activitatea de asisten i protecie social i mai ales plata unor sume din bugetul local, în condiiile în care:
¤ nu exist dosare întocmite i actualizate pentru beneficiarii de ajutor social;
¤ nu sunt respectate condiiile legale de acordare a ajutorului social;
¤ nu sunt efectuate anchete sociale la termenele legale;
¤ nu sunt emise dispoziii de modificare a cuantumului ajutorului social, de suspendare i încetare a plii prestaiilor sociale
(ajutorul social, ajutor pentru înclzirea locuinei, alocaia pentru susinerea familiei) atunci când se constat neîndeplinirea
condiiilor de beneficiar al acestora.
Cazuri edificatoare
1. UATM Craiova – a efectuat pli în sum de 936,4 mii lei reprezentând ajutoare lunare pentru înclzirea locuinei acordate
unor persoane care nu întruneau condiiile pentru acordarea acestora;
2. UATM Bacu – a efectuat pli nelegale în sum de 276,0 mii lei reprezentând indemnizaii de însoitor acordate necuvenit
persoanelor cu handicap care sunt internate în centre;
3. UATO Bora – a efectuat pli în sum de 121,8 mii lei reprezentând ajutoare lunare pentru înclzirea locuinei acordate unor
persoane care nu întruneau condiiile pentru acordarea acestora.
Alte transferuri
Frecvena abaterilor constatate la aceast natur de cheltuieli este dat de acordarea finanrilor nerambursabile de ctre auto-
ritile administraiei publice locale, cu nerespectarea prevederilor legale, în sensul c:

Pagina420

¤ atribuirea contractelor de finanare s-a efectuat fr organizarea unei selecii publice de proiecte;
¤ nu au fost îndeplinite criteriile i condiiile de eligibilitate prevzute de lege;
¤ nu au fost publicate Programele anuale proprii pentru acordarea de finanri nerambursabile i Rapoartele privind con-
tractele de finanare nerambursabil;
¤ finanarea s-a efectuat fr prezentarea documentelor justificative corespunztoare;
¤ sunt cluburi sportive care practic sunt susinute de autoritile locale cu fonduri alocate din bugetele locale, fr îns s fie
respectate prevederile legale care reglementeaz sprijinirea sportului (acordarea de sume nu este susinut cu documente
justificative, sumele se aloc pentru cheltuieli care nu fac parte din categoriile eligibile a fi suportate din bugetul local, cuan-
tumul sumelor alocate este peste nivelul prevzut de reglementrile legale).
Cazuri edificatoare
1. UATJ Satu Mare – a acordat sprijin financiar cultelor religioase în sum de 490,8 mii lei, fr c unitile de cult s depun
documente justificative privind utilizarea sprijinului financiar;
2. UATJ Constana – a efectuat pli în sum de 10.452,7 mii lei reprezentând finanri nerambursabile ctre asociaii i
cluburi sportive, fr respectarea normelor legale privind principiile i regulile de acordare a acestor finanri;
3. UATJ Olt – a efectuat pli în sum de 467,8 mii lei ctre diveri furnizori pentru prestri servicii artistice, fr documente justifi-
cative care s confirme serviciul prestat (contracte sau alte acte juridice din care s rezulte angajarea unei obligaii certe);
4. UATM Fgra – a efectuat pli în sum de 730 mii lei ctre Handbal Club Municipal Fgra i ACS Civitas Fgra, cu
înclcarea dispoziiilor legale privind acordarea finanrilor nerambursabile;
5. UATM Gheorgheni – a efectuat pli nelegale în sum de 207,7 mii lei în cadrul unor finanri nerambursabile prin accep-
tarea la decontare a unor cheltuieli neeligibile, cu înclcarea prevederilor legale i a celor contractuale;
6. UATO Buftea – a efectuat pli nelegale în sum de 153,2 mii lei reprezentând drepturi de natur salarial acordate unui
numr de 9 persoane care prin contractul individual de munc sunt angajai ai Asociaiei Sportive Voina Buftea;
7. UATO Ineu, judeul Arad – a efectuat pli în sum de 135,8 mii lei fr documente justificative ctre Clubul Sportiv Ineu.
Un caz edificator de abatere care ilustreaz nerespectarea prevederilor legale privind operaiunile de asociere în participaiune
dintre autoritile administraiei publice locale i structurile/societile având ca obiect de activitate activitile sportive, în spe-
cial fotbalul i implementarea proiectelor de parteneriat public – privat, o reprezint neregula constatat cu privire la asocierea
dintre Judeul Neam prin Consiliul Judeean Neam i SC Fotbal Club ”Ceahlul” SA Piatra-Neam. În fapt s-a constatat c
societatea avea încheiat un contract de asociere i cu o alt unitate administrativ-teritorial, respectiv UATM Piatra-Neam i
dei preedintele societii a declarat, pe propria rspundere i sub incidena prevederilor Codului Penal, c cheltuielile decon-
tate în cadrul asocierii cu Consiliul judeean Neam nu au mai fost decontate i la alt finanator, prin verificarea i suprapunerea
deconturilor transmise de SC FC Ceahlul Piatra-Neam ctre CJ Neam i UATM Piatra-Neam s-a constatat c un numr
foarte mare de pli se regsesc înscrise în deconturile transmise ambelor instituii.
Pe de alt parte, s-a constatat c finanarea în cadrul celor dou asocieri nu este susinut cu documente justificative legale i nici
nu a fost prezentat celor dou uniti administrativ-teritoriale raportul anual al activitii asociaiilor însoit de situaia veniturilor i
cheltuielilor i balana de verificare în vederea materializrii noiunii de asociere conform reglementrilor legale în vigoare.
Cheltuieli de capital
În ceea ce privete cheltuielile de capital, este de subliniat c abaterile i prejudiciile constatate pornesc de la faptul c la nivelul
entitilor publice:
¤ nu sunt organizate sisteme de monitorizare a achiziiilor publice i nu sunt întocmite programe de investiii publice predic-
tibile din punct de vedere al surselor de finanare;
¤ nu se urmrete derularea lucrrilor de investiii în concordan cu clauzele contractuale;
¤ nu se verific respectarea preurilor din devizul ofert i se deconteaz lucrri înscrise în situaiile de plat fr a se efectua
o verificare faptic a executrii integrale a acestora;
¤ nu se verific realitatea i legalitatea datelor înscrise în situaiile de lucrri primite spre decontare;
¤ nu se urmrete atingerea rezultatelor i obiectivelor generale i specifice ale proiectelor de investiii cu respectarea crite-
riilor de economicitate, eficien i eficacitate.
Cazuri edificatoare
1. UATO Cavnic, judeul Maramure – a efectuat pli peste cele real datorate, în sum de 2.131,6 mii lei, reprezentând diferena
dintre valoarea real executat i cea prezentat spre decontare la obiectivul de investiii „drum de acces staie superioar”;
2. UATJ Suceava – a efectuat pli nelegale în sum de 1.874,0 mii lei determinate de actualizarea preurilor unitare la
devizele de lucrri utilizând indicii de cost în construcii i nu indicii statistici de inflaie, aa cum s-a convenit prin acordul
cadru încheiat cu executantul;
3. UATM Ploieti – a efectuat pli nelegale în sum de 1.700,0 mii lei reprezentând contravaloarea cantitilor de lucrri
supraevaluate la lucrrile de reabilitare termic; a efectuat pli nelegale în sum de 538 mii lei reprezentând contrava-
loarea cantitilor de lucrri neexecutate la obiectivul de confecionat garduri metalice;

4. UATO Brezoi, judeul Vâlcea – a acceptat s deconteze suma de 1.181,0 mii lei reprezentând contravaloarea unor lucrri
neexecutate, dar cuprinse în situaiile de lucrri înaintate spre decontare;
5. UAT Sector 4 – a efectuat pli nejustificate în sum de 1.044,6 mii lei prin acceptarea la decontare a unor situaii de lucrri
coninând cantiti i preuri majorate fa de cele puse în practic sau ofertate, precum i articole de deviz neconforme cu
ofertele furnizorilor;
6. UATC Arieeni, judeul Alba – a efectuat pli nejustificate, în sum de 653,5 mii lei, în cadrul obiectivului “Executare cam-
pus coala de arte i meserii” pentru procurarea unor materiale aferente modulului sal de sport, dar care nu au fost
regsite în urma inspeciei de pe teren.

Pornind de la constatrile din actele de control/audit i cauzele care au generat producerea prejudiciilor, principalele msuri dispuse
în deciziile emise de conducerile camerelor de conturi au vizat stabilirea întinderii i recuperarea prejudiciilor create prin:
acordarea în afara cadrului legal reglementat a unor drepturi salariale în baza contractelor/acordurilor colective de munc sau a
dispoziiilor/deciziilor conductorilor instituiilor, cu nerespectarea regulilor i principiilor stipulate de reglementrile legale;
nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburani, materiale de întreinere, asigurri auto, parc auto;
efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadreaz în baremurile legale; decontarea cheltuielilor efectuate fr pre-
zentarea documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum i alte cheltuieli (tax viz, transport în interiorul
localitii, comisioane de schimb valutar, asigurri medicale .a.); efectuarea de cheltuieli cu bunuri i servicii fr contra-
prestaie (bunuri, lucrri, servicii nerecepionate în cantitatea facturat i pltit) sau pe baza unor tarife neaprobate i
neavizate; încheierea unor contracte de consultan i asisten juridic cu cabinete de avocatur, în condiiile în care
entitile au organizate în structura proprie compartimente juridice.
efectuarea unor pli nelegale aferente lucrrilor de investiii rezultate din aplicarea unor preuri mai mari decât cele con-
tractate, a prezentrii unor situaii de lucrri supraevaluate, a unor lucrri neexecutate;
atribuirea discreionar a contractelor de achiziii publice, derularea defectuoas a lucrrilor de investiii în concordan cu
clauzele contractuale, precum i recepionarea deficitar a lucrrilor de investiii realizate;
acordarea finanrilor nerambursabile de ctre autoritile administraiei publice locale, cu nerespectarea prevederilor legale
privind atribuirea contractelor de finanare fr organizarea unei selecii publice de proiecte, fr îndeplinirea criteriilor i
condiiilor de eligibilitate prevzute de lege, fr prezentarea documentelor justificative corespunztoare.
3.3. Abateri financiar-contabile care au afectat acurateea situaiilor financiare

Cu ocazia verificrilor efectuate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale s-au constatat i abateri de la legalitate i regularitate,
care dei nu au generat producerea de prejudicii, au condus la denaturarea datelor i informaiilor cuprinse în situaiile financiare,
fiind grupate pe categorii de abateri semnificative, astfel:
Numr Estimri
cazuri (mii lei)
Abateri financiar-contabile 4.006 100,0 7.348.748 100,0
1. Abateri privind exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 2.681 66,9 5.011.258 68,2
2. Abateri cu privire la administrarea i gestionarea patrimoniului public i privat al unitilor 227 5,7 1.672.722 22,8
administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public i asocierile în participaiune
3. Nerespectarea prevederilor legale în efectuarea cheltuielilor 502 12,5 367.395 5,0
4. Abateri privind achiziiile publice 208 5,2 74.709 1,0
5. Nestabilirea, neevidenierea i neurmrirea încasrii veniturilor în cuantumul i la termenele prevzute de lege 202 5,0 63.962 0,8
6. Alte abateri 186 4,7 158.702 2,2
Cauze
Cauzele principale ale acestor abateri sunt necunoaterea reglementrilor legale în domeniul financiar-contabil; interpretarea
eronat a prevederilor legale, precum i slaba pregtire profesional a personalului din compartimentele financiar-contabile,
depit de cerinele introducerii contabilitii în partid dubl, în special la primriile comunale; lipsa unor proceduri de lucru for-
malizate pe domenii de activitate; neorganizarea la nivelul primriilor a circuitului documentelor, care s asigure înregistrarea în
contabilitate a tuturor operaiunilor patrimoniale sau a modificrilor acestora, pe baz de documente justificative, coroborat i
cu neexercitarea controlului financiar preventiv asupra acestor operaiuni în conformitate cu prevederile legale.
Cele mai frecvente abateri constatate sunt cele care vizeaz:
¤ neînregistrarea în evidena contabil a operaiunilor economice în momentul efecturii lor, conform principiului contabilitii pe
angajamente, potrivit cruia operaiunile i tranzaciile se recunosc la momentul la care se produc;

Pagina422

¤ neînregistrarea în contabilitate a tuturor operaiunilor de intrare sau ieire a unor bunuri din patrimoniu (materiale în custodie,
investiii în curs), necalcularea sau calcularea greit a amortizrii mijloacelor fixe, neevidenierea garaniilor de bun execuie;
¤ efectuarea de înregistrri contabile eronate care au denaturat situaiile financiare anuale (bilanul i/sau contul de execuie,
existena unor necorelaii între posturile înscrise în activul i pasivul bilanului contabil i soldurile conturilor din balana de
verificare, contul de rezultat patrimonial);
¤ lipsa evidenelor analitice a unor conturi contabile care sunt obligatorii conform reglementrilor în vigoare, ceea ce a condus la
imposibilitatea urmririi pe surse de constituire a veniturilor, a destinaiei unor cheltuieli, a creanelor, a datoriilor, a furnizorilor;
¤ stabilirea i/sau înregistrarea eronat în evidena contabil a cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor;
¤ efectuarea necorespunztoare a operaiunii de inventariere anual a patrimoniului, precum i neefectuarea reevalurii activelor
fixe corporale de natura construciilor i terenurilor.
Cazuri edificatoare
1. UATM Caransebe, judeul Cara-Severin – nu a cuprins în operaiunea de reevaluare efectuat în anul 2013 active fixe de
natura construciilor aflate în patrimoniul public al unitii administrativ-teritoriale în valoare de 28.680,9 mii lei;
2. UATC Cristuru-Secuiesc, judeul Harghita – nu a procedat la reevaluarea în ultimii trei ani a activelor fixe corporale aflate în
patrimoniul oraului i nu a înregistrat în contabilitate rezultatele reevalurii cuantificate la 13.746,7 mii lei;
3. Spitalul Clinic Colentina – nu a efectuat reevaluarea unei cldiri aflate în patrimoniul entitii i nu a predat active în valoare
de 198.046,9 mii lei Administraiei Spitalelor i Serviciilor Medicale Bucureti;
4. UATO Cehu Silvaniei, judeul Slaj – a încheiat un contract de concesiune pentru o suprafa de 564,65 ha pune din domeniul
privat al entitii în condiii de ineficien, respectiv la preul de 10 lei/ha/an i fr obligaii din partea concesionarului;
5. UATM Tg.Secuiesc, judeul Covasna – a înregistrat eronat în domeniul privat al municipiului terenuri cu vegetaie forestier
reprezentând pduri în suprafa de 3.371,31 ha, în valoare de 17.530,8 mii lei, existând riscul înstrinrii i drii în admi-
nistrare fr respectarea regimului juridic al acestora.

Pentru înlturarea abaterilor care au avut un impact semnificativ asupra desfurrii activitii entitilor i a evidenei i reflectrii
corecte a patrimoniului acestora, au fost dispuse, în principal, urmtoarele msuri care au vizat:
organizarea i conducerea contabilitii sintetice i analitice, conform prevederilor legale;
întocmirea i inerea la zi a registrelor contabile, conform reglementrilor legale;
întocmirea balanelor de verificare analitice i a balanei de verificare sintetice, a situaiilor financiare, precum i identificarea i
corectarea erorilor din evidenele contabile, respectiv identificarea elementelor patrimoniale neînregistrate sau înregistrate eronat;
reevaluarea activelor fixe corporale existente în patrimoniu la finele anului, înregistrarea rezultatelor în evidena contabil;
organizarea la zi a evidenei contabile analitice pentru conturile de active fixe, aferente bunurilor ce aparin domeniului
public i privat al entitii;
calcularea conform prevederilor legale i înregistrarea în conturile de cheltuieli a amortizrii aferente activelor corporale;
luarea msurilor pentru intrarea în legalitate privind organizarea i efectuarea operaiunii de inventariere a patrimoniului,
înregistrarea rezultatelor inventarierii conform prevederilor legale, precum i elaborarea procedurilor proprii privind inven-
tarierea;
luarea msurilor pentru intrarea în legalitate privind gestionarea mijloacelor materiale i bneti, asigurarea integritii patri-
moniului (identificarea, valorificarea i scoaterea din funciune a activelor fixe corporale, recepionarea i gestionarea sto-
curilor, verificarea operaiunilor de cas, gestionarea formularelor cu regim special, atribuirea contractelor de închiriere, con-
cesionare, organizarea gestiunilor etc.);
întocmirea procedurilor formalizate pe activiti, cu detalierea obiectivelor, aciunilor, responsabilitilor, termenelor, docu-
mentelor, precum i a altor componente ale msurilor respective.
Aciunile de verificare desfurate au scos în relief, pe ansamblu, o insuficient preocupare din partea conducerii entitilor
publice pentru asigurarea acurateei datelor din situaiile financiare i pentru un management financiar orientat spre o bun
gestiune economico-financiar. Multe dintre abaterile constatate sunt rezultatul unui management defectuos asupra fon-
durilor publice, dar i al necunoaterii sau al cunoaterii insuficiente – de ctre persoanele cu rspundere din cadrul enti-
tilor verificate – a procedurilor legale privind formarea, administrarea, angajarea i utilizarea resurselor publice i a prin-
cipiilor economicitii, eficienei i eficacitii utilizrii fondurilor publice.
Abaterile reinute au evideniat existena unor disfuncionaliti majore în organizarea, implementarea, exercitarea i dezvol-
tarea sistemelor controlului intern/managerial la nivelul entitilor verificate, dificulti majore fiind întâmpinate de entitile mici,
care au un buget limitat; un numr mic de angajai i un nivel sczut al preocuprii pentru implementarea unui control in-

tern/managerial performant. În majoritatea cazurilor, aceast activitate nu funcioneaz la un nivel care s asigure gestionarea
în condiii de legalitate i eficien a banului public i a patrimoniului public i privat al unitilor administrativ-teritoriale.
O analiz pertinent a abaterilor de la legalitate i regularitate, constatate în urma aciunilor de control/audit desfurate, in-
dic necesitatea aplicrii întocmai a reglementrilor legale ce definesc obiectivele i atribuiile autoritile executive locale i
ale aparatului de specialitate din subordinea acestora, în domeniile fundamentrii, aprobrii i executrii bugetelor locale;
organizrii i conducerii contabilitii operaiunilor patrimoniale; gestionrii patrimoniului de interes public i privat al unitilor
administrativ-teritoriale.
3.4. Principalele abateri reinute cu ocazia controlului efectuat la regiile autonome i societile comerciale de interes local
În baza atribuiilor i competenelor prevzute de lege, structurile Curii de Conturi au efectuat verificri la 361 de ageni
economici de interes local (49 de regii autonome i 312 de societi comerciale), urmrindu-se exactitatea i realitatea datelor
reflectate în situaiile financiare, îndeplinirea obligaiilor bugetare, administrarea contractelor de achiziie public, gestionarea
patrimoniului public i privat, întocmirea i fundamentarea bugetelor de venituri i cheltuieli pe principii economice.
Verificrile efectuate la operatorii economici de subordonare local au scos în eviden urmtoarele aspecte:
Managementul unor entiti nu a manifestat preocupare pentru elaborarea i fundamentarea bugetului de venituri i
cheltuieli, instrument în planificarea i urmrirea desfurrii activitii, fiind constatate ca abateri: neîntocmirea bugetului de
venituri i cheltuieli; fundamentarea indicatorilor de venituri fr a ine cont de costurile reale ale activitilor desfurate;
neaprobarea bugetului de venituri i cheltuieli de ctre autoritatea public deliberativ a unitii administrativ-teritoriale;
nerespectarea de ctre operatorii economici, care au înregistrat pierderi în anul precedent sau care primesc subvenii sau
transferuri de la bugetul local, a restriciei privind nivelul cheltuielilor cu salariile i numrul mediu de personal.
Informaiile prezentate în evidena contabil nu reflect realitatea, fiind identificate erori de înregistrare a unor elemente
patrimoniale sau neînregistrarea unor active, creane, debite, drepturi i obligaii; neînregistrarea în evidena extracontabil
a bunurilor primite în administrare; înregistrarea unor operaiuni fr documente justificative, necronologic i nesistematic.
Consiliile locale ale unitilor administrativ-teritoriale nu au asigurat un sistem de administrare i control corespunztor
dispoziiilor legale, respectiv nu a fost încheiat contractul de performan/mandat de consiliul de administraie cu directorul
operatorului economic sau contractul de performan/mandat nu conine obiective cuantificabile i criterii de performan
specifice, pentru stabilirea salarizrii directorului, iar la unii ageni economici nu s-a constituit consiliul de administraie.
Veniturile datorate bugetului local nu au fost cuantificate, evideniate în contabilitate, declarate la organele fiscale teritoriale
i virate conform dispoziiilor legale aplicabile, fiind identificai operatori economici care nu i-au îndeplinit obligaiile de
virare a vrsmântului din profitul net sau a dividendelor datorate proprietarilor, a redevenei datorate pentru concesionarea
serviciilor publice. De asemenea, nu în toate cazurile operatorii economici au determinat, evideniat în contabilitate, declarat
i virat obligaiile datorate bugetului general consolidat la statului.
La majoritatea operatorilor economici s-a constatat plata ctre directorii acestora a unor venituri salariale care depesc
cuantumul reglementat prin OUG nr. 79/2008 privind msuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu
modificrile i completrile ulterioare sau plata ctre membrii consiliilor de administraie i cenzorilor a unei indemnizaii mai
mare decât cea reglementat prin OUG nr. 79/2008.
Au fost efectuate cheltuieli cu bunuri i servicii, respectiv cheltuieli de capital fr contraprestaie, achiziii pentru bunuri care nu au
legtur cu obiectul de activitate al operatorului economic, pli fr existena documentelor justificative, care s ateste exactitatea
i realitatea sumelor datorate, utilizarea subveniilor i a alocaiilor pentru investiii cu alt destinaie decât cea aprobat.
Cazuri edificatoare
1. Regia Public Local Stejarul RA Rupea i Regia Public Local Ocolul Silvic „Pdurile Fgraului” RA Voila – au achizi-
ionat prin leasing financiar, în perioada 2009-2010, autovehicule de teren i autoturisme fr ca acestea s fie cuprinse în lis-
tele de investiii, pe care le-a predat în comodat primarilor comunelor proprietare a fondului forestier, dei autoturismele fuse-
ser achiziionate cu destinaia controlul permanent i eficient al fondului forestier de ctre proprietarii de pdure. Cheltuielile
ocazionate cu achiziia acestora (ratele de leasing financiar, comisioanele, dobânzile de leasing, reviziile i asigurrile),
precum i amortismentul aferent, au fost considerate pe msura producerii lor cheltuieli nedeductibile fiscal la calculul
impozitului pe profit i au fost sczute din vrsmântul din profitul net virat unitilor administrativ-teritoriale, contribuind astfel,
fr baz legal, la achiziia de ctre comunele respective a unor autoturisme din vrsmântul pe profit datorat.
2. S.C. Oradea Transport Local S.A. – a efectuat pli nelegale, în sum de 761 mii lei, pentru achiziia a 12 autoturisme,
pentru care nu a solicitat nici un fel de aviz i a efectuat aceste achiziii de bunuri interzise de legislaia în vigoare, bunuri
care au fost puse la dispoziia unor ordonatori de credite care aveau aceleai restricii în ceea ce privete achiziia de
autoturisme (respectiv UATM Oradea i Administraia Imobiliar Oradea);
3. SC Domeniul Public SA Câmpia Turzii – nu a înregistrat în evidena contabil valoarea bunurilor aparinând domeniului
public al municipiului Câmpia Turzii primite în administrare, în sum de 3.568 mii lei i nici nu a încheiat un contract cu
municipiul prin care s fie stabilite obligaiile, drepturile i redevena datorat;

Pagina424

4. RADET Bucureti – a efectuat pli nejustificate în sum de 2.671,7 mii lei, reprezentând contravaloarea unor lucrri ne-
prestate de partenerul contractual, precum i acceptarea la decontare a unui pre al prestaiei mai mare decât cel stabilit
prin caietul de sarcini;
5. Compania de Ap Olt SA Slatina – a efectuat pli nejustificate, în sum de 622,6 mii lei, prin încheierea unor contracte de
consultan i asisten juridic cu cabinete de avocatur, în condiiile în care compania are organizat în structura proprie
compartiment juridic.
Este de remarcat c, dup ce timp de trei ani Curtea de Conturi a fost împiedicat în mod voit s desfoare misiunea de
control la Regia Autonom Judeean de Drumuri i Poduri Constana, întrucât atât directorul general al regiei, cât i
preedintele Consiliului Judeean Constana în subordinea cruia se afl regia au refuzat în mod expres i cu bun tiin s
pun la dispoziia echipelor de control documentele ce urmau s fie supuse verificrii, în anul 2014 Curtea de Conturi a
efectuat o aciune de control la aceast regie având c tematic verificarea modului de gestionare i utilizare a mijloacelor
materiale i bneti, precum i asigurarea integritii patrimoniului public i privat pentru perioada 2011-2013.
Trebuie menionat c abaterile constatate i amploarea sumelor aferente acestora relev o activitate neconform cu statutul i
obiectivele regiei, care practic nu a avut decât rolul de a derula fondurile de la nivelul consiliului judeean pentru diverse
programe, chiar dac regia nu avea nici expertiza i nici resursa uman aferent pentru implementarea acestora. Pot fi men-
ionate în acest sens, Programele judeene de îmbuntire a calitii mediului prin împdurirea terenurilor agricole degradate,
de împdurire pentru prevenirea riscului deertificrii în judeul Constana, de înfiinare a perdelelor forestiere de protecie pe
drumuri judeene i comunale, Programul judeean de cercetare i refacere a plantaiilor de pomi fructiferi în cadrul cruia
RAJDP Constana a angajat i efectuat pli pentru înfiinare livezi i achiziionare pachete de semine de lavand. Îns ges-
tionarea defectuoas a acestor programe a condus la prejudicierea patrimoniului UATJ i a unitilor administrativ-teritoriale
comunale cu suma de 17.152 mii lei.
În ceea ce privete lucrrile de consolidare, reabilitare i modernizare drumuri judeene i comunale, s-a constatat c atribuirea
execuiei acestora s-a fcut de ctre consiliul judeean prin încredinare direct, RAJDP Constana primind fonduri pe baza
unor devize de lucrri întocmite de ctre aceasta. Ulterior, regia a cesionat lucrrile la un pre mai mic altor operatori eco-
nomici, iar unii dintre acetia au cesionat i ei lucrrile la ali operatori la preuri i mai mici.
Acest mod de lucru a condus la majorarea nejustificat a costului lucrrilor la unele obiective de investiii cu suma de 15.340
mii lei. Pe de alt parte, la obiectivul de investiii DJ 392 a fost efectuat plata integral a lucrrilor, fr îns ca lucrrile s fie
recepionate, la verificarea faptic drumul fiind impracticabil i deteriorat, ceea ce a generat o pierdere de 26.588 mii lei.
De asemenea, s-a mai reinut c, dei Consiliul judeean Constana a beneficiat de la bugetul de stat de sume defalcate din
taxa pe valoarea adugat pentru drumuri judeene i comunale, a cror repartizare se face pe uniti administrativ-teritoriale
prin hotrâre de ctre consiliul judeean în funcie de lungimea i starea tehnic a drumurilor, în fapt 78% din aceste sume,
respectiv 28.873 mii lei, au fost direcionate ctre RAJDP Constana pentru achitarea ratelor de leasing pentru achiziii de
utilaje i mijloace auto, contrar prevederilor legale.
3.5. Cazurile de sesizare a organelor de urmrire penal i de suspendare din funcie

Potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, republicat, în
situaiile în care în rapoartele de audit se constat existena unor fapte pentru care exist indicii c au fost svârite cu încl-
carea legii penale sunt sesizate organele în drept pentru asigurarea valorificrii constatrilor.
Pe parcursul anului 2014, au fost sesizate organele de urmrire penal în 79 de cazuri, urmare a consemnrii în rapoartele de
control/audit a:
unor fapte pentru care exist indicii c au fost svârite cu înclcarea legii penale;
faptei de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii i neurmririi de ctre conducerea entitilor a msurilor dis-
puse de camerele de conturi.
Situaia, pe judee i uniti administrativ-teritoriale, a sesizrilor organelor de urmrire penal se prezint astfel:
Unitile administrativ-teritoriale la care s-au constatat fapte pentru care
Judeul
exist indicii c au fost svâr ite cu înclcarea legii penale
Arad UATC Zrand; UATO Ndlac;
Bacu UATC Prjeti; UATC Gura Vii; UATC Snduleni; coala Gimnazial “Alexandru cel Bun” Berzuni;
Bihor UATO Scuieni; SC Oradea Transport Local SA; SC Solceta SA tei;
Botoani UATC Mihleni; UATO Darabani
Braov UATC Caa; UATC Cristian; UATC Homorod; UATC Târlungeni; UATJ Braov; UATC Buneti; UATC Ormeni; UATC Sâmbta
de Sus; Direcia de Paz i Ordine a Judeului Braov;
Brila Serviciul de Transport Local de Cltori i Administrare Portuar Brila; Spitalul Judeean de Urgen Brila; UATC Zvoaia;
Buzu UATM Buzu;
Clrai UATC Belciugatele;
Constana UATC Petera; UATC Saraiu; UATJ Constana;
Cluj UATC Tureni

Dâmbovia UATC Hulubeti; UATC Gura uii; SC Termica SA Târgovite; UATC Viineti; UATC Gura Ocniei; UATC Vleni; UATO
Rcari; UATC Pietrari;
Dolj UATM Calafat; UATC Poiana Mare; UATC Bârca;
Galai UATC Priponeti; UATC Nicoreti; UATM Tecuci; UATC Munteni;
Giurgiu UATC Daia, UATC Ogrezeni;
Harghita UATC Atid;
Ialomia UATC Periei; Spitalul Judeean de Urgen Slobozia;
Iai SC Fotbal SA Iai; Liceul Tehnologic ”Victor Mihilescu” Craiu Belceti;
Ilfov UATO Popeti Leordeni;
Mehedini Spitalul Judeean Drobeta-Turnu Severin; Camera Agricol Mehedini; UATC Butoieti;
Olt UATM Caracal;
Slaj UATC Boca; UATO Cehu Silvaniei;
Suceava UATC Bogdneti; UATM Rdui; UATM Câmpulung Moldovenesc;
Teleorman UATC Orbeasca; UATC Bbia; UATC Clmuiu de Sus;
Timi UATC Sclaz; UATC Tormac; UATC Dumbrvia; Spitalul Clinic Judeean de Urgen Timioara; UATO Reca; UATC Otelec;
Tulcea UATC Nalbant; UATC Mihail Koglniceanu; UATC Murighiol;
Vâlcea UATC Lpuata; UATC Guoeni;
Vrancea UATO Panciu;
Mun. Bucureti Clubul Sportiv Municipal; Biblioteca Metropolitan Bucureti; RATB;
Total sesizri 79
Astfel, au fost sesizate organele de urmrire penal în 60 de cazuri care privesc fapte ce prezint indicii de svârire a
unor infraciuni: neglijen în serviciu, delapidare, fals intelectual, uz de fals i abuz în serviciu contra intereselor publice.
În aceste cazuri, faptele se refer, în principal, la nerespectarea dispoziiilor legale din domeniul contabilitii, finanelor publice
locale, fiscal i al achiziiilor publice, cum ar fi:
¤ însuirea necuvenit a unor sume de bani, urmare nedepunerii în contul deschis la trezorerie a tuturor sumelor repre-
zentând venituri ale bugetului local, datorat exercitrii necorespunztoare a atribuiilor de casier de ctre persoanele
desemnate cu încasarea veniturilor i pe fondul lipsei exercitrii oricror forme de control asupra activitii acestora;
¤ întocmirea cu bun tiin de documente nereale i însuirea de bani/plata unor sume în folos personal;
¤ efectuarea de cheltuieli bugetare fr existena documentelor justificative întocmite conform legii care s confirme exac-
titatea lucrrilor contractate i s ateste exactitatea i realitatea sumelor achitate;
¤ pli pentru lucrri supraevaluate ca urmare a utilizrii de preuri mai mari decât cele reale;
¤ includerea în situaiile de lucrri i decontarea unor cantiti de lucrri neefectuate la obiectivele de investiii sau care nu se
regsesc faptic pe teren;
¤ eludarea dispoziiilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de
lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare;
¤ angajarea unor cheltuieli de capital în condiiile în care nu exist o documentaie tehnico-economic aprobat i nici pre-
vederi bugetare corespunztoare, nu au fost aplicate corect dispoziiile legale referitoare la achiziiile publice i la recepiile
finale ale lucrrilor i în contextul în care s-au constatat omisiuni cu privire la înregistrrile contabile i raportarea în situaiile
financiare;
¤ schimbarea destinaiei unor sume alocate prin hotrâri ale guvernului (HG nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din
Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului, prevzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele uniti admi-
nistrativ-teritoriale i HG nr. 577/1997 pentru aprobarea programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu
ap a satelor, conectarea satelor la reeaua de electrificare i la reelele telefonice);
¤ eludarea actelor normative prin care au fost reglementate o serie de msuri cu caracter financiar-fiscal (interzicerea achizi-
ionrii, prelurii în leasing sau închirierii de autoturisme), neutilizarea posibilitii legale de înnoire a parcului auto, neres-
pectarea restriciilor referitoare la capacitatea cilindric i valoarea maxim de cumprare de 18.000 Euro;
¤ angajarea de cheltuieli peste limita creditelor bugetare aprobate, fr prevederi bugetare i surse de finanare necesare
plii acestora în acelai exerciiu bugetar;
¤ obligarea entitii de ctre instanele judectoreti la plata de penaliti de întârziere/cheltuieli de judecat/cheltuieli de
executare silit, în condiiile în care plata lucrrilor executate nu a fost fcut la termenele contractuale din culpa entitii;
¤ efectuarea de pli din bugetul local sub form de finanri nerambursabile, cu înclcarea prevederilor legale;
¤ efectuarea de pli în conturile deschise de operatorii economici beneficiari la bncile comerciale i nu în conturile deschise
la uniti ale trezoreriei statului, pentru a se evita luarea msurilor de executare silit a sumelor din conturile bancare ale
beneficiarilor care, în perioadele respective, aveau înfiinate popriri din partea organelor fiscale;
¤ efectuarea de pli din sumele alocate de la bugetul de stat pentru achitarea unor datorii care nu îndeplineau condiiile de a
fi considerate arierate;

Pagina426

¤ neutilizarea conform destinaiilor legale a subveniilor acordate din bugetul local unor societi comerciale cu capital integral
sau majoritar al unitii administrativ-teritoriale, pentru realizarea unor obiective de investiii;
¤ acordarea în avans a unor subvenii pentru energie termic, cu mult peste posibilitile reale de justificare a acestora i care,
având în vedere situaia economico-financiar a beneficiarului subveniei, au avut drept consecin imposibilitatea recu-
perrii la bugetul local a sumelor acordate i nejustificate legal;
¤ efectuarea de operaiuni financiare incompatibile cu funcia, atribuia sau însrcinarea pe care o îndeplinete o persoan, în
scopul obinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite;
¤ efectuarea de cheltuieli fictive pentru achiziia unor bunuri i servicii, fr contraprestaie i fr documente justificative care
s ateste primirea i recepia;
¤ prejudicierea bugetului unei regii autonome de transport local ca urmare a restituirii în natur unor persoane fizice a unui
teren fr pretinderea i recuperarea de la aceti beneficiari a cheltuielilor suportate de regie pentru dezafectarea i
relocarea fostului imobil al subunitii acesteia de la respectiva adres.
Se poate constata c faptele pentru care s-a aprobat sesizarea organelor de urmrire penal denot un mod imprudent i
nelegal de gestionare a fondurilor publice, de utilizare nelegal i defectuoas a acestora, aspecte ce au condus la situaia pro-
ducerii unor prejudicii semnificative pentru entitile în cauz.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992 republicat, nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedis-
punerii i a neurmririi de conducerea entitii a msurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infraciune i se pedep-
sete cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Au fost astfel sesizate organele de urmrire penal în 19 cazuri pentru fapta de nerecuperare a prejudiciilor, ca urmare a
nedispunerii i neurmririi de ctre conducerea entitilor a msurilor dispuse de Curtea de Conturi, constatându-se
prezena infraciunii prevzut de art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, repu-
blicat, întrucât entitile verificate nu au acionat în vederea recuperrii prejudiciului cauzat bugetului local, nefiind luate m-
surile necesare în acest sens.
În baza prevederilor art. 45 din Legea nr. 94/1992 republicat, au fost emise 9 decizii cuprinzând cererea de suspendare din
funcie a persoanelor acuzate de svârirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante i/sau a unor abateri grave
cu caracter financiar-contabil, care îndeplineau funcia de contabil, casier, referent contabil responsabil cu încasarea impozi-
telor i taxelor locale, cu inerea registrului agricol, cu recuperarea debitelor i aplicarea msurilor de executare silit.
Concluzii i recomandri
Sintetizând abaterile i iregularitile constatate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale în derularea procesului bugetar i în
gestionarea patrimoniului public i privat al acestora, se poate aprecia c, în multe cazuri, autoritile administraiei publice locale nu
au manifestat interesul necesar în vederea asigurrii unei discipline financiar-bugetare solide în utilizarea i administrarea resurselor
publice, în conformitate cu principiile legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacitii, relevându-se urmtoarele:
i În sistemul administraiei publice locale, în special la unitile administrativ-teritoriale ale comunelor, se remarc repetabilitatea
multora dintre abaterile constatate în anii anteriori; acest fapt reconfirm slaba pregtire profesional a personalului din aceste entiti,
care, coroborat cu fenomenul de fluctuaie a personalului de specialitate, conduce la îndeplinirea necorespunztore a atribuiilor de
serviciu. Din acest motiv, implementarea programelor asistate pe calculator privind evidena financiar-contabil, evidena i urmrirea
încasrii veniturilor cuvenite bugetului local este necorespunztoare, generând frecvent erori de calcul, eviden i raportare.
i Neorganizarea corespunztoare de ctre ordonatorii principali de credite a activitii de colectare a creanelor bugetare a
condus, pe de o parte, la insuficiena resurselor necesare finanrii activitilor specifice (cu creterea presiunii asupra resur-
selor solicitate/alocate de la nivel central) iar, pe de alt parte, a pgubit bugetul local prin pierderile provocate de prescrierea
dreptului la aciune pentru recuperarea acestor creane. În aceast privin se poate spune c este un fenomen generalizat
refuzul de a aplica toate msurile de executare silit prevzute de codul de procedur fiscal pentru recuperarea creanelor
bugetare restante, entitile limitându-se la emiterea de somaii i în rare cazuri, la emiterea de popriri pe conturi/venituri.
i Multe dintre abateri se datoreaz necunoaterii sau interpretrii eronate a reglementrilor legale, atât la nivelul autoritilor
deliberative, cât i a celor executive i ale personalului angajat în cadrul unitilor administrativ-teritoriale; pe de alt parte,
trebuie spus i faptul c legislaia, complex i stufoas datorit multiplelor domenii gestionate la nivelul acestor uniti, creeaz
dificulti de interpretare i implementare.
i Chiar dac sistemele de control i audit intern sunt definite ca instrumente ale conducerii care s asigure prevenirea,
detectarea i corectarea erorilor din activitatea entitilor, procesul de organizare i implementare a acestora este înc în faz
incipient. Conductorii entitilor nu pot sau nu vor s îneleag importana i complexitatea acestui sistem, care este menit s
împiedice frauda i risipa în utilizarea fondurilor publice. De cele mai multe ori, msurile luate în vederea organizrii sistemului
de control sunt formale i ineficiente, fiind simple consemnri pe hârtie care nu se aplic în practic.
i Consecina direct a neorganizrii/nefuncionrii controalelor interne este utilizarea fondurilor publice cu eludarea legii. Acest
fapt este demonstrat de frecvena i volumul abaterilor de la normele legale constatate la nivelul unitilor administrativ-
teritoriale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor, ca surse generatoare de prejudicii i de risip în
fondurile publice, impactul valoric al abaterilor cauzatoare de prejudicii fiind în cretere fa de anul precedent.

Curtea de Conturi recomand ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale i consiliilor locale ca, în urma
analizei rapoartelor de audit/control i a proceselor-verbale de constatare întocmite cu ocazia misiunilor de audit financiar, s
identifice cauzele care au condus la svârirea neregulilor, la crearea prejudiciilor sau la ineficiena alocrii unor fonduri, s
adopte hotrâri care s înlture posibilitatea producerii de prejudicii i s asigure utilizarea resurselor locale în condiii de maxi-
m economicitate, eficien i eficacitate.
În acest sens, se impune ca entitile verificate:
¾ s-i organizeze, conform cerinelor legale, activitatea de control i audit intern, prin care s se asigure identificarea, dimi-
nuarea i/sau eliminarea riscurilor ataate unui management defectuos al resurselor i patrimoniului public. În cadrul acestei
activiti, importan major prezint întocmirea procedurilor de control formalizate pe activiti, cu detalierea obiectivelor,
aciunilor, termenelor, responsabilitilor, precum i msurilor necesare, în cadrul managementului riscurilor menite a asi-
gura: identificarea riscurilor relevante pentru întreaga activitate a entitilor publice; evaluarea acestora; înlturarea sau
meninerea acestora la un nivel acceptabil;
¾ s asigure întocmirea situaiilor financiare în conformitate cu normele i normativele legale, cu respectarea structurii i
coninutului prevzute de reglementrile emise de Ministerul Finanelor Publice; reflectarea în contabilitate a operaiunilor
economico-financiare derulate, în funcie de coninutul economic al acestora i cu respectarea principiilor i regulilor
contabilitii de angajament;
¾ s evalueze permanent realitatea i fidelitatea datelor cuprinse în rapoartele privind execuia bugetar;
¾ s-i îmbunteasc activitatea de evaluare i de urmrire a modului de încasare a veniturilor bugetare pe parcursul exe-
cuiei bugetare. În acest context se impune ca autoritile publice locale s asigure fundamentarea veniturilor bugetelor lo-
cale pe baza rezultatelor inventarierii anuale a materiei impozabile; realizarea unor baze de date cuprinzând toi contri-
buabilii persoane juridice i fizice; implementarea unor sisteme informatice care s faciliteze evidena uniform i urmrirea
veniturilor fiscale la nivelul tuturor unitilor administrativ-teritoriale din jude;
¾ s asigure întocmirea cu informaii reale i inerea la zi a Registrului agricol – în format electronic i pe suport de hârtie –
pentru a asigura furnizarea unor date reale ctre compartimentele de specialitate ale primriilor, în vederea stabilirii corecte
a bazei de impunere pentru unele impozite i taxe pe proprietate;
¾ s examineze periodic, prin organul deliberativ, gradul de colectare a veniturilor bugetare planificate, pe baza raportului
întocmit de ordonatorul principal de credite i s stabileasc msurile ce se impun pentru urmrirea i încasarea creanelor
fiscale la termenele prevzute de lege, inclusiv prin iniierea i aplicarea tuturor procedurilor de executare silit i, dup caz,
iniierea de msuri legale în vederea stabilirii rspunderii juridice pentru recuperarea sumelor neîncasate, ca urmare a
prescrierii dreptului de aciune asupra acestora;
¾ s fundamenteze corect cheltuielile bugetare – în strict corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare –
prin elaborarea de politici publice în fiecare domeniu, evaluarea impactului bugetar i asigurarea unei monitorizri constante
a efecturii cheltuielilor pe parcursul execuiei bugetare. În acest sens se impune reanalizarea i îmbuntirea activitii de
fundamentare a finanrii programelor/proiectelor, în concordan cu atribuiile legale ce revin autoritilor administraiei pu-
blice locale, cu prioritile stabilite de acestea, în vederea funcionrii lor în interesul colectivitilor locale respective;
¾ s cuprind obiectivele de investiii i celelalte cheltuieli asimilate investiiilor, în programele de investiii anuale – anexe la
buget – numai dac, în prealabil, documentaiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea i
oportunitatea efecturii cheltuielilor asimilate investiiilor, au fost elaborate i aprobate potrivit dispoziiilor legale;
¾ s detecteze slbiciunile sistemului de management, care pot afecta integritatea entitii i implementarea eficient a
deciziilor de politic bugetar;
¾ s acorde o atenie deosebit acelor domenii de cheltuieli pentru care s-au identificat nivele ridicate de riscuri i erori de ma-
nagement public;
¾ s asigure respectarea întocmai a prevederilor legale în domeniul achiziiilor publice în privina: planificrii achiziiilor pu-
blice; iniierii i lansrii procedurilor legale de achiziie; derulrii i finalizrii procedurilor de achiziie public i administrrii
contractelor de achiziie public; obinerii celei mai bune valori în angajarea fondurilor publice, întotdeauna considerate ca
fiind insuficiente în raport cu necesitile;
¾ s asigure un control riguros al cheltuirii banului public i crearea condiiilor pentru utilizarea fondurilor publice în condiii de
eficien, eficacitate i economicitate.
Pentru aciunile desfurate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale, Curtea de Conturi va publica pe pagina oficial Rapoartele
privind finanele publice locale pe anul 2013 întocmite la nivelul fiecrui jude i municipiului Bucureti, cu prezentarea principalelor
constatri i concluzii rezultate din verificarea conturilor de execuie bugetar pe anul 2013 la nivelul unitilor administrativ-
teritoriale verificate în anul 2014. Informaii privind publicarea acestor rapoarte i modalitatea de accesare a acestora vor fi
transmise tuturor autoritilor publice deliberative ale unitilor administrativ-teritoriale prin intermediul camerelor de conturi.

Pagina428

Capitolul
5
Curtea de Conturi
Evaluarea sistemului de
control intern/managerial
Evaluarea sistemului
de control intern/managerial în entitile auditate
Introducere
În ultimii ani, utilizarea tehnologiei, globalizarea, modelele de afaceri i prestrile de servicii, externalizarea diferitelor activiti i
ateptrile cetenilor i ale societii civile în ceea ce privete guvernarea, competena i responsabilitatea, dar i frauda i
corupia, au suferit schimbri substaniale.
Totodat, pe plan internaional, s-a observat o preocupare intens a organismelor care elaboreaz i stabilesc standarde, de a
dezvolta i de a introduce cât mai multe definiii i exemple practice în domeniul bunei guvernane i, implicit, a controlului intern.
Pe baza unor analize temeinice, fcute de specialiti, s-a constatat c multe dintre conceptele aprute în aceast sfer au fost
fie greit aplicate, fie greit înelese, fie prea puin asimilate i diseminate, iar o serie de îndrumri suplimentare pot veni în
sprijinul celor care evalueaz respectivele zone pentru a îmbunti propria percepie.
Dei exist numeroase standarde de control intern i principii de bun guvernan, s-a concluzionat c acestea sunt imple-
mentate în multe entiti în mod formal, fr a aduce acel plus de valoare pentru care au fost iniial elaborate.
Printre principalele cerine care se contureaz din ce în ce mai mult pentru sectorul public sunt i urmtoarele:
- un comportament integru al angajailor i al celor care conduc, cu demonstrarea unui ataament fa de valorile etice
ale organizaiei i respectarea legilor, regulamentelor i a politicilor organizaionale;
- stabilirea unor obiective clare care trebuie atinse în termenele stabilite;
- gestionarea riscurilor care pot afecta îndeplinirea obiectivelor i stabilirea unor indicatori relevani de performan,
pentru a urmri modul de realizare a lor;
- clarificarea rolurilor i a responsabilitilor tuturor celor dintr-o entitate public, inclusiv în ceea ce privete controlul intern;
- asigurarea i dezvoltarea competenelor necesare îndeplinirii diferitelor atribuii;
- tranziia de la personalul cu abiliti preponderent axate pe raportare financiar la unul cu abiliti operaionale, tehnice
i de specialitate (spre exemplu, auditori interni integrai în întregul proces);
- realizarea transparenei i a rspunderii fa de rezultatele obinute, ca urmare a deciziilor luate la nivelul conducerii.
O bun guvernan conduce în mod direct la luarea unor decizii corecte, utilizarea conform a resurselor puse la dispoziia
celor care conduc, inclusiv, la asumarea rspunderii pentru modul în care au fost gestionate aceste resurse.
Cu ocazia auditurilor efectuate în anul 2014, Curtea de Conturi a analizat o serie de aspecte dintre cele menionate anterior,
inând cont de faptul c sistemul de control intern/managerial instituit într-o entitate public reprezint un element important al
bunei guvernri, fiind crucial în stabilirea obiectivelor, managementul riscului, îndeplinirea corespunztoare a sarcinilor i prote-
jarea valorilor i activelor.
Instituia noastr se ateapt ca, prin recomandrile pe care le formuleaz auditorii publici externi în urma efecturii verificrilor,
s se asigure de faptul c sistemul de control intern nu va mai fi perceput i tratat ca o simpl cerin legal suplimentar, ci ca
un motor de asigurare a performanei în entitile publice.
Dezvoltarea i îmbuntirea corespunztoare a propriului sistem de control intern, în concordan cu conceptele europene,
recunoscute la nivel internaional, conduce la capabilitatea acestuia de a asigura mecanisme adecvate de gestionare a fondurilor
publice, întrirea disciplinei în administrarea patrimoniului public, creterea i administrarea eficient a activitii desfurate.
Ministerul Finanelor Publice, prin cele dou Uniti Centrale de Armonizare (UCAAPI1 i UCASMFC2), a elaborat Strategia
Dezvoltrii Controlului Financiar Public Intern (CFPI) în România pentru perioada 2014-2016, în care se precizeaz
urmtoarele:
„Elementele importante ale CFPI in de responsabilitatea managerial, care trebuie s implementeze un sistem de control in-
tern/managerial i o funcie de audit public intern adecvate entitii publice i s asigure funcionalitatea acestora. Consolidarea
CFPI în ara noastr în perioada urmtoare este posibil având în vedere existena urmtoarelor:
a) cadru normativ i metodologic corespunztor;
b) proceduri, standarde (de contabilitate, raportare financiar, audit intern .a.) i sisteme de aplicare a acestora;
c) stabilirea de rspunderi i modaliti de raportare a rezultatelor i performanelor clare i transparente pentru entitile publice;
d) activiti de control ex-ante, curente i ex-post eficiente, care iau în calcul riscurile;
e) funcii de audit intern public i audit public extern eficace.
Precizm c întregul sistem de CFPI este suspus evalurii externe de ctre Curtea de Conturi.”

1 UCAAPI – Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern
2 UCASMFC – Unitatea Central de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar i Control
Pagina430

Scurt prezentare a competenelor Curii de Conturi
Conform prevederilor art. 42 alin. (1) lit. a) din legea sa de organizare i funcionare, Curtea de Conturi are atribuia de a evalua
activitile de control financiar propriu i de audit intern, realizate/desfurate de persoanele juridice care intr în competena sa
de verificare.
În baza acestor prerogative, auditorii publici externi evalueaz, în cadrul misiunilor de audit/control desfurate, sistemele de
control intern din entitatea auditat în raport cu cadrul general de referin, respectiv standardele de control intern/managerial.
Totalitatea informaiilor obinute ca urmare a evalurii controlului intern/managerial au fost utilizate de ctre auditorii publici
externi ca probe de audit pentru stabilirea riscurilor din respectivele entiti i pentru o analiz general asupra modului în care
au fost gestionate fondurile alocate.
Acolo unde au fost înregistrate slbiciuni ale controlului intern s-au fcut recomandri pentru aciuni de remediere sau
îmbuntire, recomandri ce trebuie întreprinse de ctre managementul entitii.
Auditorii publici externi evalueaz controlul intern în baza standardelor de control intern/managerial aplicabile entitilor publice.
În acest scop, se verific dac standardele de control intern au fost implementate în toate departamentele/compartimentele
entitii, conform cerinelor celor 5 componente ale controlului intern, reprezentate grafic astfel:
Performana i Activiti de
Mediul de Informarea i Auditarea i
managementul control
control comunicarea evaluarea
riscurilor
Un control intern eficace are nevoie de existena unui mediu de control (prima component) puternic i funcional, în baza
cruia celelalte patru componente s fie puse în aplicare.
Aa cum prevede legislaia în vigoare, atribuiile conductorului fiecrei entiti publice sunt urmtoarele:
- dispune msuri pentru elaborarea i/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial;
- aprob un program de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial care cuprinde obiective, aciuni, respon-
sabiliti, termene, activiti de pregtire profesional (programul trebuie actualizat periodic);
- constituie, prin act de decizie intern, o structur cu atribuii pentru elaborarea i îndeplinirea programului;
- dispune întocmirea de situaii semestriale/anuale cu privire la stadiul implementrii i dezvoltrii sistemului de control intern;
- dispune programarea i efectuarea de ctre conductorii de compartimente a autoevalurii sistemului de control
intern;
- elaboreaz anual Raportul asupra sistemului de control intern.
În urma testelor fcute de Curtea de Conturi, s-a reinut faptul c proiectarea i punerea în aplicare a sistemelor de control
intern/managerial s-a realizat în mod difereniat în entitile publice, în funcie de activitile pe care le desfoar, numrul de
angajai, cultura organizaional i valorile etice stabilite i promovate, nivelul de contientizare i implicare a managementului
în aceast important aciune.
Astfel, în anul 2013, s-a constatat un numr total de 2.310 cazuri de nerespectare a reglementrilor legale privind controlul
intern/managerial (care includ auditul intern i controlul financiar preventiv), atât în entitile din administraia public central,
cât i în cele din administraia public local.
În urma unei analize a tendinelor, efectuat de Curtea de Conturi, s-a reinut îns faptul c numrul total de cazuri de abateri a
sczut în anul 2013 fa de cel înregistrat în anul 2011 (3.181 cazuri) i în anul 2012 (2.691 cazuri), aa cum reiese i din
graficul urmtor:

3500
3000
2500
2000
Abatericontrolintern
1500
1000
500
0
2011 2012 2013
Acest lucru poate conduce la concluzia c impactul pozitiv al msurilor dispuse prin deciziile emise de ctre Curtea de Conturi a
fost semnificativ i în acest domeniu.
Cu toate c instituiile din cadrul administraiei publice centrale s-au remarcat în comparaie cu cele din administraia public
local, în anul 2013 (18), fa de anul 2011 (26) i de anul 2012 (47), s-a înregistrat totui un regres al numrului total de califi-
cative „foarte bine” care au fost acordate, aa cum se poate observa în graficul de mai jos:
Calificative „foarte bine”
2011 2012 2013
47
26 18
2011 2012 2013
Au fost, îns, i 10 entiti ale administraiei publice locale, care s-au evideniat în mod pozitiv.
Exemple de entiti, care au primit calificativul „foarte bine” la evaluarea sistemului de control intern, sunt urmtoarele:
( SRI UM 0472 Bucureti ( SC Transurb SA Galai
( SRI UM 0994 Bucureti ( Spitalul General Ci Ferate Galai
( Serviciul de Informaii Externe ( Agenia Judeean pentru Pli i Inspecie Social Galai
( Serviciul de Protecie i Paz ( UATM Clrai
( Serviciul de Telecomunicaii Speciale ( UATM Media
( Ministerul Aprrii Naionale ( Direcia de Impozite i Taxe Locale Sector 6
( Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureti ( Agenia Judeean pentru Pli i Inspecie Social Braov
( Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ( Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii
( Casa Judeean de Pensii Teleorman Tradiionale Brila
( Administraia Judeean a Finanelor Publice Sibiu ( Inspectoratul colar Judeean Brila
( Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Sibiu ( Liceul Pedagogic „D.P. Perpessicius" Brila
( Casa Teritorial de Pensii Iai ( Liceul Teoretic „Mihail Sebastian" Brila
( Direcia de Sntate Public Judeean Iai ( Serviciul Public Comunitar pentru Evidena Persoanelor Brila
( Administraia Judeean a Finanelor Publice Gorj ( Spitalul de Pneumoftiziologie Galai
( Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galai
De asemenea, menionm faptul c la Serviciul de Informaii Externe, Serviciul de Protecie i Paz, Serviciul de Telecomunicaii
Speciale i Casa Sectorial de Pensii a SRI evaluarea sistemelor de control intern/managerial a evideniat, în toate cazurile, exis-
tena unui mediu de control favorabil asigurrii integritii patrimoniului i utilizrii în condiii de eficien, eficacitate i economicitate
a resurselor alocate, situaie generat de proiectarea i implementarea corespunztoare a structurilor de control i audit intern.
La Sucursala Regional de Ci Ferate Iai, auditorii publici externi au apreciat c atât pentru modul de organizare al sistemului
de control intern/managerial al entitii, cât i pentru modul de implementare al acestuia, în anii 2012-2013, calificativul este
„bine”. Totui, unul din cele mai importante standarde, respectiv „Etic i integritate” a fost parial implementat de ctre entitate.
P a g i n a 432

Repartizarea calificativelor acordate de ctre auditorii publici externi sistemelor de control intern/managerial, se prezint astfel:
Calificative administraia public central

foarte bine bine satisfctor nesatisfctor
6% 4%
30%
60%
Calificative adminstraia public local
foarte bine bine satisfctor nesatisfctor
1%
24%
31%
44%
Cu toate c în perioadele anterioare, în majoritatea aciunilor de audit desfurate de ctre Curtea de Conturi, s-au fcut
recomandri de implementare sau îmbuntire ale controlului intern/managerial, în anul verificat, aa cum am precizat de la
început, au rmas multe deficiene, pe care le prezentm în acest capitol.
Referitor la obligaia de a elabora anual Raportul asupra sistemului de control intern/managerial
„În conformitate cu dispoziiile art. 4 alin. (3) din Ordonana Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial i con-
trolul financiar preventiv, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, conductorul fiecrei entiti publice elaboreaz
anual un raport asupra sistemului de control intern/managerial.
Raportul constituie forma oficial de asumare a responsabilitii manageriale de ctre conductorul entitii publice cu privire la
sistemul de control intern/managerial i este documentul prin care instituiile publice în care se exercit funcia de ordonator
principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurrilor sociale de stat sau al bugetului oricrui fond special furnizeaz
Ministerului Finanelor Publice informaiile necesare elaborrii raportului prevzut de lege, care se prezint Guvernului.”
În urma verificrilor efectuate de ctre auditorii publici externi, s-a constatat c o serie de conductori ai entitilor publice nu a
respectat aceast obligaie. Printre instituiile care nu s-au conformat se afl i urmtoarele:
- Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbuntiri Funciare INCDIF – ISPIF Bucureti;
- SC Compania Naional de Transporturi Aeriene din România – TAROM SA;
- SC „Electrificare CFR” SA Bucureti (pentru anii 2012-2013);
- Comisariatul de Regim Silvic i Cinegetic Suceava;
- 22 de entiti ale administraiei publice locale, dintre care marea majoritate UATC-uri.
Referitor la constituirea unei structuri/comisii/grup de lucru cu atribuii de monitorizare, coordonare i îndrumare
metodologic cu privire la implementarea i/sau dezvoltarea sistemului de control intern i a unui program
În administraia public local, s-a constatat faptul c, la un numr de 129 de entiti publice nu era constituit aceast comisie,
i nici la 8 entiti ale administraiei publice centrale, iar la 151 de entiti ale administraiei publice locale nu exist un program
de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial, fa de un numr de 15 entiti ale administraiei publice centrale, la
care s-a reinut aceeai neconformitate.

Referitor la Standardul „Structura organizatoric”
Conform legislaiei în materie, „entitatea public definete propria structur organizatoric, competenele, responsabilitile,
sarcinile i obligaia de a raporta pentru fiecare component structural i informeaz în scris salariaii. Competena,
responsabilitatea, sarcina i obligaia de a raporta sunt atribute asociate postului; acestea trebuie s fie clare, coerente i s
reflecte elementele avute în vedere pentru realizarea obiectivelor entitii publice”.
Standardul este unul din cele de baz ale primei componente de control intern numit „mediul de control” (care descrie
structura i valorile unei organizaii) i este elaborat în ideea de a veni de la bun început în sprijinul conductorilor de entiti.
Printre ordonatorii principali de credite la care s-au constatat deficiene cu privire la aplicarea corect a standardului sunt i
cei pe care îi prezentm în continuare.
La Institutul Român pentru Drepturile Omului nu erau actualizate Regulamentul de organizare i funcionare i Regulamentul de
ordine interioar, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. De asemenea, s-a constatat c nu a fost reglementat corect
modul de stabilire a concediului de odihn. Acestea au fost actualizate de entitate în timpul aciunii de verificare.
Msurile luate de entitate au fost urmtoarele:
x au fost actualizate în conformitate cu prevederile legale aplicabile atât „Regulamentul de organizare i funcionare a
Institutului Român pentru Drepturile Omului”, cât i „Regulamentul de ordine interioar”;
x au fost elaborate proceduri scrise în ceea ce privete: stabilirea i plata drepturilor salariale cuvenite personalului,
inventarierea bibliotecii institutului;
x a fost revizuit procedura operaional privind concediile de odihn, în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/2005,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
La Avocatul Poporului s-a fcut recomandarea de a se actualiza Regulamentul de organizare i funcionare raportat la noile
reglementri, respectiv, modificarea organigramei (inclusiv subordonarea compartimentului de audit intern), stabilirea atribuiilor
i responsabilitilor compartimentelor funcionale inând seama de recentele modificri ale Legii nr. 35/1997 privind orga-
nizarea i funcionarea instituiei Avocatul Poporului, efectuate prin OUG nr. 48/2014.
La Societatea Român de Televiziune nu a fost actualizat Regulamentul de organizare i funcionare ca urmare a modificrilor
intervenite în anul 2012 în programele difuzate de SRTv i anume: închiderea postului TVR Cultural i redenumirea postului
„TVR INFO” în „TVR News” din data de 16.11.2012.
La Institutul Cultural Român s-a constatat c nu a fost proiectat un sistem de control intern adecvat entitii din cauza
modificrilor intervenite în structura organizatoric i în cea de conducere.
În data de 18.06.2013 preedintele i cei doi vicepreedini ai ICR au demisionat din funcii, iar numirea unui nou preedinte s-a
aprobat în data de 25.06.2013. Vicepreedinii, Secretarul general, precum i Secretarul general adjunct au fost numii în perioada
octombrie-noiembrie 2013. Aceast situaie a condus la nefuncionarea comisiei pentru monitorizarea, coordonarea i îndrumarea
metodologic cu privire la sistemele proprii de control managerial. Prin Ordinul preedintelui nr. 331/08.11.2013 a fost numit o nou
comisie care a desfurat o activitate intens în vederea organizrii procesului de implementare a sistemului de control intern.
Referitor la modul de implementare al Standardului „Obiective”
Prevederile standardului precizeaz c:
„Entitatea public trebuie s defineasc obiectivele determinante, legate de scopurile entitii, precum i cele complementare,
legate de fiabilitatea informaiilor, conformitatea cu legile, regulamentele i politicile interne i s comunice obiectivele definite
tuturor salariailor i terilor interesai”.
Altfel spus, obiectivele sunt acele efecte pozitive pe care conducerea unei entiti încearc s le realizeze sau acele efecte/eve-
nimente negative pe care încearc s le evite. Obiectivele au o structur piramidal, pornind de la cele generale pân la cele specifice
i individuale i trebuie corelate cu structura organizaional a entitii i cu managementul riscurilor. Obiectivele trebuie definite într-un
mod cât mai clar i mai precis pentru a putea identifica i evalua riscurile care sunt legate de acestea. Persoanele care sunt
responsabile pentru atingerea obiectivelor sunt, de asemenea, responsabile pentru calitatea controalelor interne.
Exist o relaie direct între obiectivele generale, care reprezint ceea ce se strduiete s ating o instituie, i componentele
controlului intern (cele 5), care reprezint ceea ce este necesar pentru a le putea atinge.
Curtea de Conturi a analizat modul de implementare al standardului la mai multe entiti, reinând o serie de aspecte necon-
forme, dintre care exemplificm:
La Societatea Român de Televiziune în cadrul misiunii „Auditul performanei privind programul/strategia de restruc-
turare/reorganizare a activitii Societii Române de Televiziune, iniiat în anul 2012 de managementul instituiei, prin prisma
efectelor obinute în perioada 2012-2014, comparativ cu cele scontate, în redresarea situaiei economico-financiare a
entitii”, echipa de audit a constatat urmtoarele:
În data de 27 iunie 2012, Guvernul României a emis OUG nr. 33 privind unele msuri pentru asigurarea furnizrii serviciului pu-
blic de televiziune, prin care s-a stabilit în sarcina Consiliului de Administraie (CA) al SRTv obligaia de a aproba un program
de redresare economic în termen de 45 de zile de la data intrrii în vigoare a acesteia.
Pagina434

Prin Programul de redresare economic au fost asumate trei mari obiective, primele dou coninând câte dou subobiective,
dup cum urmeaz:
x repoziionarea politicii editoriale i valorificarea produciilor TVR, prin:
reconsiderarea principalului instrument al relaionrii cu telespectatorii: grilele de program;
redimensionarea organizaiei;
x adaptarea tuturor resurselor, materiale i umane, la constrângerile majore ale momentului:
încadrarea angajrii de cheltuieli în cuantumul veniturilor constante;
achitarea datoriilor acumulate;
x redobândirea echilibrului organizaional i financiar.
În opinia echipei de audit, obiectivele cuprinse în Programul de redresare au fost stabilite într-o form foarte general, nu au
ataate termene concrete pentru realizare i nici persoane sau structuri responsabile.
Îndeplinirea acestor condiii, prin construirea obiectivelor dup criteriile SMART, ar fi permis în orice moment urmrirea ope-
rativ a gradului de îndeplinire a obiectivelor asumate i stabilirea eficienei lor, precum i adoptarea unor msuri corectoare în
situaia în care rezultatele obinute/constatate ar fi fost diferite de cele planificate i/sau realizarea lor ar fi necesitat un timp mult
mai îndelungat decât cel stabilit iniial.
În urma analizei modului în care a fost întocmit programul de redresare, echipa de audit a concluzionat c nu au fost îndeplinite
cel puin condiiile generale necesare, constatând astfel c:
x obiectivele programului nu au fost definite suficient de clar i concret;
x nu au fost indicate/stabilite componentele structurii organizatorice (departamente, direcii, servicii etc.) direct respon-
sabile pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor programului;
x nu au fost stabilite termene concrete pentru realizarea fiecrui obiectiv.
Una dintre cauzele care au condus la o astfel de situaie o constituie inexistena unor proceduri concrete pentru activitile
semnificative, prin care s fie prevzute în mod clar i explicit responsabilitile fiecrui conductor/responsabil de centru de
cost, care s urmreasc în primul rând încadrarea în posibilitile financiare reale ale momentului.
Recomandrile generale fcute de auditorii publici externi au fost urmtoarele:
9 luarea msurilor de reexaminare a Programului de redresare economic, având în vedere c obiectivele cuprinse în
acesta sunt stabilite într-o form foarte general, nu au ataate termene concrete pentru realizare i nici persoane sau
structuri responsabile;
9 analiza msurilor suplimentare de redresare economico-financiar a SRTv, în condiiile în care situaia actual este mai
grav decât cea existent în anul 2012, anterior aprobrii i aplicrii Programului de redresare.
De asemenea, s-a mai constatat faptul c nu au stabilit obiective strategice nici alte entiti din cadrul administraiei publice
centrale, precum: Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie i Regia Naional a Pdurilor Romsilva - Direcia
Silvic Ilfov, iar obiectivele specifice nu au fost stabilite la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Industrializarea i
Marketingul Produselor Horticole – HORTIN.
Referitor la Standardul „Managementul riscului”
Potrivit acestui standard:
„Entitatea public analizeaz sistematic, cel puin o dat pe an, riscurile legate de desfurarea activitilor sale, elaboreaz
planuri corespunztoare, în direcia limitrii posibilelor consecine ale acestor riscuri, i numete salariaii responsabili în
aplicarea planurilor respective”.
Actele normative pentru sectorul public precizeaz de asemenea c identificarea i analiza riscurilor se face la nivelul entitii,
filialei, departamentelor, direciilor, serviciilor i a altor niveluri funcionale, se analizeaz factorii interni i externi, se determin
nivelurile adecvate de management, se fac estimrile semnificaiei riscurilor identificate i se determin modalitile de a
rspunde acestor riscuri.
De asemenea, în standardul internaional ISO 31000:2009 Managementul riscului3, care a fost tradus de Asociaia de
Standardizare din România (SR ISO 31000:2010), se stipuleaz c: „Organizaiile de toate tipurile i mrimile se confrunt cu
factori interni i externi i influene care induc nesiguran privind realizarea obiectivelor. Efectul acestei nesigurane asupra
obiectivelor unei organizaii este riscul. Toate activitile unei organizaii implic riscuri.”
În privina modului de implementare a acestui standard s-au constatat mai multe deficiene, printre care i cele exemplificate
mai jos:
La Regia Autonom „Registrul Auto Român” nu s-a elaborat Registrul riscurilor i nici la nivelul structurilor din subordine.

3 Definiia managementului riscului – activiti coordonate pentru a direciona i a controla o organizaie în ceea ce privete riscul

Entitatea nu a finalizat identificarea i evaluarea sistematic a riscurilor privind activitile/operaiunile ce trebuie desfurate de
toate compartimentele entitii i monitorizarea acestora, în vederea stabilirii controalelor interne corespunztoare.
SC „Electrificare CFR” SA Bucureti nu a elaborat Registrul riscurilor, nu a fost elaborat o procedur privind managementul
riscurilor i nu au fost stabilite funciile sensibile.
La SC Întreinere i Reparaii Locomotive i Utilaje CFR – IRLU SA s-a constatat c la nivelul entitii au fost implementate stan-
dardele de control intern/managerial, cu excepia Standardului Managementul riscului i Standardului Corespondena i Arhivarea.
În Administraia Naional a Rezervelor de Stat i Probleme Speciale – ANRSPS, la nivelul aparatului propriu, s-a reinut c a
fost întocmit Registrul riscurilor doar pentru Direcia Financiar-Contabil, dei entitatea trebuia s analizeze sistematic, cel puin
o dat pe an, riscurile legate de desfurarea activitilor sale i s elaboreze planuri corespunztoare, în direcia limitrii
posibilelor consecine ale acestor riscuri.
La Centrul Medical de Diagnostic i Tratament Ambulatoriu din cadrul Ministerului Justiiei nu au fost identificate funciile
sensibile, nu exist o monitorizare a indicatorilor de performan i nu a fost întocmit Registrul riscurilor.
La Compania Naional pentru Controlul Cazanelor, Instalaiilor de Ridicat i Recipienilor sub Presiune - Sucursala Piteti nu
este operaional procedura elaborat de CNCIR SA privind managementul riscurilor, nu este întocmit un registru al riscurilor i
nu au fost numii responsabili pentru riscuri.
La Direcia de Sntate Public Prahova i la Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti
Publice nu s-a elaborat o procedur privind managementul riscurilor.
Referitor la Standardul „Proceduri”
În concepia controlului intern, orice entitate îi desfoar activitile prin intermediul unor politici care trebuie s stabileasc
ceea ce se dorete a se realiza i prin proceduri care trebuie s pun în aplicare aceste politici (cine, ce trebuie s fac, ce
msuri trebuie s ia, ce formulare sau documente trebuie s utilizeze). De asemenea, procedurile reprezint, în fapt, totalitatea
pailor ce trebuie urmai, a metodelor de lucru stabilite i a regulilor ce trebuie aplicate în vederea executrii activitilor,
atribuiilor sau sarcinilor dintr-o organizaie.
În descrierea standardului din Codul controlului intern se precizeaz c „pentru activitile din cadrul entitii publice i, în
special, pentru operaiunile economice, aceasta elaboreaz proceduri scrise, care se comunic tuturor salariailor implicai”.
De asemenea, în Îndrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitile publice, elaborat de ctre
UCASMFC, se precizeaz:
„Procedura este definit ca totalitate a pailor ce trebuie urmai, metodelor de lucru stabilite i regulilor de aplicat, în vederea
executrii activitii, atribuiei sau sarcinii. În practic, procedurile sunt de o mare diversitate i sunt reglementate prin acte
normative, purtând diferite denumiri, cum ar fi: lege, ordonan, cod, cart, hotrâre, norm metodologic, instruciune, precizare,
circular, regulament, standard etc. Astfel, între cele mai cunoscute proceduri, pot fi menionate urmtoarele: procedura de
organizare i desfurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor publice vacante; procedura de evaluare a performanelor
profesionale individuale ale funcionarilor publici de conducere i de execuie; procedura de calcul a drepturilor salariale; procedura
de inventariere; procedura de înregistrare contabil; procedura de întocmire i raportare a situaiilor financiare; procedura de
atribuire a contractelor de achiziie public; procedura de exercitare a cilor de atac vizând actele sau deciziile prin care sunt
înclcate prevederile legale privind achiziiile publice; procedura de organizare i exercitare a controlului financiar preventiv propriu;
procedura de constatare i sancionare a contraveniilor i am putea continua, dar lista ar fi mult prea lung.
Oricât de numeroase ar fi, procedurile de control intern pot fi grupate, în funcie de obiectivul lor, în trei categorii:
- operaionale, care privesc aspectul procesual;
- decizionale, care se refer la exercitarea competenei;
- jurisdicionale, care vizeaz angajarea rspunderii.
În cazul primelor dou categorii, procedurile pot fi formalizate sau nu, în funcie de complexitatea obiectului lor i a gradului
nevoii de reglementare.
Procedurile cuprinse în acte normative, fie c au un grad general de aplicabilitate, fie c privesc domenii sectoriale mai largi sau
strict specializate, pentru a deveni proceduri interne - element al controlului intern - trebuie particularizate prin acte adminis-
trative interne care au în vedere o serie de elemente, cum ar fi: organizarea proprie a entitii, relaiile între compartimentele
structurale, circuitele informaionale, competenele i responsabilitile persoanelor etc.”
Este extrem de util s se contientizeze faptul c este oportun s se elaboreze proceduri acolo unde sunt aspecte complexe ale
activitii desfurate i unde toi angajaii, indiferent de vechime, trebuie s cunoasc în mod exact ceea ce este necesar s
execute la locul de munc, iar persoanele care dein funcii de conducere s aib posibilitatea de a verifica cât mai facil
corectitudinea îndeplinirii sarcinilor acestora. Un aspect la fel de important al procedurilor este i stabilirea documentelor ce
trebuie utilizate în cadrul activitii, precum i standardizarea lor pentru a respecta cerina controlului intern. Printre domeniile
care necesit întocmirea de proceduri sunt mai ales urmtoarele:
- financiar-contabil;
- angajare personal, instruire, performan, conduit;
Pagina436

- achiziii de bunuri i servicii, încheierea contractelor;
- activiti care se externalizeaz;
- utilizarea de sisteme informatice;
- audit intern etc.
Din constatrile auditorilor publici externi s-a reinut c mai muli ordonatori de credite au înregistrat deficiene în
implementarea acestui standard, dei în anii precedeni s-au fcut cele mai multe recomandri cu privire la modul i
necesitatea aplicrii acestuia. Mai mult, trebuie reinut faptul c, nu numrul de proceduri elaborate reprezint scopul principal
al standardului, ci modul în care se identific acele activiti ce trebuie procedurate i, ulterior, respectarea acestora prin deru-
larea activitilor conform celor descrise în interiorul acestor documente.
Analiza de ansamblu a evideniat faptul c, în cadrul administraiei publice centrale, un numr total de 21 de entiti verificate
nu i-au concentrat eforturile pentru a identifica activitile care trebuie procedurate. Dintre acestea exemplificm:
La Sucursala Banat a Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbuntiri Funciare INCDIF – ISPIF Bucureti nu s-
au elaborat i aprobat procedurile operaionale (instruciuni de lucru) aferente activitilor procedurale identificate, în special
pentru operaiunile economice referitoare la întocmirea evidenei primare, activitatea de resurse umane, salarizare, evaluarea
personalului, stabilirea, evidenierea, încasarea i urmrirea veniturilor, controlul financiar preventiv etc.
La Baza de Cercetare-Dezvoltare Bneasa Giurgiu nu s-au întocmit proceduri formalizate privind activitatea de vânzare a
produciei agricole, astfel încât s existe transparen în selectarea clienilor i în stabilirea nivelurilor maxime existente pe pia
ale preurilor de vânzare pentru produsele rezultate din activitatea agricol.
La Institutul Român pentru Drepturile Omului nu au fost elaborate proceduri scrise în ceea ce privete stabilirea i plata
drepturilor salariale cuvenite personalului, în conformitate cu noile reglementri legale din domeniul salarizrii unitare a
personalului pltit din fonduri publice i nici pentru inventarierea bibliotecii.
La Autoritatea Electoral Permanent sistemul de control intern managerial a înregistrat unele deficiene vizând în principal
insuficiena procedurilor operaionale i neimplementarea în totalitate a celor existente în cadrul instituiei, concluzionându-se
urmtoarele:
- între structurile funcionale, dar i în cadrul acestora nu a fost asigurat un nivel optim de comunicare;
- gestionarea necorespunztoare a managementului salarizrii resurselor umane, cu impact asupra fondurilor bugetare;
- principiul asigurrii separrii atribuiilor în cadrul aceleiai operaiuni economice nu a fost aplicat în toate cazurile, fapt
ce sporete riscul de eroare, fraud, precum i riscul de nedetectare a neregulilor;
- lipsa documentaiei care s probeze anumite operaiuni (ex: ofertele altor competitori), caracterul incomplet sau/i
neactualizarea procedurilor ca element cheie în cadrul activitilor de control, care pot constitui riscuri în realizarea
obiectivelor instituiei.
La Institutul Naional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost elaborat o procedur revizuit privind
organizarea i conducerea contabilitii financiare, îns activitatea specific operaiunilor financiar-contabile i cele privind
fundamentarea, elaborarea i execuia bugetului anual nu a fost formalizat în cadrul acestei proceduri existente.
La Societatea Român de Televiziune au fost elaborate i aprobate doar 50 de proceduri operaionale din 70 identificate. Lipsa
procedurilor pentru operaiunile semnificative derulate de entitate, cu precdere operaiuni economice, constituie riscuri în realizarea
obiectivelor entitii, în condiiile schimbrilor legislative i a fluctuaiilor de personal. De asemenea, nu au fost implementate
standardele: „Atribuii, Funcii, Sarcini”, „Monitorizarea Performanelor” i „Managementul Riscului”. Fa de aceast constatare,
reprezentanii entitii au afirmat faptul c: „Schimbrile manageriale intervenite odat cu numirea unui nou Consiliu de Administraie,
au influenat negativ acest proces”, i se menioneaz c acestea se datoreaz „deselor modificri de organigram efectuate de ctre
managementul general pe tot parcursul anului 2012 – modificri impuse de ctre situaia economic precar a organizaiei.”
La entitile aflate în subordinea Academiei Române nu au fost elaborate proceduri pentru toate activitile procedurabile iden-
tificate i nu a fost elaborat o procedur privind managementul riscurilor. Identificarea riscurilor asociate activitilor la toate
compartimentele funcionale i evaluarea sistematic a acestora, cât i completarea unui registru al riscurilor în conformitate cu
procedura de sistem privind managementul riscurilor s-a realizat parial.
La Centrul Medical de Diagnostic i Tratament Ambulatoriu din cadrul Ministerului Justiiei nu au fost identificate toate acti-
vitile procedurabile, nu au fost emise proceduri privind resursele umane, serviciile medicale prestate în cabinetele medicilor
de familie i de specialitate i nu au fost efectuate demersuri pentru procedurarea activitii antifraud i anticorupie.
La Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii (CNSAS) nu s-a revizuit procedura operaional privind inventarierea
patrimoniului, în conformitate cu reglementrile legale în vigoare.
La Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii s-a constatat c pentru unele activiti procedurabile identificate, instituia
nu a elaborat proceduri operaionale. În timpul misiunii de audit financiar, reprezentanii CNCD au luat msuri operative privind
reanalizarea activitilor procedurabile i elaborarea de noi proceduri formalizate pe activiti, astfel încât fiecrei activiti
procedurabile identificate s îi corespund o procedur operaional.

Totodat, în administraia public local, s-a reinut faptul c un numr de 91 de entiti publice nu au elaborat i nu au
aprobat procedurile operaionale (instruciuni de lucru) aferente activitilor procedurale identificate, din cele 112 cazuri
înregistrate în total (administraia public central i cea local).
Referitor la „Activiti de Control”, una din cele 5 componente ale controlului intern/managerial
Componenta „Activiti de control” este compus din urmtoarele standarde: 17 – Proceduri, 18 – Separarea Atribuiilor, 19 –
Supravegherea, 20 – Gestionarea Abaterilor, 21 – Continuitatea Activitii, 22 - Strategii de Control i 23 – Accesul la Resurse.
Activitile de control sunt politicile, procedurile i instruciunile de lucru care ajut la asigurarea îndeplinirii dispoziiilor
conducerii pentru îndeplinirea obiectivelor i pentru reducerea riscurilor.
Exist, în fapt, trei concepte:
i. separarea funciilor,
ii. controale preventive i de detectare,
iii. control la nivel de entitate i la nivel de proces (activitate, tranzacie),
care sunt utile pentru înelegerea activitilor de control în ansamblu.
Printre aceste concepte se regsesc i urmtoarele:
- autorizarea, aprobarea (preventiv);
- revizuirea operaiilor, proceselor i activitilor (de detectare);
- reconcilierile (de detectare);
- controalele privind limitarea accesului la resurse i documente (preventiv);
- analize ale performanei (de detectare).
Controalele la nivel de entitate sunt concepute pentru a oferi o asigurare rezonabil a faptului c obiectivele de la nivelul
organizaiei, ca întreg, sunt îndeplinite. Componenta de control „Activiti de control” din standardele de control intern/mana-
gerial nu îi propune s precizeze care trebuie s fie acele controale ce trebuie selectate, dezvoltate, implementate într-o
entitate. Selecia pentru aceste controale aparine exclusiv managerilor i se bazeaz pe caracteristica unic a fiecrei
entiti (învmânt, sntate, transport, numrul de personal, modul de organizare etc.).
Atunci când evalueaz, auditorii publici externi analizeaz modul în care o activitate specific de control, individual sau în
combinaie cu altele, previne, sau detecteaz i corecteaz denaturrile considerate semnificative.
De asemenea, identific tipurile principale de activiti pe care entitatea le desfoar pentru a evalua controlul intern asupra
acestora i a raportrii financiare, precum i modul în care entitatea iniiaz sau nu msurile corective fa de controalele sale,
atunci când constat c ele sunt insuficiente sau ineficace.
Analiza modului de implementare a controlului financiar preventiv (CFP)

Referitor la una din cele mai importante forme specifice de control intern, ce trebuie instituit într-o entitate, s-au constat mai
multe deficiene, pe care, Curtea de Conturi, prin intermediul recomandrilor efectuate de auditori, a încercat s le înlture.
Grafic, situaia abaterilor privind controlul financiar preventiv, constatate de ctre auditorii publici externi la entitile din admi-
nistraia public central i, respectiv, local, se prezint astfel:
600
500
400
300 Abaterile privind controlul

financiar preventiv
200
100
0
administraia administraia
public central public local
Prezentm, în continuare, cele mai relevante exemple de astfel de abateri i entitile.

La structurile teritoriale din subordinea Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale - la Centrele Judeene din subordinea Ageniei
de Pli i Intervenie pentru Agricultur – APIA nu au fost supuse vizei de CFP toate proiectele de operaiuni (centrul judeean
Clrai) i nu s-au întocmit limitele de competen pentru persoana desemnat s exercite aceast activitate (centrul judeean
P a g i n a 438

Dolj). Nu s-a dispus detalierea prin liste de verificare a obiectivelor verificrii, pentru fiecare operaiune, la centrele judeene
Alba i Dolj, iar la centrul judeean Clrai nu a fost exercitat controlul asupra operaiunilor de cas.
La Ministerul Transporturilor s-a constatat acordarea vizei de CFP unor proiecte de operaiuni care nu respectau în integralitate
cerinele legale i s-a acordat nejustificat viza asupra documentelor de ordonanare a cheltuielilor din bugetul activitii de
privatizare, fr a se efectua controlul bugetar. Exercitarea defectuoas a activitii de control financiar preventiv a condus la
neîncadrarea în limitele creditelor bugetare aprobate prin bugetul activitii de privatizare.
La Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar auditorii publici externi au concluzionat c sistemul de control intern
este bun, principalele deficiene constând în acordarea vizei de CFP unor proiecte de operaiuni care nu respectau în
integralitate cerinele legale i neprezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a proiectului de angajament legal
(acord cadru pentru servicii de mentenan sistem IT).
La Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbuntiri Funciare INCDIF – ISPIF Bucureti nu s-a asigurat cadrul
organizatoric necesar desfurrii activitilor de CFP, toate documentele în care au fost consemnate operaiunile patrimoniale
efectuate în exerciiul financiar al anului 2013, înainte ca acestea s devin acte juridice, nefiind supuse acestei forme specifice
de control. La Sucursala Banat nu s-a stabilit cadrul legal privind organizarea i exercitarea CFP, adaptat specificului activitii
entitii i nu s-au desemnat persoanele responsabile cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu.
La SC „Electrificare CFR” SA Bucureti s-a constatat aprobarea unor proiecte de operaiuni fr viza prealabil de control
financiar preventiv propriu.
La nivelul instituiilor publice subordonate Ministerului Sntii, respectiv: 18 Direcii de Sntate Public teritoriale, 2 Servicii
de Ambulan judeene, 30 uniti sanitare în subordinea ministerului, referitor la organizarea, implementarea i meninerea
sistemelor de management i control intern, inclusiv audit intern s-au mai constatat urmtoarele:
a) nu au fost elaborate procedurile operaionale;
b) nu a fost integrat controlul intern în sistemul de management al componentelor structurale;
c) nu s-a dispus, de ctre ordonatorul de credite, particularizarea, dezvoltarea i actualizarea cadrului general al operaiunilor supuse
controlului financiar preventiv, prin liste de verificare a obiectivelor, în concordan cu specificul instituiei (DSP Dolj, DSP Gorj,
DSP Prahova, DSP Satu-Mare, DSP Teleorman, DSP Arad, DSP Arge, Agenia Naional de Transplant Bucureti; Oficiul
Central de Stocare pentru Situaii Speciale Bucureti; Agenia Naional a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale, Institutul
Naional de Recuperare, Medicin Fizic i Balneoclimatologie Bucureti, Institutul Naional pentru Medicin Complementar i
Alternativ „Prof.Dr. Florin Brtil”, Serviciul Judeean de Ambulan Bihor, Spitalul Clinic de Urgen Bucureti, Spitalul Clinic Ci
Ferate Oradea, Spitalul Clinic de Ci Ferate Constana, Spitalul Clinic de Oftalmologie Bucureti, Institutul Naional de Medicin
Legal „Mina Minovici”, Spitalul Clinic de Urgen „Bagdasar Arseni”, Institutul Naional de Medicin Sportiv);
d) nu a fost particularizat i actualizat Cadrul general al operaiunilor supuse controlului financiar preventiv, ceea ce a condus
la neexercitarea CFP-ului asupra operaiunilor economice care se supun acestei vize (DSP Arad i Arge, Institutul Naional
de Medicin Sportiv);
e) nerespectarea principiului separrii atribuiilor în ceea ce privete exercitarea controlului financiar preventiv (Institutul
Naional de Boli Infecioase „Prof.Dr. Matei Bal”);
f) nu s-a desfurat activitatea de audit conform prevederilor legale (Spitalul Clinic Judeean de Urgen „Sf. Spiridon” Iai,
Spitalul Clinic Judeean de Urgen Târgu Mure).
La Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen s-a reinut c în unele cazuri, exercitarea vizei de CFP s-a efectuat în cursul
anului 2013 fr a se respecta în totalitate cadrul legal specific, respectiv principiul separrii atribuiilor de serviciu, întrucât
eful Direciei Financiare a acordat viz CFP pe tatele de plat a drepturilor salariale i a celorlalte drepturi cuvenite perso-
nalului entitii verificate, semnând, totodat, i ordinele de plat aferente cheltuielilor de personal.
Din verificarea documentelor justificative care au stat la baza decontrii cheltuielilor aferente deplasrii delegaiei IGSU la Întâl-
nirea Grupului Consultativ Internaional pe Probleme de Cutare-Salvare (INSARAG) – Regiunea Africa/Europa/Orientul
Mijlociu, din luna decembrie 2013, s-au constatat:
- facturile în baza crora s-au decontat cheltuielile privind cazarea pe perioada deplasrii nu poart semnturile persoanelor
responsabile cu certificarea realitii, regularitii i legalitii operaiunii, viza de control financiar preventiv propriu i
respectiv „Bun de plat”;
- contractul subsecvent, în baza cruia au fost contractate serviciile de transport aerian internaional pentru aceast deplasare
nu a fost vizat pentru control financiar preventiv propriu;
- formularul „Decont” întocmit pentru justificarea avansului acordat pentru deplasarea în strintate, nu conine unele informaii
care fac parte din coninutul minimal al formularului „Decont de cheltuieli pentru deplasri externe – Cod 14-5-5” prevzut de
ordinul privind documentele financiar-contabile, cum ar fi: numrul documentului i semntura persoanei responsabile cu
controlul financiar preventiv.
La Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR) în exercitarea vizei de control financiar preventiv propriu s-au
identificat cazuri de nerespectare a principiului separrii atribuiilor dup cum urmeaz:

- conductorul Serviciului Decontri Buget Propriu din cadrul Direciei Financiare a acordat viza controlului financiar preventiv
propriu pe ordonanarea de plat i a semnat i ordinul de plat aferent;
- în urma verificrii prin sondaj a contractelor de achiziii publice s-a constatat acordarea vizei de control financiar de ctre
aceeai persoan care angajeaz legal entitatea.
Din verificarea dosarelor de achiziii publice derulate în anul 2013 de ctre IGJR, incluse în eantionul supus verificrii, echipa de
control a constatat c, dei angajamentul legal face obiectul controlului financiar preventiv propriu, viza de control financiar preventiv
(sigiliul cu data aplicrii lui) nu a fost acordat pe un contract subsecvent pentru furnizarea de carburant pe baz de carduri.
La Inspectoratul General de Aviaie al Ministerului Afacerilor Interne (IGAv) s-a constatat c deconturile de cheltuieli transmise
de o societate comercial nu poart viza CFP i nu au fost aprobate de ordonatorul de credite, precum i faptul c facturile, în
valoare total de 44.864 mii lei, emise de aceeai societate pentru justificarea sumelor avansate de IGAv nu au fost certificate
în privina realitii i legalitii prin semntur a conductorilor compartimentelor de specialitate, nu poart viza CFP i nici viza
de „Bun de plat".
La Clubul Sportiv al Armatei „Steaua”, ca urmare a verificrii contractelor de pregtire sportiv, a contractelor de prestri servicii
evenimente sportive i a contractelor de achiziii publice, derulate în anul 2013, echipa de control a constatat nerespectarea preve-
derilor cu privire la controlul financiar preventiv propriu, respectiv neacordarea vizei (sigiliul cu data aplicrii lui) pe 30 de contracte.
La Ministerul Afacerilor Externe nu s-au realizat monitorizarea i evaluarea unui numr de 25 de programe/proiecte de asisten
pentru dezvoltare, realizate în anul 2013, pentru care au fost efectuate cheltuieli în sum de 6.645 mii lei, nefiind evaluat gradul
de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare program/proiect finanat. Angajamentele legale, în baza crora s-au
efectuat transferurile de fonduri din bugetul de asisten pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe au fost aprobate de
ordonatorul de credite fr viza de control financiar preventiv i delegat, iar aceast situaie nu a fost raportat Ministerului
Finanelor Publice.
La Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni s-a constatat angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata, în
anul 2013, a unor drepturi salariale, acordate fr respectarea cadrului legal aplicabil entitii, personalului detaat din sectorul
privat, de la societi comerciale cu rspundere limitat, pe funcii care nu au fost aprobate de ordonatorul principal de credite.
S-a mai constatat c nu au fost avizate pentru CFP i nici pentru legalitate deciziile de aprobare a detarilor i a nivelului drep-
turilor salariale. Au fost identificate i cazuri în care personalul a fost detaat fr decizie i fr stabilirea nivelului drepturilor
salariale. De asemenea, în deciziile emise pentru personalul detaat, cruia nu i s-a pstrat nivelul salarial avut la entitatea de
la care s-a detaat, nu este invocat baza legal pentru acordarea drepturilor salariale.
La Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice s-a constatat nerespectarea întocmai a
prevederilor legale privind controlul financiar preventiv propriu, în unele cazuri acesta fiind exercitat în mod formal (fr
existena unei valori a cheltuielii ce urma a fi angajat), iar în urmtoarele cazuri nu a fost exercitat deloc:
a) actele interne de decizie privind deplasarea în strintate (ordine i memorandumuri), pentru care nu exist deviz esti-
mativ de cheltuieli;
b) actele interne de decizie privind angajarea sau avansarea personalului, acordarea altor drepturi salariale, transferare i de
detaare;
c) angajamente legale din care rezult direct sau indirect obligaii de plat, respectiv, contracte de munc, reprezentând un
act juridic din care rezult o obligaie pe seama fondurilor publice.
La Oficiul de Compensare pentru Achiziii de Tehnic Special s-a reinut faptul c nu a fost exercitat CFP asupra urmtoarelor
operaiuni: angajamentele legale din care rezult direct sau indirect obligaii de plat, respectiv, contractele de munc,
contractele încheiate între entitate i furnizorii de bunuri/prestri servicii; actele interne de decizie privind deplasarea în
strintate, inclusiv devizul estimativ de cheltuieli; actele interne de decizie privind angajarea sau avansarea personalului,
numirea cu caracter temporar a personalului i acordarea altor drepturi salariale, transferare i detaare.
La Agenia Naional pentru Resurse Minerale (ANRM) s-a constatat neexercitarea vizei de control financiar preventiv, pe
actele adiionale la Acordurile de concesionare a bunurilor aparinând domeniului public al statului aflate în adminis-
trarea/gestionarea ANRM.
La Institutul Naional al Magistraturii unele proiecte de operaiuni care fac obiectul controlului financiar preventiv propriu nu au
fost prezentate la viz, fiind aprobate de ctre ordonatorul de credite fr viza CFP.
Astfel, în anul 2013 au fost casate mijloace fixe i licene, în valoare total de 269 mii lei, fr ca procesele-verbale de scoatere
din funciune a acestora s fie supuse vizei de control financiar preventiv propriu, dei atât normele legale cât i Procedurile
interne ale INM prevd obligativitatea prezentrii acestor documente la viza CFP. Ordonatorul de credite a aprobat aceste
documente fr a exista viza de CFP.
S-a mai constatat c bunurile au fost scoase din patrimoniul instituiei fr ca înainte de aceast operaiune s fie întocmite
note privind starea tehnic a acestora, în special a echipamentelor IT, fr s existe un act constatator al avariilor i fr a se
face un deviz estimativ al costurilor pe care le-ar implica reparaia bunurilor propuse spre casare, contrar prevederilor legale.
Pentru echipamentele IT scoase din funciune s-a procedat la întocmirea unor fie tehnice ulterior datei la care acestea au fost
scoase din patrimoniul instituiei.
Pagina440

În conformitate cu prevederile OG nr. 119/1999 constituie contravenie i se sancioneaz cu amend „prezentarea spre
aprobare ordonatorului de credite a proiectelor de operaiuni fr viza de control financiar preventiv”, iar constatarea contra-
veniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre persoanele cu atribuii de inspecie din cadrul Ministerului Finanelor Publice,
fapt pentru care în timpul controlului a fost sesizat aceast instituie.
Rspunsul transmis de Ministerul Finanelor Publice confirm constatrile Curii de Conturi, fr îns a fi posibil a se aplica
amenda contravenional, aceasta fiind prescris conform prevederilor OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor.
Din verificarea documentelor puse la dispoziie, la Agenia Naional a Funcionarilor Publici echipa de audit a constatat c în
anul 2013 pe ordonanrile de plat întocmite în vederea efecturii plilor aferente unui contract de servicii i a Actelor
adiionale ale altui contract pentru prestarea serviciilor de gestiune electronic a documentelor, a fost acordat viza de CFP fr
a exista un document justificativ privind confirmarea prestrii serviciilor efectuate, respectiv procesele-verbale de recepie.
O situaie similar a fost constatat i la Inspectoratul de Stat în Construcii la documentele privind plata serviciilor de
actualizare lunar a pachetului de informare legislativ SINTACT (achiziie efectuat prin cumprare direct).
La SC Metrorex SA s-a constatat angajarea de fonduri publice i efectuarea de pli la nivelul entitii cu nerespectarea preve-
derilor legale privind exercitarea controlului financiar preventiv, respectiv prin nerespectarea prevederilor legale privind anga-
jarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea angaja-
mentelor bugetare i legale. Sistemul de control intern a fost considerat sczut din cauza implementrii necorespunztoare a
unor standarde de control intern.
La Academia de Poliie „Alexandru Ioan Cuza” s-a constatat c nu au fost respectate prevederile legale referitoare la controlul
financiar preventiv propriu, respectiv neacordarea vizei (sigiliul cu data aplicrii lui) pe unele angajamente legale încheiate de
entitate în perioada 2012-2013 (contracte individuale de munc pe durat determinat, contracte de garanie în numerar ale
gestionarilor i contracte de închiriere spaii).
De asemenea, s-a constatat nerespectarea principiului separrii atribuiilor în unele cazuri, în sensul c persoana care a
acordat viza de control financiar preventiv propriu pe ordonanrile de plat a semnat i ordinele de plat aferente.
La Agenia Naional Anti-Doping, s-a constatat nerespectarea prevederilor legale aplicabile, respectiv neacordarea vizei (sigiliul cu
data aplicrii lui) pe contracte în valoare de 629 mii lei. Totodat, s-a constatat necertificarea documentelor justificative în privina
realitii i legalitii prin semntura conductorilor compartimentelor de specialitate care iniiaz operaiunea respectiv.
Referitor la activitatea de audit intern s-a stabilit c a fost nefuncional, în perioada 2012-2014, din cauza faptului c nu s-a
asigurat încadrarea a cel puin doi auditori, aa cum prevede Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern. În aceste condiii,
dei activitatea de audit trebuia asigurat de organul ierarhic superior, aceasta nu s-a realizat în fapt.
Constatarea unor sisteme de control intern bine concepute dar implementate necorespunztor în raport cu faza lor
de proiectare
Orice sistem de control intern/managerial începe cu proiectarea i continu cu punerea sa în practic i cu evaluarea modului
concret de funcionare. O deficien în cadrul oricrui sistem de control intern exist atunci când proiectarea sau operarea/im-
plementarea unui control nu permite conducerii sau angajailor, în decursul normal al îndeplinirii sarcinilor ce le revin, s poat
preveni sau detecta o serie de denaturri, în timp util. Atunci când aceste deficiene se identific, conducerea unei entiti
trebuie s evalueze impactul asupra activitilor/proceselor desfurate.
La Agenia Naional pentru Pli i Inspecie Social (ANPIS) s-a constatat c sistemul de control intern a fost conceput, în ge-
neral, în mod corespunztor, dar nu a fost implementat conform proiectrii, întrucât nu s-au identificat i abordat toate riscurile
care pot afecta realizarea bunei gestiuni financiare, astfel:
- prevenirea, detectarea i remedierea operativ a erorilor/fraudelor din cadrul celor patru tipuri de beneficii de asisten
social auditate au fost afectate atât de stadiul de dezvoltare i implementare a sistemului informatic SAFIR, care nu permite
o verificare a tuturor datelor i informaiilor despre solicitani i a realitii declaraiilor acestora, cât i de nivelul de implicare a
personalului cu atribuii în monitorizare i control intern din cadrul serviciilor organizate la nivelul instituiei;
- nu se poate obine asigurarea c sunt efectuate suficiente teste, verificri i controale în privina dreptului unor persoane de
a beneficia de asisten social întrucât nu este asigurat, în totalitate, cadrul organizatoric i funcional necesar desfurrii
activitii de audit public intern;
- s-a meninut în continuare un nivel ridicat al riscului de eroare i fraud, fapt ce s-a concretizat în achitarea de ctre ageniile jude-
ene a unor drepturi necuvenite, generând astfel deteriorarea în continuare a distribuiei echitabile i a ponderii sumelor care ajung
la familiile cu venituri mici, precum i ineficiena raportului cost/beneficiu a sistemului de beneficii de asisten social.
Indicatorii de performan stabilii de ctre conducerea entitii, la nivelul ANPIS, nu ofer o imagine clar a activitii desf-
urate la nivelul ageniilor teritoriale, având în vedere neconcordanele prezentate cu privire la modul de raportare al acestora
cât i faptul c anumii indicatori nu sunt relevani fa de activitatea desfurat în anul 2013.
La Agenia Naional de Pres AGERPRES sistemul de control intern/managerial organizat prin Ordinul nr. 255/18.06.2013 al direc-
torului general nu a fost pus în practic în totalitate, în sensul c nu au fost respectate unele termene de realizare a obiectivelor,
aciunilor i responsabilitilor prevzute. Astfel, rezult c acesta a fost proiectat, dar nu a funcionat în mod corespunztor.

La Academia Oamenilor de tiin din România (AOR) i la Ministerul Educaiei Naionale (MEN) s-a constatat c, dei
controlul intern a fost proiectat corespunztor reglementrilor legale, implementarea i funcionarea lui prezint multe deficiene,
astfel c acesta nu are capacitatea de a preveni, detecta i corecta toate erorile/abaterile semnificative care pot s apar în
activitatea desfurat, existând riscul de denaturare semnificativ a situaiilor financiare.
La Centrul Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic (CNDIPT) pentru aplicarea legislaiei în vigoare, au
fost întreprinse urmtoarele:
- obiectivele generale i specifice ale entitii precum i indicatorii de performan au fost cuprini în Programul de dezvoltare a
sistemului de control intern/managerial al Centrului Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic în perioada
2012-2013 aprobat prin Decizia directorului nr. 102/27.02.2012;
- prin aceeai decizie, a fost actualizat componena structurii responsabile pentru monitorizarea, coordonarea i îndrumarea
metodologic cu privire la sistemul propriu de control managerial;
- în anul 2013, la nivelul Centrului Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic, au fost inventariate 5
proceduri formalizate, fr îns a fi întocmit o list a activitilor procedurale;
- la nivelul entitii au fost identificate 6 funcii sensibile, dar nu au fost stabilite riscurile asociate i nu s-a întocmit Registrul
riscurilor;
- în conformitate cu Situaia sintetic, privind stadiul implementrii Standardelor de control intern/managerial, conform
rezultatelor autoevalurii la 31.12.2013 în CNDIPT, rezult c în 11 compartimente au fost implementate 23 de standarde. În
curs de implementare se afl standardul 11 – Managementul riscului i standardul 14 – Corespondena i arhivarea;
- a fost întocmit i transmis Ministerului Educaiei Naionale, Raportul anual de evaluare a sistemului de control intern/ma-
nagerial la data de 31 decembrie 2013, prin care directorul CNDIPT apreciaz c, în baza rezultatelor autoevalurii, sistemul
de control intern/managerial este parial conform cu standardele cuprinse în Codul controlului intern/managerial.
Echipa de auditori, dup efectuarea testelor de control, a identificat unele deficiene i a apreciat nivelul de încredere în acest
sistem ca fiind sczut.
La Institutul de Fizic Atomic, sistemul de control intern a fost proiectat i implementat corespunztor reglementrilor legale i
prea s funcioneze în general bine, astfel c auditorii publici externi i-au acordat, înainte de efectuarea testelor de control,
calificativul bine. Dar, dup efectuarea testelor de control, s-a constatat c funcionarea lui prezint multe deficiene, astfel c
acesta nu are capacitatea de a preveni, detecta i corecta toate erorile/abaterile semnificative care pot s apar în activitate.
Ca urmare, echipa de auditori a apreciat nivelul de încredere în sistem ca fiind sczut.
La Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie i Geoecologie Marin – GeoEcoMar, implementarea sistemic
a controlului intern/managerial a fost demarat abia în luna iulie 2014, prin numirea Comisiei de monitorizare, coordonare i
îndrumare metodologic a dezvoltrii sistemului de control intern/managerial. În demersul de implementare a sistemului de
control intern exist multe neajunsuri, din care menionm:
- nu a fost elaborat, conform legii, un program de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial care s cuprind
obiectivele, aciunile, responsabilitile, termenele, precum i alte componente ale organizrii i desfurrii verificrilor;
- în programele de pregtire profesional a personalului nu a fost prevzut pregtirea profesional a întregului personal în
domeniul controlului intern/managerial, astfel c la nivelul personalului noiunea de control intern este înc o noiune
abstract, fr coninut i fr aplicabilitate practic;
- nu au fost identificate riscurile pe care le pot genera activitile institutului i implicit nici modalitile concrete de aciune
pentru minimizarea lor;
- nu au fost identificate toate activitile procedurabile din cadrul Institutului i în consecin nici nu au fost elaborate
proceduri operaionale de lucru pentru toate aceste activiti;
- în ceea ce privete formele efective de control existente în entitate, se constat faptul c lipsete activitatea de autoe-
valuare a controlului, dar exist un control ierarhic, care se materializeaz în primul rând prin avizarea/aprobarea docu-
mentelor emise de salariai; totodat, se realizeaz o evaluare a activitii anuale a fiecrui salariat, dar nu se relev faptul
c au existat situaii de neîndeplinire corect sau în totalitate a atribuiilor de serviciu.
Fa de aspectele rezultate în urma evalurii proiectrii sistemului de control intern, echipa de auditori a apreciat existena unui
mediu de control parial conform iar nivelul de încredere în acesta a fost sczut, întrucât în urma testrii controalelor au fost
constatate numeroase deficiene.
La Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pmântului – INCDFP Bucureti, au fost elaborate i aprobate
programe de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial al institutului i au fost elaborate câteva proceduri opera-
ionale. Totui, nu au fost implementate unele standarde de control intern/managerial i nu au fost elaborate proceduri opera-
ionale pentru achiziii publice, contabilitate, juridic, personal, evaluarea performanelor profesionale, strategia de control.
Ca urmare, auditorii publici externi au apreciat c exist un mediu de control parial conform, iar având în vedere abaterile con-
statate, nivelul de încredere în acesta a fost apreciat ca mediu.
Pagina442

Alte aspecte sau deficiene constatate în entitile publice cu privire la implementarea sistemului de control intern/ma-
nagerial
Situaia abaterilor privind controlul intern/managerial, care au fost constatate de ctre Curtea de Conturi, este reprezentat
grafic astfel:
1000
800
600
Abateri cu privire la controlul
400 intern/managerial
200
0
public central public local
La Secretariatul de stat pentru recunoaterea meritelor lupttorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în
perioada 1945-1989 sistemul de control intern/managerial a fost aproape inexistent, în condiiile în care fluctuaia personalului,
în special a persoanelor cu funcii de conducere, a fost un fenomen frecvent (exemplu: în timpul misiunii de audit a fost eliberat
din funcie secretarul de stat, iar în ultimii trei ani a asigurat conducerea instituiei un numr de cinci persoane, care au avut
funcia de secretar de stat sau atribuii ale acestuia), astfel:
- la nivelul instituiei, factorii de decizie s-au aflat într-o criz sever de autoritate, în sensul c unele dispoziii ale conductorului
entitii date personalului prin acte administrative interne, nu au fost respectate în totalitate sau nu au fost puse în aplicare;
- nu a fost elaborat i implementat o procedur de descriere a circuitului informaional al documentelor interne i al
corespondenei primite/transmise pentru a se evita întârzieri nejustificate în soluionarea unor probleme sau în adoptarea
unor decizii manageriale;
- managementul Secretariatului de Stat nu a fost preocupat de monitorizarea activitii personalului, situaie în care unele
atribuii repartizate nu au fost îndeplinite sau au fost îndeplinite necorespunztor, fr ca deviaiile de la un comportament
profesional normal s fie sancionate. (Exemplificm în acest sens, msurile dispuse de Curtea de Conturi prin decizii neim-
plementate i motivaia prezentat de conducerea entitii pentru a justifica aceste neajunsuri, respectiv: dispoziiile scrise
ale factorilor de decizie adresate personalului angajat i rmase fr rspuns);
- capacitatea instituional a fost redus în raport cu problemele reale ale instituiei (ex: numrul mare de litigii aflate pe rolul
instanelor de judecat – aproximativ 109 dosare ale cauzelor în care entitatea este parte), cu risc de afectare a fondurilor
publice, la care se adaug dosarele aflate pe rolul instanelor de judecat, depuse de conducerea instituiei în vederea
anulrii unor certificate de revoluionar, raportat la persoanele care au responsabilitatea urmririi acestora;
- compartimentul de audit public intern, care trebuia s asigure consilierea managementului, nu a funcionat începând cu luna
august 2013, context în care Secretariatul de stat nu i-a îndeplinit obligaia legal de a transmite Curii de Conturi sinteza
raportului de audit public intern.
Secretariatul de Stat pentru Culte nu a respectat reglementrile legale privind proiectarea i implementarea controlului
intern/managerial în derularea Programului bugetar 255 „Susinerea cultelor”, vizând urmtoarele aspecte:
- caracterul general, sumar, al procedurilor interne specifice etapei de alocare a fondurilor bugetare;
- lipsa unor strategii, mecanisme i instrumente de control, precum i a unor relaii de comunicare/conlucrare la nivel institu-
ional, de natur s elimine riscul utilizrii fondurilor publice fr asigurarea respectrii principiilor legalitii i conformitii;
- reflectarea în evidena contabil a fondurilor alocate unitilor de cult sub forma sprijinului financiar, fr respectarea
principiului contabilitii pe baz de angajamente i a principiului independenei exerciiului;
- lipsa unei monografii contabile specifice activitii instituiei, care s prevad înregistrarea în evidena contabil, în contul de chel-
tuieli, a sumelor acordate unitilor de cult sub form de sprijin financiar, la momentul prezentrii documentelor justificative.
La Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, în aparatul central, nu au fost implementate toate standardele de control intern iar
la structurile teritoriale, din subordinea Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, în centrele judeene Bucureti, Braov, Dolj,
Dâmbovia, Galai, Ilfov, Mure, Vaslui i Vrancea din subordinea Ageniei de Pli i Intervenie pentru Agricultur (APIA) s-au
constatat urmtoarele deficiene: nu este elaborat registrul riscurilor i programul de dezvoltare a sistemului de control
intern/managerial, nu au fost întocmite i transmise raportrile semestriale/anuale ctre APIA (ordonatorul secundar) sediul
central, nu s-au elaborat proceduri operaionale proprii, nu s-a dispus detalierea prin liste de verificare (check-lists), a obiec-
tivelor verificrii pentru fiecare operaiune cuprins în cadrul specific al entitii publice. La centrul judeean Alba nu s-au

respectat dispoziiile OMFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea
i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale, astfel
documentele din care rezult obligaii de plat ctre beneficiarii de ajutoare de stat la motorin i polie de asigurare, nu sunt
vizate cu „Bun de plat”. De asemenea, nu s-au stabilit prin norme proprii documentele, circuitul acestora i persoanele împu-
ternicite s efectueze operaiunile legate de angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor.
La Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) s-a constatat c: nu au fost elaborate i
implementate procedurile pentru toate activitile procedurabile identificate; nu a fost revizuit o mare parte din procedurile
operaionale, iar implementarea unora dintre acestea se afl în curs de realizare; nu sunt monitorizate riscurile semnificative i nu sunt
întreprinse aciuni de meninere a acestora în limite acceptabile; nu se asigur cadrul organizatoric i funcional, la nivelul ANPIS,
pentru realizarea activitii de audit intern, întrucât compartimentele de audit lipsesc/nu sunt acoperite cu personal i nu se poate
obine asigurarea c sunt efectuate suficiente controale în privina persoanelor care pot beneficia de aceste drepturi. Personalul cu
atribuii în monitorizarea i controlul intern din cadrul serviciilor organizate la nivelul ANPIS nu contribuie la prevenirea, detectarea i
remedierea operativ a erorilor/fraudelor la acordarea celor patru tipuri de beneficii de asisten social auditate. S-a constatat, de
asemenea, c s-a meninut un nivel ridicat al riscului de eroare i fraud, fapt ce s-a concretizat în achitarea, de ctre ageniile
judeene a unor drepturi necuvenite, generând astfel deteriorarea continu a distribuiei echitabile i a ponderii sumelor care ajung la
familiile cu venituri mici, precum i a raportului cost/beneficiu în sistemul de beneficii de asisten social.
La Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS) nu s-a efectuat corespunztor controlul intern de ctre Casele de Asigurri
de Sntate privind modul de angajare, lichidare, ordonanare i plat a cheltuielilor.
Totodat, la Casele de asigurri de sntate judeene din subordinea Casei Naionale de Asigurri de Sntate s-a constatat c:
nu au fost elaborate toate procedurile specifice activitii, nu au fost actualizate procedurile operaionale existente (CAS Vâlcea,
CAS Iai, CASAOPSNAJ); nu au fost efectuate controale la furnizorii cu care s-au încheiat contracte privind depunerea
programului de lucru pentru serviciile medicale la domiciliu, nu s-au valorificat în întregime aciunile desfurate (CAS Dâmbovia);
nu au fost efectuate toate misiunile de audit programate i nu au fost selectate zonele care prezint un risc ridicat (CAS Iai, CAS
Botoani); nu s-a exercitat viza CFP asupra tuturor operaiunilor ce privesc constituirea veniturilor la FNUASS (CAS Botoani).
La Ministerul Culturii s-a constatat c activitatea de control intern a entitii se situeaz, din punctul de vedere al proiectrii i
implementrii sistemului de control managerial, la un nivel sczut.
La Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice (MMSC) echipa de audit a constatat c: nu au fost respectate prevederile legale cu
privire la organizarea, implementarea i meninerea sistemelor de management i control intern; Programul de dezvoltare a sis-
temului de control intern/managerial elaborat la nivelul MMSC nu cuprinde indicatori de performan pentru obiectivele generale i
specifice, precum i pentru activitile care contribuie la realizarea acestora; fiele de post ale membrilor Comisiei nu au fost
completate, în toate cazurile, cu atribuiile, competenele i responsabilitile care le revin; nu au fost identificate toate activitile
procedurabile i nu au fost formalizate proceduri; nu au fost elaborate planuri pentru limitarea consecinelor apariiei unor riscuri i
nu au fost nominalizate persoane responsabile cu aplicarea acestor planuri, nu a fost definit nivelul acceptabil de expunere la
aceste riscuri i nici nu a fost evaluat probabilitatea ca riscul s se materializeze i mrimea impactului acestuia.
Fa de aspectele constatate, echipa de audit a considerat nivelul de încredere în sistemul de control intern ca fiind sczut, iar
prin decizie s-a dispus conducerii MMSC luarea msurilor necesare pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul
intern/managerial.
La Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrirea Apelor (INHGA), echipa de audit a constatat c: au fost stabilite i înscrise în
Regulamentul de organizare i funcionare obiectivele generale i cele specifice ale institutului; au fost stabilite activitile
procedurabile la nivelul entitii, îns nu s-au elaborat proceduri formalizate pentru fiecare din acestea; au fost constituite, prin decizii
emise de conducerea institutului, comisii cu atribuii de monitorizare, coordonare i îndrumare metodologic cu privire la sistemele de
control managerial; a fost organizat în cadrul entitii, prin decizie a conductorului institutului, controlul financiar preventiv propriu; nu a
fost elaborat înc un cod etic pentru salariai dar exist un proiect al acestuia în lucru; nu a fost elaborat o procedur privind circulaia
i arhivarea documentelor în cadrul entitii, separat pentru fiecare an financiar; nu au fost identificate riscurile aferente fiecrei
activiti în parte i nu a fost elaborat o procedur privind managementul riscurilor; nu au fost efectuate informri conform prevederilor
legale, referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemelor de control managerial; exist un program de pregtire
profesional a angajailor, îns rezultatele activitii de pregtire profesional nu au fost evaluate niciodat; nu au fost elaborate
proceduri antifraud; nu au fost stabilite funciile sensibile; nu au fost elaborate proceduri de identificare a funciilor sensibile.
Fa de aspectele rezultate în urma evalurii proiectrii sistemului de control intern la nivelul INHGA s-a apreciat c exist un
mediu de control parial conform, iar nivelul de încredere în acesta este mediu, întrucât în urma aplicrii testelor de control au
fost constatate unele deficiene.
La Institutul de Cercetare a Calitii Vieii (ICCV) s-au identificat unele deficiene, iar nivelul de încredere în sistemul de control
intern al entitii a fost apreciat ca fiind „foarte sczut”, din urmtoarele considerente: nu sunt formalizate/dezvoltate controale
de supraveghere, pentru a se asigura respectarea de ctre salariai a procedurilor în mod efectiv i continuu; un numr însem-
nat de proceduri operaionale sunt elaborate, dar nu exist certitudinea c funcioneaz efectiv/eficient în practic; la nivelul
ICCV este completat un Registru al riscurilor, dar nu au fost identificate toate riscurile asociate activitilor identificate; nu au
fost elaborate reglementri interne exprese cu privire la verificarea legalitii activitilor care au caracter financiar.
Pagina444

S-au identificat câteva deficiene semnificative în situaiile financiare, generate de deficienele sistemului de control intern, i anume:
- neevidenierea în conturi în afara bilanului a angajamentelor bugetare i legale;
- în cadrul ICCV exist un sistem informatic de prelucrare automat a datelor contabile proiectat de un salariat al INCE
(ordonator secundar de credite) care nu asigur întocmirea registrelor contabile obligatorii i a situaiilor de raportare,
conform reglementrilor legale în vigoare;
- la nivelul ICCV nu este organizat evidena analitic a conturilor.
Se reine faptul c ICCV nu a contestat abaterile, acestea fiind rezolvate în timpul controlului.
La Centrul de Economia Industriei i Serviciilor, ca urmare a verificrii modului de organizare i desfurare a activitii compar-
timentului de audit public intern, s-au constatat urmtoarele:
Prin Decizia Directorului institutului s-a constituit Comisia de monitorizare, coordonare i îndrumare metodologic a sistemelor
de control managerial. Pentru realizarea obiectivelor generale ale controlului intern, conducerea centrului a organizat activitatea
general i specific de control intern, respectiv: a fost elaborat programul de dezvoltare a sistemului de control intern al CEIS;
au fost identificate activitile procedurale ale entitii publice; au fost elaborate i aprobate 34 de proceduri operaionale
aferente activitilor procedurale identificate; în cadrul instituiei, exist o monitorizare i o evaluare sistematic a riscurilor fiind
completat totodat registrul riscurilor la nivelul entitii în conformitate cu procedura de sistem privind managementul riscului; au
fost întocmite fie de post pentru fiecare angajat. Din aceste fie de post rezult atribuiile specifice fiecruia, sfera relaional i
de control, fiind aprobate de director i de persoana în cauz.
În exercitarea atribuiilor sale, directorul a emis decizii de încadrare pe postul din statul de funcii aprobat, precum i decizii de
înfiinare a unor comisii de specialitate (inventariere, de organizare concursuri, de evaluare în vederea atribuirii contractelor de
achiziii publice, de disciplin .a.) care completeaz atribuiile din fiele de post.
Au fost întocmite i supuse aprobrii Consiliului tiinific, Regulamentul de Ordine Intern i Regulamentul de organizare i
funcionare, documente care detaliaz reguli de conduit i a fost elaborat Codul etic al personalului contractual din cadrul CEIS.
La nivelul Centrului de Economia Industriei i Serviciilor, activitatea de audit intern, se desfoar de ctre entitatea ierarhic
superioar, respectiv Institutul Naional de Cercetri Economice (INCE), în conformitate cu normele metodologice privind
exercitarea activitii de audit intern specifice acestuia.
În perioada auditat, în conformitate cu Planul de audit intern întocmit la nivelul INCE, s-a efectuat o misiune de audit public
intern la Centrul de Economia Industriei i Serviciilor în anul 2013, tema misiunii de audit fiind auditul de regularitate privind
respectarea condiiilor legale cu privire la întocmirea dosarelor de personal.
Conform Planului de aciune i calendarului implementrii recomandrilor formulate de ctre auditorul public intern din cadrul
INCE, toate recomandrile au fost implementate/realizate.
La Muzeul Naional de Art al României (MNAR), ca urmare a verificrii modului de organizare i desfurare a activitii com-
partimentului de audit public intern, s-a constatat faptul c recomandrile din „Raportul privind evaluarea stadiului implementrii
Sistemului de Control Intern Managerial inclusiv a procedurilor formalizate pe activiti ale MNAR” nu sunt preluate în totalitate
în fia de urmrire a recomandrilor.
Activitatea de control financiar preventiv propriu nu a fost exercitat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Dei exist elaborate proceduri operaionale pentru activitile Muzeului, acestea nu sunt semnate de persoanele la care se
difuzeaz procedurile respective, fapt pentru care angajaii nu-i desfoar activitatea pe baza procedurilor.
De asemenea, s-a constatat c Standardul „Funcii sensibile” este parial implementat, deoarece nu exist elaborat planul
pentru asigurarea rotaiei salariailor care dein funcii sensibile o dat la 5 ani iar pentru Standardul „Comunicare” nu exist
asigurat funcionarea sistemului de comunicare intern.
Documentele „Registrul Riscurilor la nivelul compartimentelor” i „Registrul Riscurilor la nivelul serviciului economic” nu sunt
aprobate de Directorul General al MNAR i nu a fost elaborat la nivelul compartimentelor MNAR documentul „circuitul docu-
mentelor” integrat în documentul fluxul general al documentelor.
La Muzeul Naional de Art Contemporan al României (MNACR) în anii 2012 i 2013, echipa de control a constatat c nu au
fost elaborate proceduri formalizate pentru toate activitile identificate în cadrul Muzeului. Astfel, în perioada verificat, din
totalul de 27 activiti identificate au fost elaborate doar 23 de proceduri, unele dintre acestea fiind neactualizate, nesemnate
sau neaprobate prin Hotrâre a comisiei de control intern.
Nu au fost luate msurile necesare în vederea evitrii conflictului de interese, nu au fost stabilite funciile sensibile i nu exist
un Cod de etic aprobat de ctre conductorul instituiei.
La Arhiva Naional de Filme au fost constatate urmtoarele deficiene:
- nu au fost întocmite rapoarte ale directorului instituiei asupra sistemului de control intern/managerial;
- nu au fost întocmite chestionarele de autoevaluare a modului de implementare a controlului intern;
- nu a fost elaborat situaia sintetic a rezultatelor autoevalurii;
- nu au fost actualizate în totalitate procedurile operaionale elaborate pentru activitile instituiei, din cele 36 de proceduri
operaionale sunt actualizate un numr de 5 proceduri operaionale;

- nu a fost efectuat inventarierea activitilor instituiei pentru determinarea activitilor procedurale;
- nu au fost identificate riscurile asociate activitilor la toate compartimentele funcionale, nu s-a fcut o evaluare sistematic
a acestor riscuri i nu a fost întocmit Registrul riscurilor;
- nu a fost elaborat Procedura de sistem „Managementul riscurilor” (PS-RISC);
- nu au fost respectate termenele prevzute în programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial i nu a fost
actualizat programul respectiv.
Referitor la activitatea de control financiar preventiv s-a constatat faptul c: nu a fost întocmit Registrul privind operaiunile
prezentate la viza de control financiar preventiv; nu a fost aplicat viza de control financiar preventiv asupra contractelor
încheiate de ANF cu furnizorii de produse i servicii.
În perioada 01.01.2012-30.11.2013 activitatea de audit intern nu a fost exercitat, deoarece în urma scoaterii la concurs a postului
vacant nu s-a prezentat niciun candidat. Începând cu data de 01.12.2013, activitatea de audit public intern a fost preluat de
ordonatorul secundar de credite, care are obligaia efecturii misiunii de audit la ANF prin compartimentul propriu de audit intern.
La Regia Autonom „Editura Didactic i Pedagogic” s-au constatat urmtoarele deficiene:
- prin Hotrârea Consiliului de Administraie nr. 23/03.09.2010 s-a aprobat Structura cu atribuii de monitorizare a Sistemului
de control intern/managerial, fr a fi nominalizate persoanele care fac parte din structura respectiv i fr a se elabora
un regulament de organizare i funcionare;
- a fost emis Decizia directorului general nr. 107/03.09.2010, pentru aprobarea programului de control managerial privind
controlul intern i controlul financiar preventiv, cuprinzând proceduri pentru fiecare birou/serviciu al editurii, dar decizia
respectiv nu a fost pus în practic i nu a fost actualizat, având în vedere c, în anul 2013, unele persoane
nominalizate în decizie nu mai fceau parte din personalul regiei;
- nu au fost elaborate norme i proceduri proprii pe fiecare activitate (ex: procedura privind fundamentarea bugetului;
procedura privind stabilirea tirajelor, determinarea costurilor de producie, stabilirea preului de vânzare; procedura privind
stabilirea beneficiarilor de gratuiti i a numrului de exemplare/beneficiar, precum i reglementarea modului de distribuire
a acestora; procedura proprie de inventariere a patrimoniului etc.);
- nu a fost elaborat i aprobat circuitul documentelor;
- nu a fost întocmit registrul riscurilor cuprinzând riscurile poteniale, cu efectele i consecinele lor, precum i activitile de
control intern asociate pentru limitarea riscurilor.
Totodat, s-a constatat c, începând din luna noiembrie 2013, singura persoan desemnat s acorde viza de CFP este direc-
torul economic, care a acordat-o în perioada exercitrii funciei de director economic, fr a se respecta separarea atribuiilor
potrivit prevederilor legale. De asemenea, viza nu a fost acordat pe toate proiectele de operaiuni (pe majoritatea contractelor,
comenzilor, referatelor, statelor de plat pentru avans).
În timpul i ca urmare a controlului au fost emise decizii interne, prin care au fost desemnate alte patru persoane care s
exercite viza de control financiar preventiv propriu.
În compartimentul de audit intern a fost încadrat o persoan abia în luna iunie 2013. Au fost efectuate trei misiuni de audit,
care au vizat: sistemele informatice, sistemul contabil i fiabilitatea acestuia, i sistemele de conducere i control, precum i
riscurile asociate unor astfel de sisteme.
Aciunile de audit intern au fost finalizate prin rapoarte de audit în care au fost identificate punctele slabe pentru care s-au
formulat recomandri în vederea eliminrii acestora.
În contextul celor prezentate, s-a apreciat c sistemul de control intern asigur un nivel sczut de încredere.
La Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului (INCDPM) nu este organizat i nu funcioneaz un
compartiment de audit public intern. Aceast activitate s-a desfurat pe baza unui contract de prestri servicii, încheiat cu o
societate comercial, care a utilizat Normele de audit intern aprobate prin Hotrârea nr. 88/2007 a Consiliului Camerei
Auditorilor Financiari din România, norme aplicabile societilor comerciale.
Contractul de prestri servicii, încheiat cu acea societate comercial pentru realizarea activitii de audit public intern, încalc
prevederile legale aplicabile acestei categorii de servicii, realizarea activitilor de audit intern fiind efectuat de ctre persoane
incompatibile cu funcia de auditor public intern.
Din verificarea efectuat, a rezultat faptul c în anul 2013 furnizorul a emis un numr de 5 facturi fiscale, în sum total de 22 mii lei
pentru servicii de audit, a prezentat doar un numr de 4 rapoarte de audit intern, acestea nefiind întocmite conform prevederilor legale.
INCDPM a contestat msura dispus în baza acestei constatri, considerând c nu pot fi luate msuri de reziliere a contractului
încheiat cu societatea comercial i de recuperare a sumelor pltite, întrucât sunt aplicabile prevederile Codului civil, art. 1516,
alin. (2), pct. 2 Drepturile creditorului, iar recuperarea sumelor pltite nu se poate realiza, deoarece plile efectuate reprezint
contravaloarea unor servicii prestate, în baza unui contract existent la momentul prestrii serviciilor i a executrii plilor.
Comisia de soluionare a contestaiei din cadrul Curii de Conturi a respins contestaia depus de INCDPM. În Contestaia
depus de INCDPM se invoc dificultatea recuperrii sumelor pltite de la beneficiarul acestor pli, întrucât acest caz nu se
înscrie în reglementrile legislative care ofer astfel de posibiliti.
Dar, în decizia Curii de Conturi nu este dispus „recuperarea sumelor pltite în baza acestui contract încheiat fr baz legal”
Pagina446

exclusiv de la beneficiarul plilor. Responsabilitatea persoanelor, care au încheiat i derulat acest contract, presupune i
suportarea acoperirii prejudiciilor cauzate entitii prin îndeplinirea defectuoas a atribuiilor de serviciu i nerespectarea preve-
derilor legale la încheierea acestui contract.
În contextul celor prezentate, i a altor deficiene constatate, auditorii publici externi au apreciat c sistemul de control intern
asigur un nivel de încredere foarte sczut.
La Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), din cele 25 de standarde de control intern/managerial, mai sunt
de implementat 11, din acestea 6 fiind parial implementate.
S-a constatat i neîndeplinirea, de ctre Direcia Control, Analiz, Strategie i Comunicare a unor obiective speciale de control,
aprobate prin Planul de control intern al instituiei pe anul 2013. Potrivit acestuia, în afara obiectivelor principale ale activitii de
control intern, Direcia Control, Analiz, Strategie avea de îndeplinit i verificri la: Direcia Finane i Eviden Contabil;
Serviciul Administrativ i Achiziii; Direcia Juridic; Direcia Monitorizare Participaii i Privatizare Societi din Portofoliu;
Direcia Postprivatizare; Direcia Gestionare Creane i Urmrire Valorificare; Direcia Politici Comunitare, Relaia cu Parla-
mentul i Relaia cu Pgubiii FNI; Direcia Resurse Umane, Salarizare, Secretariat.
Din Raportul de activitate a Direciei Control, Analiz, Strategii i Comunicare pe anul 2013, a rezultat c nu s-a efectuat
verificarea obiectivelor speciale aferente activitilor sus menionate, contrar prevederilor Regulamentului de organizare i
funcionare al AAAS.
La Ministerul Economiei s-au constatat urmtoarele deficiene:
- în Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial nu au fost evideniate în mod distinct aciunile de
perfecionare profesional, atât pentru persoanele cu funcii de conducere, cât i pentru cele de execuie; nu au fost
implementate toate standardele de control intern la nivelul ministerului, astfel încât din 25 de standarde, 14 sunt
implementate, 9 sunt parial implementate i 2 neimplementate; nu au fost elaborate procedurile formalizate pentru toate
activitile procedurale, cele existente nu au fost actualizate parial, unele dintre aceste proceduri nu includ descrieri
referitoare la controlul intern; nu a fost elaborat i aprobat Registrul riscurilor, procedura privind managementul riscurilor
este în curs de actualizare, monitorizarea i evaluarea riscurilor la nivelul ministerului i al entitilor aflate în subordine s-a
efectuat parial; nu exist un sistem de monitorizare pe vertical, la nivelul ministerului, a modului de implementare a
sistemelor de control managerial la entitile aflate în subordine; nu au fost stabilite proceduri de delegare a
competenelor, proceduri anticorupie, fraud; au fost stabilite parial obiectivele specifice i indicatorii de performan la
nivelul entitii centrale i al entitilor aflate în subordine; au fost inventariate parial funciile sensibile.
- nu a mai fost actualizat din anul 2011 Cadrul operaiunilor supuse vizei de control financiar preventiv; nu a fost actualizat lista
persoanelor care acord viza de control financiar preventiv; nu a fost stabilit circuitul documentelor supuse controlului financiar i
nu a fost efectuat evaluarea anual a persoanelor care au acordat viza de CFP, de ctre conductorul entitii; a fost acordat
viza de control financiar preventiv pe proiecte de operaiuni care nu au fost însoite de documente justificative.
- nu au fost auditate, cel puin o dat la 3 ani, toate activitile desfurate; nu au fost efectuate misiuni de evaluare a
gradului implementrii sistemului de control managerial în entitate; conducerea entitii nu a asigurat pregtirea profe-
sional a auditorilor publici interni de minim 15 zile pe an.
La Departamentul pentru Energie s-a reinut faptul c nu a fost implementat niciun standard de control intern i nu au fost
stabilite cerinele specifice de control intern la nivelul entitii.
De asemenea, nu au fost stabilite proiectele de operaiuni supuse controlului financiar preventiv, documentele justificative i
circuitul acestora; termenul pentru pronunare (acordarea/refuzul vizei) nu a fost stabilit, prin decizie intern, de conductorul
entitii publice în funcie de natura i complexitatea operaiunilor; registrul privind operaiunile prezentate la viza de control
financiar preventiv propriu, nu este întocmit în condiiile legii, în sensul c, nu cuprinde informaii de identificare a documentului
(numrul i data întocmirii acestuia), i nici rubricile „valoarea operaiunii pentru care se acord viza” i „valoarea operaiunii
pentru care se refuz viza”, „valoare cheltuieli” i „refuz de viz”.
La Departamentul pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediu de Afaceri i Turism nu a fost elaborat Planul de audit intern pe
anul 2013 i nu a fost asigurat pregtirea profesional a fiecrui auditor public intern, de minim 15 zile pe an. De asemenea, la
nivelul instutuiei nu au fost dispuse msuri pentru elaborarea i/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial,
inclusiv a procedurilor formalizate pe activiti.
La Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor nu a fost elaborat Codul privind conduita etic a auditorului intern, nu
a fost asigurat pregtirea profesional a fiecrui auditor public intern, de minim 15 zile pe an, Raportul anual de activitate
pentru anul 2013 nu a fost transmis la Curtea de Conturi a României, conform prevederilor Legii nr. 94/1992, republicat, art. 42
alin. (2) i nici la Ministerul Economiei.
La Oficiul de Compensare pentru Achiziii de Tehnic Special, controlul financiar preventiv propriu nu a fost exercitat asupra
urmtoarelor operaiuni: angajamentele legale din care rezult direct sau indirect obligaii de plat, respectiv, contractele de
munc, contractele încheiate între entitate i furnizorii de bunuri/prestri servicii; actele interne de decizie privind deplasarea în
strintate, inclusiv devizul estimativ de cheltuieli; actele interne de decizie privind angajarea sau avansarea personalului,
numirea cu caracter temporar a personalului i acordarea altor drepturi salariale, transferare i detaare.

La Biroul Român de Metrologie Legal s-a constatat nerespectarea prevederilor privind standardul de control intern managerial
referitor la separarea atribuiilor i a procedurii privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanii, rspunderea în legtur
cu gestionarea bunurilor i valorilor.
La SC Fondul Român de Contragarantare SA (SC FRC SA) s-a constatat c: nu au fost detaliate prin liste de verificare (check-
lists) obiectivele verificrii pentru fiecare operaiune cuprins în cadrul specific entitii; nu au fost cuprinse în cadrul general al
operaiunilor supuse controlului financiar preventiv toate documentele; numirea persoanelor care au acordat viza de CFP în
cadrul FRC nu s-a efectuat cu acordul ministerului coordonator; nu a fost efectuat evaluarea anual a persoanelor care au
acordat viza de CFP, de ctre conductorul entitii, cu avizul ministerului coordonator; nu au fost nominalizate prin decizii ale
Directoratului FRC, persoanele care certific documentele în privina realitii, regularitii i legalitii operaiunilor, sau care
acord viza de Bun de plat, cu specimenele de semnturi; nu toate proiectele de operaiuni au fost prezentate la viza de CFP
(facturile fiscale aferente cheltuielilor de protocol); a fost acordat viza de control financiar preventiv pe facturi care nu au fost
însoite de documente justificative care s justifice prestarea efectiv a serviciilor contractate.
S-a mai constatat c nu au fost auditate cel puin o dat la 3 ani, toate activitile desfurate; conducerea entitii nu a asigurat
pregtirea profesional a auditorilor publici interni de minim 15 zile pe an; conducerea entitii a dispus în mod nelegal, impli-
carea auditorului public intern în calitate de membru în echipa de coordonare operativ i permanent a procesului de imple-
mentare sistemului de control intern/managerial, în condiiile în care în anul 2013, a desfurat o misiune de audit; nu a fost
trimis la Curtea de Conturi a României, pân la sfâritul trimestrului I, Raportul privind desfurarea i realizarea programului de
audit intern pentru anul precedent.
La Compania Naional a Uraniului SA (CNU SA) s-a reinut c:
- în sediul central nu au fost detaliate prin liste de verificare (check-lists), obiectivele pentru fiecare operaiune cuprins în
cadrul specific entitii; nu a fost efectuat evaluarea anual a persoanelor care au acordat viza de CFP, de ctre condu-
ctorul entitii, cu avizul ministerului coordonator; nu toate proiectele de operaiuni au fost prezentate la viza de CFP; nu
a fost stabilit prin decizie intern, de conductorul entitii, termenul pentru pronunare (acordarea/refuzul vizei) în funcie
de natura i complexitatea operaiunilor supuse vizei.
De asemenea, s-a constatat c nu au fost auditate cel puin o dat la 3 ani, activitile desfurate de entitate (sistemul
contabil, administrarea patrimoniului, sistemele informatice etc.), iar conducerea entitii nu a asigurat pregtirea profesional a
auditorilor publici interni de minim 15 zile pe an.
- în sucursala Suceava s-a reinut c nu au fost actualizate procedurile operaionale elaborate în conformitate cu modi-
ficrile legislative i cu organigrama companiei, precum i c nu au fost elaborate proceduri operaionale pentru toate
activitile desfurate de entitate.
La Ministerul Justiiei nu a fost organizat în mod corespunztor monitorizarea stadiului de implementare i dezvoltare a
sistemului de control intern/managerial, întrucât ordonatorii secundari de credite nu au raportat, iar Ministerul Justiiei nu a
solicitat i nu a stabilit termene pân la care curile de apel – ordonatori secundari de credite – s transmit programele de dez-
voltare a sistemului de control intern/managerial, stadiul implementrii i dezvoltrii sistemelor de control intern/managerial la
nivelul acestora, precum i situaiile deosebite, constatate în aciunile de monitorizare, coordonare i îndrumare metodologic,
conform prevederilor legale în vigoare. În lipsa unei monitorizri exist riscul apariiei unor abateri de la legalitate i regularitate,
care nu pot fi înlturate eficient i în timp util.
La nivelul ageniilor teritoriale pentru ocuparea forei de munc, sistemul de control intern/managerial nu a fost implementat în
totalitate, astfel: nu a fost elaborat procedura privind managementul riscurilor; nu exist un inventar al funciilor sensibile; nu sunt
actualizate procedurile de urmrire i executare silita a debitelor, precum i registrul riscurilor; nu au putut fi identificate proceduri
privind activitile de delegare a atribuiilor i de comunicarea informaiilor, semnalarea neregularitilor aprute, separarea atribuiilor i
responsabilitilor, elaborarea unor strategii de control la nivelul fiecrui compartiment, organizarea activitii juridice i reprezentarea
entitii în faa instanelor de judecat (AJOFM Vâlcea, AJOFM Prahova); nu au fost actualizate procedurile operaionale, potrivit
modificrilor legislative; nu s-a asigurat includerea tuturor activitilor instituiei în auditare o dat la 3 ani, prin necuprinderea
activitilor cu impact financiar i riscuri ridicate; nu au fost stabilite funciile sensibile (AJOFM Vaslui).
La Societatea Naional de Radiocomunicaii a fost constatat o serie de abateri privind organizarea i desfurarea controlului
intern/managerial, astfel: neelaborarea programului de dezvoltare a sistemului de control la nivelul sediului societii i la direciile
operaionale de radiocomunicaii pentru anii 2012 i 2013, în care s fie cuprinse obiectivele generale i specifice, precum i
indicatorii de performan; neîntocmirea, pentru anul 2012, a Registrului riscurilor pentru toate departamentele entitii, care s
cuprind obiectivele/activitile, descrierea riscurilor, probabilitatea i impactul acestora, instrumentele de control managerial,
termene, responsabili; neidentificarea funciilor sensibile i nerealizarea inventarului acestora, pentru anul 2013, atât la nivelul
sediului central, cât i al sucursalelor, netransmiterea chestionarului de autoevaluare pentru anul 2012 la nivelul sucursalelor SNR.
La Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor (CNSC) s-a reinut faptul c, pe anumite paliere ale activitii, controlul
intern nu a funcionat corespunztor, context în care au fost constatate abateri de la legalitate cauzatoare de prejudicii, iar
pentru unele activiti procedurabile identificate, nu au fost întocmite i implementate procedurile operaionale corespunztoare
(spre ex. procedura operaional privind elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu, precum autorizarea, legali-
tatea i necesitatea modificrilor aduse prevederilor iniiale ale bugetului instituiei).
Pagina448

La Autoritatea Naional de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) s-au reinut unele vulne-
rabiliti, manifestate pe urmtoarele paliere de referin:
- comunicarea instituional a fost deficitar, aspect ce constituie un risc în ceea ce privete asigurarea unui flux informaional optim;
- controlul intern nu a funcionat ca un sistem integrat pe toate palierele de activitate ale instituiei.
La Consiliul Economic i Social (CES) evaluarea sistemului de control intern/managerial a relevat c unele documente interne
elaborate în cadrul structurilor funcionale ale entitii nu au fost înregistrate în registrul de eviden a documentelor instituiei.
Acest aspect contravine prevederilor Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naionale, cu modificrile i completrile ulterioare i Stan-
dardului 14 prevzut de OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cu modificrile i comple-
trile ulterioare, practica adoptat de instituie reprezentând un risc în ceea ce privete asigurarea unui flux informaional
normal, necesar adoptrii deciziilor manageriale corecte i în timp real.
La Oficiul Participaiilor Statului i Privatizrii în Industrie, la Departamentul pentru Infrastructur i Investiii Strine (DPIIS), la
Autoritatea Naional de Reglementare în Domeniul Energiei i la Compania Naional „Loteria Român” SA, sistemul de
control intern/managerial nu este corespunztor implementat.
De asemenea, în administraia public local s-a constatat faptul c un numr de 111 entiti publice nu au organizat
sistemul de control intern, aa cum prevede legislaia în materie.
Modul în care s-a desfurat activitatea de audit intern în entitile publice
Auditul intern este un element important în entitile din administraia public. Acesta trebuie s ofere informaii valoroase i
de calitate celor care conduc aceste entiti cu privire la activitile care se desfoar i la eficacitatea controalelor interne.
Adesea îns, nu se obin performanele ateptate din activitatea de audit intern. Calitatea auditului este diferit în entitile
publice, activitatea desfurat nu se concentreaz în mod constant pe riscurile importante, iar conductorilor de entiti publice
de multe ori nu le este suficient de clar la ceea ce ar trebui s se atepte de la un audit intern eficient. Pentru a satisface
aceast necesitate, auditul intern ar trebui ca prin calitatea activitii sale s ofere un nivel mai ridicat de asigurare
independent i obiectiv conducerii superioare a unei entiti.
Reprezentarea grafic a cazurilor de abateri privind auditul intern, atât în administraia public central cât i în cea local, este
urmtoarea:
300
250
200
150
Abateri privind auditul intern
100
50
0
public public local
central
Din evaluarea realizat de auditorii Curii de Conturi a reieit, aa cum se poate vedea i din graficul de mai sus, c exist
mai multe deficiene privind activitatea de audit intern, pe care le prezentm în paragrafele urmtoare.
La structurile teritoriale, din subordinea Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (centrele judeene Arad, Botoani, Clrai i
Neam), nu exist înfiinate compartimente de audit intern, iar auditul îl efectueaz ordonatorul secundar de credite.
La instituiile publice din subordinea Ministerului Transporturilor (Spitalul Clinic CF nr. 1 Witting Bucureti) s-a constatat organi-
zarea necorespunztoare a activitii de audit public intern prin subdimensionare fa de complexitatea i volumul activitilor
auditate (nerespectarea numrului minim de auditori interni, conform prevederilor legale). De asemenea, nu au fost respectate
prevederile legale referitoare la obligativitatea realizrii unei pregtiri profesionale adecvate a auditorilor interni în anul 2013, de
minim 15 zile pe an, pentru fiecare auditor. S-a mai constatat i faptul c nu s-au respectat nici prevederile legii privind
obiectivele ce trebuie auditate cel puin o data la 3 ani.
În perioada 2012-2013, conducerea Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbuntiri Funciare INCDIF – ISPIF
Bucureti nu a asigurat cadrul organizatoric i funcional necesar desfurrii activitii de audit public intern.
La SC Romfilatelia SA, în cadrul compartimentul de audit intern, pân în luna februarie 2013, nu a fost angajat nici un auditor
intern, iar începând cu luna martie 2013 este angajat un singur auditor intern i nu minimum doi, aa cum prevede legea. În
timpul controlului, entitatea a solicitat Companiei Naionale Pota Român SA, în calitate de acionar majoritar, sprijinul în
recrutarea unui economist.
La Academia Oamenilor de tiin din România s-a constatat lipsa activitii de audit public intern.

La Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie i Geoecologie Marin – GeoEcoMar, dei în cursul anului 2013
era angajat o persoan în cadrul compartimentului de audit public intern, activitatea acesteia nu s-a concretizat în niciun raport
de audit, pentru niciuna din activitile auditabile.
La Fondul Naional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici i Mijlocii IFN SA, din analiza activitii de audit intern
desfurat în perioada 2011-2012, a rezultat c nu au fost auditate activitile principale la un interval de trei ani i nu au fost
auditate toate programele prin care au fost acordate garanii de stat, atât în nume i în cont stat, cât i din surse în administrare.
La Departamentul pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii, Mediul de Afaceri i Turism nu a fost elaborat planul de audit intern pe
anul 2013 i nu a fost asigurat pregtirea profesional, de minim 15 zile pe an, pentru fiecare auditor public intern. De
asemenea, nu au fost dispuse msuri pentru elaborarea i/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a
procedurilor formalizate pe activiti.
La Regia Autonom „Monetria Statului” s-a constatat c în perioada 2013-august 2014 Serviciul Audit Intern a funcionat cu un
singur auditor intern, nefiind respectat numrul minim de doi auditori interni, prevzut de Legea nr. 672/2002 privind auditul
public intern. În timpul controlului, Regia a prezentat documente din care rezult c abaterea a fost remediat.
La Regia Autonom Imprimeria BNR, s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind funcionarea activitii de audit
public intern, prin nerespectarea numrului minim de doi auditori interni, prevzut de Legea nr. 672/2002 privind auditul public
intern, regia funcionând cu un singur auditor intern.
La Autoritatea Naional pentru Restituirea Proprietilor (ANRP) i la Departamentul pentru Infrastructur i Investiii Strine
(DPIIS) dei prin structura organizatoric a fost prevzut existena Compartimentului audit public intern, în perioada
2011-08.10.2012 nu a existat personal angajat cu atribuii de audit intern.
La Ministerul Sntii, nu au fost prevzute în Planul de audit public al ministerului, pe parcursul întregii perioade 2005-2014,
misiuni referitoare la Proiectul „Reforma sectorului sanitar”, cu toate c, data de finalizare a acestuia a fost prelungit de trei ori,
iar componenta 1 nu a fost realizat în totalitate.
La Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din România, în perioada de derulare a împrumutului BEI 23.840,
acordat pentru finanarea Proiectului de reabilitare drumuri, etapa VI, proiectul nu a fost supus auditrii desfurate de Serviciul
de audit din cadrul CNADNR.
La nivelul caselor teritoriale de pensii, nu a fost organizat corespunztor sistemul de management al controlului intern în cadrul
entitii, în aa fel încât s asigure legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficacitatea i eficiena în utilizarea fondurilor
publice avute la dispoziie i în administrarea patrimoniului public (CJP Bacu, CJP Neam) i nu s-a exercitat activitatea de
audit intern în anul 2013, la CJP Arad.
La Curtea Constituional nu s-au respectat reglementrile legale cu privire la organizarea i desfurarea activitii de audit
intern în sensul c, nu s-a obinut avizul UCAAPI la numirea auditorului intern pe postul unic i nici a certificatului de atestare
pentru exercitarea acestei funcii i nu s-au elaborat normele de audit intern. De asemenea, nu s-au realizat integral misiunile
de audit care au fost prevzute în planurile anuale, nu s-a elaborat planul multianual, nu s-au auditat cel puin o dat la 3 ani
toate activitile financiare sau cele cu implicaii financiare i nu s-au fundamentat în cazul unor misiuni, constatrile i
recomandrile formulate iar constatrile nu au fost susinute de documente justificative corespunztoare.
Chiar dac sistemele de control i audit intern sunt definite ca instrumente ale conducerii care s asigure prevenirea,
detectarea i corectarea erorilor din activitatea entitilor, procesul de organizare i implementare a acestora este înc în
faz incipient. Conductorii entitilor nu pot sau nu vor s îneleag importana i complexitatea acestui sistem, care este
menit s împiedice frauda i risipa în utilizarea fondurilor publice. De cele mai multe ori, msurile luate în vederea
organizrii sistemului de control sunt formale i ineficiente, fiind simple consemnri pe hârtie care nu se aplic în practic.
Consecina direct a neorganizrii/nefuncionrii controalelor interne este utilizarea fondurilor publice cu eludarea legii. Acest fapt
este demonstrat de frecvena i volumul abaterilor de la normele legale constatate la nivelul unitilor administrativ-teritoriale cu
privire la angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor, ca surse generatoare de prejudicii i de risip în fondurile
publice, impactul valoric al abaterilor cauzatoare de prejudicii fiind în cretere fa de anul precedent.
Aciunile de verificare desfurate au scos în relief, pe ansamblu, o insuficient preocupare din partea conducerii entitilor
publice pentru asigurarea acurateei datelor din situaiile financiare i pentru un management financiar orientat spre o bun
gestiune economico-financiar. Multe dintre abaterile constatate sunt rezultatul unui management defectuos asupra fon-
durilor publice, dar i al necunoaterii sau al cunoaterii insuficiente – de ctre persoanele cu rspundere din cadrul
entitilor verificate – a procedurilor legale privind formarea, administrarea, angajarea i utilizarea resurselor publice i a
principiilor economicitii, eficienei i eficacitii utilizrii fondurilor publice.
Abaterile reinute au evideniat existena unor disfuncionaliti majore în organizarea, implementarea, exercitarea i dezvoltarea
sistemelor controlului intern/managerial la nivelul entitilor verificate, dificulti majore fiind întâmpinate de entitile mici, care au
un buget limitat, un numr mic de angajai i un nivel sczut al preocuprii pentru implementarea unui control intern/managerial
performant. În majoritatea cazurilor, aceast activitate nu funcioneaz la un nivel care s asigure gestionarea în condiii de
legalitate i eficien a banului public i a patrimoniului public i privat al unitilor administrativ-teritoriale.
Pagina450

Concluzii generale
Controlul intern este atributul conducerii entitii de la toate nivelurile ierarhice. În acest sens, toate persoanele care
dein funcii de conducere, indiferent de domeniul activitii desfurate, trebuie s planifice, s organizeze i s coordoneze
aplicarea unor msuri care s poat oferi asigurrile rezonabile c scopul în sine al entitii i obiectivele care au fost stabilite
anual sau multianual se vor îndeplini.
În analiza Curii de Conturi a României, s-a reinut c:
exist în continuare deficiene în implementarea sistemului de control intern, în ansamblu, care s-au meninut chiar i la
ordonatorii principali de credite din administraia public central;
în unele entiti nu exist sistemul de control intern/managerial, în condiiile în care a existat o fluctuaie a personalului,
în special a persoanelor cu funcii de conducere;
în multe entiti publice auditate nu exist registrul riscurilor, iar procesul de management al riscurilor nu este implementat;
nu se urmrete procesul de stabilire a managementului riscului pentru entitile din subordinea ordonatorilor de credite;
unii conductori de entiti nu întocmesc rapoartele anuale cu privire la controlul intern/managerial;
dei au fost fcute i în anii precedeni recomandri de elaborare/actualizare a procedurilor, au rmas înc foarte multe
entiti care nu le-au întocmit/actualizat;
nu sunt actualizate regulamentele de organizare i funcionare, regulamentele de ordine interioar i organigramele
entitilor, nu sunt actualizate atribuiile i responsabilitile compartimentelor funcionale;
obiectivele sunt stabilite formal, nu respect criteriile SMART i nu este urmrit gradul lor de îndeplinire;
exist înc numeroase deficiene privind CFP;
exist sisteme de control intern bine proiectate, dar greit puse în practic, care nu opereaz efectiv;
în Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial nu au fost evideniate, în mod distinct, aciunile de
perfecionare profesional, atât pentru persoanele cu funcii de conducere, cât i pentru cele de execuie;
nu sunt înfiinate compartimentele de audit intern;
se organizeaz necorespunztor activitatea de audit public intern, prin subdimensionare faa de complexitatea i
volumul activitilor auditate;
normele specifice privind exercitarea activitii de audit intern nu au fost actualizate în conformitate cu prevederile legale;
exist misiuni de audit care nu au în vedere activiti cu risc mare, dar sunt efectuate la activiti cu risc sczut;
nu a fost asigurat pregtirea profesional a auditorilor publici interni;
exist înc o lips a independenei auditorilor interni;
angajarea auditorilor interni în alte activiti fa de atribuiile din fia postului.
Recomandarea general a Curii de Conturi a României pentru toi managerii din cadrul sectorului public este creterea
asumrii responsabilitii i a rspunderii în ceea ce privete implementarea unui sistem de control intern/managerial robust în
entitile pe care le conduc, care va duce, în mod cert, la sporirea fiabilitii i a credibilitii informaiilor publice, a gestionrii
riscurilor i a performanei activitilor desfurate, precum i la conformitatea cu actele normative incidente, în vigoare.
În acest sens, Curtea de Conturi încearc s sublinieze faptul c exist, în mod fr echivoc, un potenial evident pentru o ad-
ministraie public mai performant.
De asemenea, considerm c reprezentanii UCASMFC din cadrul Ministerului Finanelor Publice ar trebui ca, atunci când
primesc rapoartele referitoare la controlul intern/managerial, s fac o analiz clar i realist a calitii implementrii acestui
proces atât de necesar i complex în entitile publice, pe lâng statistica privind numrul de entiti care au „implementat”,
„implementat parial” sau „neimplementat” cele 25 de standarde de control intern. Analiza ar putea duce într-un final la îmbun-
tirea actelor normative care reglementeaz de ani buni aceast materie, aspect ce a fost solicitat în permanen de ctre
Curtea de Conturi.
Prin recomandrile i msurile dispuse de ctre auditorii publici externi s-a realizat o îmbuntire a managementului în
scopul realizrii obiectivelor entitilor verificate.
Printre acestea, cele mai elocvente sunt urmtoarele:
iniierea i elaborarea unor reglementri interne vizând proceduri specifice, norme metodologice, monografii contabile,
regulamente de participare, organizare i desfurare a unor activiti, completarea sau modificarea unor astfel de norme
interne în vigoare precum i actualizarea permanent a acestora;
dispunerea de ctre conducerea entitilor, prin acte administrative interne, de msuri ce impun respectarea principiilor de econo-
micitate, eficien i eficacitate în utilizarea fondurilor publice i în administrarea patrimoniului (de exemplu: revizuirea re-
gulamentelor interne i a responsabilitilor angajailor);
îmbuntirea proiectrii i implementrii sistemului de control intern/managerial la nivelul entitilor verificate, prin emiterea
procedurilor operaionale aferente activitilor entitii, care s aib la baz standardele de control intern definite de
Ministerul Finanelor Publice;
reconsiderarea planificrii aciunilor de audit intern, prin includerea în planurile de audit ale entitilor verificate, a unor
aciuni de verificare i evaluare.


Pagina 452 Raportul public pe anul 2013 www.curteadeconturi.ro

Capitolul
6
Curtea de Conturi
Auditul public extern

desfurat de
Autoritatea de Audit
*
* *
Autoritatea de Audit a fost constituit prin Legea nr. 200/2005 privind aprobarea OUG nr. 22/2005 pentru completarea Legii nr.
94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, ca organism fr personalitate juridic, independent din punct de
vedere operaional fa de Curtea de Conturi i fa de celelalte autoriti responsabile cu gestionarea i implementarea fondurilor
comunitare nerambursabile, fiind singura autoritate naional competent s efectueze audit public extern, în conformitate cu
legislaia comunitar i naional asupra fondurilor comunitare prevzute la art. 12 din Legea nr. 94/1992, republicat.
Prin poziionarea Autoritii de Audit în cadrul Curii de Conturi a României – Instituia Suprem de Audit, a crei independen
este statuat i garantat de Constituia României, s-a asigurat o total independen fa de instituiile naionale implicate în
gestionarea asistenei financiare nerambursabile alocate României aflate în subordinea Guvernului.
Autoritatea de Audit îndeplinete funcia impus prin art. 59, alin. (1), lit. (c) din Regulamentul CE nr. 1083/2006, pentru toate
programele operaionale finanate din fonduri structurale i de coeziune, inclusiv programul de cooperare România-Bulgaria i
respectiv funcia stabilit prin art. 58 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul CE nr. 1198/2006 pentru Programul Operaional de Pescuit.
În ceea ce privete Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR), Autoritatea de Audit îndeplinete funcia de
organism de certificare în sensul art. 74 alin. (2) lit. (c) din cadrul Regulamentului CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dez-
voltare rural acordat din FEADR.
Pentru Fondul European de Garantare Agricol, Autoritatea de Audit din cadrul Curii de Conturi a României îndeplinete funcia de
organism de certificare în baza prevederilor art. 7 din Regulamentul CE nr. 1290/2005 privind finanarea politicii agricole comune.
Autoritatea de Audit din cadrul Curii de Conturi a României îndeplinete, de asemenea, funcia stabilit prin art. 21, alin. (1) lit.
g din Regulamentul CE nr. 718/2007 de punere în aplicare a Regulamentului CE nr. 1085/2006 de instituire a unui Instrument
de Asisten pentru Preaderare (IPA) pentru Programul de cooperare transfrontalier IPA România-Republica Serbia.
Autoritatea de Audit efectueaz audit public extern i pentru Fondul European de Ajustare la Globalizare, precum i pentru Pro-
gramul General „Solidaritatea i gestionarea fluxurilor migratorii” PG SOLID, finanat prin Fondul european pentru refugiai,
Fondul european de returnare, Fondul european de integrare a resortisanilor rilor tere, Fondul pentru frontierele externe.
Misiunea Autoritii de Audit o reprezint efectuarea auditului public extern i exprimarea anual a unei opinii asupra modului
de gestionare a asistenei financiare nerambursabile acordate României de Uniunea European prin intermediul fondurilor/pro-
gramelor menionate anterior.
În cadrul aciunilor sale, Autoritatea de Audit evalueaz, în principal, dac sistemele de management i control instituite la nivel
naional respect criteriile de acreditare/conformitate, dac acestea funcioneaz eficace i dac declaraiile de cheltuieli
transmise Comisiei Europene sunt corecte, iar tranzaciile aferente sunt legale i regulamentare.
În plus, pentru fondurile destinate agriculturii, Autoritatea de Audit emite un certificat privind integralitatea, acurateea i veri-
dicitatea conturilor ageniilor de pli.
Rolul principal al Autoritii de Audit este acela de a furniza Comisiei Europene o opinie cu privire la funcionarea sistemelor
instituite pentru gestionarea fondurilor comunitare alocate României. Totodat, prin rapoartele sale de audit, entitile auditate
sunt informate i li se solicit s ia msurile corespunztoare astfel încât abaterile de natur s afecteze modul de funcionare a
sistemelor s fie corectate/înlturate într-un termen cât mai scurt.
Activitatea de audit se desfoar cu respectarea cadrului legal comunitar i naional, a standardelor internaionale de audit i a
codului deontologic profesional, a regulilor de procedur stabilite prin regulamente i linii directoare elaborate atât la nivelul Comisiei
Europene, cât i la nivelul Curii de Conturi a României i reflectate în procedurile interne de lucru ale Autoritii de Audit.
Munca de audit presupune aplicarea acelor proceduri specifice de audit care s permit obinerea de probe de audit adecvate
i suficiente în ceea ce privete legalitatea i regularitatea tranzaciilor, precum i conformitatea sistemelor de management i
control cu reglementrile aplicabile, astfel încât opinia de audit s fie fundamentat.
În cazul misiunilor de audit de sistem, examinarea auditorilor urmrete, în principal, clasificarea/încadrarea acestuia în funcie
de conformitatea sa actual cu cerinele comunitare aplicabile pentru gestionarea asistenei financiare nerambursabile, precum
i în funcie de eficacitatea sa în reducerea riscului de denaturare a cheltuielilor declarate Comisiei Europene.
În cazul misiunilor de audit de operaiuni, procedurile de audit aplicate asigur examinarea individual a elementelor selectate
în eantion (cereri de rambursare/cereri de plat) pentru a determina dac cheltuielile declarate i pltite reflectate de acestea
au fost efectuate în scopurile aprobate, în conformitate cu legislaia, normele i reglementrile aplicabile. Din punct de vedere al
muncii de audit, aceasta înseamn examinarea cheltuielii pe întreg ciclul su de via, de la solicitarea de finanare a
beneficiarului, pân la organismul care asigur plata cheltuielii. Auditorul verific respectarea condiiilor aplicabile pe fiecare
palier. Acolo unde se detecteaz o neconformitate cu o cerin contractual/normativ/procedural sau este detectat un calcul
incorect, se consider c respectiva cheltuial este afectat de eroare, este denaturat.
Opinia auditorului este format în baza tuturor activitilor de audit i a unei evaluri a caracterului generalizat al erorii prin
compararea acestuia cu pragul de semnificaie stabilit în planificarea auditului i al crui nivel acceptat este de 2% din valoarea
cheltuielilor declarate. Dincolo de acest prag, rata de eroare este considerat semnificativ.
Valorile promovate de ctre Autoritatea de Audit sunt independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional,
Pagina454


eficiena i conduita profesional. Acestea stau la baza emiterii unor rapoarte de audit în conformitate cu cerinele standardelor
internaionale de audit, cu procedurile de lucru specifice, precum i cu liniile directoare furnizate de partea comunitar.
Valoarea adugat adus de ctre Autoritatea de Audit sistemului de management i control instituit la nivel naional pentru
gestionarea fondurilor nerambursabile, provine din calitatea rapoartelor de audit care prezint în mod clar, concis, obiectiv i
credibil, disfuncionalitile detectate la nivelul fiecrei entiti auditate atât din sectorul public, cât i din sectorul privat care
beneficiaz de fonduri comunitare, precum i aciunile de urmat pentru remedierea acestora, msuri menite s conduc la
creterea responsabilitii celor care gestioneaz fondurile comunitare i la îmbuntirea managementului fondurilor europene.
Toate acestea sunt de natur s asigure protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, precum i cele ale
României i s creasc încrederea publicului în instituiile care gestioneaz fonduri publice.
Autoritatea de Audit informeaz Comisia European, Parlamentul României i opinia public asupra modului de utilizare a
fondurilor comunitare nerambursabile, asupra principalelor deficiene constatate împreun cu recomandrile formulate în urma
auditurilor efectuate pe parcursul unui an financiar. În acest sens, Autoritatea de Audit elaboreaz anual rapoarte destinate
serviciilor comunitare precum i propria seciune din cadrul Raportului public anual elaborat de ctre Curtea de Conturi a
României. Prin intermediul acestor documente, se asigur transparena asupra muncii desfurate de Autoritatea de Audit în
decursul unui exerciiu financiar, precum i informarea publicului larg cu privire la modul în care autoritile naionale res-
ponsabile gestioneaz asistena financiar nerambursabil.
*
* *
Pentru anul 2013, Autoritatea de Audit din cadrul Curii de Conturi a României a derulat 48 de aciuni de audit în vederea
îndeplinirii obligaiilor sale, în conformitate cu programul de activitate aprobat de conducerea Autoritii de Audit i inând cont
de solicitrile specifice ale Comisiei Europene formulate în cadrul perioadei de raportare.
În conformitate cu cerinele de audit prevzute în regulamentele comunitare, precum i cu cele prevzute în strategiile elaborate de
ctre Autoritatea de Audit i aprobate de Comisia European, aciunile de audit derulate de Autoritatea de Audit au vizat:
obinerea unei asigurri rezonabile c sistemele de management i control funcioneaz eficace;
evaluarea mecanismului de verificare ex-ante al achiziiilor publice la nivelul Autoritii Naionale pentru Reglementarea i
Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP) i Unitii Centrale pentru Coordonarea i Verificarea Achiziiilor Publice (UCVAP);
obinerea unei asigurri rezonabile c tranzaciile care stau la baza declaraiilor transmise Comisiei Europene sunt legale i
regulamentare, asigurare obinut ca urmare a verificrilor bazate pe un eantion reprezentativ al cheltuielilor declarate în
cazul celor 7 programe operaionale finanate din fondurile structurale i de coeziune, al Programelor de Cooperare
Teritorial European i Vecintate, al Programului General Solidaritatea i Gestionarea Fluxurilor Migratorii, al Programului
Operaional pentru Pescuit, precum i la nivelul Fondului European de Ajustare la Globalizare;
obinerea unei asigurri rezonabile privind veridicitatea, integralitatea i exactitatea conturilor Fondului European Agricol
pentru Dezvoltare Rural (FEADR) i Fondului European de Garantare Agricol (FEGA) care trebuie transmise Comisiei
Europene, precum i buna funcionare a procedurilor de control intern;
urmrirea modului de implementare de ctre entitile auditate a recomandrilor formulate de ctre Autoritatea de Audit în
cadrul misiunilor anterioare;
obinerea unei asigurri rezonabile c declaraia final de cheltuieli, aplicaia final de plat i raportul final în cazul
msurilor ex-ISPA nu conin erori materiale, în special în ceea ce privete executarea msurilor în conformitate cu termenii
i condiiile deciziilor de finanare.
În cadrul acestor aciuni de audit au fost verificate peste 2.260 de proiecte/contracte/msuri finanate din fondurile comu-
nitare. În sfera auditului au fost cuprinse peste 650 de entiti (publice i private) i un numr de peste 1.450 de proceduri de
achiziie în valoare de peste 15 miliarde lei.
Grafic, structura rapoartelor de audit încheiate de ctre Autoritatea de Audit în perioada de raportare se prezint astfel:
Rapoartede
followup Rapoartedeaudit
25% desistem
29%
Rapoartedeaudit
deoperaiuni
31%
Rapoartedeaudit
Rapoartede
lafinalizarea
certificarea
msurilorExISPA
conturilor
6%
9%
Graficul nr. 1 – Structura rapoartelor de audit încheiate de Autoritatea de Audit în perioada de raportare pe tipuri de misiuni


Aa cum rezult din graficul prezentat mai sus, cele mai multe aciuni de audit au vizat auditul de sistem i auditul de operaiuni.
În cadrul misiunilor de audit privind verificarea cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2013, Autoritatea de Audit a verificat
cheltuieli în sum de 8.746.502 mii lei, reprezentând 25,6% din totalul cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2013,
respectiv suma de 34.172.962 mii lei.
- mii lei -
Cheltuieli Impact financiar Achiziii publice - Alte domenii -
declarate CE din Cheltuieli stabilit în Corecii financiare Cheltuieli neeligibile
Program/Fond
care a fost extras auditate cheltuielile cu impact în cu impact în
eantionul auditate cheltuielile auditate cheltuielile auditate
0 1 2 3=4+5 4 5
Instrumente structurale 20.630.836 6.248.871 106.230 54.445 51.785
Agricultura i Pescuit 11.459.584 943.679 28.461 1.136 27.325
Cooperare Teritorial European 529.076 283.240 1.244 1.029 215
Alte categorii de fonduri 85.669 39.513 370 71 299
Ex-ISPA 1.467.797 1.231.199 103.706 87.222 16.484
TOTAL 34.172.962 8.746.502 240.011 143.903 96.108
Tabel nr. 1 – Cheltuielile declarate CE din care a fost extras eantionul, cheltuielile auditate i impactul financiar stabilit în cheltuielile auditate
Not: Pentru conversia în lei a valorii cheltuielilor exprimate în euro i pentru neregulile cu impact financiar aferente, prezentate mai sus, în cazuri precum programele operaionale de
cooperare teritorial i msurile ex-ISPA, a fost utilizat cursul inforeuro din luna decembrie 2013: 1 euro = 4,4361 lei.
Coreciile financiare totale aplicate la valoarea contractelor pentru nereguli care vizeaz achiziiile publice au fost în sum de
351.418 mii lei, având un impact financiar în cheltuielile auditate în sum de 143.903 mii lei. Cheltuielile declarate neeligibile în
urma constatrii unor aspecte care privesc nerespectarea unor cerine de eligibilitate pentru decontarea cheltuielilor au fost în
sum de 96.108 mii lei. Astfel, valoarea total a neregulilor cu impact financiar este de 240.011 mii lei.
Pentru toate deficienele identificate, Autoritatea de Audit a formulat recomandri pentru corectarea acestor deficiene, inclusiv
pentru recuperarea sumelor pltite necorespunztor, dar i în sensul prevenirii producerii unor nereguli similare pe viitor.
Totodat, recomandrile au vizat i îmbuntirea modului de lucru al entitilor auditate în sensul creterii eficienei acestora i
consolidrii mediului de control intern. Toate recomandrile formulate sunt însoite de termene limit de implementare i au fost
comunicate entitilor auditate în vederea implementrii. Stadiul implementrii acestora este monitorizat la nivelul Autoritii de
Audit conform procedurilor de lucru aprobate.
Principalele constatri pe categorii de fonduri, rezultate ca urmare a derulrii aciunilor de audit sunt prezentate în continuare.
Facem meniunea c exemplele prezentate au caracter ilustrativ încercând s evidenieze tipurile de erori detectate de ctre
auditori, fiind selectate cu prioritate cele care au avut un impact financiar semnificativ. Nominalizarea unor proiecte în cadrul
acestor exemple nu înseamn c situaiile prezentate nu pot s se regseasc i la nivelul altor proiecte. Pe baza exemplelor
furnizate nu se pot formula concluzii cu privire la beneficiarii respectivelor proiecte dincolo de sfera constatrii respective.
6.1. PROGRAME OPERA

IONALE finanate prin
Fondul European de Dezvoltare Regional
Fondul de Coeziune
Fondul Social European
În cadrul obiectivului „Convergen”, pentru perioada de programare 2007-2013, România beneficiaz de asisten financiar
nerambursabil din partea Comisiei Europene în sum total de 19.213.037 mii euro, din care 12.660.614 mii euro alocate prin
Fondurile Structurale i 6.552.423 mii euro alocate prin Fondul de Coeziune.
Din aceast alocare este finanat un numr de 7 programe operaionale, respectiv:

PO Regional (POR), finanat din FEDR;
POS Creterea Competitivitii Economice (POS CCE), finanat din FEDR;
PO Asisten Tehnic (POAT), finanat din FEDR;
POS Mediu (POS M), finanat din FEDR i FC;
POS Transport (POS T), finanat din FEDR i FC;
POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), finanat din FSE;
PO Dezvoltarea Capacitii Administrative (PO DCA), finanat din FSE.
Pagina456


Mai jos este prezentat alocarea financiar a Uniunii Europene la nivel de programe operaionale:
5.000.000.000€
4.000.000.000€
3.000.000.000€
2.000.000.000€
1.000.000.000€
0€
POST POSM
POR POS
24% 24% POS
19% DRU PODCA POAT
CCE
18% 1% 1%
13%
Graficul nr. 2 – Alocarea financiar a UE la nivelul programelor operaionale
Din graficul prezentat, rezult c cea mai mare pondere din punct de vedere al alocrii o au programele operaionale finanate
din FEDR i FC respectiv 81%, iar pentru programele finanate din FSE sunt alocate 19% din fonduri.
A. Stadiul implementrii Programelor Operaionale
Potrivit informaiilor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), la data de 31.12.2013 stadiul implementrii programelor
operaionale se prezint dup cum urmeaz:
CONTRACTE/DECIZII DE PL
I INTERNE PL
I INTERMEDIARE
FINAN
ARE CU BENEFICIARII CTRE BENEFICIARI DE LA CE
ALOCRI UE Total valoare proiecte Contribuia Contribuie Sume
Sume
PROGRAM 2007-2013 (contribuie UE+ UE din Contri- UE/ rambursate
Total Prefi- Buget ram-
OPERA
IONAL (CUMULAT) Bug. stat+ total buie alocarea de la CE/
pli nanare de stat bursate
contribuie beneficiar+ valoare UE UE alocarea UE
de la CE
chelt. neeligibile) proiecte 2007-2013 2007-2013
mii euro mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei % mii euro %
0 1 2 3 4 5=6+7+8 6 7 8 9=(6+7)/2 10 11=10/1
PO Regional 3.966.022 17.593.669 29.549.383 18.373.204 9.178.447 2.455.357 5.627.582 1.095.508 45,94 1.646.566 41,52
POS Mediu 4.412.470 19.574.159 32.931.891 20.365.374 7.308.451 2.533.730 3.716.076 1.058.645 31,93 1.052.140 23,84
POS Transport 4.425.937 19.633.900 27.551.745 15.719.617 4.757.232 0 4.757.093 139 24,23 876.208 19,80
POS Creterea
Competitivitii 2.554.222 11.330.785 23.483.503 10.714.470 4.721.870 831.741 3.226.916 663.213 35,82 447.007 17,50
Economice
POS Dezvoltarea
Resurselor 3.476.145 15.420.527 15.274.797 12.604.053 8.081.347 2.455.569 4.798.833 826.945 47,04 948.110 27,27
Umane
PO Dezvoltarea
Capacitii 208.003 922.720 1.309.333 1.097.224 479.284 25.034 440.005 14.245 50,40 83.323 40,06
Administrative
PO Asisten
170.238 755.192 810.351 643.481 215.690 5.390 207.745 2.555 28,22 35.260 20,71
Tehnic
TOTAL 19.213.037 85.230.952 130.911.003 79.517.423 34.742.321 8.306.821 22.774.250 3.661.250 36,47 5.088.614 26,49
Tabel nr. 2 - Stadiul implementrii programelor operaionale la 31.12.2013

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene (MFE)
Curs inforeuro decembrie 2013 – 1 euro = 4,4361 lei
Din datele de mai sus rezult un grad de contractare a fondurilor nerambursabile alocate (contribuia UE) în perioada 2007-2013
de 93,29% raportat la fondurile alocate acestei perioade.
La nivelul unor programe operaionale, cum ar fi POR, POS Mediu i PO DCA, suma efectiv contractat pân la 31.12.2013 este
superioar alocrii pentru perioada 2007-2013, diferena constituind o suprarezervare în vederea asigurrii absorbiei totale a
fondurilor prin crearea unui tampon (”buffer”) financiar.
Astfel, la 31.12.2013, la nivelul PO DCA gradul de contractare era de 118,91%, la nivelul POR de 104,43%, iar la nivelul POS
Mediu de 104,04%.
În cazul altor programe operaionale, dei contractarea fondurilor era inferioar alocrilor UE, totui se constat, conform datelor
publicate de Ministerul Fondurilor Europene, c valoarea proiectelor aprobate la 31.12.2013 este superioar alocrilor UE 2007-
2013, aceste proiecte urmând a fi contractate ulterior datei de 31.12.2013.
Astfel, din datele oficiale publicate de Ministerul Fondurilor Europene, la nivelul POAT, valoarea proiectelor aprobate la 31.12.2013
a fost de 861.359 mii lei, în urma contractrii integrale putând fi atins un grad de contractare de 114,06%. La nivelul POS CCE, de
asemenea, valoarea proiectelor aprobate la 31.12.2013 a fost de 12.848.998 mii lei, în urma contractrii integrale putându-se
realiza un grad de contractare de 113,40%.
La nivelul POS DRU, valoarea proiectelor aprobate la 31.12.2013 a fost de 15.277.542 mii lei, ceea ce, raportat la alocarea UE
din perioada 2007-2013 reprezint 99,07%. Similar, la nivelul POS Transport, valoarea proiectelor aprobate la 31.12.2013 a
fost de 16.383.275 mii lei, ceea ce, raportat la alocarea UE din perioada 2007-2013, reprezint 83,44%. Pentru aceste pro-
grame operaionale, se prognozeaz selectarea i contractarea integral a alocaiei comunitare pentru perioada 2007-2013.


Cu toate acestea, având în vedere data limit pentru eligibilitatea cheltuielilor, stabilit conform normelor europene i anume
data de 31.12.2015, exist riscul ca proiectele care se contracteaz cu întârziere s nu poat fi finalizate i s fie funcionale
pân la data final de eligibilitate, caz în care vor suferi corecii financiare. Totui, i în cazul proiectelor nefinalizate pân la
data limit impus de Uniunea European exist posibilitatea finalizrii lor ulterioare fie cu surse alocate de la bugetul de stat,
fie cu surse alocate de Uniunea European aferente perioadei de programare 2014-2020.
În ceea ce privete contribuia UE aferent plilor ctre beneficiari (inclusiv prefinanri), se constat c aceasta a atins la
31.12.2013 un nivel de 36,47% raportat la alocrile bugetare aferente perioadei menionate. Din totalul plilor efectuate,
prefinanrile acordate sunt în sum de 8.306.821 mii lei i reprezint 23,91%.
Referitor la sumele efectiv rambursate de ctre Comisia European pentru cheltuielile realizate în cadrul programelor
operaionale, la 31.12.2013 se constat un nivel de 26,49% al transferurilor de fonduri de la CE, raportat la alocrile bugetare
ale perioadei 2007-2013.
- mii lei -

25.000.000
Sume rambursate
20.000.000
de la CE
15.000.000 Pli ctre

beneficiari
10.000.000
Sume contractate
din finanarea UE
5.000.000
Alocri UE
2007 - 2013
0
POR POSM POST POSCCE POSDRU PODCA POAT
Graficul nr. 3 – Sumele rambursate de la CE, plile ctre beneficiari, sumele contractate din finanarea UE i alocrile UE 2007-2013
la nivelul programelor operaionale
B. Auditul fondurilor structurale i de coeziune

Obligaiile Autoritii de Audit rezultate din prevederile art. 62 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziii
generale privind Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de coeziune, au vizat în principal
realizarea de aciuni de audit de sistem i aciuni de audit de operaiuni desfurate pe baz de eantion reprezentativ de cheltuieli
declarate, eantion stabilit prin metode statistice, de regul cu ajutorul unor aplicaii informatice dedicate în acest sens.
Pentru stabilirea concluziilor privind funcionarea sistemelor de management i control, formulate la nivel de program
operaional, s-a inut cont i de rezultatul verificrilor efectuate atât la nivelul entitilor comune din sistemul de management i
control (ANRMAP, UCVAP, Autoritatea de Certificare i Plat), cât i la nivelul fiecrei autoriti de management responsabile
de gestionarea programului operaional respectiv.
Comisia European este informat cu privire la rezultatele acestor aciuni prin intermediul raportului anual de control, care este
însoit de opinia de audit formulat la nivelul fiecrui program operaional i care vizeaz atât funcionarea efectiv a sistemului de
management i control, cât i legalitatea, realitatea i regularitatea cheltuielilor efectuate în cadrul programului i declarate
Comisiei Europene.
- mii lei -
Impactul
Cheltuieli Impactul Impactul
Valoare financiar
declarate CE Cheltuieli Valoare financiar al financiar al
Program eantion total al
în anul 2013 auditate eantion neregulilor neregulilor
Operaional comple- neregulilor
din care a fost Total statistic în eantionul în eantionul
mentar în cheltuielile
extras e antionul statistic complementar
auditate
0 1 2=3+4 3 4 5=6+7 6 7
PO Regional 4.464.440 272.637 268.718 3.919 5.455 5.430 25
POS Mediu 3.127.925 765.597 753.023 12.574 5.565 5.565 0
POS Transport 4.625.340 3.437.579 3.423.121 14.458 35.159 31.686 3.473
POS Creterea Competi-
3.869.014 1.220.537 1.220.537 0 30.718 30.718 0
tivitii Economice
POS DRU 4.150.779 277.000 272.895 4.105 28.551 28.497 54
PO Dezvoltarea Capaci-
266.689 182.181 178.714 3.467 782 517 265
tii Administrative
PO Asisten Tehnic 126.649 93.340 92.703 637 0 0 0
TOTAL 20.630.836 6.248.871 6.209.711 39.160 106.230 102.413 3.817
Tabelul nr. 3 – Impactul financiar al neregulilor constatate în cheltuielile auditate la nivelul celor 7 programe operaionale
Not: Pentru conversia în euro a valorii contractelor la care au fost aplicate corecii financiare, precum i pentru coreciile financiare aferente stabilite în lei, în cadrul programelor
operaionale prezentate mai jos a fost utilizat cursul inforeuro din luna decembrie 2013: 1 euro = 4,4361 lei.
Pagina458


Valoarea total a neregulilor cu impact financiar în cheltuielile declarate Comisiei Europene în anul 2013 cuprinse în
verificri, cumulat la nivelul celor 7 programe operaionale finanate din FEDR, FSE i FC a fost de 106.230 mii lei, reprezentând
1,7% din valoarea total cumulat a cheltuielilor verificate i 0,52% din valoarea cheltuielilor declarate în anul 2013.
Grafic, valoarea cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2013 la nivelul programelor operaionale cu finanare din instrumente
structurale, supuse auditului, comparativ cu cheltuielile auditate i impactul total, pe fiecare program operaional, se prezint astfel:
- mii lei -
5.000.000
0
POR POSM
POST
POSCCE POSDRU
PODCA
POAT
Impactulfinanciar Cheltuieli Cheltuielideclarate

totalalneregulilorîncheltuielileauditate auditate CEînanul2013,supuseauditului
Graficul nr. 4 – Cheltuielile declarate CE în anul 2013 supuse auditului, cheltuielile auditate i impactul financiar total al neregulilor în cheltuielile auditate,
la nivelul celor 7 programe operaionale
În ceea ce privete principalele categorii de nereguli cu impact financiar semnalate în cadrul rapoartelor de audit, situaia se
prezint conform tabelului de mai jos:
- mii lei -
Impactul financiar Achiziii publice - Alte domenii -
Cheltuieli
total al neregulilor Impactul coreciilor Impactul cheltuielilor
Program Operaional auditate
în cheltuielile financiare în neeligibile în
Total
auditate cheltuielile auditate cheltuielile auditate
0 1 2=3+4 3 4
PO Regional 272.637 5.455 3.665 1.790
POS Mediu 765.597 5.565 4.515 1.050
POS Transport 3.437.579 35.159 18.505 16.654
POS Creterea Competitivitii Economice 1.220.537 30.718 23.188 7.530
POS Dezvoltarea Resurselor Umane 277.000 28.551 4.014 24.537
PO Dezvoltarea Capacitii Administrative 182.181 782 558 224
PO Asisten Tehnic 93.340 0 0 0
TOTAL 6.248.871 106.230 54.445 51.785
Tabelul nr. 4 – Impactul financiar al neregulilor detectate în cheltuielile declarate supuse verificrilor, pe tipuri de nereguli
1) Nerespectarea prevederilor în domeniul achiziiilor publice

În urma verificrilor efectuate de ctre auditori la nivelul celor 7 programe operaionale au fost detectate nereguli în sfera
achiziiilor publice, în sum total de 259.306 mii lei. Este vorba, în acest caz, despre corecii financiare aplicate la întreaga
valoare a contractelor de achiziii unde au fost detectate deficiene.
Impactul acestor corecii financiare în cheltuielile declarate în anul 2013 i supuse verificrii a fost de 54.445 mii lei, valoare
cumulat pentru cele 7 programe operaionale, ceea ce reprezint 0,87% din totalul cheltuielilor verificate (atât cele din
eantionul de baz, cât i cele din eantionul complementar).
Valoarea cea mai mare a coreciilor financiare cu impact în cheltuielile declarate, aplicate de ctre Autoritatea de Audit în
urma misiunilor de audit de operaiuni derulate în perioada de raportare, s-a înregistrat la nivelul POSCCE, unde au fost
aplicate corecii financiare cu impact în cheltuielile auditate în sum de 23.188 mii lei, ceea ce reprezint 42,59% din impactul
total al coreciilor financiare aplicate în cheltuielile declarate în anul 2013.
Un volum ridicat al coreciilor financiare s-a înregistrat i la nivelul POS Transport, respectiv 18.505 mii lei, reprezentând 34%
din impactul total al coreciilor financiare aplicate de ctre Autoritatea de Audit, cumulat pentru cele 7 programe operaionale
pentru care au fost derulate aciuni de audit de operaiuni în perioada de raportare.
La nivelul POAT nu au fost aplicate corecii financiare, iar la nivelul POSDRU i PODCA acestea au fost sub 2% din totalul
coreciilor stabilite de ctre Autoritatea de Audit în urma misiunilor de audit de operaiuni derulate în perioada de raportare.
Impactul coreciilor financiare în cheltuielile declarate în anul 2013 supuse verificrilor de audit s-a situat sub 2% la nivelul
fiecrui program operaional în parte.
2) Nerespectarea cerinelor de eligibilitate a cheltuielilor
În urma verificrilor efectuate de ctre auditori la nivelul celor 7 programe operaionale a fost detectat o serie de nereguli
datorate nerespectrii cerinelor de eligibilitate a cheltuielilor pe diferite domenii, altele decât achiziiile publice, pentru


a putea fi declarate Comisiei Europene. Suma total a acestei categorii de nereguli, cumulat pentru cele 7 programe opera-
ionale este de 51.785 mii lei, ceea ce reprezint 0,83% din valoarea total a cheltuielilor declarate în anul 2013 cuprinse în
verificrile auditorilor.
Valoarea cea mai mare a cheltuielilor neeligibile, raportat la valoarea eantionului de audit, s-a înregistrat la nivelul POSDRU
unde au fost detectate cheltuieli neeligibile cu o pondere de 8,86% în totalul cheltuielilor verificate la nivelul acestui program
operaional, toate celelalte programe operaionale înregistrând cheltuieli neeligibile sub 1%, raportat la dimensiunea ean-
tionului de cheltuieli auditate.
Grafic, valoarea coreciilor financiare, precum i valoarea cheltuielilor neeligibile cu impact în cheltuielile declarate Comi-
siei Europene în anul 2013, supuse verificrilor de audit, pentru fiecare program operaional, se prezint astfel:
- mii lei -
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
POR POSM POST POSCCE POSDRU PODCA
Impactulfinanciartotalal Impactulcoreciilorfinanciare Impactulcheltuielilorneeligibile

neregulilorîncheltuielileauditate încheltuielileauditate încheltuielileauditate
Graficul nr. 5 – Impactul financiar total al neregulilor în cheltuielile auditate, detaliat pe domeniul achiziiilor publice i pe alte domenii decât achiziiile publice
6.1.1. PROGRAMUL OPERA

IONAL SECTORIAL MEDIU
Finanat din Fondul de Coeziune i Fondul European de Dezvoltare Regional
Obiectivul general al POS Mediu const în îmbuntirea standardelor de via ale populaiei i a standardelor de mediu, vizând, în
principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu. Astfel, POS Mediu urmrete reducerea decalajelor dintre infrastructurile de
mediu din România i Uniunea European atât din punct de vedere cantitativ, cât i calitativ. Implementarea programului trebuie s
se concretizeze în servicii publice mai eficiente i mai performante legate de furnizarea apei potabile, canalizrii i înclzirii în
sistem centralizat, cu luarea în considerare a principiului dezvoltrii durabile i a principiului „poluatorul pltete”.
În cazul Programului Operaional Sectorial Mediu (POS Mediu), conform datelor furnizate de MFE, la data de 31.12.2013 se constat
un grad de contractare a fondurilor nerambursabile de 104,04% raportat la alocrile aferente perioadei 2007-2013, contribuia UE
aferent plilor ctre beneficiari (inclusiv prefinanri) reprezint 31,93% din totalul alocrilor bugetare aferente perioadei 2007-2013,
iar sumele primite de la CE pân la 31.12.2013, raportate la alocrile perioadei 2007-2013 reprezint 23,84%.
Auditul de sistem a avut ca obiectiv obinerea unei asigurri rezonabile c sistemul de management i control al programului
operaional a funcionat eficace pentru prevenirea erorilor i neregulilor i c sistemul a acionat eficient în detectarea i corectarea
erorilor atunci când acestea survin.
Auditul de operaiuni a vizat cheltuielile declarate în anul 2013 în sum total de 3.127.925 mii lei. Eantionul de proiecte
auditat a cuprins 88 de cereri de rambursare cu o valoare a cheltuielilor declarate de 765.597 mii lei, ceea ce reprezint
24,48% din cheltuielile declarate în anul 2013.
În urma verificrilor efectuate, s-au constatat deficiene cu impact financiar în cheltuielile auditate în sum de 5.565 mii lei.
Principalele constatri rezultate în urma verificrilor efectuate au vizat abateri de la prevederile legislaiei comunitare i/sau naionale
în domeniul achiziiilor publice în sum de 4.515 mii lei i efectuarea de ctre beneficiari a unor cheltuieli apreciate ca fiind neeligibile
în sum de 1.050 mii lei.
A. Constatri din auditul de sistem
În urma derulrii misiunii de audit de sistem au fost constatate deficiene atât la nivelul Autoritii de Management (AM), cât i la
nivelul Organismelor Intermediare (OI), principalele deficiene fiind prezentate distinct mai jos.
La nivelul Autoritii de Management, deficienele constatate au vizat urmtoarele zone:
Pagina460


Capacitatea administrativ
¤ existena unor posturi vacante la nivelul AM/OI, în timp ce gradul de încrcare a unora dintre angajai era ridicat, aspect de natur
s afecteze calitatea activitii de autorizare a cheltuielilor i a plilor solicitate la rambursare de ctre beneficiari.
Procesul de evaluare i selecie
¤ s-a identificat necesitatea crerii unei baze de date privind obiectivele realizate în domeniul finanat de axa prioritar 4
„Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia naturii”, astfel încât, la momentul evalurii proiectelor
depuse, prin consultarea acesteia s elimine/diminueze riscul unei duble finanri. Aceast baz de date este necesar
deoarece denumirea proiectelor în cadrul axei prioritare 4 este generic, iar definirea activitilor incluse, dat fiind specificul
domeniului, conduce la imposibilitatea identificrii obiectivului i mai ales a sub-obiectivelor i componentelor incluse în
acesta. Mai mult, obiectivele reglementate a fi finanate prin aceast ax pot fi finanate i prin/din alte fonduri/surse;
¤ nerespectarea unora dintre prevederile Ghidului solicitantului, sesiunea nr. 5/07.05.2012, în procesul de evaluare i selecie
a 2 din proiectele selectate pentru finanare în cadrul Axei prioritare 4 „Implementarea sistemelor adecvate de management
pentru protecia naturii”, astfel:
o Grupul unic de evaluare din AM a declarat admisibil proiectul „Protecia biodiversitii i a patrimoniului natural – Sistem
adecvat de management pentru Parcul Natural Porile de Fier – Comuna Berzasca”, dei cererea de finanare final,
depus de solicitant, nu respecta criteriul de admisibilitate, în sensul c nu este asigurat sustenabilitatea integral a
proiectului, deoarece partenerul solicitantului în acest proiect, RNP Romsilva – Administraia Parcul Naional Porile de
Fier, nu garanta asigurarea resurselor financiare i umane pentru funcionarea i întreinerea investiiilor dup finalizarea
proiectului. Mai mult, s-au constatat deficiene i în evaluarea relevanei proiectului, în sensul c bugetul centrului de
vizitare Berzasca a fost supraevaluat;
o Grupul de evaluare constituit la nivelul OI POS Mediu Timioara nu a respectat în totalitate procedura intern de verificare a
admisibilitii cererii de finanare aferente proiectului „Elaborarea planului de management integrat pentru Parcul Natural
Grditea Muncelului – Cioclovina”, în sensul c din Declaraia de angajament a solicitantului lipsete meniunea referitoare la
asigurarea sustenabilitii paginii de internet a acestui proiect, ceea ce constituia unul din criteriile de admisibilitate a
proiectului. Cu toate acestea, grupul de evaluare a admis proiectul la finanare.
Verificrile de management
În vederea evalurii funcionrii sistemului de management i control în domeniul achiziiilor publice a fost verificat modul de
respectare a legislaiei naionale i comunitare în domeniul achiziiilor publice pentru un numr de 28 de contracte incluse în
eantionul auditat.
Valoarea total a cheltuielilor neeligibile i a coreciilor financiare propuse pentru neregulile identificate a fost în sum total de
2.397 mii lei, iar impactul financiar asupra cheltuielilor declarate a fost în sum de 424 mii lei.
Au fost constatate nereguli în procedurile de atribuire a 2 contracte de achiziie public, dup cum urmeaz:
¤ în cazul procedurii de atribuire a contractului de lucrri „Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i cana-
lizare – epurarea apelor uzate în oraele Vlenii de Munte, Mizil i Urlai, jud. Prahova” s-a constatat c oferta câtigtoare
nu a îndeplinit în totalitate criteriile de calificare i selecie privind capacitatea profesional a personalului de conducere,
precum i a persoanelor responsabile cu proiectarea i execuia lucrrilor. S-a propus aplicarea unei corecii forfetare de 5%
din valoarea total a contractului, ceea ce reprezint suma de 1.344 mii lei. Impactul financiar în cheltuielile declarate a fost
¤ contractul de lucrri „Reabilitarea i extinderea conductelor de aduciune, reelei de distribuie i reelei de canalizare în Aglomera-
rea Piteti, LOT I – Piteti i tefneti” a fost atribuit unei firme care nu a îndeplinit în totalitate criteriul de calificare i selecie pri-
vind capacitatea tehnic, respectiv experiena similar, precum i pe cel privind capacitatea profesional a personalului de con-
ducere i a persoanelor responsabile pentru proiectarea i execuia lucrrilor. S-a aplicat o corecie forfetar de 5% din valoarea
total a contractului, reprezentând suma de 896 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor declarate fiind de 133 mii lei.
În cadrul aceluiai contract s-au constatat i cheltuieli neeligibile în sum de 157 mii lei, reprezentând plata nedatorat pentru achiziia
de echipamente electrice care nu fuseser instalate în investiie în termenul contractual stabilit i nici nu existau pe teren.
Alte deficiene constatate cu privire la verificrile de management ale AM
¤ în cazul unui contract de lucrri, certificatele intermediare de plat cuprinse în cadrul a 5 cereri de rambursare, emise în cursul
anului 2013, nu au cuprins reinerea de 10% din valoarea lucrrilor solicitate spre decontare, conform clauzelor contractuale;
¤ definirea insuficient de precis a modului de completare a documentelor anex la procedura operaional privind autorizarea
plilor – „Raportul de autorizare” i „Fia de verificare financiar a cererii de rambursare”;
¤ detalierea insuficient în „Procedura de lucru privind verificarea tehnic”, aplicabil de la data de 01.05.2013, a noilor acti-
viti care revin serviciilor de monitorizare i implementare proiecte FEDR/FC din cadrul AM POS Mediu, ca urmare a
delegrii ctre OI POS Mediu a verificrii tehnice;
¤ modul de constituire a „Dosarului permanent al AM privind evidena contabil a beneficiarului privind operaiunile aferente
proiectului” nu include i documentele contabile (balane contabile, fie de cont) care s susin verificrile efectuate cu
ocazia misiunilor bianuale de verificare a organismelor intermediare;
¤ au fost identificate situaii în care creanele bugetare au fost recuperate dup depirea termenului stabilit prin titlul de
crean, respectiv 30 de zile de la data comunicrii acestuia ctre debitor. Pentru perioada cuprins între data scadent a


obligaiilor de plat i data stingerii efective a acestora, nu au fost emise „Procese-verbale de stabilire a creanelor rezultate
din aplicarea dobânzii datorate”.
Sisteme i proceduri care s asigure o pist de audit adecvat
¤ cu ocazia misiunii la faa locului, auditorii au constatat c documentele generate de derularea POS Mediu sunt depozitate în
spaiul dedicat arhivei fr a fi îns inventariate i evideniate corespunztor în „Registrul de eviden a documentelor pe
suport de hârtie”. Restul documentelor (reprezentând o cantitate semnificativ de dosare) sunt pstrate cu o eviden
adecvat, în fietele din cadrul compartimentelor operative, ceea ce conduce la supraîncrcarea spaiului de lucru cu docu-
mente care nu sunt neaprat imediat necesare activitilor curente.
Sisteme de monitorizare, raportare financiar i de contabilitate în form computerizat
¤ înregistrarea cu întârziere în SMIS a informaiilor referitoare la debitele aferente proiectelor pentru care au fost declarate
cheltuieli Comisiei Europene;
¤ în ceea ce privete realizarea atribuiilor AM în domeniul tehnologiei informaiei, s-a constatat c aceast activitate este
efectuat de o singur persoan, ceea ce reprezint un risc referitor la asigurarea continuitii efecturii acestei activiti.
La nivelul Organismelor Intermediare, deficienele constatate au vizat urmtoarele zone:
Capacitatea administrativ
¤ atribuiile referitoare la informarea i publicitatea POS Mediu, precum i cele referitoare la activitile de resurse umane i la
dezvoltarea i formarea profesional a personalului implicat în gestionarea programului, prevzute în ROF, nu au fost
preluate în fiele de post ale personalului din cadrul OI POS Mediu Timioara;
¤ principiul separrii funciilor nu era asigurat în toate cazurile, în sensul c activitatea persoanelor responsabile pentru
avizarea documentelor care alctuiesc „Dosarul administrativ al cererii de rambursare” nu era separat de cea a persoa-
nelor responsabile de evaluarea cererilor de finanare (OI POS Mediu Craiova).
Verificri de management:
¤ OI POS Mediu Sibiu nu a întocmit Planul de verificare bianual a contabilitii beneficiarului i Planul de verificare a
organizrii Beneficiarului-UIP pentru niciun Beneficiar care implementeaz un proiect finanat prin POS Mediu la nivelul
regiunii 7 Centru, contrar prevederilor procedurale.
Sisteme i proceduri care s asigure o pist de audit adecvat:
¤ activitatea de îndosariere i de predare a documentelor la arhiva temporar nu s-a desfurat în mod continuu, aa cum
prevedeau procedurile operaionale (OI POS Mediu Timioara).
B. Constatri din auditul de operaiuni
În ceea ce privete respectarea prevederilor legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice au fost
constatate abateri pentru care Autoritatea de Audit a aplicat corecii financiare totale la valoarea contractelor în sum de 31.471
mii lei, impactul financiar în cheltuielile declarate supuse auditului fiind de 4.515 mii lei. Abaterile de la respectarea legislaiei
comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice au vizat urmtoarele aspecte:
¤ utilizarea de ctre autoritatea contractant a unor criterii de calificare discriminatorii, respectiv cerine obligatorii ca o parte a
personalului tehnic al antreprenorului s dein autorizri/calificri conform legislaiei româneti, disponibile la data depunerii
ofertei i fr a se preciza c pot fi prezentate i documente echivalente în conformitate cu principiul recunoaterii reciproce,
nerespectându-se astfel prevederile art. 2, alin.(1) i (2), art. 177, alin.(1) i (2), art. 178 alin. (2) i art. 192 din OUG nr.
34/2006, ale art. 8 i art. 11, alin. (2) i (3) din HG nr. 925/2006 i ale art. 5, alin. (1) din OUG nr. 49/20.05.2009.
Suma total a coreciilor aplicate la valoarea contractelor în cazul crora a fost constatat acest tip de deficiene este de
10.533 mii lei, din care valoarea coreciilor aferente cheltuielilor auditate este de 2.114 mii lei. Deficienele au fost constatate
în urmtoarele cazuri:
o în cadrul proiectului „Reabilitarea i modernizarea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare în judeul Ilfov”, bene-
ficiar SC AP -CANAL ILFOV SA, în cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului de lucrri „Reabilitare i
extindere reele de alimentare cu ap, reele de canalizare, staii de pompare ap uzat Bragadiru”, s-a constatat utiliza-
rea de ctre Autoritatea Contractant a unor criterii de calificare discriminatorii, de natur s îngrdeasc accesul partici-
panilor la procedura de atribuire. Astfel, prin impunerea cerinei ca responsabilul tehnic cu sudura i ca responsabilul
tehnic cu execuia s fie atestai conform legii române i s prezinte acest certificat la momentul depunerii ofertelor, nu
s-a dat posibilitatea operatorilor economici de a prezenta certificate echivalente, a cror validitate s fie dovedit pân la
momentul încheierii contractului, în situaia în care ofertele respective erau declarate câtigtoare. Având în vedere
deficienele constatate, a fost aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea contractului, reprezentând 1.954 mii lei,
impactul financiar asupra cheltuielilor auditate fiind de 1.271 mii lei;
o în cadrul aceluiai proiect, în cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului de lucrri „CL6 - Reabilitare i extindere
reele de alimentare, reele de canalizare, staii de pompare ap uzat – UAT 3 Pantelimon”, s-a constatat înclcarea
principiului tratamentului egal în procesul de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului,
ca urmare a evalurii difereniate a ofertelor, în situaii identice, în ceea ce privete documentele legate de polia de rs-
pundere civil auto i Inspecia Tehnic Periodic, precum i admiterea, în cazul ofertantului câtigtor, a unui document
nevalid i respingerea pentru acelai tip de document a unui alt ofertant. Având în vedere deficienele constatate, a fost
Pagina462


aplicat o corecie financiar de 10% din valoarea contractului, reprezentând 2.321 mii lei, impactul financiar asupra
cheltuielilor auditate fiind de 232 mii lei;
o o deficien similar cu cea de mai sus s-a constatat i în cadrul proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare
urban la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2009-2028”, beneficiar Consiliul Judeean Vâlcea, la atri-
buirea contractului de lucrri „Implementare proiect reabilitare EPA, pompe i circuit primar de termoficare în CET
Govora”, pentru care s-a aplicat o corecie financiar de 2% din valoarea contractului, reprezentând suma de 367 mii
lei, din care corecia aferent cheltuielilor auditate este de 160 mii lei;
o în cadrul proiectului „Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Dolj", având ca beneficiar
SC Compania de Ap Oltenia SA, în cazul derulrii procedurii de atribuire a 3 contracte de lucrri pentru „Extinderea i
reabilitarea reelelor de ap i canalizare în Municipiul Craiova”, „Reabilitarea captrii i Staiei de tratare Calafat,
conducta de aduciune Calafat – Poiana Mare, modernizarea Staiei de epurare Calafat (CL3)” i „Reabilitare i extin-
dere reele de ap i canalizare în Filiai”, s-a constatat utilizarea de ctre autoritatea contractant a unui criteriu discri-
minatoriu, respectiv solicitarea ca responsabilul tehnic cu execuia lucrrilor (RTE) s fie atestat de MDRT, iar atestarea
s fie disponibil la data depunerii ofertei. În consecin a fost aplicat o corecie financiar de 2% din valoarea fiecrui
contract, reprezentând în total 2.465 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor auditate fiind, pentru cele 3 contracte,
de 145 mii lei. Din verificarea procedurii de atribuire a contractului de servicii „Asisten tehnic din partea proiectantului
pentru proiectul: Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat în Judeul DOLJ” din cadrul aceluiai
proiect, pe lâng tipul de deficien menionat mai sus, s-a constatat i înclcarea principiului tratamentului egal,
avantajându-se ofertantul câtigtor, prin nepublicarea de ctre autoritatea contractant, a unui studiu de fezabilitate
care a stat la baza elaborrii caietelor de sarcini pentru contractele din cadrul întregului proiect, la a cror întocmire
participase anterior ofertantul câtigtor. Pentru aceste deficiene în atribuirea contractului de servicii s-a aplicat o
corecie forfetar de 10% din valoarea contractului, reprezentând suma de 201 mii lei. Corecia aferent cheltuielilor
auditate pentru acest contract este de 11 mii lei;
o în cadrul proiectului „Extinderea i reabilitarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeele Sibiu i Braov”, la atribuirea
contractului de lucrri „Extinderea i reabilitarea reelelor de alimentare cu ap i canalizare din municipiul Sibiu i co-
muna elimbr” s-a constatat includerea, în cadrul documentaiei de atribuire, a unei cerine de calificare/selecie discri-
minatorii, respectiv s-a solicitat ca persoana propus pentru poziia de Reprezentant al Contractorului/Manager de con-
tract s fac dovada c deine o diplom de manager de proiect, atestat de ctre Ministerul Muncii. Pentru neregula
constatat s-a aplicat o corecie forfetar de 2% din valoarea contractului, reprezentând suma de 975 mii lei, din care
corecia aferent cheltuielilor auditate este de 115 mii lei;
o în cazul proiectului „Reabilitarea sistemelor de ap i ap uzat în judeul Brila”, beneficiar SC Compania de Utiliti Publice
Dunrea Brila SA, din analiza procedurilor de atribuire a contractelor „Reabilitare i extindere reele de ap, reabilitare foraje,
rezervor ap, staie pompare ap i staie clorinare, reabilitare i extindere reele de canalizare, staie pompare ape uzate -
Aglomerarea Însurei - P7-R” i „Reele de canalizare, staii de pompare ape uzate în aglomerarea Tufeti - P10-R” s-a
constatat utilizarea unui criteriu discriminatoriu în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de mai sus, respectiv solicitarea
pentru responsabilul tehnic cu execuia (RTE) a atestatului tehnico-profesional pentru domeniul IX - Construcii edilitare i de
gospodrie comunal conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcii, valabil la data depunerii ofertei. Având în vedere
faptul c deficiena identificat vizeaz parial (doar unul din cei cinci experi) o cerin din cele 8 stabilite în documentaia de
atribuire, a fost aplicat o corecie forfetar de 2% din valoarea fiecrui contract. Suma total a coreciei este de 675 mii lei, din
care corecia aferent eantionului auditat este de 87 mii lei;
o din verificarea atribuirii contractului de lucrri „Retehnologizarea a dou cazane de ap fierbinte, CAF2 i CAF4, în CET
Centru” din cadrul proiectului „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timioara în
vederea conformrii la normele de protecia mediului privind emisiile poluante în aer i pentru creterea eficienei în ali-
mentarea cu cldur urban”, beneficiar Primria Municipiului Timioara, s-a constatat c anunul de participare a inclus
criterii de calificare i selecie discriminatorii – cerine obligatorii ca personalul tehnic al ofertantului s dein autorizri
conform legislaiei româneti – autorizaii emise de Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune i Instalaiilor pentru Ridicat (ISCIR) i Autoritatea Naional de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) –
care s fie disponibile la data depunerii ofertei, nefiind specificat faptul c pot fi prezentate i documente echivalente.
Pentru neregula constatat s-a aplicat o corecie forfetar de 2% din valoarea contractului, reprezentând suma de 522
mii lei, din care corecia aferent eantionului auditat este de 69 mii lei;
o ca urmare a verificrii procedurii de atribuire a contractului de lucrri „Reabilitarea i extinderea rezervoarelor de ap, a sta-
iilor de pompare, a reelei de distribuie i a reelei de canalizare în Baia Mare Vest” din cadrul proiectului „Extinderea i
reabilitarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Maramure”, beneficiar SC Vital SA Baia Mare, s-a constatat faptul
c anunul de participare a inclus criterii de selecie discriminatorii, respectiv cerine obligatorii ca o parte a personalului
tehnic s dein autorizri conform legislaiei româneti care s fie disponibile la data depunerii ofertei, nefiind specificat
faptul c pot fi prezentate i documente echivalente. Pentru neregulile constatate s-a aplicat o corecie forfetar de 2% din
valoarea contractului, reprezentând suma de 1.053 mii lei, din care corecia aferent cheltuielilor auditate este de 24 mii lei.
¤ în cazul proiectului „Extinderea i Reabilitarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Hunedoara”, beneficiar SC APA
PROD SA Deva, s-a constatat c:


o în cazul procedurii de atribuire a contractului de lucrri „Reconstrucia staiilor de tratare ape uzate în Deva i Hunedoara, lot 1”
s-au utilizat criterii de calificare discriminatorii referitoare la situaia economico-financiar, de natur s îngrdeasc accesul
operatorilor economici la procedur, cu înclcarea prevederilor art. 8 din HG nr. 925/2006 i ale art. 178, alin. (2) din OUG nr.
34/2006. Pentru neregulile constatate s-a aplicat o corecie forfetar de 5% din valoarea contractului, reprezentând suma de
4.757 mii lei, din care corecia aferent cheltuielilor auditate este de 1.155 mii lei;
o în cazul procedurii de atribuire a contractului de servicii „Supervizarea lucrrilor pentru Proiectul Extinderea i Reabili-
tarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Hunedoara” s-a utilizat un criteriu discriminatoriu, respectiv s-a solicitat
autorizaia de diriginte de antier conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcii la data ofertei, fr a se spe-
cifica posibilitatea de a fi prezentate documente echivalente la data contractrii. Pentru neregulile constatate s-a aplicat
o corecie financiar de 2% din valoarea contractului, reprezentând suma de 262 mii lei, din care corecia aferent
cheltuielilor auditate este de 9 mii lei.
¤ în cadrul proiectului „Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare în judeul Braov: municipiul
Braov, oraul Bran-Moeciu, oraul Codlea, oraul Prejmer i oraul Rupea”, beneficiar SC Compania de Ap Braov SA, în
cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului de lucrri pentru „Reabilitarea i extinderea reelelor de distribuie i a
sistemului de canalizare, inclusiv staii de pompare ap uzat în Rupea i Prejmer”, s-a constatat faptul c atribuirea con-
tractului s-a fcut ctre un ofertant care nu îndeplinea criteriul de calificare privind „Experiena ca antreprenor”, prevzut în
anunul de participare i în fia de date a achiziiei, fiind aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea contractului, în
sum de 2.214 mii lei, din care suma aferent eantionului auditat este de 317 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Reabilitarea i extinderea sistemelor de ap i ap uzat în judeul Tulcea”, beneficiar SC Aquaserv
SA Tulcea, în cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului de lucrri „CL2 – Reabilitare i extindere staie de tratare
ap de suprafa”, s-a constatat înclcarea de ctre Comisia de evaluare a principiului tratamentului egal prin admiterea în
cazul ofertantului câtigtor a unui document care a reprezentat motiv de respingere pentru cellalt ofertant participant la
procedur, fiind aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea contractului, în valoare de 2.699 mii lei, impactul
financiar asupra cheltuielilor auditate fiind de 255 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap i ap uzat în judeul Olt”, beneficiar SC Compania de
Ap Olt SA, pentru contractul de lucrri „Lucrri la staiile de epurare din Scorniceti, Drgneti, Piatra-Olt i Potcoava”, s-a
constatat c autoritatea contractant a utilizat procedura negocierii fr publicarea prealabil a unui anun de participare,
majorând valoarea iniial a contractului cu 17,55% pentru scoaterea de sub inundabilitate a amplasamentului staiei de
epurare Potcoava, fr ca lucrrile suplimentare s fie determinate de circumstane imprevizibile. Nu au fost respectate
astfel prevederile art. 252, lit. j din OUG nr. 34/2006. Pentru neregulile constatate s-a aplicat o corecie financiar de 25%
din valoarea actului adiional, respectiv 567 mii lei, din care a fost dedus corecia de 10% aplicat anterior de AM. Corecia
aferent cheltuielilor auditate este de 222 mii lei;
¤ la nivelul proiectului „Reabilitarea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat în judeul Vrancea”, beneficiar SC Compania
de Utiliti Publice SA Focani, s-a constatat c, în cazul a 2 proceduri de atribuire, aferente contractelor de lucrri „Reabilitarea
i extinderea reelei de alimentare cu ap i canalizare în comuna Câmpineanca, Aglomerarea Focani, judeul Vrancea” i
„Extinderea reelelor de alimentare cu ap i canalizare în comuna Goleti, aglomerarea Focani”, autoritatea contractant a
modificat informaiile incluse în anunul de participare prin intermediul unor clarificri ce au vizat criteriile de calificare i selecie,
fr publicarea unei erate, înclcând astfel prevederile art. 26, alin. (2) din HG nr. 925/2006. Pentru neregulile constatate s-a
aplicat o corecie forfetar de 5% din valoarea fiecrui contract. Suma total a coreciei este de 1.259 mii lei, din care corecia
aferent cheltuielilor auditate pentru aceste contracte este de 148 mii lei;
¤ la nivelul proiectului „Extinderea i reabilitarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Iai”, beneficiar SC Apavital SA
Iai, în cazul atribuirii contractului de lucrri „Extinderea reelei de canalizare în municipiul Iai”, s-a constatat neîndeplinirea
de ctre ofertantul câtigtor a criteriului de calificare i selecie referitor la experiena similar, precizat în Anunul de parti-
cipare. S-a aplicat o corecie forfetar de 5% din valoarea contractului, reprezentând suma de 1.225 mii lei, din care co-
recia aferent cheltuielilor auditate este de 122 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Arad”, beneficiar SC
COMPANIA DE AP SA ARAD, din verificarea procedurii de atribuire a contractului de lucrri „Reabilitarea reelei de ap în
municipiul Arad i aduciune ap în localitatea Fântânele”, s-a constatat c autoritatea contractant a utilizat unele criterii
discriminatorii (dovedirea experienei similare prin executarea i finalizarea unor lucrri având un nivel valoric i cantitativ
determinat i solicitarea unei cerine minime obligatorii restrictive i disproporionate pentru dovedirea experienei similare a
managerului de proiect), nerespectând prevederile art. 179 i 188 (3) din OUG nr. 34/2006 i ale art. 8 alin. (1) b) din HG nr.
925/2006. S-a aplicat o corecie forfetar de 10% din valoarea contractului, reprezentând suma de 5.748 mii lei, din care
corecia aferent cheltuielilor auditate este de 72 mii lei;
¤ în cazul contractului de lucrri „Staie de epurare i staie de pompare de transfer ape uzate pentru municipiul Beiu” din
cadrul proiectului „Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Bihor”, beneficiar SC Compania
de Ap Oradea SA, s-a constatat c autoritatea contractant a atribuit contractul unui ofertant a crui ofert nu a îndeplinit
unul dintre criteriile de calificare stabilite, referitoare la experiena similar. Pentru neregula constatat s-a aplicat o corecie
forfetar de 5% din valoarea contractului. Suma total a coreciei este de 603 mii lei, din care corecia aferent cheltuielilor
auditate este de 60 mii lei;
Pagina464


¤ în cadrul proiectului „Reabilitarea i modernizarea sistemului de alimentare cu ap i de canalizare în regiunea Constana –
Ialomia, România”, beneficiar SC Raja Constana SA, s-au constatat urmtoarele:
o din analiza derulrii procedurii de atribuire a contractului „CL28 - Reabilitare i extindere reea ap, extindere reea
canalizare i staie de pompare ape uzate nou – localitatea Tuzla”, auditorii au constatat utilizarea unei cerine minime
discriminatorii i nelegale privind criteriul de calificare capacitate tehnic i profesional/experiena similar, respectiv
solicitarea de ctre autoritatea contractant ca ofertanii s prezinte dovada realizrii unor lucrri de ap i canalizare în
mediul urban, considerate a fi similare lucrrilor ce urmau s fie executate în comuna Tuzla. Având în vedere cele
constatate, a fost aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea contractului, reprezentând 367 mii lei, impactul
financiar asupra cheltuielilor auditate fiind de 26 mii lei;
o în cazul contractului de lucrri „CL9 – Staie de epurare nou, inclusiv treapta teriar – localitatea Mihail Koglniceanu”,
s-au aprobat lucrri suplimentare, rezultate ca urmare a repoziionrii amplasamentului Staiei de epurare Mihail Kogl-
niceanu i s-au încredinat direct spre execuie aceluiai Antreprenor, în absena unor evenimente imprevizibile. Pentru
neregulile constatate s-a aplicat o corecie forfetar de 25% din valoarea actului adiional, reprezentând suma de 147
mii lei. Corecia nu are impact asupra eantionului auditat, nefiind declarate cheltuieli aferente actului adiional.
¤ în cazul proiectului „Extinderea i reabilitarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Buzu”, beneficiar SC Compania
de Ap SA Buzu, s-a constatat c:
o în cazul contractului de servicii de asisten tehnic pentru supervizarea lucrrilor, autoritatea contractant a inclus în
dou din criteriile de calificare prezentate în documentaia de atribuire cerine referitoare la situaia economico-financiar
i la experiena similar a ofertantului disproporionate i discriminatorii în raport cu obiectul contractului, fiind, astfel,
înclcate dispoziiile art. 178 alin. (2) din OUG nr. 34/2006 i, implicit, ale art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 34/2006,
referitoare la promovarea concurenei între operatorii economici. Pentru neregulile constatate s-a aplicat o corecie
forfetar de 10% din valoarea contractului, reprezentând suma de 1.268 mii lei. Având în vedere faptul c AM aplicase
deja o corecie de 5% pentru alt abatere, s-a aplicat o corecie forfetar suplimentar de 5%, respectiv 634 mii lei, fr
impact în eantionul auditat;
o în fia de date a contractului de servicii „Asisten tehnic pentru managementul proiectului”, autoritatea contractant a
inclus, în cadrul unui criteriu de calificare, cerine referitoare la experiena experilor disproporionate i discriminatorii în
raport cu obiectul contractului, fiind, astfel, înclcate dispoziiile art. 2 alin. (2) lit. e, art. 178 alin. (2), ale art. 179 alin. (1)
i (2) din OUG nr. 34/2006 i ale art. 7 i 8 din HG nr. 925/2006. Pentru neregulile constatate s-a aplicat o corecie
forfetar de 5% din valoarea contractului, reprezentând suma de 447 mii lei, din care corecia aferent cheltuielilor
auditate este de 10 mii lei.
Referitor la respectarea condiiilor de eligibilitate a cheltuielilor, au fost constatate cheltuieli neeligibile în sum total de 3.822
mii lei, cu impact în cheltuielile auditate de 1.050 mii lei, din care se exemplific:
¤ în cadrul proiectului „Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare în judeul Braov: municipiul
Braov, oraul Bran-Moeciu, oraul Codlea, oraul Prejmer i oraul Rupea”, în cazul contractului de lucrri având ca obiect
„Extindere i reabilitare staii de tratare ap în aglomerrile Codlea, Moieciu, Rupea” au fost constatate cheltuieli neeligibile
în valoare total de 3.712 mii lei, ca urmare a efecturii de lucrri pe terenuri proprietate privat i a realizrii unor lucrri de
investiii care nu au fost prevzute în aplicaia de finanare aprobat de CE. Totodat, lucrri pe terenuri proprietate privat
în valoare de 4 mii lei s-au executat i în cadrul contractului „Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i
canalizare în judeul Braov: municipiul Braov, oraul Bran-Moeciu, oraul Codlea, oraul Prejmer i oraul Rupea”, încl-
cându-se prevederile Ordinul Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile (OMMD) nr. 1415/2008 privind lista cheltuielilor
eligibile pentru proiectele finanate în cadrul POS Mediu, cu modificrile i completrile ulterioare. Impactul financiar asupra
eantionului auditat este de 991 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Dolj", pentru contractele de lucrri
„Extinderea i reabilitarea reelelor de ap i canalizare în Municipiul Craiova” i „Reabilitare i extindere reele de ap i canalizare
în Filiai” (beneficiar – Compania de Ap Oltenia SA), au fost constatate cheltuieli neeligibile în valoare total de 80 mii lei
aferente unor cheltuieli cu organizarea de antier care nu au fost prevzute în OMMD nr. 1415/2008 privind eligibilitatea
cheltuielilor decontate prin POS Mediu. Impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013 este de 44 mii lei;
¤ cheltuieli în sum de 23 mii lei, reprezentând contravaloarea indemnizaiilor pentru concediile de boal i a impozitului
asupra tichetelor de mas acordate personalului UIP, neprevzute în OMMD nr. 1415/2008 privind eligibilitatea cheltuielilor
decontate prin POS Mediu pe proiectul „Extinderea i reabilitarea infrastructurii de ap i ap uzat în judeul Satu Mare”,
având ca beneficiar SC Apaserv Satu Mare SA, din care suma aferent eantionului auditat este de 15 mii lei.
Recomandri
Auditul de sistem
9 întreprinderea demersurilor necesare, conform prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcionarilor Publici, repu-
blicat – pentru ocuparea posturilor vacante; se va pune accent pe ocuparea posturilor de decizie de la nivelul Organismelor
Intermediare (director i ef serviciu Monitorizare Implementare Proiecte);
9 analizarea posibilitilor de suplimentare sau realocare în scopul creterii numrului de posturi alocat pentru realizarea
activitii de autorizare a Cererilor de Rambursare transmise de Beneficiari, având în vedere riscul semnificativ ce poate fi
înregistrat ca urmare a neautorizrii cheltuielilor la un standard de calitate adecvat;


9 realizarea bazei de date în domeniul finanat de AP4 „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia
naturii”, implicit a reglementrii acesteia i a modului ei de utilizare în procedurile de lucru ale OI/AM POS Mediu.
Auditul de operaiuni
9 excluderea de la finanare, de ctre AM POS Mediu, a valorii totale a coreciilor financiare aplicate la nivelul contractelor, în sum
de 31.471 mii lei, în conformitate cu prevederile art. 23 din HG nr. 875/31.08.2011, precum i a cheltuielilor neeligibile constatate,
în valoare de 3.822 mii lei;
9 luarea msurilor de stabilire i recuperare a debitelor, de ctre AM POS Mediu, conform prevederilor OUG nr. 66/2011 cu
modificrile i completrile ulterioare, ale HG nr. 875/ 2011 i ale HG nr. 519/2014;
9 efectuarea regularizrii coreciilor de ctre AM POS Mediu i Autoritatea de Certificare i Plat, inând seama de corecia
forfetar aplicat deja la nivelul programului operaional pentru contractele publicate în SEAP înainte de 01.10.2011;
9 urmrirea la certificare a implementrii recomandrilor de ctre Autoritatea de Certificare i Plat, în baza prevederilor OUG nr.
66/2011 cu modificrile i completrile ulterioare i ale HG nr. 875/2011.
Punctul de vedere al entitilor auditate
În cadrul auditului de sistem, pentru deficienele constatate la nivelul AM POS Mediu, au fost formulate 13 recomandri, iar pentru
deficienele constatate la nivelul OI POS Mediu, au fost formulate 5 recomandri. Dintre acestea, în procedura de conciliere,
entitile auditate au acceptat 15 recomandri i au respins 3. În ceea ce privete recomandrile respinse, în urma reevalurii
punctului de vedere transmis de entitile auditate, acestea au fost meninute de Autoritatea de Audit, urmând ca modul de imple-
mentare s fie verificat cu ocazia misiunilor de follow-up. Pentru toate recomandrile au fost stabilite termene de implementare a
acestora, care s conduc la îmbuntirea funcionrii sistemului de management i control al AM POS Mediu.
În urma auditului de operaiuni care a vizat cheltuielile declarate CE în anul 2013, AA a formulat un numr de 36 de reco-
mandri. În cadrul procedurii de conciliere, AM POS Mediu a analizat constatrile i recomandrile formulate de Autoritatea de
Audit, acceptând un numr de 15 recomandri. În ceea ce privete recomandrile respinse, în urma reevalurii punctului de
vedere transmis de AM POS Mediu, acestea au fost meninute de Autoritatea de Audit, urmând ca modul de implementare s
fie verificat cu ocazia misiunilor de follow-up.
Stadiul i impactul recomandrilor formulate în precedentele misiuni de audit
Din verificarea modului de implementare a recomandrilor consemnate în rapoartele de audit de sistem efectuate pân la
31.12.2013, s-a evideniat faptul c din totalul de 178 recomandri formulate, AM POS Mediu a implementat un numr de 151
de recomandri, 21 de recomandri fiind parial implementate, iar 6 recomandri fiind neimplementate.
Recomandrile neimplementate i parial implementate se refer la aspecte precum:
9 punerea în practic a prevederilor procedurii operaionale specifice, în vederea respectrii tuturor msurilor de securitate a
datelor i de mentenan a sistemelor IT, instituite la nivelul AM POS Mediu;
9 elaborarea unei proceduri unitare de determinare a impactului financiar al deficienelor care nu sunt direct cuantificabile,
agreat de toi factorii implicai în managementul POS Mediu;
9 continuarea aplicrii coreciilor financiare stabilite la nivelul fiecrui contract ca urmare a deficienelor constatate în procesul
de atribuire, pân la finalizarea acestor contracte, cu respectarea mecanismului prevzut de OUG nr. 66/2011.
Din verificarea modului de implementare a recomandrilor consemnate în rapoartele de audit de operaiuni efectuate pân la
31.12.2013, s-a evideniat faptul c din totalul de 90 recomandri formulate, AM POS Mediu a implementat un numr de 36 de
recomandri i 54 de recomandri sunt parial implementate.
Concluzii desprinse în urma efecturii misiunilor de audit
Program afectat de un nivel Rata de eroare estimat în cheltuielile Calificativul pentru sistemele
semnificativ de eroare? declarate în anul 2013 de control examinate
Sistemul funcioneaz, dar sunt
NU 0,71%
necesare anumite îmbuntiri.
Rata de eroare estimat este rata de eroare cea mai probabil estimat pe baza erorilor cuantificabile detectate în eantionul statistic
de operaiuni. Cea mai mare parte din rata de eroare estimat este datorat neregulilor constatate în sfera achiziiilor publice.
În vederea asigurrii verificrii uniforme a cheltuielilor declarate la nivel de ax prioritar i regiune, s-a auditat i un eantion
complementar de cereri de rambursare cu un numr de 6 elemente i o valoare de 12.574 mii lei. În eantionul complementar
nu au fost constatate erori.

IONAL SECTORIAL TRANSPORT
Finanat din Fondul de Coeziune i Fondul European de Dezvoltare Regional
Obiectivul general al POS Transport const în promovarea unui sistem de transport durabil în România, care va facilita
transportul în condiii de siguran, rapid i eficient pentru persoane i mrfuri cu nivel de servicii la standarde europene, la nivel
naional, european, între i în cadrul regiunilor din România.
Pagina466


În cazul Programului Operaional Sectorial Transport (POS Transport), conform datelor furnizate de MFE, la data de 31.12.2013
se constat un grad de contractare a fondurilor nerambursabile de 80,06% raportat la alocrile aferente perioadei 2007-2013.
Contribuia UE aferent plilor ctre beneficiari reprezint 24,23% din totalul alocrilor bugetare aferente acestei perioade, iar
sumele rambursate de Comisia European raportat la alocrile perioadei 2007-2013 reprezint 19,80%.
operaional a funcionat eficace pentru prevenirea erorilor i neregulilor i c sistemul a acionat eficient în detectarea i corec-
tarea erorilor, atunci când acestea survin.
Auditul de operaiuni a vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene în anul 2013 aferente proiectelor finanate în cadrul POS
Transport, populaia avut în vedere la stabilirea eantionului de audit fiind în sum de 4.625.340 mii lei, care nu a fost afectat
de corecia forfetar definitiv de 20% propus de CE prin scrisoarea DG Regio ARES (2012)944610 din 03.08.2012 i de alte
ajustri. Eantionul de proiecte auditat a cuprins 68 de cereri de rambursare, cu o valoare a cheltuielilor declarate de 3.437.579
mii lei, ceea ce reprezint 74,32% din cheltuielile declarate în anul 2013.
În urma verificrilor efectuate, s-au constatat deficiene cu impact financiar în cheltuielile declarate CE în anul 2013 în sum de
35.159 mii lei.
Principalele constatri rezultate în urma verificrilor efectuate au vizat abateri de la prevederile legislaiei comunitare i/sau
naionale în domeniul achiziiilor publice în sum de 18.505 mii lei i efectuarea de ctre beneficiari a unor cheltuieli apreciate
ca fiind neeligibile în sum de 16.654 mii lei.
În urma derulrii misiunii de audit de sistem au fost constatate deficiene atât la nivelul Autoritii de Management (AM), cât i
aspecte de natur procedural, principalele deficiene fiind prezentate distinct mai jos:
Evaluare i selecie
¤ evaluarea necorespunztoare a proiectului „Hri topografice i baza de date tip GIS aferent gestionrii prin software-ul
soundPLAN V6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumurile naionale”, respectiv necorelarea dintre activitile i
indicatorii inclui în proiect i obiectivul specific al acestuia.
Managementul neregulilor
¤ aplicarea necorespunztoare a prevederilor OUG nr. 66/2011 referitoare la coreciile financiare pentru nereguli identificate în
procedurile de achiziii publice stabilite de AM în cazul proiectului „Hri topografice i baza de date tip GIS aferent gestionrii prin
software-ul soundPLAN V6.5 a zgomotului generat de traficul rutier pe drumurile naionale”. Diferena de corecie financiar
aplicat de AA la valoarea contractelor, cu impact asupra cheltuielilor declarate CE, a fost în sum de 481 mii lei.
Segregarea funciilor
¤ în cazul proiectelor pentru care AM POST are calitatea de Beneficiar s-a constatat c în urma reorganizrii AM POST nu s-a
asigurat separarea funciilor în ceea ce privete procesul de atribuire a contractelor de achiziie public i procesul de
verificare/avizare a procedurilor de achiziie public i nu s-a asigurat funcia de verificare i validare a tranzaciilor în contabilitate.
Aspecte de natur procedural
¤ în cazul proiectelor finanate în cadrul axei prioritare 4 – Asisten Tehnic, s-a constatat c Metodologia actual de
evaluare nu este suficient pentru evaluarea unor proiecte complexe, de valori mari, care necesit analiza i corobo-
rarea de informaii tehnice din partea mai multor specialiti.
În ceea ce privete aplicarea prevederilor legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice, au fost con-
statate abateri de la prevederile legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice, pentru care Autoritatea de
Audit a propus corecii financiare în valoare total de 111.953 mii lei, impactul financiar în cheltuielile declarate în anul 2013 al
acestor corecii fiind de 18.505 mii lei.
Principalele abateri de la respectarea legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice au fost:
¤ în cadrul proiectului pentru realizarea Liniei de Metrou Magistrala 5: Seciunea Râul Doamnei – Eroilor, inclusiv Valea
Ialomiei, SC METROREX SA în calitate de autoritate contractant, prin procedura de atribuire a contractelor de proiectare-
execuie „Seciunea Râul Doamnei – Hadeu (Oper), structur de rezisten” i „Seciunea Romancierilor – staia Valea
Ialomiei, inclusiv depou i galerie de legtur, structur de rezisten”, a solicitat ofertanilor pentru dovedirea capacitii
tehnice i sau profesionale, prezentarea a 1 pân la 3 contracte de servicii de proiectare finalizate în ultimii 5 ani, cerin
nelegal, deoarece îndeplinirea acesteia nu demonstreaz c operatorii economici au realizat serviciile aferente contractului
în cauz în ultimii 3 ani. În consecin, a fost aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea fiecrui contract menionat
mai sus i anume 38.663 mii lei pentru primul contract, respectiv 8.177 mii lei pentru cel de-al doilea contract, pentru sta-
bilirea prin documentaia de atribuire a unor cerine restrictive privind criteriile de calificare i selecie, fiind înclcate preve-
derile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006. Impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul
2013 a fost de 4.435 mii lei, respectiv 2.689 mii lei pentru cele 2 contracte menionate;
¤ în cadrul proiectului „Reabilitare DN76 (E79) Deva-Oradea”, autoritate contractant CNADNR, în cazul derulrii procedurii


de atribuire a contractului „Reabilitare DN76 Vârfurile-tei km 69+350 - km 102+660”, s-a constatat impunerea unei cerine
restrictive prin solicitarea unei vechimi maxime de cinci ani a utilajelor i echipamentelor de care operatorii economici
trebuiau s dispun în vederea realizrii contractului de lucrri. A fost stabilit o corecie financiar de 25% din valoarea
contractului, reprezentând suma de 42.717 mii lei, pentru stabilirea prin documentaia de atribuire a unor cerine restrictive
privind criteriile de calificare i selecie, fiind înclcate prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006.
Impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013 a fost de 4.388 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrrilor de îmbuntire a condiiilor de navigaie pe
Dunre între Clrai i Brila, km 375 - km 175 - Etapa I”, beneficiar Administraia Fluvial a Dunrii de Jos RA Galai, în
cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului de servicii pentru asigurarea monitorizrii s-a constatat c ofertantul
câtigtor nu a îndeplinit cerinele de calificare i selecie referitoare la capacitatea economico-financiar i nici cerinele
referitoare la capacitatea tehnic i profesional, fiind aplicat o corecie financiar de 25% din valoarea contractului,
reprezentând 6.567 mii lei, pentru neîndeplinirea de ctre oferta câtigtoare a cerinelor de calificare i selecie, contrar
prevederilor art. 2 alin. (2) i art. 200 din OUG nr. 34/2006,impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013
fiind de 3.204 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Modernizare ecluze: echipamente i instalaii Faza I”, având ca beneficiar Administraia Cilor Navigabile SA
Constana, în cazul derulrii procedurii de atribuire pentru contractul „Proiectare i execuie: Modernizare ecluze – echipamente i
instalaii”, s-a constatat faptul c Autoritatea Contractant a solicitat ofertanilor prezentarea unor autorizaii speciale care nu are
legtur cu obiectul contractului, emise de instituii româneti, în baza legislaiei naionale, fr meniunea „echivalent”, documente
care s fie valabile la data depunerii ofertelor. Având în vedere abaterile constatate s-a aplicat o corecie financiar de 5% din
valoarea contractului, reprezentând 12.541 mii lei, pentru stabilirea prin documentaia de atribuire a unor cerine restrictive privind
criteriile de calificare i selecie, fiind înclcate prevederile art. 178, alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006. Impactul
financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013 a fost de 2.447 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Linia de Metrou Magistrala 5: Seciunea Râul Doamnei - Eroilor inclusiv Valea Ialomiei”, beneficiar SC
METROREX SA, în cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului „Servicii de consultan i asisten tehnic pentru
Magistrala 5. Tronsonul Drumul Taberei-Universitate”, s-a constatat reducerea nejustificat a perioadei cuprins între data trans-
miterii anunului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene i data limit de depunere a ofertelor. A fost
aplicat o corecie financiar de 25% din valoarea contractului, reprezentând 2.491 mii lei, pentru nerespectarea cerinelor
privind publicitatea i transparena în derularea procedurilor de achiziie public, înclcându-se prevederile art. 2 alin. (2) i art. 47-
58 din OUG nr. 34/2006, impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013 fiind de 697 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Modernizarea unor staii de cale ferat din Romania - staiile CF Bistria i Zalu”, având ca beneficiar CN
CFR SA, în cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului pentru „Consultan i supervizare a lucrrilor de modernizare a
staiilor CF: Lot 2 – „Bistria Nord i Zalu”, s-a constatat acordarea direct ctre proiectantul lucrrilor (fr derularea unei
proceduri de achiziie public) a serviciilor de asisten tehnic. Autoritatea Contractant a impus prin Documentaia de Atribuire,
precum i prin clarificrile publicate ca operatorii economici s încheie contracte de subcontractare cu Proiectantul, cu o valoare
specificat. Au fost înclcate prevederile art. 19, art. 25 alin. (1) i art. 67 din OUG nr. 34/2006, fiind aplicat o corecie financiar
de 100% din valoarea acestor servicii (respectiv contravaloarea contractelor de subcontractare pentru asisten tehnic),
reprezentând 769 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013 fiind de 615 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Reabilitare DN76 (E79) Deva-Oradea”, autoritate contractant CNADNR, în cazul derulrii procedurii
de atribuire a contractului de servicii „Asigurarea evalurii ofertelor la contractarea lucrrilor de construcie pentru Rea-
bilitarea DN 76 oimu-Vârfurile, km 0+000-km 69+350, Contractele 5R10a, 5R10b i 5R11”, s-a constatat utilizarea de
ctre autoritatea contractant a unor cerine minime de calificare referitoare la capacitatea tehnic i/sau profesional fr o
legtur concret cu obiectul contractului. Prin cerinele stabilite se impunea operatorilor economici, s fac dovada c au
prestat obligatoriu servicii de elaborare a documentaiei de atribuire i opional servicii de evaluare a ofertelor, creându-se
premisele calificrii unui ofertant care dovedea c a prestat numai servicii de elaborare a documentaiilor de atribuire, fr
s aib experien în evaluarea ofertelor. Au fost înclcate astfel prevederile art. 179 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 i ale
art.1 alin. (1) din Ordinul nr. 509/2011 fiind propus o corecie financiar de 5% din valoarea contractului, reprezentând
suma de 26 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013 fiind 25 mii lei.
mii lei, din care se exemplific:
¤ cheltuieli neeligibile în sum de 7.745 mii lei, reprezentând diferene de curs valutar, fiind aferente Articolelor Generale i
ajustri de pre calculate eronat, în cadrul contractului de execuie lucrri pentru „Reabilitarea DN 76 Vârfurile-tei km
69+350 –km 102+660”;
¤ cheltuieli neeligibile în sum de 6.695 mii lei, urmare calitii necorespunztoare a lucrrilor executate sau a neprezentrii
de ctre Antreprenor a tuturor documentelor de calitate, în cadrul contractului „Proiectare i execuie autostrada Ndlac-
Arad i drum de legtur LOT 2: km 22+218 - km 38+882”;
¤ cheltuieli neeligibile în sum de 800 mii lei reprezentând TVA inclus eronat de Antreprenor în certificatul interimar de plat la arti-
colul Relocarea utilitilor – capitolul Cheltuieli generale provizionate, în cadrul contractului pentru „Execuia lucrrilor de construcii
i instalaii (exclusiv ERTMS, GSM-R, centralizare electronic) Seciunea 2: Colariu-Sighioara, tronsonul Ael-Micsasa”;
¤ cheltuieli neeligibile în sum 492 mii lei, reprezentând cheltuieli decontate Antreprenorului fr a exista certificarea
Pagina468


prealabil a acestora de ctre Inginer, în cadrul contractului pentru „Construcia variantei de ocolire a municipiului Braov
LOT1: tronson I, DN1-DN11”;
¤ pli nelegale în sum de 372 mii lei, reprezentând cota pentru cheltuielile indirecte i profit pentru articolul general
Relocarea utilitilor, ca urmare a aplicrii unui procent de 20% fa de maximum 10% cum era prevzut în cadrul con-
tractului de lucrri „Execuia lucrrilor de construcii i instalaii (exclusiv ERTMS, GSM-R, centralizare electronic)
Seciunea 2: Colariu-Sighioara, tronsonul Sighioara-Ael”;
¤ cheltuieli neeligibile în sum de 73 mii lei, reprezentând servicii de supervizare pentru categorii de lucrri neeligibile cu exe-
cuia cldirilor i parcrilor, în cadrul proiectului „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunre Marea Neagr i lucrri
aferente infrastructurii rutiere i de acces în Portul Constana”.
Recomandri
Auditul de sistem
9 întrirea verificrilor de prim nivel efectuate de ctre Autoritatea de Management;
9 asigurarea tuturor funciilor necesare pentru derularea activitii cu respectarea principiului segregrii funciilor;
9 elaborarea metodologiei de lucru pentru evaluarea unor proiecte complexe i de valori mari.
9 excluderea de la finanare, de ctre AM POS Transport, a valorii totale a coreciilor financiare aplicate la nivelul contractelor,
în sum de 111.953 mii lei, în conformitate cu prevederile art. 23 din HG nr. 875/2011, precum i a cheltuielilor neeligibile
constatate, în valoare de 16.654 mii lei;
9 luarea msurilor de stabilire i recuperare a debitelor, de ctre AM POS Transport, conform prevederilor OUG nr. 66/2011
cu modificrile i completrile ulterioare, ale HG nr. 875/2011 i ale HG nr. 519/2014.
Pentru toate aceste constatri au fost stabilite termene de implementare care s conduc la îmbuntirea funcionrii
sistemului de management i control al POS T.
Din verificarea modului de implementare de ctre AM POS T a recomandrilor formulate în misiunile de audit de sistem
precedente a rezultat faptul c din totalul de 11 recomandri formulate, a fost implementat un numr de 8 recomandri,
reprezentând 70% din totalul recomandrilor. Din cele 3 recomandri rmase deschise, 2 recomandri au fost implementate
parial, iar o recomandare este neimplementat.
Recomandrile rmase deschise la nivelul AM POS T se refer la:
9 evaluarea de ctre AM POST a Sistemului de Management i Control în cazul Serviciului de Management Contracte i Licitaii
Asisten Tehnic (SMCLAT), fosta Direcie Proiecte Asisten Tehnic (DPAT), în special în ceea ce privete derularea
procesului de achiziii publice i stabilirea unui Plan de aciune pentru remedierea deficienelor i implementarea recomandrilor;
9 finalizarea cât mai urgent de ctre AM POST a procesului de încheiere a actelor adiionale la contractele de finanare în
conformitate cu alocrile financiare care decurg din adoptarea Deciziei CE C(2012) nr. 5647 din 03.08.2012, precum i
urgentarea actualizrii acestor informaii în SMIS;
9 urgentarea demersurilor AM POST pentru asigurarea serviciilor de asisten hardware pentru servere i echipamentele IT.
În ceea ce privete modul de implementare a recomandrilor din misiunile de audit de operaiuni precedente, în urma verificrilor
efectuate, s-a constatat c din totalul de 38 de recomandri formulate, entitile auditate au implementat 14 recomandri i au iniiat
msuri pentru remedierea deficienelor i implementarea celorlalte 24 de recomandri. În ceea ce privete recomandrile
implementate, AM POS T a emis titluri de crean în toate cazurile în care au fost identificate nereguli cu implicaii financiare, iar
creanele bugetare rezultate din nereguli pentru cheltuielile declarate CE au fost recuperate integral.
Totui, AM POST nu a modificat toate contractele de finanare în sensul excluderii de la finanare a coreciilor financiare i a
cheltuielilor neeligibile identificate de AA în rapoartele de audit anterioare.
Program afectat de un nivel Rata de eroare estimat în cheltuielile Calificativul pentru sistemele de
semnificativ de eroare? declarate în anul 2013 control examinate
NU 0,72%
necesare anumite îmbuntiri
Rata de eroare estimat este rata de eroare cea mai probabil, estimat pe baza erorilor cuantificabile detectate în eantionul statistic
complementar de cereri de rambursare cu un numr de 6 elemente i o valoare de 14.458 mii lei. Eroarea constatat în
eantionul complementar a fost de 3.473 mii lei i nu a fost cuprins în calculul ratei de eroare estimate, aceasta urmând a fi
luat în considerare la exprimarea opiniei de audit pe program operaional aferent cheltuielilor declarate în anul 2013.


IONAL REGIONAL
Finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional
Obiectivul general al Programului Operaional Regional (POR) îl reprezint sprijinirea unei dezvoltri economice, sociale, echi-
librate teritorial i durabile a regiunilor României, corespunztor nevoilor lor i resurselor specifice, prin concentrarea asupra
polilor urbani de cretere, îmbuntirii condiiilor infrastructurii i ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile României,
în special din cele rmase în urm, locuri mai atractive pentru a locui, vizita, investi i munci.
În cazul Programului Operaional Regional (POR), conform datelor furnizate de MFE, la data de 31.12.2013 se constat un
grad de contractare a fondurilor nerambursabile de 104,43% raportat la alocrile aferente perioadei 2007-2013, contribuia UE
aferent plilor ctre beneficiari reprezint 45,94% din totalul alocrilor bugetare aferente acestei perioade, iar sumele
cumulate primite de la CE raportate la alocrile perioadei 2007-2013 reprezint 41,52%.
operaional a funcionat eficace pentru prevenirea erorilor i neregulilor i c sistemul a acionat eficient în detectarea i
corectarea erorilor atunci când acestea survin.
Auditul de operaiuni a vizat cheltuielile declarate în anul 2013 în sum total de 4.464.440 mii lei. Eantionul de proiecte
auditat a cuprins 100 de cereri de rambursare ale beneficiarilor cu o valoare a cheltuielilor declarate de 272.637 mii lei, ceea ce
reprezint 6,16% din cheltuielile declarate în anul 2013.
În urma verificrilor efectuate, s-au constatat deficiene cu impact financiar în cheltuielile declarate CE în anul 2013, în sum de
5.455 mii lei.
naionale în domeniul achiziiilor publice în sum de 3.665 mii lei i efectuarea de ctre beneficiari a unor cheltuieli apreciate ca
fiind neeligibile în sum de 1.790 mii lei.
operaional a funcionat eficace pentru prevenirea erorilor i neregulilor i a acionat eficient în detectarea i corectarea erorilor atunci
când acestea survin.
La nivelul Autoritii de Management i Organismelor Intermediare (Ageniile de Dezvoltare Regional), principalele
deficiene constatate au vizat calitatea verificrilor de management efectuate atât la nivelul AM, cât i la nivelul OI i anume:
¤ nu au fost efectuate verificrile specifice în ceea ce privete conflictul de interese, în cazul procedurilor simplificate derulate
de ctre beneficiarii privai;
¤ nu au fost efectuate verificrile specifice care trebuie realizate de ctre ofierii de proiect din cadrul AM cu privire la
realitatea cheltuielilor i implicit a cantitilor de lucrri decontate;
¤ în timpul vizitelor pe teren nu au fost efectuate verificrile cantitilor de lucrri real executate comparativ cu devizele ofert
i cu situaiile de lucrri/ataamente depuse de beneficiar la cererile de rambursare;
¤ la nivelul AM nu s-a asigurat verificarea corespunztoare a cererilor de rambursare în vederea autorizrii plilor ctre beneficiari,
precum i asupra stadiului implementrii fizice a proiectului în vederea corelrii indicatorilor fizici cu cei financiari, prin valorificarea
informaiilor existente în rapoartele de progres ale beneficiarilor privind stadiul proiectului, coroborat i cu rapoartele vizitelor de
monitorizare, aceste aspecte nefiind prevzute corespunztor în cadrul procedurilor de lucru de la nivelul AM;
¤ înregistrarea inadecvat a debitelor aferente proiectelor pentru care au fost declarate cheltuieli COM, sumele raportate în SFC
2007 neputând fi reconciliate cu cheltuielile certificate de ACP i declarate de AM, datorit diferenelor existente în SMIS.
În urma verificrilor efectuate, s-au constatat deficiene cu impact financiar în cheltuielile declarate CE în anul 2013 în sum de
5.455 mii lei.
În ceea ce privete aplicarea prevederilor legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice, au fost con-
statate abateri pentru care Autoritatea de Audit a aplicat corecii financiare în valoare total de 36.448 mii lei, impactul financiar
în cheltuielile declarate în anul 2013 al acestor corecii fiind de 3.665 mii lei.
În ceea ce privete tipologia abaterilor de la respectarea legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice
exemplificm:
¤ în cadrul proiectului „Reabilitarea spitalului de urgen Mavromai, Botoani”, beneficiar UAT judeul Botoani, din verificarea
procesului de atribuire a contractului de execuie de lucrri s-a constatat faptul c Autoritatea Contractant a modificat o parte din
cerinele cuprinse în documentaia de atribuire ca urmare a solicitrilor de clarificri adresate de operatorii economici, fr a
modifica i anunul de participare în JOUE, înclcându-se, astfel, prevederile art. 2 alin. (2) i art. 47-58 din OUG nr. 34/2006 prin
nerespectarea cerinelor privind publicitatea i transparena în derularea procedurilor de achiziie public. În urma deficienelor
constatate a fost aplicat o corecie financiar de 10% din valoarea contractului, respectiv 3.624 mii lei, impactul financiar asupra
cheltuielilor declarate în anul 2013 supuse verificrilor fiind de 454 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Dezvoltarea axei de transport Est-Vest în Municipiul Iai”, beneficiar UAT Iai, în cazul procedurii de
Pagina470


atribuire a contractului de execuie lucrri de construcii i instalaii s-a constatat faptul c autoritatea contractant a solicitat
ca anumii specialiti s fie angajai ai ofertantului cu contract de munc, iar pentru demonstrarea experienei similare a
solicitat prezentarea a maximum 4 contracte similare finalizate în ultimii 5 ani (minim câte un contract pentru fiecare
activitate) cu o valoare de 67.193 mii lei, fiind înclcate prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006,
prin stabilirea prin documentaia de atribuire a unor cerine restrictive privind criteriile de calificare i selecie. În urma
deficienelor constatate a fost aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea contractului, respectiv 2.656 mii lei,
impactul financiar asupra cheltuielilor declarate în anul 2013 supuse verificrilor fiind de 398 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Reabilitare i modernizare DJ411: Limita jude Clra - Hotarele-Isvoarele – Teiuu – Mironeti – Comana –
Budeni – Brnitari – Clugreni – Crânguri – Singureni – Iepureti – Bulbucata - Podul Doamnei - Clejani(DN 61)”, beneficiar
UAT judeul Giurgiu, în cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului de lucrri de reabilitare s-a constatat faptul c ofertantul
câtigtor nu a fcut dovada îndeplinirii unei cerine de calificare i selecie, fiind, astfel, înclcate prevederile art. 2 alin. (2) i art.
200 din OUG nr. 34/2006, respectiv nu a prezentat rapoartele de audit aferente bilanurilor anilor 2007, 2008 i 2009, iar
Autoritatea Contractant nu a solicitat clarificri cu privire la acest aspect. În urma deficienelor constatate a fost aplicat o
corecie financiar de 10% din valoarea contractului, respectiv 6.363 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor declarate în
anul 2013, supuse verificrilor, fiind de 215 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Construirea unui pasaj subteran în vederea descongestionrii traficului rutier din zona metropolitana
Craiova-realizare pasaj denivelat subteran, pe sub intersecia strzii Arie cu str. Al.I. Cuza, respectiv cu str. Împratul
Traian în vederea prelurii traficului auto pe bd. Carol, str. Arie”, beneficiar UAT Municipiul Craiova, din verificarea proce-
durii de atribuire a contractului de lucrri s-a constatat faptul c autoritatea contractant a modificat criteriile de calificare
i/sau selecie ca urmare a solicitrilor de clarificri adresate de operatorii economici, fr a modifica i anunul de parti-
cipare în JOUE, înclcându-se astfel prevederile art. 2 alin. (2) i art. 47-58 din OUG nr. 34/2006, prin nerespectarea cerin-
elor privind publicitatea i transparena în derularea procedurilor de achiziie public. În urma deficienelor constatate, a fost
aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea contractului, respectiv 1.780 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor
declarate în anul 2013 supuse verificrilor, fiind de 211 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Centrul Multifuncional Craiova – Pavilion Central”, beneficiar UAT Municipiul Craiova, din verificarea
procedurii de atribuire a contractului de execuie de lucrri, s-a constatat faptul c autoritatea contractant a prevzut în
documentaia de atribuire criterii de calificare i selecie care restricioneaz participarea potenialilor ofertani la procedura
de atribuire, dintre care menionm prezentarea autorizaiei de mediu pentru staia de preparare a mixturilor asfaltice la
momentul evalurii ofertelor, solicitarea ca anumii specialiti s fie angajai ai ofertantului cu contract de munc, fiind
înclcate, astfel, prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006. În urma deficienelor constatate, a fost
aplicat o corecie financiar de 10% din valoarea contractului, respectiv 6.144 mii lei, impactul financiar asupra
cheltuielilor declarate în anul 2013, supuse verificrilor, fiind de 178 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Centru de sprijinire a afacerilor furnizorilor de servicii la distan”, beneficiar SC VICEXPERT SRL, la
atribuirea contractului de lucrri, s-a constatat utilizarea de criterii de calificare restrictive, în sensul c documentaia de atribuire
face referire la experien în construcia de drumuri i autostrzi în condiiile în care obiectul achiziiei îl reprezint construirea
unui centru de afaceri (construcii civile), fiind, astfel, înclcate prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr.
34/2006. În urma deficienelor constatate, a fost aplicat o corecie financiar de 10% din valoarea contractului, respectiv
1.704 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor declarate în anul 2013 supuse verificrilor, fiind de 165 mii lei;
¤ în cazul proiectului „Campus colar la Grupul colar ''Demostene Botez'', localitatea Trueti, judeul Botoani”, beneficiar
UAT Comuna Trueti, la atribuirea contractului de lucrri de construcii, s-a constatat restricionarea accesului operatorilor
economici la procedura de atribuire prin impunerea în fia de date a achiziiei a unor cerine restrictive precum: rezultatul
anual net al exerciiului (profitul net) al ofertantului pentru fiecare dintre ultimii 3 ani s fie pozitiv, solicitarea de certificri
pentru subcontractori (ISO 9001 sau echivalent, ISO 14001 sau echivalent, certificat OHSAS 18001 sau echivalent), fiind
astfel înclcate prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006. În urma deficienelor constatate, a fost
declarate în anul 2013 supuse verificrilor, fiind de 149 mii lei;
Referitor la respectarea condiiilor de eligibilitate a cheltuielilor au fost constatate cheltuieli neeligibile în sum total de 1.790
¤ în cadrul proiectului „Creterea capacitii de execuie lucrri a SC DIATRANS SRL prin achiziionarea de utilaje”, beneficiar SC
DIATRANS SRL au fost identificate cheltuieli neeligibile în valoare de 825 mii lei, reprezentând contravaloarea unor mijloace de
transport i a serviciilor conexe achiziiei acestora, decontate fr s fie îndeplinite criteriile de eligibilitate aferente POR, întrucât
mijloacele de transport se regsesc în categoria cheltuielilor neeligibile prevzute de ghidul solicitantului. Impactul financiar asupra
cheltuielilor auditate în anul 2013 este de 534 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Etajare, mansardare i extindere corp 4 coala General Ghimbav, str. Pieii nr. 70”, beneficiar UAT Oraul
Ghimbav, auditorii au identificat cheltuieli neeligibile în valoare de 105 mii lei, reprezentând articole din situaii de lucrri facturate la
preuri mai mari decât cele din ofert, erori de calcul la totalizarea situaiilor de lucrri, lucrri facturate i decontate care nu au fost
executate, nefiind regsite cu ocazia vizitei la faa locului. De asemenea, s-au constatat cantiti de lucrri facturate în plus fa de
oferta anex la contractul de lucrri, materiale facturate i decontate care nu corespund proiectului tehnic/caietului de sarcini i
devizului ofert, acestea fiind înlocuite cu unele de calitate inferioar. Totodat, cu ocazia vizitei la faa locului i din analiza


documentelor, echipa de auditori a constatat c lucrrile prevzute în contractul de finanare nu au fost executate conform
proiectului tehnic i ofertei. Impactul financiar asupra cheltuielilor declarate în anul 2013, supuse auditului, este de 105 mii lei;
¤ în cadrul proiectului „Reparaii capitale strzi cu dotare edilitar în Municipiul Alba Iulia”, beneficiar UAT Alba Iulia, auditorii
au constatat cheltuieli neeligibile în valoare de 33 mii lei, reprezentând cheltuieli cu lucrri facturate în baza unor contracte
de lucrri, dar neexecutate pân la data finalizrii contractelor. Astfel, cu ocazia vizitei la faa locului, pe cele 10 strzi
vizitate (din 22 câte au fost incluse în proiect), s-a constatat existena unui numr de 248 de arbuti salix i berberis i 0 mp
gard viu din cei 14.571 arbuti pin negru de banat i 3025 mp gard viu decontai prin cererea de rambursare. Impactul finan-
ciar asupra cheltuielilor declarate în anul 2013 supuse auditului este de 33 mii lei.
Recomandri
Auditul de sistem
9 revizuirea manualului de verificare i avizare a cheltuielilor de ctre AM POR în colaborare cu OI POR, prin detalierea
verificrilor specifice realizate de OI în ceea ce privete respectarea regulilor aplicabile conflictului de interese la procedurile
simplificate derulate de beneficiarii privai astfel: formalizarea verificrilor într-o list de verificare specific; verificarea
conflictului de interese prin consultarea datelor disponibile în Recom online – portalul ONRC pentru contractele încheiate de
beneficiarii privai ca urmare a derulrii procedurilor de achiziie simplificate;
9 detalierea verificrilor specifice realizate de ctre ofieri cu ocazia efecturii vizitelor pe teren, cu privire la realitatea
cheltuielilor decontate i implicit a cantitilor de lucrri executate prin verificarea existenei ataamentelor aferente situaiilor
de lucrri decontate (atingerea indicatorilor de proiect asumai, verificarea cantitilor executate pentru un numr minim de
articole decontate);
9 corelarea, la nivelul AM, a indicatorilor fizici i financiari ai Proiectului i valorificarea informaiilor disponibile la nivelul
Direciei de Monitorizare în vederea autorizrii cererilor de rambursare. De asemenea, procedurile de lucru vor fi modificate
prin acoperirea aspectelor ce vizeaz corelarea indicatorilor fizici cu cei financiari;
9 modificarea procedurilor operaionale AM, astfel încât s se asigure introducerea debitelor în SMIS anterior notificrii ACP privind
descoperirea unor creane. Remedierea diferenelor dintre sumele evideniate în cadrul Declaraiilor de cheltuieli lunare emise din
SMIS, sumele evideniate în Aplicaiile de Plat ctre CE generate de SMIS la nivelul ACP, astfel încât s nu existe diferene între
sumele raportate prin intermediul SFC2007 i cele raportate prin intermediul SMIS.
9 deducerea de ctre AM POR din urmtoarea Declaraie lunar de cheltuieli a coreciilor financiare, cu respectarea
mecanismului prevzut de OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea i sancionarea neregulilor aprute în obinerea
i utilizarea fondurilor europene i/sau a fondurilor publice naionale aferente acestora, modificat i completat cu
prevederile OUG nr. 47/2014 i HG nr. 519/2014;
9 excluderea de ctre AM POR de la finanare a coreciilor financiare, în conformitate cu prevederile art. 23 din HG nr.
875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011.
Deficienele constatate au fost conciliate cu Autoritatea de Management responsabil pentru implementarea Programului
Operaional Regional, iar recomandrile formulate au fost însuite în totalitate de ctre aceasta.
Din verificarea modului de implementare de ctre Autoritatea de Management POR i Organismele Intermediare POR a rezultat c dintr-
un total de 205 recomandri, 52 dintre acestea au fost implementate (25,37%), 134 au fost parial implementate (65,37%), iar 19 sunt
neimplementate (9,26%).
La nivelul AM POR, dintr-un total de 13 recomandri formulate în urma misiunilor de audit, 6 recomandri sunt implementate, 2
sunt parial implementate, iar 5 sunt neimplementate.
La nivelul Organismelor Intermediare POR, dintr-un total de 192 de recomandri formulate în urma misiunilor de audit, 46 de
recomandri sunt implementate, 132 sunt parial implementate, iar 14 sunt neimplementate.
Cazuri transmise la Departamentul pentru Lupta Antifraud
În urma verificrilor efectuate în cazul a ase beneficiari ai Programului Operaional Regional au fost identificai posibili indi-
catori de fraud în sfera achiziiilor publice ca urmare a existenei unor suspiciuni privind manipularea ofertelor/specifi-
caiilor/preurilor, neîndeplinirea specificaiilor contractelor, emiterea de facturi false sau cu preuri excesive.
Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraud cu privire la aspectele constatate, în vederea soluionrii
posibilelor/eventualelor cazuri de fraud.
DA 2,96%
Pagina472


complementar de cereri de rambursare cu un numr de 4 elemente i o valoare de 3.919 mii lei. Eroarea constatat în
eantionul complementar a fost de 25 mii lei i nu a fost cuprins în calculul ratei de eroare estimate, aceasta urmând a fi luat
în considerare la exprimarea opiniei de audit pe program operaional aferent cheltuielilor declarate în anul 2013.

IONAL SECTORIAL
CRETEREA COMPETITIVIT
II ECONOMICE
Obiectivul general al Programului Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice (POSCCE) este creterea pro-
ductivitii întreprinderilor româneti, în conformitate cu principiile unei dezvoltri durabile i reducerea decalajelor fa de pro-
ductivitatea medie la nivelul UE.
În cazul POSCCE, conform datelor furnizate de MFE, la data de 31.12.2013 se constat un grad de contractare a fondurilor
nerambursabile de 94,56% raportat la alocrile aferente perioadei 2007-2013, contribuia UE aferent plilor ctre beneficiari
reprezentând 35,82% din totalul alocrilor bugetare aferente acestei perioade, iar sumele cumulate primite de la CE raportate la
alocrile perioadei 2007-2013 reprezentând 17,50%.
operaional a funcionat eficace pentru prevenirea erorilor i neregulilor i c sistemul a acionat eficient în detectarea i
corectarea erorilor atunci când acestea survin.
Auditul de operaiuni a vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene în anul 2013. În anul 2013, pentru POSCCE au fost
declarate Comisiei Europene cheltuieli în sum total de 3.869.014 mii lei. Eantionul de proiecte auditat a cuprins 89 de cereri
de rambursare ale beneficiarilor cu o valoare a cheltuielilor declarate de 1.220.537 mii lei, ceea ce reprezint 31,55% din
cheltuielile auditate în anul 2013.
În urma verificrilor efectuate cu ocazia misiunilor de audit derulate în perioada de raportare s-au constatat deficiene cu impact
financiar în cheltuielile auditate în anul 2013 în sum de 30.718 mii lei. Principalele constatri au vizat atât abateri de la
prevederile legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice în sum de 23.188 mii lei, cât i efectuarea de
ctre beneficiari a unor cheltuieli apreciate ca fiind neeligibile în sum de 7.530 mii lei.
La nivelul Autoritii de Management i Organismelor Intermediare, principalele deficiene constatate au vizat calitatea
verificrilor de management efectuate atât la nivelul AM, cât i la nivelul OI i anume:
x în procesul de evaluare i selecie a ofertanilor nu au fost identificate în totalitate situaiile de înclcare a principiilor
transparenei i tratamentului egal, a principiului nediscriminrii i recunoaterii reciproce;
x decontarea unor cheltuieli neeligibile reprezentând contravaloarea diferenelor de curs valutar i aplicarea eronat a procentelor de
finanare nerambursabil prevzute în contractele de finanare;
x identificarea la nivelul OI Cercetare a unor deficiene generate de neaplicarea proratei pentru calculul cheltuielilor generale
de administraie;
x procedurile operaionale de la nivelul AM în vederea descrierii mecanismului de decontare a cererilor de plat, care se aplic
beneficiarilor instituii publice locale, potrivit prevederilor OG nr. 27 din 10 aprilie 2013 pentru modificarea i completarea OUG nr.
64/2009, nu au fost actualizate;
x desfurarea la nivelul AM cu mari întârzieri a procesului de constituire a titlurilor de crean, fiind identificate i situaii în care
titlurile de crean nu au fost constituite corect pentru toate cererile de rambursare decontate beneficiarului i afectate de abatere;
x nu a fost asigurat o pist de audit adecvat pentru dosarele cererilor de rambursare primite de Autoritatea de Management
de la OI Cercetare i OI PSI, precum i dosarele achiziiilor depuse de beneficiarii OI;
x lipsa unei analize de risc pentru stabilirea operaiunilor verificate la faa locului i a unui plan anual de control la faa locului
la nivelul OI PSI;
x lipsa unei baze de date complete la nivelul AM POS CCE care s permit generarea automat a tuturor Declaraiilor Lunare
de Cheltuieli din SMIS;
x existena unor diferene între datele înscrise în situaia generat de SMIS (ART 4 SMIS) i datele din sistemul contabil, în ceea ce
privete plile ctre beneficiari, plile declarate ctre ACP, debitele recuperate i prefinanarea acordat i de recuperat.
În urma verificrilor efectuate cu ocazia misiunilor de audit derulate în perioada de raportare s-au constatat deficiene cu impact
financiar în cheltuielile auditate în anul 2013 în sum de 30.718 mii lei. Principalele constatri au vizat atât abateri de la pre-
vederile legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor în sum de 23.188 mii lei, cât i efectuarea de ctre
beneficiari a unor cheltuieli apreciate ca fiind neeligibile, în sum de 7.530 mii lei.


În ceea ce privete tipologia abaterilor de la respectarea legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice
exemplificm:
în cadrul proiectului „Implementarea unui sistem de supervizare i de achiziie automat a datelor la nivelul întregului sistem
naional de transport gaz metan – SCADA”, beneficiar SNTGN TRANSGAZ SA, din verificarea procedurii de atribuire a
contractului de achiziie sistem de supervizare comand i achiziie date SCADA, inclusiv punerea în funciune, s-a constatat
înclcarea principiului transparenei având în vedere faptul c autoritatea contractant nu a precizat în anunul de participare
criteriile de preselecie a candidailor care vor depune oferte în etapa a II-a a procedurii de negociere cu publicarea prealabil a
unui anun de participare, înclcându-se prevederile art. 2 alin. (2) i art. 47-58 din OUG nr. 34/2006. Având în vedere deficienele
constatate, a fost aplicat o corecie financiar de 25% din valoarea contractului, reprezentând 37.858 mii lei, impactul financiar
asupra cheltuielilor auditate în anul 2013 fiind de 15.699 mii lei;
în cadrul proiectului „Retehnologizarea staiei 220/110 kv MINTIA”, beneficiar Compania Naional de Transport al Energiei
Electrice „Transelectrica” SA, din verificarea procedurii de atribuire a contractului de lucrri, s-a constatat restricionarea accesului
operatorilor economici la procedura de achiziie prin impunerea unor cerine nelegale, precum experiena de contractor general
pentru cel puin 3 staii asemntoare, cel puin 3 recomandri din partea unor achizitori, experien de 15 ani pentru director
proiect, fiind înclcate prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006. În urma deficienelor constatate a fost
declarate în anul 2013 supuse auditului fiind de 5.086 mii lei;
în cadrul proiectului „Servicii publice online destinate cetenilor, contribuabili i beneficiari ai sistemului public de pensii i
din sistemul accidentelor de munc i al bolilor profesionale", având ca beneficiar Casa Naional de Pensii Publice, din
verificarea contractului de furnizare echipamente, licene, consultan, management de proiect, instruire, publicitate, s-a
constatat faptul c autoritatea contractant a restricionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire prin
nepublicarea unui anun tip erat la anunul de participare, ceea ce contravine principiilor nediscriminrii i tratamentului
egal, înclcându-se prevederile art. 2 alin. (2) i art. 47-58 din OUG nr. 34/2006. Având în vedere deficienele constatate, a
fost aplicat o corecie financiar de 10% din valoarea contractului, reprezentând 2.115 mii lei, impactul financiar asupra
cheltuielilor auditate în anul 2013 fiind de 1.005 mii lei;
în cadrul proiectului „Implementarea la nivelul Municipiului Piatra Neam a unui sistem TIC (Tehnologia Informaiei i Comu-
nicrii), în scopul asigurrii interoperabilitii la nivel organizaional, semantic i tehnic, cu impact asupra eficientizrii activitii
interne a instituiei i furnizrii de servicii publice online ctre ceteni i mediul de afaceri”, având ca beneficiar Municipiul
Piatra Neam, din verificarea procesului de atribuire a contractului de furnizare, instalare i întreinere sistem informatic integrat
(TIC), s-a constatat faptul c beneficiarul a utilizat criterii de calificare restrictive prin solicitarea dovezii c, operatorul economic
a încheiat în ultimii 3 ani cel puin un contract care a avut ca obiect livrarea unei soluii similare, în condiiile în care operatorii
economici ar fi putut s justifice capacitatea tehnic/profesional i prin prezentarea unor contracte încheiate anterior perioadei
de 3 ani i finalizate în acest interval, fiind înclcate prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006. În urma
deficienelor constatate, a fost aplicat o corecie financiar de 25% din valoarea contractului, respectiv 368 mii lei, impactul
financiar asupra cheltuielilor declarate în anul 2013 supuse auditului, fiind de 154 mii lei;
în cadrul proiectului „Centrul de studii avansate, fundamentale i clinico-imagistice, pentru corelarea pe termen lung a parametrilor
de dezvoltare intrauterina cu statusul neuro-psiho-motor, pe parcursul dezvoltrii pân la vârsta adult”, beneficiar Spitalul clinic
judeean de urgen Cluj, s-a constatat faptul c autoritatea contractant a restricionat accesul operatorilor economici la procedura
de atribuire a contractului de proiectare-execuie, prin includerea în fia de date a achiziiei a unor cerine minime de calificare
precum „minimum un contract de proiectare-execuie în ultimii 5 ani”. Având în vedere faptul c nu se justific demonstrarea
experienei similare strict printr-un contract de proiectare-execuie, aceasta putând fi demonstrat i prin 2 contracte distincte (un
contract de proiectare, respectiv un contract de execuie), fiind înclcate prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr.
34/2006, a fost aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea contractului, respectiv 658 mii lei, impactul financiar asupra
cheltuielilor audiate în anul 2013 fiind de 48 mii lei;
în cadrul proiectului „Dezvoltarea infrastructurii IBB pentru întrirea capacitii de investigare a biodiversitii, în contextul
schimbrilor climatice globale/DIBIOCLIM”, beneficiar Institutul de Biologie Bucureti, din verificarea procedurii de achiziie
aferent contractului având ca obiect lucrri de consolidare, reamenajare, modernizare, precum i a actelor adiionale la
contract, s-a constatat faptul c a fost încheiat un act adiional de prelungire a perioadei de execuie a contractului de la 14
la 17 luni, în condiiile în care termenul de execuie a fost factor de evaluare. Din refacerea punctajului, dac oferta depus
de contractor ar fi inclus la momentul ofertrii un termen de execuie de 17 luni în loc de 14 luni, ofertantul ar fi primit un
punctaj care l-ar fi clasat pe locul 3. Modificarea termenului de execuie în raport cu anunul de atribuire/documentaia de
atribuire a condus la înclcarea principiul tratamentului egal în procesul de atribuire a contractului de achiziie, aa cum este
stipulat la art. 2 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, fiind aplicat o corecie financiar de 25% din valoarea contractului, repre-
zentând 2.209 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor auditate în anul 2013 fiind de 384 mii lei.
Tot în cadrul acestui proiect, din verificarea procedurii de achiziie a contractului de achiziie având ca obiect „Execuie
lucrri reapartamentare, montare, punere în funciune camere curate”, s-a constatat utilizarea de criterii de calificare restric-
tive, fiind înclcate prevederile art. 178 alin. (2) i art. 180-196^1 din OUG nr. 34/2006. Astfel, pentru demonstrarea situaiei
economice a fost solicitat ca i cerin „cifra de afaceri medie pe ultimii trei ani trebuie s fie de 3.000 mii lei din execuie
Pagina474


lucrri camere curate”, în condiiile în care pentru a demonstra capacitatea tehnic s-a solicitat „dovada finalizrii în ultimii 5
ani a cel mult trei contracte de construcii instalaii camere curate, cu o suprafa de 250 mp, dintre care unul în valoare de
1.500 mii lei”. În urma deficienelor constatate a fost aplicat o corecie financiar de 5% din valoarea contractului,
respectiv 74 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor auditate în anul 2013 fiind de 37 mii lei;
în cadrul proiectului „Extinderea i modernizarea infrastructurii de cercetare în vederea creterii competitivitii în domeniul
bolilor cardiovasculare, diabet i obezitate – CARDIOPRO”, beneficiar Institutul de Biologie i Patologie Celular „Nicolae
Simionescu”, din verificarea procedurii de achiziie pentru atribuirea contractului având ca obiect realizarea de „Lucrri de
instalare baterii electrice i grile/clapete antifoc”, încheiat prin procedura de negociere fr publicare, s-a constatat c motivele
care au stat la baza alegerii acestei proceduri nu respect prevederile legale. Motivaia beneficiarului a fost aceea c lucrrile
de instalaii au fost realizate de acelai contractor, iar efectuarea noilor lucrri cu un alt operator ar fi dus la pierderea garaniei
acordate pentru instalaii. Având în vedere deficienele constatate, a fost aplicat o corecie financiar de 100% din valoarea
contractului, reprezentând 322 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor auditate în anul 2013 fiind de 322 mii lei.
în cadrul proiectului „Valorificarea potenialului hidroenergetic al râului Prahova pe sectorul Sinaia Comarnic CHEMP
Posada, CHEMP Comarnic, CHEMP Breaza", având ca beneficiar SC ELSID SA, din verificarea procedurii de atribuire a
contractului de execuie lucrri de construcii i montaj echipamente pentru captare i aduciune ap s-a constatat existena
unui potenial conflict de interese în derularea procedurii de atribuire a contractului de lucrri i adjudecarea acestuia ctre
ofertantul câtigtor, nefiind, astfel, respectate prevederile art. 66–70 din OUG nr. 34/2006. Din documentele verificate,
echipa de audit a constatat c în cadrul SC ELSID SA, societatea SC Metaleuroest SRL este asociat unic (într-o proporie
de 99,8%). SC Ekomin SRL este asociat cu SC Metaleuroest SRL în cadrul unei tere societi SC Electrocarbon SA, în
proporii aproximativ egale, respectiv 20,6% i 21,3%. SC ELSID SA a atribuit contractul de lucrri ctre SC Ekomin SRL.
Existena conflictului de interese viciaz procesul de atribuire a contractului prin faptul c interesele acionariatului SC Metaleuroest
în raport cu SC Ekomin SRL sunt susceptibile s influeneze îndeplinirea cu imparialitate i obiectivitate a atribuiilor sale derivate
în calitatea de acionar unic al achizitorului SC ELSID SA. Având în vedere faptul c fiecare dintre cele dou entiti au interese
economice în procesul de achiziie, decizia privind atribuirea contractului ar fi putut fi influenat.
în cadrul proiectului „Achiziie linie de cntuit bilateral dubl i main de gurit automat pentru procesul tehnologic de
fabricare a mobilei”, beneficiar SC Fortismob SRL, au fost constatate cheltuieli neeligibile în valoare de 6.074 mii lei datorate
faptului c beneficiarul se afla în stare de faliment sub incidena Legii nr. 85/2006. Potrivit prevederilor contractului de
finanare, în cazul în care beneficiarul face obiectul unei proceduri de insolven, contractul de finanare se consider reziliat
de drept, urmând ca beneficiarul s restituie sumele rambursate pân la acel moment. Impactul financiar asupra cheltuielilor
auditate în anul 2013 este de 6.074 mii lei;
în cadrul proiectului „Institutul de Cercetri Horticole Avansate al Transilvaniei”, beneficiar USAMV Cluj, s-au constatat cheltuieli
neeligibile în valoare de 31 mii lei, datorate calculrii incorecte a cotelor legale datorate Inspectoratului de Stat în Construcii,
pentru mai multe situaii de lucrri fiind incluse i valorile suspendate sau neeligibile i nu doar valoarea eligibil a lucrrilor
rambursate. Impactul financiar asupra cheltuielilor auditate în anul 2013 este de 31 mii lei;
în cadrul proiectului „Creterea eficienei energetice i scderea consumului prin modernizarea instalaiilor i echipa-
mentelor în vederea dezvoltrii durabile a SC Popeci Utilaj Greu SA", beneficiar SC POPECI UTILAJ GREU SA, s-au
constatat cheltuieli neeligibile în sum de 18 mii lei datorate faptului c dintr-o eroare matematic, oferta pentru lotul 2, în
valoare de 857 mii lei a fost preluat în contract cu valoarea de 875 mii lei, fapt ce a condus la semnarea contractului cu o
diferen în plus de 18 mii lei. Impactul financiar asupra cheltuielilor auditate CE în anul 2013 a fost de 18 mii lei;
în cadrul proiectului „Biotehnologie de conversie a energiei solare în hidrogen prin utilizarea microorganismelor foto-
sintetice", beneficiar Institutul de Cercetri Biologice Cluj-Napoca, s-au identificat cheltuieli neeligibile în valoare de 13 mii lei
reprezentând cheltuieli salariale ce depesc bugetul aferent cheltuielilor pentru managementul proiectului, conform
contractului de finanare. Impactul financiar asupra cheltuielilor auditate în anul 2013 este de 13 mii lei.
Recomandri
Auditul de sistem
9 AM POS CCE va recupera sumele reprezentând cheltuieli neeligibile i/sau corecii financiare aplicate i va deduce din
urmtoarea Declaraie lunar de cheltuieli coreciile financiare/cheltuieli neeligibile, cu respectarea mecanismului prevzut
de OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea i sancionarea neregulilor aprute în obinerea i utilizarea fondurilor
europene i/sau a fondurilor publice naionale aferente acestora;
9 modificarea Procedurii operaionale pentru Managementul financiar, prin includerea unor precizri clare referitoare la mecanismul
decontrii cererilor de plat care se aplic beneficiarilor instituii publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din
Legea nr. 273/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i beneficiarilor asociaii de dezvoltare intercomunitar;
9 AM POS CCE va lua msuri în vederea eficientizrii activitii de constituire creane, prin concilierea lunar între AM i OI în
ceea ce privete neregulile i debitele/titlurile de crean constituite, prin reorganizarea compartimentului care realizeaz
aceast activitate, i prin actualizarea informaiilor din Registrul debitorilor;


9 AM POS CCE va organiza dosarele proiectelor astfel încât s fie asigurat o pist de audit adecvat cu respectarea
prevederilor Regulamentului CE nr. 1083/2006, art. 60 (f) i art. 90, pct. 3;
9 OI PSI va lua msuri prin realizarea unui plan anual de verificare la faa locului i va face o analiz de risc pentru alegerea
operaiunilor în baza creia se va realiza planul conform prevederilor procedurale;
9 completarea bazei de date cu informaiile care s permit generarea automat a tuturor Declaraiilor Lunare de Cheltuieli
din SMIS, precum i remedierea diferenelor dintre datele înscrise în situaia generat de SMIS (ART 4 SMIS) i datele din
sistemul contabil, în ceea ce privete plile ctre beneficiari, cheltuielile declarate ctre ACP, debitele recuperate i pre-
finanarea acordat i de recuperat.
9 deducerea de ctre AM POS CCE a sumelor reprezentând cheltuieli neeligibile i/sau corecii financiare aplicate cu
respectarea mecanismului prevzut de OUG nr. 66/2011, modificat i completat cu prevederile OUG nr. 47/2014 i HG
nr. 519/2014;
9 excluderea de ctre AM POS CCE de la finanare a coreciilor financiare/cheltuielile neeligibile constatate, în conformitate cu
prevederile art. 23 din HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011.
Deficienele constatate au fost conciliate cu Autoritatea de Management responsabil pentru implementarea Programului Operaional
Sectorial Creterea Competitivitii Economice, iar recomandrile formulate au fost însuite în totalitate de ctre aceasta.
În urma verificrilor efectuate în cazul a trei beneficiari ai POSCCE au fost identificai posibili indicatori de fraud, cu privire la
posibila existen a unui conflict de interese.
Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraud cu privire la aspectele constatate, în vederea soluionrii.
Din verificarea modului de implementare de ctre Autoritatea de Management POS CCE i Organismele Intermediare POS CCE a
recomandrilor formulate anterior, a rezultat faptul c din 192 de recomandri formulate i rmase în monitorizare, 73 de recomandri
sunt implementate (38,02%), 91 sunt parial implementate (47,40%) i 28 de recomandri sunt neimplementate (14,58%).
La nivelul AM, din totalul de 68 de recomandri rmase în monitorizare la nivelul Autoritii de Audit, 16 sunt implementate, 44
sunt parial implementate i 8 neimplementate.
La nivelul OI-urilor POSCCE, din totalul de 124 de recomandri rmase în monitorizarea Autoritii de Audit, 57 sunt imple-
mentate, 47 sunt parial implementate i 20 neimplementate.
NU 1,49%
Rata de eroare estimat este rata de eroare cea mai probabil estimat pe baza erorilor cuantificabile detectate în eantionul
statistic de operaiuni. Cea mai mare parte din rata de eroare estimat este datorat neregulilor constatate în sfera achiziiilor
publice.

IONAL ASISTEN
TEHNIC
Obiectivul general al Programului Operaional Asisten Tehnic (POAT) este de a asigura sprijinul necesar procesului de coor-
donare i de a contribui la implementarea i absorbia eficace, eficient i transparent a instrumentelor structurale în România.
În cazul POAT, conform datelor publicate de MFE, la data de 31.12.2013 se constat un grad de contractare a fondurilor ne-
rambursabile de 85,21% raportat la alocrile aferente perioadei 2007-2013, contribuia UE aferent plilor ctre beneficiari
reprezint 28,22% din totalul alocrilor bugetare aferente acestei perioade, iar sumele cumulate primite de la CE raportate la
alocrile perioadei 2007-2013 reprezint 20,71%.
În anul 2013, pentru POAT au fost declarate Comisiei Europene cheltuieli în sum total de 126.649 mii lei. Eantionul de
proiecte auditat a cuprins 47 de cereri de rambursare cu o valoare a cheltuielilor declarate de 93.341 mii lei, ceea ce reprezint
73,70% din cheltuielile declarate CE în anul 2013.
La nivelul Autoritii de Management, principalele deficiene constatate au vizat aspecte privind actualizarea i aprobarea orga-
nigramei, regulamentului de organizare i funcionare i a procedurilor de lucru în conformitate cu noile prevederi ale HG nr. 538/2013,
privind organizarea i funcionarea Ministerului Fondurilor Europene, în cadrul cruia AM POAT îi desfoar activitatea.
Pagina476


Pân la data transmiterii raportului final de audit aceste aspecte au fost remediate de ctre AM POAT.
Urmare a auditului de operaiuni pentru POAT nu au fost constatate nereguli cu impact financiar.
Din verificrile efectuate, auditorii au constatat c entitile auditate au luat msurile necesare pentru remedierea deficienelor
semnalate i implementarea recomandrilor formulate în raportul de audit de operaiuni întocmit de Autoritatea de Audit pentru
cheltuielile declarate în anul 2013.
NU 0,00%
Rata de eroare estimat este rata de eroare cea mai probabil, estimat pe baza erorilor cuantificabile detectate în eantionul
statistic de operaiuni.

IONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Finanat din Fondul Social European
Obiectivul general al Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) este dezvoltarea capitalului
uman i creterea competitivitii, prin corelarea educaiei i învrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii i asigurarea de
oportuniti sporite pentru participarea viitoare pe o pia a muncii modern, flexibil i incluziv.
În cazul POSDRU, conform datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, la data de 31.12.2013 se constat un grad de
contractare a fondurilor nerambursabile de 81,74% raportat la alocrile aferente perioadei 2007-2013, contribuia UE aferent
plilor ctre beneficiari reprezint 47,04% din totalul alocrilor bugetare aferente acestei perioade, iar sumele cumulate
primite de la CE raportate la alocrile perioadei 2007-2012 reprezint 27,27%.
operaional a funcionat eficace pentru prevenirea erorilor i neregulilor i c, în cazul apariiei acestora, sistemul a acionat
eficient în detectarea i corectarea lor.
Auditul de operaiuni a avut ca obiectiv obinerea unei asigurri rezonabile c declaraiile de cheltuieli prezentate Comisiei
Europene în anul 2013 în sum total de 4.150.779 mii lei, sunt corecte, iar tranzaciile care stau la baza acestora sunt
corecte, legale i regulamentare.
Eantionul de proiecte auditat a cuprins un numr de 94 de cereri de rambursare, cu o valoare a cheltuielilor declarate de
201.949 mii lei, reprezentând 4,87% din totalul cheltuielilor declarate în anul 2013.
În urma verificrilor efectuate, s-au constatat deficiene cu impact financiar în cheltuielile declarate CE în anul 2013, în sum de
15.939 mii lei.
naionale în domeniul achiziiilor publice în sum 2.075 mii lei i efectuarea de ctre beneficiari a unor cheltuieli apreciate ca
fiind neeligibile în sum de 13.864 mii lei.
Constatri din auditul de sistem
În urma derulrii misiunii de audit de sistem au fost constatate deficiene atât la nivelul Autoritii de Management (AM), cât i la
nivelul Organismelor Intermediare Centrale i Regionale, principalele deficiene fiind prezentate distinct dup cum urmeaz:
La nivelul Autoritii de Management, deficienele constatate au vizat urmtoarele zone:
Verificri de management
¤ nu au fost realizate toate misiunile de verificare la faa locului planificate în baza Planului vizitelor de verificare pentru anul
2013 i a Planului de verificri încruciate aferent anului 2013;
¤ nu au fost efectuate în mod corespunztor verificrile administrative i la faa locului în ceea ce privete procedurile de achiziie
derulate de beneficiari sau în ceea ce privete conflictul de interese;
¤ nu au fost respectate prevederile legale i procedurale privind solicitarea la rambursare a sumelor pltite în cadrul
proiectelor finanate din Axa 7 – Asisten tehnic a POSDRU, având în vedere c începând cu anul 2008 i pân la data
efecturii misiunii de audit au fost efectuate pli pentru proiectele finanate din aceast ax în valoare de 88.058 mii lei,
îns au fost întocmite cereri de rambursare doar pentru valoarea de 13.205 mii lei (15%). De altfel, pentru aceast ax
prioritar nu au fost declarate cheltuieli Comisiei Europene decât în anul 2009 în sum de 2.034,72 mii lei.


Sistemul de monitorizare i raportare financiar i managementul neregulilor
¤ nu au fost conciliate cheltuielile reflectate în SMIS, declarate de AM i certificate de ACP cu cele declarate prin SFC 2007
ca urmare a faptului c nu au fost generate din SMIS declaraiile lunare de cheltuieli i ca urmare a înregistrrii neadecvate
în SMIS a debitelor aferente proiectelor pentru care au fost declarate cheltuieli COM;
¤ în unele cazuri nu au fost respectate prevederile legale privind aciunile ce trebuie întreprinse atunci când sunt identificate
nereguli, având în vedere c urmare a vizitelor efectuate la faa locului nu au fost înregistrate i transmise în vederea inves-
tigrii toate constatrile cu implicaii financiare sau cu posibile implicaii financiare identificate;
¤ înregistrarea incomplet i/sau incorect a informaiilor privind debitele existente în registrul debitorilor aflat la nivelul
¤
Autoritii de Management.
La nivelul celor 3 Organisme Intermediare Centrale (Ministerul Educaiei Naionale – Direcia General Organism Intermediar POS
DRU i Centrul Naional de Dezvoltare a Învmântului Profesional i Tehnic - CNDIPT, Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de
Munc - ANOFM – Direcia Organism Intermediar pentru POS DRU), s-au constatat, în principal, urmtoarele deficiene:
Alocarea funciilor
¤ posturile alocate organismului intermediar nu au fost ocupate în totalitate. Astfel, la nivelul organismului intermediar MEN se
înregistra un grad ridicat de încrcare cu sarcini a personalului, în special în ceea ce privete evaluarea, verificarea
modificrilor la contractele de finanare, precum i verificarea cererilor de rambursare, ca urmare a existenei de posturi
vacante (cca 34% din numrul de posturi erau vacante), cu consecine în înregistrarea de întârzieri în activitile realizate.
De asemenea, la nivelul CNDIPT se înregistra un grad de ocupare pentru personalul de execuie de cca 77%, fiind
înregistrate întârzieri semnificative în procesul de verificare a cererilor de rambursare sau derulare a activitii de constatare,
de stabilire i recuperare a creanelor.
¤ admiterea la finanare a unor cereri de finanare depuse în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 123 „Calitate în serviciile
de ocupare” la nivelul Organismului Intermediar din cadrul Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, respectiv în
cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. 163 „A doua ans la educaie, oportuniti de integrare pe piaa muncii – intervenii
locale” la nivelul Organismului Intermediar din cadrul Ministerului Educaiei Naionale pentru care exist riscul unei suprapuneri
la nivelul activitilor i rezultatelor i, implicit, o posibil dubl finanare a unor activiti/categorii de cheltuieli.
¤ verificri administrative realizate necorespunztor sau insuficient documentate privind cheltuielile solicitate la rambursare
prin cererile intermediare sau finale, inclusiv privind procedurile de achiziie derulate de beneficiari. Astfel, în cazul unui
numr de 10 proiecte au fost constatate abateri de la prevederile legislaiei în domeniul achiziiilor, neidentificate de orga-
nismele intermediare, pentru 5 proiecte fiind stabilite corecii financiare în sum de 108 mii lei, la valoarea contractelor de
achiziii afectate de abatere;
¤ verificri administrative necorespunztoare referitoare la grupul-int, constatate în cazul proiectelor auditate;
¤ nu a fost respectat procentul de verificare a cheltuielilor, stabilit ca urmare a alocrii gradului de risc pe proiecte sau nu au
fost extinse verificrile asupra cheltuielilor de acelai tip, solicitate prin cererea de rambursare verificat, în condiiile iden-
tificrii unor cheltuieli neeligibile care afecteaz i alte tranzacii;
¤ monitorizarea insuficient a implementrii tuturor recomandrilor formulate cu ocazia vizitei la faa locului.
¤ nu au fost înregistrate în SMIS-CSNR toate informaiile privind proiectele, precum i datele aferente debitelor;
¤ nu a fost efectuat reconcilierea informaiilor privind neregulile i debitele cu Autoritatea de Management.
La nivelul celor 8 Organisme Intermediare Regionale aflate în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i
Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) s-au constatat, în principal, urmtoarele deficiene:
¤ abordri neunitare ale evaluatorilor privind coreciile financiare propuse la nivel de articol de cheltuieli sau neverificarea
modului de cuantificare a coreciilor aplicate de acetia.
¤ verificri administrative i la faa locului necorespunztoare privind cheltuielile solicitate la rambursare sau privind procedurile de
achiziie derulate de beneficiari, respectiv neexercitarea în unele cazuri a controalelor referitoare la verificarea grupului-int i a
procedurilor de achiziie desfurate;
¤ verificrile de management efectuate asupra procedurilor de atribuire a contractelor de achiziii publice nu au acoperit în
unele cazuri aspectele referitoare la conflictul de interese;
¤ verificrile de prim nivel nu au identificat în toate cazurile cheltuielile neeligibile sau care nu respect principiul manage-
mentului financiar riguros, a procedurilor de achiziie afectate de conflict de interese sau a procedurilor de atribuire derulate
cu nerespectarea prevederilor OUG nr. 34/2006 sau a Instruciunilor AM privind achiziiile. Astfel, în cazul unui numr de 9
proiecte au fost constatate cheltuieli neeligibile sau abateri de la prevederile legislaiei în domeniul achiziiilor, neidentificate
de organismele intermediare, pentru care cheltuielile neeligibile/coreciile stabilite au fost de 452 mii lei;
Pagina478


¤ nu au fost realizate vizitele de monitorizare ex-post pentru verificarea sustenabilitii proiectelor finalizate.
¤

¤ nu au fost înregistrate în SMIS-CSNR toate informaiile privind vizitele la faa locului sau de monitorizare realizate, precum i
datele aferente debitelor stabilite;
¤ investigarea cu întârziere, raportat la termenul legal, a alertelor de nereguli primite, respectiv neurmrirea recuperrii cre-
anelor bugetare stabilite;
¤ în registrul de debitori nu au fost înregistrate toate debitele stabilite, i nu a fost asigurat reconcilierea lunar între Registrul
debitorilor de la nivelul AM i cel de la nivelul organismului intermediar.
În ceea ce privete aplicarea prevederilor legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice sau de la pre-
vederile instruciunilor AM privind achiziiile au fost constatate abateri în cazul a 72 de contracte de achiziie încheiate în cadrul
a 32 de proiecte cuprinse în eantion, pentru care au fost stabilite corecii financiare în sum total de 4.667 mii lei, din care suma
de 2.075 mii lei este aferent cheltuielilor declarate prin cererile de rambursare auditate.
Abaterile de la respectarea legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice au vizat urmtoarele aspecte:
¤ divizarea valorii estimate a contractului în vederea evitrii aplicrii procedurilor de achiziie sau achiziionarea de bunuri fr
organizarea unei proceduri de atribuire adecvate;
¤ utilizarea unor criterii restrictive sau utilizarea unor specificaii tehnice restrictive sau mrci de fabric;
¤ derularea unor achiziii fr asigurarea principiilor de nediscriminare, tratament egal i transparen;
¤ utilizarea unor factori de evaluare care reprezint de fapt criterii de calificare/selecie referitoare la capacitatea tehnic i/sau
profesional a ofertanilor;
¤ definirea insuficient a obiectului contractului;
¤ declararea câtigtoare a unor oferte neconforme;
¤ nerespectarea regulilor privind evitarea conflictului de interese.
Referitor la respectarea condiiilor de eligibilitate a cheltuielilor, au fost constatate cheltuieli neeligibile în sum total 8.706 mii
lei, din care se exemplific:
¤ în cazul unui numr de 19 proiecte s-a constatat c au fost decontate cheltuieli neeligibile în sum de 1.044 mii lei,
reprezentând salarii acordate nejustificat membrilor echipei de management sau de implementare, pentru un numr de ore
nerealist sau în afara prevederilor stabilite de legislaia aplicabil, de exemplu:
x în cazul a trei proiecte, implementate de Universitatea Dunrea de Jos Galai i Societatea de Ajutorare Elen, s-a constatat c
pentru unii experi numrul orelor decontate pe proiecte depete limita de 13 ore/zi de munc prevzut în Instruciunea AM
nr. 64/2012 sau sunt nejustificate prin rapoartele de activitate. Cheltuielile de personal solicitate la rambursare i decontate în
cadrul cererilor auditate pentru cele trei proiecte a fost de 768 mii lei. Aspectele au fost constatate în cadrul unor proiecte care
aveau ca obiectiv stimularea dezvoltrii capitalului uman cu înalt calificare i respectiv valorificarea potenialului resurselor
umane din mediul rural i promovarea mobilitii ocupaionale i geografice a forei de munc;
x în cazul a dou proiecte, implementate de Fundaia pentru Dezvoltare Social i Economic Zalu i respectiv Institutul
Postliceal Phoenix, s-a constatat c au fost solicitate la categoria cheltuielilor cu personalul implicat în implementarea
proiectului, salarii i contribuii sociale în sum total de 98 mii lei, pentru 2 experi din echipa de implementare a
proiectului în condiiile existenei unei posibile situaii de incompatibilitate i conflict de interese, fiind înclcate art. 52 din
Regulamentul CE nr. 1605/2002 i art. 34 din Regulamentul CE nr. 2342/2002 i art. 11^1 din Contractul de finanare;
¤ decontarea unor cheltuieli reprezentând contravaloarea unor burse doctorale, solicitate la rambursare pentru doctoranzi exma-
triculai din programul doctoral sau care nu au finalizat doctoratul, precum i acordarea de burse unor persoane care nu înde-
plineau condiiile prevzute de Ghidul Solicitantului pentru acordarea acestora. Astfel, s-a constatat solicitarea la rambursare a
unor cheltuieli în sum de 593 mii lei, în cazul a ase proiecte având ca obiectiv finanarea unor programe de doctorat sau
postdoctorat, de exemplu:
x în cazul unui proiect, implementat de Institutul de chimie Macromolecular Petru Poni Iai, având ca obiectiv finanarea unui
program de burse postdoctorale s-a constatat c în cererea de rambursare auditat au fost decontate cheltuieli cu burse
postdoctorale în sum de 464,87 mii lei acordate unor persoane care nu îndeplineau condiiile de eligibilitate pentru grupul
int, deoarece au obinut titlul tiinific de doctor ulterior semnrii contractelor de cercetare postdoctoral. Au fost înclcate
prevederile pct. 3.2.2. din Ghidul solicitantului – condiii specifice, art. 2 din HG nr. 759/2007, art. 37 din HG nr. 567/2005;
¤ achiziii în leasing a unor bunuri neprevzute în cererea de finanare sau pentru care nu s-a demonstrat necesitatea acestora în
cadrul proiectului, ori nu a fost justificat faptul c leasingul este cea mai rentabil metod pentru obinerea folosinei bunurilor.
Spre exemplu:
x în cazul proiectului „Iniiere în dezvoltarea afacerii”, implementat de SC Resources Development & Ideas SRL, în cadrul
cruia au fost achiziionate în leasing financiar patru autoturisme, s-a constatat c dei durata normal de funcionare a


autoturismelor, potrivit HG nr. 2139/2004 este de 4-6 ani, perioada de leasing a fost stabilit pe 18 luni, aceasta
reprezentând 37,5% din durata normal de funcionare maxim a bunurilor care fac obiectul leasingului. Totodat
justificarea alegerii leasingului financiar nu demonstreaz avantajele aduse implementrii proiectului sau avantajele
economice reale create ca urmare a utilizrii acestei metode, iar din analiza gradului de utilizare nu rezult legtura
direct cu activitile proiectului, condiie necesar pentru ca o cheltuial de tip FEDR s fie eligibil. Au fost înclcate
prevederile art. 1 (d) din HG nr. 759/2007, art. 34 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, art. 172 (a) din Regulamentul CE
nr. 2342/2002 i Anexa nr. 2 din Ordinul Comun MFP/MMFPS nr. 1117/2170/2010. Impactul financiar a fost estimat la
suma de 84 mii lei;
x în cazul proiectului „FORTE – Formare trainic pentru parteneriat social”, s-a constatat achiziia de ctre beneficiar i
partenerul acestuia, în sistem de leasing, a dou autoturisme fr respectarea principiului unui management financiar
riguros, respectiv asigurarea utilizrii eficiente a fondurilor i un raport optim cost-rezultate. Decizia achiziionrii autoturis-
mului nu s-a bazat pe o analiz privind oportunitatea achiziionrii prin leasing financiar comparativ cu închirierea unui auto-
turism, iar din analiza gradului de utilizare în cadrul proiectului s-a constatat c achiziionarea autoturismelor nu s-a dovedit
în totalitate necesar desfurrii activitii proiectului. Au fost înclcate prevederile art. 1 (d) din HG nr. 759/2007, art. 34
din Regulamentul CE nr. 1083/2006, art. 172 (a) din Regulamentul CE nr. 2342/2002 i Anexa nr. 2 din Ordinul Comun
MFP/MMFPS nr. 1117/2170/2010.Impactul financiar aferent ratelor de leasing a fost estimat la suma de 30 mii lei.
x situaii similare au fost constatate i în cazul altor 5 proiecte auditate, impactul financiar al cheltuielilor neeligibile fiind de 49 mii lei.
¤ în cazul unui numr de 10 proiecte s-au constatat cheltuieli cu cazarea sau servicii de transport în sum de 82 mii lei fr
existena unor documente care s ateste realitatea serviciilor prestate i legtura cu activitile proiectului. Au fost înclcate
prevederile art. 1 alin. 4 d) i art. 2 (1) din HG nr. 759/2007, art. 26 (1) din HG nr. 1860/2006, precum i prevederile contrac-
telor de finanare, Ghidului Solicitantului i Ordinului comun nr. 1117/2171/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate i a
listei cheltuielilor eligibile în cadrul operaiunilor finanate prin POSDRU.
Totodat, au fost constatate i alte aspecte care au majorat nejustificat cheltuielile declarate CE, în sum total de 5.158 mii
lei, determinate de:
¤ declararea, în anul 2013, a unor cheltuieli aferente unui numr de 4 proiecte reziliate în perioada 2011-2013, pentru care
cheltuielile declarate eronat ctre CE sunt în sum de 4.469 mii lei;
¤ declararea, în anul 2013, a unei cereri de rambursare pentru care au fost declarate cheltuieli i anterior, în cursul aceluiai
an bugetar, rezultând cheltuielile dublu declarate în sum de 690 mii lei.
Recomandri
Audit de sistem:
Principalele recomandri formulate Autoritii de Management pentru remedierea deficienelor constatate au vizat:
9 întrirea verificrilor de management prin asigurarea tuturor vizitelor la faa locului i a vizitelor încruciate planificate, prin
verificarea achiziiilor pentru care au fost declarate cheltuieli, a conflictului de interese potrivit prevederilor procedurilor
operaionale aplicabile;
9 elaborarea cererilor de rambursare pentru proiectele finanate din axa 7 de asisten tehnic în vederea declarrii acestora
ctre Comisia European, potrivit prevederilor procedurale i legale;
9 corectarea înregistrrilor în SMIS privind debitele constatate i recuperate i generarea din SMIS a declaraiilor de cheltuieli
transmise ACP, astfel încât s se asigure în timp real o raportare de încredere prin intermediul SMIS;
9 respectarea prevederilor OUG nr. 66/2011, privind constatarea neregulilor i stabilirea creanelor bugetare rezultate din
neregulile identificate ca urmare a vizitelor la faa locului;
9 verificarea în cadrul misiunilor de control pentru funcii delegate a modului de îndeplinire de ctre organismele intermediare
a atribuiilor delegate privind constatarea neregulilor i recuperarea debitelor;
9 actualizarea registrului debitorilor întocmit la nivelul Autoritii de Management cu toate informaiile privind debitele i
transmiterea acestora ctre ACP în vederea înregistrrii lor în Registrul debitorilor aflat la nivelul ACP.
Principalele recomandri formulate Organismelor Intermediare pentru remedierea deficienelor constatate cu ocazia
auditului de sistem au vizat:
9 dispunerea msurilor, prevzute de OUG nr. 66/2011 în vederea aplicrii coreciilor financiare la valoarea contractelor atri-
buite cu nerespectarea regulilor în domeniul achiziiilor, precum i recuperarea creanelor bugetare stabilite;
9 reverificarea eligibilitii grupului int i a cheltuielilor solicitate la rambursare care au fost validate în mod necorespunztor,
iar acolo unde este cazul dispunerea, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, a msurilor de cuantificare, constatare i recu-
perare a cheltuielilor neeligibile, inclusiv extinderea verificrilor în cazurile în care sunt constatate neconformiti;
9 analizarea cheltuielilor solicitate la rambursare în cadrul proiectelor cu risc de dubl finanare, prin verificri încruciate;
9 introducerea i validarea în aplicaia informatic SMIS-CSNR a datelor privind implementarea proiectelor gestionate, a
datelor aferente tuturor debitelor stabilite, precum i a datelor aferente verificrilor efectuate pentru proiectele aflate în
gestiunea organismelor intermediare;
Pagina480


9 realizarea verificrilor privind conflictul de interese cuprinse în listele de verificare, având în vedere i informaiile înregistrate
electronic la registrul comerului;
9 efectuarea pentru proiectele finalizate a cror perioad de sustenabilitate a expirat sau expir în cursul anului, a vizitelor de
monitorizare ex-post, astfel încât s se asigure c beneficiarii i-au îndeplinit obligaiile asumate prin contractul de finanare
în ceea ce privete sustenabilitatea proiectului;
9 înregistrarea în registrul de debitori a tuturor debitelor constatate i recuperate pentru proiectele gestionate de organismul
intermediar, precum i reconcilierea registrului de debitori cu cel de la nivelul Autoritii de Management, identificarea
diferenelor i remedierea acestora;
9 întrirea capacitii administrative prin ocuparea schemei de personal.
Principalele recomandri formulate Autoritii de Management i Organismelor Intermediare Centrale i Regionale pentru
remedierea deficienelor constatate în urma auditului de operaiuni au vizat:
¤ verificarea activitilor desfurate de experi în cadrul proiectelor i a justificrii orelor prestate pe baza rapoartelor de
activitate, cuantificarea cheltuielilor neeligibile, precum i constatarea i recuperarea creanelor bugetare;
¤ dispunerea în baza prevederilor OUG nr. 66/2011, a msurilor privind constatarea i recuperarea sumelor neeligibile i a
accesoriilor aferente, precum i, dup caz, verificarea existenei unor situaii similare celor identificate, în cheltuielile decla-
rate de beneficiari pe toat perioada de implementare a proiectelor, identificarea, cuantificarea i recuperarea cheltuielilor
neeligibile efectuate;
¤ aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011 cu modificrile sau completrile ulterioare, a coreciilor financiare pentru
contractele de furnizare i servicii în cazul crora au fost constatate deficiene în derularea procesului de achiziie, constatarea i
recuperarea creanelor bugetare.
Punctul de vedere al entitii auditate

Deficienele i recomandrile au fost conciliate cu entitile auditate, iar în cadrul procedurii contradictorii a fost analizat punctul
de vedere al acestora i msurile propuse pentru implementarea recomandrilor.
Ca urmare a misiunilor de audit privind verificarea msurilor luate de Autoritatea de Management i de organismele interme-
diare pentru implementarea recomandrilor formulate în misiunile anterioare de audit efectuate pentru POS DRU i a evalurii
stadiului de implementare a acestora, au rezultat urmtoarele:
¤ din totalul celor 184 de recomandri formulate Autoritii de Management i organismelor intermediare în auditul de sistem
precedent sau rmase deschise din misiunile anterioare de audit, s-a constatat c 72 de recomandri au fost implementate,
ceea ce reprezint 39,13% din total, 11 recomandri au fost închise, respectiv 5,97%, iar 101 recomandri au rmas des-
chise, din care 78 de recomandri au fost evaluate ca parial implementate, iar 23 de recomandri nu au fost implementate,
reprezentând 54,90 % din total.
Pentru recomandrile rmase deschise se impune stabilirea de ctre Autoritatea de Management, care este responsabil de
gestiunea i implementarea programului operaional, a msurilor necesare pentru implementarea integral a recomandrilor
rmase deschise, precum i de monitorizarea realizrii aciunilor respective atât la nivelul su cât i la nivelul organismelor
intermediare, astfel încât s se asigure funcionarea corespunztoare a sistemului de management i control pentru prevenirea,
detectarea i corectarea neregulilor:
¤ din totalul celor 516 recomandri formulate Autoritii de Management i organismelor intermediare în auditul de operaiuni
precedent sau rmase deschise din misiunile anterioare de audit, s-a constatat c 277 de recomandri au fost implemen-
tate, ceea ce reprezint 53,68%, 9 recomandri au fost închise, respectiv 1,74%, iar 230 de recomandri au rmas des-
chise, din care 198 de recomandri au fost evaluate ca parial implementate, iar 32 de recomandri nu au fost imple-
mentate, reprezentând 44,58% din total.
Autoritatea de Management a efectuat demersurile necesare pentru verificarea neregulilor semnalate prin raportul de audit
precedent, fiind întocmite, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, titluri de crean prin care au fost constatate cheltuieli neeli-
gibile i au fost aplicate corecii financiare pentru nerespectarea legislaiei naionale în domeniul achiziiilor publice. Totui, în
unele cazuri, msurile luate nu au fost suficiente pentru implementarea integral a recomandrilor, deoarece verificrile nu au
fost finalizate sau nu au vizat toate deficienele semnalate, sau creanele bugetare nu au fost recuperate.
În urma verificrilor efectuate, în cazul a dou proiecte au fost descoperite indicii de posibile fraude privind existena unor
posibile conflicte de interese între beneficiar i contractori la încheierea unui contract de locaiune în care contractorul era
membru fondator al beneficiarului, sau la încheierea unui contract de închiriere în condiiile în care preedintele comisiei de
evaluare a ofertelor deinea i calitatea de reprezentant al ofertantului declarat câtigtor, iar un membru al comisiei a fost
numit administrator al ofertantului ulterior semnrii contractului de închiriere, în cel de-al doilea caz.


Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraud cu privire la aspectele constatate, în vederea soluionrii
acestora.
Program afectat de un nivel Rata de eroare estimat în Calificativul pentru sistemele de control
semnificativ de eroare? cheltuielile declarate în anul 2013 examinate
DA 5,64
statistic de operaiuni. Cea mai mare parte din rata de eroare estimat este datorat neregulilor constatate ca urmare a
nerespectrii eligibilitii cheltuielilor declarate.
În vederea asigurrii unui grad adecvat de acoperire a organismelor intermediare i tipurilor de proiecte, s-a auditat i un
eantion complementar de cereri de rambursare cu un numr de 7 cereri de rambursare cu o valoare a cheltuielilor declarate
de 4.105 mii lei. Eroarea constatat în eantionul complementar a fost în sum de 54 mii lei (format din 31 mii lei cheltuieli
neeligibile i 23 mii lei corecii financiare) i nu a fost cuprins în calculul ratei de eroare estimate, aceasta urmând a fi luat în
considerare la exprimarea opiniei de audit pe program operaional aferent cheltuielilor declarate în anul 2013.

IONAL DEZVOLTAREA CAPACIT
II ADMINISTRATIVE
Finanat din Fondul Social European
Obiectivul general al Programului Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative (PODCA) este de a contribui la crearea
unei administraii publice eficiente, în beneficiul socio-economic al societii româneti. Programul operaional beneficiaz, în
perioada de programare 2007-2013, de o sum total de 244.709 mii euro, din care 85% contribuia Uniunii Europene din
Fondul Social European i 15% contribuia statului român.
În cazul PODCA, conform datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, la data de 31.12.2013 se constat un grad de
contractare a fondurilor nerambursabile de 118,91% raportat la alocrile aferente perioadei 2007-2013, iar contribuia UE aferent
plilor ctre beneficiari reprezint 50,40% din totalul alocrilor bugetare aferente aceleiai perioade. În ceea ce privete sumele
cumulate primite de la CE la data de 31.12.2013, raportat la alocrile aferente aceleiai perioade, reprezint 40,06%.
operaional a funcionat eficace pentru prevenirea erorilor i neregulilor i c, în cazul apariiei acestora, sistemul a acionat eficient în
detectarea i corectarea lor.
În cadrul auditului de sistem, ca obiectiv suplimentar, Autoritatea de Audit a evaluat eficiena implementrii de ctre Auto-
ritatea de Management a Planului de Aciune în domeniul achiziiilor publice, care a vizat contractele de achiziie pentru care au
fost declarate cheltuieli ctre CE în anul 2012 în vederea obinerii unei asigurri rezonabile asupra calitii verificrilor realizate
de Autoritatea de Management i a msurilor luate pentru constatarea abaterilor de la legislaie, aplicarea coreciilor financiare
i corectarea erorilor în cazul contractelor de achiziie public.
Auditul de operaiuni a avut ca obiectiv obinerea unei asigurri rezonabile c declaraiile de cheltuieli prezentate Comisiei Europene
în anul 2013, în sum total de 266.689 mii lei, sunt corecte, iar tranzaciile care stau la baza acestora sunt corecte, legale i
regulamentare. Eantionul de proiecte auditat a cuprins un numr de 77 de cereri de rambursare, cu o valoare a cheltuielilor declarate
de 182.181 mii lei, reprezentând 68,31% din totalul cheltuielilor declarate în anul 2013.
naionale în domeniul achiziiilor publice pentru care au fost stabilite corecii financiare în valoare total de 656 mii lei, din care
suma de 558 mii lei este aferent eantionului auditat i solicitarea la rambursare i validarea unor cheltuieli efectuate de ctre
beneficiari, apreciate ca fiind neeligibile, în sum de 224 mii lei.
Principalele deficiene constatate la nivelul Autoritii de Management (Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice) ca
urmare a auditului de sistem privind funcionarea sistemului de management i control al PO DCA, au vizat urmtoarele aspecte:
Managementul neregulilor
¤ înregistrarea neadecvat în SMIS a debitelor aferente proiectelor pentru care au fost declarate cheltuieli CE;
¤ recuperarea cu întârziere a creanelor bugetare datorate de beneficiari fr a fi luate msuri pentru stabilirea i recuperarea
i a dobânzilor pentru plata cu întârziere a debitelor.
¤
Obiectiv suplimentar
Din verificarea unui eantion de 22 de contracte de achiziie, Autoritatea de Audit a identificat validarea i rambursarea în cazul
a 3 proiecte a unor cheltuieli provenite din contracte de achiziii publice, atribuite fr respectarea prevederilor legale în
Pagina482


domeniul achiziiilor publice din OUG nr. 34/2006, pentru care coreciile financiare aplicate la valoarea contractelor de achiziie
au fost de 404 mii lei, din care impactul financiar asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2012 a fost de 133 mii lei, iar asupra
cheltuielilor declarate în anul 2013 de 271 mii lei.
Constatri din auditul de operaiuni
În urma verificrilor efectuate au fost constatate deficiene datorate nerespectrii de ctre beneficiarii proiectelor atât a preve-
derilor legale privind achiziiile publice, cât i a normelor aplicabile privind eligibilitatea cheltuielilor declarate de beneficiari.
În ceea ce privete aplicarea prevederilor legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice (OUG nr. 34/2006 cu
modificrile i completrile ulterioare), în cazul a 5 contracte de achiziii s-au constatat deficiene pentru care, potrivit prevederilor OUG
nr. 47/2014 privind modificarea i completarea OUG nr. 66/2011, respectiv HG nr. 519/2014, au fost stabilite corecii financiare în
valoare total de 656 mii lei, din care suma de 558 mii lei este aferent eantionului auditat.
Abaterile de la respectarea legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice au vizat urmtoarele aspecte:
¤ nerespectarea principiului tratamentului egal i al transparenei în derularea procedurilor de achiziie public, înclcându-se
prevederile art. 178 i art. 179 din OUG nr. 34/2006 i art. 26 din HG nr. 925/2006, în cazul derulrii procedurii de atribuire a
contractului de servicii de cercetare a pieei în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacitii de aciune a Asociaiei Oraelor din
România prin îmbuntirea eficacitii organizaionale proprii i a membrilor”, beneficiar Asociaia Oraelor din România. Din
verificarea procedurii de atribuire a contractului s-a constatat utilizarea unor cerine discriminatorii cu privire la experiena solicitat
liderului de proiect, precum i publicarea în SEAP a dou clarificri referitoare la modalitatea de acordare a punctajului pe baza
cruia se va realiza clasamentul candidailor participani, fr a publica un anun de tip erat care s asigure informarea tuturor
potenialilor ofertani. Prin urmare, s-a stabilit o corecie de 25% din suma de 666 mii lei, solicitat la rambursare din contractul
sus-menionat, corecie însumând 166 mii lei, aferent integral celor 3 cereri de rambursare auditate;
¤ stabilirea prin documentaia de atribuire a unor cerine restrictive privind criteriile de calificare i selecie, fiind înclcate
prevederile art. 178 i art. 179 din OUG nr. 34/2006 i art. 8 din HG nr. 925/2006. Astfel, în cadrul proiectului „Eficientizarea
furnizrii serviciilor publice prin îmbuntirea cadrului adecvat i a proceselor de lucru implementate i meninute în cadrul
Instituiei Prefectului – Judeul Botoani”, s-a constatat c în documentaia de atribuire a contractului, pentru achiziionarea
de echipamente, licene informatice i servicii necesare implementrii sistemului informatic au fost incluse unele cerine
restrictive cu privire la experiena solicitat managerului de proiect, expertului tehnic hardware i securitate IT i personalului
responsabil cu susinerea cursurilor de instruire în tehnologia informaiei i comunicare. Potrivit prevederilor legale, s-a
stabilit o corecie de 25% din valoarea contractului, corecie însumând 428 mii lei, din care suma de 371 mii lei este
aferent cererii de rambursare auditate;
¤ utilizarea unor cerine discriminatorii în cazul derulrii procedurii de atribuire a contractului de servicii de formare i specializare
profesional, cu privire la personalul propus pentru îndeplinirea contractului, respectiv pentru coordonatorul de curs i pentru
formatorii propui la cursul de limba englez, în cadrul proiectului „Pregtirea profesional a personalului Consiliului Judeean
Vaslui”. Au fost înclcate astfel prevederile art. 178 i art. 188 din OUG nr. 34/2006 i art. 8 din HG nr. 925/2006, aplicându-se o
corecie de 5% din valoarea contractului, corecie însumând 22,70 mii lei, din care suma de 11 mii lei este aferent cererii de
rambursare auditate.
Referitor la respectarea condiiilor de eligibilitate a cheltuielilor s-a constatat c au fost solicitate la rambursare i validate chel-
tuieli în valoare total de 224 mii lei, care nu respect regulile i cerinele de eligibilitate din HG nr. 759/2007 sau regula-
mentele comunitare, dintre care se exemplific:
¤ efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sum de 15 mii lei, reprezentând plata unor servicii de consultan, care nu se jus-
tific. Astfel, au fost decontate cheltuieli în baza contractului încheiat pentru servicii reprezentând suport în elaborarea docu-
mentaiilor de atribuire i sprijin în derularea procedurilor de achiziii publice, în cadrul proiectului „Programarea strategic –
modalitate de optimizare a structurilor pentru noile servicii descentralizate/deconcentrate din sectorul prioritar sntate”,
dei în perioada urmtoare intrrii în vigoare a contractului de consultan i pân la finalizarea proiectului, beneficiarul nu a
mai derulat nicio achiziie public, astfel c activitile menionate în rapoartele emise de furnizor ca fiind realizate, nu se
justificau, nefiind demonstrat o legtur direct cu activitile proiectului. Au fost înclcate prevederile art. 2 din HG nr.
759/2007 i art. 172 a) alin. (1) din Regulamentul CE nr. 2342/2002;
¤ decontarea unor cheltuieli neeligibile reprezentând contravaloarea unor echipamente IT, achiziionate fr respectarea
principiului unui management financiar riguros. Astfel, în cadrul proiectului „Consolidarea sistemului de formare con-
tinu a angajailor Consiliului Judeean Gorj i a instituiilor subordonate”, beneficiarul proiectului a achiziionat echipamente
de calcul i periferice în valoare total de 50 mii lei, îns din analiza cererii de finanare i a justificrilor beneficiarului privind
necesitatea achiziionrii bunurilor, precum i a utilitii i a utilizrii echipamentelor în cadrul proiectului s-a constatat c nu
se justific cheltuielile efectuate pentru achiziia unor echipamente în valoare de 11 mii lei. Au fost înclcate prevederile art.
14 i art. 60 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 i art. 172 a) alin. (1) din Regulamentul CE nr. 2342/2002;
¤ decontarea, în cazul a dou proiecte implementate de Secretariatul General al Guvernului, respectiv Asociaia Actorilor
Europeni, a unor cheltuieli neeligibile în sum de 7 mii lei, reprezentând salarii i contribuii aferente, solicitate nejustificat
pentru unii membri ai echipei de implementare a proiectului, în perioada în care acetia au participat la o instruire organizat
în cadrul proiectului.


Recomandri
Auditul de sistem
Principalele recomandri formulate Autoritii de Management pentru remedierea deficienelor constatate au fost urmtoarele:
9 înregistrarea în SMIS a informaiilor înscrise în titlurile de crean, anterior notificrii ACP privind descoperirea unor creane
bugetare;
9 remedierea diferenelor între sumele evideniate în cadrul declaraiilor de cheltuieli lunare i cele din aplicaiile de plat ctre
CE, generate de SMIS-CSNR,
9 declanarea cu celeritate a procedurilor care s asigure recuperarea creanelor bugetare, precum i identificarea debitelor
nerecuperate în termen legal, întocmirea titlurilor de crean pentru dobânzile datorate de beneficiari i luarea msurilor
prevzute de OUG nr. 66/2011 în vederea recuperrii acestora;
9 în cazul constatrilor rezultate din verificarea obiectivului suplimentar, recomandrile formulate Autoritii de Management
au vizat aplicarea, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, a coreciilor financiare pentru nerespectarea prevederilor legale
privind achiziiile publice în cazul contractelor de achiziie încheiate în cadrul celor trei proiecte, recuperarea creanelor
bugetare i deducerea acestora din cheltuielile declarate Comisiei Europene.
Principalele recomandri formulate pentru remedierea deficienelor constatate în cadrul auditului de operaiuni au vizat:
9 dispunerea msurilor prevzute de OUG nr. 66/2011, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru constatarea chel-
tuielilor neeligibile, recuperarea creanelor i a accesoriilor aferente, precum i deducerea acestora din cheltuielile declarate
Comisiei Europene;
9 dispunerea msurilor prevzute de OUG nr. 66/2011, cu modificrile i completrile ulterioare, în vederea aplicrii coreciilor
financiare, în cazul contractelor de servicii/furnizare atribuite fr organizarea unei proceduri de achiziie adecvate, recu-
perarea creanelor i a accesoriilor aferente i deducerea acestora din cheltuielile declarate Comisiei Europene;
9 aplicarea de ctre Autoritatea de Management i Autoritatea de Certificare i Plat a prevederilor art. 19 din OUG nr. 66/2011,
privind neincluderea temporar în declaraiile de cheltuieli a cheltuielilor aferente contractelor de achiziie în cazul crora au fost
constatate deficiene cu implicaii financiare, pân la finalizarea procedurii prevzute la art. 21 din OUG nr. 66/2011.
Deficienele i recomandrile au fost conciliate cu entitile auditate, iar în cadrul procedurii contradictorii a fost analizat punctul
de vedere al acestora i msurile propuse pentru implementarea recomandrilor.
Entitatea auditat a acceptat recomandrile formulate, urmând a lua msuri în vederea implementrii acestora.
Totodat, în cadrul procedurii de conciliere pentru auditul de sistem, Autoritatea de Management:
¤ a transmis Autoritii de Audit un numr de 44 de titluri de crean întocmite ulterior misiunii de audit pe teren, pentru dobânzile
datorate de beneficiari pentru plata cu întârziere a debitelor;
¤ a dispus msuri de corectare, în cazul constatrilor i recomandrilor formulate ca urmare a verificrii obiectivului supli-
mentar, fiind emise note de constatare prin care au fost aplicate corecii financiare pentru abaterile identificate.
Ca urmare a misiunilor de audit privind verificarea msurilor luate de Autoritatea de Management pentru implementarea reco-
mandrilor formulate în misiunile anterioare de audit efectuate pentru PO DCA i a evalurii stadiului de implementare a
acestora, au rezultat urmtoarele:
¤ din totalul celor 12 recomandri formulate Autoritii de Management în auditul de sistem precedent sau rmase deschise din mi-
siunile anterioare de audit, s-a constatat c 9 recomandri au fost implementate, ceea ce reprezint 75% din total, o recomandare
a fost închis, respectiv 8,33%, iar 2 recomandri au fost evaluate ca parial implementate, reprezentând 16,67% din total.
În ceea ce privete msurile luate de Autoritatea de Management pentru remedierea deficienelor cu impact financiar incluse în
raportul de audit de sistem anterior, se menioneaz faptul c pentru 4 proiecte au fost emise procese-verbale de constatare a
neregulilor i de stabilire a creanelor, respectiv note de stabilire a coreciilor financiare prin care s-au stabilit cheltuieli afectate
de neregul în cuantum de 26 mii lei, din care suma de 22 mii lei a fost recuperat i dedus din declaraiile de cheltuieli
transmise ctre Autoritatea de Certificare i Plat pân la finele anului 2013.
¤ din totalul celor 45 de recomandri formulate Autoritii de Management în auditul de operaiuni precedent sau rmase
deschise din misiunile anterioare de audit, s-a constatat c 34 de recomandri au fost implementate, reprezentând 75,56%
din total, o recomandare a fost închis, reprezentând 2,22% din totalul recomandrilor, iar 10 recomandri au rmas des-
chise, din care 6 recomandri au fost evaluate ca parial implementate, iar 4 recomandri nu au fost implementate, ceea ce
reprezint 22,22% din total.
Autoritatea de Management a efectuat demersurile necesare pentru verificarea neregulilor semnalate prin raportul de audit pre-
cedent, fiind întocmite, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, titluri de crean prin care au fost constatate cheltuieli neeligibile
în sum de 29 mii lei i au fost aplicate corecii financiare pentru nerespectarea legislaiei naionale în domeniul achiziiilor
publice în sum de 1.770 mii lei. Pân la finele anului 2013 au fost recuperate i deduse din cheltuielile declarate Comisiei
Europene erori în sum de 274 mii lei, iar debitele stabilite în titlurile de crean pentru erori în sum de 825 mii lei erau
înregistrate în registrul debitorilor al Autoritii de Management i al Autoritii de Certificare i Plat.
Pagina484


Program afectat de un nivel Rata de eroare estimat în cheltuielile Calificativul pentru sistemele de control
semnificativ de eroare? declarate în anul 2013 examinate
NU 0,49 %
În vederea asigurrii unui grad adecvat de acoperire a tipurilor de beneficiari, s-a auditat i un eantion complementar de cereri
de rambursare, cu un numr de 12 cereri de rambursare, aferente unui numr de 6 proiecte cu o valoare a cheltuielilor decla-
rate de 3.467 mii lei. Eroarea constatat în eantionul complementar a fost de 265 mii lei i nu a fost cuprins în calculul ratei
de eroare estimate, aceasta urmând a fi luat în considerare la exprimarea opiniei de audit pe program operaional aferent
cheltuielilor declarate în anul 2013.
6.1.8. AUTORITATEA DE CERTIFICARE I PLAT

La nivel naional a fost instituit o singur Autoritate de Certificare i Plat (ACP) în cadrul Ministerului Finanelor Publice pentru toate
programele operaionale finanate din fonduri structurale i de coeziune (POS Mediu, POS Transport, POR, POS CCE, POAT, POS
DRU, PODCA). Aceasta asigur îndeplinirea urmtoarelor atribuii prevzute în cadrul Regulamentului CE nr. 1083/2006:
¤ stabilirea i transmiterea ctre Comisia European a declaraiilor certificate de cheltuieli i a cererilor de plat;
¤ certificarea faptului c declaraia cheltuielilor este exact, este efectuat pe baza unor sisteme de contabilitate fiabile i a
unor documente justificative care pot fi verificate;
¤ cheltuielile declarate sunt conforme cu regulile comunitare i naionale aplicabile i au fost suportate pentru operaiunile
selecionate pentru finanare, în conformitate cu criteriile aplicabile programului i regulile comunitare i naionale aplicabile;
¤ luarea în considerare, în sensul certificrii, a rezultatelor tuturor auditurilor efectuate de Autoritatea de Audit sau sub supra-
vegherea acesteia;
¤ pstrarea unei contabiliti computerizate a cheltuielilor declarate Comisiei, inclusiv a sumelor care trebuie recuperate i a
sumelor retrase în urma anulrii integrale sau pariale a contribuiei la o operaiune.
În cadrul aciunilor de audit de sistem desfurate la nivelul tuturor programelor operaionale, Autoritatea de Audit a efectuat veri-
ficri la nivelul ACP în scopul obinerii unei asigurri rezonabile c sistemul de management i control funcioneaz eficace pentru
a preveni, detecta i corecta erorile i neregulile. Ca urmare a acestor verificri au fost identificate urmtoarele deficiene;
¤ procedurile de lucru aprobate nu asigur concilierea în timp real a sumelor solicitate la plat Comisiei Europene prin
intermediul sistemului informatic SFC2007 cu sumele raportate de ctre autoritile de management prin intermediul
Declaraiilor Lunare de Cheltuieli generate de SMIS - CSNR;
¤ nu s-au efectuat verificri care s asigure corectitudinea informaiilor înregistrate de autoritile de management i organismele
intermediare în sistemul informatic SMIS-CSNR cu privire la sumele înscrise în titlurile de crean întocmite de acestea;
¤ nu exist o eviden clar în ceea ce privete sumele recuperate aferente debitelor provenind din cheltuieli declarate anterior CE.
Entitatea auditat a acceptat recomandrile privind eliminarea acestor deficiene, Autoritii de Audit revenindu-i responsa-
bilitatea de a continua monitorizarea modului în care se desfoar procesele de reconciliere în timp real a cheltuielilor
solicitate CE cu sumele cuprinse în cadrul declaraiilor lunare de cheltuieli i de asigurare a viabilitii informaiilor financiare
aferente debitelor constatate, recuperate i în curs de recuperare.
Concluzia general a auditului este c „sistemul de management i control la nivelul ACP funcioneaz, dar sunt
necesare anumite îmbuntiri".
6.1.9. AUTORITATEA NA
IONAL PENTRU REGLEMENTAREA I MONITORIZAREA
ACHIZI
IILOR PUBLICE
Autoritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP) – instituie naional cu respon-
sabiliti în procesul de verificare ex-ante i ex-post a achiziiilor publice, având rol fundamental în formularea la nivel de con-
cepie, promovare i implementare a politicii în domeniul achiziiilor publice, verificarea respectrii normelor privind achiziiile
publice, la nivel naional, indiferent de sursa de finanare, buget naional sau instrumente structurale.
Includerea formal a ANRMAP în sistemul de management i control, entitate care nu a fcut parte iniial din acest sistem, a
impus configurarea unor atribuii clare i distincte care s fie exercitate de ctre aceasta.
Principalele atribuii ale ANRMAP, aa cum au fost modificate prin HG nr. 801/2011 de modificare i completare a HG nr.
525/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 563/2011, sunt:


¤ evaluarea înainte de transmiterea spre publicare a coninutului anunului de intenie, anunului de participare, invitaiei de
participare, documentaiei de atribuire, eratei i anunului de atribuire;
¤ verificarea respectrii condiiilor prevzute de legislaie pentru reducerea termenelor de publicare (reduceri determinate de
publicarea unor anunuri de intenie, accelerarea procedurii sau publicarea documentaiei în SEAP i JOUE);
¤ elaborarea punctului de vedere la solicitrile de clarificare pe care autoritile contractante/potenialii ofertani/autoritile de
management le transmit cu privire la modul de interpretare a prevederilor legislaiei în domeniul achiziiilor publice;
¤ acordarea de consiliere metodologic autoritilor contractante privind bunele practici în aplicarea procedurilor de achiziie
public;
¤ elaborarea i publicarea analizelor, studiilor i evalurilor privind sistemul de achiziii publice;
¤ efectuarea controalelor ex-post planificate/neplanificate;
¤ supravegherea modului de funcionare a sistemului de achiziii publice i de atribuire a contractelor de achiziie public,
dispunând, dup caz, aplicarea sanciunilor prevzute de legislaia în vigoare din domeniul achiziiilor publice.
Misiunea de audit efectuat de Autoritatea de Audit a avut ca obiectiv evaluarea modului în care mecanismul de verificare al
achiziiilor publice funcioneaz la nivelul ANRMAP, precum i evaluarea modului de implementare a recomandrilor formulate
în misiunile de audit anterioare.
Pentru îndeplinirea obiectivului auditului i stabilirea concluziei cu privire la funcionarea sistemului de management i control,
au fost efectuate teste de control asupra unui eantion reprezentativ de documentaii de atribuire, verificate ex-ante de ctre
ANRMAP, grupate pe programe operaionale.
Din totalul de 604 documentaii de atribuire cu valoare estimat peste pragul prevzut de art. 124 din OUG nr. 34/2006, în valoare
total de 18.738.117 mii lei, a fost selectat un numr de 42 de documentaii de atribuire în valoare total de 8.607.769 mii lei, repre-
zentând 45,70% din valoarea documentaiilor de atribuire a cror valoare este peste pragul prevzut de art. 124 din OUG nr. 34/2006.
Constatri
Ca urmare a verificrilor efectuate cu ocazia misiunii de audit, s-au constatat aspecte precum:
¤ existena unei neconcordane între prevederile OUG nr. 34/2006 i cele ale HG nr. 525/2007 privind organizarea i func-
ionarea ANRMAP, în ceea ce privete termenul de evaluare de ctre ANRMAP a conformitii documentaiilor de atribuire;
¤ acceptarea în cadrul procedurilor la care criteriul de atribuire îl constituie „oferta cea mai avantajoas din punct de vedere
economic” a unor documentaii de atribuire, cu observaia c rspunderea revine autoritii contractante pentru stabilirea
factorilor de evaluare i a ponderii alocate factorului de evaluare pre, situaie ce nu este în conformitate cu dispoziiile art.
33^1, alin. (2) din OUG nr. 34/2006, cu modificrile i completrile ulterioare;
¤ persistena unor cazuri în care CNSC are o abordare diferit fa de ANRMAP, fapt ce conduce la modificarea sau anularea
procedurilor de atribuire, admise iniial de ANRMAP;
¤ existena unor neconcordane/neconformiti care nu au fost sesizate nici de operatorii ANRMAP, nici de persoanele cu
atribuii de validare nefiind formulate observaii de remediere;
¤ imposibilitatea vizualizrii în SEAP a observaiilor iniiale formulate de operatorii ANRMAP care au fost eliminate ulterior de
ctre persoana cu atribuii de avizare a documentaiei de atribuire. De asemenea, nu se reine în SEAP justificarea eliminrii
observaiilor operatorului ANRMAP, de ctre persoana care a avizat.
¤
Recomandri
Recomandrile formulate de auditori au vizat remedierea deficienelor semnalate în sensul:
9 respingerii, de ctre ANRMAP, de la publicarea în SEAP a unor documentaii de atribuire în condiiile în care autoritile
contractante nu au remediat toate neconformitile care au constituit motive de respingere;
9 respingerii, de ctre ANRMAP, a documentaiilor de atribuire care nu sunt conforme cu legislaia în domeniul achiziiilor
publice, conform prevederilor 33^1 din OUG nr. 34/2006, astfel încât s fie aprobate spre publicare în SEAP doar docu-
mentaiile în cazul crora au fost remediate toate neconformitile identificate de ANRMAP;
9 continurii emiterii, de ctre ANRMAP, de ordine i instruciuni cu caracter normativ, în vederea îmbuntirii cadrului le-
gislativ existent, astfel încât s se reduc aria prevederilor interpretative care conduc la soluii neunitare ale organismelor
implicate în verificarea achiziiilor publice;
9 îmbuntirii verificrilor efectuate atât de ctre operatori, cât i de ctre persoanele care avizeaz documentaiile de atribuire,
cu acordarea unei atenii sporite cunoaterii i înelegerii instruciunilor emise de ANRMAP cu privire la toate aspectele
identificate în procesul de evaluare a conformitii documentaiilor de atribuire cu legislaia în domeniul achiziiilor publice.
ANRMAP a transmis punctul su de vedere referitor la deficienele constatate i recomandrile incluse în proiectul de raport,
msurile întreprinse i documentele probatorii în susinerea acestora, precum i propuneri cu privire la modul de implementare
a recomandrilor formulate.
Pagina486


Din verificarea modului de implementare de ctre ANRMAP a recomandrilor formulate prin rapoartele de audit anterioare a rezultat
c dintr-un numr total de 11 recomandri formulate, 7 recomandri au fost implementate (63,64%), iar 4 recomandri sunt parial
implementate (36,36%).
Recomandrile parial implementate vizeaz urmtoarele deficiene:
x persistena unor cazuri în care CNSC are o abordare diferit fa de ANRMAP, fapt ce conduce la modificarea sau anularea
procedurilor de atribuire, admise iniial de ANRMAP;
x existena unor neconcordane/neconformiti care nu au fost sesizate nici de operatori, nici de persoanele cu atribuii de
validare i, în consecin, nu au fost formulate observaii în acest sens;
x validarea unor documentaii de atribuire de ctre ANRMAP, condiionat de îndeplinirea ulterioar de ctre autoritatea
contractant a unor recomandri formulate de ANRMAP;
x existena unor note justificative ataate de ctre autoritile contractante la documentaiile de atribuire încrcate în SEAP, care au
fcut obiectul verificrilor ANRMAP, care nu ofer în toate cazurile informaii care s susin relevana i caracterul adecvat al
cerinelor solicitate (criterii de calificare i selecie, factori de evaluare) în raport cu obiectul contractului de achiziie public.
Concluzia general a auditului este c „mecanismul de verificare ex-ante a achiziiilor publice la nivelul ANRMAP
funcioneaz, dar sunt necesare anumite îmbuntiri".
6.1.10. UNITATEA PENTRU COORDONAREA I VERIFICAREA ACHIZI

IILOR PUBLICE
Unitatea pentru Coordonarea i Verificarea Achiziiilor Publice (UCVAP) este structura responsabil pentru controlul ex-ante al
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziie public, indiferent de sursa de finanare, respectiv instrumente structurale
sau buget naional. În vederea prevenirii i corectrii neconformitilor, UCVAP asigur verificarea principalelor etape ale pro-
cesului de achiziie public, dup publicarea anunului/invitaiei de participare i pân la semnarea contractului.
Includerea formal a UCVAP în cadrul sistemului de management i control naional pentru verificarea ex-ante a procedurilor
de achiziie public, a fost prevzut prin HG nr. 802/2011 pentru modificarea i completarea unor acte normative din domeniul
implementrii instrumentelor structurale. În baza prevederilor legale, UCVAP sprijin activitatea Autoritilor de Management în
vederea respectrii normelor comunitare i naionale privind achiziiile publice.
Principalele atribuii ale UCVAP sunt legate de:
¤ verificarea coninutului clarificrilor, modificrilor publicate de autoritile contractante, respectarea termenelor de publicare
prevzute de legislaie, oportunitatea publicrii unei erate;
¤ verificarea conformitii documentelor procedurii cu legislaia aplicabil i derularea, în condiiile legii, a principalelor etape
ale procesului de achiziie public, dup publicarea anunului/invitaiei de participare i pân la semnarea contractului, pen-
tru prevenirea i corectarea neconformitilor;
¤ verificarea conformitii documentelor procedurii cu legislaia aplicabil i etapele procesului de achiziie (începând cu trans-
miterea invitaiei de participare la procedur i pân la semnarea contractului/actului adiional), în situaiile excepionale în
care este permis încheierea contractului fr publicarea prealabil a anunului de participare;
¤ exprimarea opiniei privind derularea procedurii de atribuire i înscrierea opiniei în Raportul procedurii de atribuire;
¤ transmiterea raportului de activitate cuprinzând informaiile referitoare la procedura verificat, precum i opinia UCVAP/CVAP,
înscris în raportul procedurii, ctre ANRMAP i AM.
Autoritatea de Audit a efectuat o misiune de audit la nivelul UCVAP, având ca obiectiv evaluarea funcionrii mecanismului de
verificare al achiziiilor publice la nivelul acestei instituii, precum i evaluarea modului de implementare a recomandrilor
formulate în cadrul misiunilor de audit anterioare.
Pentru îndeplinirea obiectivului auditului i stabilirea concluziei cu privire la funcionarea sistemului de management i control,
au fost efectuate teste de control asupra unui eantion reprezentativ de proceduri de atribuire verificate de ctre UCVAP,
inclusiv procedurile de negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare.
Astfel, din totalul de 439 de proceduri atribuite în perioada de referin pentru care verificarea a fost finalizat prin atribuirea
contractului, cu o valoare estimat de 10.049.594 mii lei i un numr de 61 de proceduri atribuite prin negociere fr publicarea
prealabil a unui anun de participare, a cror valoare estimat însumeaz 177.125 mii lei, au fost selectate, în vederea
verificrii de ctre Autoritatea de Audit, un numr de 49 de proceduri de atribuire (din care 42 sunt proceduri de atribuire a cror
valoare estimat depete pragurile valorice prevzute de art. 55 din OUG nr. 34/2006 i 7 sunt proceduri de negociere fr
publicarea prealabil a unui anun de participare), în valoare total de 3.851.999 mii lei, reprezentând 38% din valoarea populaiei.
Constatri
Ca urmare a verificrilor efectuate cu ocazia prezentei misiuni de audit, s-au constatat aspecte precum:
¤ principiul unui management eficient i consolidat, conform Standardului privind „Separarea atribuiilor” aprobat prin OMFP
nr. 946/2005, standard ce are drept scop diminuarea riscurilor de orice natur (eroare, neregularitate, ilegalitate etc.) în
gestionarea eficient a activitii întregii entiti nu a fost respectat în toate cazurile;


¤ prevederile procedurii operaionale de lucru a UCVAP nu au fost actualizate cu modificrile intervenite la nivelul legislaiei în
domeniul achiziiilor publice;
¤ procedura operaional de lucru a UCVAP nu conine prevederi clare cu privire la verificrile efectuate de UCVAP în cazul
negocierilor fr publicarea prealabil a unui anun de participare, altele decât cele prevzute la art. 122, lit. i i art. 252, lit. j
din OUG nr. 34/2006.
Recomandri
Recomandrile formulate au vizat remedierea deficienelor semnalate în sensul:
9 iniierii unor demersuri de ctre conducerea UCVAP în vederea modificrii atribuiilor persoanelor cu funcii de conducere din
cadrul UCVAP, în conformitate cu principiile prevzute de Standardul privind „Separarea atribuiilor”, respectiv ale direc-
torului general i ale directorului general adjunct, astfel încât s se asigure separarea activitilor de selecie i îndrumare de
cele de supraveghere i înscriere a opiniei pe raportul procedurii;
9 revizuirii unor proceduri operaionale i a listelor de verificare, în conformitate cu modificrile intervenite la nivelul legislaiei
în domeniul achiziiilor publice;
9 îmbuntirii verificrilor efectuate de ctre observatorii UCVAP asupra procedurilor de atribuire la care sunt desemnai, cu
acordarea unei atenii sporite cunoaterii i înelegerii legislaiei în domeniul achiziiilor publice i procedurilor de lucru ale
UCVAP, în vederea diminurii riscului de a nu fi identificate neconformitile în derularea procedurilor de achiziie public.
Din verificarea modului de implementare de ctre UCVAP a recomandrilor formulate prin rapoartele de audit anterioare a
rezultat c dintr-un numr total de 5 recomandri, 2 au fost implementate (40%), iar 3 sunt parial implementate (60%).
Recomandrile parial implementate se refer la:
¤ completarea cadrului legal stabilit prin OUG nr. 30/2006 i a cadrului procedural care s permit UCVAP realizarea unor
verificri adecvate aa cum au fost solicitate de ctre DG REGIO, în ceea ce privete conflictul de interese i suspiciunile de
fraud, documentarea acestor verificri i valorificarea corespunztoare a eventualelor deficiene constatate. Se va avea în
vedere evitarea suprapunerilor cu alte instituii în procesul de verificare, în special cu Agenia Naional de Integritate. De
asemenea, se vor iniia demersurile necesare pentru asigurarea capacitii administrative necesare derulrii în condiii op-
time a activitii de verificare a conflictului de interese sau a suspiciunilor de fraud;
¤ luarea de msuri de dezvoltare a capacitii de supervizare realizate la nivelul CVAP i ulterior la nivelul UCVAP, asupra do-
sarelor procedurilor transmise de observatorii desemnai, în vederea emiterii opiniei, astfel încât s se asigure identificarea
aspectelor insuficient verificate/documentate;
¤ completarea detaliat de ctre observatori a Listelor de verificare i a Raportului de activitate cu toate aspectele importante
identificate pe parcursul desfurrii procedurii de achiziie, astfel încât acestea s prezinte o imagine clar a modului în
care s-a desfurat respectiva procedur;
¤ arhivarea dosarelor procedurilor de achiziie public cu respectarea prevederilor din procedura Operaional de Arhivare,
fiind totodat asigurat i arhivarea electronic a tuturor documentelor care sunt publicate în SEAP, în vederea asigurrii
unei piste de audit adecvate.
UCVAP a transmis punctul su de vedere referitor la deficienele constatate i recomandrile incluse în proiectul de raport,
msurile întreprinse i documentele probatorii în susinerea acestora, precum i propuneri cu privire la modul de implementare
a recomandrilor formulate.
Concluzia general a auditului a fost c „mecanismul de verificare ex-ante a achiziiilor publice la nivelul UCVAP
funcioneaz, dar sunt necesare anumite îmbuntiri".
6.1.11. Aciuni suplimentare de audit la solicitarea Comisiei Europene

Misiuni de audit suplimentare în anul 2013
În perioada iulie-august 2013, la solicitarea Comisiei Europene, a fost efectuat o misiune de audit de operaiuni suplimentar
privind verificarea, pe baz de analiz de risc, a cheltuielilor privind achiziiile efectuate în cadrul proiectelor finanate în cadrul
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru care au fost declarate cheltuieli Comisiei Europene
prin aplicaia de plat nr. 17 transmis CE în anul 2013. Eantionul total a cuprins un numr de 30 de cereri de rambursare
pentru care valoarea total a cheltuielilor auditate a fost de 18.709 mii lei, reprezentând 24,08% din totalul cheltuielilor
declarate ctre Comisia European prin declaraia de cheltuieli respectiv.
Neregulile constatate în eantionul auditat au totalizat 6.595 mii lei compuse din:
¾ cheltuieli neeligibile în sum de 5.763 mii lei, aferente cererilor de rambursare auditate;
¾ corecii financiare în valoare total de 2.216 mii lei stabilite pentru deficienele constatate în derularea procedurilor de
achiziie în cadrul proiectelor, din care suma de 832 mii lei corecii financiare aferente cheltuielilor declarate prin cererile de
rambursare auditate.
Pagina488


Principalele constatri identificate la nivelul proiectelor auditate au fost urmtoarele:
¤ admiterea la finanare a 2 proiecte, care, potrivit documentelor de evaluare prezentate, figurau ca fiind respinse, nefiind
obinut o asigurare rezonabil privind desfurarea procesului de evaluare conform metodologiei de evaluare aferente
cererilor de propuneri de proiecte în cadrul crora au fost finanate;
¤ cheltuieli neeligibile aferente unor parteneri din proiect, care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin Ghidul
Solicitantului, constatate în cazul a 2 proiecte;
¤ cheltuieli neeligibile reprezentând rate leasing, efectuate în baza unor contracte de leasing financiar încheiate de beneficiari fr
respectarea principiului unui management financiar riguros, în special din punct de vedere al eficienei utilizrii fondurilor;
¤ nerespectarea, în cazul a 49 de proceduri de achiziie derulate în cadrul a 19 proiecte din eantion, a regulilor în domeniul
achiziiilor în ceea ce privete: neasigurarea unui grad adecvat de competitivitate, concuren real, publicitate i transparen,
indicarea unor mrci de fabric, utilizarea de criterii de calificare i selecie restrictive sau înclcarea principiului tratamentului egal.
Recomandri
Recomandrile formulate pentru remedierea deficienelor constatate au vizat, în principal, dispunerea, în conformitate cu
prevederile OUG nr. 66/2011, a msurilor privind constatarea cheltuielilor neeligibile decontate în cadrul proiectelor sau, dup
caz, aplicarea coreciilor financiare în cazul contractelor atribuite fr organizarea unei proceduri de achiziie adecvate, precum
i recuperarea creanelor bugetare stabilite.
Misiuni de audit suplimentare în anul 2014
În perioada mai-iunie 2014, la solicitarea Comisiei Europene a fost efectuat o misiune de audit de operaiuni suplimentar, pe
baz de eantion, pentru cheltuielile declarate Comisiei Europene prin aplicaiile de plat nr. 33, 34 i 36 transmise în luna
decembrie 2013.
Misiunea a avut ca obiectiv verificarea în principal a cheltuielilor legate de achiziii i subvenii, eligibilitatea grupului-int,
precum i respectarea prevederilor legale i a instruciunilor AM privind achiziiile derulate în cadrul proiectelor. Eantionul a
cuprins 54 de cereri de rambursare, pentru care valoarea cheltuielilor auditate a fost de 56.342 mii lei, reprezentând 19,16%
din totalul cheltuielilor certificate CE prin aplicaiile de plat respective.
În urma verificrilor efectuate au fost constatate în eantionul auditat, nereguli individuale în sum total de 6.017 mii lei com-
puse din:
¾ cheltuieli neeligibile în sum de 2.602 mii lei, aferente cererilor de rambursare auditate, la care se adaug cheltuieli cu
subvenii i burse neeligibile în sum de 2.308 mii lei;
¾ corecii financiare în valoare total de 2.558 mii lei, stabilite pentru deficienele constatate în derularea procedurilor de
achiziie în cadrul proiectelor, din care suma de 1.107 mii lei corecii financiare aferente cheltuielilor declarate prin cererile
de rambursare auditate;
Principalele deficiene constatate din verificrile efectuate au fost urmtoarele:
¤ aprobarea la finanare a 2 proiecte cu implicarea unor parteneri ce nu îndeplinesc condiiile de eligibilitate stabilite prin
Ghidul solicitantului;
¤ decontarea în cazul a 11 proiecte a unor cheltuieli neeligibile reprezentând:
x contravaloarea unor servicii pentru care nu au fost prezentate documente justificative care s probeze realitatea ser-
viciilor prestate i s demonstreze legtura cu activitile proiectului sau contractate în condiiile existenei unui conflict
de interese;
x contravaloarea unor bunuri sau servicii achiziionate în cadrul proiectului, dar care nu erau prevzute în cererea de finanare;
x costuri pentru organizare i catering pentru cursuri efectuate pentru participani care nu fceau parte din categoria de
grup-int eligibil;
x contravaloarea unor servicii de turism, neprevzute în lista cheltuielilor eligibile pentru POSDRU;
x rate leasing, efectuate în baza unor contracte de leasing financiar încheiate de beneficiari fr respectarea principiului
unui management financiar riguros;
¤ nerespectarea, în cazul a 22 de proiecte, a prevederilor legale sau a regulilor în domeniul achiziiilor stabilite prin
instruciunile AM prin:
x divizarea valorii estimate a achiziiilor în vederea evitrii aplicrii unei proceduri competitive;
x utilizarea unor criterii restrictive de calificare i selecie;
x utilizarea unor factori de evaluare de natura criteriilor de selecie referitori la experiena ofertantului, care nu au legtur
cu oferta;
x utilizarea criteriului referitor la experiena experilor ca factor de evaluare;
x utilizarea, în cadrul documentaiei de atribuire, a unor specificaii tehnice restrictive sau indicarea de mrci de fabric;
x acceptarea unor oferte neconforme;
x neasigurarea unui grad adecvat de publicitate i transparen;
x atribuirea direct a unor servicii în condiiile existenei unui posibil conflict de interese;
x majorarea nejustificat a valorii contractului prin act adiional încheiat fr asigurarea unei competiii adecvate i în absena
unei urgene imperative rezultate din evenimente imprevizibile;


x nerespectarea documentaiei de atribuire de ctre ofertantul câtigtor prin subcontractarea serviciilor;
¤ în cazul a 2 proiecte de ajutor de stat nu au fost obinute asigurri privind legalitatea i regularitatea cheltuielilor decontate
pentru participanii la cursuri, pe baza documentelor justificative prezentate la decontare;
¤ în cazul a 3 proiecte nu a fost asigurat o pist de audit corespunztoare, nefiind regsite la nivelul beneficiarilor docu-
mentele originale aferente proiectului, documentaia de atribuire complet aferent achiziiilor sau documentele privind
participarea la cursuri a persoanelor din grupul-int.
Recomandri
Recomandrile formulate pentru remedierea deficienelor constatate au vizat în principal dispunerea, în conformitate cu
prevederile OUG nr. 66/2011, a msurilor privind constatarea cheltuielilor neeligibile decontate în cadrul proiectelor sau, dup
caz, aplicarea coreciilor financiare în cazul contractelor atribuite fr organizarea unei proceduri de achiziie adecvate, precum
i recuperarea creanelor bugetare stabilite.
Entitatea auditat a acceptat recomandrile formulate, urmând a lua msuri în vederea implementrii acestora.
6.2. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

Fondul European pentru Garantare Agricol i
Fondul European pentru Pescuit
În ceea ce privete agricultura, dezvoltarea rural i pescuitul, atribuiile Autoritii de Audit vizeaz Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rural, Fondul European pentru Garantare Agricol i Fondul European pentru Pescuit. În cursul anului
2014, Autoritatea de Audit a întreprins 6 misiuni de audit vizând aceste fonduri, din care 2 misiuni de audit de sistem, 2 misiuni
de audit de operaiuni i 2 misiuni de audit de certificare. În cadrul acestor misiuni au fost verificate atât funcionarea sistemelor
de management i control, cât i cheltuielile declarate în anul 2013 Comisiei Europene de ctre autoritile române.
- mii lei -
Achiziii publice – impactul Alte domenii – impactul
Cheltuieli Cheltuieli Impact
Finanare coreciilor financiare cheltuielilor neeligibile
declarate auditate financiar total
în cheltuielile auditate în cheltuielile auditate
FEADR 5.972.001 418.808 16.707 - 16.707
FEGA 5.364.231 439.052 7.154 - 7.154
FEP 123.352 85.819 4.600 1.136 3.464
Total 11.459.584 943.679 28.461 1.136 27.325
Tabelul nr. 5 – Cheltuielile declarate CE din care a fost extras eantionul, cheltuielile auditate i impactul financiar stabilit în cheltuielile auditate
6.2.1. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

Msurile finanate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) sunt structurate în patru axe prioritare de
intervenie, definite în concordan cu nevoile României în domeniul agriculturii i al spaiului rural, dup cum urmeaz:
Axa I: Îmbuntirea competitivitii sectoarelor agricol i forestier
Axa II: Îmbuntirea mediului i a spaiului rural
Axa III: Îmbuntirea calitii vieii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale
Axa IV Leader: Implementarea strategiilor de dezvoltare local, a proiectelor de cooperare, precum i funcionarea
Grupurilor de Aciune Local, dobândirea de competene i animarea teritoriului.

A. Stadiul implementrii FEADR

Contribuia financiar a Uniunii Europene la Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013, aprobat de ctre Comisia
European i finanat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR), este în valoare total de 8.124.199 mii
euro pentru întreaga perioad de programare. Din aceast sum total, 8.022.505 mii euro reprezint contribuia din FEADR, la
care se adaug suma de 101.694 mii euro, alocat suplimentar pentru România prin Planul European de Redresare Economic
(PERE) de ctre Comisia European, pentru a rspunde noilor provocri privind schimbrile climatice, energia regenerabil,
managementul resurselor de ap, biodiversitatea, restructurarea sectorului lactate i infrastructura de internet în band larg.
Pe ani, aceste sume sunt repartizate dup cum urmeaz:
- mii euro -
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
0 1 2 3 4 5 6 7=(1+6)
Total FEADR 1.146.688 1.502.691 1.401.645 1.357.855 1.359.147 1.356.173 8.124.199
Tabelul nr. 6 – Repartizarea pe ani a alocrilor FEADR
Sursa: Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale – Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 aprobat de CE (versiunea consolidat noiembrie 2013)
Pagina490


La data de 31.12.2013, stadiul implementrii FEADR se prezint dup cum urmeaz:
- mii euro -
Suma angajat Pli efectuate ctre beneficiari
Alocare CE Pli efectuate
Axa/Msura pân la FEADR, cumulat de la începutul
2007-2013 în anul 2013
31.12.2013 programului pân la 31.12.2013
0 1 2 3 4
Axa I „Îmbuntirea competitivitii sectoarelor
2.937.631 2.700.503 1.458.791 383.328
agricol i forestier”
Axa II * „Îmbuntirea mediului i a spaiului rural” 2.392.472 1.857 1.813.332 688.528
Axa III ”Calitatea vieii în zonele rurale i
2.032.587 1.986.432 1.235.267 245.492
diversificarea economiei rurale”
Axa IV „Leader” 346.591 137.113 24.774 16.942
Msura 511 "Asisten tehnic" 100.896 43.936 39.845 11.938
Msura 611* "Pli complementare directe" 314.022 - 312.078 -
Total 8.124.199 4.869.841 4.884.087 1.346.228
Tabelul nr. 7 – Stadiul implementrii FEADR în România
Sursa: Agenia pentru Finanarea Investiiilor Rurale (AFIR)
* În cazul beneficiarilor pltii de Agenia de Pli i Intervenie în Agricultur (APIA), finanai din FEADR axa 2 i msura 611, nu se încheie contracte,
plile efectuându-se anual pe baza cererilor de plat depuse de fermieri.
Din valoarea total de 8.124.199 mii euro alocat pentru msurile acreditate din FEADR, suma de 5.417.705 mii euro
reprezint valoarea alocat pentru msurile din axele I, III, IV i msura 511, pentru care au fost încheiate contracte de
finanare în sum total de 4.867.984 mii euro, respectiv 89,85% din suma alocat.
Valoarea total a plilor efectuate ctre beneficiarii de finanare FEADR pân la 31.12.2013 însumeaz 4.884.087 mii euro,
reprezentând 60,12% din suma alocat României din FEADR pentru întreaga perioad de programare.
Pân la data de 31.12.2013 valoarea sumelor încasate de la CE pentru FEADR a însumat 5.035.691 mii euro, din care
4.474.116 mii euro reprezint rambursri aferente declaraiilor de cheltuieli transmise Comisiei, iar suma de 561.575 mii euro
reprezint sume încasate din prefinanare.
Cheltuielirambursatedintotalsumealocate(miieuro)
10.000.000 8.124.199
4.474.116 Sumealocate
5.000.000
Cheltuielirambursate
Graficul nr. 6 – Cheltuielile rambursate din totalul sumelor alocate României prin FEADR în perioada 2007-2013
Diferena dintre sumele pltite ctre beneficiarii de fonduri i cele rambursate de CE aferente declaraiilor de cheltuieli
transmise este în sum de 409.971 mii euro i este format din valoarea plilor efectuate ctre beneficiari în ultimul trimestru al
anului 2013, pentru care rambursrile de la Comisie s-au efectuat în luna martie 2014 (345.989 mii euro) din sume reinute la
rambursare în anul 2013 pentru plile efectuate în cadrul msurii 312 (23.208 mii euro) i din suma de 40.774 mii euro, repre-
zentând penalizri aplicate României pentru anii financiari precedeni.
Prezentm mai jos o diagram a plilor efectuate ctre beneficiarii FEADR în perioada 2007-2013 comparativ cu sumele
alocate prin Programul Naional de Dezvoltare Rural pe componentele programului:
DiagramaplilorefectuatectrebeneficiariiFEADRcomparativcu
alocareaComisieiEuropeneînperioada20072013
3.000.000
2.500.000
2.000.000 75.79%
1.500.000 49.66%
60.77%
1.000.000
500.000 99.38%
7.15% 39.49%
0
AxaI AxaII AxaIII AxaIV Msura511 Msura611
AlocareCE20072013 Plictrebeneficiari
Graficul nr. 7 – Diagrama plilor efectuate ctre beneficiarii FEADR comparativ cu alocarea CE în perioada 2007-2013


În calitate de Organism de Certificare, Autoritatea de Audit, prin activitile de audit realizate la nivel central i regional, a avut în
vedere obiective care s asigure c sistemul de management i control intern instituit în cadrul entitilor implicate în
implementarea tehnic i financiar a Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 funcioneaz corespunztor.
Valoarea cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2013 este de 5.972.001 mii lei. Valoarea eantioanelor verificate în
anul financiar FEADR 2013 este de 416.232 mii lei, reprezentând 6,97% din valoarea cheltuielilor declarate1.
Graficul nr. 8 – Cheltuielile auditate din totalul cheltuielilor declarate în anul 2013 din FEADR
În urma aciunii de audit ce a vizat programul FEADR au fost identificate unele deficiene la nivelul sistemului de management
i control, precum i unele nereguli/erori cu implicaii financiare, datorate aplicrii în mod necorespunztor a prevederilor
procedurale privind autorizarea i efectuarea plilor i nerespectarea criteriilor de eligibilitate a cheltuielilor declarate Comisiei
Europene. Totodat, prin auditul desfurat, au fost urmrite aciunile întreprinse de entitile supuse auditului, în vederea
implementrii recomandrilor emise de Organismul de Certificare pentru remedierea deficienelor semnalate. Valoarea cheltu-
ielilor neeligibile detectate cu ocazia misiunii de audit desfurate a fost de 16.033 mii lei.
Constatri rezultate în urma auditului de certificare a conturilor FEADR pentru exerciiul financiar al anului 2013
Rezultatele evalurii mediului de control intern la nivelul APDRP i APIA, raportat la criteriile de acreditare prevzute în
Anexa 1 la Regulamentul CE nr. 885/2006 privind acreditarea ageniilor de pli i a altor organisme i lichidarea con-
turilor FEGA i FEADR
În urma verificrilor au fost identificate deficiene care in, în principal, de efectuarea controalelor administrative, autorizarea
necorespunztoare a unor cereri de plat sau nerespectarea, în totalitate, a prevederilor procedurilor de lucru privind realizarea
controalelor administrative sau recuperarea sumelor decontate în mod necuvenit:
Populaia IACS
¤ din analiza fluxului de controale realizat de experii APIA asupra cererilor de plat s-a constatat c nu în toate cazurile, ci în
cadrul primului control administrativ (controlul vizual), în urma cruia se întocmete documentul „Proces-verbal pentru con-
trolul vizual”, s-au realizat în mod corespunztor toate verificrile necesare i suficiente pentru atingerea obiectivelor contro-
lului vizual, respectiv:
o urmrirea corectitudinii, completitudinii i claritii datelor declarate de fermier i introduse în baza de date IACS;
o urmrirea existenei la dosarul cererii de plat a tuturor documentelor prin care s se asigure eligibilitatea cererii.
Realizarea în mod necorespunztor a controalelor necesare a fi efectuate asupra cererii de plat depuse de fermier precum i
asupra tuturor documentelor care trebuie depuse odat cu cererea de plat, poate conduce la trecerea cererii de plat într-un
alt nivel de autorizare, cu toate c nu au fost îndeplinite condiiile anterioare.
¤ verificrile efectuate asupra respectrii de ctre APIA a standardului privind controalele administrative au pus în eviden
unele slbiciuni ale sistemului de control intern, în sensul c deficienele identificate nu au fost gestionate în mod cores-
punztor de ctre inspectorii APIA, dup cum urmeaz:
o în cazul unor fermieri, APIA a autorizat cererea de plat în condiiile în care au fost identificate unele neconcordane
între documentele justificative ce atest dreptul de folosin sau proprietate asupra suprafeelor de teren, pentru care se
solicit sprijin i documentele justificative care atest folosina/utilizarea terenurilor agricole;
o în alte situaii, APIA a autorizat cererea de plat în condiiile în care la dosarul cererii de plat nu au fost identificate do-
cumente justificative de natur s clarifice categoria de folosin a suprafeelor de teren aflate în proprietatea/utilizarea
fermierului, dar nedeclarate la cererea de plat;
o în cazul altor fermieri, Agenia a autorizat cererea de plat în condiiile în care nu au fost respectate cerinele specifice
de eligibilitate referitoare la încrctura i numrul de animale ce revin la un hectar de pune.
¤ în cazul unor cereri de plat, verificrile efectuate au pus în eviden faptul c expertul care a efectuat al doilea control admi-
nistrativ a fost implicat i în operaiunile anterioare aferente prelucrrii cererii de plat (a efectuat controlul vizual), încl-
cându-se astfel prevederile „Manualului de proceduri privind administrarea cererilor unice de plat pe suprafa”;

1 Echivalentul în lei a fost calculat folosind cursul inforeuro valabil în luna decembrie 2013, 1 euro = 4,4361 lei.
Pagina492


¤ verificrile efectuate asupra sistemului de control intern în ceea ce privete creanele au pus în eviden deficiene, dintre
care menionm:
o etapele prevzute de procedura de lucru i legislaia naional în vigoare pentru constituirea creanelor nu au fost
parcurse în totalitate în ordine cronologic;
o termenul de 10 zile între data identificrii unei posibile erori/nereguli, respectiv data emiterii Notei de fundamentare
pentru realizarea unei verificri i data înregistrrii acesteia în Registrul predebitorilor europeni în vederea realizrii
verificrilor privind stabilirea creanei certe, nu a fost respectat în anumite situaii;
o termenul de 3 zile între data emiterii titlului de crean i înregistrarea debitului în Registrul debitorilor în vederea emiterii
fiei de debit nu a fost respectat în anumite situaii.
Populaia non IACS

Condiii artificiale pentru obinerea finanrii
¤ în cazul a 8 beneficiari de finanare FEADR, verificrile efectuate au pus în eviden faptul c Agenia a declarat conforme i
eligibile cererile de finanare, în condiiile în care exist indicii i elemente de asemnare ce ridic suspiciunea c au fost
create condiii artificiale pentru obinerea finanrii. Prin acest mod de lucru nu au fost respectate prevederile art. 4(8), art.
24(1), art. 24(2) lit. b) i art. 26(2) din Regulamentul CE nr. 65/2011;
¤
Cadrul procedural pentru Autorizarea cererilor de plat

¤ în cazul proiectelor finanate în cadrul msurii 143 „Furnizarea de servicii de consiliere i consultan pentru agricultori”, APDRP nu
a introdus în procedurile de lucru privind autorizarea cererilor de plat controale suficiente i adecvate prin care s se obin
asigurarea rezonabil c sumele solicitate spre decontare de ctre beneficiarul finanrii, reprezentând contravaloarea cheltuielilor
de personal, au fost efectiv pltite de ctre acesta. Prin acest mod de lucru nu au fost respectate prevederile HG nr. 224/2008
privind stabilirea cadrului general de implementare a msurilor cofinanate din FEADR prin PNDR 2007-2013;
¤ de asemenea, cadrul procedural de reglementare a procesului de autorizare a cererilor de plat instituit la nivelul APDRP nu
cuprinde prevederi referitoare la principiul proporionalitii, respectiv autorizarea la plat proporional cu gradul de realizare
a obiectivului menionat în contractul de finanare. Prin acest mod de lucru nu au fost respectate prevederile art. 5(1) din
normele de aplicare ale OUG nr. 66/2011.
Cadrul procedural pentru atribuirea contractelor de achiziie public
¤ în ceea ce privete „Manualul de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziie public pentru proiectele finanate prin
PNDR i a Instruciunilor privind achiziiile publice, versiunea consolidat 11”, s-a constatat c nu sunt prevzute verificri
proprii ale APDRP referitoare la existena conflictului de interese, din care s rezulte faptul c o procedur de achiziie nu a
fost afectat de acest tip de neregul.
Capacitate administrativ
¤ la nivelul structurilor regionale din cadrul Centrului Regional de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (CRPDRP) 5 Vest,
numrul de personal nu este dimensionat în funcie de volumul de activitate, constatându-se c aceast situaie este
generalizat la nivelul majoritii serviciilor din cadrul CRPDRP 5 Vest, precum i a oficiilor judeene din aceast regiune. Cu
aceeai lips de personal se confrunt i CRPDRP 6 Satu Mare. Numrul insuficient de personal constituie un risc care
poate avea influene negative asupra calitii verificrilor efectuate de experii verificatori, ca urmare a timpului insuficient
alocat pentru efectuarea tuturor controalelor obligatorii prevzute de procedurile de lucru.
Corectitudinea îndeplinirii obligaiilor de raportare
¤ din verificarea corectitudinii i completitudinii situaiei transmise de APDRP la Comisia European reprezentând „Soldul total
net al avansurilor acordate beneficiarilor pentru msurile de investiii conform Regulamentului CE nr. 1974/2006, aferent
perioadei 01.01.2007-15.10.2013”, situaie ce s-a transmis anexat la declaraia trimestrial de cheltuieli aferent trimes-
trului 3, s-au constatat urmtoarele:
o potrivit raportrii, la 15.10.2013, soldul total net al avansurilor era de 456.512 mii euro cheltuial public, din care
contribuia FEADR 371.888 mii euro;
o pe baza verificrilor efectuate, auditorii au constatat c valoarea corect reprezentând soldul total net al avansurilor ce trebuia
raportat Comisiei Europene însuma 446.753 mii euro cheltuiala public, din care contribuia FEADR 364.089 mii euro.
Diferena net raportat în plus la Comisie, în valoare total de 9.759 mii euro, din care contribuia FEADR 7.798 mii euro,
reprezint cheltuial public raportat în plus, reprezentând în fapt avansuri lichidate, ce au sold zero în lei, iar în euro prezint
solduri pozitive sau negative reprezentând diferene de curs valutar (având în vedere faptul c se aplic cursuri de schimb
diferite la acordarea avansului i la lichidarea acestuia, în funcie de data fiecrei operaiuni). Aceast sum nu trebuia inclus
în soldul raportat Comisiei, deoarece nu reprezint avans nelichidat, ci diferene de curs valutar.
Rezultatul testelor de detaliu efectuate privind tranzaciile – populaia FEADR nevizat de IACS


Prezentm mai jos, cu titlu de exemplu, deficienele identificate în acest domeniu:
¤ în cazul unui proiect ce a vizat realizarea unui depozit de fructe cu atmosfer controlat, APDRP a decontat, în dou trane
de plat, cheltuieli în sum de 2.744 mii lei ctre un beneficiar de finanare FEADR, persoan juridic din judeul Dâm-
bovia, reprezentând contravaloarea execuiei unor lucrri, în condiiile în care verificrile efectuate nu au fost în msur s
evidenieze existena unui conflict de interese (legturi între structurile acionariatului beneficiarului i toi ofertanii) i s
preîntâmpine decontarea de cheltuieli care nu îndeplineau condiiile de eligibilitate pentru a fi finanate din FEADR. În plus,
verificrile documentare realizate au scos în eviden faptul c lucrrile de construire au fost realizate, în totalitate, de ctre
alt entitate juridic decât cea care a câtigat licitaia de lucrri. Astfel, ofertantul câtigtor a câtigat în nume propriu reali-
zarea contractului, iar în oferta acestuia, cât i în contractul de lucrri încheiat nu au fost prevzute clauze referitoare la sub-
contractare. Nu au fost respectate prevederile contractului de finanare, în care sunt definite situaiile de conflict de interese,
precum i prevederile art. 7 din HG nr. 224/2008;
¤ în cazul unui proiect vizând alimentarea cu ap, canalizarea, asfaltarea de drumuri i înfiinarea unei grdinie cu program
prelungit, APDRP a decontat cheltuieli în sum de 1.785 mii lei în condiiile în care nu a efectuat verificri adecvate i
suficiente de natur s identifice existena dublei finanri în cazul unui proiect din judeul Satu Mare pentru realizarea unui
sistem centralizat de alimentare cu ap i a unui sistem centralizat de canalizare, cu toate componentele specifice, proiect
depus în cadrul msurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbuntirea serviciilor de baz pentru economia i populaia
rural i punerea în valoare a motenirii rurale". Verificrile de audit au evideniat faptul c beneficiarul a solicitat sprijin
nerambursabil FEADR, în condiiile în care în localitatea propus pentru realizarea investiiei erau în derulare alte dou
proiecte cu aceleai obiective, cu finanare prin programe naionale;
¤ în cazul unui proiect având ca obiect modernizarea i dezvoltarea unei fabrici de conserve mixte, verificrile au pus în
eviden faptul c beneficiarul a primit sprijin nerambursabil în cuantum de 50% din valoarea eligibil a investiiei, cuantum
valabil pentru microîntreprinderi i întreprinderi mici i mijlocii autonome, în condiiile în care, conform documentelor jus-
tificative de constituire, acesta, fiind o întreprindere legat, putea s beneficieze de cel mult 25% din valoarea eligibil a pro-
iectului, cu un plafon maxim al fondurilor publice nerambursabile de 2.000 mii euro. Suma neeligibil decontat în acest caz
a fost de 1.531 mii lei;
¤ în cazul unui proiect având ca obiect modernizarea de drumuri de exploatare, s-a constatat decontarea eronat a sumei de
950 mii lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de proiectare i execuie lucrri, în condiiile în care verificrile efectuate
au pus în eviden deficiene în realizarea procesului de achiziie. Astfel, beneficiarul a organizat procedura de achiziie pu-
blic tip cerere de ofert utilizând factori de evaluare precum „termenul de intervenie în perioada de garanie” i „termenul
de predare a proiectului tehnic”, ce nu se regsesc printre factorii enumerai la art. 199 din OUG nr. 34/2006 i nu au fost de
natur a procura autoritii contractante un avantaj de natur tehnic sau financiar;
¤ în cazul unui proiect având ca obiect modernizarea de drumuri agricole s-a constatat decontarea eronat a sumei de 936
mii lei, în condiiile în care ofertantul câtigtor nu a fcut dovada îndeplinirii în totalitate a criteriului de calificare privind
experiena similar pentru execuie lucrri. Prin acest mod de lucru nu au fost respectate prevederile art. 36 (1) din HG nr.
925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din
OUG nr. 34/2006, cu modificrile i completrile ulterioare;
¤ în cazul unui proiect având ca obiect modernizarea i extinderea unei uniti de prelucrare i conservare a crnii s-a con-
statat decontarea eronat a unor cheltuieli în valoare de 913 mii lei, reprezentând contravaloarea unor lucrri, în condiiile
în care beneficiarul a schimbat radical specificaiile tehnice din oferta iniial, fr ca licitaia iniial s fie anulat i s se
iniieze o nou licitaie prin procedura de selecie de oferte, nefiind astfel respectate precizrile din manualele de proceduri
vizând contractele de achiziie încheiate de beneficiarii privai;
¤ în cazul unui beneficiar ce a solicitat finanare FEADR pentru realizarea unui proiect privind achiziia de utilaje i echipa-
mente, Agenia a decontat cheltuieli în sum de 610 mii lei, în condiiile în care existau indicii i elemente privind crearea
unor condiii artificiale pentru obinerea finanrii, nefiind respectate prevederile art. 4(8) art. 24(1), art. 24(2) lit. b) i art.
26(2) din Regulamentul UE nr. 65/2011.
Rezultatul testelor de detaliu efectuate privind tranzaciile – populaia FEADR vizat de IACS
Ca urmare a verificrilor efectuate s-au identificat deficiene în ceea ce privete eligibilitatea cheltuielilor, unele exemple fiind
prezentate în continuare:
¤ în cazul a 4 fermieri ce au solicitat sprijin în cadrul msurii 214, APIA a autorizat în mod eronat suma total de 46 mii lei
întrucât pentru suprafaa de 175,18 ha, beneficiarii nu au fcut dovada dreptului de proprietate/utilizare a terenului pe care îl
exploateaz. Prin acest mod de lucru nu au fost respectate prevederile art. 7, alin. (1), lit. f) din OUG nr. 125/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare;
¤ APIA a autorizat i pltit în mod eronat suma de 9 mii lei în cazul unui fermier ce a solicitat sprijin în cadrul msurii 212, în
condiiile în care verificrile administrative efectuate de Organismul de Certificare au scos în eviden faptul c existau
neconcordane între suprafaa solicitat prin cererea de plat (1.493,88 ha) i documentele justificative care atest dreptul
de exploatare (1.490,46 ha). Prin acest mod de lucru nu au fost respectate prevederile art. 7, alin. (1), lit. f) din OUG nr.
125/2006, cu modificrile i completrile ulterioare.
Pagina494


Constatri rezultate în urma auditului suplimentar
În cursul anului 2013, la solicitarea APDRP, Organismul de Certificare a realizat verificri suplimentare ce au avut drept obiectiv
principal validarea reverificrilor efectuate de Agenie pentru plile solicitate CE pentru msura 312 prin Declaraiile de cheltuieli
trimestriale Q4/2012 i Q1/2013. Astfel, a fost verificat un eantion de 10 proiecte, ce au însumat o valoare de 2.576 mii lei2.
În urma efecturii testelor de fond asupra celor 10 proiecte selectate în eantion, au fost identificate deficiene încadrate în
categoria neregulilor, ce au determinat implicaii financiare pentru 2 proiecte. Analiza efectuat asupra naturii erorilor iden-
tificate a condus la clasificarea acestora ca fiind aleatorii i au fost extrapolate. Impactul financiar total la nivelul declaraiilor de
cheltuieli este de 674 mii lei, fiind peste limita maxim a erorilor ce ar fi putut fi acceptate în situaiile financiare ale APDRP.
Verificrile efectuate s-au materializat în emiterea raportului de audit suplimentar pentru msura 312. Opinia Organismului de
Certificare asupra corectitudinii cheltuielilor aferente msurii 312 cuprinse în primele dou declaraii de cheltuieli emise pentru anul
financiar 2013 a fost cu rezerve, diferenele detectate la nivelul acestora fiind în sum de 674 mii lei. De asemenea, fr a califica
suplimentar opinia, s-a atras atenia asupra faptului c, luând în considerare nivelul ridicat al erorilor financiare identificate, Organismul
de Certificare nu a obinut asigurarea rezonabil în ceea ce privete corectitudinea reverificrilor efectuate de Agenia de pli asupra
proiectelor aferente msurii 312, cuprinse în declaraiile de cheltuieli aferente trimestrului IV 2012 i trimestrului I 2013.
Agenia de Plat i Organismul Delegat APIA, pentru un procent de aproximativ 75% din totalul constatrilor, i-au însuit as-
pectele prezentate de ctre Autoritatea de Audit i au întreprins propriile verificri, au iniiat demersuri în vederea remedierii
deficienelor constatate, demarând procedura de constituire i recuperare a sumelor acordate necuvenit.
Principalele recomandri formulate de ctre Autoritatea de Audit
Pentru deficienele identificate, principalele recomandri formulate de Autoritatea de Audit, la nivelul Ageniei de Plat i Orga-
nismului Delegat APIA, au vizat: reanalizarea eligibilitii cheltuielilor, aplicarea procedurilor de înregistrare i recuperare debite
pentru sumele decontate necuvenit, întrirea controlului în procesul de autorizare a cererilor de plat, astfel încât s se înlture
deficienele de natura celor identificate, precum i completarea manualelor de proceduri.
Analizând msurile întreprinse de ctre APDRP pentru implementarea recomandrilor formulate în anul precedent, precum i docu-
mentele justificative prezentate, s-a observat c acestea nu au fost suficiente pentru a putea considera recomandrile Organismului
de Certificare ca fiind implementate.
Astfel, din numrul total de 39 de recomandri formulate, în cursul anului financiar FEADR 2013, Agenia a implementat un
numr de 13 recomandri (33,33%) din total. De asemenea, recomandrile rmase neimplementate sau în curs de imple-
mentare la data raportului de audit aferent anului financiar 2013, în numr de 26, în valoare de 8.880 mii lei, vor fi monitorizate
în continuare. O parte din recomandrile adresate Ageniei au rmas neimplementate datorit faptului c nu au fost iniiate
unele modificri în procedurile de lucru sau datorit faptului c nu se realizeaz unele reconcilieri la nivelul unor compartimente
din cadrul Ageniei de Pli.
Referitor la impactul pe care l-a avut implementarea recomandrilor Autoritii de Audit în îmbuntirea activitii Ageniei de
pli, menionm faptul c noile versiuni ale manualelor de proceduri au inut cont de recomandrile primite, acest lucru
determinând evitarea apariiei anumitor tipuri de deficiene.
În ceea ce privete Organismul Delegat APIA, evaluarea efectuat în cursul anului financiar FEADR 2013 a evideniat faptul
c Agenia, dei a întreprins msuri, acestea nu au fost suficiente pentru înlturarea tuturor disfuncionalitilor semnalate.
Astfel, din numrul total de 94 de recomandri formulate de Organismul de Certificare, Agenia a implementat un numr de 47
de recomandri (50% din total), restul fiind apreciate ca fiind în curs de implementare sau neimplementate. Pe cale de
consecin, pentru cele rmase neimplementate sau în curs de implementare, însumând o valoare de 883 mii lei, a fost
reiterat solicitarea ca la nivelul Ageniei s se dispun msurile necesare în vederea stabilirii unui sistem adecvat i unitar de
monitorizare permanent a recomandrilor formulate de auditorii externi, îmbuntirii procedurilor de lucru în conformitate cu
recomandrile formulate de auditori i perfecionrii continue a pregtirii profesionale a angajailor, astfel încât rezultatul scontat
s fie diminuarea cazurilor de neconformitate semnalate. Neimplementarea unui numr semnificativ de recomandri se
datoreaz inclusiv unor constrângeri impuse de sistemul informatic IACS.
Referitor la impactul pe care l-a avut implementarea recomandrilor formulate de Autoritatea de Audit în îmbuntirea activitii
APIA, precizm c implementarea unor recomandri a avut ca rezultat întocmirea corespunztoare a unora dintre raportrile
solicitate de ctre Comisia European. Totodat, în manualele de proceduri privind administrarea cererilor unice de plat pe
suprafa pentru anii anteriori, au fost detaliate procedurile de verificare a documentelor doveditoare prezentate de fermieri, prin
înscrierea de prevederi referitoare la documentele ce trebuie depuse odat cu cererea de plat i la controale administrative ce
trebuie efectuate pentru verificarea respectrii criteriilor de eligibilitate. Pentru urmtorii ani se vor detalia mai mult aceste
proceduri la recomandarea Autoritii de Audit, astfel încât s creasc eficiena controlului administrativ privind verificarea



documentelor doveditoare prezentate de fermieri. În cadrul aceleiai aciuni, APIA a luat msura implementrii unor func-
ionaliti noi în sistemul IACS, la recomandarea Autoritii de Audit, cu impact pozitiv asupra modului de gestionare a cererilor
de plat depuse de ctre fermieri. De asemenea, Agenia a derulat o serie de sesiuni de instruire a personalului, ceea ce a
condus la faptul c anumite tipuri de deficiene nu s-au mai repetat.
Pentru anul financiar 2013, Autoritatea de Audit a iniiat transmiterea a 9 cazuri ctre Departamentul pentru Lupta Antifraud,
prin sesizarea Departamentului de Control i Antifraud din cadrul APDRP, 6 dintre acestea vizând crearea de condiii artificiale
pentru obinerea finanrii i derularea de achiziii formale, 2 vizând crearea de condiii artificiale i un caz reprezentând o
situaie de dubl finanare.
Fond afectat de un nivel Rata de eroare estimat în Calificativul pentru

semnificativ de eroare? cheltuielile declarate în anul 2013 conturile ageniei
DA 3,04% Aviz cu rezerve – diferene detectate
Cu aceast ocazie, s-a atras atenia Ageniei pentru Finanarea Investiiilor Rurale (fosta APDRP) s întreasc controlul intern
în procesul de autorizare a cererilor de plat astfel încât s se înlture deficienele semnalate în raportul de audit.
Totodat, Agenia va trebui s monitorizeze permanent activitile desfurate de Organismul Delegat APIA, în special, cele
referitoare la procesul de gestionare a creanelor aferente populaiei IACS i în ceea ce privete corectitudinea i completi-
tudinea informaiilor cuprinse în Anexa III i Anexa IIIA (Regulamentul CE nr. 885/2006).
6.2.2. Fondul European de Garantare Agricol

Fondul European de Garantare Agricol (FEGA), derulat prin Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur (APIA), a fost introdus
prin Regulamentul CE nr. 1290/2005, pentru a îndeplini obiectivele politicii agricole comune ale Uniunii Europene i finaneaz, în
contextul gestionrii comune între statele membre i CE, urmtoarele cheltuieli efectuate conform legislaiei comunitare:
(a) restituiri la export pentru produsele agricole ctre rile tere;
(b) msurile de intervenie pentru reglarea pieelor agricole;
(c) plile directe ctre fermieri în conformitate cu politica agricol comun;
(d) contribuia financiar a CE la msurile de informare i promovare a produselor agricole pe piaa intern a CE i în rile tere.
Stadiul implementrii FEGA la 31.12.2013
- mii euro -
Anul Alocri Pli Grad de utilizare Rambursat CE
2007 450.674 6.894 1,53% 6.894
2008 596.752 462.091 77,43% 461.871
2009 705.379 581.448 82,43% 575.930
Anul Alocri Pli Grad de utilizare Rambursat CE
2010 828.899 666.838 80,45% 663.812
2011 1.030.420 765.658 74,31% 768.853
2012 1.214.793 991.236 81,60% 991.300
2013 1.386.860 1.172.898 84,57% 1.167.663
TOTAL 6.213.777 4.647.063 74,79% 4.636.323
Tabelul nr. 8 – Stadiul implementrii FEGA la 31.12.2013
Sursa: Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur
Din datele prezentate mai sus rezult c pân la închiderea exerciiului financiar FEGA 2013, alocrile de la Comisia Euro-
pean au fost de 6.213.777 mii euro, fa de care au fost realizate rambursri de la Comisia European în valoare de
4.636.323 mii euro, ceea ce reprezint 74,61% din totalul alocrilor.
Cheltuielirambursatedintotalsumealocate(mii
10.000.000
euro)
6.213.777
4.636.323 Sumealocate
5.000.000
Cheltuielirambursate
0
Graficul nr. 9 – Cheltuielile rambursate din totalul sumelor alocate României din FEGA în perioada 2007-2013
Pagina496


Constatri rezultate în urma auditului de certificare a conturilor FEGA pentru exerciiul financiar al anului 2013
În conformitate cu cerinele reglementrilor comunitare, pentru auditarea conturilor APIA aferente FEGA 2013, Autoritatea de
Audit, în calitatea sa de Organism de Certificare, prin activitile de audit realizate la nivel central i regional, a avut în vedere
obinerea de asigurri rezonabile privind veridicitatea, integralitatea i exactitatea conturilor transmise Comisiei Europene,
precum i buna funcionare a procedurilor de control intern. Totodat, prin auditul desfurat au fost urmrite aciunile între-
prinse de entitile supuse auditului în scopul implementrii recomandrilor emise de Organismul de Certificare.
Ca urmare a auditului de certificare a conturilor FEGA pentru exerciiul financiar al anului 2013, OC a emis un certificat de audit
în care a exprimat o opinie cu rezerve (diferene detectate) pentru conturile APIA i un aviz asupra declaraiei de asigurare a di-
rectorului general al Ageniei de Pli care conine o opinie fr rezerve.
Evaluarea mediului de control intern, raportat la criteriile prevzute în Anexa 1 la Regulamentul (CE) nr. 885/2006
În ceea ce privete existena controalelor, s-a constatat c nu au fost implementate controale corespunztoare asupra:
o planurilor de recunoatere a grupurilor de productori cu referire la aspecte precum: coerena economic i calitatea
tehnic a planului, corectitudinea estimrilor;
o planului de implementare a acestora;
o descrierea infrastructurii membrilor individuali;
o verificarea prevederilor referitoare la posibilele condiii artificiale create în vederea obinerii de beneficii de ctre grupurile
de productori ca beneficiari de ajutor financiar FEGA.
În acest mod nu au fost respectate prevederile art. 39 i art. 41 din Regulamentul nr. CE 1580/2007, art. 49 i Anexa 1 din Ordinul
MADR nr. 694/2008, art. 23, art. 26, art. 114 i art. 116 din Regulamentul CE nr. 543/2011, art. 122 i art. 125b din Regulamentul CE
nr. 1234/2007.
În ceea ce privete funcionarea controalelor, au fost constatate aspecte precum:

o experii APIA nu au realizat în mod corespunztor controalele administrative asupra documentelor doveditoare ale dreptului
de utilizare a suprafeelor de teren pentru care s-a solicitat ajutor financiar FEGA sau nu au solicitat astfel de documente
fermierilor. În acest mod nu au fost respectate prevederile art. 7 (1) lit. f din OUG nr. 125/21.122006 cu modificrile i com-
pletrile ulterioare, Ordinul MADR nr. 246/2008, cu modificrile i completrile ulterioare (inclusiv Ordinul MADR nr.
127/2012), alin. (2) al art.124 i art. 2 din Regulamentul CE nr. 73/2009, Art. 5 (3) din Ordinul MADR nr. 118/2009, art. 57
alin. (1), (2) i (3), art. 55 i art. 58 din Regulamentul CE nr. 1122/2009, Anexa la Ordinul MADR/MMP nr. 30/147/2010, cu
modificrile i completrile ulterioare i cerinele legale în materie de gestionare privind identificarea i înregistrarea
animalelor în cadrul schemelor i msurilor de sprijin pentru agricultori, conform Ordinului MADR/MMP/ANSVSA nr.
187/2155/42/2011, art. 4, 5 i 6 din Legea nr. 36/1991, Ordinul MADR. nr. 67/2011, art. 36 lit. c), art. 36, alin. (5), lit. b) i
art. 61, alin. (2) din Legea nr. 215/2001, precum i prevederile manualelor de proceduri;
o transferul din modulul IACS a sumelor autorizate aferente schemelor de ajutor specific în sistemul informatic de
contabilitate – SVAP în vederea contabilizrii nu se face potrivit specificaiilor Documentului de Lucru al CE AGRI.I.4/SN
D(2007) 36768. Ca urmare, în Tabela X, respectiv în declaraia anual de cheltuieli, pe codurile bugetare aferente chel-
tuielilor din schemele de ajutor specific, a fost încrcat în plus valoarea de 1.109 mii euro, ce reprezint sanciuni
anuale, îns aceast sum a fost sczut de pe codul bugetar de venituri, astfel c, pe total, declaraia de cheltuieli nu a
fost denaturat. Cu toate acestea, modalitatea de lucru utilizat în cazul autorizrii schemelor de ajutor specific afec-
teaz urmrirea încadrrii în plafonul financiar al cheltuielilor aferente schemelor de ajutor specific. În acest caz nu au
fost respectate prevederile Documentului de Lucru al CE AGRI.I.4/SN D(2007) 36768;
o stabilirea eronat la plat în sarcina unui beneficiar a unor sanciuni de ecocondiionalitate din cauza neconcordanelor
existente între datele din sistemul informaional geografic – SIVGIS i IPA-Online pe anii 2010, 2011 i 2012. În acest
caz nu au fost respectate prevederile Manualului de proceduri pentru autorizarea plilor directe pe suprafa în sectorul
vegetal, versiunea 4.4.;
o interpretarea eronat a conceptului de eroare evident. Astfel, a fost identificat un caz în care reidentificarea de ctre
fermier a unei parcele s-a realizat în alt bloc fizic decât cel în care a fost declarat iniial respectiva parcel i un caz în
care eroarea evident nu a fost confirmat la verificarea pe teren. În acest caz nu au fost respectate prevederile Ghidului
pentru inspectorii care realizeaz controlul pe teren, versiunea 4.7. i ale Manualului de procedur privind administrarea
cererilor unice de plat pe suprafa pentru anul 2012, versiunea 10.0;
o identificarea de OC a unor diferene între rezultatele msurtorilor parcelelor la controlul prin teledetecie efectuate de
agenie i rezultatele controlului reperformat de OC prin metoda controlului clasic pe teren, nefiind respectate pre-
vederile Manualului de procedur privind restructurarea i reconversia plantaiilor viticole, versiunea 6.2 i ale Manua-
lului de proceduri pentru autorizarea plilor directe pe suprafa în sectorul vegetal, versiunea 4.4;
o controalele la faa locului ale Ageniei nu au funcionat în mod corespunztor, ceea ce a condus la identificarea unor


diferene de ctre OC între suprafeele determinate i autorizate la plat de agenie i suprafeele msurate i deter-
minate de auditori, nefiind respectate prevederile Manualului de procedur privind administrarea cererilor unice de plat
pe suprafa pentru anul 2012, versiunea 10.0;
o controalele Ageniei nu au funcionat în mod corespunztor, ceea ce a condus la neaplicarea sanciunilor pentru nedeclararea
tuturor suprafeelor exploataiei în cazul unor fermieri, în conformitate cu prevederile reglementrilor comunitare i procedurale.
Au fost, astfel, înclcate prevederile art. 55 din Regulamentul CE nr. 1122/200, art. 7, alin. (1) din OUG nr. 125/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare, art. 4 din Ordinul MADR nr. 246/2008, modificat i completat prin Ordinul nr. 67/2011,
precum i prevederile manualelor de proceduri;
o ca urmare a reefecturii controlului pe teren de ctre auditorii Organismului de Certificare, s-a constatat nerespectarea
de ctre unii fermieri a cerinelor de ecocondiionalitate SMR 4 – Protecia apelor împotriva polurii cu nitrai provenii din
surse agricole. Nu au fost respectate prevederile Ordinului MADR nr. 161/2012.
Rezultatele testelor de detaliu asupra tranzaciilor operaionale i neoperaionale realizate de APIA pentru exerciiul
financiar al anului 2013
Organismul de Certificare pentru FEGA, a efectuat teste de detaliu asupra tranzaciilor operaionale i neoperaionale realizate
de APIA pentru exerciiul financiar al anului 2013, fiind selectate aleator i verificate 298 de elemente aferente populaiei IACS,
272 de elemente pentru populaia nevizat de IACS i 250 de elemente privind populaia debitelor. Verificrile OC au pus în
eviden existena unor erori în sum de 7.154 mii lei3.
Populaia FEGA vizat de IACS
Mai jos sunt prezentate, cu titlu de exemplu, unele deficiene identificate:
¤ modul defectuos de efectuare a controlului administrativ de ctre inspectorii APIA, în condiiile în care unele documente dove-
ditoare ale dreptului de utilizare nu probau, într-o manier suficient i adecvat, utilizarea terenului agricol în baza unui drept con-
ferit legal, determinând, astfel, diferene de sume cuvenite fermierilor. Au fost înclcate astfel prevederile art. 7 (1) lit. f) din OUG nr.
125/2006 cu modificrile i completrile ulterioare, Ordinul MADR nr. 246/2008, cu modificrile i completrile ulterioare (inclusiv
Ordinul MADR nr. 127/2012), alin. (2) al art.124 i art. 2 din Regulamentul CE nr. 73/2009, art. 5 (3) din Ordinul MADR nr.
118/2009, art. 57 alin. (1), (2) i (3), art. 55 i art. 58 din Regulamentul CE nr. 1122/2009, Anexa la Ordinul MADR/MMP nr.
30/147/2010, cu modificrile i completrile ulterioare i cerinele legale în materie de gestionare SMR conform Ordinului
MADR/MMP/ANSVSA nr. 187/2155/42/2011, art. 4, 5 i 6 din Legea nr. 36/1991 cu modificrile i completrile ulterioare, precum
i prevederile manualelor de proceduri;
¤ agenia a clasificat neîntemeiat ca eroare evident reidentificarea de ctre fermier a unei parcele în alt bloc fizic decât cel în care
s-a declarat iniial. Admiterea erorii evidente s-a fcut fr respectarea condiiilor cumulative stabilite prin Manualul de procedur
privind administrarea cererilor unice de plat pe suprafa pentru anul 2012, versiunea 10.0 i a determinat o plat în exces;
¤ în urma vizitelor pe teren reperformate de ctre OC s-au constatat neconformiti la o serie dintre parcelele controlate,
respectiv msurate de OC ca fiind mai mici decât cele determinate de APIA, determinând pli necuvenite ctre beneficiari.
Nu au fost respectate, astfel, prevederile art.7, alin. (1), lit. b) din OUG nr. 125/2006, art. 57 alin. 1, 2 i 3 i art. 58 din Regu-
lamentul CE nr. 1122/2009, precum i prevederile din manualele de proceduri.
Populaia FEGA nevizat de IACS
Dintre deficienele identificate se exemplific:
¤ autorizarea i plata eronat a unor sume neeligibile în cazul msurii pentru restructurarea i reconversia plantaiilor viticole având
în vedere c din dosare lipseau unele documente valide i/sau legale care s ateste dreptul de utilizare al beneficiarilor de ajutor
pentru suprafeele pe care au înfiinat plantaiile viticole, fie în dosare existau documente neconforme cu cerinele manualelor de
proceduri ale Ageniei i cu cele ale legislaiei naionale i comunitare în domeniu. Nu au fost respectate prevederile Manualului de
reconversie/restructurare 6.2, art. 3, pct. 2.4 i pct. 3.2 din Ordinul MADR nr. 247/2008, respectiv pct. 3.3 introdus prin Ordinul
MADR nr. 132/2010;
¤ autorizarea i plata unor cheltuieli fr a fi susinute de documente justificative existente în dosare sau cheltuieli care le
depeau pe cele înscrise în documentele justificative. Nu au fost respectate prevederile Ordinului MADR nr. 247/2008 (pct.
7.5.1) i ale Manualului de procedur privind restructurarea i reconversia plantaiilor viticole, versiunea 6.2;
¤ autorizarea i decontarea unor cheltuieli efectuate de beneficiar în condiiile în care în dosare existau articole de deviz
dublate sau cantiti mai mari fa de devizele din oferta de lucrri. Nu au fost respectate prevederile Instruciunilor tehnice
de inspecii i supracontrol privind msura de restructurare/reconversie a plantaiilor viticole, versiunea 2.0 i cele ale
Manualului de procedur privind restructurarea i reconversia plantaiilor viticole, versiunea 6.2;
¤ decontarea unor cheltuieli efectuate de beneficiar în condiiile în care vizita pe teren a auditorilor a reliefat faptul c o plantaie
înfiinat prin programul de restructurare i reconversie viticol era abandonat în întregime. Nu au fost respectate prevederile
Ordinului MADR nr. 247/2008 cu modificrile i completrile ulterioare;

Pagina498


¤ autorizarea i plata unor cheltuieli ctre beneficiari care fuseser evaluate eronat de ctre experii ageniei la un alt curs
valutar decât cel corect. Nu au fost respectate prevederile art. 2.5.1 din Ordinul MADR nr. 73/2011 i ale Manualului de
reconversie/restructurare 6.2.
Populaia debitelor FEGA
Dintre deficienele identificate exemplificm:
¤ valoarea unui debit a fost incorect determinat de ctre Agenie prin titlul de crean emis. Din cauza faptului c Agenia a
stabilit debitul în mod eronat, inclusiv suma corectat prin valoarea majorrilor de întârziere din raportarea Anexa III nu a
fost stabilit corect, baza de calcul fiind eronat. Nu au fost respectate prevederile din Manualul de proceduri pentru
autorizarea plilor directe pe suprafa în sectorul vegetal, versiunea 4.4;
¤ în cazul în care s-au aplicat sanciuni diferite, succesiv, privind nerespectarea Bunelor Condiii Agricole i de Mediu (GAEC)
2, în sistemul IACS a aprut o eroare de sistem informatic în urma creia s-a încadrat eronat o sanciune GAEC 2. În acest
context, corecia care a fost înscris în raportarea Anexa III A a fost eronat. Nu au fost respectate prevederile Manualului
de procedur privind conformitatea încruciat (ecocondiionalitatea) în anul 2012, versiunea 6.
În ceea ce privete evaluarea mediului de control intern, raportat la criteriile prevzute în Anexa 1 la Regulamentul CE nr.
885/2006, cu excepia unei singure recomandri (cea privind condiiile artificiale), reprezentanii APIA au agreat în totalitate
recomandrile OC, urmând, ca odat cu efectuarea misiunilor de follow-up, OC s analizeze msurile de îmbuntire între-
prinse la nivelul Ageniei.
Referitor la recomandrile rezultate ca urmare a testelor de detaliu efectuate asupra tranzaciilor operaionale i neoperaionale,
Agenia i-a însuit în cea mai mare parte aspectele prezentate de ctre Autoritatea de Audit i a iniiat demersurile necesare în
vederea remedierii deficienelor constatate.
În ceea ce privete evaluarea mediului de control intern, raportat la criteriile prevzute în Anexa 1 la Regulamentul CE nr.
885/2006, Organismul de Certificare a formulat recomandri punctuale pentru fiecare constatare privind luarea msurilor ce se
impun în vederea remedierii deficienelor constatate i, dup caz, recuperarea sumelor neeligibile.
În cazul deficienelor constatate ca urmare a efecturii testelor de detaliu asupra tranzaciilor operaionale i neoperaionale
realizate de APIA pentru exerciiul financiar al anului 2013, s-a recomandat Ageniei înregistrarea i recuperarea debitelor
aferente sumelor pltite necuvenit, completarea documentaiei din dosarele beneficiarilor, precum i asigurarea respectrii
cerinelor prevederilor procedurale, dup caz.

Organismul de Certificare urmrete i prezint în raportul de audit, recomandrile de importan major i medie formulate în
anii anteriori i neimplementate sau parial implementate de ctre Agenia de Pli. La momentul elaborrii raportului de audit,
din 229 de recomandri de importan major sau medie, 119 recomandri au fost implementate (52%), 62 erau parial
implementate (27%) i 48 neimplementate (21%).
În materie de acreditare, dintre recomandrile neimplementate sau parial implementate se menioneaz:
¤ întreprinderea demersurilor necesare pentru remedierea deficienelor identificate cu privire la securitatea sistemelor infor-
matice i securitii fizice i a mediului de lucru vizând necorelarea fluxurilor informaionale descrise în manualele de
proceduri APIA, cu algoritmii operaionali prezentai în specificaiile funcionale ale subsistemelor informatice; lipsa unor
componente necesare asigurrii securitii mediului fizic; lipsa proceselor de management care s asigure continuitatea
dup dezastre sau cderi ale sistemelor;
¤ monitorizarea periodic a documentelor i informaiilor în legtur cu debitele, astfel încât Agenia s se asigure c orice
modificare în stadiul debitului este înregistrat cu celeritate în Registrul Debitorilor i apoi preluat în Declaraiile de
cheltuieli i Anexa III.
În materie de conformitate, dintre recomandrile neimplementate sau parial implementate se menioneaz:
¤ efectuarea i documentarea de ctre Agenie a tuturor verificrilor menionate în manualul de procedur cu privire la efec-
tuarea verificrii scrisorilor de garanie bancar;
¤ modificarea Manualului de Procedur privind Restructurarea i Reconversia Plantaiilor Viticole, astfel încât s nu mai
permit depunerea de cereri de plat duble;
¤ luarea msurilor care se impun pentru identificarea pe fonduri (FEGA sau FEADR) a sumelor din contul de ateptare 473
„Sume în curs de clarificare”;
¤ reanalizarea rezultatelor obinute la controlul pe teren (control teledetecie/control clasic) în vederea clarificrii diferenelor
dintre suprafeele confirmate de APIA i suprafeele confirmate de Organismul de certificare;
¤ luarea msurilor ce se impun pentru a se implementa în Sistemul Integrat de Administrare i Control (IACS) al APIA aplicarea
unitar a sistemului de reduceri i excluderi pentru schemele de plat reglementate de Regulamentul CE nr. 73/2009.


În materie de nereguli ce au generat erori financiare, se exemplific:
¤ unele documente doveditoare ale dreptului de utilizare nu probeaz, într-o manier suficient i adecvat, utilizarea
terenului agricol în baza unui drept conferit legal. Impact financiar nerecuperat: 2.340 mii lei;
¤ solicitarea la plat a unor cheltuieli nejustificate coroborat cu lipsa unor documente care s probeze efectuarea lucrrilor de
ctre beneficiar. Impact financiar nerecuperat: 2.292 mii lei;
¤ autorizarea unor sume la plat în cazul unor fermieri a cror form de organizare (asociaie familial) a suferit modificri,
fr a fi notificat Agenia în vederea actualizrii situaiei acestora. Impact financiar nerecuperat: 99 mii lei;
¤ ca urmare a efecturii de ctre auditorii Organismului de Certificare a verificrilor pe teren, au fost constatate diferene între
suprafaa confirmat de APIA la controlul pe teren i suprafaa gsit de auditorii Organismului de Certificare. Impact
financiar nerecuperat: 9 mii lei.

În anul 2013, Autoritatea de Audit a transmis 2 sesizri Departamentului pentru Lupta Antifraud, vizând decontarea unor cheltuieli ne-
justificate (fictive) i respectiv solicitarea de pli directe pe suprafa fr ca beneficiarul s dein dreptul legal de utilizare al acesteia.

Fond afectat de un nivel Rata de eroare estimat în Calificativul pentru
semnificativ de eroare? cheltuielile declarate în anul 2013 conturile ageniei
DA 2,64% Aviz cu rezerve – diferene detectate
Rata de eroare estimat este calculat ca fiind rata de eroare cea mai probabil plus erorile cunoscute.
6.2.3. Fondul European pentru Pescuit

Fondul European pentru Pescuit (FEP) este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru sectorul pescuitului. Scopul FEP
este acela de a sprijini sectorul pescuitului în atingerea obiectivelor stabilite prin reforma Politicii Comune de Pescuit (PCP).
Obiectivele generale ale Fondului European pentru Pescuit vizeaz:

x dezvoltarea competitivitii i a durabilitii sectorului piscicol primar;
x dezvoltarea pieei pentru produsele sectorului piscicol;
x susinerea dezvoltrii durabile a zonelor pescreti i îmbuntirea calitii vieii în aceste zone;
x susinerea unei implementri adecvate a programului operaional în cadrul Politicii Comune pentru Pescuit.
Alocarea financiar a contribuiei publice pe axe, în mii euro este prezentat în tabelul de mai jos:
- mii euro -
Contribuie public Contribuie Contribuie Rat de
Axa prioritar
total 2007-2013 FEP naional cofinanare FEP
0 1 2 3 4
Axa 1 – Msuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare 3.000 2.250 750 75%
Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea
i marketingul produselor obinute din pescuit i acvacultur 164.958 123.719 41.239 75%
Axa 3 - Msuri de interes comun 21.478 16.108 5.370 75%
Axa 4 - Dezvoltarea durabil a zonelor pescreti 65.970 49.478 16.492 75%
Axa 5 - Asisten tehnic 22.315 16.736 5.579 75%
Total 277.721 208.291 69.430
Tabelul nr. 9 – Alocarea financiar pentru Programul Operaional pentru Pescuit
Sursa: Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, Autoritatea de Management pentru Programul Operaional pentru Pescuit (AMPOP)
Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-a fost alocat prin Programul Operaional pentru Pescuit (POP) un buget
de 277.721 mii euro din care 208.291 mii euro reprezint contribuia FEP.
Pagina500


Stadiul implementrii programului la data de 31.12.2013 este prezentat în tabelul urmtor:
CERERI DE FINAN
ARE CONTRACTATE PL
I CTRE BENEFICIARI
ALOCRI UE Total valoare proiecte
PROGRAM Contribuie UE Ram-
2007-2013 (UE + BS + Total Buget
OPERA- din valoarea total FEP bursri
(CUMULAT) + Beneficiar + pli de stat

IONAL a proiectelor UE
+ chelt. neeligib.)
mii euro mii lei** mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei
0 1 2 3 4 5= 6+7 6 7 8
PO Pescuit 277.721 1.231.998 291.222,22* 125.284,23* 428.759* 321.569* 107.190* 245.658
Tabelul nr. 10 - Stadiul implementrii POP la data de 31.12.2013

Sursa: AMPOP
*Nu este inclus valoarea contractelor reziliate.
**Cursul inforeuro decembrie 2013 (1 euro = 4,4361 lei)
Graficul nr. 10 – Cheltuielile rambursate din totalul sumelor alocate României din FEP în perioada 2007-2013
În ceea ce privete auditarea Fondului European pentru Pescuit, în perioada de raportare au fost finalizate misiunea de audit de
sistem având ca obiectiv obinerea asigurrii rezonabile asupra funcionrii sistemului de management i control instituit, pre-
cum i misiunea de audit de operaiuni care a avut ca obiectiv auditarea pe baz de eantion reprezentativ a cheltuielilor
declarate CE în anul 2013. Totodat, întrucât Comisia European a comunicat autoritilor române întreruperea termenului de
plat din FEP, având în vedere nivelul ridicat al ratei de eroare aferente anului 2012, în perioada 24.02-04.03.2014 au fost
efectuate verificri suplimentare cu privire la plile efectuate în cadrul proiectelor finanate prin msura 2.1 ”Acvacultur”.
Pe baza concluziilor cuprinse în raportul de audit de sistem, respectiv a faptului c sistemul funcioneaz, necesitând doar anu-
mite îmbuntiri, precum i ca urmare a rezultatelor verificrilor suplimentare efectuate care au pus în eviden faptul c, în
general, cheltuielile declarate Comisiei în anul 2012 aferente cererilor de rambursare verificate suplimentar nu au fost afectate
de denaturri semnificative, cu excepia unor cheltuieli neeligibile în sum total de 15 mii lei, Comisia European a luat decizia
relurii plilor intermediare în luna martie 2014.
Constatri rezultate în urma auditului de sistem
La nivelul Autoritii de Management, cu ocazia auditului de sistem au fost identificate deficiene în ceea ce privete procesul
de selectare a cererilor de finanare, calitatea verificrilor de management, sistemul informatic computerizat, precum i înde-
plinirea funciilor de control i antifraud. Mai jos sunt redate, cu titlu de exemplu, unele deficiene identificate:
Procesul de selectare a operaiunilor
¤ ca urmare a analizei cadrului procedural i testrii modului de funcionare a controalelor efectuate în cadrul AM pentru
cererile de finanare depuse de solicitani în cadrul msurilor 2.1 „Acvacultur”, aciunea 2 – „Variaiile produciei datorit
extinderii sau modernizrii exploataiilor piscicole existente” i aciunea 4 „Msuri pentru mediul acvatic”, operaiunea 3
„Acvacultur durabil în situri Natura 2000”, precum i în cadrul msurii 3.1 „Aciuni colective – Investiii”, au fost constatate
deficiene în procesul de verificare a conformitii, eligibilitii i evalurii tehnico-economice a cererilor de finanare.
Cu titlu de exemplu, în ceea ce privete verificarea cererii de finanare pentru un proiect vizând bursa de pete s-a constatat
c aceasta a fost declarat conform i propus pentru finanare ca urmare a evalurii tehnico-economice, dei studiul de
fezabilitate prezenta discrepane între partea scris i prile desenate, iar solicitantul nu a depus actul de proprieta-
te/contractul din care s rezulte dreptul de folosin a terenului aferent punctului de colectare propus prin proiect.
¤ în ceea ce privete cadrul procedural, precum i modul de funcionare a controalelor efectuate în cadrul AM referitor la verificarea


dosarelor de achiziie, au fost identificate deficiene legate de procedurile de atribuire derulate de beneficiarii de finanare.
Cu titlu de exemplu, ca urmare a analizei dosarelor de achiziii aferente serviciilor de publicitate – materiale publicitare, soli-
citate la rambursare în cadrul unui proiect vizând promovarea produselor piscicole i de acvacultur, s-a constatat divizarea
contractelor de servicii, acestea fiind achiziionate prin cerere de ofert i achiziie direct, fr respectarea prevederilor art.
23 i art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006 cu modificrile i completrile ulterioare;
¤ referitor la monitorizarea implementrii proiectelor, în vederea evalurii gradului de realizare a indicatorilor/obiectivelor
prevzute în contractele de finanare, precum i a regulilor aplicabile în cazul constatrii neîndeplinirii/îndeplinirii pariale a
acestora, s-a constatat c autoritatea de management nu a instituit reguli procedurale adecvate.
Sisteme informatice computerizate
¤ în aplicaia informatic nu sunt proiectate fluxuri care s permit validarea plilor în funcie de avizul acordat de AM POP
asupra procedurilor de atribuire a contractelor de achiziii realizate de ctre beneficiarii de finanare; nu a fost finalizat baza
de date a achiziiilor POP, prin completarea inclusiv a datelor istorice;
¤ nu a fost finalizat implementarea procesului de elaborare a declaraiilor lunare de cheltuieli în cadrul AMPOP, precum i
transmiterea acestora în vederea certificrii. Nu sunt, astfel, create structuri integrate de informaie în SIMPOP referitoare la
cererile de plat/rambursare validate pentru decontare, pltite i supuse certificrii ACP.
Îndeplinirea funciilor de control i antifraud
¤ înregistrarea incomplet sau neînregistrarea unor deficiene identificate atât în Registrul neregulilor cât i în Registrul
Debitorilor;
¤ verificrile în vederea stabilirii creanelor bugetare nu au fost finalizate în termenul stabilit legal;
¤ deducerea sumelor neeligibile din urmtoarele cereri de rambursare fr a fi emise titluri de crean.
În ceea ce privete activitatea de certificare a cheltuielilor declarate de ctre Autoritatea de Management, s-a constatat c la
nivelul Autoritii de Certificare i Plat nu a fost verificat în mod adecvat procesul de evaluare i selecie a cererilor de
finanare efectuat de ctre Autoritatea de Management.
Constatri rezultate în urma auditului de operaiuni
În anul 2013, pentru Programul Operaional Pescuit au fost declarate Comisiei Europene cheltuieli în sum total de 123.352 mii lei.
Eantionul auditat a cuprins 44 de cereri de rambursare ale beneficiarilor cu o valoare a cheltuielilor declarate Comisiei Europene de
85.819 mii lei, ceea ce reprezint 69,57% din cheltuielile certificate în anul 2013. În urma verificrilor efectuate, s-au constatat
deficiene cu impact financiar în cheltuielile declarate CE în anul 2013, în sum de 4.600 mii lei. Principalele constatri rezultate în
urma verificrilor efectuate au vizat abateri de la prevederile legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor în sum
1.136 mii lei i efectuarea de ctre beneficiari a unor cheltuieli apreciate ca fiind neeligibile în sum de 3.464 mii lei.
Graficul nr. 11 – Cheltuielile auditate din totalul cheltuielilor declarate CE în anul 2013 privind FEP
În ceea ce privete aplicarea prevederilor legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor publice au fost
constatate abateri pentru care Autoritatea de Audit a propus corecii financiare în valoare total de 2.506 mii lei, impactul
financiar în cheltuielile declarate în anul 2013 al acestor corecii fiind de 1.136 mii lei. Dintre aceste abateri se exemplific:
¤ în cadrul unui proiect având ca obiectiv amenajarea unei ferme piscicole de cretere intensiv a sturionilor, din verificarea
modului de atribuire a unui contract de execuie lucrri s-a constatat nerespectarea dispoziiilor legale (art. 14-15 din OUG
nr. 66/2011, cap. 3 din HG nr. 875/2011, Instruciunile aplicabile beneficiarilor privai emise de AMPOP) i contractuale, (art.
5 alin. (1) i (2) din contractul de finanare) privind asigurarea tratamentului egal al operatorilor economici în derularea
procedurii de atribuire, în ceea ce privete publicarea anunului de participare, stabilirea termenului de depunere a ofertelor,
precum i evitarea conflictului de interese. Ca urmare a verificrii seleciei de oferte au rezultat indicii cu privire la existena
unor posibile situaii de conflicte de interese generate de legturi între structurile acionariatului beneficiarului i ofertanii
acestuia, precum i între membrii comisiei de evaluare a ofertelor i ofertani. Aceste legturi au existat pe parcursul imple-
Pagina502


mentrii proiectului finanat din FEP atât la momentul semnrii contractului de finanare, cât i la efectuarea seleciei de
oferte, precum i ulterior atribuirii contractului de lucrri. Pe cale de consecin, în conformitate cu prevederile pct. 4 lit. a),
partea 2 din Anexa la HG nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/coreciilor financiare aplica-
bile pentru abaterile prevzute în anexa la OUG nr. 66/2011, a fost propus aplicarea unei corecii financiare reprezentând
10% din valoarea contractului în cauz, în sum total de 1.241 mii lei, din care suma de 385 mii lei aferent contravalorii
lucrrilor autorizate la plat prin cererea de rambursare auditat;
¤ în cadrul unui proiect al crui obiectiv vizeaz modernizarea i reabilitarea capacitilor de producie a unei ferme piscicole, ca
urmare a analizrii documentaiilor de atribuire aferente contractelor de furnizare produse i lucrri încheiate de beneficiarul de
finanare au fost identificate, pe de o parte, criterii de calificare restrictive i nerelevante, precum i specificaii tehnice
discriminatorii care au avut ca efect restrângerea accesului la procedura de atribuire, nefiind respectate prevederile Instruciunilor
de achiziii aplicabile beneficiarilor privai, fapt ce a determinat aplicarea unor corecii financiare în valoare total de 286 mii lei;
¤ în cadrul unui proiect având ca obiectiv amenajarea unei ferme piscicole s-a constatat nerespectarea prevederilor Instruc-
iunilor de achiziii i cele ale art. 5 alin. (1) i (2) din contractul de finanare cu privire la conflictul de interese între beneficiar i
ofertani, precum i la primirea unor oferte corespunztoare în cadrul procedurii de atribuire a unui contract având ca obiect
achiziia de know-how, cheltuielile în valoare de 239 mii lei fiind declarate neeligibile. Totodat, în cazul unui contract de
achiziie de bunuri s-a constatat nerespectarea principiului tratamentului egal al operatorilor economici implicai în procedura de
atribuire, prevzut în Instruciunile de achiziii aplicabile beneficiarilor privai, pentru aceste abateri fiind propus o corecie
financiar în valoare de 10 mii lei, reprezentând 10% din valoarea nerambursabil pltit a contractului;
¤ în cadrul unui proiect având ca obiectiv înfiinarea unei ferme piscicole, s-a constatat contractarea unor lucrri suplimentare
a cror valoare a depit 20% din valoarea contractului iniial, prin acte adiionale încheiate cu acelai antreprenor, fr a se
derula o nou procedur de achiziie i fr a exista o urgen imperativ care ar fi permis atribuirea direct a acestora.
Astfel, nu au fost respectate prevederile din Instruciunile pentru atribuirea contractelor de achiziii efectuate de ctre bene-
ficiari privai, fiind propus aplicarea unei corecii financiare reprezentând 25% din valoarea lucrrilor atribuite suplimentar,
în cuantum de 216 mii lei.
În ceea ce privete respectarea condiiilor de eligibilitate a cheltuielilor au fost constatate abateri, dintre care se menioneaz:
¤ autorizarea eronat la plat în cadrul unui proiect pilot finanat în cadrul msurii 3.5 – Proiecte pilot, a sumei de 1.973 mii lei
reprezentând cheltuieli cu achiziia de pui de sturioni, în condiiile nerespectrii prevederilor legislaiei naionale în domeniul
achiziiilor publice, prin definirea în caietul de sarcini a unor specificaii tehnice restrictive, care au avut ca efect restrângerea
concurenei (art. 35 alin. (5) i art. 38 din OUG nr. 34/2006 cu modificrile i completrile ulterioare). În plus, specificaiile în
cauz nu corespund cerinelor stabilite prin cererea de finanare aprobat de AMPOP. Totodat, s-a constatat c decon-
tarea cheltuielilor s-a efectuat în condiiile în care documentele justificative anexate cererii de rambursare conin inad-
vertene i informaii insuficiente pentru obinerea asigurrii în ceea ce privete îndeplinirea activitilor propuse prin pro-
iectul pilot, referitoare la marcarea puilor de sturioni, în vederea atingerii obiectivului propus prin cererea de finanare
(evaluarea supravieuirii i rspândirii acestora);
¤ în cazul unui proiect ce vizeaz amenajarea unei ferme piscicole, finanat în cadrul Axei prioritare 2, Msura 2.1 – Acva-
cultur, s-a constatat autorizarea eronat a sumei de 1.003 mii lei, reprezentând contravaloarea unor lucrri, bunuri i ser-
vicii solicitate la plat în cadrul cererilor de rambursare auditate, în cazul crora au fost identificate o serie de nereguli, fiind
astfel înclcate prevederile art. 3 din HG nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a msurilor cofi-
nanate din FEP, dup cum urmeaz:
o lipsa documentelor justificative care s certifice efectuarea activitilor, fazele de execuie i materialele utilizate în
executarea lucrrilor în conformitate cu legislaia în domeniul construciilor, precum i efectuarea unor lucrri fr a fi
prevzute în proiectul tehnic;
o furnizarea unor bunuri neidentificabile pe baza documentelor justificative prezentate, în cazul crora nu a fost obinut
asigurarea c îndeplinesc condiiile de calitate legale.
¤ autorizarea eronat la plat, în cazul unui proiect al crui obiectiv este înfiinarea unei ferme piscicole, a unor lucrri
executate anterior semnrii actului adiional la contractul de lucrri, respectiv într-o perioad când antierul era închis.
Totodat, au fost identificate indicii care conduc la suspiciunea c lucrrile au fost parial executate în regie proprie de ctre
beneficiar, dei acestea au fost solicitate la decontare pe baza facturilor fiscale emise de antreprenorul contractat. Au fost
înclcate prevederile art. 23 lit. f) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcii, cu modificrile i completrile ulte-
rioare în vigoare, pct. 5, subpct. 5 din Instruciunea privind procedura de achiziii aplicat Beneficiarilor privai de proiecte
finanate prin POP 2007-2013, art. 1 alin. (2) i (5) din Anexa 1 la Contractul-cadru de finanare, art. 3, alin. (3) din OUG nr.
66/2011. Cheltuielile autorizate eronat la plat au fost în sum de 317 mii lei;
¤ decontarea eronat a unor lucrri, în valoare de 80 mii lei, prin nerespectarea prevederilor art. 3 din HG nr. 442/2009
privind stabilirea cadrului general de implementare a msurilor cofinanate din FEP, în cazul unui proiect având ca obiectiv
construirea unei hale pentru creterea sturionilor i amenajarea unui heleteu în condiiile în care unele documente
justificative, cum ar fi: procese-verbale de recepie calitativ, procese-verbale de lucrri ascunse, procese-verbale pe faze
determinante, au suferit modificri vizibile în ceea ce privete numrul documentului, data încheierii acestuia i executantul


lucrrii. Astfel, nu a fost obinut asigurarea rezonabil c lucrrile decontate au fost executate în condiiile i în perioadele
precizate de beneficiar i c reflect realitatea operaiunilor înscrise. La nivelul acestui proiect au mai fost detectate i alte
deficiene: impact financiar în sum de 4 mii lei, provenind din decontarea unor servicii de publicitate pentru care exist
suspiciunea c atribuirea contractului a fost viciat de o posibil situaie de conflict de interese, autorizarea la plat a unor
bunuri inexistente la locul investiiei. Totodat, în cazul acestui proiect nu s-a obinut asigurarea cu privire la îndeplinirea
obiectivelor asumate de beneficiar prin cererea de finanare, întrucât ca urmare a vizitei la faa locului având ca scop
verificarea cheltuielilor declarate în cererea de rambursare final, s-a constatat c investiia se afla în stare de degradare, cu
spaii administrative i de producie nefuncionale, fapt ce creeaz premisele nesustenabilitii proiectului;
¤ în cazul unui proiect având ca obiectiv reabilitarea i modernizarea unei ferme de crap s-a constatat rambursarea eronat a sumei
de 48 mii lei, reprezentând diferena dintre valoarea rambursat beneficiarului i valoarea eligibil real a facturii, fiind astfel încl-
cate prevederile art. 3 din HG nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a msurilor cofinanate din FEP;
¤ în cazul unui proiect ce vizeaz extinderea unei ferme de sturioni, s-a constatat nerespectarea dispoziiilor legale i contractuale cu
privire la conflictul de interese (art. 14-15 din OUG nr. 66/2011, Instruciunile aplicabile beneficiarilor privai emise de DGP
AMPOP, art. 5 alin. 1 i 2 din contractul de finanare) în cadrul procedurii de atribuire a unui contract de servicii de proiectare, fapt
ce a atras neeligibilitatea integral a sumelor decontate în cadrul cererii de rambursare auditate, în valoare de 40 mii lei.
În general, AMPOP i ACP i-au însuit recomandrile formulate, fiind stabilite termene de implementare, urmând ca în cadrul
misiunii de audit urmtoare s fie evaluat modul de aducere la îndeplinire a acestora.
Pentru neregulile identificate în urma misiunii de audit de operaiuni, AMPOP i-a însuit, în general, recomandrile i a
demarat procedura de constatare a neregulilor.
În ceea ce privete auditul de sistem, pentru remedierea deficienelor constatate la nivelul autoritii de management au fost
formulate recomandri cu privire la stabilirea unui cadru procedural adecvat i exercitarea unor controale suficiente atât în
etapa de selectare a operaiunilor, cât i în etapa de verificare a procedurilor de atribuire derulate de beneficiarii de finanare,
completarea procedurilor interne de lucru cu verificri privind monitorizarea implementrii proiectelor, precum i asigurarea de
structuri integrate de informaie corespunztoare întregului flux financiar al programului operaional.
Pentru remedierea deficienelor constatate la nivelul Autoritii de Certificare i Plat au fost formulate recomandri cu privire
la stabilirea i efectuarea de ctre ACP a unor verificri suficiente i adecvate, în special cu privire la evaluarea i selecia
cererilor de finanare, precum i stabilirea unor eantioane reprezentative pentru verificare, astfel încât s se asigure res-
pectarea prevederilor art. 60, lit. b) din Regulamentul CE nr. 1198/2006.
Pentru neregulile identificate în urma misiunii de audit de operaiuni au fost formulate recomandri în vederea aplicrii de
corecii financiare, potrivit prevederilor legale în vigoare i recuperrii sumelor pltite necuvenit.
În ceea ce privete recomandrile formulate prin rapoartele de audit de operaiuni precedente, din 66 de recomandri AMPOP a luat
msuri de înlturare a neregulilor atât prin recuperarea sumelor pltite necuvenit, cât i prin îmbuntirea procedurilor de lucru i
monitorizarea cu privire la îndeplinirea indicatorilor de rezultat, fiind implementat integral un numr de 54 (82%) de recomandri, iar 12
recomandri cu un impact financiar total în valoare total de 17.584 mii lei sunt neimplementate sau în curs de implementare (12%).
În anul 2013, Autoritatea de Audit a transmis o sesizare Departamentului pentru Lupta Antifraud (DLAF), vizând suspiciunea
existenei unui conflict de interese i justificarea unor pli efectuate în avans de ctre beneficiar pe baza unor documente
asupra crora exist suspiciunea c au fost încheiate în mod formal i antedatate, în vederea obinerii decontrii din POP. În
anul 2014, Autoritatea de Audit a transmis 3 sesizri ctre DLAF, ca urmare a identificrii unor elemente generatoare de
posibile fenomene de fraud.
Program afectat de un nivel Rata de eroare estimat în Calificativul pentru sistemele
semnificativ de eroare? cheltuielile declarate în anul 2013 de control examinate
DA 4,61%
Pagina504


6.3. Programe de cooperare i vecintate
Pentru dezvoltarea echilibrat a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperrii i schimbului de bune practici între
toate regiunile Uniunii Europene, în cadrul Obiectivului Cooperare Teritorial European, România asigur gestionarea asis-
tenei financiare nerambursabile din partea Comisiei Europene în sum total de 266.530 mii euro, pentru perioada de pro-
gramare 2007-2013. De asemenea, pentru asigurarea dezvoltrii cooperrii între Uniunea European i zona est-european,
prin Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat, România gestioneaz suma de 154.837 mii euro pentru perioada de
programare 2007-2013.
Din suma total de 421.367 mii euro sunt finanate urmtoarele 4 programe, respectiv:
Programul de cooperare transfrontalier România-Bulgaria, finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional;
Programul IPA de cooperare transfrontalier România-Republica Serbia, finanat din Instrumentul de Asisten pentru
Preaderare;
Programul operaional comun România-Ucraina-Republica Moldova, finanat din Instrumentul European de Vecintate i
Parteneriat;
Programul operaional comun de cooperare în Bazinul Mrii Negre, finanat din Instrumentul European de Vecintate i
Parteneriat.
În graficul urmtor este prezentat alocarea financiar pentru perioada 2007-2013, în procente, la nivel de program:
Programuloperaionalcomun
de cooperareînBazinulMrii Programul de
Programuloparaional cooperare
comunRoUaMd transfrontalier
30% RomâniaBulgaria
50%
ProgramulIPAdecooperare
transfrontalierRomâniaSerbia
13%
Grafiulc nr. 12 – Alocarea financiar pentru programele de cooperare teritorial european în perioada de programare 2007-2013
Din graficul prezentat rezult c cea mai mare pondere din punct de vedere al alocrii o are Programul de cooperare
transfrontalier România-Bulgaria, cu 50% din total.
A. Stadiul implementrii programelor de cooperare i vecintate

Potrivit informaiilor furnizate de Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice, stadiul implementrii programelor, la
data de 31.12.2013, se prezint dup cum urmeaz:
Alocare financiar Sume transferate
Sume Sume pltite Rata de
pentru perioada de Comisia
contractate ctre beneficiari European absorbie
PROGRAM 2007-2013
contribuia UE contribuia UE contribuia UE contribuia UE contribuia UE
mii euro mii euro mii euro mii euro %
0 1 2 3 4 5 = 4/1
PCT România-Bulgaria 213.414 252.138 116.552 107.401 50%

PCT România-Serbia 53.116 51.500 18.287 26.286* 50%
POC România-Ucraina-Republica Moldova 126.718 115.628 67.915,4 93.113* 73%
POC Marea Neagr 28.119 26.586 11.020 19.771* 70%
TOTAL 421.367 445.852 213.775 246.571 59%
Tabelul nr. 11 – Stadiul implementrii programelor de cooperare i vecintate la data de 31.12.2013

Sursa: Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice
* Sumele pltite beneficiarului sunt mai mici decât sumele transferate de CE din cauza sistemului de pli specific celor dou programe operaionale, deoarece plile
efectuate de CE corespund nevoilor financiare ale programelor, fiind bazate pe bugetele anuale estimative transmise de Autoritatea Comun de Management


Din datele de mai sus rezult un grad de contractare a fondurilor nerambursabile alocate (contribuia UE) în perioada 2007-2013
de 106% raportat la alocrile aferente acestei perioadei, iar plile efectuate de ctre Comisia European reprezint 59% din totalul
alocrilor bugetare comunitare aferente aceleiai perioade.
SumetransferatedeComisiaEuropeanînperioada20072013
450.000
400.000
350.000
300.000 421.367
250.000 miieuro 246.571
200.000 miieuro
150.000
100.000
50.000
0
Total alocri 2007-2013 Total transferuri 2007-2013
Grafic nr. 13 – Sumele transferate României de ctre Comisia European în perioada 2007-2013
B. Principalele aspecte rezultate din auditul programelor de cooperare i vecintate
În raport cu prevederile comunitare aplicabile pentru programele de cooperare transfrontalier, Autoritatea de Audit realizeaz, în
principal, aciuni de audit de sistem i audit de operaiuni. Rezultatele auditurilor de sistem i de operaiuni sunt incluse în raportul
anual de control ce se transmite Comisiei Europene pân la 31 decembrie al fiecrui an pentru Programul de cooperare
transfrontalier România-Bulgaria i Programul IPA de cooperare transfrontalier România-Republica Serbia. Raportul anual de
control se întocmete la nivel de program i este însoit de o opinie de audit. Pentru Programul operaional comun România-
Ucraina-Republica Moldova i Programul operaional comun Bazinul Mrii Negre, Autoritatea de Audit realizeaz aciuni de audit
de certificare a veniturilor i cheltuielilor.
PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-BULGARIA

Obiectivul general al programului este acela de a reuni persoanele, comunitile i economiile zonei transfrontaliere România–
Bulgaria i de a sprijini crearea de ctre acestea a unei zone de cooperare care s valorizeze resursele i avantajele sale
umane, naturale i ecologice, bazându-se pe o abordare durabil.
La data de 31.12.2013, pentru Programul de cooperare transfrontalier România-Bulgaria (PCT RO-BG), s-a constatat un grad de
contractare a fondurilor nerambursabile alocate (contribuia UE) în perioada 2007-2013 de 118,14%, iar plile efectuate de ctre
Comisia European reprezint 50,32% din totalul alocrilor bugetare comunitare aferente perioadei menionate.
În anul 2013, pentru acest program au fost declarate Comisiei Europene cheltuieli în sum total de 81.313 mii euro. Eantionul de
proiecte auditat a cuprins 47 de cereri de rambursare ale beneficiarilor cu o valoare a cheltuielilor declarate de 49.250 mii euro, ceea
ce reprezint 60,57% din totalul cheltuielilor declarate în anul 2013.
100
80
60 100%
40 61 %
20
0
Cheltuielideclarate Cheltuieliauditate
Graficul nr. 14 – Ponderea cheltuielilor auditate în cheltuielile declarate în cadrul PCT România-Bulgaria în anul 2013
P a g i n a 506


În urma verificrilor efectuate s-au constatat deficiene cu impact financiar în cheltuielile declarate CE în anul 2013, în sum de
254 mii euro.
naionale în domeniul achiziiilor publice în sum de 219 mii euro i efectuarea de ctre beneficiari a unor cheltuieli apreciate
ca fiind neeligibile în sum de 35 mii euro.

În cadrul auditului de sistem ce a vizat evaluarea modului de funcionare a sistemului de management i control al programului,
principalele deficiene constatate au fost:
¤ ca urmare a evalurii stadiului de implementare a proiectelor nefinalizate, au fost constatate întârzieri semnificative în ceea
ce privete execuia bugetar a unor proiecte, din care exemplificm „Common Strategy for the Sustainable Territorial Deve-
lopment of the Cross-border Area Romania-Bulgaria”, având ca beneficiar Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei
Publice, „Danube WATER integrated management (WATER)”, având ca beneficiar Ministerul Mediului i Schimbrilor
Climatice, „Developing a regional distinctive socio-economic identity in cross-border area Olt-Pleven”, având ca beneficiar
Consiliul Judeean Olt;?
¤ din verificarea modului de implementare a proiectului „Developing Road Infrastructure for a Valuable Economy – Turnu Mgurele -
Nikopole cross-border road, D.R.I.V.E. Turnu Mgurele-Nikopole”, având ca beneficiar Primria Turnu-Mgurele, s-a constatat c
la momentul realizrii misiunii de audit, stadiul de executare a contractului de reabilitare a drumului de centur i a strzilor
adiacente din localitatea Turnu-Mgurele era de aproximativ 40%. Având în vedere termenul scurt de timp rmas pân la
finalizarea proiectului, precum i apropierea iernii, se impune o monitorizare strict a desfurrii activitilor.
Ca urmare a recomandrilor Autoritii de Audit privind generarea corect de ctre sistemul informatic MIS-ETC a declaraiilor
lunare de cheltuieli, Autoritatea de Management continu s întreprind demersurile necesare clarificrii modalitilor de intro-
ducere în sistem a controalelor i suspendrilor, precum i introducerii i validrii declaraiilor de cheltuieli.
Auditul de operaiuni a vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene în anul 2013, aferente proiectelor finanate în cadrul PCT
RO-BG. Principalele deficiene constatate se refer la:
¤ în timpul derulrii procedurii de achiziie public pentru achiziionarea de echipamente i dispozitive de protecie contra
incendiilor, în cadrul proiectului „Insuring an efficient management of the joint intervention in emergency situation in the
Giurgiu-Rousse cross-border area”, autoritatea contractant din Bulgaria a modificat criteriile de selecie, dup deschiderea
ofertelor, rezultând astfel o respingere incorect a ofertanilor. Tratamentul neegal al participanilor prin eliminarea nelegal
datorat unor motive formale este definit ca o înclcare grav potrivit Metodologiei pentru coreciile financiare al Decretului
Consiliului de Minitrii din Bulgaria nr. 134 aplicabil din 24.06.2014. În acest context a fost propus aplicarea unei corecii
financiare în sum total de 139 mii euro;
¤ în cazul proiectului „The accesibility improvement in the Olt-Pleven border area through the rehabilitation of DJ543 Corabia-
Izbiceni, Olt County and the rehabilitation of the Road III 3402 Slavianovo-Pordim”, având ca beneficiar Consiliul Judeean
Olt, autoritatea contractant din România a solicitat decontarea unor cheltuieli pentru lucrri neexecutate în sum total de
29 mii euro.
Program afectat de un nivel Rata de eroare estimat în Calificativul pentru sistemele
semnificativ de eroare? cheltuielile declarate în anul 2013 de control examinate
NU 1,1%
PROGRAMUL IPA DE COOPERARE TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA SERBIA

Finanat din Instrumentul de Asisten pentru Preaderare
Obiectivul general al programului este acela de a utiliza proiectele transfrontaliere comune i aciunile comune derulate de
prile interesate din România i Serbia ca baz pentru o dezvoltare socio-economic mai echilibrat i durabil în zona de
frontier româno-sârb.


La data de 31.12.2013, pentru Programul IPA de cooperare transfrontalier România-Republica Serbia (PCT RoSe) s-a
constatat un grad de contractare a fondurilor nerambursabile alocate (contribuia UE) în perioada 2007-2013 de 96,98%
raportat la alocrile aferente acestei perioade, iar plile efectuate de ctre Comisia European reprezint 49,48% din totalul
alocrilor bugetare comunitare aferente aceleiai perioade.
proiecte auditat a cuprins 45 de cereri de rambursare ale beneficiarilor cu o valoare a cheltuielilor declarate de 6.943 mii euro, ceea ce
reprezint 86,11% din cheltuielile declarate în anul 2013.
100
90
80
70
60 100%
50 86%
40
30
20
10
0
Graficul nr. 15 – Ponderea cheltuielilor auditate în cheltuielile declarate în cadrul PCT România-Republica Serbia în anul 2013
În urma verificrilor efectuate s-au constatat deficiene cu impact financiar în cheltuielile declarate CE în anul 2013, în sum de
25 mii euro.
Principalele constatri rezultate în urma verificrilor efectuate au vizat abateri de la prevederile legislaiei comunitare i/sau naionale
în domeniul achiziiilor publice în sum de 12 mii euro i efectuarea de ctre beneficiari a unor cheltuieli apreciate ca fiind neeligibile
în sum de 13 mii euro.

În cadrul auditului de sistem, ce a vizat funcionarea sistemului de management i control al PCT RoSe, s-au constatat, în
principal, urmtoarele deficiene:
¤ verificrile efectuate de ctre controlorii de prim nivel i de ctre Autoritatea de Management privind procedurile de achiziii
publice derulate în cadrul proiectelor „Cross-border resource center for local public administration, social and educational
services – Resource center for sustainable development in Caras-Severin – Juzno-Banatski Region” – beneficiar Univer-
sitatea Eftimie Murgu din Reia i „Best practice exchange between Cross-Border public administration” – beneficiar
Consiliul Judeean Cara-Severin, nu au funcionat corespunztor deoarece nu au putut fi identificate mai multe elemente
care pot indica practici de cooperare secret, aa cum sunt descrise în HG nr. 875/2011 privind aprobarea normelor
metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011;
¤ pentru proiectul „Cross-border initiative for research & development activities, (and) cooperation between economy and scientific
educational institutions, in Serbian and Romanian historical Banat, as contribution to competitiveness improvement and regional
identity according to EU standards”, parteneri fiind Camera de Comer i Industrie Timioara i Fundaia Ioan Slavici pentru cultur
i educaie, s-a constatat c exist o suprapunere între activitile desfurate de societile angajate i de membrii echipei de
implementare. De asemenea, nu a existat nicio metodologie de evaluare a ofertelor tehnice, ceea ce a condus la o evaluare
incorect a unei oferte. Serviciile oferite de un operator economic care activa în domeniul serviciilor de consultan pentru
companii, pentru activiti de import-export, nu au putut fi susinute prin probe de audit adecvate.
Ca urmare a recomandrilor Autoritii de Audit privind generarea corect de ctre sistemul informatic MIS-ETC a declaraiilor
lunare de cheltuieli, Autoritatea de Management continu s întreprind demersurile necesare clarificrii modalitilor de intro-
ducere în sistem a controalelor i suspendrilor, precum i introducerii i validrii declaraiilor de cheltuieli.
Auditul de operaiuni a vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene în anul 2013, aferente proiectelor finanate în cadrul PCT RoSE.
În ceea ce privete acest aspect au fost constatate urmtoarele:
¤ pentru punerea în aplicare a proiectului „Valorising the touristic potential from Clisura Dunrii – building the attraction point
P a g i n a 508


and information and tourism promoting center in the Pojejena village area” – având ca beneficiar Primria Pojejena, auto-
ritatea contractant din România a solicitat ca ofertanii s prezinte copii ale contractelor similare încheiate în ultimii cinci
ani. Singurul ofertant i câtigtor al procedurii de achiziie a prezentat dou contracte, dintre care unul a fost semnat în
urm cu ase ani. În aceste condiii, ofertantul nu a îndeplinit criteriile de calificare, dar a fost favorizat de ctre autoritatea
contractant, care a înclcat astfel art. 252 alin. (3) din Regulamentul CE nr. 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului financiar, astfel cum sunt detaliate în 2.4.11.2 din PRAG. Astfel, o corecie financiar de 30 mii euro (10%
din valoarea cheltuielilor certificate) a fost propus a fi aplicat;
¤ pentru punerea în aplicare a proiectului „Back to the future”, autoritatea contractant din Republica Serbia a solicitat în anunul
de participare ca cifra de afaceri medie anual în ultimii trei ani financiari s fie de cel puin 900 mii euro. Bugetul contractului
fiind 305 mii euro, acest criteriu de selecie este discriminatoriu i depete obiectivul contractului. De asemenea, Munici-
palitatea Zrenjanin a solicitat ca ofertanii s dein echipament tehnic pentru îndeplinirea activitilor contractuale, dei
prevederile PRAG impun potenialilor ofertani s prezinte o descriere a echipamentelor tehnice i a instrumentelor care vor fi
folosite pentru executarea unui contract de lucrri. Ofertantul câtigtor a prezentat mai multe contracte similare, dintre care
doar unul îndeplinete cerinele menionate în anunul de participare. Astfel, ca urmare a efectului de descurajare a potenialilor
ofertani, existena mai multor nereguli pentru aceeai achiziie, precum i lipsa concurenei (doar o singur ofert a fost
primit), o corecie financiar de 28 mii euro (10% din valoarea contractului) a fost propus a fi aplicat;
¤ în cadrul proiectului „Increasing the tourism capacity in the Banat region”, având ca beneficiar Primria Kanjiza din Republica
Serbia, din analiza contractului de furnizare a unei scene mobile moderne în valoare de 181 mii euro s-a constatat o modificare
substanial a termenului de livrare de la 25 de zile calendaristice la 63 de zile calendaristice, în condiiile în care durata de 25 de
zile a fost prevzut în anunul de participare i în documentaia de atribuire. De asemenea, garania de participare la licitaie
solicitat de autoritatea contractant în anunul de participare a fost de peste 3%, în timp ce regulile din PRAG prevd un cuantum
pentru garanie de participare la licitaie de 1-2% din bugetul achiziiei. Pentru toate aceste nereguli s-a aplicat o corecie financiar
de 5% din valoare contractului, adic 9 mii euro, avându-se în vedere i faptul c în procedura de achiziie au fost primite 5 oferte,
asigurându-se, astfel, concurena;
¤ în cadrul proiectului „Global Decision for Financing of the Technical Assistance budget of the Managing Authority for the IPA
Programme Romania-Serbia, for measure 4.2 – Support for the information and publicity activities for the Programme”,
având ca beneficiar Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice din România, în cazul derulrii procedurii de
atribuire a contractului de servicii pentru organizarea unei campanii media, autoritatea contractant a utilizat criterii restric-
tive de selecie privind experiena profesional a efului de echip i a unor experi-cheie. Pentru aceast deficien a fost
aplicat o corecie de 5% din valoarea contractului, în sum de 7 mii euro, aferent integral cheltuielilor anului 2013;
¤ în cadrul proiectului „Cross-border initiative for research & development and innovation in border region”, beneficiar Camera
de Comer i Industrie a Regiunii Pancevo din Republica Serbia, au fost decontate cheltuieli neeligibile în valoare 7 mii euro
reprezentând salarii ale managerului de proiect, coordonatorului de proiect i administratorului asistent aferente perioadei
verificate, deoarece au existat suprapuneri între activitile derulate de membrii echipei de proiect i consultana subcon-
tractat în cadrul contractului de servicii pentru consultan în management i achiziii. Totodat, din verificarea procedurilor
de atribuire realizate de experii angajai prin acest contract s-a constatat c acetia au realizat interviuri i consultri cu
potenialii ofertani, situaii care conduc la suspiciunea de conflict de interese i fraud i, în consecin, trebuie informate
autoritile naionale competente pentru a investiga aspectele semnalate.
Program afectat de un nivel Rata de eroare estimat în cheltuielile Calificativul pentru sistemele
NU 1,5%
PROGRAMUL OPERA
IONAL COMUN ROMANIA-UCRAINA-REPUBLICA MOLDOVA
Finanat din Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat
Obiectivul general al programului este acela de a îmbunti situaia economic, social i cea a mediului înconjurtor în aria
programului, în contextul unor granie sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniei. Acest
scop va fi urmrit în spiritul parteneriatului i cooperrii care încurajeaz activitile i contactele transfrontaliere i aduce
îmbuntiri tangibile infrastructurii.
Pentru Programul operaional comun România-Ucraina-Republica Moldova (POC RoUaMd) rezult un grad de contractare a


fondurilor nerambursabile alocate (contribuia UE) în perioada 2007-2013 de 91,24% raportat la alocrile aferente acestei
perioade, iar plile efectuate de ctre Comisia European reprezint 73,48% din totalul alocrilor bugetare comunitare aferente
aceleiai perioade. Aceast diferen este explicat prin faptul c plile efectuate de CE corespund nevoilor financiare ale pro-
gramului, fiind bazate pe bugetele anuale estimative transmise de Autoritatea Comun de Management i nu pe sumele efectiv
pltite beneficiarilor.
Deficienele identificate au vizat activitatea desfurat de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalier Iai. Astfel, în cadrul
proiectului ”Financing request of the Joint Technical Secretariat for activities to be developed within the period 2012-2014”
beneficiar fiind Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalier Iai, autoritatea contractant a solicitat în fia de date specific
procedurii de realizare i furnizare de materiale promoionale (agend, calendar, saco, instrumente de scris, geant, umbrel),
cerine minime considerate restrictive, prin faptul c nu prezentau relevan i erau disproporionate în raport cu natura i
complexitatea contractului de achiziie public, respectiv realizarea i furnizarea de materiale promoionale. Conform Ghidului CE
privind coreciile care se acord în caz de nereguli în achiziii publice a fost propus aplicarea unei corecii financiare de o mie de
euro, reprezentând 5% din valoarea cheltuielilor declarate aferente contractului.
PROGRAMUL OPERA
IONAL COMUN DE COOPERARE ÎN BAZINUL MRII NEGRE
Finanat din Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat
Obiectivul global al programului este de a sprijini o dezvoltare economic i social mai puternic în regiunile din bazinul Mrii
Negre, bazat pe parteneriate regionale solide i strâns cooperare. Acest obiectiv se bazeaz pe promovarea dezvoltrii
locale, valorile locale comune, promovarea egalitii de anse, îndeosebi reducerea discriminrilor între sexe i valorizarea
contribuiei femeilor la dezvoltarea economic i social, îmbuntirea sustenabilitii activitilor în domeniul mediului încon-
jurtor, îndeosebi a acelora cu impact regional, precum i promovarea integrrii culturale i a schimburilor reciproce între comu-
nitile din bazinul Mrii Negre.
La data de 31.12.2013, pentru Programul operaional comun de cooperare în Bazinul Mrii Negre (POC Marea Neagr), se
constat un grad de contractare a fondurilor nerambursabile alocate (contribuia UE) în perioada 2007-2013 de 70,31%, iar
plile efectuate de ctre Comisia European reprezint 94,54% din totalul alocrilor bugetare comunitare aferente perioadei
menionate. Aceast diferen este explicat prin faptul c plile efectuate de Comisia European corespund nevoilor finan-
ciare ale programelor, fiind bazate pe bugetele anuale estimative transmise de Autoritatea Comun de Management i nu pe
sumele efectiv pltite beneficiarilor.
Deficienele identificate au vizat neimplementarea în totalitate a recomandrilor formulate anterior de Autoritatea de Audit. Din 5
recomandri formulate în cadrul misiunilor anterioare de audit, doar 2 au fost implementate. Recomandrile neimplementate vizeaz
creterea capacitii administrative a structurii de audit public intern care efectueaz auditul de sistem aferent acestui program i
stimularea financiar adecvat a auditorilor publici interni, inclusiv prin utilizarea fondurilor nerambursabile alocate de UE.
6.4. Programul General Solidaritatea i

Gestionarea fluxurilor migratorii
Programul General „Solidaritatea i Gestionarea fluxurilor migratorii” (PG SOLID) reprezint mecanismul de întrire a libertii,
securitii i justiiei i de aplicare a principiului solidaritii între statele membre ale Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 i
cuprinde Fondul european de integrare a resortisanilor rilor tere, Fondul european pentru refugiai, Fondul european de returnare i
Fondul pentru frontierele externe. Au fost derulate 2 misiuni de audit (1 misiune de audit de sistem i 1 misiune de audit de proiecte)
ce au vizat toate cele patru fonduri din cadrul PG SOLID.
proiecte auditat a cuprins 18 proiecte cu o valoare a cheltuielilor declarate de 7.240 mii euro, ceea ce reprezint 43,18% din
cheltuielile declarate în anul 2013.
Pagina510


100
80
60
40
20
0
Graficul nr. 16 – Ponderea cheltuielilor auditate în cheltuielile declarate în cadrul PCT România-Republica Serbia în anul 2013
În urma verificrilor efectuate s-au constatat deficiene cu impact financiar în cazul unui numr de 4 proiecte, fiind propuse
corecii financiare în sum total de 16 mii euro aferente cheltuielilor declarate Comisiei Europene.
În cadrul auditului de sistem, ce a vizat funcionarea sistemului de management i control al PG SOLID, s-au constatat, în
principal, urmtoarele deficiene:
¤ Autoritatea Responsabil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu a asigurat existena i funcionarea unui sistem
informatic de colectare a datelor pentru gestiunea financiar, monitorizare, control i evaluare, specific PG SOLID;
¤ Autoritatea responsabil i Autoritatea delegat pentru Fondul privind frontierele externe nu au realizat misiuni de verificare privind
rezonabilitatea costurilor unor sisteme informatice decontate de beneficiarii finali ai Fondului pentru frontierele externe;
¤ Autoritatea responsabil i Autoritatea delegat pentru Fondul privind frontierele externe nu au efectuat verificri ale
procedurilor de achiziii publice derulate de beneficiarii finali ai Fondului pentru frontierele externe.
În cadrul acestei aciuni de audit, deficienele identificate au vizat procedurile de achiziii publice i efectuarea de cheltuieli
neeligibile, din care exemplificm:
¤ în cadrul proiectului „Modernizarea sistemului de propulsie din dotarea navelor maritime P157”, beneficiar Inspectoratul
General al Poliiei de Frontier, din verificarea modului de atribuire i executare a contractului-cadru pentru modernizarea
sistemului de propulsie din dotarea navelor maritime P157 i a contractului subsecvent s-a constatat c, pe lâng prestarea
serviciilor de modernizare a sistemelor de propulsie, prestatorul a furnizat ctre beneficiar dou machete ale navei tip P157,
în valoare total de 8 mii euro. Potrivit prevederilor Manualului de eligibilitate al CE nr. ARES(2011)371469 din 04.04.2011,
seciunea 12, cheltuielile nenecesare, nerezonabile sunt cele fr de care proiectul ar fi putut fi implementat fr vreun
obstacol. Având în vedere faptul c aceste echipamente nu au fost necesare pentru îndeplinirea obiectivului proiectului,
cheltuielile ocazionate cu achiziia lor se încadreaz, conform lit. (b), cap. 3 din anexa XI la Decizia de implementare CE nr.
456/2008, la categoria de cheltuieli excesive, nerezonabile, fiind considerate neeligibile;
¤ în cadrul proiectului „Sprijinirea programelor de repatriere voluntar asistat i reintegrare (RVAR) în România" – beneficiar
Organizaia Internaional pentru Migraie, Bucureti, în cazul procedurii de atribuire a unui contract de servicii de realizare
de cursuri vocaionale pentru migranii înscrii în programul de repatriere (Bucureti) în valoare de 4 mii euro, autoritatea
contractant a achiziionat direct aceste servicii, nerespectând propria procedur de achiziie care impunea solicitarea unor
cereri de ofert. A fost aplicat o corecie financiar in valoare de 100 % din valoarea contractului, conform prevederilor
punctului 2.1.1 din Decizia Comisiei C(2103) 9527/19.12.2013;
¤ de asemenea, s-a constatat c Inspectoratul General pentru Imigrri nu are elaborat o procedur adecvat care s poat fi
aplicat de ctre beneficiarii privai care nu au calitatea de autoritate contractant în înelesul OUG nr. 34/2006.
Ratele de eroare proiectate la nivelul fondurilor din cadrul programelor sunt:
Fond afectat de un nivel Rata de eroare estimat în

Fonduri
semnificativ de eroare? cheltuielile declarate în anul 2013
Fondul european de integrare a resortisanilor rilor tere NU 0,03%
Fondul european pentru refugiai NU 0%
Fondul european de returnare NU 0,6%
Fondul pentru frontierele externe NU 0,1%


6.5. Fondul European de Ajustare la Globalizare
În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1927/2006, obiectivul Fondului European de Ajustare la Globalizare
(FEG) este de a stimula creterea economic i de a crea mai multe locuri de munc în Uniunea European, cu scopul de a
permite Comunitii s ofere ajutor lucrtorilor care i-au pierdut locurile de munc ca urmare a schimbrilor structurale majore
din structura comerului mondial datorate globalizrii.
Urmare a disponibilizrilor de la SC Nokia România SA i de la un furnizor al acesteia (SC EUREST SRL), produse ca urmare
a deciziei societii de a delocaliza producia Nokia din Cluj, România a depus în data de 22.12.2011 cererea EGF/2011/014
România Nokia pentru o contribuie din FEG.
Cererea se refer la 1.904 disponibilizri, din care 1.809 au avut loc la SC Nokia România SRL i alte 95 de disponibilizri la
furnizorul SC EUREST SRL, estimându-se un numr de 1.416 lucrtori care ar putea s beneficieze de msurile FEG.
Conform art. 3 din Regulamentul CE nr. 1927/2006, scopul subveniei acordate din Fondul European de Ajustare la Globa-
lizare este de a contribui la finanarea operaiunilor care cad sub incidena urmtoarelor tipuri de msuri:
¤ asisten pentru cutarea unui loc de munc, orientare profesional, inclusiv competene în domeniul tehnologiei infor-
maiilor i comunicrii (TIC) i certificarea experienei dobândite, asisten în domeniul reorientrii profesionale i promo-
varea spiritului antreprenorial sau ajutor pentru desfurarea de activiti independente;
¤ msuri speciale pe o durat limitat, cum ar fi alocaii pentru cutarea unui loc de munc, alocaii de mobilitate sau alocaii
acordate persoanelor care particip la activiti de învare continu i de formare;
¤ msuri pentru a-i stimula, în special, pe lucrtorii defavorizai sau în vârst s rmân sau s se întoarc pe piaa muncii.
La iniiativa statului membru, FEG poate finana activiti de pregtire, gestionare, informare i publicitate, precum i activiti de
control, pentru punerea în aplicare a finanrii.
Auditul de sistem desfurat de Autoritatea de Audit a avut ca obiectiv obinerea unei asigurri rezonabile c sistemul de mana-
gement i control al programului operaional a funcionat eficace pentru prevenirea erorilor i neregulilor i c sistemul a
acionat eficient în detectarea i corectarea erorilor atunci când acestea survin.
În cadrul auditului de operaiuni au fost auditate cheltuieli solicitate la plat de ctre beneficiar în sum de 11.282 mii lei.
Eantionul extras a fost compus din 110 tranzacii cu o valoare total de 7.394 mii lei, reprezentând 65,54% din totalul
cheltuielilor eligibile certificate.

Principalele deficienele constatate cu privire la funcionarea sistemului de management i control stabilit la nivelul Ageniei
Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM) au vizat urmtoarele aspecte:
¤ Regulamentul de Organizare i Funcionare al ANOFM nu a fost actualizat cu atribuiile specifice implementrii Fondului European
de Ajustare la Globalizare, atribuii prevzute în Regulamentului CE nr. 1927/2006, HG nr. 1086/2010 i cererea de finanare;
¤ atribuiile pentru îndeplinirea funciei de certificare a cheltuielilor efectuate din Fondul European de Ajustare la Globalizare în
conformitate cu Seciunea I „Managementul i controlul financiar al asistenei”, punctul 1.3 din Cererea EGF/2011/014
România Nokia, art. 4(2) din HG nr. 1086/2010 i art. 61 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 nu au fost definite i alocate.
De asemenea, nu au fost elaborate proceduri privind certificarea cheltuielilor finanate din Fondul European de Ajustare la
Globalizare, fiind înclcate prevederile art. 58 din Regulamentul CE nr. 1083/2006;
¤ respectarea principiului separrii funciilor nu s-a asigurat în ceea ce privete persoanele care au responsabilitatea gestiunii
i controlului Fondului European de Ajustare la Globalizare, deoarece expertul cu atribuii delegate privind calitatea de
ordonator de credite pentru faza de lichidare a operaiunilor cofinanate prin Fondului European de Ajustare la Globalizare
are i atribuii privind elaborarea i transmiterea ctre CE a raportului cu privire la punerea în aplicare a contribuiei
financiare nerambursabile, prevenirea i identificarea neregulilor, constatarea creanelor bugetare i recuperarea sumelor
rezultate din nereguli, contrar prevederilor art. 58 din Regulamentul CE nr. 1083/2006;
¤ nu au fost elaborate liste de verificare pentru aspectele care fac obiectul verificrilor la faa locului i nu au fost realizate verificri la
faa locului, fiind înclcate prevederile art. 60 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 i art. 18 din Regulamentul CE nr. 1927/2006.
¤
Constatri din auditul de operaiuni

În urma verificrilor efectuate au fost constatate nereguli în sum de 263 mii lei, constând în nerespectarea de ctre bene-
ficiarul proiectului a prevederilor legale privind eligibilitatea cheltuielilor.
Deficienele constatate în cadrul auditului de operaiuni au fost urmtoarele:
¤ validarea i certificarea unor cheltuieli neeligibile reprezentând onorarii în sum total de 114 mii lei, la care se adaug con-
tribuiile pltite de angajator, în sum de 31 mii lei, efectuate fr respectarea prevederilor din contractele de servicii
încheiate între experi i beneficiarul proiectului i a prevederilor art. 18 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1927/2006;
¤ decontarea din FEG a valorii integrale de achiziie a mijloacelor fixe, dei, potrivit regulilor, era eligibil la rambursare doar
Pagina512


amortizarea acestora aferent duratei de utilizare în cadrul proiectului a bunurilor respective. Cheltuielile decontate în plus
au fost de 23 mii lei, din care 3 mii lei pentru tranzaciile cuprinse în eantion;
¤ validarea i certificarea unor cheltuieli neeligibile reprezentând onorarii în sum total de 15 mii lei, la care se adaug con-
tribuiile pltite de angajator în sum de 4 mii lei, efectuate fr existena unor contracte încheiate între experi i
beneficiarul proiectului, fiind înclcate prevederile art. 18 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1927/2006;
¤ decontarea din FEG a unor cheltuieli în sum de 8 mii lei, reprezentând contravaloarea unor albume care nu au elemente
de identitate vizual care s evidenieze contribuia financiar FEG i pentru care nu s-a putut stabili o legtur direct cu
activitile proiectului, contrar prevederilor art. 9 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1927/2010.
Recomandri
Recomandrile formulate în vederea remedierii deficienelor constatate au vizat:
Auditul de Sistem
9 actualizarea Regulamentului de Organizare i Funcionare al ANOFM cu atribuiile privind FEG prevzute în HG nr.
1086/2010 i Regulamentul CE nr. 1927/2006 i aprobarea acestuia;
9 stabilirea atribuiilor ce revin structurii desemnate s îndeplineasc funcia de certificare a cheltuielilor efectuate din FEG, comple-
tarea fielor de post ale persoanelor desemnate s îndeplineasc aceste atribuii, precum i elaborarea i aprobarea procedurilor
i a listelor de verificare pentru certificarea cheltuielilor i asigurarea corectitudinii i regularitii cheltuielilor finanate din FEG;
9 asigurarea respectrii principiului de separare a funciilor între persoanele care au responsabilitatea gestiunii i controlului FEG;
9 elaborarea listelor de verificare privind verificrile la faa locului, efectuarea de misiuni de verificare la faa locului i
consemnarea rezultatelor acestora în liste/rapoarte de verificare.
Recomandrile formulate pentru deficienele identificate în cadrul auditului de operaiuni au vizat dispunerea msurilor
prevzute de OUG nr. 66/2011 privind constatarea cheltuielilor neeligibile decontate din FEG, recuperarea creanelor bugetare
rezultate din nereguli, precum i deducerea acestora din cheltuielile declarate CE.

În cadrul procedurii de conciliere, entitatea auditat a acceptat constatrile i recomandrile formulate i a comunicat msurile
propuse în vederea remedierii deficienelor identificate.
Fond afectat de un nivel Rata de eroare estimat în cheltuielile Calificativul pentru sistemele
DA 2,33 %
În urma verificrilor efectuate a fost obinut o asigurare rezonabil privind validitatea cheltuielilor declarate i a legalitii i
corectitudinii operaiunilor efectuate din Fondul European de Ajustare la Globalizare pentru cererea EGF/2011/014 România
Nokia, cu excepia sumei de 263 mii lei, reprezentând eroarea probabil total la nivelul populaiei. Rata de eroare la nivelul
populaiei auditate a fost de 2,33%, procent care depete pragul de materialitate, populaia fiind afectat de nereguli.
6.6. Msurile ISPA

Instrumentul pentru politici Structurale de Preaderare
A. Stadiul implementrii msurilor ISPA

Prin Instrumentul pentru politici Structurale de Preaderare, România a încheiat 65 de Memorandumuri de finanare, pentru
implementarea unor proiecte din domeniul mediului i transporturilor i pentru asistena tehnic aferent celor dou domenii.
Valoarea total a cheltuielilor eligibile aprobate pentru aceste proiecte, a cror surs de finanare este asigurat de Uniunea
European i de România, a fost de 2.783.864 mii euro.


3.000.000.000 2.042.808.000 €
2.000.000.000
1.000.000.000 741.056.000 €
CE
România
Graficul nr. 17 – Alocarea total ISPA pe surse de finanare
Din suma de 2.042.808 mii euro, alocat prin bugetul Comisiei, pân la 31 decembrie 2012, România a solicitat transferul
sumei de 1.883.201 mii euro, reprezentând 92,19% din suma alocat. Solicitrile de fonduri, defalcate pe ani financiari, sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
- mii euro -
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14=(1-13)
Mediu 35.841 13.730 27.533 40.198 70.151 57.437 107.390 182.257 234.504 97.599 39.856 54.442 0 960.938
Transport 48.131 18.145 37.458 33.443 72.860 38.786 94.865 125.268 91.976 104.347 64.805 58.640 66.880 855.604
Asisten tehnic 369 602 2.361 4.559 2.798 13.374 16.252 16.240 7.576 2.526 1 1 0 66.659
TOTAL 84.341 32.477 67.352 78.200 145.809 109.597 218.507 323.765 334.056 204.472 104.662 113.083 66.880 1.883.201
Tabelul nr. 12 – Defalcarea pe ani financiari a solicitrilor de fonduri

Sursa: Autoritatea de Certificare i Plat din cadrul Ministerului Finanelor Publice
Cheltuielile eligibile realizate efectiv, care reflect contravaloarea lucrrilor executate i a serviciilor prestate sunt cuprinse în
Declaraiile de cheltuieli înaintate Comisiei, în vederea rambursrii. Aceste cheltuieli însumeaz 2.635.178 mii euro i reprezint
94,66% din suma alocat ISPA prin bugetul UE i din cofinanare naional. Cheltuielile incluse în Declaraiile de cheltuieli,
defalcate pe ani financiari, sunt prezentate în tabelul urmtor:
- mii euro -
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14=(1-13)
Mediu 8.505 20.325 47.544 32.416 83.743 171.051 322.042 169.596 183.032 299.453 0 1.337.707
Transport 22.016 25.135 51.085 21.375 124.411 108.525 110.388 143.266 258.049 141.010 242.813 1.248.073
Asisten tehnic 1 360 1.222 1.081 2.361 2.184 6.583 14.327 14.689 6.578 6 6 0 49.398
TOTAL 1 360 31.743 46.541 100.990 55.975 214.737 293.903 447.119 319.440 441.087 440.469 242.813 2.635.178
Tabelul nr. 13 – Defalcarea pe ani financiari a declaraiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene
Ca urmare a solicitrilor de fonduri efectuate pân la 31 decembrie 2013, Comisia European a transferat în conturile Autoritii
de Certificare i Plat din cadrul Ministerului Finanelor Publice, suma de 1.752.041 mii euro, dup cum urmeaz:
- mii euro -
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14=(1-13)
Mediu 23.979 18.350 17.188 34.596 84.384 61.119 91.537 183.961 198.053 109.453 46.169 1.611 4.172 874.572
Transport 41.342 20.590 13.119 47.165 65.336 48.244 108.666 122.030 95.213 97.811 80.387 43.479 24.638 808.020
Asisten tehnic 255 660 961 5.765 2.570 14.902 16.613 16.944 6.371 1.959 0 417 2031 69.448
TOTAL 65.576 39.600 31.267 87.526 152.290 124.265 216.816 322.937 299.637 209.223 126.556 45.507 30.841 1.752.041
Tabelul nr. 14 – Defalcarea pe ani financiari a transferurilor de fonduri de la Comisia European

Pagina514


În perioada 01.01.2001-31.12.2013 a fost angajat, prin contracte încheiate în cadrul celor 65 de msuri, suma de 3.156.967
mii euro. Suma contractat este mai mare decât cea alocat (2.783.864 mii euro), deoarece a fost suplimentat valoarea unor
contracte cu sume de la bugetul de stat (OUG nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru
continuarea i finalizarea msurilor ex ISPA), neeligibile pentru finanarea ISPA întrucât au depit bugetul stabilit prin memo-
randumurile de finanare aprobate de Comisia European.
Situaia angajamentelor efective (a contractelor încheiate), defalcat pe ani bugetari pân la data de 31.12.2013, este redat în
tabelul urmtor.
- mii euro -
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14=(1-13)
Mediu 8.658 76.519 122.419 94.530 237.180 299.295 325.214 313.734 78.765 30.641 6.966 0 0 1.593.921
Transport 19.329 100.002 244.659 1.731 163.368 267.689 215.825 302.961 0 191.046 5.784 0 0 1.512.394
Asisten tehnic 159 2.289 3.494 519 9.677 6.736 22.158 37 5.583 0 0 0 0 50.652
TOTAL 28.146 178.810 370.572 96.780 410.225 573.720 563.197 616.732 84.348 221.687 12.750 0 0 3.156.967
Tabelul nr. 15 – Defalcarea pe ani financiari a angajamentelor efective

*Contractarea pentru anul 2010-2011 la sectorul Transporturi a avut acoperire din surse de la bugetul de stat.
În cadrul contractelor încheiate, în sum 3.156.967 mii euro, plile efectuate pentru lucrri executate i servicii prestate sunt în
sum de 2.692.144 mii euro, reprezentând 85,28% din valoarea contractelor. Gradul de absorbie a fondurilor alocate prin
Programul ISPA poate fi exprimat prin raportarea totalului plilor efectuate la totalul fondurilor comunitare i naionale alocate prin cele
dou bugete de cheltuieli aprobate, respectiv 2.783.864 mii euro. Rezult un procent de utilizare efectiv a fondurilor de 96,70%.
În tabelul de mai jos sunt prezentate plile efectuate pentru lucrri executate i servicii prestate, finanate în cadrul celor 65 de
msuri, pe întreaga perioad de implementare:
- mii euro -
Domeniul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14=(1-13)
Mediu 0 11.131 22.955 44.501 78.328 78.234 107.446 219.838 333.031 310.498 102.598 0 0 1.308.560
Transport 0 3.331 38.332 29.174 61.889 100.445 101.708 86.009 196.548 334.000 219.591 123.531 0 1.294.558
Asisten tehnic 0 600 1.161 2.580 1.732 899 14.173 14.111 15.494 10.347 27.929 0 0 89.026
TOTAL 0 15.062 62.448 76.255 141.949 179.578 223.327 319.958 545.073 654.845 350.118 123.531 0 2.692.144
Tabelul nr. 16 – Defalcarea pe ani financiari a plilor efectuate

EX-ISPA TRANSPORT
În ceea ce privete închiderea msurilor ISPA din domeniul Transport, în perioada de raportare au fost realizate aciuni de audit pentru
un numr de 3 msuri ex-ISPA, care au vizat declaraia final de cheltuieli i raportul final întocmite de ctre beneficiarii finanrii.
În cadrul acestor aciuni, Autoritatea de Audit a verificat cheltuieli declarate Comisiei Europene prin aplicaiile pentru plata
final, în sum total de 242.813 mii euro. Au fost detectate abateri cu impact financiar în sum total de 23.378 mii euro, în
cadrul celor 3 msuri, compus din:
x 19.353 mii euro – reprezentând corecii financiare aplicate procedurilor de achiziie verificate;
x 3.717 mii euro – reprezentând cheltuieli neeligibile;
x 308 mii euro – reprezentând alte deficiene, respectiv corecia financiar aplicat de CE care nu a fost luat în con-
siderare la calculul soldului final înscris în Aplicaia de plat final în cazul unei msuri ex-ISPA.
Constatri
Msura ex-ISPA 2003/RO/16/P/PT/007
„Reabilitarea seciunii Câmpina-Predeal de pe linia de cale ferat Bucureti-Braov, România”
Au fost constatate nereguli cu impact financiar în sum total de 10.430 mii euro din care deficiene în zona achiziiilor publice
pentru care au fost aplicate corecii financiare în sum de 9.852 mii euro i cheltuieli neeligibile în sum total de 578 mii euro.
Neregulile în domeniul achiziiilor publice au fost urmtoarele:
¤ 8.919 mii euro, reprezentând valoarea coreciei financiare forfetare calculat prin aplicarea procentului de 25% asupra con-
travalorii lucrrilor suplimentare acordate acelorai antreprenori, în absena unei urgene extreme determinate de apariia
unor evenimente imprevizibile i în absena circumstanelor neprevzute în cadrul unui numr de ase contracte de lucrri,
fr aplicarea unei proceduri competitive i fr respectarea condiiilor prevzute de PRAG;


¤ 933 mii lei, corecii financiare forfetare ca urmare a nerespectrii prevederilor legislaiei referitoare la achiziiile publice, în
cadrul a dou contracte de asisten tehnic.
Cheltuielile neeligibile în sum de 578 mii euro, reprezint supraevaluarea lucrrilor contractate pentru realizarea obiectivului
de investiii privind reabilitarea podurilor metalice ca urmare a necorectrii erorilor existente în oferta prezentat de Antreprenor
nici în etapa de evaluare a ofertelor i nici anterior încheierii contractului de lucrri, la momentul întocmirii Memorandumului de
clarificri i negociere.
Msura ex-ISPA2004/RO/16/P/PT/008
„Construcia variantei de ocolire Deva-Ortie la standard de autostrad
Au fost constatate nereguli cu impact financiar în sum total de 4.773 mii euro din care deficiene în zona achiziiilor publice pentru
care a fost aplicat o corecie financiar în sum de 3.702 mii euro i cheltuieli neeligibile în sum total de 1.071 mii euro.
În domeniul achiziiilor publice a fost identificat urmtoarea neregul:
¤ 3.702 mii euro reprezentând valoarea coreciei financiare calculate prin aplicarea procentului de 25% la valoarea lucrrilor
suplimentare executate în cadrul contractului de lucrri, care au fost atribuite Antreprenorului iniial, în absena unei urgene
extreme determinate de apariia unor evenimente imprevizibile i în absena circumstanelor neprevzute, fr aplicarea
unei proceduri competitive fiind, astfel, înclcate prevederile legislaiei în domeniul achiziiilor publice.
Cheltuieli neeligibile în sum de 1.071 mii euro, dup cum urmeaz:
¤ 737 mii euro reprezint o deficien identificat în cadrul contractului de lucrri care se refer la: plata unui cost mai mare
fa de cel ofertat pentru un vehicul cuprins în „List lucrri în regie”, decontarea unui proiect tehnic fr ca acesta s aib
avizul Comitetului Tehnico-Economic al beneficiarului CNADNR, conform prevederilor contractuale; declararea unor chel-
tuieli cu lucrrile executate, mai mari fa de cele rezultate în urma msurtorilor efectuate;
¤ 331 mii euro reprezint costul proiectrii suplimentare realizate în cadrul contractului de ”Asisten tehnic pentru suport
instituional în timpul implementrii lucrrilor la varianta de ocolire Deva-Ortie” ca urmare a rezilierii contractului „Revi-
zuirea proiectului tehnic i supervizarea lucrrilor de construcie a variantei de ocolire Deva-Ortie”, în condiiile în care
CNADNR a încasat, în urma arbitrajului, contravaloarea acestor servicii, fr a proceda la deducerea lor din totalul sumelor
certificate Comisiei Europene;
¤ 3 mii euro reprezint onorarii pltite pentru activitatea unui expert pe termen scurt pontat anterior aprobrii lui de ctre
Beneficiar, precum i aplicarea unei corecii financiare de 10% din valoarea decontat pentru activitatea experilor pe
termen scurt care nu au îndeplinit cerinele din Condiiile Generale ale contractului, în cadrul contractului de supervizare.
Msura ex-ISPA 2004/RO/16/P/PT/009
„Construcia infrastructurii rutiere i feroviare de acces la cel de-al doilea pod peste Dunre la Calafat-Vidin”
Au fost constatate nereguli cu impact financiar în sum total de 8.175 mii euro din care deficiene în zona achiziiilor publice
pentru care au fost aplicate corecii financiare în sum de 5.799 mii euro, cheltuieli neeligibile în sum total de 2.068 mii euro
i suma de 308 mii euro reprezentând o corecie financiar aplicat de CE care nu a fost luat în considerare la calculul
soldului final înscris în Aplicaia de plat final.
Neregulile constatate în domeniul achiziiilor publice au fost urmtoarele:
¤ 4.973 mii euro, corecie financiar calculat prin aplicarea procentului de 10% asupra cheltuielilor declarate CE în cadrul
contractului ex-ISPA/2004/RO/16/P/PT/009/01 „Construirea infrastructurii rutiere i feroviare de acces la cel de-al doilea pod
peste Dunre la Calafat-Vidin” pentru deficiene privind procedura de achiziie public, fiind înclcat principiul tratamentului egal
între ofertani;
¤ 738 mii euro corecie financiar calculat prin aplicarea procentului de 25% asupra contravalorii lucrrilor suplimentare
acordate în cadrul contractului ex-ISPA/2004/RO/16/P/PT/009/01 „Construirea infrastructurii rutiere i feroviare de acces la
cel de-al doilea pod peste Dunre la Calafat-Vidin”, fr respectarea prevederilor legale privind achiziiile publice în ceea ce
privete caracterul imprevizibil;
¤ 83 mii euro, corecie financiar calculat prin aplicarea procentului de 25% asupra contravalorii serviciilor suplimentare acordate
în cadrul contractului ex-ISPA/2004/16/RO/P/PT/009/02 „Asisten tehnic pentru supervizarea construirii infrastructurii rutiere i
feroviare de acces la cel de-al doilea pod peste Dunre la Calafat-Vidin” nefiind respectate condiiile prevzute în legislaia privind
achiziiile publice pentru utilizarea negocierii fr publicarea unui anun, respectiv fr a fi demonstrate motivele de ordin tehnic
sau drepturile de exclusivitate ale consultantului;
¤ 5 mii euro, corecie financiar calculat prin aplicarea procentului de 10% asupra cheltuielilor declarate în cadrul contractului ex-
ISPA/2004/16/RO/P/PT/009/03 „Expertiz pentru evaluarea ofertelor pentru construcia infrastructurii rutiere i feroviare de acces
la podul peste Dunre de la Calafat-Vidin”, ca urmare a utilizrii ca factor de evaluare a criteriului de selecie „experiena
experilor”, contrar prevederilor art. 53 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 31.03.2004.
Cheltuielile neeligibile în sum de 2.068 mii euro, reprezint deficiene identificate în cadrul contractului ex-
ISPA/2004/RO/16/P/PT/009/01 „Construirea infrastructurii rutiere i feroviare de acces la cel de-al doilea pod peste Dunre la
Calafat-Vidin” i se refer la: plata unor sume reprezentând costuri aferente extinderii perioadei de execuie a lucrrilor, decla-
Pagina516


rarea unor cheltuieli cu lucrrile executate mai mari decât sumele rezultate în urma efecturii msurtorilor, achiziionarea unor
echipamente care nu au fost puse în funciune.
În cazul celor 3 msuri ex-ISPA, toate explicaiile i documentele transmise de entitile auditate au fost analizate i au fost pre-
zentate punctual în cadrul rapoartelor de audit în vederea formulrii concluziilor.
În situaia în care Comisia va solicita revizuirea documentelor transmise iniial, ACP i AM ex-ISPA vor lua msuri pentru revizuirea
întregului set de documente întocmit la finalizarea msurilor, inând cont de aspectele prezentate în rapoartele de audit.
6.7. Programele PHARE 2005, PHARE 2006

i Facilitatea de Tranziie
Potrivit datelor înscrise în Rapoartele de progres ale Ageniilor de implementare i pe baza Situaiilor privind contractele
încheiate pentru Programele PHARE 2005, PHARE 2006 i Facilitatea de tranziie furnizat de Autoritatea de Certificare i
Plat (Fondul Naional) situaia privind sumele alocate, contractate i pltite aferente Programelor PHARE 2005, PHARE 2006
i Facilitatea de Tranziie la data de 31.12.2013, este prezentat în tabelul urmtor:
- mii euro -
Rat Rat
Denumire Sume Sume Sume
contractat/alocat pltit/contractat
program alocate contractate pltite
(%) (%)
1 2 3 4 5=3/2*100 6=4/3*100
PHARE 2005 456.891 394.407 377.097 86,32 95,61

PHARE 2006 387.920 316.123 304.867 81,49 96,44
FACILITATEA DE TRANZIIE 46.500 28.870 28.783 62,09 99,70
Tabelul nr. 17 – Situaia privind sumele alocate, contractate i pltite

Sursa: Autoritatea de Certificare i Plat
La sumele prezentate mai sus se adaug contribuia naional, precum i contribuia din alte surse. Din datele prezentate
rezult un grad de contractare a alocrilor CE de 86,32% pentru programele PHARE 2005, de 81,49% pentru programele
PHARE 2006 i de 62,09% pentru programul Facilitatea de Tranziie 2007.
mii
500,000 456.891
450,000 394.407
387.921
377.097
400,000
316.123
350,000 304.867
300,000
Sume
250,000 Sume contractate
Sume pltite
200,000
150,000
100,000 46.500
28.870 28.783
50,000
0
PHARE 2005 PHARE 2006 FACILITATEA DE TRANZIIE
Graficul nr. 18 – Situaia alocrilor, contractrii i plilor pe programele PHARE 2005, PHARE 2006 i Facilitatea de Tranziie
Detaliat pe programe situaia privind sumele alocate, contractate i pltite la data de 31.12.2013 se prezint astfel:


Programele PHARE 2005
mii euro
Rat Rat
Sume Sume Sume
Denumire program contractat/ pltit/
alocate contractate pltite
alocat (%) contractat (%)
1 2 3 4 5=3/2*100 6=4/3*100
Programul Naional PHARE 2005 372.290 327.825 311.344 88,06 94,97
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Bulgaria 8.000 6.699 6.260 83,74 93,45
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Ungaria 5.000 4.206 4.193 84,12 99,69
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Moldova 7.000 5.550 5.296 79,29 95,42
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Serbia i Muntenegru 5.000 4.000 3.989 80,00 99,72
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Ucraina 9.000 5.897 5.819 65,52 98,68
Programul de sprijin comunitar PHARE 2005 în domeniul securitii nucleare 1.391 1.145 1.145 82,31 100,00
Participarea la programele i ageniile comunitare i sprijin pentru beneficiarii finali
24.610 21.692 21.692 88,14 100,00
facilitatea aciuni speciale
Programul de sprijin comunitar PHARE 2005 privind msurile de reabilitare a
24.600 17.393 17.359 70,70 99,80
pagubelor produse de inundaii
TOTAL PHARE 2005 456.891 394.407 377.097 86,32 95,61
Tabelul nr. 18 – Situaia privind sumele alocate, contractate i pltite la data de 31.12.2013 Program PHARE 2005
La sumele prezentate mai sus se adaug contribuia naional, precum i contribuia din alte surse.
Din totalul sumelor alocate de 456.891 mii euro au fost încheiate contracte în sum de 394.407 mii euro, ceea ce reprezint un
procent de 86,32%, iar plile efectuate însumeaz 377.097 mii euro, reprezentând 95,61% din totalul contractat.
Programele PHARE 2006
mii euro
Rat Rat
Sume Sume Sume
Denumire program contractat/ pltit/
alocate contractate pltite
alocat (%) contractat (%)
1 2 3 4 5=3/2*100 6=4/3*100
Programul Naional PHARE 2006 347.640 284.749 274.666 81,91 96,46
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Bulgaria 8.000 5.461 5.361 68,26 98,17
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Ungaria 5.000 3.382 3.382 67,64 100,00
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Moldova 8.996 7.952 6.945 88,39 87,34
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Serbia i Muntenegru 7.000 6.067 6.051 86,67 99,74
Programul de cooperare transfrontalier dintre România i Ucraina 7.000 5.163 5.113 73,76 99,03
Programul de sprijin comunitar PHARE 2006 în domeniul securitii nucleare 4.284 3.349 3.349 78,17 100,00
TOTAL PHARE 2006 387.920 316.123 304.867 81,49 96,44
Tabelul nr. 19 – Situaia privind sumele alocate, contractate i pltite la data de 31.12.2013 Program PHARE 2006
La sumele prezentate în tabel se adaug contribuia naional, precum i contribuia din alte surse.
Din datele prezentate mai sus rezult faptul c din totalul sumelor alocate de 387.920 mii euro au fost încheiate contracte
pentru suma de 316.123 mii euro, ceea ce reprezint un procent de 81,49% i au fost pltite fonduri în sum de 304.867 mii
euro, reprezentând un procent de 96,44% din totalul contractat.
Programul Facilitatea de Tranziie 2007
Fa de totalul sumelor alocate prin programul Facilitatea de Tranziie de 46.500 mii euro, au fost încheiate contracte în sum
de 28.870 mii euro, respectiv 62,08% din totalul alocat i au fost efectuate pli în sum de 28.783 mii euro, reprezentând
99,70% din totalul contractat.
În baza programului anual al aciunilor de audit aprobat au fost realizate la nivelul Ageniilor de implementare misiuni de audit
privind verificarea msurilor luate pentru implementarea recomandrilor formulate în misiunile de audit anterioare aferente
programelor PHARE 2005, PHARE 2006 i Facilitatea de tranziie, rezultatele evalurii stadiului de implementare la nivelul
fiecrei entiti prezentându-se astfel:
¤ la nivelul Ageniei de Implementare Oficiul de Pli i Contractare PHARE (în prezent Direcia General Mecanisme i
Instrumente Financiare Nerambursabile din cadrul Ministerului Fondurilor Europene) s-a constatat c din totalul de 15 reco-
Pagina518


mandri rmase de implementat ca urmare a misiunii de audit precedente, un numr de 6 recomandri au fost implemen-
tate (40%), 3 recomandri au fost închise (20%), 3 recomandri au fost evaluate ca fiind parial implementate (20%), iar 3
recomandri ca neimplementate (20%).
Pentru recomandrile rmase deschise Agenia de implementare a dispus msuri în vederea remedierii deficienelor iden-
tificate, dintre care se menioneaz:
x urmrirea deficienelor identificate la nivelul beneficiarilor cu privire la înregistrarea bunurilor achiziionate în evidena
contabil, respectarea regulilor de vizibilitate i utilizarea bunurilor achiziionate în scopul proiectului, în cazul a 6
proiecte finanate din programul PHARE 2006;
x constatarea i recuperarea cheltuielilor neeligibile, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor
unui proiect finanat din programul PHARE 2005, respectiv a unor cheltuieli administrative prevzute la alte capitole din buget
sau fr documente justificative, în cazul unui proiect finanat din programul Facilitatea de Tranziie.
¤ la nivelul Ageniei de implementare PHARE din cadrul Ministerului Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice s-a
constatat c din totalul de 10 recomandri rmase de implementat urmare misiunii precedente de audit, 5 recomandri au
fost implementate (50%), o recomandare a fost închis (10%), iar 4 recomandri au fost evaluate ca fiind parial imple-
mentate (40%). În ceea ce privete recomandrile formulate la nivelul Ageniilor de Dezvoltare Regional, cele 5 reco-
mandri rmase de implementat au fost evaluate ca fiind parial implementate.
Pentru recomandrile rmase deschise, Agenia de implementare a dispus msuri pentru remedierea deficienelor identificate,
respectiv monitorizarea modului în care s-a efectuat remedierea lucrrilor recepionate, în cazul a 2 proiecte finanate din
programul PHARE 2005, precum i constatarea i recuperarea cheltuielilor neeligibile, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011,
pentru nerespectarea prevederilor legale aplicabile achiziiilor publice, în cazul unui proiect finanat din programul PHARE CBC
România-Bulgaria 2005.
¤ la nivelul Ageniei de implementare PHARE din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor
Vârstnice (în prezent, în cadrul Ministerului Fondurilor Europene) s-a constatat c din totalul de 23 de recomandri rmase de
implementat ca urmare a misiunii precedente de audit, 2 recomandri au fost implementate (8,70%), 19 recomandri au fost
evaluate ca fiind parial implementate (82,60%) i 2 recomandri ca neimplementate (8,70%). În ceea ce privete recomandrile
formulate la nivelul Organismelor Intermediare Regionale din totalul de 20 de recomandri rmase de implementat, un numr de
13 recomandri au fost implementate (65%), iar 7 recomandri au fost evaluate ca fiind parial implementate (35%).
Pentru recomandrile rmase deschise Agenia de implementare a dispus msuri pentru remedierea deficienelor identificate,
respectiv:
x constatarea cheltuielilor neeligibile, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, reprezentând bunuri care nu au fost repar-
tizate i utilizate în vederea îndeplinirii obiectivelor prevzute în fia de proiect, în cazul unui proiect finanat din
programul PHARE 2005;
x constatarea i recuperarea cheltuielilor neeligibile, potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011, reprezentând cheltuieli
salariale pentru care s-au depit costurile suportate în mod normal de beneficiar sau de partenerii si, a unor cheltuieli
efectuate dup perioada de implementare a proiectului, identificate în cazul a 5 proiecte finanate din programul PHARE
2005 i contravaloarea serviciilor pentru o activitate efectuat de ctre consultani – traineri, în cazul unui proiect finanat
din programul PHARE 2006.
Concluzii
Aciunile de audit ce au vizat anul financiar 2013, derulate de ctre Autoritatea de Audit, au rspuns cerinelor stabilite prin
regulamentele i legislaia aplicabil fiecrei categorii de fond în parte.
În acest sens au fost derulate aciuni de audit ce au avut ca obiectiv evaluarea modului de funcionare a sistemelor de
management i control instituite pentru gestionarea asistenei financiare nerambursabile, verificarea pe baz de eantion
reprezentativ a cheltuielilor efectuate de beneficiari, precum i verificarea acurateei i integralitii conturilor în cadrul fondurilor
destinate agriculturii i dezvoltrii rurale.
Ca în fiecare an, un accent deosebit a fost pus i pe verificarea modului în care beneficiarii au respectat normele aplicabile
achiziiilor efectuate în cadrul contractelor de finanare prin care au beneficiat de fonduri europene.
Pe baza probelor obinute, rezultatele auditurilor efectuate sunt de natur s ofere o asigurare rezonabil cu privire la modul
cum au fost utilizate fondurile UE pe parcursul exerciiului financiar 2013, evideniindu-se, totodat, acele zone unde au fost
detectate deficiene pentru care au fost propuse msuri de remediere cu caracter corectiv i preventiv.
Deficienele se refer, în principal, la:
insuficienta capacitate a sistemelor de management i control de a detecta prin intermediul controalelor de prim
nivel i a procedurilor de verificare instituite, toate abaterile de la cadrul normativ aplicabil atât în sfera achiziiilor,
cât i în ceea ce prive te autorizarea/declararea cheltuielilor efectuate din fonduri europene;


Zona cea mai vulnerabil a sistemului de management i control instituit la nivel naional pentru gestionarea fondurilor
nerambursabile UE, rmâne i pentru exerciiul financiar 2013, eficacitatea redus, în unele cazuri, a controalelor de prim nivel
efectuate de ctre instituiile responsabile în ceea ce privete identificarea cazurilor în care exist abateri de la cadrul legislativ
sau de reglementare aplicabil modului de utilizare a fondurilor europene. Modul de realizare a verificrilor de prim nivel de ctre
autoritile responsabile, reprezint în continuare zona unde se înregistreaz cel mai ridicat risc de eroare, recurena acestor
deficiene fiind de natur, pe de o parte, s confirme relevana constatrilor anterioare formulate de ctre Autoritatea de Audit
i, pe de alt parte, s evidenieze faptul c autoritile responsabile cu gestionarea asistenei financiare nerambursabile nu au
reuit s implementeze, la un nivel adecvat, msuri corective eficace sau în timp optim.
Rigoarea, în multe cazuri sczut, cu care se realizeaz verificrile de management, precum i insuficiena numrului acestora,
reprezint una din cauzele principale de apariie a unor erori în cheltuielile declarate.
Principalele deficiene detectate se regsesc în sfera controalelor efectuate de ctre autoritile naionale cu privire la
achiziiile derulate de ctre beneficiari, precum i la regulile de eligibilitate a cheltuielilor, a activitilor eligibile sau a
grupurilor-int eligibile, inclusiv existena i relevana documentelor justificative care însoesc solicitrile de plat ale bene-
ficiarilor, astfel încât plata s se efectueze cu respectarea tuturor cerinelor aplicabile.
A) Legislaia cu privire la achiziiile efectuate a fost aplicat necorespunztor de ctre unii beneficiari privai sau publici, iar
controalele instituite nu au detectat aceste aspecte, fapt pentru care pentru abaterile constatate au fost aplicate corecii
financiare. Sursa unor asemenea situaii o reprezint frecvent interpretarea eronat a normelor de achiziii la nivelul bene-
ficiarilor de fonduri sau aplicarea parial a acestor norme.
Abaterile de la respectarea legislaiei comunitare i/sau naionale în domeniul achiziiilor au vizat, i în exerciiul financiar
2013, aspecte similare cu cele constatate de auditori cu ocazia verificrilor efectuate în anii precedeni, tipologia acestora fiind
cunoscut autoritilor responsabile. Dintre acestea menionm:
x divizarea valorii estimate a contractului în vederea evitrii aplicrii procedurilor de achiziie sau achiziionarea de bunuri fr
organizarea unei proceduri de atribuire adecvate,
x utilizarea unor criterii restrictive sau utilizarea unor specificaii tehnice restrictive sau mrci de fabric;
x derularea unor achiziii fr asigurarea principiilor de nediscriminare, tratament egal i transparen;
x utilizarea unor factori de evaluare care reprezint, de fapt, criterii de calificare/selecie referitoare la capacitatea tehnic i/sau
profesional a ofertanilor;
x declararea câtigtoare a unor oferte neconforme;
x nerespectarea regulilor privind evitarea conflictului de interese;
x neasigurarea unui grad adecvat de publicitate i transparen;
x acceptarea unor oferte neconforme;
x atribuirea direct a unor servicii în condiiile existenei unui posibil conflict de interese;
x majorarea nejustificat a valorii contractului prin act adiional încheiat fr asigurarea unei competiii adecvate i în
absena unei urgene imperative rezultate din evenimente imprevizibile;
B) Cheltuielile solicitate la rambursare nu au respectat în totalitate cerinele de eligibilitate stabilite prin actele normative în
vigoare i/sau prevederile cuprinse în contractele de finanare ori au fost aplicate în mod defectuos procedurile de lucru.
Printre cazurile de acest fel putem aminti:
x declararea unor cheltuieli care nu au întrunit în totalitate cerinele de eligibilitate;
x acordarea, în anumite cazuri, a unor finanri pentru activiti neeligibile, pentru proiecte neeligibile sau unor beneficiari
neeligibili;
x supradeclararea unor costuri de personal/acordarea unor salarii nejustificate membrilor echipei de management/implementare
pentru un numr de ore nerealist sau în afara prevederilor stabilite de legislaia aplicabil;
x cheltuieli privind achiziii în leasing a unor bunuri care nu au fost incluse în cererea de finanare sau pentru care nu s-a
demonstrat necesitatea acestora în cadrul proiectului;
x acceptarea la plat a unor cheltuieli care nu aveau legtur cu activitile proiectului;
x acceptarea la plat a unor cheltuieli fr existena unor documente care s ateste realitatea serviciilor prestate;
x calcularea incorect a costurilor de funcionare/supradeclararea unor cheltuieli de regie;
x plata unor sume necuvenite din fondurile destinate agriculturii, determinate în special de:
o depunerea, de ctre beneficiari, a unor declaraii sau cereri de plat inexacte în sensul supradeclarrii efectivelor de
animale eligibile sau a suprafeelor de teren;
Pagina520


o efectuarea unor pli pentru suprafee de teren pentru care nu au fost furnizate acte de proprietate doveditoare sau pentru
suprafee de teren neeligibile pentru plata ajutorului din partea UE;
o existena unor pli afectate de erori administrative;
o nerespectarea cerinelor de ecocondiionalitate i a angajamentelor de agromediu;
o decontarea dubl a aceleiai suprafee de teren;
Pe lâng aceste categorii de erori cu o frecven mai ridicat de apariie, verificrile auditorilor au detectat i erori cu o frecven foarte
redus, dar de valori mari, cum sunt:
x declararea unor cheltuieli aferente unor proiecte reziliate;
x declararea unor cheltuieli care au fost declarate i anterior, în cursul aceluiai an bugetar, rezultând cheltuielile dublu declarate;
x neîndeplinirea criteriilor de evaluare i selecie a cererilor de finanare fiind admise la finanare, proiecte neeligibile sau proiecte
pentru care exist suspiciunea c au fost create condiii artificiale în vederea obinerii finanrii.
Tot în categoria deficienelor la nivelul controalelor de prim nivel efectuate de autoriti, care au contribuit la rândul lor la
creterea semnificativ a riscului de apariie a erorilor în cheltuielile declarate, menionm, alturi de insuficiena, în unele
cazuri, a personalului existent la nivelul compartimentelor care autorizeaz plile, i:
derularea necorespunztoare a vizitelor la faa locului atât pe parcursul implementrii proiectelor, cât i ulterior finalizrii
acestora în vederea evalurii sustenabilitii proiectelor finanate,
absena unei monitorizri corespunztoare a implementrii tuturor recomandrilor formulate cu ocazia vizitelor la faa locului,
neextinderea verificrilor asupra cheltuielilor de acelai tip atunci când se identific o abatere care poate afecta i alte
tranzacii,
nerealizarea unor reconcilieri ale datelor pe diverse nivele de autorizare i validare.
întârzieri în implementarea tuturor recomandrilor formulate în rapoartele de audit anterioare;
Rezultatele auditurilor de urmrire a recomandrilor au evideniat întârzieri în implementarea recomandrilor formulate în anii
anteriori, existând, în continuare, recomandri care nu au fost integral implementate, msurile instituite de autoritile
responsabile fiind insuficiente pentru implementarea în totalitate a acestora.
fiabilitatea informaiilor generate de sistemele naionale de informare i monitorizare financiar.
Concilierea cheltuielilor reflectate în aplicaiile informatice naionale cu cele ale Comisiei Europene au evideniat în continuare
diferene. Acestea s-au datorat unor întârzieri în înregistrarea datelor în aplicaiile informatice naionale, realizarea unor
înregistrri neadecvate, în special cele legate de debitele aferente proiectelor pentru care au fost declarate cheltuieli CE.
Pentru toate aceste categorii de deficiene au fost formulate recomandri corective vizând recuperarea sumelor pltite necu-
venit, aplicarea coreciilor financiare în cazul neregulilor din sfera achiziiilor publice, întrirea controalelor la nivelul entitilor
auditate în special în privina modului de derulare a achiziiilor publice, precum i al autorizrilor la plat a cheltuielilor. Respec-
tarea planurilor anuale de control, a verificrilor la faa locului stabilite în planificrile anuale, precum i consolidarea verificrilor
documentare efectuate la nivelul beneficiarilor de fonduri de ctre autoritile responsabile ar conduce la diminuarea riscului de
declarare a unor cheltuieli neeligibile.
Autoritile naionale trebuie s acorde în continuare maxim atenie constatrilor i recomandrilor formulate de Autoritatea de
Audit s consolideze mediul de control intern cu accent pe msurile preventive, astfel încât riscul de apariie al unor noi nereguli
sa fie cât mai redus


*
* *
Raportul public pe anul 2013 prezint rezultatele aciunilor de audit/control desfurate în anul
2014 care au avut ca subiect exerciiul bugetar al anului 2013 i reprezint pentru cititorul
acestuia un prilej de a constata rolul Curii de Conturi în domeniul gestionrii resurselor
financiare ale statului i ale sectorului public. Prin recomandrile formulate, Curtea de Conturi
contribuie la îmbuntirea modului de utilizare corect i performant a acestora i, implicit, la
protejarea intereselor financiare ale statului român i ale Comunitii Europene.
Pagina522


Curtea de Conturi
ANEXE

Pagina430

Anexa nr. 1
SITUAIE
privind numrul de entiti verificate în anul 2014
- detaliere pe categorii de entiti verificate -
CATEGORII DE ENTIT
I VERIFICATE
STRUCTURA RA SC Societi
Alte
CUR
II DE CONTURI OPC OSC OTC CN SN RA interes SC interes ban- Total
entiti
local local care
TOTAL APARAT CENTRAL 79 23 57 9 3 9 1 4 0 2 9 196
Camera de conturi Alba 31 2 3 0 0 1 3 2 3 0 1 46
Camera de conturi Arad 28 2 4 0 0 1 0 0 6 0 0 41
Camera de conturi Arge 36 2 21 1 0 1 0 1 8 0 1 71
Camera de conturi Bacu 36 2 9 0 0 1 2 0 6 0 1 57
Camera de conturi Bihor 38 2 10 1 0 1 3 0 7 0 0 62
Camera de conturi Bistria-Nsud 24 1 10 0 0 2 7 0 0 0 1 45
Camera de conturi Botoani 30 1 5 0 0 1 0 0 6 0 1 44
Camera de conturi Brila 17 1 22 0 0 1 0 0 3 0 1 45
Camera de conturi Braov 25 2 12 2 1 1 4 0 9 0 0 56
Camera de conturi Bucureti 7 7 104 1 1 0 1 3 3 0 4 131
Camera de conturi Buzu 36 2 6 0 0 0 1 0 5 0 1 51
Camera de conturi Clrai 26 2 2 0 0 1 0 0 4 0 0 35
Camera de conturi Cara-Severin 29 1 5 1 0 1 1 0 7 0 1 46
Camera de conturi Cluj 33 2 13 2 0 2 2 0 11 0 0 65
Camera de conturi Constanta 42 2 25 4 2 1 3 1 13 0 1 94
Camera de conturi Covasna 26 1 15 0 0 1 0 0 3 0 1 47
Camera de conturi Dâmbovia 40 1 7 0 0 1 0 0 7 0 0 56
Camera de conturi Dolj 38 3 8 0 1 1 1 0 4 0 0 56
Camera de conturi Galai 23 1 32 2 0 2 0 0 5 0 0 65
Camera de conturi Giurgiu 26 1 11 0 0 1 0 0 6 0 2 47
Camera de conturi Gorj 34 4 11 0 0 1 0 0 10 0 1 61
Camera de conturi Harghita 25 1 4 0 1 1 0 0 8 0 1 41
Camera de conturi Hunedoara 29 1 6 0 1 3 1 1 7 0 1 50
Camera de conturi Ialomia 36 2 8 0 0 1 0 0 2 0 0 49
Camera de conturi Iai 44 2 10 0 1 1 0 0 5 0 1 64
Camera de conturi Ilfov 22 2 7 0 0 1 0 0 8 0 1 41
Camera de conturi Maramure 32 1 6 0 0 2 1 0 4 0 0 46
Camera de conturi Mehedini 28 1 8 0 0 2 0 0 3 0 1 43
Camera de conturi Mure 44 2 6 1 0 1 0 0 3 0 1 58
Camera de conturi Neam 31 1 5 0 0 1 0 0 5 0 0 43
Camera de conturi Olt 42 1 6 0 0 0 0 0 1 0 1 51
Camera de conturi Prahova 43 2 19 1 0 2 0 0 16 0 1 84
Camera de conturi Slaj 26 2 4 0 0 1 0 0 6 0 1 40
Camera de conturi Satu-Mare 26 2 4 0 0 0 1 0 2 0 1 36
Camera de conturi Sibiu 30 1 7 1 1 1 3 0 8 0 1 53
Camera de conturi Suceava 46 2 5 1 0 2 0 0 4 0 0 60
Camera de conturi Teleorman 36 2 16 0 0 0 0 0 3 0 1 58
Camera de conturi Timi 37 3 19 2 1 1 1 0 8 0 0 72
Camera de conturi Tulcea 19 1 5 0 0 1 1 0 8 0 1 36
Camera de conturi Vâlcea 34 1 6 0 0 2 1 1 7 0 1 53
Camera de conturi Vaslui 33 1 5 0 0 1 0 0 4 0 1 45
Camera de conturi Vrancea 28 0 28 0 0 1 0 0 3 0 1 61
TOTAL CAMERE DE CONTURI 1.316 73 519 20 10 47 37 9 241 0 33 2.305
TOTAL GENERAL 1.395 96 576 29 13 56 38 13 241 2 42 2.501


Anexa nr. 2
SITUAIE
privind cuantificarea abaterilor constatate ca urmare a aciunilor de verificare
desfurate în anul 2014 i frecvena acestora
– detaliere pe bugete –
Nr. Nr. Venituri Pli Financiar-

Buget Obiective
crt. cazuri suplimentare nelegale contabile
mii lei mii lei mii lei
1 Bugetul de stat 3.409 2.047.060 1.462.305 21.581.301
Elaborarea, fundamentarea proiectului de buget i modificarea 22 0 12 9.799
bugetelor iniiale pe parcursul execuiei bugetare
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 512 21.843 664 6.533.882
Organizarea, implementarea i meninerea sistemelor 238 0 90 2.833
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii 1.136 2.004.653 1.191.265 11.713.600
Calitatea gestiunii economico-financiare 1.311 19.478 265.459 3.217.426
Achiziii publice 117 1.081 3.833 91.079
Constituirea, utilizarea i gestionarea resurselor financiare privind 6 5 0 0
protecia mediului, îmbuntirea calitii condiiilor de via i de munc
Alte abateri 58 0 982 3.017
Abateri de la prevederile legale din domeniul privatizrii 9 0 0 9.665
2 Bugetul asigurrilor sociale de stat 189 33.842 10.798 49.867
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 19 0 0 24.481
Organizarea, implementarea i meninerea sistemelor 8 0 0 0
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii veniturilor 27 30.928 92 1.105
bugetului general consolidat
Calitatea gestiunii economico-financiare 122 2.914 10.706 24.281
Achiziii publice 2 0 0 0
Alte abateri 11 0 0 0
3 Bugete locale 18.610 374.936 590.706 6.591.893
3.1 Bugete proprii ale judeelor 634 34.017 99.989 504.817
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii 57 31.990 102 2.392
Achiziii publice 93 72 13.260 19.267
3.2 Bugete proprii ale municipiilor 1.569 184.088 211.932 1.831.249
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 278 786 0 1.487.542
Abateri de la prevederile legale din domeniul privatizrii 1 0 0 633
3.3 Bugete proprii ale oraelor 1.791 44.809 70.143 1.294.871
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii 431 40.484 2.500 4.215
Pagina526 Raportul public pe anul 2013 www.curteadeconturi.ro

Buget Obiective
Achiziii publice 126 1.495 12.532 828
3.4 Bugete proprii ale comunelor 12.933 107.380 166.590 1.672.910
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 2.450 1.280 1.044 1.347.321
Organizarea, implementarea i meninerea sistemelor 1.138 0 61 2.003
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii 3.147 94.036 5.943 31.255
Calitatea gestiunii economico-financiare 4.699 9.311 119.623 239.293
Constituirea, utilizarea i gestionarea resurselor financiare privind pro- 1 233 0 0
tecia mediului, îmbuntirea calitii condiiilor de via i de munc
3.5 Bugete ale instituiilor publice finanate parial din bugetele locale 475 793 29.458 1.026.623
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii 20 469 0 735
Calitatea gestiunii economico-financiare 203 324 28.190 864.931
Achiziii publice 34 0 1.246 157
3.6 Bugete ale instituiilor publice finanate integral din bugetele locale 1.208 3.849 12.594 261.423
Elaborarea, fundamentarea proiectului de buget i modificarea 10 0 0 265
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii 20 3.207 0 289
Achiziii publice 72 27 655 2.577
4 Bugetul asigurrilor pentru omaj 145 3.618 9.726 59.539
5 Bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate 283 88.997 21.578 2.073.704
Constituirea, utilizarea i gestionarea resurselor financiare privind pro- 1 0 0 0
Alte abateri 1 0 0 1.426
6 Bugetul trezoreriei statului 3 84 0 0
Calitatea gestiunii economico-financiare 2 84 0 0
7 Bugetul împrumuturilor externe i interne 63 0 11.193 146.898
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 1 0 0 500

Buget Obiective
8 Bugetul fondurilor externe nerambursabile 2 0 0 94
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 1 0 0 94
9 Bugete ale instituiilor publice finanate integral din venituri proprii 293 23.439 26.946 298.633
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 80 21.092 2 195.826
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii 15 799 0 3.452
Achiziii publice 20 0 838 3.117
10 Venituri proprii ale instituiilor publice 418 91.249 14.028 851.064
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 105 11.526 246 211.703
11 Venituri i cheltuieli ale persoanelor juridice fr scop patrimonial 11 1 0 1
Elaborarea, fundamentarea proiectului de buget i modificarea 1 0 0 0
12 Venituri i cheltuieli ale agenilor economici 2.103 56.432 225.159 1.640.282
Exactitatea i realitatea datelor reflectate în situaiile financiare 412 1.243 2.000 1.302.487
Organizarea, implementarea i meninerea sistemelor 370 0 449 3.228
Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii 266 22.401 3.500 5.843
Achiziii publice 168 215 102.576 38.727
Constituirea, utilizarea i gestionarea resurselor financiare privind pro- 1 0 0 3.027
TOTAL GENERAL 25.529 2.719.658 2.372.439 33.293.276
Pagina528 Raportul public pe anul 2013 www.curteadeconturi.ro

Anexa nr. 3
CONSTATRI
privind imperfeciuni ale cadrului legal
Nr.
Iniiator/Actul normativ de referin Propuneri de modificare/completare Motivare/Comentariu
crt.
1. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei Completarea articolului 64 din Legea nr. 85/2006 privind Sunt identificate situaii în care se pierde în-
Art. 64 procedura insolvenei, cu modificrile i completrile scrierea unor creane la masa credal, prove-
(1) Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi ulterioare, cu un alineat nou, care s reglementeze nite dintr-o perioad anterioar, urmare ins-
înregistrate de administratorul judiciar, conform evi- situaia în care debitorul intr în faliment i se nasc peciei fiscale.
denelor contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane ulterioare, rezultate din rapoarte de inspecie
creane sunt anterioare datei de deschidere a pro- fiscal, indiferent c vizeaz o perioad anterioar sau
cedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor perioad de observaie, s existe posibilitatea înscrierii
în termenul fixat în sentina de deschidere a pro- acestora la masa credal, chiar dac termenul de
cedurii; cererile de creane vor fi înregistrate într-un întocmire a tabelului de creane a expirat.
registru, care se va pstra la grefa tribunalului.
(2) Abrogat.
(3) Cererea de admitere a creanelor trebuie fcut
chiar dac acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
(4) Creanele nescadente sau sub condiie la data
deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa
credal i vor fi îndreptite s participe la distribuiri de
sume în msura îngduit de prezenta lege.
(5)Titularii creanelor sub condiie suspensiv la data
deschiderii procedurii, inclusiv creanele a cror valo-
rificare este condiionat de executarea în prealabil a
debitorului principal, vor fi îndreptii s voteze i s
participe la distribuiri numai dup îndeplinirea con-
diiei respective.
(6) Creanele nscute dup data deschiderii procedurii,
în perioada de observaie sau în procedura reorga-
nizrii judiciare vor fi pltite conform documentelor din
care rezult, nefiind necesar înscrierea la masa
credal. Prevederea se aplic în mod corespunztor
pentru creanele nscute în procedura de faliment.
2. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Completarea alin. (3) al art. 249 din Legea nr. 571/2003 Completarea este necesar deoarece aceste
Impozitul pe cldiri privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile persoane desfoar activiti economice,
Art. 249 ulterioare, astfel: respectiv activitate agricol, industrial, co-
……………… Art. 249 mercial, desfurat pentru obinerea unor
(3) Pentru cldirile proprietate public sau privat a ……………… bunuri sau servicii a cror valoare poate fi ex-
statului ori a unitilor administrativ-teritoriale conce- „(3) Pentru cldirile proprietate public sau privat a primat în bani i care sunt destinate vânzrii
sionate, închiriate, date în administrare ori în folosin- statului ori a unitilor administrativ-teritoriale concesio- ori schimbului pe pieele organizate sau unor
, dup caz, persoanelor juridice, altele decât cele nate, închiriate, date în administrare ori în folosin, beneficiari determinai ori determinabili, în
de drept public, se stabilete taxa pe cldiri, care re- dup caz, persoanelor juridice, altele decât cele de scopul obinerii unui profit, motiv pentru care
prezint sarcina fiscal a concesionarilor, locatarilor, drept public, ori persoanelor fizice autorizate, între- considerm just aplicarea impozitului pe cl-
titularilor dreptului de administrare sau de folosin, prinderilor individuale i întreprinderilor familiale, diri.
dup caz, în condiii similare impozitului pe cldiri. se stabilete taxa pe cldiri, care reprezint sarcina
fiscal a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului
de administrare sau de folosin, dup caz, în condiii
similare impozitului pe cldiri.”
3. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Completarea textului de la litera b) a Art. 257, astfel: Extinderea bazei impozabile prin adugarea
Scutiri Art. 257 suprafeelor utilizate pentru activiti econo-
Art. 257 Impozitul pe teren nu se datoreaz pentru: mice i obinerea de profit.
Impozitul pe teren nu se datoreaz pentru: …….
…… „b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege i
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege al unei uniti locale a acestuia, cu personalitate juri-
i al unei uniti locale a acestuia, cu personalitate dic, cu excepia suprafeelor date în folosin sau
juridic arendate pentru activiti economice. În acest caz,
sarcina fiscal revine persoanei care are terenul în
folosin sau în arend.”
4. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Completarea alin. 15 al art. 267 din Codul fiscal astfel: Art. 267 din Codul fiscal i pct. 130, 133 , 138,
Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a au- 144 i 145 din Normele de aplicare aprobate
autorizaiilor de construire i a altor avize asemn- torizaiilor de construire i a altor avize asemntoare prin HG nr. 44/2004, prevd ca pentru cldirile
toare Art. 267 cu destinaie de locuine si anexe aferente,
Art. 267 „(15) În cazul unei autorizaii de construire emise pen- atât pentru persoanele fizice cât i juridice,
(15) În cazul unei autorizaii de construire emise tru o persoana fizic sau juridic, pentru cldirile cu taxa se calculeaz prin aplicarea cotei de
pentru o persoan fizic, valoarea real a lucrrilor destinaie de locuine sau anexe la acestea, valoa- 0,5% asupra valorii de proiect (C+M) decla-
de construcie nu poate fi mai mic decât valoarea rea real a lucrrilor de construcie nu poate fi mai rat. Pentru persoanele fizice este înscris i
impozabil a cldirii stabilit conform art. 251. mic decât valoarea impozabil a cldirii stabilit prevederea c dac valoarea de proiect este
conform art. 251.” mai mic decât valoarea impozabil determi-
nat conform codului fiscal, taxa de autorizare
se calculeaz la aceasta valoare impozabil.
Prevederea nu se aplic i persoanelor juri-

Nr.
crt.
dice, fapt ce poate conduce la evaziune fis-
cal în condiiile în care valorile de proiect de-
clarate sunt sub nivelul valorilor impozabile
stabilite pentru persoanele juridice, construc-
iile se execut în regie proprie, iar în evidena
contabil a persoanei juridice se înregistreaz
doar contravaloarea materialelor folosite (inte-
gral sau parial).
5. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Completarea alin. (4) al art. 285 din Codul fiscal astfel: Regiile publice locale administreaz, ca i
Art. 285 Art. 285 Regia Naional a Pdurilor, fondul forestier
……………… …………………. aflat în proprietatea public a unitilor admi-
(4) nu se datoreaz impozit pe teren pentru (4) nu se datoreaz impozit pe teren pentru terenurile nistrativ-teritoriale, care face parte din fondul
terenurile forestiere administrate de Regia Naional forestiere administrate de Regia Naional a Pdurilor – forestier naional, alturi de fondul forestier
a Pdurilor – Romsilva, cu excepia celor folosite cu Romsilva, precum i cele administrate de regiile pu- proprietate public a statului (art. 7 din Legea
scop economic. blice locale, cu excepia celor folosite cu scop economic. nr. 46/2008 privind Codul Silvic, actualizat).
6. OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de Completarea Art. 68 cu un nou alineat, alineatul (2), cu Întrucât au fost întâlnite cazuri de tergiversare
achiziie public, urmtorul coninut: a licitaiilor din cauza contestaiilor pentru in-
Art. 68 ……………………………. compatibilitate, soluionate în instan, propu-
Persoanele fizice sau juridice care particip direct în „(2) Pe lâng declaraia de incompatibilitate, ofer- nem un amendament la art. 68 din OUG nr.
procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertanii vor depune si fotocopii certificate dup re- 34/2006 privind atribuirea contractelor de
telor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant gistrul acionarilor/asociailor.” achiziie public, a contractelor de concesiune
asociat sau subcontractant, sub sanciunea excluderii de lucrri publice i a contractelor de conce-
din procedura de atribuire. siune.
7. OUG nr. 54/2006 privind regimul contractelor de Completare art. 1 cu un nou alineat, alineatul (3), cu Întrucât în practic sunt frecvente cazuri de
concesiune de bunuri proprietate public urmtorul coninut: deficiene referitoare la închirieri de bunuri
Art. 1 ………………… proprietate public i privat, datorit vidului
(1) Prezenta ordonan de urgen reglementeaz (3) Închirierile de bunuri proprietate public i pri- de legislaie în domeniu i neaprobrii unor
regimul juridic al contractelor de concesiune de vat, vor respecta procedural, prevederile din pre- ghiduri proprii de ctre fiecare unitate admi-
bunuri proprietate public. zenta ordonan. nistrativ-teritorial, propunem un amendament
(2) Contractul de concesiune de bunuri proprietate la art. 1 din OUG nr. 54 din 28 iunie 2006 pri-
public, denumit în continuare contract de conce- vind regimul contractelor de concesiune de
siune, este acel contract încheiat în form scris prin bunuri proprietate public.
care o autoritate public, denumit concedent, trans-
mite, pe o perioad determinat, unei persoane, de-
numite concesionar, care acioneaz pe riscul i rs-
punderea sa, dreptul i obligaia de exploatare a unui
bun proprietate public în schimbul unei redevene.
8. OUG nr. 29/2011 privind reglementarea acordrii Completare art. 9 alin. (2), lit.c) i alin. (7), astfel: Au fost identificate situaii în care:
ealonrilor la plat Art. 9 - au fost acceptate garanii supraevaluate ra-
Art. 9 Garanii portat la valoarea lor de inventar/valoarea
Garanii ……….. rmas în urma amortizrii;
….. (2) Garaniile pot consta în: - au fost constituite garanii din stocuri de mr-
(2) Garaniile pot consta în: ……… furi/materiale/produse finite/ambalaje, stocuri
…….. c) instituirea sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor care nu au fost actualizate pe msura vânzrii
c) instituirea sechestrului asiguratoriu asupra bunu- de natura mijloacelor fixe sau a obiectelor de in- sau consumrii acestora i care, în unele ca-
rilor proprietate a contribuabilului; ventar aflate în proprietatea contribuabilului; zuri de pierdere a ealonrii, nu au asigurat
…… …… garanii reale care pot fi executate în vederea
(7) Bunurile oferite drept garanie potrivit alin. (2) lit. c) (7) - Bunurile oferite drept garanie potrivit alin. (2) lit. c) valorificrii i recuperrii creanelor.
i d) se evalueaz de un expert evaluator indepen- si d) se evalueaz de un expert evaluator independent,
dent, care întocmete un raport de evaluare. În cazul care întocmete un raport de evaluare. În cazul
bunurilor imobile a cror valoare stabilit în raportul bunurilor imobile a cror valoare stabilit în raportul de
de evaluare este mai mare decât valoarea orientativ evaluare este mai mare decât valoarea orientativ
stabilit prin expertiza întocmit de camera notarilor stabilit prin expertiza întocmit de camera notarilor
publici, valoarea bunurilor se determin la nivelul publici, valoarea bunurilor se determin la nivelul valorii
valorii orientative stabilite prin expertiza întocmit de orientative stabilite prin expertiza întocmit de camera
camera notarilor publici. În cazul bunurilor mobile a notarilor publici. În cazul bunurilor mobile a cror
cror valoare stabilit în raportul de evaluare este v- valoare stabilit în raportul de evaluare este vdit
dit disproporionat fa de valoarea de pia a aces- disproporionat fa de valoarea de pia sau de
tora, organul fiscal competent poate efectua o nou valoarea neamortizat a acestora înscris în fia
evaluare, potrivit prevederilor art. 55 din Codul de mijlocului fix, organul fiscal competent poate efectua
procedur fiscal. În acest caz, termenul de soluio- o nou evaluare, potrivit prevederilor art. 55 din Codul
nare a cererii se prelungete cu perioada cuprins de procedur fiscal. În acest caz, termenul de
între data depunerii raportului de evaluare i data soluionare a cererii se prelungete cu perioada
efecturii noii evaluri. cuprins între data depunerii raportului de evaluare i
data efecturii noii evaluri.
9. OG nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal Completarea art. 25, alin (2) cu o nou liter, lit. g), cu inând seama de faptul c, prin prevederile
Art. 25 urmtorul coninut OG nr. 92/2003 privind Codul de procedur
Creditorii i debitorii Art. 25 fiscal, republicat, cu completri i modificri
……… Creditorii i debitorii ulterioare, în raporturile de drept material
(2) În cazul în care obligaia de plat nu a fost înde- ……… fiscal, în cazul debitorilor – persoane fizice, nu
plinit de debitor, debitori devin, în condiiile legii, (2) În cazul în care obligaia de plat nu a fost îndeplinit se stabilete extinderea rspunderii asupra
urmtorii: de debitor, debitori devin, în condiiile legii, urmtorii: codului unic de înregistrare atribuit titularului
………. ………………………. PFA, titularului întreprinderii individuale, cabi-
f) alte persoane, în condiiile legii. g) titularul persoanei fizice autorizate/titularul între- netului profesiei libere, propunem modificarea
Pagina530

Nr.
crt.
Art. 142 prinderii individuale/ titularul cabinetului profesiei i completarea OG nr. 92/2003 privind Codul
Reguli privind executarea silit libere cruia i-a fost atribuit cod unic de înregis- de procedur fiscal, art. 25 i 142.
(1) Executarea silit se poate întinde asupra venitu- trare.
rilor i bunurilor proprietate a debitorului, urmribile Completarea art. 142 – Reguli privind executarea
potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaz silit, cu un nou alineat, alin. 8, cu urmtorul coninut:
numai în msura necesar pentru realizarea crean- (8) Pentru obligaiile fiscale neachitate de o persoa-
elor fiscale i a cheltuielilor de executare. n, rezultate dintr-o activitate i aflate în evidenele
Executarea silit a bunurilor proprietate a debitorului, organelor fiscale, se extinde rspunderea debito-
urmribile potrivit legii, se efectueaz, de regul, în rului – persoana fizic asupra codului unic de înre-
limita a 150% din valoarea creanelor fiscale, inclusiv gistrare atribuit titularului PFA, titularului întreprin-
a cheltuielilor de executare*). derii individuale, titularului cabinetului profesiei li-
……………. bere pentru obligaiile fiscale.
10. Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului Completarea alineatului (6) al art. 5, astfel: În vederea eliminrii situaiilor de blocare a
forestier naional Art. 5 fondului de accesibilizare constituit la nivelul
Art. 5 ….. ocolului silvic pentru fondul forestier apari-
….. (6) În cazul fondului forestier proprietate public a nând unitilor administrativ-teritoriale si admi-
(6) În cazul fondului forestier proprietate privat, unitilor administrativ-teritoriale i proprietate pri- nistrat de acesta, propunem completarea art.
sumele neutilizate din fondul de accesibilizare a vat, sumele neutilizate din fondul de accesibilizare a 5(6) din Legea nr.56/2010 privind accesibili-
pdurilor se restituie proprietarului, la cerere. pdurilor se restituie proprietarului, la cerere, dup zarea fondului forestier naional. Propunerea
reinerea impozitului. de completare are în vedere faptul c pentru
întreinerea drumurilor forestiere este utilizat
taxa de peiaj, iar unitile administrativ-terito-
riale acceseaz fonduri europene pentru efec-
tuarea de investiii la drumurile forestiere, ceea
ce duce la neutilizarea, în totalitate, a fondului
de accesibilizare constituit i blocarea unor sur-
se de finanare a altor activiti la nivelul unit-
ilor administrativ-teritoriale.
11. Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale Completare art. 61, prin introducerea unor noi alineate, În vederea eliminrii situaiilor în care auto-
Art. 61 respectiv alineatele (7), (8) i (9), cu urmtorul coninut: ritile administraiei publice locale sunt obli-
Aprobarea împrumuturilor Art. 61 gate la plata unor cheltuieli neeconomicoase
(1) Consiliile locale, judeene i Consiliul General al Aprobarea împrumuturilor reprezentate de dobânzi de întârziere, pentru
Municipiului Bucureti, dup caz, pot aproba contrac- …………………. credite acordate din Trezoreria Statului pentru
tarea sau garantarea de împrumuturi interne ori ex- „(7) Entitile menionate la alin.(1) pot contracta acoperirea golului de resurse financiare înre-
terne pe termen scurt, mediu i lung, pentru realiza- împrumuturi din vrsminte obinute ca urmare a gistrat între data depunerii cererilor de finan-
rea de investiii publice de interes local, precum i privatizrii, înregistrate în contul curent general al are i data încasrii sumelor de la Autoritatea
pentru refinanarea datoriei publice locale. Trezoreriei Statului, pentru plata lucrrilor execu- de Management, propunem completarea art.
……… tate la obiective de investiii cu finanare de la 61 din Legea nr. 273/2006 privind finanele
Uniunea European; publice locale.
(8) Termenul de rambursare a ratelor este de cel mult 5
zile de la data încasrii sumelor de la Autoritatea de
Management a Programului, în baza cererilor de ram-
bursare depuse, conform contractelor încheiate;
(9) Pe perioada derulrii împrumutului, în condiiile
prezentate la alin. (7) i (8), nu se percep dobânzi
de întârziere.”
12. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i Completare art. 16 cu un nou alineat, alineatul (3), cu În cazul instituiilor publice de cultur finanate din
regimul juridic al acesteia urmtorul coninut: venituri proprii i subvenii acordate de la bugetul
Art. 16 Art. 16 de stat sau de la bugetele locale, dup caz, în
(1) Sumele încasate din închirierea sau din concesio- (3) În cazul în care contractul de închiriere se în- funcie de subordonarea acestora, virarea unei
narea bunurilor proprietate public se fac, dup caz, cheie de ctre titularul dreptului de administrare, cote-pri, cuprins între 50-80% din veniturile
venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. care este o instituie public de cultur finanat obinute, ca urmare a închirierii bunurilor pro-
(2) În cazul în care contractul de închiriere se încheie de din venituri proprii i subvenii, acesta are dreptul prietate public, aflate în administrare, conduce
ctre titularul dreptului de administrare, acesta are drep- s încaseze întreaga chirie, stabilit, dup caz, prin la acordarea unei subvenii mai mari de la buge-
tul sa încaseze din chirie o cot-parte între 20-50%, sta- hotrâre a Guvernului, a consiliului judeean, a tul de stat sau de la bugetele locale, dup caz, în
bilit, dup caz, prin hotrâre a Guvernului, a consiliului Consiliului General al Municipiului Bucureti sau a funcie de subordonarea acestora, respectiv mic-
judeean, a Consiliului General al Municipiului Bucureti consiliului local prin care s-a aprobat închirierea. orarea veniturilor proprii cu suma virat i majo-
sau a consiliului local prin care s-a aprobat închirierea. rarea subveniei acordate de la buget.

Pagina532


Raport Public 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Public 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

RAPORTUL PUBLIC pe anul 2013

Membrii Curii de Conturi:

Capitolul 1: Audit financiar 27

Capitolul 2: Auditul performanei 191

Capitolul 4: Aciuni de audit i control desfurate la nivelul unitilor

Capitolul 5: Evaluarea sistemului de control intern/managerial 429

Capitolul 6: Auditul public extern desfurat de Autoritatea de Audit 453

* Inclusiv sucursalele i filialele acestora, dup caz.

0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000

Contul general anual de execuie a bugetului de stat

Contul de execuie a bugetului asigurrilor • Casa Naional de Pensii Publice i

Contul de execuie a bugetului asigurrilor • ANOFM i agenii judeene pentru ocuparea

Contul de execuie a bugetului Fondului • Casa Naional de Asigurri de Sntate i

Contul de execuie a bugetului trezoreriei • MFP

Conturile de execuie a bugetelor instituiilor • Autoritatea Naional de

Contul general al datoriei publice • MFP

Organizarea, implementarea i meninerea sistemelor

Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii

Calitatea gestiunii economico-financiare 10004

Achiziii publice 1720

Alte abateri 196

1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Veniturile bugetului de stat. Estimare i fundamentare

Taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii 1.688,10

Alte transferuri Asisten social

Proiecte cu finanare din Cheltuieli aferente programelor Pli efectuate în anii

Prezentarea cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2013, în structur funcional

Analiza deficitului bugetului general consolidat la 31.12.2013

Finanarea deficitului bugetului general consolidat

b. Utilizarea fondurilor la dispoziia Guvernului

Bilanul contabil al instituiilor publice.

SOLD LA SOLD LA CRE TERE/

1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

ÎNALTA CURTE DE CASA

Execuia bugetar pe anul 2013 se prezint astfel:

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

CONSILIUL NAIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITII

Observaiile Curii de Conturi

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

Execuia bugetar pe anul 2013 se prezint astfel:

Observaiile Curii de Conturi

Instituiile publice din subordinea SGG

2. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i Memoria Exilului Românesc

Observaiile Curii de Conturi

7. Agenia Naional pentru Resurse Minerale

MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I ADMINISTRA

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTEC

Execuia bugetar pe anul 2013 se prezint astfel:

Observaiile Curii de Conturi

MINISTERUL MEDIULUI I SCHIMBRILOR CLIMATICE

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

Academia Oamenilor de tiin din România

MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMA

Prevederi/ Prevederi/ % fa de % fa de

Observaiile Curii de Conturi

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMA

Contul de execuie a bugetului asigurrilor • Casa Naional de Pensii Publice i

Contul de execuie a bugetului asigurrilor • ANOFM i agenii judeene pentru ocuparea

Contul de execuie a bugetului Fondului • Casa Naional de Asigurri de Sntate i

Organizarea, implementarea i meninerea sistemelor

Modul de stabilire, evideniere i urmrire a încasrii

Achiziii publice 1720

Veniturile bugetului de stat. Estimare i fundamentare

Prezentarea cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2013, în structur funcional

b. Utilizarea fondurilor la dispoziia Guvernului

Bilanul contabil al instituiilor publice.

SOLD LA SOLD LA CRETERE/

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

CONSILIUL NAIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITII

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

Instituiile publice din subordinea SGG

Observaiile Curii de Conturi

MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I ADMINISTRA

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

MINISTERUL MEDIULUI I SCHIMBRILOR CLIMATICE

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

Academia Oamenilor de tiin din România

Prevederi/ Prevederi/ % fa de % fa de

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

SECRETARIATUL DE STAT PENTRU RECUNOATEREA MERITELOR

Observaiile Curii de Conturi

AUTORITATEA NAIONAL DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRRII DATELOR

Observaiile Curii de Conturi

Observaiile Curii de Conturi

1.4.1. Auditul financiar asupra contului de execuie a bugetului asigurrilor

Observaiile Curii de Conturi

1 Audit financiar Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea Seciunea

2.2. Performana implementrii reformei îmbuntirilor funciare reglementat

2.4 Eficiena i eficacitatea alocrii i utilizrii fondurilor primite de la bugetul de stat

Evoluia garaniilor acordate prin Programul

Evoluia garaniilor acordate din surse

2.6 Eficiena i eficacitatea utilizrii fondurilor în aciunile de gestionare a deeurilor

2.8 Performana activitii specifice desfurate de ctre Regia Autonom Autoritatea

Domeniul i entitile auditate

Ponderea bugetelor pe categorii de tabr în totalul bugetelor alocate

2.12 Auditul performanei privind unele Programe Naionale de Sntate

2.13 Evaluarea vulnerabilitilor i sustenabilitii Datoriei Publice

Datoria public Datoria public Populaia României Datoria public în

Evoluia datoriei publice în euro / locuitor în perioada 2010-2013

Evoluia serviciului datoriei publice a României în perioada 2010-2013

2.15 Auditul performanei privind eficiena utilizrii resurselor financiare alocate de la

2.16 Auditul performanei activitii de reglementare, monitorizare i control a

2.17 Auditul performanei privind eficiena i eficacitatea programelor i msurilor întreprinse

Persoane decedate ca urmare a inundaiilor care au avut loc

Judee afectate de inundaiile care au avut loc

Localiti afectate de inundaiile care au avut loc

Situaia privind arieratele înregistrate de persoanele fizice i juridice în anul 2013