Sunteți pe pagina 1din 27

Iasi

1.1Aezare geografic
Municipiul Iai se af n partea de Est a Moldovei, n Cmpia Moldovei.
Oraul se af pe rul Bahlui, un afuent al Jijiei, care se vars n rul Prut.Prin
extinderea lui, Iaiul este legendara urbe a celor 7 coline Cetuia, Galata,
Copou, Bucium-Pun, orogari, Repedea i Breazu, cu altitudini variind ntre
40 m n Lunca Bahluiului i 400 m pe Dealul Pun i Dealul Repedea.
Principalele coline sunt Copou, Cetuia, Ttrai i Galata. Oraul mai este
traversat de rul Nicolina i de prul orogari (numit n evul mediu Cacaina,
deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rsrit de ora, curge prul Ciric, pe
care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

*ISTORIC:

Cea mai bogat documentat explicaie este c numele orasului i


are originea n Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iailor, dar
istoricii protocroniti au alt teorie referitoare la originea numelui
"Iai". Ei afirm c numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi:
iazigii din Antichitate, menionai de Ovidiu ca "Ipse vides onerata

ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" i


"Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix
prohibentur aquis".

Un alt istoric a artat c iasians (iaii) au format un popor care a trit


printre cumani i care a prsit Caucazul dup invazia mongol terminat cu
btlia de la Kalka; de asemenea a artat c Jasz este un cuvnt mprumutat
din Slavon.[8] n limbile sanskrit i hindi, care au origine comun cu limba
sarmailor, "yash" nseamn "faim".
O inscripie astzi pierdut pe o born miliar roman descoperit n
apropiere de Osijek, Croaia n secolul al XVIII-lea menioneaz existena unui
Jassiorum municipium[9]. Numele maghiar al oraului (Jszvsr) nseamn
mot-a-mot "Piaa (Trgul) jassilor"; numele vechi romnesc, Trgu' Ieilor (i
forma alternativ Iaii), ar putea avea aceeai semnificaie.
Oraul Iai a fost menionat pentru prima oar ntr-un privilegiu comercial
emis n 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totui, deoarece existau
cldiri mai vechi de aceast dat (spre exemplu presupusa Biseric armean
construit n 1395), se crede c oraul este mult mai vechi, cel puin cu
cteva decenii nainte de aceast dat.
n 1564, domnitorul Alexandru Lpuneanu a mutat aici capitala Moldovei de
la Suceava. n 1640, Vasile Lupu a nfiinat aici prima coal n limba romn
i o tipografie n biserica Trei Ierarhi. n 1643, prima carte tiprit n Moldova
a aprut la Iai.
Oraul a fost incendiat de ttari n 1513, de otomani n 1538 i de rui n
1686. n 1734, a fost afectat de o epidemie.
Prin Pacea de la Iai, cel de-al aselea rzboi ruso-turc a luat sfrit n 1792.
n 1822, turcii au luat cu asalt oraul, pentru a potoli revoluionarii greci ai
Eteriei, condui de Alexandru Ipsilanti.
ntre 1565 i 1859, oraul a fost capitala Moldovei, apoi, ntre 1859 i 1862,
att Iai ct i Bucureti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale
Moldovei i Valahiei. n 1862, cnd uniunea celor dou principate a devenit
deplin sub numele de Romnia, capitala rii a fost stabilit la Bucureti.

1.2 Ci de acces
Acces rutier. Judetul Iasi este strabatut de importante rute:
-E 85: Ternopol (Ucraina) - Bacau - Bucuresti - Veliko Tarnovo (Bulgaria)
-E 583: Roman (E85) - Iasi - Balti (Republica Moldova)
-DN 24: Tisita - Tecuci - Barlad - Vaslui - Iasi - Sculeni (granita cu Republica
Moldova)
-DN 28: Sabaoani - Iasi - Albita (granita cu Republica Moldova)

Acces feroviar. Judetul Iasi este traversat de magistrala 600 (Faurei Tecuci - Barlad - Crasna - Vaslui - Iasi - Ungheni) si 606 (Iasi - Targu
Frumos - Pascani) a companiei nationale Caile Ferate Romane.
Municipiile Iasi si Pascani reprezinta importante noduri feroviare pentru
regiunea Nord Est, asigurand legaturi cu celelalte centre urbane din
regiune si din afara ei.

Acces aerian. La aproximativ 8 km de centrul municipiului Iasi se afa


Aeroportul International Iasi ce realizeaza curse aeriene catre si
dinspre: Timisoara, Bucuresti, Viena si Budapesta. in prezent,
aeroportul este in faza de modernizare si extindere, cursele aeriene
fiind active.

1.3 Relief

Relieful judeului este deluros. Partea central i nord-estic este


dominat de dealuri i podiuri interfuviale joase, udate de rurile Bahlui i
Jijia, avnd versani afectai de alunecri de teren i lunci inundabile. Partea
de vest cuprinde culmi deluroase i platouri nalte (de peste 400 m), avnd
i zone reprezentate de luncile rurilor Siret i Moldova. Partea de sud are un
relief nalt i masiv (350 450 m), strbtut de afuenii rurilor Brlad i
Vaslui.

1.4 Clima
Factorii care infuenteaza climatul sunt:
-larga deschidere a regiunii spre N,E si S faciliteaza o circulatie activa a
maselor de aer din aceste directii (din E - mase continentale, iarna reci si
uscate ce dau temperaturi joase, viscole, geruri, vara calde si uscate; din S
mase de aer calde, umede sau uscate, care accentueaza fenomenele de
seceta sau provoaca in S desprimavariri sau precipitatii la inceputul iernii; din
N mase baltice, polare, reci si umede)
-desfasurarea Carpatilor Orientali constituie o bariera in calea maselor de aer
vestice, oceanice, care coboara de pe acestia mai uscate, uneori creand
efecte de fhon
amplitudinea reliefului podisului pe circa 600 m si structura orohidrografica
(culoare de vale largi, incadrate de interfuvii de podis) impun diferentieri
topoclimatice evidente (al platourilor si culmilor situate la peste 400 m, al
culoarelor de vale si dealurilor joase)
desfasurarea podisului pe mai mult de 2* de latitudine se refecta in variatia
cantitatii de radiatie globala (112,5 kcal/cmp/an in N si 122 Kcal/cmp/an in
S)urmare a unei durate diferite a stralucirii soarelui .
Clima municipiului Iasi este moderat-continentala, cu o temperatura medie
anuala de 10-11C; infuentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor
lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii.
Acest climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii
aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a retelei
stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile
cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite
deseori de viscole.

Vanturile
In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri
beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila
mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in
toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele din vest
(16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%). Frecventa calmului atmosferic
este de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor, cele mai mari valori medii anuale
le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele din est si vest
(cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s) este in medie de 14
pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor, analiza vanturilor evidentiaza
aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa exterioara. Rolul de
obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm
sa aiba o frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica.

1.5 Hidrografie
Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul judetului Iasi, cu o densitate
medie de 0,5 km/km2, este formata din bazinul mijlociu al raului Prut, care
uda partea de Est a judetului, pe o distanta de 231 km, formand totodata si
granita cu Republica Moldova, si cursul mijlociu al Siretului care strabate
extremitatea de NV a judetului pe directie NNV SSE, pe o lungime de 76 km,
apoi dintr-un sector restrans al cursului inferior al raului Moldova, care
formeaza pe o mica portiune limita cu jud. Neamt.

1.6 Flora i fauna


Vegetatia are stransa aria de raspandire ca urmare a extinderii
terenurilor cultivate, fiind reprezentata atat prin elemente ce apartin
silvostepei, raspandite in Campia Moldovei pe arii restranse, cat si prin

paduri de foioase, care ocupa inaltimile Pod. Sucevei si ale Pod. Central
Moldovenesc.
Silvostepta se caracterizeaza printr-o vegetatie ierboasa: paius,
colilie, barboasa, firuta cu bulb, firuta de faneata, pir, precum si din
cateva specii rare: stanjenelul, amareala, o specie xerofila de macris,
sanziana, etc. In componenta padurilor de silvostepa care alterneaza
cu pajistile secundare se intalnesc stejarul, carpenul, ulmul, frasinul,
teiul, etc.
Zona padurilor de foioase din regiunea de podis din V si S se
remarca prin existenta unor paduri de amestec, in componenta carora
intra gorunul, stejarul, carpenul, jugastrul, frasinul, etc. Substratul de
arbusti al acestor paduri este alcatuit din paducel, corn, sanger, alun,
maces, etc.
Local, pe dealurile mai inalte se intalnesc si paduri colinare de fag.
In luncile raurilor se dezvolta zavoaie de plop si salcie.

Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal, distinganduse elemente care traiesc in padurile de foioase, in zona de silvostepa,
in luncile raurilor, si in apele lor si ale lacurilor.
In paduri sunt prezente mai multe specii faunistice printre care se
remarca: mistretul, capriorul, veverita, lupul, vulpea, ciocanitoarea
pestrita, cucul, turturica, porumbelul salbatic si fazanul colonizat.
Fauna de stepa si silvostepa cuprinde iepurele, popandaul, soarecele

de camp, catelul pamantului, ciocarlia, pitpalacul, graurul, soparla,


sarpele, etc. Se intalnesc si unele raritati faunistice ocrotite in
Rezervatia Fanatele de la Valea lui David: ospecie rara de vipera,
greierele improscator.
In apropiere de Iasi, la Cristesti a fost colonizat iepurele de vizuina. In
luncile raurilor si in preajma baltilor si iazurilor se intallnesc lisita, rata
salbatica, barza, starcul, etc. Apele raurilor si lacurilor sunt bogate in
crap, clean, lin, biban, scobar, mreana, somn, caras.

1.7 Obiective turistice naturale i antropice


Obiective naturale
1.Rezervatia Naturala Valea Lunga:
- situata in imprejurimile iazului Chirita, in apropierea orasului
Valea Lunga, la 3 km de orasul Iasi;
-rezervatie naturala de tip foristic;

2. Rezervatia Naturala Dealu Repedea


-situata la sud de municipiul Iasi, langa releul de televiziune de pe
Dealul Repedea, judetul Iasi;
-declarata monument al naturii in anul 1955
-compusa din trei zone: rezervatia paleontologica Repedea protejeaza fauna fosila pe care o contin calcarele oalitice de
Repedea, localizata la limita de nord - est a satului Pietraria,
suprafata de 4,98 ha (perimetru cu regim sever); la est exista o
zona de protectie - amplasata atat pe teritoriul comunei Barnova
- 4,12 ha, cat si pe teritoriul administrativ al municipiului Iasi 0,82 ha (zona cu regim sever) si 37,55 ha (zona-tampon); aria
avifaunistica Repedea - Barnova - cuprinzand masivul forestier cu
acelasi nume - aici afandu-se 117 de specii de pasari din totalul
de 383 de specii semnalate in fauna Romaniei
3. Rezervatia Naturala Poiana cu schit.
-situata pe teritoriul administrativ al satului Poiana cu Cetate,
comuna Grajduri, la aproximativ 20 km de municipiul Iasi, judetul
Iasi;
-rezervatie naturala de interes stiintific national - de tip foristic;
suprafata totala de 9,5 ha;
-Ioan Muscalu a descoperit aici o bisericuta, datand de la 1392 si
apartinand cneazului Duma Negru;
-detine aproximativ 200 de speci anthofite;
4. Iazurile din lunca Jijiei
-situate pe teritoriul administrativ al localitatii Larga Jijiei;
-in aceasta zona, Valea Jijiei devine larga, lasand loc formarii unui

complex de iazuri;
-accesul se face dinspre Iasi spre localitatea Larga Jijiei sau M.
Kogalniceanu ori cu trenul pe ruta Iasi - Saveni, pana in gara
Larga Jijiei;
-au importanta piscicola, peisagistica si foristica;
-pot fi folosite de catre pescari, dar si pentru agrement;
-specii de pesti intalnite: caras, crap, rosioara;

Obiective Antropice

MUZEE
1.Complexul Muzeal National Moldova
-situat in Piata Stefan cel Mare si Sfant nr. 1 din municipiul Iasi;
-functioneaza in Palatul Culturii, emblema a orasului, inaltat partial pe
ruinele curtilor domnesti medievale, mentionate documentar in 1434,
si pe temeliile vechiului palat din vremea voievodului Alexandru Moruzi
(1806-1812);
-construit intre anii 1906 - 1925, este opera arhitectului I.D. Berindei,
format la scoala pariziana; din punct de vedere arhitectural, apartine
stilului neogotic;
-in aceasta cladire exista 4 mari sectii: Muzeul de Istorie a Moldovei,
Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu", Muzeul de Arta, Muzeul
Etnografic al Moldovei;
2.Muzeul Literaturii Romane din Iasi
-situat pe strada V. Pogor nr.4 din municipiul Iasi;
-gazduit in casa V. Pogor, construita in 1850, sediul Societatii Literare
Junimea (1863) si al Revistei "Convorbiri literare" (1867);
-inaugurat la 26 decembrie 1972, devine institutie cu personalitate
juridica in 1990;
pe langa camerele ce cuprind expozitia permanenta, exista si o cladire
anexa care protejeaza intrarea in catacombele Casei "Pogor",
restaurate in perioada 1993 - 1994;
-are ca obiect literatura romana moderna si contemporana, dar cu
precadere perioada marilor clasici ai societatii literare "Junimea";
-salonul Junimea reconstituie atmosfera "Junimii" din perioada
intrunirilor in casa lui V. Pogor, intre 1863 - 1885, si expune obiecte de
epoca ce au apartinut junimistilor;
3.Muzeul Unirii din Iasi
-situat pe strada Alexandru Lapusneanu, nr. 14, municipiul Iasi, judetul
Iasi;
-infiintat la 24 ianuarie 1959, la sarbatorirea centenarului Unirii;
-cladirea in care functioneaza este un monument de o deosebita
valoare istorica si arhitecturala; fosta resedinta a domnitorului A. I.

Cuza si a regelui Ferdinand;


construita la inceputul secolului al XIX - lea in stil neoclasic;
-dupa 1937, edificiul ajunge in proprietatea statului, este declarat
monument istoric si la indemnul lui Nicolae Iorga, la etaj, se infiinteaza
muzeul "Palatul Cuza Voda" care mai tarziu devine Muzeul Unirii;
-cuprinde colectii deosebite privind istoria Unirii Principatelor, obiecte
si documente ce au apartinut domnitorului A. I. Cuza si un important
fond numismatic.

4.Muzeul Teatrului din Iasi


-situat pe strada Vasile Alecsandri nr. 5 din municipiul Iasi;
-inaugurat la 14 decembrie 1976, la implinirea a 160 de ani de la prima
reprezentatie teatrala in limba romana;
-cladirea in care isi are sediul este cea in care a copilarit Vasile
Alecsandri;
-prezinta evolutia fenomenului teatral din cele mai vechi timpuri pana
in prezent;
-se axeaza pe prezentarea momentelor importante din trecutul
teatrului iesean;

5.Statuia lui Mihai Eminescu


-situata pe Bulevardul Carol I, in apropierea Bibliotecii Centrale
Universitare "Mihai Eminescu" din Iasi, judetul Iasi;
-realizata de catre sculptorul Ion Schmidt Faur, ales prin concurs;
-dezvelita in anul 1929;

-realizata prin subscriptie publica, donatii, din initiativa Ateneului


Popular Toma Cozma din Pacurari - Iasi;
-initial a fost amplasata in fata Facultatii de Litere a Universitatii A. I.
Cuza si mutata in locatia actuala abia in 1957;

6. Teiul lui Mihai Eminescu


-situat in Parcul Copou, municipiul Iasi;
-se mai numeste si "Copacul indragostitilor";
-este un tei argintiu, avand varsta de peste 250 de ani, cel mai vechi
copac din parc;
-in preajma teiului, Mihai Eminescu isi gasea linistea si inspiratia;
-trunchiul, ramas gol in urma putrezirii, a trebuit sa fie plombat cu
mortar si consolidat cu cercuri de metal, iar ramurile sunt sprijinite in
console;
-in fata copacului a fost amplasat si un bust de pronz al poetului;
-in fiecare an, in data de 15 iunie, Muzeul Mihai Eminescu din Parcul
Copou organizeaza "Sarbatoarea Teiului".

Obiective istorice
7.Castelul Sturdza Miclausani
-situat in satul Miclausani, la o distanta de 20 km de Roman si 65 km

de municipiul Iasi, judetul Iasi;


-mosia pe care e construit conacul a fost daruita de catre domnitorul
Alexandru cel Bun vornicului Miclaus, ajungand in posesia familiei
Sturdza abia in anul 1697;
-construit intre anii 1880 - 1904 de catre Gheorghe Sturdza si sotia sa
Maria;
-planurile castelului au fost realizate de catre arhitectii Iulius Reinecke
si I. Grigsberg;
-apartinea, in mare parte, aritecturii neogotice tarzii;
-decoratiunile exterioare sunt numeroase si realizate in stil Art
Nouveau;
-construit in forma de cruce, cu demisol si parter; avea 20 de camere,
10 camere la fiecare etaj;
-interiorul era decorat somptuos - scari centrale din marmura de
Dalmatia, mobilier din lemn de trandafir, migalos sculptat, sobe din
portelen, faianta sau teracota, parchet din lemn pretios, plafoanele si
peretii au fost pictati in ulei;

8.Palatul Alexandru Ioan Cuza Ruginoasa


-situat in localitatea Ruginoasa, la 60 km de municipiul Iasi;
-construit in anul 1804 de vistiernicul Sandulache Sturdza si cumparat
in 1862 de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza;
-arhitectul castelului a fost Freiwald; din punct de vedere arhitectural,
apartine stilului neogotic;
-are forma patrata si un singur etaj; toate cele patru fatade au aceleasi
elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatra;
-domnitorul nu si-a petrecut mult timp la palat, dar aici a locuit sotia
sa, Elena Cuza, care a si contribuit la decorarea incintei;
-interiorul era luxos - mobilierul facut la comanda la Paris, scara
centrala din marmura alba, peretii tapitati cu matase, seminee si
policandre scumpe;
-in jurul castelului, a fost amenajat un parc cu alei largi si vegetatie
exotica, ingrijit de gradinarul Mehler;

9. Palatul Culturii
-situat in Piata Stefan cel Mare si Sfant, nr. 1, judetul Iasi;
-inaugurat, in 1926, de catre regele Ferdinand al Romaniei;
-apartine stilului neogotic famboyant si a fost realizat de catre
arhitectul Ion D. Berindey si ajutat de mesterii Xenopol si Cerchez;
-suprafata 36.000 mp, 298 de camere, 128 de ferestre dintre care 36 la
mansarda si doua randuri de baghete;
-in exterior are numeroase detalii ornamentale si elemente heraldice,
frontonul e impodobit cu statui de arcasi ce stau de straja, iar pe
laterale s-au construit doua intrari sub forma unor turnuri boltite;
-intrarea in palat se face printr-un turn donjon, cu creneluri si firide
dominate de o acvila cu aripile desfacute;
-elementele de importanta turistica sunt: "Sala gotica" - cu mozaicul ce
reprezinta grifoni, acvile bicefale si lei; "Sala Voievozilor" - portretele
domnilor Moldovei si ale regilor Romaniei; "Sala Henri Coanda"
- lambriurile au fost executate dupa un proiect al savantului; orologiul
cu carillon, instalat in turnul central
- face parte din ansamblul de clopote ce reproduc din ora in ora Hora
Unirii;

10.Palatul Neuschotz

-situat pe strada Cuza Voda, nr. 2, municipiul Iasi, judetul Iasi;


construit in secolul al XIX - lea;
-a apartinut bancherului Iacob Neuschotz, unul dintre cei care a ajutat
comunitatea evreiasca din Iasi;
-din punct de vedere arhitectural aprtine stilului eclectic de "scoala
franceza";
-se impune in ochii privitorului prin contrastul dintre culorile folosite la
exterior (albul, culoarea zmeurii si acoperisul brun);
-construit pe colt, are doua laturi perpendiculare - una pe strada Cuza
Voda si cea de a doua spre Piata 14 Decembrie 1989;
-imbinarea celor doua laturi iese in evidenta datorita unui grup statuar
format din figuri antropomorfe;
-compus dintr-un parter inalt si un etaj mansardat; la exterior ferestele
sunt incadrate de chenare decorative si de motive vegetale si
geometrice;
-in trecut, in curtea cladirii a functionat templul Beth - Iacob, iar in
cladire si-au avut sediul diferite magazine si in prezent Hotelul Select.

11.Grand Hotel Traian

-situat in Piata Unirii, nr. 1, municipiul Iasi, judetul Iasi;


construit in anul 1882;
-planurile au fost realizate de arhitectul francez Gustav Eiffel;
construit in stil neoclasic francez;
-anterior, pe locul sau, se afau dughenele avocatului Scarlat Pastia,
primarul Iasiului in perioada 1877 - 1879;

-la inceput se vroia a fi teatru national, dar proiectul nu s-a


materializat;
construit pe o structura metalica, avand coloane de fonta si platforme
metalice;
cheltuielile de constructie au fost imense si in timp l-au ruinat pe
Scarlat Pastia care si-a cedat imobilul catre societatea Creditul Urban;
noul proprietar a transformat teatrul in hotel, aducand venituri
semnificativ mai mari;
-in aceasta cladire au avut loc evenimente importante - serbarea
centenarului Rascoalei lui Horea, Closca si Crisan (21 octombrie 1884)
la care au participat Mihai Eminescu si Ion Creanga; banchetul celei dea XXI - a aniversari a Societatii Literare Junimea (1884); pentru o scurta
perioada, in anul 1918, aici a functionat Guvernul Romanie
Obiective Religioase
12.Manastirea Sfintii Trei Ierarhi
-situata pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant nr. 28 din municipiul
Iasi;
construita intre anii 1637 - 1639;
-ctitorie a voievodului Vasile Lupu, a fost sfintita de Mitropolitul
Varlaam la 6 mai 1639;
-in 1642 veneau aici reprezentantii principalelor ramuri ale Ortodoxiei
(greaca, slava si romana) pentru a participa la Sinodul interortodox de
la Iasi;
in anul 1643, aici s-a tiparit prima carte in limba romana - "Cartea
romaneasca de invatatura" ;
-a fost considerata o "manastire a dascalilor";
-poarta hramul "Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz,
Ioan Gura de Aur";
s-tilul arhitectural imbina elemente caucaziene, bizantine, gotice si
baroce;
structura exterioara este unica, singura de acest gen intre constructiile
ecleziastice din Romania;
-realizata din blocuri de piatra, sculptate individual, avand numeroase
detalii, lipite intre ele cu plumb topit;
-in exterior pot fi vazute peste 30 de registre de motive decorative care
nu se repeta;

13. Manastirea Golia


-situata pe strada Cuza Voda nr. 51 din municipiul Iasi;
-construita de catre Ioan Golia in secolul al XVI - lea, cu hramul
"Inaltarea Domnului";
-refacuta de Vasile Lupu intre anii 1650 - 1653 si terminata de fiul sau,
Stefanita;
exteriorul apartine cu precadere stilului Renasterii tarzii;
-condusa de egumeni greci, printre care Gherasim de Sevastia si
Grigorie de Irinopoleos;
-partea exterioara este acoperita cu blocuri de piatra fatuita,
impodobita cu pilastrii corintici, cornisa in stil baroc sustinuta de
console;
-absidele laterale sunt "inghitite" de zid, cu un cafas in tinda, unic in
Moldova acelei perioade (secolul XVII) si cu chenare orientale in jurul
celor doua usi ale bisericii;
-are caracter de necropola, datorita mormitelor si pietrelor funerare
existente aici;
-incinta manastirii e inconjurata de un zid cu turnurii inalte; turnul
clopotnita este considerat o emblema a Iasului;
-intre 1900 - 1947 a fost inchisa, relundu-si rolul de manastire in 1992;
in prezent, gazduieste Institutul Cultural Misionar Trinitas, dorindu-se
intarirea legaturii intre traditia rugaciunii sihaste si cultura
romaneasca.

14.Catedrala Mitropolitana din Iasi


-situata pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant nr. 16 din municipiul
Iasi;
-actul de nastere al lacasului este decretul dat de Ioan Sandu Sturdza
la 8 august 1826;
-lucrarile au inceput in 1833, dar a fost finalizata abia la 23 aprilie
1887;
-poarta hramurile "Sfanta Cuvioasa Parascheva", "Intampinarea
domnului" si "Sfantul Gheorghe";
-arhitectura apartine Renasterii italiene tarzii; la ridicarea ei au lucrat
mai multi arhitecti: Gustav Freywald, Bucher si Mihail Singurov; cel care
a finalizat lucrarea este arhitectul Alexandru Orascu;
-elementele decorative, de interior si exterior, sunt in mare parte stil
Baroc;
-pictura interioara a fost realizata de maestrul Gheorghe Tattarescu;
-considerata cel mai mare lacas de cult ortodox din Romania;
adaposteste moastele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei si a
Bucovinei, cea mai populara dintre toti Sfintii ale caror moaste se afa
in Romania;

Agrement:
-Baza De Agrement Ezreni
-Hamak-baz agrement
-Aeroclubul Iasi
-Complex Sunrise Ciric
Parcuri si gradini
1.
2.
3.
4.

Parcul Copou
Gradina Botanica
Parcul Expozitiei (Aleea Grigore Ghica Voda)
Parcul Palas

Baze Nautice
1. Baza Nautica "Dorobant" http://campingenpi.ro/

2. Baza Nautica Ezarenihttp://www.ezareni.com/index.php


Spatii verzi si Rezervatii naturale
1.
2.
3.
4.

Padurea si lacul Ciric


Padurea Breazu (Aleea Sadoveanu)
Rezervatia Paleontologica Repedea
Rezervatia Palinologica Ion Inculet

-Paintball
-Tir cu arcul
-Sumo
-Airsoft
1.8 Populatie

Conform datelor recensmntului din anul 2011 municipiul Iai numra


290.422 de locuitori i era al patrulea ora ca mrime din Romnia.
Zona Metropolitan Iai, care include 13 localiti nvecinate, avea o
populaie de aproximativ 400.000 de locuitori, iar la ultima estimare,
de la 1 ianuarie 2015, avea o populaie de 357.192, fiind al doilea dup
Bucureti.

1.9 Traditii
Iesenii sarbatoresc Craciunul alaturi de colindatori si
familiile lor. Conform traditiilor de Craciun, iesenii obisnuiesc
sa mearga pe la rude cu colindatul, iar in prima zi de Craciun
copii merg cu Steaua. Aceste traditii de Craciun sunt
pastrate in toata Moldova. Colindatorii primesc drept
rasplata pentru colinde nuci, mere, colaci sau chiar bani.
Cei de la sate obisnuiesc sa pregateasca si prajituri speciale, numite
pelincele sau scutecele Domnului, dupa acelea care au slujit la
Nasterea lui Iisus Hristos, dupa credinta poporului. Preparatele sunt

turte facute din faina de grau care se pregatesc pe plita sobei. Dupa ce
turtele se coc, sunt insiropate si umplute cu miez de nuca. In locul
nucilor se mai foloseste si seminte de de canepa, aceasta turta
numindu-se julfa. Pelincele domnului sunt de post si sunt servite in
ajunul Craciunului, pe 24 decembrie, conform traditiei, atunci cand
vine preotul satului cu Ajunul.
De Craciun, pe 25 decembrie, la masa se aduna toti membrii
familiei. Acestia se infrupta din bucatele traditionale preparate din
carne de porc, cum ar fi carnatii, chisca, raciturile (piftia) sau friptura.
Tot atunci, conform traditiei de Craciun, se fac vizite si la rude.
Traditia de Craciun Pastrarea luminii
Una din cele mai vechi traditii de craciun, pastrarea luminii, mai este
pastrata de foarte putini moldoveni. Sarbatoarea Nasterii Domnului,
Craciunul se leaga de solstitiul de iarna, aceasta fiind ziua cea mai
scurta din an. Pentru a "prelungi" si a pastra cat mai mult lumina zilei,
oamenii faceau rug din dun busteni pentru a lumina. In zilele noastre,
acest obicei a fost redus la imaginea painii, care simbolizeaza
bunastarea.
Revelion
La trecerea dintre ani, spun batranii, este bine ca fiecare sa poarte
o haina noua si ceva rosu, sau o alta culoare vesela care sa atraga
energiile pozitive.
Tot in Ajun, fetele nemaritate trebuie sa puna intr-un vas cu apa un fir
de busuioc, o ramura de mar si un ban, dimineata visindu-l pe cel cu
care se vor casatori.
La miezul noptii de Anul Nou trebuie sa deschideti usa, pentru ca
anul vechi sa iasa, iar cel nou sa intre.
Tot legat de bani, superstitia spune ca nu trebuie sa avem nici un fel
de datorie cand incepe noul an, altfel vom fi datori tot anul.
n ziua urmtoare n zona Municipiului Iai se ine n fiecare an
Festivalu de Datinii i obiceiuri. n cadrul festivalului se regasesc
dansuri populare, jocuri cu mti, pluguri, ursi, capre, cai, cerbi, banta
lui Jianu, banta lui Bujor, Banta lui Codreanu
, Banta lui Coroi.
n cadrul festivalului, judeul Iai va fi reprezentat de alaiuri de
pluguoare, colindtori i jocuri cu mti din Fntnele, Lunca-Pacani,
Oboroceni Heleteni, Mirosloveti, Mogoeti, Prcovaci, Sticlria i
Bdeni Scobini i Ttrui.

Drgaica Snzienele
Solstitiul de vara, ziua cea mai lunga a anului dupa care incepe sa
scada putin, cate putin, cu cat sare cocosul de pe pragul casei sau cu
cat se misca puiul in gaoacea oului a fost determinat empiric prin
observarea atenta a reperelor terestre, in special a bioritmurilor stabile
ale unor plante (sanziana sau dragaica), pasari (cucul), insecte
(licuricii), si cosmice (rasaritul sau asfintitul astrilor si constelatiilor).
Fata care pune foarea sub capatai in noaptea de sanziene isi vede in
vis ursitul, femeia care isi infasoara mijlocul cu tulpini de sanziene este
ocolita de dureri de sale in timpul secerisului, fecioarele si nevestele
care o poarta in san sau in par sunt atragatoare si dragastoase.
Jocul Dragaicelor a fost atestat pentru prima data in Moldova de
catre Dimitrie Cantemir (Cantemir, 1973, p. 341) si apoi in Muntenia si
Dobrogea din raspunsurile primite la chestionarul lansat de N.
Densuseanu (Fochi, 1976, p. 116-119). Ov. Barlea aprecia ca, spre
deosebire de Lazar, unde ritualul este dedus din textul folcloric, ritualul
Dragaicei a fost reconstituit numai din informatiile de natura
etnografica. Versurile, atunci cand apar, sunt numai un indemn la joc
(Barlea, 1981, voI. 1, p. 405).
In zorii zilei de Sanziene, fetele tinere si baietii arunca coronite
impletite din fori de sanziene pe acoperisul casei. Coronitele fetelor

sunt in forma de cerc, iar ale baietilor in forma de cruce. Daca vreo
coronita cade de pe acoperis pe pamant, faptul este interpretat ca un
semn de rau augur. Daca vreuna din coronitele fetelor se agata de horn
sau daca acestea se lovesc este semn de casatorie in cel mai scurt
timp. Daca, in schimb, coronita ramane pe acoperis se considera semn
de noroc si de viata lunga.
Ziua urmatoare, se culeg coronitele si se atarna la grinde, unde vor
sta pe tot parcursul anului. Amplasate strategic, deasupra tuturor,
coronitele de sanziene pazesc casa respectiva de rau si farmece, de
zburatori, de intors inima, de impotenta sau infertilitate. Ele aduc in
schimb sanatate, bunastare si noroc locuintei si familiei: Eu voi
inturna ulcica asta,/ si ulcica intoarna vatra,/ si vatra intoarna soba,/si
soba intoarna grinzile cu horna/ si grinzile intoarna podelele/ si
crangurile intoarna pe Sanziene./ Si Maica Domnului sa intoarne inimile
celor impricinati/ unul asupra altuia/ cu cugetele si cu dragostea/ sa se
impaciuiasca!

Martisorul, aducator de noroc


De-a lungul timpului, martisorul a fost si inca a ramas un talisman

menit sa poarte noroc deoarece, de regula, este oferit sau primit insotit
de urari de bine, sanatate si noroc.
Daca ne uitam in calendarul crestin-ortodox, vedem ca-n prima zi de
martie este praznuita cuvioasa mucenita Evdochia, Dochia, cum i-a
ramas numele in legende.
De la 1 pana pe 9 martie sunt zilele Babei, ciclu de noua zile, atatea
cate i-au trebuit Dochiei sa urce cu oile la munte. Dupa obicei, in
aceasta perioada, fiecare om isi poate alege o zi care, in functie de
starea vremii, sa-i descifreze cum ii va fi viata pana anul viitor.
Acest ciclu se incheie pe 9 martie, ziua celor 40 de Sfinti Mucenici,
cand se suprapun doua sarbatori. Astfel, 9 martie este ultima zi cand,
conform traditiei, Baba Dochia moare si se preface in stana de piatra si
prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati in cenusa pe rugul funerar
pentru dreapta lor credinta.
La 1 Martie in zona Municipiului Iai biei cat i fetele i ofera
mrioare dar i urri de bine. n timp ce n ziua de 8 martie, mamele
dar i bunicile primesc n dar buchetele de fori stranse chiar in ziua
aceea.

Mucenici
In fiecare an, pe 9 martie, biserica noastra crestin-ortodoxa,
praznuieste Sfintii 40 de Mucenici care au trait in vremea imparatului
Licinius (308-324), mare prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici
erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din
Armenia. Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati
cu armeni. cultura populara, ziua Sfintilor 40 de Mucenici, marca
inceputul noului an agricol si mucenicii erau considerati drept spirite
ale mosilor si stramosilor carora, la 9 martie, li se facea pomana. In
aceasta zi, se gatesc "mucenicii", 40 la numar, "macenicii", "sfintii",
sau "sfintisorii", adica niste colacei in forma cifrei 8.
n zona moldovei mucenici se fac din aluat de cozonac si se ung cu
miere apoi se dau prin nuc .
Cele 40 de pahare de vin baute in aceasta zi constituie un stravechi
ritual de primavara, nascut din credinta ca vinul ingurgitat se
transforma in sange si da barbatilor putere pentru intregul an.
Picaturile ramase din vinul baut de 9 martie era risipite peste pomi si
vii ca sa aiba recolte bogate.
Exista credinta ca cei ce dau de pomana in aceasta zi, vor fi, tot anul
feriti de boli si de necazuri. Se mai spune ca, daca de ziua Mucenicilor
ploua, va ploua si-n ziua de Pasti, iar daca este inghet, iarna va tine
pana de Sfantul Gheorghe, pe 23 aprilie. Se spune ca plantele sadite
de femei in aceasta zi, inainte de rasaritul soarelui, rodesc de 40 de ori
mai mult

Personaliti marcante
Mihai Eminescu (1850-1889)
Ion Creang (1837 - 1889)