CIRCUITE INTEGRATE

ANALOGICE
Lecture 2

1.4. Consideratii privind proiectarea circuitelor

integrate
Scopul unui proiectant de CI proiectarea unui circuit care :
-sa satisfaca un set de specificatii cu un minim de munca
si resurse fizice intr-un timp scurt
-randamentul de productie sa fie mare
-aria circuitului sa fie cat mai mica
Proiectarea circuitelor electronice conventionale-numar mare
de iteratii la nivel de macheta (breadboard level).
Inacceptabil pentru CI din cauza complexitatii si costurilor de
proiectare si productie.

Exemplu:
Admitem pentru proiectarea unui circuit conventional
cu 20 tranzistoare o productivitate de 2 persoane-luna
=10 tranz/persoana-luna
Cat timp e necesar pentru a proiecta un circuit integrat cu
500000 tranzistoare prin acelasi procedeu de proiectare?
500000 tranz/(10 tranz/persoana-luna)=50000pers-luna
=4200 pers-an=105 pers-viata(viata=40ani)
Cat de mare ar fi schema CI admitand ca pentru fiecare
tranzistor e nevoie de 2 cm patrati?
Aria=500000x2 cm patrati=100 m patrati
INADMISIBIL!!!!!!

Concluzii
1.Necesitatea imbunatatirii eficientei proiectarii
2.Necesitatea utilizarii unor metode eficiente de
manipulare a datelor (scheme electrice, variante,
rezultate partiale, layout, simulari,etc)
Exista doua cai de proiectare a CI;
BOTTOM -UP APPROACH (proiectarea de jos in sus)
TOP- DOWN APPROACH(proiectarea de sus in jos)

Bottom-up approach
-se porneste de la nivel de tranzistor(sau poarta)
-se proiecteaza circuite de complexitate din ce in
ce mai mare
-se interconecteaza intre ele pentru a realiza
functia dorita

Top-down approach
-se descompun specificatiile impuse CI in grupe si
subgrupe cu sarcini din ce in ce mai mici
-sarcinile de la nivelul cel mau de jos sunt implementate in siliciu folosind circuite standard sau
proiectand aceste circuite elementare

In cazul extrem-compilator de siliciu (silicon

compiler)-proiectarea automata de catre
calculator a intregului sistem

Comentarii

Proiectarea top-down cresterea semnificativa a productivitatii proiectarii

-folosita pentru proiectarea CI digitale ( nu intotdeauna)
CI analogice sunt extrem de specializate. Proiectarea top-town este posibila
numai la o clasa restransa. Se foloseste proiectarea
bottom-up sau cel mult o combinatie a celor doua
procedee

Diagrama bloc de proiectare a circuitelor

integrate

Proiectarea circuitelor integrate

Se porneste de la specificatiile impuse-efort mare de stabilire
Proiectare preliminara-modele simple pentru tranzistoare si subcircuite
Simulare preliminara
-modele mai precise pentru evaluarea performantelor proiectarii preliminare
-utilizarea unor modele bune(anticipeaza performantele de dupa facbricatie dar nu
necesita timpi excesiv de lungi pentru simulare) este cruciala

-daca este acceptata

Proiectare lay-out -desen al CI care contine pozitia subcircuitelor si
tranzistoarelor asociate, interconexiunilor, padurilor corespunzatoare intrarilor si
iesirilor

Simulare post lay-out

-verifica daca lay-out-ul corespunde schemei initiale a circuitului
-verifica daca lay-out-ul respecta regulile de proiectare
-tine seama de efectele parazite asociate lay-out-ului.In CIA acestea
degradeaza performantele, in CID introduce intarzieri suplimentare

Continuare Proiectare..
-necesita de obicei modificari in lay-out sau chiar in proiectarea initiala daca
efectele parazite nu pot fi rezolvate prin modificari de lay-out
-dupa ce e acceptata

Fabricatie initiala
-scumpa (20000-40000$)
-necesita 1-4 luni de la comanda pana la obtinerea produsului in siliciu
Testare si evaluare
-o singura eroare in proiectare, simulare sau lay-out face ca produsul sa nu fie
functional

-de obicei primul siliciu nu este acceptat,se fac corectii

-repetarea iterativa la nivel de siliciu este inacceptabila din motive de costuri si
intarzieri

Productie

1.5.Metode de procesare a semnalelor

Procesare analogica
-prelucreaza semnale analogice
-semnale analogice=tensiuni, curenti, sarcini

etc a caror valoare variaza continuu in

functie de timp, definit de asemenea intr-un domeniu continuu

-exemple de circuite analogice: diverse tipuri de amplificatoare , comparatoare, filtre

active sau pasive, redresoare, convertoare A/D, D/A etc

Procesare digitala
-prelucreaza semnale digitale
-semnalele digitale-definite la momente discrete de timp (esantionare) prin valori de
asemenea discrete (cuantizare)

-semnalele digitale sunt reprezentate printr-un numar adica printr-o secventa de cifre
(digits) de obicei binare

-exemple de circuite digitale:calculatoare electronice digitale, procesoare digitale

specializate etc

Cap2.Circuite integrate analogice

de uz general si aplicatii
2.1 Amplificatorul operational

Amplificator de tensiune cu castig mare in tensiune, ideal infinit.

A.O.

tipic

ideal

av

105 -106

Ri

1Mohm

Ro

100 ohm

0 ohm

Initial utilizat impreuna cu rezistoare si capacitoare in calculatoare analogice

pentru a realiza operatii matematice ca adunarea, scaderea, inmultirea,
impartirea etc, de unde si numele.

Modele

AO ideal

Ro

vI1

vI1
vI
vI2

AO real

Ri

aolvI
= aol(vI1-vI2)

vI2

vI

aolvI
= a(vI1-vI2)

aol-amplificarea in bucla deschisa

I1

Simbol

Intrari

vI1
vI2 I2

vI

Iesire

a
vo

vo=a(vI1-vI2)

Amplificator de tip VCVS(Voltage Controlled Voltage Source)

Intrarea I1 intrare neinversoare (vo in faza cu vI1),
se noteaza cu +, iar vI1 cu vI+
Intrarea I2 intrare inversoare (vo in antifaza cu vI2)
se noteaza cu -, iar vI2 cu vI Amplifica doar diferenta dintre cele doua tensiuni de intrare
independent de valoarea lor individuala-amplificator cu intrare
diferentiala si iesire simpla
Se alimenteaza in cc de la doua surse de alimentare , una pozitiva
V + cealalta negativa V (nu se reprezinta in scheme)

Caracteristica transfer vo=f(vI)

vO

V+
10V

1V
panta a = aol

-10V
10V +

vI = vI+- vI-

1V
in saturatie (negativa)

-10V
Vfunctionare liniara

in saturatie (pozitiva)

Tensiunea de iesire maxima vo este limitata de tensiunile de

alimentare, fiind cu aproximativ 1V mai mica decat acestea
In zona liniara vo =aol vI

Largimea zonei liniare este foarte mica din cauza amplificarii mari
Ex: vImax= 10V/106 =10V
Pentru vIMin< vI < vIMax tensiunea de iesire este replica amplificata a
tensiunii de intrare

In afara afara zonei liniare , vI,< vIMin, , vI >vIMax,,tensiunea de iesire este

limitata la valori ceva mai mici decat ale tensiunilor de alimentare si nu
mai depinde de tensiunea de intrare. Se spune ca AO functioneaza
saturat

Pentru ca un AO sa lucreze in regiunea liniara tensiunea de intrare

trebuie mentinuta foarte mica (sub 100V). Pentru a mentine tensiunea
de intrare la valorile mici necesare functionarii liniare AO se folosesc
in configuratii cu reactie negativa, ceea ce ofera multe avantaje dupa
cum vom arata mai tarziu.

Orice amplificator operational are: 2 terminale de intrare

1 terminal de iesire
2 terminale de alimentare cc
Mai poate avea functie de arhitectura interna
-terminale de compensare in frecventa pentru a impiedica
intrarea in oscilatie a AO cu reactie negativa. Modern- un
singur capacitor (intern sau extern) de ordinul 1030 pF
-terminale de anulare a offsetului

I
vI

AO
si alte

Ideal pentru vI = 0, vO =0

O
vo

Real pentru vI = 0, vO 0, depinzand de amplificarea in cc a schemei.

Erori!!
La unele AO exista terminale speciale de anulare a offsetului.
Ex: 741

Aplicatii ale AO
Ipoteze

ii
Ri

vi

Ri =infinit|ideal = 1Mohm|tipic
ii =vi/Ri =0|ideal=100V/1Mohm|tipic=neglijabiL
In zona liniara vi = vo/a=0|ideal< 100V|tipic=neglijabil

Configuratia inversoare
if
Rr
Ri

Rf

0
0

ir
R
vs

ir=if
ir=vs/Rr
vo=-Rfif
A=vo/vs=-Rf/Rr

vo

Ro

Comentarii

Amplificarea depinde numai de elementele de circuit exterioare AO

A<0, vO in antifaza cu vs

Formula de calcul a amplificarii se poate generaliza A=-Z f /Zr cu

conditia ca Zf si Zr sa fie uniporti

Ri =?

Ro =?
Care este efectul inserierii unei rezistente R cu intrarea + asupra
amplificarii?

Comentarii

Amplificarea depinde numai de elementele de circuit exterioare AO

A<0, vO in antifaza cu vs

Formula de calcul a amplificarii se poate generaliza A=-Zf /Zr cu

conditia ca Zf si Zr sa fie uniporti

Ri =Rr

Ro ideal 0
real Ro = Ro|AO /(1+af)

fiind reactie de tip paralel la iesire

Ro << Ro|AO=neglijabil

Inserierea unei rezistente R cu intrarea + nu modifica amplificarea

Configuratia neinversoare
if

0
0

Rr
ir

R
vs

ir=if
ir=vs/Rr
vo=ir(Rf+Rr)
A=vo/vs=1+Rf/Rr

Rf

vo

Comentarii

Amplificarea depinde numai de elementele de circuit exterioare AO

A>0, vO in faza cu vs

Formula de calcul a amplificarii se poate generaliza A=1+Zf /Zr cu

conditia ca Zf si Zr sa fie uniporti

Ri =?

Ro =?
Care este efectul inserierii unei rezistente R cu sursa de semnal
asupra amplificarii?

Comentarii

Amplificarea depinde numai de elementele de circuit exterioare AO

A>0, vO in faza cu vs

Formula de calcul a amplificarii se poate generaliza A=1+Zf /Zr cu

conditia ca Zf si Zr sa fie uniporti

Ri ideal infinit
real Ri=Ri|AO(1+af)

find reactie de tip serie la iesire

Ri>>Ri|AO

Ro ideal 0
real Ro = Ro|AO /(1+af)

fiind reactie de tip paralel la iesire

Ro << Ro|AO

Inserierea unei rezistente R cu sursa de semnal nu modifica

amplificarea

Rf

Caz particular al configuratiei

neinversoare cu Rr=

vs

A= vo/vs=1+Rf/ =1
sau
vs=vI+ =vI- =vo

A=1

Repetor cu AO
Se foloseste ca etaj separator (buffer) pentru a separa
(izola) sursa de semnal de rezistenta de sarcina

vo

Exemplu de utilizare a repetorului cu AO ca etaj

separator

vs

Rs=100k
Rl=100

vo

vo=Rl/(Rl+Rs)vs
=Rl/Rsvs=0,001vs

Se obtine o atenuare de 103 a semnalului la bornele sarcinii.

Inadmisibil.
Introducem intre sursa de semnal si sarcina un repetor cu AO

Ri

vs

Ro

Rs
100k

Rl=100

vo

Daca Ri>>100kohm
Ro<<100ohm
vo=vs semnalul la bornele
sarcinii nu mai e
atenuat

Amplificator derivator
ir

Rd

Cd
ic

vo = vo(t)

vs

ic=ir
ic=Cd(dvs/dt)
vo=-irRd
vo=-RdCd(dvs/dt)

Se obtine un semnal proportional cu derivata semnalului

de intrare
RdCd-constanta de timp de derivare

Exemplu

Semnalul
de intrare

Semnalul de
iesire

vs

vo

Comentarii

Schemele reale de derivatoare au in serie cu Cd o rezistenta R pentru a

impiedica intrarea in oscilatie prin reducerea amplificarii la i f
ir
R

Rd

Cd
ic

vo = vo(t)

vs

Prezenta rezistentei R reduce domeniul in care schema lucreaza ca

derivator la valori mai mici decat 1/(2RCd). Rezulta necesitatea ca
R<<Rd

Continuare comentarii

Circuitul se poate folosi si ca filtru trece sus

A=-jRd Cd /(1+jRCd )
la j f
la i f

A=0
A=-Rd /R

Amplificator integrator

Ci
Ri

ic
ir

ic=ir
ir=vs/Ri
vo=- (1/C i)icdt
vo=- (1/RiC i)vsdt

vs

Se obtine un semnal proportional cu integrala

semnalului de intrare
RiCi-constanta de timp de integrare

vo

Exemplu

vs
t

t2

t2/2

t3/3

vo

Comentarii

Schemele reale de integratoare au in paralel cu Ci o rezistenta R

pentru a evita saturarea AO in cc. In prezenta lui R, Acc= -R/Ri
R
Ci
Ri

ic
ir

vo

vs

Pentru ca schema sa lucreze ca integrator este necesara satisfacerea

conditiei R>>Ri

Continuare comentarii

Circuitul se poate folosi ca filtru trece jos cu un pol

A=-R/(1+jRCi )
la j f

A=-R/Ri

la i f

A=-0

Amplificator sumator
inversor
v

s1

R1

R3

R2

vs2

Se poate rezolva traditional

Se poate rezolva prin superpozitie
vo=vo1(vs10,vs2 =0)+vo2(vs1=0, vs20)
vo=-(R3 /R 1)vs1 -(R3 /R2 )vs2 sumare ponderata
Pentru R 1=R2

vo=-R3 /R1 (v s1 +v s2 )

vo

Amplificator sumator neinversor

Amplificator de
diferenta

R2
R1
vs1

R3

vs2

R4
vs2

R4
R3+R4

Se poate rezolva traditional

Se poate rezolva prin superpozitie

vo=vo1(vs10,vs2 =0)+vo2(vs1=0, vs20)

vo= -(R2 /R1 )vs1 +[(R1 +R2)/R1] v +i

vo=[R4 /(R 3+R4)] [(R1 +R2)/R1] vs2 -(R2 /R1 )vs1 scadere ponderata

Pentru R 1=R3 , R2 = R 4 vo=R2 /R1 (v s2 -v s1 )

vo

Convertor curent-tensiune
(CCVS)

Rf
is
-

vi

vo/a

Ri

Admitem a

vo=-Rf is-vo/a
Az=vo/is=-Rf/(1+1/a)-Rf
Ri=vi/is= -(vo/a)/is Rf/a foarte mica chiar

pentru
valori mari ale lui Rf ceea e convenabil pentru ca nu afecteaza
valoarea lui is

Ro foarte mic, convenabil

vo
Ro

Convertor tensiune-curent
(VCCS)

vs
Admitem a

a=vo/(vs- iL R1)
a=iL(RL+R1)/(vs-iL R1)
iL=avs/(RL+R1+aR1)

iL=avs/{R1[1+(1/a)(1+RL/R1)]}

Pentru a mare iL=vs/R1

Observatie:

RL nu are nici un terminal la masa

iL RL

vo

iL
R1

Simulator de inductanta
R3

R1
R1
-

vo1

R2
-

ii
Zi

Cf

vi
Zi=vi/ii= [vi/(vi-vo2)] R3
Prin superpozitie vo2=vi(1+Zf/R2) vo1Zf/R2
vo1=2vi
Rezulta vo2=vi(1-Zf/R2)

Zi=R3R2Yf
Pentru Zf=1/jCf

Zi=jR3R2Cf

Lechiv= R3R2Cf

vo2

Redresor de precizie monoalternanta

Admitem:
+

D
a

vo

vol

a)

iD

R1

vs

Rd=0

vD
VD
RD=infinit

b)

vs=Vssin t

Analiza functionarii schemei

Cazul I vs>0
voI>0 dioda D e deschisa, bucla de reactie e inchisa (vi0)
a=vIo/(vs-vo)
vIo =vo+VD
a=(vo+VD)/(vs-vo)
vo=avs/(1+a) VD/(1+a)

Analiza functionarii schemei- continuare

vo=avs/ (1+a) VD/(1+a)
+

a
vo

vo
R1

vs

avs/ (1+a) vs efectul tensiunii de comanda

VD/(1+a)0

tensiunea de deschidere a diodei echivalente

Circuitul se comporta ca o dioda ideala, cu tensiune

de dechidere mica

Cazul II vs<0
voI<0 dioda D e blocata, bucla de reactie e deschisa
vo=?
vIo=?

Analiza functionarii schemei- continuare

vo=avs/ (1+a) VD/(1+a)
+

a
vo

vo
R1

vs

avs/ (1+a) vs efectul tensiunii de comanda

VD/(1+a)0

tensiunea de deschidere a diodei echivalente

Circuitul se comporta ca o dioda ideala, cu tensiune

de dechidere mica

Cazul I vs<0
voI<0 dioda D e blocata, bucla de reactie e deschisa
0

vo

vo=0
vIo=V- din cauza amplificarii

foarte mari

vs

vo
Rl

vs

Forme de unda

Vs
+

Redresor de precizie
monoalternanta

-Vs
vo

v o
VD

Vs
t

V-

Redresor de precizie bialternanta

R1

R1

vs

vs

iD

Rd=0

vD
VD
RD=infinit

b)

vo

vo

vo

Comentarii

Admitem:

a)

vs=Vssin t

Ca si in cazul precedent al doilea AO reduce la

zero tensiunea de deschidere a diodei
echivalente
Primul si al treilea AO au rolul de buffere
(separatoare)

Analiza functionarii schemei

R1

R1

vs

vs

vo

vo

Cazul I vs<0
voI>0 dioda D e deschisa, bucla de reactie e inchisa (vi=0)
vo=-(R1/R1)vs=-vs
vIo=vo+VD

Cazul ll vs>0
voI<0 dioda D e blocata, bucla de reactie e deschisa
vo=?
vIo=?

vo

Analiza functionarii schemei

R1

R1

vs

vs

vo

vo

vo

Cazul I vs<0
voI>0 dioda D e deschisa, bucla de reactie e inchisa (v i=0)
vo=-(R1/R1)vs=-vs
vIo=vo+VD

Cazul ll vs>0
voI<0 dioda D e blocata, bucla de reactie e deschisa
vo=vs

R1

R1
-

vIo=V-

vs

vo
vo

vs

Forme de unda

Vs

Redresor de precizie
bialternanta

-Vs
vo

vo
VD

Vs
t

-VD

V-

Comentarii

Nu functioneaza bine la frecvente ceva mai mari deoarece AO nu pot

da la iesire variatii brusce de tensiune mari
Viteza maxima de variatie a tensiunii de iesire SR=vO/ t|Max
= tipic 1V/ s

Exemplu f=10kHz T=1/f=100 s T/2=50 s

admitem vIo=(V- + VD)=15+0,6=15,6V
t = vIo/SR=15,6 s

15s
vD

Ideal
(SR=infinit)

25s
Real
Panta SR

Comentarii-continuare 1

Forma de unda pe durata semialternantelor pozitive este

distorsionata.

Nu mai este redresor de precizie!!!!!

Ce trebuie facut pentru rezolvarea problemei?

Comentarii-continuare2

Distorsionarea se datoreaza saltului mare al tensiunii de iesire vo de

la V - la VD , care se datoreaza faptului ca in timpul

semiperioadeinegative dioda D este blocata si AO ramane in bucla
deschisa, cand are o amplificare maxima
Pentru remediere trebuie evitata aceasta situatie.

Se introduce inca o dioda DI, dupa cum se arata in schema

R1

vs

R1

vs

vo

vo

vo

R1

vs

R1
-

vs

vo

vo

Analiza functionarii schemei

Cazul l
vs<0 D deschisa, DI blocata, aceeasi situatie ca mai inainte
vo =-vs
voI=vs+ VD
Cazul ll
vs>0 D blocata, DI deschisa, bucla de reactie se inchide,
vo=?
voI=?

vo

R1

R1

vs

vs

vo

vo

Analiza functionarii schemei

Cazul 1
vs<0 D deschisa, DI blocata, aceeasi situatie ca mai inainte
vo =-vs
voI=vs+ VD
Cazul 2
vs>0 D blocata, DI deschisa, bucla de reactie se inchide,
vi=0, vo=0, voI=- VD
R1

vo

R1
vs>0

vi

vo

vo

Forme de unda

vs
Vs

Saltul tensiunii la iesirea

AO s-a redus la 2VD
t=2VD/SR=1,2 s fata de
15,6 s

-Vs
in prezenta diodei D

vo

DAR
redresorul a devenit
monoalternanta

vo
VD

Vs
t

-VD

V-

Redresor de precizie bialternanata cu

performante imbunatatite
R1
R
R1
vs

D
+

R/2
D

vo1

vo
AO2

AO1

Redresor monoalternata

Sumator

Are doua etaje:un redresor monoalternanta (semialternante negative)

un etaj sumator
Analiza se face prin superpozitie

vo2=vo2l(vs0,vo1 =0)+vo2ll(vs=0, vo10)

vo2l=-(R/R) vs=-vs
vo2ll=-[R/(R/2)] vo1

R1
R
D

R1
vs

vs

R/2
D

vo1

vo
AO2

AO1

Redresor monoalternata

Sumator

-Vs
vo1

vo2
2Vs

vo2

Vs
vo2=vo2+vo2
t
-Vs

vo2

Forme de unda

Detector de varf de precizie

AO1
-

vs

AO2

vo1

AO2 in configuratie de repetor impiedica descarcarea

condensatorului C
Condensatorul C se incarca la valoarea de varf a lui vs

vo

Circuite integrate analogice cu AO

Circuite de logaritmare si antilogaritmare
(Convertoare logaritmice si antilogaritmice)

Contin AO si dispozitive electronice cu caracteristica antilogaritmica de

tipul io=exp(vi)

Cel mai folosit este tranzistorul bipolar

JUSTIFICARE
Ecuatia Ebers-Moll
iC=IS[exp(vBE/VT)-1] ( IS / R)[exp(vBC/VT)-1]
Pentru vBC=0 iC=IS[exp(vBE/VT)
sau
vBE=VTln(iC/IS)

Principiu de functionare
Convertor logaritmic

Convertor antilogaritmic
ir

vBE

ic
R
vs>0

ir

vo

ic

vs

vBE

vo=-vBE

vo=RiR

vBE=VTln(iC/IS)

vS=-vBE

iC = iR =vS/R

iR = iC=IS[exp(vBE/VT)

vo=-VTln[vS/(ISR)]

vo

vO=RIS[exp(-vS/VT)]

Comentarii

Realizarea functiile log si antilog implica valabilitatea ecuatiei EM

iC>1nA pentru a putea neglija recombinarile din baza
iC<1nA pentru a putea neglija caderea de tensiune pe
rezistenta serie a emitorului
Functioneaza corect pe cel mult 6 decade de curent

Pentru ambele cicuite vO depinde de temperatura prin

IS creste exponential cu temperatura
VT=kT/q
Dependenta de temperatura a lui IS se corecteaza inseriind invers
doua jonctiuni baza-emitor
v=vBE1- vBE2=VT [ln(ic1/IS1- ln(ic2/IS2)]=
ic1+ic2

ic1

Q2

Q1

ic2

=VT[ln(ic1/ic2) ln(IS2/IS1)]

Dependenta lui VT de T se corecteaza utilizand un divizor rezistiv cu

un termistor cu coeficient de temperatura adecvat

Comentarii continuare

S-a neglijat curentul de intrare in AO.Daca schemele lucreaza cu i c mic

Ao cu etaj de intare realizat cu FET (iI=1 pA)

Circuitul logaritmator poate oscila.Pentru a asigura o buna stabilitate

se introduce un rezistor R in serie cu iesirea si un capacitor C

vBE
C

R
vs>0

ir

vo
R

Exemplu de schema de convertor logaritmic

I
Q1

- AO1
+

ref

Q2

AO2
+

vo

vs>0

R1

RT

iRT = (vBE2- vBE1 )/RT = VT[ln(iC2/iC1) ln(IS1/IS2)]/RT

iC2= Iref

iC1 =vS/R

vO =(R 1+RT )iRT

vO =VT [(R1 + RT )/RT ]ln (Iref R/vS )

Functioneaza bine numai daca vS >0

Ce se intampla daca vS <0?

daca IS1=IS2

Exemplu de schema de convertor logaritmic

Q1

- AO1
+

AO2
+

vo
R1

vs>0

Iref

Q2

RT

Functioneaza bine numai daca vS >0

Ce se intampla daca vS <0?
Q1 se blocheaza, AO1 ramane in bucla deschisa, vO1 V+> BVBE
Pentru a proteja Q1 se introduce dioda D care limiteaza vO1 la VD in caz de
inversare accidentala a tensiunii de intrare
I
Q1

vs>0

ref

Q2

R
- AO1
+

vo
R1

RT

AO2
+

Aplicatii ale convertoarelor log si antilog

1.Ridicarea la o putere

vO vI

Se bazeaza pe identitatea

e
vi

Circuit de
logaritmare

n ln x

ln vi

(e ) x
ln x n

Amplificator
cu castig n

n ln vi

Circuit de antilogaritmare

vin

Aplicatii ale convertoarelor log si antilog- continuare

2.Multiplicarea vO= kv1 v2

Se bazeaza pe identitatea elnx+lny =xy

v1

v2

R
-log v1

log v1 +
+ log v2

vo =kv1v2

-log v2

3.Divizarea vO= kv1 / v2

Daca in loc de a realiza suma logaritmilor se realizeaza diferenta lor rezulta
ln v2 si prin antilogaritmare se obtine vO= kv1 / v2

lnv 1

Circuite multifunctionale
Pot realiza diverse operatii fie multiplicarea,fie divizarea, fie extragerea radacinii
patrate etc

Exemplu: RC4200(Raytheon)
Admitem:
-Tranzistoare
identice
-AO identice

i4
Q1

i1

A1

Q4

vBE1

vBE4
A4

i3
Q2

Q3

vBE2
i2

vBE1+ vBE2= vBE4 + vBE3

A2

VT [ln( iC1 /IS) + ln( iC2 /IS)]= VT [ln( iC4 /IS) + ln( iC23/IS)]
iC1 = i 1 iC2= i2 iC3= i3 iC4= i 4

i 1 i2 = i3 i 4

vBE3

RC4200-exemple de utilizare

Utilizare ca multiplicator
vR/R2
vX/R1

vR
vX

vR/R2
vY

R2
R1
R2
R1

vR/R2
i1
i2

vY/R1

i4
RC 4200

i1i2 R2 v R v X

i4
v R R2 R1

R2

Ro

R1

vX/R1

vY/R1

v R vY
v
v
v
R v v

R X Y 2 X 2Y

R2 R1 R1
v R R1
R2 R1

v X vY v R v R v X vY R2v X vY
iO

R1 R1 R2 R2 R1 R1
v R R12
vO iO Ro

IO

vR/R2

R1

i3

i3

R2

vO

R2 v X vY

R12v R

R2 RO
R12v R

v X vY

vO

RC4200-exemple de utilizare-continuare 1

Observatie: toti curentii i1 i4 trebuie sa fie pozitivi

Intrebare
Daca valoarea maxima a curentilor i1 i4 este de 1 ma, R1= R2 =R3 =R4=20k
care este domeniul admisibil pentru tensiunile vX si vY ?
0< i1 ,i2<1mA
vX -(R1 /R2 ) vR =-10V
vX < -R1(1-V1 /R2 ) =10V
Deci
-10V< vX , vY <10V

Se numeste multiplicator in 4 cadrane

RC4200-exemple de utilizare-continuare 2

Utilizare ca divizor
R1
VX

VR

R2

R4 I4= VZ/R4
VZ

I1= VX/R1

I2= VR/R2

RC 4200

vO = i3 Ro
i3 =(i1 i2 )/i4 =(vX/R1) (vR/R2) (R4/vz)
Deci
vO =(RoR4)/(R1 R2)(vR)(vX/vZ)
vX >0 vZ >0 -divizor intr-un cadran

RO
I3
A3

VO

Stabilizatoare de tensiune
(Voltage regulators)

V+

V+

A
eroare

Q1
Q2

Vref

IO
Tranzistor
serie

R1

R2

Furnizeaza in sarcina o tensiune constanta, controlata de circuitul intern al

stabilizatorului astfel incat sa fie relativ independenta de curentul prin sarcina,
tensiunea de alimentare si temperatura
Contine trei parti:
-o referinta de tensiune Vref independenta de tensiunea de alimentare si
temperatura
-un amplificator care compara Vref cu o fractiune a tensiunii de iesire adusa
pe intrarea inversoare a amplificatorului
-un tranzistor serie pentru a furniza curentul dorit in sarcina

Stabilizatoare de tensiune
continuare 1

V+

V+

A
eroare

Q1
Q2

Vref

IO
Tranzistor
serie

R1

R2

Amplificatorul mentine fractiunea din tensiunea de iesire adusa pe intrarea

inversoare egala cu tensiunea de referinta.Deci
Vref = VO R2/(R1+R2)

VO= Vref (1+R1/R2)

Parametri:
-rezistenta de iesire dinamica ro=-vo/ io 1/Aopen loop
-factorul de stabilizare la variatia sarcinii vo/ io
- factorul de stabilizare la variatia sursei de alimentare vo/ V+

Stabilizatoare de tensiune
continuare 2

V+

V+

A
eroare

Q1
Q2

Vref

IO
Tranzistor
serie

R1

R2

Circuite de protectie protejeaza stabilizatorul fata de o putere disipata

excesiva care l-ar putea distruge prin supraincalzire
Cea mai mare putere o disipa Q2 PdQ2= (V+-Vo) Io

Cea mai mare putere o disipa Q2 PQ2= (V+-Vo) Io

Exista mai multe tipuri de circuite de protectie

Protectia prin limitarea curentului furnizat

Situatia cea mai rea este pentru Vo =0 (scrt la iesire) PD MaxQ2= V+ Io

Dar PD MaxQ2= V+ Io < PD Max.adm.Q2
Circuitul de protectie trebuie sa limiteze curentul la valoarea
Io lim= PD MaxQ2/V+
Exemplu
Admitem Iampl Max=50 mA (limitat de amplificator)
PD Max.adm.Q2 =50W
V+=20V, VO=15V
In conditii de scrt la iesire si fara protectie
IO= 1 2 Iampl = 50.50.50mA=125 A
PD MaxQ2= V+ Io = 125A.20V=2500W
distrugerea stabilizatorului
introducerea unui circuit de protectie care
sa limiteze curentul la valoarea
Iolim = PD Max.adm.Q2 /V+=50W/20V=2,5 A

V+
Iamplif.

Q1
Q2

Q3
Circuitul de
limitare a
curentului

Rcl
IO
VO
Current
limit

V+

Protectia prin limitarea curentului

(continuare 1)
IOlim=2,5 A
IB1 =2500/(50.50)=1mA restul de 49 mA fiind
preluati de circuitul de protectie

Iamplif.

Q1
Q2

Q3
Circuitul de
limitare a
curentului

Rcl
IO
VO

Functionarea circuitului de protectie

Current
limit

Pentru Io mici, VRcl<500mV, Q3 blocat, nu preia din vBE3=IoRcl, circuitul functioneaza la fel ca
in lipsa lui Q3
La Iomai mare vBE3=IoRcl creste, Q3 incepe sa conduca, preia o parte din Iampl ceea ce nu
afecteaza funtionarea schemei din cauza reactiei negative.Deoarece curentul lui Q 3 creste
exponential cu vBE3=IoRcl , se ajunge rapid in situatia in care Q3 preia aproape tot curentul
IamplMax ,adica aproape toti cei 50 ma in exemplul considerat. In aceasta situatie i BQ1 nu mai
poate creste si ca urmare IO se limiteaza la valoarea Iolim .

Continuare exemplu
Admitem un tranzistor Q3 pentru care vBE3=650 mV la iC =1mA.
Cat e vBE3 la iC3 =49 mA50mA?
I

V+

Protectia prin limitarea curentului

(continuare 2)
IOlim=2,5 A
IB1 =2500/(50.50)=1mA restul de 49 mA fiind
preluati de circuitul de protectie

Iamplif.

Q1
Q2

Q3
Circuitul de
limitare a
curentului

Rcl
IO
VO
Current
limit

Continuare exemplu
Admitem un tranzistor Q3 pentru care vBE3=650 mV la iC =1mA.
Cat e vBE3 la ilC3 =49 mA50mA? vl BE3=vBE3 +VT ln(il c3 /iC3 )
=650+VT ln50=748mV
Rcl = vl BE3 /Iolim +748mV/2,5A=0,3
Caracteristica de iesire

Protectia prin intoarcerea curentului

La protectia prin limitarea curentului

-in caz de scurtircuit la iesire (vO=0) PDQ2=50W=PDMax adm Q2,tranzistorul e protejat
- fara scrt la iesire si fara protectie, in regiunea in care VO=cst, adica este
stabilizat, VCE2=V+-Vo =20-15=5V, ceea ce inseamna ca IOMax ar putea fi
IOMax = PDMaadmQ2/VCE2=50W/5V=10A !!!!!!

Rezulta ca protectia prin limitarea curentului nu permite utilizarea

stabilizatorului la intregul sau potential
Deoarece PDQ2 =(V+-Vo )IO, curentul limita necesar pentru a preintampina
supradisiparea e dat de functia
iolim =PDMaxadmQ2 / (V+-vo ),

Protectia prin intoarcerea curentului -comentarii 1

Se numeste limitare prin intoarcere (fold- back) datorita formei caracteristicii

de limitare iOlim=f (vO)

Deoarece in acest caz iOlim depinde si de vO circuitul de limitare va trebui sa

sezizeze nu numai curentul prin sarcina dar si tensiunea la bornele sarcinii

Cel mai simplu circuit de protectie de tip fold-back este un circuit la care
descresterea lui iOlimeste liniara in functie de vO

Protectia prin intoarcerea curentului -comentarii 2

Pentru determinarea expresiei caracteristicii se scrie expresia tensiunii vBE#

Cel mai simplu circuit de protectie de tip fold-back este un circuit la care
descresterea lui iOlimeste liniara in functie de vO

THANK YOU !