Sunteți pe pagina 1din 15

Pompe axiale.

Constructie : Pompele se numesc si propulsive. Lichidul este


actionat de rotor cu pale profilate. Dupa rotor se monteaza un
dispozitiv de dirijare . Energia de la rotor la fluid se transmite
diferit de pompele centrifuge, particulele nu se deplaseaza radial
ci numai axial pe suprafete cilindrice concentrice.
Facind doua sectiuni cilindrice in rotor si in director si desfasurind
profilele se obtine:

Particulele intra cu viteza Ca si conform relatiei Coriolis Ca=u+W.


Aparitia vitezei W face ca intre fluid si paleti sa apara forte
hidrodinamice de tipul celor care apar in jurul profilelor . La iesirea
din paleti viteza este C2, care nu e dispusa axial. Proiectia in sens
axial este aceeasi ca la intrare, deci cresterea vitezei la iesirea din
rotor se datoreste aparitiei vitezei tangential. Aceasta
componenta este transformata de director in crestere de presiune.
Performanta : Pompele nu au posibilitatea sa se autoamorseze .
Realizeaza inaltimi mici si au tendinta de cavitatie. Din pompele
dinamice realizeaza cele mai mari debite. Pentru refulare se
adopta Solutia cu mai multe trepte. La nave se folosesc la
circuitele de racire , ballast. Ventilatoarele axiale se folosesc la
instalatiile de ventilatie CM, magazii marfa.

Un alt domeniu detul de larg folosit este acel al propulsiei cu jet.


Ventilatoarele axiale pot fi folosite la propulsia navelor pe perna
de aer, la sustentatie (perna de aer).
-Analiza functionarii retelei de profile in current de fluid.
Reteaua este infinita ,fiecare profil este situat intre alte doua .
reteaua poate fi studiata in 2D, neglijind componenta axiala.
Cu indicele 1 s-a notat intrarea in rotor ,iar cu 2 iesirea din rotor.
I reprezinta profilul rotorului
II reprezinta profilul dispozitivului
La intrare viteza periferica u1 si absoluta C1.Rezulta W1 tangent
la profil . La iesire u1=u2=u, sectiuni la aceeasi raza
Se traseaza tangenta la profil la iesire 2. Ducind aceasta directie
prin virful vectorului u2 la intersectia cu Ca Rezulta C2 pentru care
se stiu directia si sensul (ca rezultanta).
Cresterea vitezei axiale se realizeaza prin transformarea
componentei tangentiale in una axiala in dipozitivul de
indreptare , obtinindu-e in final C2 mai mare ca Ca.
La pompele axiale sarcina este cu atit mai mare cu cit creste
rasucirea vinei de fluid ,determinata de variatia unghiului
(schimbarea directiei fluidului in paletii rotorului.

Reteaua fixa a statorului


Paletii statorului se profileaza astfel incit tangenta la iesire sa fie
dispusa pe directie axiala.

Propulsia cu jet foloseste pompe axiale deplasarea realizindu-se


pe baza impulsului.

Pompe turbionare
La pompele turbionare transferul se realizeaza pe seama
interactiunii unor microjeturi ,care se deplaseaza circular .
Miscarea fluidului in canalul periferic se datoreaza diferentei de
viteza unghiulara dintre rotor si fluidul din canal.
Fluidul aflat intre peretii rotorului se rotesc cu viteza r iar in
canalul periferic cu viteza c.
Diferenta dintre aceste viteze unghiulare se regaseste in diferenta
de forte centrifuge formind turbioanele.

Aceste pompe sunt autoamorsabile deoarece au aspiratia si


refularea in partea superioara , ele fiind intodeauna pline cu lichid.
Se folosesc la debite mici si presiuni mari ,avind randament de
30-40% datorita pierderilor ptr turbioane.

Caracteristicile sunt puternic cazatoare


Nu se recomanda ca si la pompele axiale folosirea cu valvula de
refulare inchisa .

Masini cu jet
Principiul este de a folosi energia jetului fluidului de lucru pentru
transferul fluidelor.
Ejectoarele evacueaza fluidul la presiunea admosferica, iar
injectoarele la presiuni mai mari.

Ejectoarele lucreaza ca structura : lichid lichid , gaz-gaz, lichid


gaz .
Avantaje:
Debite mari la sarcini vacuumetrice ridicate ,propietati de
aspiratie bune.
Simple constructiv
Gabarit redus fara piese in miscare.
La nava se intilnesc la inst ballast-santina, fi-fi (cuplaj), transfer
marfa, realizare vacuum (desalinizare).
Se folosesc la evacuare apa din puturi de ancora, reziduri
petroliere, suspensii solide (nisip).
Constructie :
Confuzor 5
Camera de amestec 6
Difuzor 7

Viteza lichidulu de lucru este C1 la debit Q1. In zona I presiunea


scade la valoarea pa si creste viteza . Amestecul incepe in
confuzor si se continua in camera de amestec unde presiunea
creste pina la valoarea p3. Amestecul de presiune p3 unde prin
marirea sectiunii scade viteza si creste presiunea pina la valoarea
p4.
Parametri de functionare a ejectoareler:
Vacuum la presiunea de operare (mbar-bar)
Timp de evacuare (s/l)
Capacitate de suctiune l/min

Reglajul masinilor hidraulice in instalatii


O instalatie functioneaza in parametrii Q-H, determinate de caract
pompei si caract tubulaturii .
In cazul modificarii unuia din parametri se face adaptarea
pompelor la nevoile consumatorilor .
Cel mai comod este modificarea sarcinii de refulare prin
inchiderea valvulei de refulare . In acest caz se introduce o
rezistenta locala .

-Reglajul prin modificarea turatiei


Daca pompa permite reglajul turatiei , se face in zona
randamentelor bune obtineun debit intre valoarea Q1 si Q4 sau in
trepte functie de turatie . Maximul curbei ramine pe parabola ce
trece prin punctul de maxim M , punctele de functionare 15.
Metoda este economica

-Reglarea prin by-pass


Se debiteaza pe doua conducte paralele.

Punctul de functionare se muta din I in I ptr debitul Q1=Qi+Qb,


deci pe curba rezultanta R. Domeniul de reglaj este intre Qi si Q*
Caracteristica by-pass-ului devine verticala daca Qb=0 si debitul
Qi creste la valoarea Qi*.
Cuplarea masinilor hidraulice- paralel
In anumite cazuri in care inaltimea de pompare sau debitul sunt
insuficiente se cupleaza mai multe pompe , realizind un echilibru
energetic.
Se considera cuplajul simplu format din doua pompe (caracteristici
cunoscute). Ele vor fi inlocuite de o pompa echivalenta.

La cuplarea in paralel devitele corespunzatoare unei sarcini se


insumeaza. Pe portiunea I si I lucreaza numai pompa 1 , dupa I
debitul echivalent se obtine prin rezulta prin insumarea celor doua
debite .
Daca pompele sunt echivalente se obtine caracteristica cu
dublarea debitelor.
Daca se intersecteaza caracteristica pompei echivaente cu cea a
instalatiei se obtine debitul :
Qe=Q1+Q<2Q1
Aceasta crestere va fi mai mica cu cit panta caracteristicii
exterioare va fi mai abrupta sic ea interioara mai plata.
Diferenta Q reprezinta reducerea debitului cauzata de pierderile
hidraulice.

In cazul cuplarii pompelor pe tronson cu pierdere de sarcina fata


de punctul A consta in pierderea de sarcina pe tubulatura
considerata pierdere de pompa .

si

Aceasta se scade din caracteristica pompei II,identic 22.


Deoaree intervine sarcina geodezica z1 si z2 fata de punctul A ,
acestea se scad sau se aduna din sarcina pompelor 1si 2.
Sarcina echivalenta se obtine prin insumarea debitelor celor doua
pompe (pentru o sarcina data).
Cuplarea masinilor hidraulice serie
Se pune problema stabilirii caracteristicii echivalente. Cuplarea in
serie implica un debit constant. Sarcinile echivalente se obtin prin
insumarea sarcinilor celor doua pompe.Exista conditia ca pentru
ultima pompa din cele cuplate sa aiba corpul proiectat la
presiunea indusa de celelalte pompe.

Studiul functionarii masinilor hidraulice in instalatii complexe.


Se considera o instalatie complexa de cu patru pompe in paralel,
admisia prin valvula Kingston , refularea valvula V6 cu retinere.
Magistrala M1,M2 permite umplerea tancurilor, golirea lor ,
tranferul dintr-un bord in altul .
Ptr transfer bb-tb : P4-se deschide V7,1,3,8, invers P1- V4,8,2,7
Pentru golirea tancurilor bb se deschide V7,1,6, cu P2 sau 3 sau
2si3.
Pentru golirea tancuri tb se deschide V8,4,6 cu P 1,2,sau 3 , sau
combinatii.
Primul pas este de a stabili o pompa echivalenta prin metoda
grafica sau analitica .
Se presupun cunoscute caracteristicile celor patru pompe si caract
vacuumetrice.

Se poate trasa caracteristica vacuumetrica .


- Se considera punctul I pe caract echivalentaE de sarcina Hi
si debit Qi.
- Se coboara pe caracteristica Hv1,2,3,4, punctele de
intersectie dintre dreapta de sarcina Ht si caract functionale
ale celor 4 pompe ,obtinind punctele Hv1,2,3,4.
- Deoarece pompele lucreaza in paralel ruperea vinei de fluid
se va face la sarcina pentru care ultima pompa nu mai poate
lucra Hv1=min(Hv1,2,3,4,)
- Se reprezinta punctul pe graphic .
- Se repeta operatia pentru alte puncte I , obtinind alte valori
pentru Hv1.
- Unind punctele se obtine vacuumetrica Hv(E).

Este evident ca exista mai multe trasee de lucru caracterizat


de functia respective enuntata mai sus, transfer, ambarcare,
ect.
Calculul instalatiei se face pe fiecare traseu 1j. Cuplarea
tronsoanelor se face in series sau in paralel .

Se pune problema rezolvarii parametrilor de functionare ai


pompei echivalente E ce lucreaza pe traseul j.

In ecuatie mai pot intervene si alti parametric legati de pescajul


navei . In acest caz debitul si sarcina se calculeaza in limitele
variabilei si se determina zona de debit impusa de regulile de
Registru.
De obicei se aleg traseele cele mai indepartate sau combinatiile
de traseu cele mai dezavantajoase.