Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE

FACULTATEA: STIINTELE EDUCATIEI


SPECIALIZAREA: P.I.P.P.
ANUL I
PSIHOLOGIA VARSTELOR (SEMINAR)

TREBUINTE FIZICE, INTELECTUALE SI


SOCIALE UMANE
IN DIFERITE ETAPE DE DEZVOLTARE
-REFERAT-

Nume: RUJOIU
Prenume: ANAMARIA
Grupa: 40704

PLOIESTI 2014

Cuprins
-Introducere1
-Trebuintele fizice, intelectuale si sociale umane in diferite etape de
dezvoltare. .2
*Trebuintele fizice/fiziologice.2
*Trebuintele intelectuale..3
*Trebuintele sociale.....5
-Teoria lui Maslow. Piramida Nevoilor6
-Concluzii.7
-Bibliografie..

Introducere
Activitatea umana s-a dezvoltat si se dezvolta continuu, avand ca baza de pornire si
impulsionare necesitatea satisfacerii unor multiple nevoi umane. Acestea izvorasc din conditiiie de
viata ale oamenilor, din cerintele de consum ale acestora si din participarea lor la viata sociala.
Nevoile sau trebuintele umane, pun in evidenta ceea ce resimt oamenii ca fiindu-le necesar pentru
existenta, pentru formarea si dezvoltarea lor si a societatii in care traiesc.
Prin nevoi sau trebuinte umane nelegem un ansamblu de cerine materiale, economice, sociale,
spirituale de mediu ecologic ale vieii i activitii oamenilor. Nevoile umane devin efective n funcie de
condiiile de producie existente la momentul dat, precum i de nivelul de cultur i civilizaie al
popoarelor i indivizilor. Ele apar ca nevoi sociale, deoarece cerinele izvorsc n condiiile de via ale
oamenilor, respectiv din necesitile de consum ale acestora.

Nevoile umane reprezinta un sir nesfarsit de cerinte obiectiv necesare vietii umane, ale
existentei si dezvoltarii purtatorilor lor - oamenii, grupurile sociale, colectivitatile national-statale
i societatea in ansamblul ei.
Trebuintele umane au o latura obiectiva, care se refera la constientizarea acestora de catre
oameni si la corelarea lor cu posibilitatile materiale ale societatii si ale fiecarui individ. Ele spar,
astfel, ca nevoi efective, reale. In acelasi timp, se manifesta si o latura subiectiva a nevoilor, ce pune in
evidenta dorintele oamenilor, de multe ori necorelate cu posibilitatile efective de acoperire a lor.
Multe dintre acestea, datorita acestui fapt, raman simple doleante, nevoi nesatisfacute.
In urmatoarele randuri voi dezvolta cele trei trebuinte de baza ale omului: trebuintele
intelectuale, fizici si sociale.
In functie de etapa in care se afla omul, aceste trebuinte/nevoi sunt diferite in unele
aspecte, desi baza este aceasi. Avand in vedere ca eu voi lucra cu etapa copilariei, voi pune mai
mult accent pe trebuintele din aceasta, dezvoltand mai amanuntit necesitatile copilului.

In opinia mea, acest referat este foarte important pentru mine, deoarece este necesar sa
cunosc trebuintele majore ale copilului in general, dar si al intregului om, pentru ca voi avea de a
face cu el si este important sa cunosc de ce are el nevoie in fiecare clipa.
Desi aceasta tema cuprinde doar trebuintele intelectuale, fizice si sociale eu voi dezvolta
putin si trebuinta emotionala a copilului pentru ca mi se pare foarte importanta deoarece
deageaba are copilul tot ce ii trebuie daca parinti nu sunt langa el intr-un mod afectiv.

Trebuintele fizice, intelectuale si sociale


umane in diferite etape de dezvoltare
Trebuintele fizice/fiziologice
Trebuintele fiziologice sau fizice sunt primele nevoi evidentiate din perioada perinatala,
adica din momentul nasterii.
Trebuintele fizologice sunt satisfacute prin

hrana adecvata, caldura,

hidratare,

odihna/somn, prin prevenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit si prin supravegherea
starii de sanatate, etc. Daca aceste nevoi vor fi satisfacute corespunzator, corpul omesc va fi
sanatos din punct de vedere fizic.
In primele zile de dupa nastere, activitatile esentiale ale copilului sunt focalizate pe
trebuinte biologice bazale, adica pe trebuintele/nevoile enumerate mai sus. In timp, prin formarea
unui program alimentar se vor constitui obiceiurile primare legate de alimentatie, care vor sta la
baza aparitiei altor trebuinte mai complexe.
*In copilarie; se perfectioneaza deplasarea si se nuanteaza comunicarea verbala, astfel in
cat isi consolideaza autonomia putand sa isi exprime propiile nevoi fiziologice. Deoarece in
primul an de viata, parinti sunt cei care incearca sa ii satisfaca nevoile fizice pentru ca el nu
poate si nu stie sa le comunice sau sa si le satisfaca singur.
In periada finala a copilariei se pot observa progrese in comportamentele alimentare, in
igiena si in domeniul imbracarii, aceste progrese vor continua si in etapa urmatoare.

*In adolescenta; se produc schimbari fizice majore, tocmai de aceea trebuintele fizice ar
trebui satisfacute la maxim. Pubertatea si viteza schimbarilor fizice care au loc in adolescenta
prezinta variatii inter-individuale puternice. Dificultatea sau usurinta cu care adolescentul face
fata acestori schimbari depinde si de masura in care el reuseste sa se incadreze in sabloanele
determinate cultural (stereotipuri) bine definite, ale corpului perfect.
*In tinerete; se pierde interesul pentru aspectul fizic, insa nu si pentru sanatate.
Modificarile fizice in aceasta perioada nu sunt atat de rapide si dramatice ca in perioadele
mentionate anterior.
*In etapa adulta; nu exista probleme deosebite de sanatate. La femei menopauza produce
o serie de simptome fizice si psihice (diminuarea fortei fizice, anxietate, labiliate afectiva), dar
aceasta perioada este urmata de obicei de o imbunatatire relativa a starii de sanatate. Psihologii
considera ca scaderea fortei fizice se datoreaza in mai mare masura abuzului de nicotina, cafea,
alcool, somnifere si stresului decat varstei.
*In batranete; imbatranirea fiziologica este un proces natural care se produce treptat, prin
diminuarea lenta a functiilor diferitelor organe si sisteme.

Trebuinte intelectuale
Dezvoltarea copilului la nivel psihologic este strans legata de celelalte nivele majore ale
dezvoltarii umane: nivelul biologic si nivelul social.
Trebuintele psihologice sau intelectuale se formeaza treptat datorita prezentei parintilor
(sau a altor adulti din familie) si asocierea acestora cu trairea confortului si cu o forma primara
de comunicare.
*In copilarie; trebuintele nuanteaza reactivitatea emotional, adica de la un discomfort fizic
initial, se implica un discomfort psihic pana la intrare in satisfacerea trebuintei, care creeaza
reactii de satietate si de satisfacere, apoi de temperare si echilibrare. Se creeaza clipe de
calmitate, somn linistit, infunctie de orele zilei si de modul in care se instaleaza oboseala s-au
constatat variatii ale atentiei, memoriei si chiar ale inteligentei.

In aceasta perioada comunicarea copilului cu cei din jur se realizeaza la nivel


comportamental, motricitatea avand o functie bazala de semnalare a unor tonalitati afective
negative sau pozitive. Mai tarziu, motricitatea va insoti comunicarea.
In jurul varstei de 3 ani incepe o etapa superioara de dezvoltare a limbajului, corelata cu
dezvoltarea functiilor cognitive. Aceasta este faza curiozitatii si a interesului crescut in special
pentru fenomenele naturale, dar si pentru functionarea diverselor sisteme din mediul sau.
In aceasta perioada se dezvolta o forma a inteligentei practice, precum si interesul pentru
diverse activitati, elemente care vor sta la baza dezvoltarii unor conduite achizitionate prin
imitatie. Acum inteligenta este utilizata preponderent pentru satisfacerea tendintelor, dorintelor,
etc.
De asemenea, jocul este o activitate experimentala fara de care dezvoltarea copilului nu ar
fi eficienta.
Evolutia sistemului cognitiv prin schimbarile de tip transformativ si/sau variational
conduce la structurarea unor noi forme ale activitatii psihice. Un factor important in evolutia
intelectuala este constituit de transformarea perceptiei simple in observatie perceptiva implicata
in toate formele de invatare.
Focalizarea pe fiecare materie este importanta si flexibilitatea gandirii devine in aceasta
etapa o functie adaptativa.
*In adolescenta; memoria si atentia se afla la nivelul lor maxim de dezvoltare, limbajul se
dezvolta in continuare, imaginatia se manifesta sub toate aspectele sale.
Gandirea atinge posibilitatile sale maxime din punctul de vedere al capacitatii de a opera
cu informatiile, dar cantitatea de cunostinte si experienta sunt inca limitate.
In conceptia lui J. Pieget inteligenta adolescentului se afla in stadiul operatiilor formale
care a inceput inca in jurul varstei de 12 ani.

Gandirea adolescentului nu mai este legata de concret, ci el poate sa faca rationamente


ipotetico-deductive.
*In tinerete; functiile psihice si cognitive, capacitatea de invatare sunt la nivelul lor
maxim de dezvoltare si, in general, nu apar probleme majore.
*In etapa adulta; inteligenta si creativitatea raman la un nivel relativ constant. Unele
studii arata ca atentia si memoria scad lent dupa 50 de ani.
*In batranete; deteriorarea inteligentei este mai grava la persoanele care nu sunt obisnuite
de munca intelectuala. Cu cat creierul este mentinut mai activ, cu atat exista sanse mai mari sa
ramana in buna stare de functionare pana la varste inaintate.

Trebuinte sociale
Imediat dupa nastere plansul este prima reactie de comunicare a copilului cu lumea.
*In copilarie; comunicarea copilului cu cei din jur se realizeaza la nivel comportamental.
Privirea este un mod de comunicare precoce intre mama si copil. Alte mijloace de comunicare
ale copilului in aceasta perioada sunt zambetul si ganguritul
In aceasta perioada copilul este relativ adaptat la mediul sau de viata, dar are dificultati
cand este vorba de mediul social. Unii autori considera ca pana la 3 ani omul achizitioneaza 60%
din experienta fundamentala de viata.
Intre 3 si 6 ani, copilul interactioneaza din ce in ce mai diversificat cu mediul social
(intrarea in mediul prescolar). Integrarea copilului in colectivitate are un rol foarte important in
dezvoltarea independentei acestuia de familie, dar si in invatarea si internalizarea regulilor
comportamentale si morale.
*In adolescenta; dezvoltarea de noi relatii sociale, in special cu ceilalti baieti si fete care
fac parte din aceasi generatie, bazate pe intimitate, incredere si respect fata de alte persoane.
Adolescentii experimenteaza interactiunea cu ceilalti intr-o maniera mai apropiata de cea a
adultilor. De retinut este si faptul ca maturitatea fizica joaca un rol important in relatiile cu egalii:

adolescentii care se maturizeaza mai lent (sau mai rapid) decat ceilalti vor fi eliminati din grupul
de covarstnici si vor intra in grupuri cu nivel similar de maturizare fizica si relationala.
*In tinerete; integrarea sociala creaza mai multe probleme deoarece importanta traditiilor
a scazut, tinerii sunt mai independentii si trebuie sa isi asume responsabilitatea unor decizii
importante privind alegerea partenerului de viata si a profesiei.
*In etapa adulta; datorita pozitiei sociale si a experientei acumulate, ei pot ajuta tinerii sa
isi inceapa viata profesionala si familiala, pot actiona pentru obtinerea unor modificari pozitive
in societate.
*In batranete; viata sociala este strans legata de starea fizica a organismului. Alta
problema este si pensionarea care produce modificari importante in modul de viata, subiectul
trecand prin momente de frustrare, de insecuritate, de neliniste pana sa accepte rolul de
pensionar. Barbatii suporta mai greu pensionarea, insa femeile nu au acel sentiment de inutilitate
si de frustrare deoarece ele isi continua activitatea casnica si dupa pensionare. Varstincii se simt
utili atunci cand au grija de nepoti, fapt ce are un rol important in mentinerea echilibrului psihic.

Teoria lui maslow. Piramida nevoilor.


Abraham Maslow a fost un psiholog umanist american. Este cunoscut astzi pentru
propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane.
Maslow ierarhizeaza nevoile umane in functie de prioritatea lor in cinci categorii:
*Nevoile fiziologice-sunt nevoile de baza ale corpului uman : hrana, apa, somn, adapost, etc.
Ele sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un nivel acceptabil. in acest caz nici o
alta nevoie nu poate sta la baza motivatiei.
* Nevoile de siguranta si securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva
imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si
imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa si
dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul, epidemiile, catastrofele naturale,
dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze, situatii negative cronice.

* Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. Initial Maslow s-a referit la ele ca
nevoie de dragoste si apartenenta. in aceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de relatii
agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se manifesta sub urmatoarele forme:
-Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia cu alte
persoane. Individul cauta compania altor persoane, fie in grupuri mici, informale, fie in
organizatii formale.
- Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in doua directii: de la
individ spre alte persoane si dinspre cei din jur spre individ.
- Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si rezulta din nevoia de
afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta mai ales prin munca in echipa.
* Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de unghiul de abordare
care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de stima cuprinde dorinta de
putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de vedere extern dorinta de a
avea reputatie sau prestigiu, statut, faima si glorie, recunoastere, demnitate, apreciere.
Satisfacerea acestor nevoi duce la incredere in sine, constientizarea valorii proprii, sentimentul
de a fi util si necesar in lume.
* Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorinta unei persoane de a se realiza ca o
personalitate unica in concordanta cu potentialul sau si in cadrul limitelor impuse de realitate.
Satisfacerea acestei nevoi permite individului sa-si realizeze potentialul, talentele si capacitatile
de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi.
Exist o relaie de dependen ntre aceste 5 trepte. Atta vreme ct nu i-ai satisfcut nevoile
inferioare ierarhic de pe treptele unu i doi, nu vei putea accede la sistemul motivaional dat de
treptele superioare trei, patru i cinci.(Pentru a putea vedea aceasta piramida schematizata vezi
Anexa 1).

Concluzii
In acest referat am explicat trebuintele fizice, intelectuale si sociale umane in diferite etape ale
vieti si am expus si piramida nevoilor a lui Maslow.

Prin aceata lucrare am descoperit ca aceste trebuinte sunt diferite in functie de etapa de
dezvoltare in care se afla omul, insa am aflat ca la baza lor sunt aceleasi nevoi. Desi eu am avut
de explicat doar aceste trebuinte as vrea sa spun ca nevoia emotionala , din punctul meu de
vedere, sta la baza tuturor nevoilor deoarece daca omul nu se dezvolta intr-un sprit armonios,
cald din punct de vedere sufletesc si inconjurat de iubire, acesta nu se va dezvolta corect sau, mai
bine zis, nu se va dezvolta in totoalitate (vezi Anexa 2).
In opinia mea, cele trei trebuinte dezvoltate mai sus sunt legate una de cealalta in asa fel incat
daca una dintre ele nu se satisface, celelalte doua nu se va putea forma.
Din punctul meu de vedere (viitor cadru didactic), recomad parintilor, cadrelor didactice si
tuturor persoanelor, sa se informeze asupra trebuintelor fizice, intelectuale, sociale, emotionale,
etc. umane in diferite etape de dezvoltare, deoarece fiecare persoana are in jurul lui diferiti
oameni, de diferite varste si caracteristici.
In special parintilor si cadrelor didactice recomand sa cunoasca cu lux de deraliu toate
trebuintele din etapa copilariei si adolescentei pentru ca aceste doua etape necesita o dezvoltare
cat mai perfecta, pentru ca daca in aceste doua perioade sunt satisfacute toate nevoile specifice,
acel copil/adolescent va deveni un om implinit din toate punctele de vedere.
Dar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa neglijam celelate perioade ale vietii omenisti, mai ales
cea a batranetii, care pentru mine este foarte importanta deoarece nu mi se pare corect sa
neglijam batrani, doar pentru ca nu mai sunt activi. Trebuie sa ne gandim ca acei oameni au
contribuit la dezvolatrea societati in care noi acum traim, si cu siguranta fiecare dintre ei au
contribuit la dezvoltarea acesteia.
In concluzie, fiecare persoana ar trebui sa cunoasca nevoile celor din jurul lor pentru ai putea
ajuta la satisfacerea trebuintelor fiecareia.

Bibliografie
1. ANA MUNTEAN, Psihologia dezvoltarii umane, Ed. Polirom, 2009
2.

AURELIAN BURCU, Piramida trebuintelor umane fundamentale, Ed.Fundatiei Mercur,


2003

3. CRISTIAN VASILE, Elemente de psihologia dezvoltarii, Ed. UPG, Ploiesti, 2014.


4. URSULA SCHIOPU, EMIL VERZA Psihologia varstelor - ciclurile vietii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti ., 1997
5. http://salvaticopiii. ro

Anexa 1
Piramida lui maslow

Anexa 2
Informatie de presa (Trebuintele emotionale)
Nevoile emoionale ale copilului.
Nu sacrificai hrana afectiv pentru ce punei n farfurie!
Prinii sunt adesea att de preocupai de nevoile materiale, biologice ale copilului, de procurarea
hranei n cel mai concret sens al cuvntului, nct adesea uit -sau nici mcar nu i pun problema
-ct de important este pentru copilul lor cealalt hran, care nu se pune n farfurie: cea
emoional. Via agitat i stresant a adulilor de astzi i las adesea pe copii flmnzi dup
atenia i prezena prinilor, dup cuvinte i gesturi de afeciune i de preuire. Efectele pe
termen lung, asupra adultului n care se va transforma copilul neglijat emoional, nu sunt de
ignorat. Un copil care crete fr atenia i prezena printelui su, nu va deveni un adult
puternic, contient de locul i de valoarea sa n aceast lume. El risc n schimb s devin un
adult nemplinit emoional, incapabil, la rndul su, s rspund nevoilor afective ale propriului
copil. O poveste spus de un ttic, crescut de un tat responsabil, dar absent:
Gandindu-m la anii copilriei, mi dau seama c am foarte puine amintiri cu tata. mi amintesc
c mama ne spunea adesea despre tata c vine trziu, muncete mult, ca s avem noi tot ceea ce

ne trebuie; c este obosit iar noi -eu i sora mea -trebui e s fim cumini i s nu l supram. mi
amintesc c mi-a fi dorit s joc un fotbal cu tata sau s l vd i pe el cteodat, mcar la
serbrile colare. n timp am renunat s mi mai doresc astfel de lucruri; tata muncea pentru
mine i sora mea iar noi trebuia s fim recunosctori pentru asta. i am fost. Dar i astzi, cnd
eu sunt printe iar tata a devenit bunic, mi dau seama c m gndesc la el ca la un om care s-a
strduit s-mi fie bine, dar pe care nu-l cunosc cu adevrat, despre care mi place s tiu c
este bine, dar cruia nu i simt lipsa. De la tata am nvat c trebuie s mi intrein familia, dar
nu am nvat cum s m joc cu fiul meu, cum s l laud i s i spun c sunt mndru de el, cum
s mi fac timp pentru el. A vrea s tiu c, atunci cnd nu sunt lng el, copilul meu mi simte
lipsa. Noi oamenii, adulisau copii, avemun set de nevoi, care -atunci cnd nu sunt satisfacutene mpiedic s funcionam sntos, eficient, echilibrat i armonios n societate. Specialitii le-au
organizat piramidal, pentru a ne ajuta s nelegem felul n care se nlnuiesc i se
intercondiioneaz, facilitnd sau, dimpotriv, blocnd maturizarea i funcionarea noastr
sntoas.
La baza piramidei sunt nevoile elementare biologice (fiziologice): de somn, ap, alimente,
cldur, adpost,micare etc. Ele sunt foarte puternice, ntruct nesatisfcute, pun n pericol
supravieuirea noastr.
Pe urmtoarea treapt sunt nevoile de securitate i protecie, de care noi adulii devenim
contieni cel mai adesea n situaii de criz sau cnd viaa ne este ameninat: catastrofe naturale
(ex. cutremure), condiii de rzboi, atac asupra persoanei etc. Copiii ns tind s dea deseori
semne de insecuritate i au nevoie s se simt n siguran, n contexte care nu par periculoase
pentru aduli, ca de pild primele zile la grdini, plimbarea ntr-un parc nou, vizita unor
musafiri necunoscui -sunt situaii banale de via n care copiii au nevoie de sprijinul nostru
emoional.
Urmeaz nevoile de apartenen i acceptare din partea unui grup. Familia este primul grup,
urmat de grupul de prieteni, clasa de elevi, colectivul de munc, comunitatea n ansamblul ei.
Avem nevoie s tim c suntem apreciai, respectai, acceptai i iubii n fiecare dintre aceste
contexte sociale i ne strduim n permanen, prin comportamentele noastre, s ne asigurm c
aceast nevoie este mplinit mcar n cteva dintre caeste grupuri.
Ctre vrful piramidei sunt nevoile de stim i recunoatere social(recunoaterea competenelor,

meritelor i valorii profesionale, prestigiu i statut social) care, atunci cnd sunt satisfacute ne fac
s ne simim ncrezatori, valoroi i importani. Nemplinirea lor aduce frustrare, neputin,
sentimente de inferioritate i lips de valoare.
n vrful piramidei nevoiloreste nevoia de auto-devenire, prin mplinirea visurilor i obiectivelor
de via, prin creaie, prin contientizarea rostului nostru n lume i mplinirea destinului
personal.
Nevoile emoionale ale copilului
Din pcate, atunci cnd muncesc pn trziu pentru a pune pinea pe mas, prinii ajut la
satisfacerea unei singure nevoi a copilului: aceea biologic, care fr doar i poate este necesar
pentru a supravieui, dar insuficient pentru a tri. Copiii notri au nevoie de hran emoional,
de cldur, protecie, afeciune exprimat n cuvinte i comportamente, nu doar n mngieri
fugare n somn. Copilul are nevoie de timp de calitate petrecut cu mama i cu tata, de joac cu un
printe prezent, disponibil i atent, de mesaje de valorizare i preuire care s l nvee c este
acceptat i iubit n familia sa, c este valoros, special i c are ce oferi celor din jur. C merit din
partea lor respect i recunoatere. Doar aa va reui ulterior s devin, s se mplineasc, sigseasc locul i rolul n aceast lume.