7.

Identificarea canalelor de comunicare

Comunicarea se bazeaza pe un plan care presupune gasirea celui mai bun canal mediatic,
respectiv cel mai potrivit mijloc de comunicare prin care sa ne adresam publicurilor vizate.
Canalele publice sunt pentru mass-media, fiind disponibile oricui vrea s subscrie, s se
conecteze la acel post sau s intre n cont pe site.
Specialistii vorbesc despre patru tehnici principale:
a) Comunicare de masa
b) Comunicarea personalizata
c) Comunicare organizationala interna;
d) Coercitia si recompensa.
In cadrul comunicarii de masa emitorul este un profesionist al comunicrii, un
jurnalist o persoan instituionalizat" sau o organizaie de comunicare, un post de radio, un
canal de televiziune, un ziar. Aceasta si vizeaz caracterul unidirecional i mediat al
comunicrii. Emitorii i receptorii de mesaje sunt separai spaial i temporal, iar
informaiile se transmit prin intermediul unei tehnologii moderne, specifice erei electronice.
n fine, o nou trstur a comunicrii de mas este dat de faptul c reacia grupului receptor
de mesaje fa de grupul emitor este lent, chiar de indiferen. Cnd ea se produce,
receptorii devin, la rndul lor, purttori ai unor noi mesaje.
Comunicarea personalizata presupune ca organizatia si publicurile sale vorbesc direct,
fara un canal intermediar. Comunicarea directa, personalizata, este mai eficace, deoarece ea
presupune un feed-back imediat la orice reticenta a publicului tinta.
Comunicarea organizationala urmareste sa difuzeze mesaje publicului intern al
organizatiilor. Pentru desfsurarea ei au loc interactiuni: functionale; psihosociale.
Coercitia si recompensarea ,este de regula, legile decretele, normele si deciziile care
impun limite comportamentului persoanelor.
Mass-media n comunicarea financiar-bancara:
Orice tehnica de comunicare trebuie folosit dupa publicul sau specific. Oamenii au
devenit selectivi si nu mai nghit absolut orice.
Atunci cand jurnalistii devin partinitori sau un caz este hipermediatizat in defavoarea
altuia, ei pot intui daca exista un joc de interese. Pe langa aceste pretentii ale lor trebuie sa se
tina seama si de faptul c mai multe canale de comunicare s-au perfectionat si au inceput sa
asalteze pe comunicatori si publicurile acestora.

Pana in prezent se cunosc cinci mari traiectorii ale mass-media:

a) presa scrisa;
b) radioul;
c) televiziunea;
d) afisajul;
e) internet-ul.
Specialistul in comunicare:
Persoana care este desemnata sa tina legatura cu clientii bancii , sa ofere toate
informatiile de care potentiali clienti au nevoie si trebuie sa le stie este consilierul financiar. El
trebuie sa aiba bune cunostinte de comunicare si de negociere, trebuie s ail convinga pe
consummator ca produsele si servicile oferite de banca sunt cele mai bune.

8.Comunicarea in situatie de criz

Comunicarea in situatii de criza este cea mai provocatoare si fascinanta practica a
comunicarii. Informatia lipseste sau este saraca si nu este timp suficient pentru cercetare si
culegere de date. Este greu de stabilit in situatii de criza ce optiune reprezinta o alegere buna
sau gresita.
O buna comunicare in timpul crizei poate sa atenueze sau sa impiedice reactiile
negative ale publicul. In general se considera ca o criza afecteaza profund imaginea unei
organizatii.
In timpul crizei se impun alte reprezentari si simboluri si se fixeaza anumite
clisee, care vor ramane mult timp asociate cu imaginea acestei organizatii. De aceea
conducerea organizatiei, impreuna cu departamentul de relatii publice trebuie sa se
pregateasca din timp pentru a face fata unor situatii neasteptate sau anormale. Gestiunea crizei
nu se poate improviza; dimpotriva, ea se intemeiaza pe evaluarea corecta a circumstantelor si
pe stapanirea unor strategii adecvate de raspuns, strategii pregatite si chiar experimentate cu
mult inainte de explozia crizei.
Planul Comunicarii de Criza are de obicei, forma unui dosar cu instructiuni ; el trebuie
sa fie astfel organizat incat sa se poata gasi cu usurinta sectiuni specifice ; de asemenea el
trebuie sa reziste fata de prevederile acestor planuri.
De asemenea si consilierul financiar trebuie sa fie convingator si sa isi indrume
potentialul client spre drumul cel bun. Trebuie sa ii aduca la cunostiinta ca este doar o criza de
moment si ca nu-l va afecta daca isi va face un credit sau un depozit.

s-a confruntat in perioada anului 2009 cu o situatie de criza, insa aceasta a fost
depasita cu succes.

Din cauza lejeritatii (privind scoringul si garanatiile) cu care se acordau creditele,

nivelul creantelor a ajuns la un nivel alarmant, creditele neprofitabile ajungand la peste 30%
din portofoliul bancii. Astfel, banca a luat masuri atat pentru recuperarea creantelor existente
cat si pentru a evita pe viitor asemenea situatii.
Cateva din aceste masuri sunt:
-

infiintarea unui department specializat de recuperare a debitelor

restructurarea creditelor existente in portofoliu acolo unde este cazul, respecitv
executarea silita
pentru clientii de buna credinta scoaterea din biroul de credite in schimbul semnarii
unui act aditional de marire de perioada si scaderea ratei
bonusuri acordate angajatilor ce reusesc sa recupereze creante
scutirea de plata a dobanzii in cea de-a 12 luna pentru clientii ce nu inregistreaza
intarzieri la plata ratei in celelalte 11 luni
imbunatatirea procesului de legibilitate(scoring)
variatia dobanzii in functie de risc (un client bun va avea o dobanda mai mica, in timp
ce un client cu scoring redus va avea o dobanda mai mare)
reducerea dobanzii clientilor care primesc venituri prin intermediul bancii noastre.