Acest articol l-am scris ca si raspuns al unui comentariu postat pe Facebook de Mirela S.

:
Hmmmm, cei din jurul meu vor fi inspaimantati: vor crede ca m-am apucat de citit, Doamne
fereste!

Cand o sa fii doar tu si povestea, cand citind o sa uiti de tot, atunci, in acel moment, nu o sa mai
conteze parerea celor din jurul tau. Iar dupa ce o sa termini cartea, o sa ai constinta impacata si
sentimentul ca ai trait o viata in plus din care ai invatat ceva, si, cel mai probabil, iti vei spune in
gand: Multumesc, Doamne, ca nu m-ai lasat sa fiu ca ei!.
Inevitabil, o sa vina si urmatorul Doamne fereste!, dar tu, cu un chip blajin si impins de un
caracter integru, le vei raspunde cu cel mai sincer zambet, unul cordial, pe care, din pacate, ei
nu o sa-l inteleaga niciodata.
Traim vremuri in care, daca un necititor de carte descopera bucuria sau linistea faptului de a citi
o carte si isi da seama ce lucruri minunate se ascund adesea sub acele coperte pe care,
inainte, le privea considerandu-le insipide sau chiar dezolante, societatea, oamenii din jur si
chiar prietenii apropiati, il arata dizgratios cu degetul si-l considera chiar smintit.
Fiind un novice este foarte aproape sa cada in aceasta capcana de turma si sa renunte, dar,
paradoxal, poate da peste cel mai mare noroc, acela de a se refugia si izola, printr-un supliciu
sau ambat fata de aceste atacuri, in lumea minunata a cartilor.
Aici, o sa descopere foarte multe lucruri noi, o sa intre in mintile celor mai mari oameni care au
trait vreodata, o sa vada viata din mai multe perspective si prin mai multi ochi, o sa studieze
memorii si vieti al unor personaje care au marcat lumea cum ar fi Isus, Buddha, Gandhi,
Mandela, Teresa, Einstein, Shakespeare sau chiar Ford, B. Gates, Jobs, Columb, Churchill,
Buffet, Rockefeller etc., oameni care si-au urmat visul sau viziunea fara a se impiedica de
parerea altora, si isi va da seama ca cea ce merita cu adevarat este sa citeasca si sa invete si
mai mult.
Deci, spune-mi, mai conteaza parerea celor din jur? Ce au facut ei notabil sa-ti dea tie sfaturi
cum sa traiesti sau ce sa faci? Un om care tine cu adevarat la tine iti sustine visul si
pasiunea, te ajuta sa construiesti, nu sa darami putinul la care ai trudit atat de greu. Acei
oameni conteaza cu adevarat, iar daca nu exista in viata ta, nu e nici o problema, o sa apara la
momentul potrivit, atata timp cat nu renunti la perseverenta si iti sustii viziunea, hotararea de a
excela si de a nu ramane rudimentar impotmolit in aceasta societate lipsita deja de aceste
virtuti.
Si, intr-un final nu conteaza ca nu o sa te inteleaga, ceea ce conteaza este ca tu sa-i intelegi pe
ei. Iar, atunci cand, acestor rautati, vei invata sa le raspunzi cu un zambet sincer si vei putea
afisa, instinctiv, un aer afabil venit din adancul inimii, dar deloc perfid, atunci o sa fii cu adevarat
un om invincibil in aceasta lume ranchiunoasa. Unul foarte norocos!
Nu conteaza sa pari fericit, ceea ce conteaza cu adevarat este sa fii fericit.