Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intrebari Evaluare
Intrebari Evaluare
38. Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care ndeplinete
cumulativ 4 condiii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii:
A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din legislaie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate
marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice
insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate,
referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada,
realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul
contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni
obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea
continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru
privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt fuziuni, divizri,
majorri de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in
evaluarea pt vnzri intre proprietari privai.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani din
trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
39. Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru determinarea
capacitii beneficiare.
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice
insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate,
referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada,
realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul
contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni
obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.
40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmtoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a
profiturilor anuale previzionale;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionale;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
41. Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia pe baza performanelor
financiare?
Perioada de referina corespunde perioadei de prognoza a ntreprinderii, respective perioada la sfritul creia proprietarii
ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adic sa provoace asemenea schimbri in viata ntreprinderii incat
sa-I permit sa-si reia ciclul vieii.
Astfel de schimbri constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societi
comerciale, injecii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru rennoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investiiei.
42. Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn atitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii
de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a
avut loc = randamentul totalitii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea
43. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intrepr. care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital ctre
ntreprindere dup analizarea restriciilor de distribuie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar
naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor Flux de trezorerie
44. n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn in fiecare an in unitate, pana in anul n", cnd se
apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale;
in acest an n" se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
45. Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti
actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditi nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit
ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat
este in general, estimate innd seama de constatrile diagnosticelor, marcnd momentul cnd prorpietarul va decide
viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaz prin aplicarea unui
multiplicator z la cash fiow-ul ultimului an prognozat (Vr = ZxCF) sau aplicnd modelul Gordon l, unde K este
coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul creia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii
reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobnda obligatiilro sau titlurilor de stat.
46. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
- partea invizibil" adic acele elemente, de regul intangibile, care nu sunt contabilizate.
Elementele intangibile sunt imobilizrile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,
marci, brevete, softuri, fondul comercial, etc.
47. Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot clasifica?
Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaz pe fluxurile antrenate de activitatea
intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de evaluare combinate pot fi grupate in doua categorii, in funcie de tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
48. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
Aciunile deinute de intreprindere in capitalul altor societi se evalueaz astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea globala a societii in care s-a
investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
49. Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile se evalueaz dup separarea celor fr micare sau cu micare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de
aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective,
corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse
finite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in
acestea.
50. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaz
la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva
51. Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei
naionale din ziua respectiva.
52. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?
Imobilizrile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu excepia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi
sau dezvoltri de activiti, care sunt luate in calcul cu val. scriptica
53. Cum se evalueaz obligaiile din bilanul unei ntreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?
Obligaiile in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua evalurii, diferentele fiind
regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evalurii in scopul unei tranzacii, sau pe seama rezultatelor
financiare, in cazul evalurilor in alte scopuri.
54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a
metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
1.1. Scopul evalurii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandrile privind perspectivele intreprinderii
2. Prezentarea intreprinderii
- numele, forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitilor de formare si a eventualelor
modificri intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, poziia ocupata in cadrul
ramurii respective, in vederea explicrii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este fcuta de ctre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor meniona datele de
nmatriculare ale acesteia de la Registrul Comerului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale,
este necesara prezentarea unor ev
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii.
4.1.2. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita
legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri,
daca sunt aciuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective,
si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: dup trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:
- oportunitile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adic evoluii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea
evaluata ca: legislaie si reglementari favorabile, condiii economico financiare optime;
- riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii
inverse oportunitilor;
- punctele forte; adic atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si funcionare a entitii evaluate,
contract, statut corespunztoare, relaii contractuale corecte, finanare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari
fiscale corecte si obligaii fiscale ndeplinite la timp;
- punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si funcionarea entitii: contarct si satatut necorespunzatoare
situaiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu terii si cu proprii salariai, conflicate de munac, obligaii fiscale
nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere, in prezent si in viitor
4.2.2. Constatri
a) pornind de la nomenclatorul produselor su funcie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal
al activitii intrepr
b) se va efectua o analiza a clienilor ntreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clieni restani
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii - actuala si poteniala
e) se analizeza reeaua de distribuie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe
in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pieei
g) vor fi studiate tipurile de aciuni promitionale fcute de ntreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evoluia
polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii
- dup stabilirea principalelor evoluii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: reea de vnzare puternica, clieni statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe - produse si servicii scumpe, cunoaterea insuficienta a pieei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale
intreprinderii sau ale potenialului comparator.
4.3.2. Constatri: se impune cunoaterea infrastructurii, apotentialului de producie la un moment dat si evoluia in timp,
stabilirea dinamicii imobilizrilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza funciei de
cercetare - dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
- oportunitilor;
- riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitii de producie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente,
- punctelor slabe - o planificare defectuoasa a produciei, o conducere defectuoasa a aprovizionrilor si transporturilor,
stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective: analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitilor intreprinderii
4.4.2. Constatri:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si funcionala a intreprinderii; date cu privire la personal- vrsat,
pregtire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conductorii intreprinderii- vrsta, pregtire, formare si experiena, stil de conducere, sistem de
remunerare
c) date sociale - climatul social, protecia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii
- analizanda datele de mai sus se pot stabili:
- oportuniti;
- riscuri;
- puncte forte: personalul este tnr, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta funcionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitii
evaluate, percum si astarii de sntate financaira a acesteia;
- utilizarea relaiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;
- evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar msurat plecnd de la valorile de contabile si efectul levier
msurat pelcand de la valorile de piaa;
- diagnosticul ratei de rentabilitate economica placnd de 1 rata marjei economice si rata de rotaie a capitalurilor
investite;
- utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
- analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situaiilor
financiare
4.5.2. Constatri: acestea rezulta in urma realizrii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informaiile
coninute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice
evalurilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatrilor exprimate sub forma:
- oportunitilor;
- riscurilor;
- punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evalurii
Se prezint sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinznd concluziile stabilite pentru
fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior ntreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitilor
si riscurilor) si cele datorate mediului intern al ntreprinderii (cu doua subcoloane aferente punctelor forte si punctelor
slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatrilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el; aboreaza bilanul economic
al intreprinderii.
5. Bazele lucrrii de evaluare
Se vor ment datele si inf puse la disp de client, cf. caietului de sarcini si preved din contractul ncheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau nsuite: se fac trimiteri la surse, nscrisuri, publicaii utilizate la elaborarea raportului
de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii?
Val. care se stabilete pentru activele considerate in afara exploatrii, este valoarea "venala", adic suma trezoreriei ce
se va degaja la cesiunea lor.
Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobnzii.
Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul a reprezint profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata
de un plasament, de o mrime egala, remunerate la rata medie a pieei.
Cum poate fi definit evaluarea economic?
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care se stabilete valoarea de piaa, de
circulaie a bunurilor, activelor si intreprinderilor.
Indicai cteva corecii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n capacitate beneficiar (metode de
randament).
4 corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilan pentru determinarea capacitii beneficiare:
- amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o
fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o
standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
- stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la
nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in
mod sistematic in viitor
Prezentai formula de calcul a valorii substaniale brute - valoare patrimonial a ntreprinderii.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara
acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse
cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un
moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
Prezentai Modelul Z"de evaluare a riscului de faliment al firmei.
Z= Se obine prin modelul Gordon
Modelul Z
Construit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispoziia evaluatorilor a unor metode predictive pentru
evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice.
Modelul Z reprezint o funcie construita pe baza unui numr mai mare de indicatori pentru care a fost necesara
observarea in timp a mai multor ntreprinderi. Modelul Z are forma:
Z = a*Xl+b*X2 + .... + n*Xn
Unde XI - Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n - coeficieni de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte ca situaia sa devin
compromisa.
Prezentai semnificaia badwill-ului aferent unei ntreprinderi.
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este noiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilize ac met
este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.
Prezentai semnificaia superprofitului - punct de plecare n dimensionarea goodwill-ului.
Superprofitul este diferena dintre capacitatea beneficiara a ntreprinderii (profitul ntreprinderii) si profitul care ar fi
generat de investirea pe piaa financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB - ANC x i, i - rata neutra de capitalizare Influeneaz valoarea ntreprinderii in sensul creterii.