Sunteți pe pagina 1din 4

Lista alimente care contin vitamina A

Aliment

Masura Cantitate (UI) Densitatea nutrientului


Morcovi cruzi
1 cana
34317,40
235,5
Spanac fiert
1 cana
18865,80
164,1
Patrunjel in stare proaspata
2 linguri
631,80
84,2
Ardei gras rosu, crud
1 cana
5244,00
76,0
Salata verde
2 cesti
2912,00
66,9
Cartofi dulci, coapti sau fierti in coaja
fiecare
13107,70
49,5
Pepene galben
1 cana
5158,40
33,2
Caise
fiecare
914,20
19,6
Broccoli gatit la aburi
1 cana
2280,72
18,8
tomate
1 cana
1121,40
10,7
Oregano uscat
2 lingurite
207,08
8,1
Sparanghel fiert
1 cana
970,20
8,1
Fasole verde fierta
1 cana
832,50
6,9
Varza Brussel fierta
1 cana
1121,64
6,6
Castraveti cu coaja
1 cana
223,60
6,0
Pepene verde
1 cana
556,32
4,1
Grapefruit
0.50 fiecare
318,57
3,1
Telina cruda
1 cana
160,80
3,0
Prune uscate
0.25 cana
844,48
3,0
Papaya
fiecare
863,36
2,6
Mazare verde fierta
1 cana
955,20
2,6
Varza tocata fierta
1 cana
198,00
2,2
Prune crude
fiecare
213,18
2,1
Portocale
fiecare
268,55
1,6
Lapte de vaca 2%
1 cana
500,20
1,5
Vitamina A a fost initial masurata in unitati internationale (UI), care inca mai apar pe produse
alimentare si pe etichetele medicamentelor sau suplimentelor alimentare. Cu toate acestea, acum se
practica mai des exprimarea in micrograme (mcg) de echivalenti retinol (RE). Cand se face
conversia intre aceste doua unitati de masura, 1 echivalent retinol (sau RE) este egal cu 3.33
Unitati Internationale (sau UI) de vitamina A.

Rolul vitaminei A pentru vedere


Retina umane contine patru tipuri de fotopigmenti pentru a stoca compusii de vitamina A. Unul
dintre acesti pigmenti, denumit rodopsina, este situat in celulele tija de la nivelul retinei. Rodopsina
permite celulelor tija sa detecteze cantitati mici de lumina si astfel joaca un rol fundamental in
adaptarea ochiului la conditii de luminozitate scazuta si la vederea pe timp de noapte.
Retiniana, forma aldehida a vitaminei, participa in sinteza de rodopsina si in seria de reactii chimice
care provoaca excitatia vizuala. Ceilalti trei pigmenti, cunoscuti in mod comun sub numele de
iodopsine, se gasesc in celulele con de la nivelul retinei si sunt responsabili pentru vederea de zi.

Rolul pentru sistemul imunitar


Vitamina A imbunatateste functiile celulelor albe din snge si creste raspunsul anticorpilor la
antigeni si la activitatea anti-virala. n plus, acidul retinoic este necesar pentru a mentine structura
normala si functia tesuturilor epiteliale si a mucoaselor care se gasesc in plamani, trahee, piele,
cavitatea bucala si in tractul gastro-intestinal. Aceste tesuturi, atunci cnd sunt sanatoase si intacte,
servesc ca prima linie de aparare pentru sistemul imunitar, oferind o bariera de protectie pe care
microorganismele ce cauzeaza boli nu o pot patrunde.

Rolul vitaminei A in crestere


Vitamina A este necesara pentru cresterea dezvoltarea normala a celulelor. Cu toate ca mecanismele
prin care vitamina A promoveaza cresterea si dezvoltarea celulelor nu sunt inca pe deplin intelese,
se stie insa ca acidul retinoic este necesar pentru sinteza multor glicoproteine, care controleaza
aderenta celulara (capacitatea celulelor de a se atasa una de alta), cresterea si diferentierea celulelor.

Alte roluri ale vitaminei A


Este cunoscut faptul ca vitamina A este esentiala pentru procesele de reproducere att la barbati cat
si la femei si joaca un rol important in metabolizarea normala a oaselor. In plus, unele dintre cele
mai recente cercetari de vrf in domeniul geneticii arata rolul dat de vitamina A (sub forma de acid
retinoic) in realizarea legaturilor genetice.

Care sunt simptomele de deficit de vitamina A?


Deficitul de vitamina A este des constatat in tarile in curs de dezvoltare si este asociat cu incidenta
cazurilor de orbire, de infectii virale si mortalitate infantila in randul populatiilor sarace. Deficitul
de vitamina A afecteaza in primul rand sanatatea pielii, a parului, ochilor, precum si sistemul
imunitar. Si pierderea poftei de mncare, anomaliile osoase si intarzierea cresterii sunt, de
asemenea, asociate cu aportul inadecvat de aceasta vitamina. Persoanele ce au un aport insuficient
de vitamina A au o sensibilitate crescuta la infectii virale, mai ales rujeola, varicela, pneumonie si
virusul sincitial respirator (VSR). Un deficit prelungit de vitamina A poate duce la incapacitatea de
a vedea vreun pic noaptea sau in conditii de lumina slaba. Acest fapt se datoreaza productiei
insuficiente de rodopsina. Xeroftalmia, o afectiune caracterizata prin modificari la nivelul
conjunctivei si a corneei ochiului, este de asemenea rezultata dintr-un deficit prelungit de vitamina
A si este o cauza majora de orbire in tarile in curs de dezvoltare.

Simptomele de toxicitate
Vitamina A poate provoca reactii adverse atunci cnd este luata in cantitati excesive. Toxicitatea
datorata vitaminei A apare in cazul ingestiei accidentale a unor doze de peste 660000 UI (200 mg de
echivalent de retinol) si 330000 UI (100 mg de echivalent de retinol) de catre adulti, respectiv copii.
Academia Nationala de Stiinte SUA a stabilit in anul 2000 nivelul admis pentru digestia de
Vitamina A, astfel:

Copii 3 ani sau mai tineri, 600 micrograme (2000 UI) pe zi


Copii 4-8 ani, 900 micrograme (3000 UI)
Copii 9-14 ani, 1700 micrograme (5666 UI)
Adolescenti 14-18 ani, 2800 mcg (9333 UI)
Adulti 19 ani si peste, 3000 mcg (10000 UI)
Femeile gravide sau care alapteaza ce au 18 ani sau sunt mai tinere, 2800 mcg (9333 UI)
Femeile gravide sau care alapteaza ce au 19 ani sau sunt mai in varsta, 3000 mcg (10000 UI)

Gatitul, stocarea sau prelucrarea alimentelor nu afecteaza semnificativ cantitatea sau


absorbtia vitaminei A!
Deoarece vitamina A este o vitamina solubila in grasimi, deficitul de vitamina A poate fi cauzat de o
dieta foarte saraca in grasimi si / sau prezenta unor afectiuni medicale care provoaca o reducerea
capacitatii de a absorbi grasimile, cum ar fi deficitul de enzime pancreatice, boala Crohn, fibroza
chistica, indepartarea chirurgicala a unei parti din stomac, boli de vezica biliara si boli hepatice. In
plus, diareea cronica, cauzata de infectii gastro-intestinale si / sau de paraziti intestinali poate
contribui la deficitul de vitamina A. Si infectiile virale duc la un deficit de vitamina A. Expunerea la
anumite produse chimice toxice (de exemplu bifenili polibromurati sau PCB) duce la defalcarea de
vitamina A de catre ficat. Aportul insuficient de proteine sau grasimi alimentare sanatoase
contribuie la deficitul de vitamina A. Pentru ca deficitul de vitamina A provoaca anemie, se
crede ca vitamina A interactioneaza cu metabolismul fierului, desi mecanismul prin care se
intampla acest lucru nu a fost inca foarte clar definit. Excesul de vitamina A interfereaza cu
absorbtia de vitamina K, o vitamina solubila in grasimi necesare pentru coagularea sangelui.

Vitamina A poate juca un rol in prevenirea si / sau tratarea urmatoarelor


afectiuni:

Acnee
Alcoolism
Dermatita atopica
Cataracta
Displazia de col uterin
Diabetul zaharat
Ochi uscati
Boala de san fibrochistica
Hiperkeratoza
Boala intestinala inflamatorie
Leucoplazie
Osteoartrita
Otita medie (infectie la ureche)
Vedere slaba
Psoriazis
Tulburari ale glandei tiroide
Ulcerele
Vaginita
Varicele
Infectii virale