Sunteți pe pagina 1din 6

Stupul multietajat STAS nr.

8128/1977 este conceput dupa stupul de tip Langstroth si


Rooth si face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic, n
timpul unui mare cules, volumul stupului poate fi marit foarte mult, prin
suprapunerea a doua, trei sau mai multe corpuri. Desi cere o anumita pregatire n
manipularea corpurilor, acest tip de stup este cel mai mobil, permitnd folosirea
celor mai noi si eficiente metode de crestere si exploatare a familiilor de albine. Este
recomandat si datorita faptului ca asigura albinelor conditii de crestere
asemanatoare cu cele naturale (scorbura), cuibul dezvoltndu-se, n raport cu solul,
pe verticala. Volumul stupului poate fi marit mult prin adaugare de corpuri, n raport
cu cantitatea de puiet depusa de matca si de starea culesului.
Caracteristicile principale ale stupului sunt urmatoarele: fundul si corpurile
construite din scndura, grosimea peretilor este de 25mm, corpurile se mbina fara
falt iar pe timpul transportului prinderea corpurilor,a fundului si a capacului
realizndu-se cu ajutorul unor tije interioare sau chingi.

Partile componente ale stupului sunt: fundul stupului, corpurile (n mod obisnuit
n numar de 3), ramele, hranitorul, podisorul, rama de ventilatie, capacul telescopic,
tijele de fixare, blocul de urdinis si nchizatorul de urdinis.
Fundul n acest model STAS este mobil, cu o singura fata utilizabila. n prezent se
utilizeaza din ce n ce mai mult fundul dublu, cu ambele fete utilizabile. Are
lungimea de 550mm, depaseste corpul din fata cu circa 60mm formnd astfel
scndurica de zbor. Este construit din scnduri groase de 20mm, ncheiate n falt si
prinse ntr-o rama pe trei parti sau dintr-o bucata de placaj gros cu leaturi pe cele
trei margini, nalte de 20mm.
Corpul este construit din scnduri care se ncheie n falt, ntre ele pe lateral si la
colturi n coada de rndunica ( din experienta mea si a altor stupari care folosesc
acest stup recomand totusi mbinarea la colturi n falt simplu, n felul acesta corpul
este mai rezistent la ploaie, nu putrezeste la mbinari asa de repede). Dimensiunile
exterioare ale corpurilor sunt 490 x 420 x 245mm, iar cele interioare de 450 x 380 x
245mm, avnd un volum util de 0,126 m 3 sau 126 litri (calculat pentru 3 corpuri).
Grosimea tuturor peretilor este de 20mm. Peretii din fata si din spate ai corpurilor
sunt prevazuti n partea de sus, pe interior, cu cte un falt de 17mm naltime si
10mm adncime pentru sprijinirea umeraselor ramelor. Pentru protectia mecanica a
marginilor falturilor, optional poate fi atasata o bucata de tabla sau un distantier de
rame metalic. Peretii laterali ai corpurilor sunt strapunsi pe toata naltimea de un
orificiu cu diametrul de 10mm prin care se introduce tija de fixare a corpurilor n
timpul transportului la pastoral.
n exterior corpurile au doua scobituri cu o adncime de 10mm care servesc ca si
mnere. Alternativ mnerul poate fi confectionat dintr-o bucata de lemn cu
grosimea de 20mm si lungimea de 490mm. Acest tip de mner asigura o priza mai
buna la mutarea si transportul corpurilor grele, pline cu miere.

Ramele , cte 10 n fiecare corp, au dimensiunile exterioare de 435 x 230mm, cu


leatul superior de 25/18/470mm cu umerase de 9mm grosime, iar lungimea
interioara este de 415 x 202mm. Spetezele laterale au o grosime de 9mm cu profil
pentru distantare. Speteaza inferioara este de 15/7/417mm.
Hranitorul consta dintr-o rama de lemn cu peretii nalti de 60mm, restul
dimensiunilor fiind identice cu cele ale corpului. Pe peretii laterali, n interior, are
doua adncituri n care intra doua leaturi demontabile (150/30/395mm), pe care se
sprijina o tava din tabla galvanizata cu dimensiuni interioare de 384/370/45mm.
Printr-un perete despartitor prevazut spre fund cu un orificiu, tava este mpartita n
doua compartimente inegale, avnd cte un gratar plutitor. Capacitatea maxima a
hranitorului este de 7l sirop de zahar. Prin nchiderea orificiului din peretele
despartitor al tavitei cu un dop de cauciuc se foloseste doar un singur compartiment
si astfel se pot da cantitati mai mici de hrana, de pna la 1l sirop de zahar. Rama
hranitorului poate fi folosita si n alte scopuri. Asezata peste tava, ntre corp si rama
de ventilatie, formeaza un spatiu de refugiu n timpul transportului. Intercalata ntre
fund si corp permite folosirea ramelor standard orizontal (435 x 300), atunci cnd se
face trecerea, conversia de la stupul orizontal la cel multietajat sau cnd familia din
multietajat este ajutata, ntarita cu rame cu puiet capacit, gata de eclozionare luate
din stupi orizontali. n stupul multietajat mai poat fi folosite si hranitoarele de rama,
de lemn sau plastic, de diverse capacitati.
Podisorul propriu-zis sau podisorul separator are tablia de 10mm grosime iar n
centru este prevazut cu o fereastra dreptunghiulara de 60/140mm, acoperita pe
ambele fete cu plasa de srma. Rama podisorului are pe trei laturi cte doua
urdinisuri, asezate paralel, pe o fata si pe alta a tabliei, care servesc la devierea
albinelor din familia ajutatoare (asezata deasupra podisorului, peste familia de
baza), prin nchiderea unuia si deschiderea celuilalt, familiei ajutatorare
deschizndui-se n acest scop un alt urdinis pe alta latura a stupului dect cea
folosita la devierea albinelor.
Rama de ventilatie consta dintr-o rama de dimensiunea corpului pe care se prinde
o plasa de srma. Deasupra plasei, pe stinghiile laterale ale ramei se fixeaza doua
leaturi de 50 x 35mm ale caror capete au cte o scobitura adnca de 20mm n care
se fixeaza capacul. n leaturile laterale sunt de asemenea orificii pentru tijele de
fixare.
Capacul telescopic are tavanul drept, gros de 10mm, nvelit la exterior cu tabla
zincata, care mbraca peretii laterali n partea de sus pe o latime de 20mm si se
sprijina cu leaturile laterale pe podisor. Capacul are o rama exterioara cu sectiunea
de 90 X 20mm si, la interior, este prevazut pe lungime cu cte doua leaturi cu
sectiunea de 50 x 20mm, ntre capetele carora este lasat un locas pentru capatul
tijei cu piulita. Cu aceste leaturi capacul se sprijina de podisor, formnd un spatiu n
care se poate aseza n toamna materialul izolant (saltelute de paie, polistiren, etc.).

Blocul pentru urdinis se formeaza dintr-o sipca cu sectiunea de 20 x 20mm si


lungimea de 375mm. Este prevazut pe o fata cu o scobitura de 153 x 9mm, iar pe
alta fata cu o scobitura de 50 x 9mm permitnd astfel micsorarea urdinisului la
dimensiunea dorita, n caz de furtisag sau iarna. Pozitia blocului este determinata de
doua cuie batute la interior, pe fundul stupului.
nchizatorul de urdinis se executa dintr-o scndura cu sectiunea de 15 x 35 x
415mm, avnd la ambele capete cte o scobitura de 20 x 21mm si se prinde cu un
cui de corpul stupului. Este folosit atunci cnd coloniile se muta n pastoral sau cnd
trebuie nchise atunci cnd se fac tratamente fitosanitare.
Tijele sunt confectionate din otel, au o lungime de 991mm si diametrul de 8mm, la
un capat au un filet pe o lungime de 70mm pe care se nsurubeaza o piulita cu
fluture, iar la capatul celalalt au un orificiu prin care se trece o siguranta. Lungimea
tijei permite fixarea tuturor partilor componente ale stupului cu exceptia capacului.
Din cauza lungimii fixe a tijelor se pot mpacheta doar stupii echipati cu toate
piesele. Pentru a nlatura acest inconvenient n locul tijelor de otel se pot folosi
cabluri metalice, din otel zincat, gros de 4,5mm, care are un capat fixat ntr-o teava
iar celalalt este prevazut cu un surub cu mandrina (cleste).
Principalele avantaje ale stupului multietajat sunt urmatoarele: asigura
dezvoltarea familiilor puternice, respectnd dezvoltarea pe verticala a acestora si
oferindu-le spatiu suficient, piesele sunt mobile, putnd fi
schimbate/curatate/nlocuite cu usurinta, permite mnuirea grupelor de rame cu
ntreg corpul n loc de mnuirea fiecarei rame n parte, cum este n cazul stupului
orizontal, reducnd prin aceasta volumul de munca al apicultorului. Toate acestea
fac din stupul multietajat alegerea optima pentru practicarea unei apiculturi
moderne, intensive.
n stupi albinele si formeaza cuibul, se dezvolta si desfasoara activitati specifice
cum ar fi culesul de nectar, polen si propolis, cresterea larvelor, cladirea fagurilor,
etc.
Indiferent de tipul stupului (orizontal,vertical cu magazine sau multietajat), prin
modul lui de constructie trebuie sa asigure familiei de albine urmatoarele conditii:
- sa fereasca colonia de interperii (ploaie, vnt, curenti de aer, umezeala, arsita);
- sa aiba un volum suficient, sa fie ncapator, sa asigure spatiul necesar dezvoltarii
maxime a familiei de albine pimavara-vara si depozitarii rezervelor de miere si
pastura; sa permita micsorarea sau marirea volumului prin adaugarea de rame sau
corpuri, n raport cu ciclul de dezvoltare a coloniei pe timpul anului si cu evolutia
culesurilor;
- sa aiba o greutate care sa permita transportul cu usurinta dintr-un loc n altul
(important pentru pastoral);

- la inspectie, prin dispunerea ramelor, podisoarelor, diafragmelor, corpurilor si a


altor accesorii sa se stnjeneasca ct mai putin activitatea coloniei de albine;
- dimensiunile constructive ale partilor componente sa fie standard, sa aiba aceleasi
dimensiuni pentru a putea folosi cu usurinta materialele apicole noi comercializate
n magazinele specializate si pentru a se putea muta dintr-un stup n altul;
- sa fie construit dintr-un material rezistent, usor (lemn, poliuretan) care sa ofere
protectie la socurile mecanice si la atacurile soarecilor.
Ca regula generala, pentru nfiintarea unei stupini este foarte important ca stupii sa
fie de acelasi tip, cu rama unica, de aceleasi dimesiuni.
Indiferent de tipul stupului, el este alcatuit din urmatoarele parti principale, fixe sau
mobile: fund, corp, podisor si capac. Optional mai poate fi dotat cu diafragme,
hranitoare, gratii Hanneman precum si alte accesorii folosite ntr-un scop sau altul.

Sisteme de ntretinere

Lucrarile de ntretinere se fac prin mutarea corpurilor de stup, ceea ce simplifica si


usureaza cu mult munca. n cazul unei familii de albine ntretinuta n stup
multietajat, aceasta va ierna n 2-3 corpuri (suprapuse), corpul superior fiind plin cu
rame cu miere (rezerva de hrana).
Avnd provizii de hrana suficiente, familia va ierna bine si se va dezvolta devreme
primavara. Pe masura consumarii hranei din corpul superior, matca se urca acolo si
depune oua, iar fagurii se vor umple curnd cu puiet. Daca familia este puternica si
exista un cules ct de mic de ntretinere, corpul de sus va fi ocupat n ntregime cu
puiet de diferite vrste, iar n corpul de jos vor fi faguri claditi. Albinele vor depozita
mierea att n fagurii cu puiet din corpul de jos, cit si n cei claditi din corpul de sus,
iar matca va fi silita sa-si extinda ouatul si n fagurii claditi din corpul de sus.
Imediat dupa ce ambele corpuri au fost ocupate cu albine tinere si puiet, ntre ele se
intercaleaza al treilea corp care poate avea att faguri claditi ct si artificiali.
Pe masura iesirii puietului din corpul de jos, matca este nevoita sa coboare pe
fagurii din acest corp si sa continue ouatul; n acelasi timp, albinele vor ocupa cu
nectar si miere celulele eliberate de puietul din corpul de sus. Atunci cnd culesul
continua si toate cele trei corpuri au fost ocupate cu albine, miere si puiet, se va
adauga treptat cte un corp de stup, intercalndu-l totdeauna deasupra primului
corp (astfel se introduce al patrulea si chiar al cincilea si al saselea corp de stup).
n anii cu un cules abundent, corpul ce se intercaleaza este ocupat numai cu faguri
artificiali.
La pregatirea familiilor de albine pentru iernat n stupi multietajati, peste corpul
inferior cu puiet se va aseza un al doilea corp ocupat n ntregime cu miere si

pastura.
O alta metoda de ntretinere a familiilor de albine n stupi multietajati consta n
izolarea matcii n corpul de jos cu ajutorul gratiei despartitoare. Aceasta lucrare se
face la nceputul primaverii cnd timpul se ncalzeste si dupa inversarea corpurilor
de stup unul n locul celuilalt. Dupa ce corpul de jos si cel de mijloc au fost ocupate
de albine si puiet, se introduce cel de-al patrulea corp, avnd grija ca fagurele pe
care se afla matca sa fie trecut n corpul de jos, care trebuie sa fie completat cu
faguri cu celule de lucratoare bune pentru ouatul matcii si cresterea puietului. Peste
acest corp se aseaza gratia despartitoare si corpul al patrulea, completat numai cu
rame cu faguri artificiali, iar deasupra acestuia se pune corpul cu rame cu puiet
necapacit, peste care se aseaza corpul cu rame cu puiet capacit. Pe masura
eliberarii celulelor de puiet, din cele trei corpuri de stup de deasupra, albinele vor
depozita acolo nectarul, iar n corpul de jos matca si va continua ouatul normal.