Sunteți pe pagina 1din 8

Rolul somnului in formarea amintirii false

Introducere:
Mai multe dovezi sugereaza faptul ca somnul are un rol important in consolidarea amintirilor. In
timp ce beneficiul somnului era considerat odata ca se aplica strict formelor procedurale ale
memoriei (de exemplu, abilitatile, aptitudinile mersul pe bicicleta), recent s-a descoperit ca se
aplica si memoriei explicite (de lunga durata). Consolidarea memoriei este deseori definita ca
fiind dependenta de timp, un proces care stabilizeaza amintirile impotriva interferentelor si
degradarii, permitandu-le sa reziste in timp. Notiunea de stabilizare a memoriei implica faptul ca
amintirile sunt solidificate pentru a mentine forma originala. Si totusi, alte dovezi arata ca
amintirile se pot deforma odata cu trecerea timpului, sugerand astfel ca procesul de consolidare
nu ofera intotdeauna reprezentari veridice ale experientei noastre.
Un grup de cercetatori s-a concentrat pe formarea de amintiri false, in care oamenii isi amintesc
evenimente care nu s-au intamplat niciodata. Chiar daca un numar mare de studii sustine un
anumit rol al somnului in consolidarea informatiei, nu se stie daca somnul influenteaza si
dezvoltarea amintirilor false. Este importanta intelegerea acestui fapt deoarece este inrudit cu
multitudinea de intrebari despre cum sunt stocate amintirile, cum acestea se schimba in timp si
daca aceste schimbari pot fi utile si adaptabile.
Am realizat mai multe teste in scopul de a ne da seama daca somnul influenteaza amintirile false,
folosind o aplicatie cunoscuta ca si Paradigma Deese-Roediger-McDermott (DRM). Exercitiul
produce cote mari de amintire pentru cuvinte nestudiate critice (de ex: fereastra) care, in mod
semantic, sunt asociate cuvintelor studiate (de ex: usa, geam, casa, perdea, deschidere etc).
Cercetari anterioare au demonstrat ca memoria pe termen lung pentru cuvinte critice depaseste
amintirea veridica pentru cuvintele studiate. De exemplu, McDermott a demonstrat ca o
intarziere de 2 zile intre studiu si test, a produs nivele de amintiri false care au excelat in fata
amintirilor reale, veridice. Aditional decodificarii factorilor care influenteaza amintirea falsa,
studiile au aratat posibilitatea ca procesele de consolidare a memoriei incete, inchise,
influenteaza totodata si dezvoltarea memoriei false. Aceasta teorie pare plauzibila dat fiind faptul
ca somnul nu doar stabilizeaza amintirile in forma lor originala, le si transforma in forme care
sunt mai putin precise in anumite privinte, dar care poate sunt mai folositoare pe termen lung.

Exista un consens in literatura ce face referire la conditia calului-de-mare ale carui amintiri sunt
modelate de catre somnul cu unde. (slow-wave sleep SWS). SWS este caracterizat de
amplitudinea undelor in creier; este asociat cu evenimente care aprovizioneaza dorinta de
comunicare de la nivelul creierului cu memoria neocorticala, in timp ce amintirile sufera
procesul de consolidare.
SWS pare ca are un rol important in consolidarea reala a memoriei pe termen lung a
hipocampusului dependent (hippocampus cal-de-mare). De exemplu, Rasch et al. (2007) a
expus niste subiecti umani la un miros (mirosul de trandafir), in timp ce noaptea invatau despre
imperecherea obiect-locatie a memoriei. S-a observat o activitate hipocampala ca raspuns la
mirosul de trandafir, aceasta ducand la imbuntatirea retinerii pe termen lung in dimineata
urmatoare.
Sarcina DRM difera fata de altele, si anume, atrage ambele componente ale memoriei pe termen
lung: cea episodica si cea semantica. Amintirea indetaliata a informatiilor unui experiment
precum sunetul unor cuvinte asa cum au fost prezentate si caracteristicile vocii vorbitorului
sunt componente ale memoriei episodice. A stii ca toate cuvintele dintr-o lista sunt legate intre
ele, este o componenta a memoriei semantice.
In timp ce falsa amintire a cuvintelor critice e considerat ca se bazeaza pe procesarea semantica,,
memoria reala pentru cuvintele studiate se bazeaza pe ambele procese, episodic si semantic.

Experiment 1:
1.1.
Metode
1.1.1. Participanti
Cativa studenti (varsta reprezentativa 20-21) din doua colegii din Boston au participat fie pentru
castig, fie pentru credit de curs. Initial am condus experimentul la Colegiul Merrimack in N.
Andover si ulterior l-am repetat pe Universitatea Harvard. Studiul de la Harvard a servit la
reproducerea diferentelor de somn si de priveghere observate la subiectii de la Merrimack si sa
obtina o potrivire de somn cu ajutorul polisomnograficului folosind populatia Harvardului.
Deoarece performanta din cadrul celor doua colegii au fost identice virtual, toate analizele
reflecta performanta lor combinata. Alte statistici pot fi gasite online in Informatie
suplimentara. Dat fiind faptul ca Merrimack si Harvard reprezinta diferite populatii,
asemanarile intre scoli ne sporesc increderea in autenticitatea rezultatelor.
Subiectii si-au mentinut programul de somn normal timp de doua zile si li s-au cerut sa doarma
pentru cel putin 6 ore pe noapte. Subiectii au raportat faptul ca ora de somn era la 12:28, urmand
sa se trezeasca la 8:12, deci un interval de 7 ore jumatate. Aditional, participantii s-au abtinut de
la cafea si alcool timp de doua zile inainte si pe parcursul experimentului.

1.1.2. Proceduri
Toti subiectii au ascultat o inregistrare a opt cuvinte-lista, iar mai tarziu au putut sa si le
aminteasca. Subiectii fie au fost pusi sa invete lista la 9 dimineata, urmand sa fie testati la ora 9
in acea seara, fie sa studieze la ora 9 seara, ca de dimineata sa fie testati ora 9. Doua grupuri
suplimentare de la Colegiul Merrimack au studiat lista de cuvinte la 9 dimineata ori la 9 seara si
au fost testati 20 de minute mai tarziu, in scopul de a obtine rezultate intr-un timp scurt si de
asemenea, pentru a elimina influentele circadiene.
Subiectii au fost testati in grupuri mici. Li s-a spus ca participa intr-un test de memorie si ca vor
trebui sa asculte cu atentie cuvintele pe care urmeaza sa le auda, deoarece mai tarziu li se vor da
un test din acestea. Apoi au primit opt liste DRM ce corespundeau cuvintelor: fereastra, doctor,
dur, furie, fin, cupa, munte. Cuvintele au fost prezentate auditiv, descresactor asociatiei, un
cuvant la fiecare doua secunde. Dupa ultimul cuvant al fiecarei liste, au urmat 12 secunde de
liniste, urmat de un sunet de o secunda, urmat de doua secunde de tacere, urmat de primul cuvant
al listei urmatoare. Cuvintele au fost redate intr-o voce masculina. Subiectii au auzit listele o
singura data. Dupa aceea, li s-a dat voie sa mearga sa isi continue activitatile obisnuite.
La final, subiectilor le-au fost date bucati de hartie alba si au fost rugat sa isi aminteasca cat mai
multe cuvinte din listele pe care le-au auzit anterior, urmand sa le scrie pe foi. Au avut la
dispozitie 10 minute pentru a scrie cuvintele. Dupa 8 minute, li s-a spus ca mai au inca 2 minute.

1.1.3. Masururi de memorie


Cuvintele amintite au fost categorizate ca fiind cuvinte studiate (cele auzite la sesiune), cuvinte
critice (cele care nu au fost studiate, dar asociate cu fiecare lista) sau intruziuni (alte cuvinte nonstudiate). Rezultatele pentru cuvintele studiate sunt prezentate atat ca numarul de cuvinte
amintite si studiate, cat si ca numarul de cuvinte studiate minus numarul de intruziuni care a
fost folosit pentru a corecta posibile reamintiri.
1.2.

Rezultate

In ansamblu, somnul a dus la o reamintire mai buna a cuvintelor invatate si a celor care nu au
fost invatate.
In mod interesant, asemanator cu alte studii care investigheaza amintirea in paradigma DRM,
subiectii din grupurile Somn si Priveghere si-au amintit 23% si 16% din cuvintele studiate,
respectiv si-au amintit in mod fals 46% si 36% din cuvintele critice. Deci, in ambele grupuri,
amintirea cuvintelor critice a depasit amintirea cuvintelor studiate in urma unui termen de 12 ore.
Pentru a observa cum s-a schimbat memoria in intervalul de 12 ore, am comparat amintirea dupa
20 de minute dupa studiu. Amintirea cuvintelor studiate s-a deteriorat significant de la 20 de

minute de baza in ambele stadii, Somn si Priveghere. Deteriorarea a fost mai accentuata in
stadiul de Priveghere, sugerand faptul ca somnul protejeaza amintirile impotriva degradarii
timpului.
De asemenea, amintirea cuvintelor critice a scazut tot in timpul Privegherii. Amintirea
cuvintelor critice a crescut in urma somnului, aratand deci rezultate imbunatatite.

Experimentul 2:
Pentru a determina care stadii specifice de somn sunt corelate cu cresterea amintirii pe care am
sesizat-o in grupul Somn, am monitorizat somnul unui grup suplimentar. Ca si inainte,
subiectii au fost antrenati la 9 seara si testati la 9 dimineata. Insa acesti subiecti au petrecut
noaptea in laboratorul de somn.
2.1. Metode
2.1.1. Participanti si proceduri
Subiectii recrutati la Universitatea Harvard (varsta 22 ani) au ajuns la laboratorul de la Beth
Israel Deaconess Medical Center la ora 8 jumatate seara. Au ascultat listele de cuvinte intr-o
camera linistita. Apoi, au fost mutati in laboratorul de somn unde au fost conectati la
inregistrarea PSG un proces de o ora. In acest timp, subiectii au discutat cu experimentatorul si
asistentii pentru a preveni repetitia cuvintelor. Subiectilor le-a fost permis sa citeasca pana cand
au fost gata de somn, iar inregistrarea somnului a avut loc cu lumina stinsa. Ei au fost treziti in
urma a 9 ore de somn, dupa care au facut du si au luat micul dejun. Dupa acestea, subiectii s-au
intors in camera pentru testul de amintire. Informatiile despre somn au fost punctate in functie de
standardele lui Rechschaffen and Kales. Informatia de la un subiect a trebuit sa fie brcuit din
cauza unei erori a echipamentului PSG. Subiectii au dormit aproximativ 8 ore cu o latenta de
somn de 27 de minute din cauza luminilor stinse. Timpul petrecut in diferite etape de somn nu
difera fata de normele stabilite in mod normal.

2.2. Rezultate
Asemanarile performantelor dintre grupurile Somn reduc ingrijorarea despre diferentele de
mediu intre somnul in laborator si cel de acasa. Corelatiile dintre stadiile de somn si amintirea de
cuvinte critice nu au putut fi masurate mai concrect, din cauza irului ingust de cuvinte critice
(80% dintre subiectii de noapte si-au amintit fie 4 sau 5 cuvinte din cele 8).

Experimentul 3:
Pentru a grabi clarificarea relatiei dintre somn si memorie pe timpul noptii si pentru a controla
factorii cricadieni si interferentele, am initiat un experiment PSG aditional in timpul unui somn
de zi.
3.1. Metode
3.1.1. Participanti si proceduri
Subiectii au fost recrutati de la Universitatea Harvard, au fost antrenati pentru a invata cuvintele
dupa-amiaza si testati la ora 6 jumatate, fie dupa un somn de 88 de minute, fie stand treji in tot
acest timp. In fiecare zi de testare, doi subiecti erau luati in laborator pentru a asculta cuvintele.
Ambii erau conectati la PSG, dupa care au fost distribuiti aleatoriu, unul in grupul Somn de zi,
celalalt in Priveghere. Cel din Priveghere a vizionat un film emotional netru in timp ce
celalalt dormea. Cei din grupul Priveghere erau monitorizati pentru a fii sigur ca nu vor
adormi. Dupa aceea, ambii subiecti au ramas in biblioteca, ascultand o carte pe caseta pana la
18:30. Un subiect din grupul Somn de zi a fost exclus, din cauza unui esec.
3.2. Rezultate
Similar somnului de noapte al grupurilor Somn, subiectii din grupul Somn de zi si-au amintit
mai multe cuvinte critice decat cei din grupul Priveghere. In contrast, amintirea cuvintelor
invatate nu difera intre cele doua grupuri, nici intruziunile. Acestea indica faptul ca somnul
promoveaza amintirea cuvintelor studiate anterior in exercitiul DRM.

4. Discussion
Mai multe studii in care s-a folosit DRM au demonstrat ca amintirile false pentru asociatii
semantici, pot persista mai mult decat amintirile originale. Aceste studii au crescut posibilitatea
ca procesele incete sunt mai active in timpul somnului si pot influenta dezvoltarea falsei
memorii. Informatiile noastre arata, intr-adevar, ca somnul are un rol important in evolutia
amintirilor false. Studiul somnului de zi, de exemplu, este cel mai convingator in aceasta
privinta, aratand faptul ca somnul creste reamintirea cuvintelor critice intr-o proportie de 50%. In
mod similar, in sectiunea 1, in ciuda degradarii amintirilor originale de-a lungul privegherii si
somnului, subiectii au aratat o deteriorare in amintirile false dupa ore intregi de nedormit, dar
nicio schimbare sau scadere dupa o noapte de somn.
Rezultatele noastre au ridicat diferite intrebari. In primul rand, de ce au fost cuvintele critice
amintite mai usor in urma perioadelor de somn? Acest lucru nu este pur i simplu o sporire a
reamintirii dupa somn; ne amintim ca, cuvintele studiate au fost identice in cadrul puiului de
somn si a privegherii, in timp ce reamintirea cuvintelor critice a fost considerabil mai mare dupa

puiul de somn. Deci, somnul se pare ca a produs o imbogatire in reamintirea acestor false
memorii.
Mai multe descoperiri diminueaza ingrijorarile despre ciclul circadian sau interferentele
rezultatelor. Din moment ce ambele grupuri au invatat cuvintele la 00:00 si le-au redat la ora
18:30 in sectiunea 3, orice efect circadian ar trebui sa fie identic in cazul ambelor grupuri.
Ingrijorarile despre factorii circadieni sunt mai degraba domolite in momentul reamintirii
cuvintelor critice care au ramas la fel intre amiaza si seara.
Subiectii din Priveghere au stat treji cu 88 de minute in plus fata de cei din Somn de zi.
Acest interval de timp ar fi putut permite sa apara anumite interferente, insa nu este cert de ce
cresterea timpului liber ar provoca o asemenea sporire (50%) in reamintirea cuvintelor critice.
Doar amintirea cuvintelor critice a fost imbogatita de somn in studiul puiului de somn; de
asemenea, somnul preferentiabil, a promovat cuvintele critice in defavoarea celor studiate in
studiul de noapte.
O a doua intrebare datorata rezultatelor noastre este de ce, daca subiectii din sectiunea 1 si-au
amintit mai multe cuvinte studiate dupa o noapte de somn, cei din grupurile somn de zi si
priveghere au avut acelasi rezultat al cuvintelor studiate in sectiunea 3? O posibilitate ar fi ca
somnul produce o intarire a amintirilor, si cu cat dureaza mai mult, cu atat este mai puternica
intarirea aceasta.
O alta posibilitate este ca somnul asigura o protectie pasiva impotriva slabirii amintirilor prin
trezirea interferentei (un bruiaj), si o eterogenitate considerabila in timpul somnului de 12 ore
duce la o reamintire mai mare. Daca acesta ar fi cazul, timpul total de somn (TST) si performanta
ar trebui sa fie corelate pozitiv. Totusi, remintirea in ansamblu si reamintirea exacta a cuvintelor
studiate nu au fost corelate cu TST. In schimb, corelatii puternice intre SWS (slow-wave sleep) si
reamintirea dupa somn (post-sleep) a cuvintelor studiate, au dus la studiile peste noapte si a
somnului de zi. Timpul petrecut in SWS ar trebui sa fie corelat pozitiv cu reamintirea. Corelatiile
SWS mentioneaza ca influentele circadiene nu pot explica influenta benefica a somnului asupra
aducerii aminte originale. Acest argument este sprijinit de catre lipsa de diferente a reamintirii
veridice dintre grupurile de la amiaza si seara, ceea ce sugereaza ca influentele circadiene nu
afecteaza procesele de codificare si regasire.
Aceste argumente sustin ideea ca somnul are mai mult un rol activ, decat unul pasiv, un rol in
consolidarea memoriei.

Cum intelegem consecintele unui sistem care, in mod preferential, imbogateste amintirile false?
O varianta este ca atunci cand detinem un material insemnat, un sistem de memorie adaptabil
conserva doar ceea ce este important si util in viitor. Deci, in DRM, un sistem eficient poate
extrage si retine tema generala sau esenta informatiei, doar daca subiectii sunt instruiti sa
procedeze invers.
Deoarece exista mai multe teorii referitoare la efectul memoriei false al DRM, este important sa
admitem faptul ca amintirile false pentru cuvinte critice pot aparea intocmai din amintirea
esentei, cuvintelor asociative sau un amestec intre acestea.
In timp ce rezultatele noastre demonstreaza ca somnul are un rol in retinerea pe termen lung a
cuvintelor critice, ele nu fac diferenta intre explicatiile alternative ale formarii memoriei false, si
nici nu exclud efectul de somn asupra regasirii cuvintelor critice. Mai mult, reamintirea falsa este
doar un tip de distorsionare a memoriei si este neclar daca influenta somnului ar putea duce la
alte forme ale memoriei false. Acestea sunt intrebari importante pentru cercetari viitoare.
A doua intrebare este cum explicam ideea ca dupa o noapte de somn, ca si dupa un pui de somn,
reamintirea cuvintelor studiate in paradigma DRM se coreleaza negativ cu cantitatea de SWS
obtinuta. Avand in vedere ca SWS este sensibil privarii de somn si asociat cu efecte de
destindere, o posibilitate este ca reamintirea slaba asociata cu o abundenta de SWS este un
artefact de somn modest. Daca aceasta ipoteza are valoare, aducerea aminte veridica ar trebui sa
fie corelata cu durata de somn de dinainte de experimentul din grupul Somn, insa acesta nu
este cazul. Mai mult de-atat, reamintirea nu a fost corelata cu criteriile de pe scala Stanford
Sleepiness.
Rezultatele noastre indica faptul ca somnul are un rol in pastrarea si persistenta amintirilor false.
Pe de-o parte, pare de neadaptat la mediu. De ce ar vrea cineva sa isi aminteasca niste informatii
pe care nu le-a intalnit niciodata? In cele mai multe cazuri, ar fi de nedorit. Dar DRM , bazanduse pe procesarea semantica, pare sa genereze un fel special de memorie falsa, unde cuvintele
reprezentate precum intelesul semantic al unei liste, sunt amintite chiar daca niciodata nu au fost
prezentate. Avand in vedere ca, creierul nostru nu poate stoca orice detaliu, poate fi uneori
benefic sa ne amintim ce inseamna esenta informatiei, chiar daca acea informatie este
reprezentata de un cuvant pe care nu l-am studiat niciodata.
Cautarile noastre adauga inca ceva in plus: somnul nu doar consolideaza amintirile in forma lor
originala, ci le transforma si le restructureaza astfel incat sa se pot crea abstractizari si intelegeri,
sa fie construite interferente si in mod emotional, aspectele proeminente ale informatiei sa fie
amintite in defavoarea detaliilor neutre.

Acknowledgements
Appendix A. Supplementary material
References
-