Sunteți pe pagina 1din 3

Ce sunt jocurile psihologice?

Jocurile psihologice sunt tipare comportamentale care conduc situatiile catre un final
previzibil, repetitiv si neplacut si care ne aduc dezavantaje in relatiile personale si
profesionale. Sunt situatii de viata care se desfasoara conform unui plan inconstient si
care mai devreme sau mai tarziu se termina cu un cliseu sau o senzatie foarte familiara.
Nu pot sa cred ca mi se intampla asta din nou!
Vezi? Ti-am spus eu!
Nu incercam decat sa te ajut!
Stiam eu ca nu sunt bun de nimic
Numai mie mi se putea intampla una ca asta!
El iese trantind usa, ea ramane plangand
Seful cere imposibilul, angajatul accepta sarcina
Sotul alcoolic, sotia ameninta mereu ca divorteaza dar ramane alaturi de el

Cum ne afecteaza jocurile in viata de zi cu zi?


Jocurile se fac simtite in relatiile incordate cu sefii si colegii de munca, in relatiile de
cuplu nefericite, in relatiile cu prietenii, cu rudele sau cu copiii. Efectele sunt de cele
mai multe ori pierderea increderii in sine, confuzie in relatia cu sine si cu ceilalti,
scaderea rezistentei la stress si desconsiderarea capacitatilor proprii si ale celorlalti. Pe
termen lung ne putem pierde bucuria si energia pentru anumite activitati sau increderea ca
putem face lucrurile si altfel. Natura repetitiva si predictibila a jocurilor atrage mereu
acelasi rezultat, la fel ca un ecou.
Cea mai simpla cale de a identifica un joc este sa-ti raspunzi la intrebarile:
Ce mi se intampla mereu si mereu?
In ce fel de situatii ajung in mod repetat, fara sa-mi dau seama?
Cine sunt oamenii de langa mine, atunci cand se intampla asta?

Cum se nasc jocurile?


Jocurile au la baza nevoi umane fundamentale: securitate fizica si psihologica,
nevoia de a fi acceptati cu bune si cu rele, nevoia de a ne identifica dar si de a ne defini

si a ne delimita de ceilalti, nevoia de a avea impact si a primi feedback, nevoia de a


primi si a darui iubire.
Un joc incepe atunci cand una dintre nevoile de baza nu este satisfacuta, un timp
mai indelungat.
Instinctiv, noi ne satisfacem aceste nevoi semnalizati fiind de cele patru emotii de baza:
bucuria, frica, furia si tristetea. In mod natural bucuria este asociata cu confortul fizic
si psihologic, frica semnaleaza un pericol pentru siguranta individului, furia atrage
atentia asupra unei nedreptati si ne da energia necesara rezolvarii problemei, iar tristetea
se asociaza cu pierederea.
In cultura noastra dar nu numai, s-au stabilizat de-a lungul timpului anumite credinte cu
privire la ceea ce este si nu este permis sa se exprime. Cu totii am auzit probabil clisee
precum:
Barbatii adevarati nu plang (dar e firesc sa se infurie)
O fata buna/inteleapta nu se infurie (dar este firesc sa planga si sa fie trista)
Nu mai plange, nu ai de ce sa fii suparata
Nu are de ce sa-ti fie frica
Atunci cand mediul in care traim nu permite sau nu raspunde la una dintre emotiile
de baza, vom inlocui acea emotie care nu are impact, cu una care sa aiba impact!
Astfel, traind intr-un mediu care nu permite exprimarea activa a furiei dar permite
tristetea, ajungem treptat sa plangem in loc sa spunem ce ne deranjeaza.
Sau, intr-un mediu care permite furia dar nu si frica, atunci cand ne simtim
amenintati ne enervam si devenim defensivi.

Ce este triunghiul dramatic?


Triunghiul dramatic este scena pe care se desfasoara jocul. Este o scena formata din
trei zone principale: zona Salvatorului, zona Victimei si zona Persecutorului. Fiecare
dintre persoanele participante incepe jocul din zona ei preferata, dar pana la finalul
jocului va fi trecut si prin celelalte zone.
O persoana care incepe jocul din zona Salvatorului poate ajunge la final in zona
Victimei!

Ce trebuie s faci pentru a evita jocul sau deznodamantul nectigtor?


Sa observi in timp real jocurile proprii si ale celorlalti si sa le dezamorsezi cu
ajutorul unor strategii si tehnici de comunicare.
Sa identifici ce anume te face sensibil/a la un anumit joc sau rol si cum poti schimba
asta.
Cum sa nu te lasi manipulat/a de jocurile celor din jur.
Cum sa iesi din triunghiul dramatic, folosindu-ti propriile resurse.
Sa-ti (re)construiesti relatii sanatoase, personale si profesionale.
Sa-ti (re)gasesti motivatia si increderea pentru schimbare.

Sursa: http://ioanapreda.ro/articole/tabara-psihoterapie-dezvoltare-personala-busteniaugust-2011/