Sunteți pe pagina 1din 33

1.

Rolul de centru de decizie este indeplinit de


intreprindere privita ca :
-organizatie economica
2. Faptul ca intreprinderea cuprinde un ansamblu de
activitati umane cu o finalitate bine determinata si care
dau viata tuturor elementelortehnice, tehnologice si de
alta natura defineste intreprinderea ca fiind:
- o organizatie sociala
3. Intreprinderea ca organizatie economica reprezinta:
- capacitatea de a intra in relatii cu alte intreprinderi si de a
desfasura un intens schimb de activitati (aprovizionare,
vanzare etc.)
4. Care din caracteristicile si abilitatile pe care trebuie sa
le posede un bun intreprinzator ajuta la identificarea mai
multor solutii pentru rezolvarea unei probleme?
- capcaitatea decizionala
5. Mediul ambiant al intreprinderii poate fi definit ca
fiind:
- ansamblul conditiilor de natura eterogena care exercita
influenta asupra modului in care isi realizeaza obiectivele
proprii
- o retea de variabile exogene, carora le opune propriile
variabile endogene.
6. Care tip de mediu ambiant al intreprinderii este definit
de schimbari foarte accentuate, frecvente, adesea
transformatoare care pun probleme dificile de adaptare,
in general greu de anticipat?
- mediul turbulent
7. Mediul ambiant al intreprinderii poate fi definit ca
fiind:
- ansamblul conditiilor de natura eterogena care exercita
influenta asupra modului in care intreprinderea isi
realizeaza obiectivele proprii;
- retea de variabile exogene, carora intreprinderea le opune
propriile variabile endogene.
8. Pentru ca o intreprindere sa se infiinteze trebuie sa se
indeplineasca urmatoarele conditii de forma:
- inmatricularea la registrul comertului
- publicarea anuntului de infiintare.
9. La infiintarea unei intreprinderi, fixarea cotelor de
profit si pierderi ce revin asociatilor reprezinta:
- o conditie de fond.
10. Care din urmatoarele operatiuni nu fac parte din
procesul propriu-zis de creare a unei intreprinderi?
- intocmirea studiului comercial
- intocmirea studiului financiar
11. Incetarea platilor de catre o intreprindere presupune
ca:
- intreprinderea respectiva poate fi inca solvabila.
- exista imposibilitatea de a face fata pasivelor exigibile prin
activele disponibile.
12. In cazul procedurii de redresare si lichidare juridica,
intreprinderea se afla la o a doua convocare in fata
instantei pentru:
- analiza propunerilor comisiei de supraveghere
- pronuntarea deciziei de redresare sau lichidare juridica.
13. Directorul financiar al sc elco-sa, in discutia cu
presedintele societatii sesiza:Datoriile privind creantele,
salariile personalului si simpozitele catre stat nu mai pot
fi acoperite prin disponibilitatile banesti in cont si
facturile in curs de incasare. In aceste conditii societatea
se va afla in situatia de:
- declansarea procedurii de constatare a starii de incetare a
platilor.
14. Asociatii au o responsabilitate nelimitata si solidara
fata de creditori in cazul:
- societatilor de persoane
- societatilor in comandita simpla
15. Raspunderea asociatilor este nelimitata si solidara in
cazul:

- societatilor in nume colectiv.


16. Cesionara de parti de capital seste supusa aprobarii
tuturor asociatilor la:
- societatea in nume colectiv.
17. Care din caracteristicile de mai jos corespund
societatii in comandita pe actiuni?
- capitalul este divizat pe actiuni.
18. Care din urmatoarele caracteristici nu sunt specifice
IMM?
- managementul nu este independent, fiind cel mai adesea
subordonat proprietarilor intreprinderii.
- diversificarea activitatii este unul din punctele forte.
19. In tarile cu traditie in economia de piata, statisticile
arata ca:
- 20% din noile intreprinderi nu ajung la a doua aniversare.
20. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu
privire la IMM?
- gestiunea personalului este mai eficace.
- importanta politicii de formare a cadrelor este neglijata.
21. Efectele de sinergie isi fac simtita prezenta in cazul:
- cresterii orizontale.
22. In cazul cresterii externe a intreprinderii exista
urmatoarele avantaje:
- reducerea costurilor ca urmare a economiilor de scara.
- efectele de sinergie sunt apreciabile.
23. Cresterea orizontala a intreprinderii prezinta
urmatoarele avantaje :
- obtinerea economiilor de scara;
- reducerea costurilor ca urmare a efectelor de sinergie;
24. Presedintele CA al SC ELCO SA, in finalul reuniunii
de elaborare a strategiei de crestere , preciza:
Orientarea noastra de a achizitiona echipamentul
tenologic nou necesar dezvoltarii capacitatii de productie
ne va permite, in mai putin de o luna, sa depasim pragul
de rentabilitate. Totusi, pentru a diminua riscul afacerii
noastre, trebuie sa extindem activitatea la SC ALCO SA si
SC TECO SA, mai ales ca fabrica produse asemanatoare
cu ale noastre. In acest caz, strategia SC ELCO SA
urmareste:
- vresterea externa orizontala omogena.
25. In situatia in care o intreprindere A dispare iar
activele sale sunt preluate de doua sau mai multe
intreprinderi existente, care absorb, in parti egale sau
diferite patrimoniul intreprinderii A putem spune ca este
vorba de:
- fuziune sciziune.
26. Daca o intreprindere A emite un nr important de
actiuni care sunt cumparate de o intreprindere B,
intreprinderea care astfel dobandeste capacitatea de
control asupra intreprinderii care a emis actiunile, este
vorba de:
- luare de participatii.
27. In cadrul unui contract de fransiza, fransizantul
desfasoara urmatoarele activitati:
- contribuie cu capitalul necesar la afacere.
- plateste redevente proportionale cu volumul vanzarilor
realizate.
28. La un an de la infiintare SC AMIC SA, cererea pentru
prdusul fabricat este din ce in ce mai mare. Pentru
societate a sosit momentul externalizarii activitatii si a
cedat SC TOP SA, o fabricatie de 50 tone si SC Term SA
90% din tratamentele termice. Ce acord de parteneriat a
ales SC AMIC SA?
- subfurnitura in cascada.
29. Intr-un contract de fransiza, fransizantului i se
stabilesc prin contract urmatoarele obligatii:
- contribuie cu capitalul necesar si cu activitatea sa
(exploatare comerciala)
30. Tratamentul de redresare juridica la care a fost
supusa SC ROT SA nu a dat rezultate. Peste putin timp

activele sale vor fi preluate, in parti egale de SC MIC SA


si SS TOC SA. In acest caz, regruparea va fi de forma:
- fuziunii-sciziunii.
31. Caracteristicile subfurniturii de specialitate sunt
urmatoarele:
- copetenta subfurnizorului constituie o garantie a stabilirii
comenzii.
- donatorul de ordine va incerca sa obtina garantii de la
subfurnizor privind termenele de repunere in cauza a
comenzilor si asigurarea unui nivel al comenzilor indifernet
de conjuctura.
32. Cu privire la grupul de intreprinzatori sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
- este o structura organizata si autonoma care pune in valoare
capitalul mai multor intreprinderi.
- controlul strategic al grupului este realizat de o structura
autonoma constituita din reprezentantii intreprinderilor.
33. Atunci cand se creaza o structura vida ce are ca
obiect mentinerea controlului majoritar in mai multe
intreprinderi avem de-a face cu:
- holding de participatie.
34. Grupul de intreprinderi este constituit din societatea
mama A cu un capital format din 50 000 de actiuni,
societatile B si C fiecare avand un capital format din 20
000 actiuni si societatea D cu un capital format din 5000
actiuni. Societatea B detine 8 000 actiuni ale societatii C,
iar aceasta detine 3 500 actiuni ale societatii D care la
randul sau, detine 4 000 actiuni ale societatii mama A.
Analizati relatiile dintre societatile grupului si precizati
care din optiunile de raspuns sunt corecte:
- societatile realizeaza relatii financiare circulare.
35. Grupul de intreprinderi este constituit din societatea
mama A cu un capital format din 50 000 actiuni,
scoietatile B si C fiecare avand un capital format din 20
000 actiuni si societatea D cu un capital format din 5 000
actiuni. Societatea mama A detine 12 000 actiuni ale soc
B. Soc B detine 8 000 actiuni ale sco C, iar aceasta detine
3 500 ale societatii mama A. Precizati care din afirmatiile
de mai jos sunt corecte:
- societatea C realizeaza o relatie de filatie directa cu
societatea D.
- societatea D poseda actiuni ale societatii A.
36. Stocul preliminat de resurse materiale pentru
inceputul perioadei de gestiune reprezinta:
- o sursa interna pentru acoperirea necesitatilor de consum de
resurse materiale.
37. In calculele de fundamentare a necesitatilor (cererilor)
de resurse materiale pentru realizarea programului se
folosesc urmatoarele metode:
- metoda de calcul pe baza de analogie.
- metoda coeficientilor dinamici.
38. Care din urmatoarele elemente sunt luate in
considerare de metoda calculului direct la determinarea
necesarului pentru realizarea programului?
- nomenclatorul produselor la care se foloseste materia prima.
39.Existenta unui echilibru perfect si stabil intre
necesitatile de consum si resursele intreprinderii pe
intreaga perioada de gestiune presupune ca:
- necesarul pentru indeplinirea programului plus stocul de la
sfarsitul perioadei sa fie egal cu stocul preliminat de la
inceputul perioadei plus necesarul de aprovizionat plus alte
resurse interne.
40. Caluculul stocului preliminat de resurse materiale
pentru inceputul perioadei de gestiune nu intervin
urmatoarele elemente:
- nivelul stocului de materiale la sfarsitulperioadei de
gestiune.
- necesarul de resurse materiale entruindeplinirea
programului.

41. La determinarea stocului preliminat de resurse


materiale pentru inceputul perioadei de gestiune se iau in
considreare urmatoarele elemente de calcul:
- nivelul efectiv al stocului in momentul elaborarii planului
strategic de aprovizionare.
42. Stocul curent reprezinta cantitatea de materii prime si
materiale noi si refolosibile, de combustibil si lubrefianti,
de piese de schimb etc.
- care se acumuleaza in depozitele si magaziile unei
intreprinderi cu scopul acoperirii cererilor pentru consum in
intervalul dintre doua aprovizionari succesive.
43. Care din urmatoarele semnificatii se pot atribui
duratei de aprovizionare?
- timpul care se scurge din momentul calendaristic la care s-a
emis comanda pana la sosirea cantitatii livrate de la furnizor
in depozitul intreprinderii.
44. Cu privire la stocul de siguranta se pot face
urmatoarele afirmatii:
- constituirea unui stoc de siguranta poate preintampina o
eventuala ruptura de stoc.
- reprezinta o rezerva permanenta pentru a face fata situatiilor
neprevaute, legate de sistemul consumului si al termenelor de
livrare.
45. Care din urmatoarele afirmatii cu privirea la stocul de
alerta sunt adevarate:
- este egal ca marime cu stocul minim curent plus stocul de
siguranta.
- reprezinta cantitatea in stoc, sub nivelul careia trebuie sa fie
facuta comanda.
46. Pentru ca o intreprindere sa inregistreze un nivel
scazut al cheltuielilor cu derularea comenzilor si a livrarii
si sa obtina conditii de cumparare mai bune are
urmatoarele variante ale politicii de aprovizionare.
- numar mic de comenzi axate pe catitati mari.
47. In relatia de determinare a costului cu aprovizionarile
intervin ca element de calcul:
- necesarul de materiale pentru realizarea programului.
-costul de productie unitar.
48. Indicatorii care reflecta necesitatile (cererile) de
consum de resurse materiale sunt:
- stocul de materiale de la sfarsitul perioadei de gestiune
- necesarul pentru realizarea planului,
49. Stocul de siguranta de materiale se constituie atunci
cand:
- apar anomalii in ritmicitatea aprovizionarilor.
- creste ritmul consumului peste limitele prestabilite.
50. Stocul de alerta se constiuie atunci cand:
- Cantitatea din stoc se afla la punctulcomenzii.
51. Piata totala circumscrisa unui anumit teritoriu, este
constituita din:
- ansamblul pietelor produselor si serviciile care realizeaza
acte de vanzare-cumparare.
- totalitatea pietelor intreprinderilor din acel teritoriu.
52. Piata intreprinderii exprima:
- gradul efectiv sau potential de patrundere in consum a
produselor sau serviciilor sale.
53. Piata intreprinderii circumscrisa unui anumit
teritoriu, este constituita din:
- ansamblul pietelor produselor si serviciilor care realizeaza
acte de vanzare-cumparare.
54. Piata intreprinderii exprima:
- gradul efectiv sau potential de patrundere in consum a
produselor sau serviciilor sale.
- raporturile care se formeaza intre oferta proprie , alcatuita
din unul sau mai multe produse/servicii si cererea pentru
acestea.
55. Produsele destinate scopurilor productive se vand in
principal:
- pe baza de contract comercial.
- pe baza de comanda ferma.

56. Faza de negociere, premergatoare vanzarilor se refera


la:
- conditiile de anulare a vanzarii.
57. Analiza postului de munca presupune:
- identificarea postului in cadrul structurii organizatorice.
- evidentierea cerintelor postului fata de coupantul sau.
58. In cadrul unei societati comerciale urmeaza sa se
fabrice in anul urmator 500 bucati produs A pentru care
se foloseste materia prima m, cu un consum specific de
30kg/buc. Aducerea unei comenzi necesita cheltuieli de
aprovizionare de 1 500 000, iar cheltuielile unitare de
stocare se ridica la 20 000 lei/zi/tona. Considerand
periaoda de gestiune de 360 de zile lucratoare marimea
optima a comenzii va fi:
- 2,5 tone.
59. La determinarea necesarului de muncitori a caror
activitate este organizata prin folosirea normelor de
deservire se iau in calcul urmatoarele elemente:
- numarul de schimburi in care lucreaza veriga organizatorica
respectiva.
- coeficientul de utilizare a fondului de timp.
60. La determinarea necesarului de muncitori a caror
activitate este organizata prin folosirea normelor de
personal se iau in calcul :
- norma de personal
- numarul locurilor de munca ce trebuie asigurate cu
muncitorii.
61. Procedurile de primire a personalului in intreprindere
includ:
- prezentarea intreprinderii
- luarea de contact cu superiorul ierarhic direct din grupul de
munca.
62. In cazul recrutarii externe a personalului se are in
vedere:
- ocuparea posturilor vacante prin apelarea la piata muncii pe
care o contacteaza direct.
- ocuparea posturilor vacante prin aplarea la piata muncii pe
care o contacteaza prin intermediari.
63. Selectia personalului presupune:
- alegerea potrivit anumitor criterii, a celui mai capabil
candidat pentru desfasurarea unor activitati corespunzatoare
unui anumit post sau loc de munca.
64. Intermediarii folositi in recrutarea personalului
intreprinderii (cabinete de recrutare, agentii specializate)
nu au atributii privind:
- alegerea candidatului care va ocupa postul.
65. Pentru a reduce riscurile privind recrutarea
personalului se folosesc urmatoarele tehnici:
- studierea scrisorilor de candidatura si a cv-ului.
- luarea de contact a candidatilor cu superiorii ierarhici si cu
grupul de munca.
66. Atelierul de prelucrair mecanice al unei intreprinderi
mici executa operatii de strunjire si frezare pentru
produsele A, B si C. In anul 2000, fabricatia atelerului a
fost concretizata, intre altele, prin urmatoarele date
bucati (5000,10000,4000), strunjire (2, 1.8, 2) frezare (1.6,
0.8, 0.5). stiind ca anul are 365 de zile calendaristice 112
zile au fost de repaus saptamanal si sarbatori legael, iar
durata concediului de munca si alte drepturi prevazute in
contractul colectiv de munca au reprezentat 28 de
zile/muncitor, rezulta ca in atelierul de prelucrari
mecanice au lucrat:
- 20 de strungari si 10 frezori.
67. In vederea elaborarii politicii de aprovizionare pentru
un articol M s-au cules urmatoarele informatii: stocul
preliminar pentru inceputulperioadei de gestiune este 25
tone;....; perioada de gestiune este de365 zile
calendaristice. Numarul optim de comenzi va fi de:
- 10.

68. O intreprindere industriala urmeaza sa execute int-o


perioada viitoare de gestiune (un an=365 zile
calendaristice): 500 produse bucatiA, 1000 bucati produse
B si 400 bucati produse C. Pentru fabircarea produselor,
se foloseste intre altele, teava de 30 mm.......Prin masuri
de rationalizare a folosirii resurselor materiale se
apreciaza ca in perioada viitoare de gestiune din
cantitatea totala de deseuri va fi recuperata si utilizata la
fabircarea celor trei produse o cantitate de 8000kg teava
de 30mm. In aceste conditii, necesarul de aprovizionat cu
teava de 30mm pentru intreaga perioada de gestiune
este :
- 139 100Kg.
69. O intreprindere are o structura de productie
tehnologica daca:
- subunitatile de productie se organizeaza dupa principiul
omogenitatii proceselor tehnologice.
- unele subunitati de productie sunt independente iar altele
sunt organizate dupa principiul omogenitatii proceselor
tehnologice.
70. O intreprindere cu o structura de productie pe obiecte
se caracterizeaza prin aceea ca:
- fiecare subunitate de productie executa intreg proces de
fabricatie al unui produs.
- subunitatile de productie se mai numesc cu ciclu de
fabricatie inchis .
71. O intreprindere are o structura de productie mixta
daca :
- unele subunitati de productie sunt independente, iar altele
sunt organizate dupa principiul omogenitatii proceselor
tehnologice.
72. In care din fazele ciclului de viata al unui produs,
intreprinderea angajeaza resurse materiale, financiare si
umane fara recuperarea lor imediata?
- studiu.
73. Ciclul de viata al produsului reprezinta:
- intervalul de timp cuprins intre faza de concepere si cea de
iesire pe piata.
74. In care faza a ciclului de viata al produsului vanzarile
cresc in ritm accelerat si beneficiile sunt ridicate, chiard
aca marja unitara se reduce ?
- crestere.
75. Politica de penetrare selectiva sau de luare a
caimacului pietei este specifica:
- fazei de lansare.
76. In faza de lansare pe piata a unui nou produs, ce
politici comerciale se pot utiliza in conditiile unei
publicitati puternice si a unui pret ridicat?
- politica specifica produselor de inalta calitate.
- politica de diferentiere a produsului.
77. In conditiile in care oferta depaseste cererea, in faza
de maturitate a ciclului de viata al produsului, pot fi
avute in vedere urmatoarele politici:
- intensificarea publicitatii si promovarii, dar cu riscul
scaderii beneficiilor.
- modificarea radicala a produsului prin inovatie.
78. in faza de lansare a ciclului d eviata al produsului, o
politica de penetrare masiva si de largire a pietei pentru a
aatinge un nivel rentabil al productiei, presupune:
- publicitate-promovare puternica si un pret scazut.
79. in faza de declin a ciclului de viata al produsului,
intreprinderea trebuie sa hotarasca asupra:
- mentinerii sau retragerii produsului de pe piata.
80. In cazul reusitei asimilarii in fabricatie pe baza
conceptiei proprii, creatorul produsului isi poate asigura
o perioada de exclusivitate. Aceasta inseamna:
- un avans in cercetare fata de alti producatori din domeniu.
- dreptul de licenta pentru produsul in cauza.
81. Asimilarea in fabricatie dupa licente straine prezinta
urmatoarele avantaje:

- se reduce durata ciclului de asimilare.


- pot fi puse in fabricatie produse dintre cele mai bune
realizari pe plan mondial.
82. Asimilarea in fabricatie pe baza modelelor de
referinta presupune:
- documentarea pe baza studierii unor produse fabricate in
strainatate si care se afla deja pe piata.
- conceperea unor produse cu caracteristici tehnice
modificate decat cele aparate prin brevete.
83. In aprecierea eficientei asimilarii in fabricatie a
produselor noi, rata eficientei economice exprima un
raport intre:
- efectul economic anual si efectul investitional.
84. In fundamentarea deciziei de asimilare a noilor
tehnologii de fabricatie, volumul critic al productiei are
semnificatia:
- unui volum anual al productiei pentru care costul de
productie total va fi acelasi, indiferent de varianta
tehnologica adoptata.
- unui volum anual al productiei stabilit pe baza unui nivel
minim al cererii de pe piata pentru produsul respectiv.
85. Aprecierea eficientei asimilarii de produse noi se poate
realiza si pe baza relatiei dintre rata eficientei
economice(E0) si dobanda la capital (r). Conditia pe care
trebuie s-o indeplineasca varianta optima de asimilare
(E0) este:
- 0[r,+)
- 0>=r
86. O intreprindere, pentru modernizarea tehnologiei de
fabricatie, are de ales intre doua tehnologii caracterizate
prin urmatoarele costuri de productie:V1 200mil lei
costuri fixe si 25 000 lei/bucata costuri variabile si V2 150
mil lei costuri fixe si 30000 lei/bucata costuri variabile.
Pentru ce volum al productiei cele doua variante
tehnologice prezinta un cost de productie identic?
- 10 000 bucati.
87. O soc comerciala introduce in fabricatie un nou
produs. Pentru asimilarea in fabricatie a acestuia sunt
disponibile trei proc tehnologice T1,T2,T3 caracterizate
prin cost variabil (25 000, 30 000, 35 000) lei/tona si
costuri fixe (2.6, 1.2, 1.8) mild lei/an. Care dintre valorile
de mai jos pot fi considerate ca si volum critic al
productiei:
- 80 000 tone.
- 280 000 tone.
88. O societate comerciala introduce in fabricatie un nou
produs. Pentru asimilarea in fabricatie a acestuia sunt
disponibile trei procedee tehnologice T1,T2,T3,
caracterizate astfel: cost variabil (25 000, 30 000, 35 000)
lei/tona si costuri fixe (2.6, 1.2, 1.8) mild lei/an.. Care este
volumul critic al productiei in functie de care o varianta
de procedeu tehnologic devine cel mai eficient?
- 280 000 tone.
89. Productia unicat se caracterizeaza prin aceea ca:
- organizarea productiei se realizeaza pe comenzi.
- clientii produselor sunt cunoscuti.
90. Productia de serie prezinta urmatoarele caracteristici:
- amplasarea masinilor si utilajelor se realizeaza pe grupe
omogene si sub forma liniilor tehnologice.
- produsele se lanseaza in fabricatie in loturi, care se repeta
periosic.
91. Productia de masa reprezinta urmatoarele
caracteristici:
- nomenclatorul de fabricatie este restarns.
- amplasarea masinilor si utilajelor se realizeaza sub forma de
linie tehnologica.
92. Fabricatia de ingrasaminte in combinate chimice
poate fi incadrata in:
- productie de masa.
- productie de proces.

93. Care din caracteristicile urmatoare sunt specifice


productiei unicate ?
- controlul calitatii este conceput ca un control final la
receptia produsului.
- stocarea este specifica materiilor prime supuse procesarii.
94. Din punct de vedere al gradului de continuitate,
productia de proces:
- se deosebeste de prodcuctia de serie.
- se asimileaza cu productia de masa.
95.Organizarea productiei pe loturi de fabricatie este
specifica:
- productiei de serie mijlocie.
- productiei de serie mare.
96. Organizarea specifica productiei pe o perioada de
timp limitata este adoptata in cazul:
- productiei de unicate.
- productiei la comanda.
97. In care timp de productie poate fi incadrata o
intreprindere producatoare de rulmenti, daca prezinta
urmatoarele caracteristici: proportiile mari ale
productiei; lansarea in fabricatie se face pe loturi,
amplasarea utilajelor se face in ordinea desfasurarii
operatiilor sub forma liniilor tehnologice....:?
- productiei de masa.
98. Liniile tehnologice monovalente se constituie pentru:
- fabricarea unui singur obiect pe o perioada de timp
indelungata.
- organizarea fabricatiei in cazul atelierelor si sectiilor de
productie cu ciclu de fabricatie inchis.
99. Liniile tehnologice polivalente constituie:
- atunci cand fabricarea unui singur obiect nu asigura
incarcarea completa a tuturor locurilor de munca de pe linie.
- pentru fabricarea unor produse diferite, dar asemanatoare
din punct de vedere constructiv si tehnologic.
100. Tactul de lucru al liniei tehnologice reprezinta:
- intervalul de timp dintre doua lansari consecutive.
101. O linie tehnologica este un flux intermitent atunci
cand:
- operatiile tehnologice au duratele care difera mult intre ele,
executia lor neputand fi sincronizata.
102. La o linie tehnologica, intr-un an, se executa 4 000
bucati produse A. Tactul de lucru al liniei este de 6
minute/bucata. Procesul tehologic contine trei operatii cu
duratele: t1=12 minute, t2=6 minute si t3=18 minute.
Linia tehnologica este:
- monovalenta cu flux continuu si tact impus.
103. Pe o linie tehnologica, intr-un an, se executa 5000
bucati produse A. Tactul de lucru al liniei este de 8
min/bucata. Procesul tehnologic contine patru operatii cu
duratele: t1=16, t2=6, t3=8 si t4=24 minute. Linia
tehnologica este:
- monovalenta cu flux continuu si tact liber.
104. Pe o linie tehnologica se executa produsul A. Procesul
tehnologic contine trei operatii cu duratele: t1=35, t2=15
si t3=45. programul zilnic de fabricatie al liniei este de 20
de produse. Linia tehnologica este:
- monovalenta cu flux intermitent.
105. Transmiterea obiectelor ce se prelucreaza pe o linie
tehnologica sa se faca individual, bucata cu bucata:
- atunci cand timpul de prelucrare propriu-zis la fiecare
operatie este mare decat timpul necesar transportarii
obiectului de la o operatie la alta.
106. Cel mai eficient mijloc de mentinere a tactului de
lucru la o linie tehnologica este:
- conveionul.
107. Fabricatia in flux cu obiectul stationar se
organizeaza:
- pentru montajul unor produse grele a caror deplasare nu
este convenabila sau chiar nu se poate realiza practic.

108. Cambia (trata) este un inscris prin care


subscriptorul (emitentul) se obliga sa plateasca unei
persoane o suma de bani , la o data scadenta. Cambia este
un inscris netransmisibil. Analizati cele doua afirmatii si
mentionati care din optiunile de raspuns sunt corecte:
- ambele afirmatii sunt false.
109. Cambia (trata) este un inscris prin care
subscriptorul (emitentul) se obliga sa plateasca unei
persoane o suma de bani , la o data scadenta. Cambia este
negociabila si transmisibila. Analizati cele doua afirmatii
si mentionati care din optiunile de raspuns sunt corecte:
- prima afirmatie este falsa, a doua este adevarata.
110. Scontul comercial reprezinta:
- o modalitate de mobilizare a creantelor clientilor.
- o operatiune bancara care consta in cumpararea de catre o
banca comerciala a unor efecte de comert de la beneficiarii
lor, inainte ca acestea sa ajunga la scadenta.
111. Capacitatea de autofinantare a intreprinderii
reprezinta:
- surplusul monetar obtinut ca rezultat al tuturor operatiunilor
de incasari si plati efectuate de intreprindere intr-o perioada
de timp, avand in vedere si incidenta fiscala.
112. Un intreprinzator emite un bilet la ordin pe care il
depune la o banca si primeste un credit. In acest caz,
intreprinzatorul obtine un credit:
- pentru mobilizarea efectelor financiare.
113. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu nevoia
de fond de rulment (NFR) sunt adevarate?
- NRF exprima diferenta dintre necesitatile de finantare a
ciclului de exploatare si datoriile de exploatare.
114. O intreprindere, la sfarsitul unui exercitiu financiar,
prezinta o trezorerie neta pozitiva. Acest rezultat indica:
- un echilibru financiar la nivelul intreprinderii.
- un excedent de trezorerie care urmeaza sa fie plasat eficient
si in siguranta pe piata monetara si/sau financiara.
115. Fondul de rulment se poate determina ca o diferenta
dintre:
- sursele permanente si alocarile permanente.
116. Care dintre urmatoarele venituri se includ in
categoria venituri financiare?
- veniturile din valorile titlurilor de portofoliu.
- dobanzile incasate pentru disponibilitatile existente in
conturile bancare.
117. Trezoreria neta negativa pune in evidenta, la
incheierea exercitiului financiar:
- un dezechilibru financiar.
- un deficit de monetar care a fost acoperit prin angajarea de
noi credite.
118. Cresterea trezoreriei nete pe perioada exercitiului
contabil reprezinta:
- cash-flow-ul perioadei.
119. In bilantul financiar al unei intreprinderi, in partea
de pasiv, capitalurile permanente totalizeaza 150 mld.
Lei, datoriile de exploatare 80 mld. Lei si creditele de
trezorerie 35mld. lei, iar partea de activ, imobilizarile
reprezinta 125 mld. lei si disponibilitatile banesti in
conturi si casa 40 mld. lei. In aceste conditii,
intreprinderea prezinta:
- un fond de rulment mai mare decat nevoia de fond de
rulment.
- o trezorerie net pozitiva.
120. La sfarsitul exercitiului financiar, veniturile unei
societati pe actiuni obtinute din activitatea economica si
financiara sunt 135 mild. Lei, cheltuielile de exploatare 90
mild lei (din care 30 mild lei reprezinta cheltuieli de
amortizare) si cheltuielile financiare 10 mild lei. Rata de
impozit pe profit a fost de 40%, iar datoriile pe termen
lung 190 mild lei. Se cere sa se precizeze care este
capacitatea de autofinantare a societatii si daca aceasta
poate obtine un credit pe termen mijlociu si lung:

- capacitatea de autofinantare este 51 mild lei si poate obtine


creditul solicitat.
121. Fondul de rulment reprezinta:
- diferenta intre sursele permanente de inantare si alocarile
permanente.
- un surplus de surse permanente de finantare utilizate pentru
acoperirea unor necesitati de finantare legate de ciclul de
exploatare.
122. Situatia neta a intreprinderii reprezinta:
- activul neangajat in datorii.
- diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate.
123. Contul de profit si pierdere se utilizeaza pentru:
- determinarea rezultatului financiar al exercitiului.
124. Care din urmatoarele cheltuieli se includ pe
categoria cheltuieli financiare?
- pierderile legate de participatii.
- cheltuielile cu dobanzile platite pentru creditele angajate.
125. O societate comerciala prezinta situatiile de bilant (in
mild lei) la sfarsitul exercitiului financiar din care s-au
extras urmatoarele: necorporale, corporale financiare,
stocuri, creante (70,1230,100,1600,850) la activ si cap
propriu, financiare, exploatare (2000, 1200, 1500) la pasiv.
Valoarea fondului de rulment, a nevoii de fond de
rulment si a trezoreriei nete sunt:
- 1800,950, 850.
126. Care din urmatoarele venituri se includ in categoria
venituri exceptionale ?
- valoarea masinilor, utilajelor si instalatiilor primite cu titlu
gratuit.
- veniturile din vanzarea unor active imobilizate.
127. Care din urmatoarele cheltuieli se includ in
cadegoria cheltuieli exceptionale?
- diferentle nefavorabile din vanzarea unor active imobilizate.
- pierderile inregistrate ca urmare a insolvabilitatii unor
clienti sau debitori.
128. Rezultatul financiar al exercitiului se determina ca
diferenta intre:
- veniturile financiare si cheltuielile financiare.
129. Esential pentru faza de operationalizare a procesului
de management este:
- preponderenta activitatilor de adoptare si implementare a
deciziilor curente.
- dominatia deciziilor referitoare la activitatea de productie.
130. Procesele de management, spre deosebire de
procesele de executie, se caracterizeaza prin faptul ca:
activitatile execricitate de elementul uman sunt orientate
in directia producerii de bunuri materiale sau prestari de
servicii; o minoritate a elementului uman actioneaza
asupra celeilalte parti in vederea realizarii obiectivelor
intreprinderii. Analizati cele doua afirmatii si mentionati
care din optiunile de raspuns sunt corecte:
- prima afirmatie e falsa, a doua este adevarata.
131. In procesul de manifestare a functiei de previziune,
reconsiderarea reprezinta etapa prin care:
- se realizeaza un sir de verificari si evaluari asupra
pogramelor, bugetelor, planurilor si prognozelor.
132. In reuniunea consiliului de administratie a domnului
Petre Petre, managerul general al SC ELCO SA,
aprecia ........, In ultimii trei ani societatea noastra a
inregistrat o crestere continua. Suntem deja o societate de
mare dimensiune si cu un management centralizat. De
aceea trebuie sa ne orientam spre o structura de
planificare cu rol functional si competenta functionala.
In acest caz, evident, managerul general opina pentru
necesitatea unei structuri de planificare:
- de stat major.
133. Care este natura organizarii daca se concretizeaza in
stabilirea
structurii
organizatorice,
sistemului
informational, delegarea autoritatii si descentralizarea
activitatilor intreprinderii?

- organizarea de ansamblu.
134. Intr-un proces de management indeplinirea
corespunzatoare a functiei de coordonare depinde de:
- latura umana a potentialului managerilor.
- existenta unor comunicatii intense (verticale, orizontale si
oblice).
135 Care din optiunile de raspuns se constituie in schema
de reducere a tensiunii ?
-necesitati nesatisfacute, tensiune, motivatie, comportament
de satisfacere a necesitatilor, reducerea tensiunii.
136. In exercitarea functiei de control-evaluare, operatia
de corectie necesita:
- operativitate in interventia managerilor.
137. Intr-un dialog cu directorul departamentului de
personal,
directorul
executiv
atragea
atentia
pentru...motivarea personalului trebuia sa se efectueze
studii bazate pe metoda incidentelor critice. Analizati
opinia directorului executiv si mentionati care teorie a
motivarii a fost neglijata:
- teoria celor 2 factori.
138. Caracterul corectiv al functiei de control-evaluare
consta, intre altele, in:
- indicarea masurilor necesare eliminarii deficientelor.
- integrarea abaterilor pozitive in procesul de executie si de
management.
139. In reuniunea de sindicat de la sectia Feraj I,
liderulorganizatiei a fost de parere ca : Formele de
salarizare folosite au stimulat personalul...... Analizati
opinia liderului organizatiei de sindicat si aratati carei
teorii apartin cele doua directii de motivare:
- teoriei clasice si teoriei stimulentelor.
140. Domnul Gore Slabu, seful sectiei Motoare, a fost
caracteriat de domnul Ion Ion, Managerul de productie al
intreprinderii, astfel:......... In care atribute ale procesului
de management a excelat seful sectiei de Motoare ?
- organizare.
- coordonare.
141. Stabilirea obictivelor de indeplinit si a resurselor
necesare este un element de continut al functiei de :
- previziune
142. Organizarea este :
- functie a procesului de management si activitate distincta.
143. Locul planificarii in structura organizatorica a SC
ELCO SA, este redata in urmatoarea organigrama :
Director Executiv, Direcor Productie...etc. In acest caz,
societatea prezinta:
- structura de planificare de compartimente.
144. Organizarea, ca functie a procesului de management,
urmareste :
- formarea unui sistem conducator capabil sa influenteze
corespunzator sistemul condus.
- sa stabileasca parametrii constructivi si functionali ai
structurii manageriale.
145. Definitoriu pentru procesele de management este:
- actiunea unei parti a elementului umant (o minoritate)
asupra celeilate parti (majoritate).
146. Continutul unui proces tipic de management este dat
de:
- ansamblul functiilor (atributelor) conducerii.
147. Rezultatul concret al unei prognoze este reprezentat
de:
- o strategie oferita intreprinderii.
148. O structura mixta de planificare este specifica:
- intreprinderilor mari, cu un management centralizat,
activitate complexa si un mediu instabil.
149. Instrumentele programarii sunt:
- programele operative si bugetele.
150. Functia de organizare cuprinde un ansamblu de
activitati prin care se asigura:

- coerenta in actiune, ordine functionala si capacitate de


adaptare a intreprinderii la schimbarile de mediu.
- crearea cadrului care faciliteaza utilizarea eficienta a uturor
resurselor intreprinderii.
151. Organizarea principalelor componente ale
intreprinderii se caracterizeaza prin:
- organizarea activitatilor continute de functiile intreprinderii.
- exercitarea ei la nivelul managementului mediu si inferior.
152. Scopul si rezultatele organizarii procesuale constau
in:
- analiza si regruparea proceselor de munca in funcie de
nivelul obiectivelor la realizarea carora participa.
- delimitarea si definirea functiunilor intreprinderii.
153. Activitatile continute in functia de coordonare sunt:
- dependente de potentialul uman al managerului.
- mai putin formalizate.
154. Functia de coordonare cuprinde un ansamblu de
activitati prin care se asigura:
- armonizarea si sincronizarea actiunilor individuale si
colective in cadrul intreprinderii.
155. Principalele modalitati de realizare a functiei de
coordonare sunt:
- planificarea si organizarea.
156. Indeplinirea corespunzatoare a functiei de
coordonare este conditionata de:
- existenta unor intense comunicatii verticale, orizontale si
oblice.
- latura umana a potentialului managerial.
157. Functia de antrenare se refera la:
- actiunile ce trebuie intreprinse de manageri pentru
organizarea si stimularea participarii la atingerea obiectivelor
fixate.
158. Indeplinirea corespunzatoare a functiei de antrenare
presupune in principal:
- intelegerea de catre manageri a rolului particularitatilor
factorului uman din intreprindere.
- practicarea unui stil corespunzator de management.
159. Care din optiunile de raspuns se constituie in factori
intriseci de motivare a personalului?
- realizarea proprie.
- interesul pentru munca.
160. Teoria echitatii are in vedere faptul ca:
- salariatii urmaresc obtinerea unei conpensatii conforma cu
efortul pe care-l depun in munca.
- absenta echitatii este o sursa de tensiune.
161. care din urmatoarele activitati sunt considerate etape
ale exercitarii functiei de control-evaluare?
- compararea rezulatelor cu obiectivele stabilite initial.
- analiza abaterilor si precizarea cauzelor care le-au generat.
162. Functia de control-evaluare, pentru a fi eficienta,
trebuie sa aiba un caracter:
- continuu
- corectiv.
163. Caracterul flexibil (adaptiv) al functiei de controlevaluare se refera la:
- supletea operatiilor de control-evaluare.
- reactia de raspuns la dinamismul mediului ambiant.
164. Structura organizatorica functionala este:
- alcatuita din compartimente operationale si functionale.
- aplicabila intreprinderilor cu grad ridicat de complexitate a
activitatii.
165. Elementele comune structurii organizatorice orcarei
intreprinderi vizeaza:
- postul de munca, functia, sfera de autoritate.
- compartimentele de munca, relatiile dintre acestea,
nivelurile ierarhice si filierele ierarhice.
166. Precizati care din competentele enumerate mai jos
sunt specifice managerilor compartimentelor functionale.
- dau indrumari de specialitate managerilor compartimentelor
de munca situate pe acelasi nivel ierarhic.

167. Structura organizatorica functionala este:


- relativ complicata,confuza si la fiecare nivel ierarhic
sarcinile sunt divizate intre compartimentelespecializate.
- alcatuita din compartimente operationale si functionale.
168. Relatiile formale (reglementate) sunt legaturi:
- prevazute in regulamente sau acte normative.
- pe baza carora isi desfasoara activitatea un compartiment de
munca in raport cu celelalte compartimente de munca.
169. Autoritatea conducatorului de compartiment de
munca se exercita mediat asupra subordonatilor in cazul:
- compartimentelor de ansamblu.
170. Intr-una din pauze, intre cinci studenti, s-a produs o
disputa de opinii cu privire la definirea competenteielement al postului de munca. Opiniile individuale au
fost:
- defineste limitele in cadrul carora actioneaza titularul
postului de munca.
171. Pentru o structura organizatorica de tip ierarhic
esential este:
- confera coerenta in toate activitatile desfasurate.
- comunicatiile se realizeaza prin contacte directe in tre
conducatori si executanti.
172. In conditiile intreprinderilor cu o structura ierarhica
functionala (mixta), gruparea compartimentelor de
muncain ierarhice si functionale se realizeaza in
raport de:
- natura activitatilor continute.
173. Linia de consultanta este specifica intreprinderilor
cu structura:
- mixta, si indeplineste rolul de a furniza propuneri si sugestii
necesare pregatirii deciziilor.
174. In reuniunea consiliului de administratie, managerul
general al SC PROMOB SA opina cu multa
ingrijorare:Structura organizatorica a soc noastre.......
Rezulta ca in interventia sa, managerulgeneral atragea
atentia asupra:
- divizarii exagerate a sarcinilor intre compartimentele
specializate.
- diluarii responsabilitatilor si aparitiei conflictelor de
competenta intre conducatorii specializati.
175. Relatiile formale sunt legaturi:
- prevazute in regulamente sau acte normative.
176. Structura organizatorica a unei intreprinderi,
reprezentata printr-o piramida inalta, se caracterizeaza
prin:
- adoptarea unor decizii de calitate superioara.
- incetinirea procesului de luare a deciziilor.
177. Compartimentul economic al sectiei Mecanice se
ocupa intre altele, de urmarirea abaterilor fata de
obiectivele programate la nivelul acestui centru de
gestiune..... Ce tip de relatii se stabilesc intre cele doua
compartimente?
- relatii bilaterale.
- relatii de tip pasarela.
178. Organigrama SC ELCO SA este urmatoarea.
Legenda C1+C5 compartimente functionale, A1, A2,A3
atelier de productie etc. Folosind organigrama, aratati
care este marimea sferei de autoritate pentru directoul
executiv, dir de productie si directorul comercial chiar
in aceasta ordine ?
-542.
179. Care din urmatoarele elemente nu sunt parti
constitutive ale structurii organizatorice?
- planurile de medie si scurta durata.
- programele operative si bugetele.
180. Competenta se refera la:
- limitele in cadrul carora titularii posturilor de munca pot
actiona.
181. Totalitatea posturilor de munca ce prezinta aceleasi
caracteristii principale alcatuiesc:

- o functie.
182. Sfera de autoritate reprezinta:
- numarul de persoane sau de compartimente subordonate
nemijlocit de catre un manager.
- un element al structurii organizatorice.
183. Pentru o functie de conducere estential este:
- sfera mai larga de competente si responsabilitati.
- sarcini omogene si complementare.
184. Compartimentele de stat major se caracterizeaza
prin:
- activitatea de pregatire a elementelor necesare procesului de
luare a deciziilor.
185. Relatiile de autoritate ierarhica se realizeaza intre:
- compartimentele de munca situate pe niveluri ierarhice
diferitesi pe aceiasi filiera ierarhica.
- managerul unui compartiment de munca si personalul
acestuia.
186. Gradul sporit de delegare a autoritatii este specific:
- piramidelor ierarhice inalte.
187. Relatiile de cooperare se stabilesc intre:
- compartimentele de munca diferite ca profil, situate de
regula la acelasi nivel ierarhic.
188. Ordonarea compartimentelor si functiilor de
conducere fata de seful executiv al intreprinderii
defineste:
- nivelul ierarhic.
189. Care din urmatoarele aspecte sunt avantaje ale
piramidei ierarhice aplatisate?
- cheltuieli reduse cu aparatul de conducere.
- comunicatii directe si operative in informare.
190. Structura ierarhica prezinta urmatoarele avantaje:
- responsabilitatile fiecarui angajat sunt precizate cu claritate.
- confera coerenta intreprinderii in toate activitatile
desfasurate.
191.
Structura
ierarhica
prezinta
urmatoarele
dezavantaje:
- comunicatiile intre compartimentele de munca situate pe
acelasi nivel ierarhic se realizeaza cu dificultate.
- compartimentele de munca integreaza activitatile eterogene.
192. Structura functionala prezinta urmatoarele
avantaje:
- simplifica procesul de recrutare a personalului cu functii de
conducere
- asigura centralizarea controlului strategic al rezultatelor.
193. Structura functionala prezinta urmatoarele
dezavantaje:
- pune probleme de coordonare si creeaza conflice si rivalitati
intre functii.
- determina o retea densa de comunicatii oblie.
194.
Structura
ierarhic-functionala(mixta)
se
caracterizeaza prin:
- reprezinta o simbioza a structurilor ierarhice si functionale.
- se intalneste in majoritatea intreprinderilor, mai ales cele
mari.
195. Intr-o intreprindere cu structura ierarhicfunctionala se constituie urmatoarele categorii de
compartimentele de munca:
- ierarhice, pentru realizarea activitatilor de baza
- functionale, pentru realizarea activitatilor de auxiliare.
196. Linia de consultanta sau de staf este o:
- relatie specialaca forma particulara a relatiilor functionale.
197. Linia de decizie reprezinta:
- totalitatea compartimentelor ierarhice din cadrul structurii
mixte.
198. Gruparea deciziilor in decizii tactice (programate),
decizii strategice (neprogramate) si decizii curente
(semiprogramate) se realizeaza in functie de:
- orizontul de timp pentru care se adopta.
199. Ce conditii trebuie sa indeplineasca un decident
pentru a lua decizii bine fundamentate ?

- sa cunoasca bine domeniul in care se iau decizii.


- sa fie investit cu autoritatea necesara in domeniul respectiv.
200. Domnul Karth Birou, Dir economic al SC
PROMBAC SA.... Analizati opinia deirectorului economic
si recunoasteti la care cerinte de rationalitate a deciziei sa referit directorul economic:
- fundamentarea stintifica.
- oportunitatea.
201. Directorul general al SC ROMAN SA, in reuniunea
cu alti patru manageri specialisti, recunoscutiin
deomeniul lor de activitate- aprecia: Decizia privind
elaborarea....... Analizati optiunile de raspuns si
recunoasteti cerintele impuse de abordarea deciziilor in
grup.
- legitimitatea
- problema moralului.
202. La nivelul managementului unei intreprinderi,
necesitatea unei decizii apare atunci cand:
- in subsistemul condus se identifica o problema care asteapta
o solutie.
203. Liderul grupului decizional, domnul Alin Soimu, in
abordarea referitoare la relatia dintre decident si mediu,
aprecia: Cele patru elemente.... In acest caz grupul
decizional se afla in situatia abordarii unor:
- decizii in conditii de incertitudinte.
204. Liderul grupului decizional, doamna Maria Bogatu,
s-a adresat membrilor grupului, astfel: In acest caz,
intrucat..... Ce decizie abordeaza grupul decizional?
- repetitiva.
- tactica.
205. Domnul Tudor Banu, directorul economic al SC
PROMOB SA, constata, pentru prima data de la numirea
sa in functie, serioase deficiente in cash-flow-ul societatii,
cu un potential alarmant de evolutie rapida si de pierderi
serioase. Aceasta problema majora reclama o actiune
imediata si solicita creativitate din partea directorului
economic deoarece se afla in situatia de a lua o decizie:
- anticipata.
206. Gruparea deciziilor in decizii anticipate si decizii
imprevizibile se efectueaza in raport de:
- fazele procesului de management.
- gandul de cunoastere a mediului ambiant.
207. Care din elementele prezentate in continuare nu
constituie cerinte de rationalitate pentru decizia de
managemen?
- adoptarea deciziei de catre managementul de nivel superior
al intreprinderii.
- integrarea deciziei in ansamblul deciziilor intreprinderii sa
fie completa.
208. In dimineata zilei de 15 iunie, directorul executiv al
SC PROMOB SA, este informat de managerul financiar
ca cel mai important client se afla in imposibilitatea de a
achita contravaloarea unei facturi de 500 mil lei ......
Aratati care cerinta de rationalitate a deciziei nu s-a
respectat in cazul descris:
- fundamentarea stintifica.
209. Relatia dintre decident si mediu reprezinta:
- un element al deciziei.
210. Cerinta ca o decizie sa fie fundamentata stiintific se
refera la:
- utilizarea unui instrumentar stiintific adecvat, in
conformitate cu relatiile din intreprindere.
211. Cerinta ca o decizie sa fie imputernicita se refera la
faptul ca:
- este adoptata de cel in ale carui sarcini este inscrisa in mod
expres.
212. Pentru a lua decizii decidentul trebuie sa
indeplineasca obligatoriu urmatoarele conditii:
- sa fie investit cu autoritatea necesara.

- sa aiba pregatire de specialitate in domeniul respectiv (sa fie


competent).
213. Deciziile in conditii de certitudine se caracterizeaza
prin:
- manifestarea cu probabilitate maxima a unei singure stari a
conditiilor obiective.
- variabilele cu care se opereaza sunt controlabile.
214. Deciziile strategice se caracterizeaza prin faptul ca:
- se refera la problemele majore ale intreprinderii.
- sunt adoptate de regula la nivelul grupurilor decizionale.
215. Deciziile adoptate in faza previzionala a procesului
de management sunt:
- prepondernet strategice.
- adoptate de Consiliul de Administratie.
216. Compartimentul C&D al SC ROMAN SA, trebuie sa
decida asupra asimilarii in fabricatie a unui nou produs.
IN acest sens, seful compartimentului C&D va analiza
trei proiecte caracterizate prin cinci criterii de apreciere:
C1 (active imobilizate), C2 (active circulare),.......Seful
compartimentului C&D utilizeaza matricea de selectie si
stabileste coeficientii de importanta astfel:
- kc1=0,20
- kc5=0,33
217. Compartimentul C&D al SC ROMAN SA, trebuie sa
decida asupra asimilarii in fabricatie a unui nou produs.
In acest sens, un grup decizional constituit din trei
persoane (D1,D2,D3), va analiza trei proiecte
caracterizate prin cinci criterii de apreciere. Decidentii,
pe baza matricei de selectie, au stabilit criteriilor de
apreciere urmatoarele niveluri de importanta:.......... In
aceste conditii, ierarhizarea criteriilor de apreciere la
nivelul grupului decizional este:
- C4,C5,C2,C1,C3.
218. Dezvoltarea capacitatii de productie a unei
intreprinderi este caracterizata prin trei criterii de
apreciere: C1 nivelul de productie anuale (tone); C2
costul investitiei (mild lei) si C3 termenul de recuparare
a investitiei (luni)........Aplicand metoda utilitatii globale
rezulta ca proiectul optim si ordinea de preferinta a
proiectelor de dezvoltare a capacitatii de productie sunt:
- proiect optim P2 si ordinea de preferinta P2,P3,P1.
219. Echipare tehnologica a fabricatiei cu SDV-uri este
caracterizata prin patru criterii de apreciere C1
durabilitate, C2 calitatea prelucrarii, C3 ponderea
costurilor materiale in costul total al echiparii C4
ponderea costurilor de prelucrare in costul total al
echiparii......Folosid utilitatile globale, si cunoscand ca
managerultehnic acorda criteriilor de apreciere aceeiasi
importanta, varianta optima de echipare tehnologica cu
SDV-uri si ordinea de preferinta a variantelor decizionale
sunt:
- varianta optima S2, si ordinea de preferinta S2, S1, S3.
220. O intreprindere producatoare de ambalaje din
carton cerceteaza posibilitatea de a investi in noi instalatii
complexe....( C1 - media timpului de buna functionare si
C2 rata caderilor)......Folosind metoda sperantei
matematice rezulta ca varianta optima de investitie si
ordinea de preferinta a variantelor decizionale sunt:
- varianta optima I1 si ordinea de preferinta I1, I2,I3.
221. O intreprindere producatoare de ambalaje din
carton cerceteaza posibilitatea de a investi in noi instalatii
complexe....( C1 - media timpului de buna functionare si
C2 - accesabilitatea)......Folosind metoda sperantei
matematice rezulta ca varianta optima de investitie si
ordinea de preferinta a variantelor decizionale sunt:
- varianta optima I2 si ordinea de preferinta I2,I3,I1.
222. Departamentul de vanzari al unei intreprinderi
analizeaza cererea de produse si elaboreaza patru
strategii de vanzare (V1+V4), in stransa dependenta de
trei stari ale conditiilor obiective S1, S2 si S3)....Aplicand

regula optimaltatii si apreciind optimismul decidentului


cu un coeficient egal cu 0,65, ierarhizarea strategiilor de
vanzare este:
- V3,V1,V4,V2.
223. O intreprindere producatoare de cherestea
cerceteaza posibilitatea de dezvoltare a capacitatii de
productie prin retehnologizare. In acest sens, analizeaza
patru proiecte de cercetare ( P1,P2,P3,P4)......... Aplicand
regula minimizarii regretelor, ierarhizarea proiectelor de
cercetare este:
- P2,P3,P1,P4.
224. Dezvoltarea capacitatii de prooductie a unei
intreprinderi este caracterizata prin trei criterii de
apreciere: C1 nivelul productiei anuale(tone), C2
costul investitiei, C3 termenul de recuperare a
investitiei.....Folosind metoda calculului majoritatii ca o
compunere de utilitati individuale rezulta ca, la nivelul
grupului decizional, varianta optima si ordinea de
preferinta a variantelor decizionale sunt:
- varianta optima P2, si ordinea de preferinta P2,P3,P1.
225. Asimilarea in fabricatie a unui nou produs este
caracterizata prin trei criterii de apreciere: C1
necesarul de investitii, C2 termenul de recuperare a
investitiei, C3- rata profitului.....Dreptul de a decizie
apartine unui grup constituit din trei decidenti (D1,D2 si
D3). ....Folosind metoda calculului majoritatii ca o
compunere de utilitati individuale rezulta ca, la nivelul
grupului decizional, varianta optima si ordinea de
preferinta a variantelor decizionale sunt:
- varianta optima P3 si ordinea de preferinta P3,P1,P2.
226. O intreprindere producatoare de ambalaje din
carton cerceteaza posibilitatea de a investi in noi instalatii
complexe. .....Starile contitiilor obiective sunt estimate cu
probabilitatile p1-25%, p2=35% si p3=40%......Folosind
metoda sperantei matematice rezulta ca varianta optima
si ordinea de preferinta a variantelor decizionale sunt:
- varianta optima I3 si ordinea de preferinta I3, I1 si I2.
227. Departamentul de vanzari al unei intreprinderi
foloseste, pentru adoptarea deciziei optime de vanzare,
regulile: pesimista, optimista si proportionalitatii. Pentru
vanzarea produselor, intreprinderea a elaborat patru
strategii considerand trei stari ale conditiilor
obiective....Efectuand calculele conform celor trei reguli,
precizati care afirmatie este corecta:
- prin aplicarea celor trei reguli se obtin rezultate diferite.
- varianta decizionala optima este aceeiasi in cazul regulilor
pesimista si proportionalitatii.
228. Compartimentul C&D al SC ROMAN SA, trebuie sa
decida asupra asimilarii in fabricatie a unui nou
produs.......Aplicand metoda utilitatii globale rezulta ca
proiectul optim si ordinea de preferinta a proiectelor de
saimilare sunt:
- proiect optim P1 si ordinea de preferinta P1,P3,P2.
229. O societate comerciala apreciaza, in urma studiului
de piata, ca daca ar asimila in fabricatie aunul din
produsele P1,P2,P3,P4 sau P5, ar putea vinde intr-un an
oricare
din
cantitatile
100,200
si
300
bucati.......Cunoscandu-se dupa regula Bayes-Laplace,
conducerea societatii a stabilit ca varianta optima este sa
asimileze in fabricatie:
- produsul P5.
230. Situatia decizionala se refera la analiza variantelor
V1+V5 dupa criteriile de apreciere C1, C2 si C3.
Matricea utilitatilor este urmatoare:.....Dreptul de decizie
apartine unui grup constituit din trei decidenti D1, D3 si
D3.......prezentata in urmatorul tabel:
- varianta optima V2.
231. Domnul Alex Craiu, managerul de productie al SC
ROMAN SA, intr-o reuniune cu sefii sectiilor de
productie preciza:Un bun manager trebuie sa posede

personalitate.... Care factor de influenta al stilului de


management contine elementele invocate de domnul
manager de productie?
- calitatile, caracteristicile si structura psihica a managerului.
232. Ce stil de management promoveaza seful biroului
preturi, domnul Anton Blandu, daca se conduce dupa
deviza: Cand nu reusesti dintr-o data, abandoneaza?
- evaziv.
233. Seful sectiei Masini I al SC PROMOB SA, domnul
Ion Gorun, reerindu-se la stilul de management al
maistrilor celor cinci ateliere, aprecia:Cu totii sunt
maistri valorosi..... In acest caz, seful sectie Masini I a
avut in vedere sa caracterizeze stilul de management al
maistrilor dupa:
- valoarea profesionala si modulul de manifestare fata de sefii
ierarhiei.
234. Domnul Marian Bogatu, seful serviciului
Financiar al SC ELCO SA, lucreaza intens, crede in
forta exemplului personal si invita pe ceilalti la lucru....
Manifesta preocupari pentru realizarea unui randament
sporit. Stilul de management al domnului Marin Bogatu
este:
- promotor.
235. Stilul de management permisiv se caracterizeaza
prin:
- organizarea si conducerea spontana a subordonatilor.
- evitarea orcaror interventii in organizarea si conducerea
grupului.
236. Domnul ION ION, Managerul de productie al SC
PROMOB SA, intr-o reuniune cu sefii sectiei de
productie, preciza: Desi ati acordat o mare importanta
indeplinirii sarcinilor...... In acest caz, managerul de
productie constata ca sefii sectiilor promoveaza stilurile
de management:
- autocritic si permisiv.
237. Domnul Krath Biro, Directorul economic al SC
PROMOB SA este caracterizat de catre subordonati
astfel: :Este un director activ, emite putine idei....... Care
stil de management este caracteristic domnului Krath
Biro?
- birocrat.
238. Gruparea stilurilor de management, in functie de
autoritatea manageriala, in trei tipuri de baza (autoritar,
democrat, permisiv) si trei tipuri intermediare
(paternalist, majoritar si permisiv cu discutii) a fost
realizata de:
- N.Mayer.
239. Stilurile de management: repulsiv, dominant si
indiferent sunt caracterizate in raport de:
- atitudinea fata de responsabilitate.
240. Motivatia prin adoptare se caracterizeaza prin :
- adera la obiectivele intreprinderii cu speranta ca isi va
realiza scopurile.
241. Autonomia, ca factor de influenta a profitului stilului
de management, vizeaza:
- domeniul conceptual si actional.
242. Din punct de vedere al stilului de management,
atitudinea fata de responsabilitate reprezinta:
- un criteriu de caracterizare unidimensionala a stilurilor de
management.
243. Gruparea stilurilor de management in : autoritar,
democrat si permisiv se realizeaza in functie de:
- modul de manifestare a autoritatii manageriale.
244.Din punct de vedere multidimensional, in gruparea
stilurilor de management sunt utilizate urmatoarele
criterii:
- interesul pentru rezultate, oameni si eficienta.
-comportamentul si atitudinea.
245. Stilurile de management, dupa aria deciziilor si
volumul informatiilor sunt:

- echilibrat,disus la risc,speculativ, nechibzuit, ezitant,


sovaielnic si fricos.
246. Ce caracteristici sunt proprii persoanelor cu stilul de
management dominant ?
- plaseaza responsabilitatea in sarcina subordonatilor.
- nu accepta ideea ca pot gresi.
247. Stilul de management democrat se caracterizeaza
prin:
- atragerea subordonatilor la stabilirea obiectivelor si
repartizarea sarcinilor.
- randamentul grupului nu se reduce semnificativ in absenta
managerului.
248. Prin stilul de management intelegem:
- modalitatile prin care managerii isi exercita atributiile ce le
revin.
- atitudinea managerilor fata de subordonati.
249. Tendinta de atitudine, ca un criteriu de apreciere a
stilului
de
management,
se
refera
la
perdominantaacceptarii:
- uneia din teoriile formulate de D. Mc. Gregor.
250. Cuantificare si masurarea rezultatelor obtinute este
necesara pentru:
- evidentierea rationalitatii activitatii economice.
- determinarea eficientei utilizarii factorilor productivi.
251. Cunoasterea rezultatelor macroeconomiceeste
importanta deoarece:
- constituie punctul de plecare pentru luarea deciziilor privind
orientarea viitoare a atragerii si utilizarii factorilor de
productie.
- pe baza lor se pot efectua comparatii internatilonale privind
eficienta activitatilor desfasurate.
252. Sistemul productiei materiale (SMP) se bazeaza pe :
- teoria muncii productive si a valorii muncii.
253. Precizati care din indicatorii enumerati mai jos sunt
cuprinsi in Sistemul roductiei Materiale:
- produsul social.
254. Sistemul Conturilor Nationale este compus din:
- agentii economici.
- conturile.
255. Sistemul Conturilor Nationale se bazeaza pe:
- teoria factorilor de productie.
256. care din enumerarile de mai jos se constituie in
contrui ce compun Sistemul Conturilor Nationale?
- productia.
- acumularea.
257. Contul Acumulare evidentiaza:
- Cheltuielile pentru cresterea stocurilor.
258. Sub aspect material prdusul social se concretizeaza
in:
- totalitatea mijloacelor de productie produse.
- totalitatea bunurilor de consum produse.
259. Venitul national, sub aspect material cuprinde :
- numai mijloacele de productie destinate acumularii si
rezervelor.
- totalitatea bunurilor de consum.
260. Sistemul Conturilor Nationale da prioritate :
- fluxurilor financiare din economie.
261. Care din indicatorii enumerati mai jos fac parte din
Sistemul Conturilor Nationale
- PNB
- produsul agricol.
262. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
- produsul intern brut poate sa fie, in anumite situatii, egal cu
produsul national brut.
263. Daca valoarea totala a bunurilor si serviciilor
produse de agentii economici dintr-o tara, in anul T
este de 10000 milioane u.m., iar consumul intermediar
reprezinta 25%......produsul intern altarii respective este
de:
- 7500 miliarde u.m.

264. Ce rol au indeplinit banicile in etapa initiala a


aparitiei si existentei lor?
- pastrarea depozitelor clientilor.
- executarea de plati numerar clientilor.
265. Care din enunturile de mai jos sunt adevarate?
- capitalul Bancii Nationale apartine in intregime statului.
- bancile comerciale sunt organizate ca societati pe actiuni.
266. care din enumerarile de mai jos se constituie in
operatiuni active ale bancilor?
- initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni.
- efectuarea de operatiuni cu titlurile de valaore ale
societatilor comerciale, ale persoanelor fizice si juridice.
267. Selectati operatiunile enumerate mai jos pe cele cu
caracter pasiv, desfasurate de banci:
- efectuarea de plati la ordinul deponentilor.
- primirea spre pastrae a economiilor banesti ale populaiei si
agentilor economici nonfinanciari.
268. Emisiunea monetara si punerea ei in circulatie sub
forma biletelor de banca si monedei metalice este
atribuit:
- Bancii Nationale
269. Obiectul de activitate al bancilor comerciale il
reprezinta
- atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele
juridice si fizice.
270. Precizati care din bancile enumerate mai jos au in
obiectul lor de activitate si meiterea de actiuni si
obligatiuni:
- bancile de afaceri.
271. Care din banile enumerate mai jos dispun de
capitalui proprii importante in raport cu sumele atrase de
la deponenti?
- bancile de afaceri.
272. Care din operatiunile enumerate mai jos sunt
specifice unei societati de asigurare?
- colectarea primelor de asigurare.
- plata despagubirilor.
273. Aratati care din enunturile de mai jos reprezinta
atribute ale monedei:
- stabilitatea.
- durabilitatea.
274. Bancile si institutiile financiare exercita functii
multiple, cum sunt:
- regleaza cantiitatea de moneda din economie.
- creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta
agentilor economici.
275. Procesul de bani, proportional cu cantitatea de
moneda pe care o are, detine o comanda generala asupra
resurselor comunitatii monetare care se manifesta ca:
- putere economica.
- putere juridica.
276. Spunem ca banii constituie o putere de cumparare
usor transferabila deoarece:
- se poate transforma oricand in alte bunuri.
277. Moneda manuala sau in numerar se gaseste intr-o
economie sub forma:
- de bilete de la banca.
278. Disponibilitatile monetare propriuzise sunt
reprezentate intr-o economie de:
- bilete de banca.
279. Disponibilitatile semimonetare sunt repezentate de
urmatoarele instrumente:
- actiuni.
- economiile pe librete bancare.
280. Titlurile de valoare emise de agentii nonbancari sunt
o componenta:
- a celui de-al patrulea agregat monetar.
281. In romania, etapa actuala, [printre componentele
celui de-al doilea agregat monetar sau cvasibanii se
regasesc si:

- depozitele in valuta ale rezidentilor.


282. casa de compensatii interbancare este organizata in
tara noastra:
- la nivel national doar in cadrul bancii nationale.
- la nivelul feiecarui judet in cadrul sucuraslilor Bancii
Nationale.
283. O banca comerciala oarecare, in situatia inregistrarii
unei positii net debitoare isi poate obtine resursele banesti
necesare:
- prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta
societate bancara sau insititutie de credit.
- prin obtinerea unui imprumut de la banca nationala pe un
termen foarte scurt.
284. Precizati care din trasaturile enumerate mai jos sunt
speciice pietei monetare:
- obiectul tranzactiilor negociate in cadrul acestei piete sunt
disponibilitati monetare ale tuturor bancilor exprimate in
moneda nationala.
285. Din enumerarea de mai jos selectati participantii la
piata monetara:
- bancile, in calitate de solicitanti sau ofertanti de moneda.
286. Care din urmatoarele enunturi reprezinta trasaturi
ale pietei monetare?
- creditele se acorda pe baza de garantii materiale.
- participantii la aceasta piata sunt bancile.
287. Precizati corelatiile reale ce apar pe piata monetara
intre costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani
pentru nevoi speculative:
- cand costul detinerii de bani lichizi este mare, cererea de
bani pentru nevoi speculative se va micsora.
- cand costul detinerii de bani lichizi este mic, cererea de bani
pentru nevoi speculatice se va mari.
288. Ce reprezinta costul detinerii de bani lichizi?
- dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca
289. Factorii fundamentali care influenteaza crerera de
moneda sunt:
- rata dobanzii.
- venitul.
290. Cererea de moneda se afla in raport direct
proportional cu:
- volumul total al schimburilor.
291. Rata dobanzii reprezinta:
- pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la
suma lichida economica.
292. Din enumerarea de mai jos selectati corelatiile
corecte dintre evolutia ratei dobanzii si a cererii de
moneda:
- daca rata dobanzii scade, creste cererea de bani lichizi.
- daca rata dobanzii creste s micsoreaza si cererea de bani
lichizi.
293. Oferta de moneda este conditionata de:
- comportamentul populatiei.
- comportamentul bancii de emisiune.
294. Oferta de moneda in numerar a bancii de emisiune
se realizeaza prin mai multe cai:
- acoperirea unei parti a deficitului bugetar.
- cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici
in urma exporturilor de marfuri.
295. Rambursarea datoriilor catre banci echivaleaza cu:
- o reducere a masei monetare.
296. Atunci cand Banca Nationala a Romaniei vinde
devize straine agetilor economici si populatiei:
- se micsoreaza oerta de moneda.
- o parte a masei monetare iese din circulatie.
297. rezerva de bani a bancilor se materializeaza in:
- numerarul aflat in casele de bani ale bancilor.
- depunerile facute de banci in conturile lor deschise in banca
de emisiune.
298. Existenta rezervelor de numerar la banci este
necesara pentru:

- ca acestea sa faca plati in numerar clientilor.


299. Componentul banii nationale (m3) reprezinta un
factor important al ofertei de moneda si poate avea
urmatoarea marime:
- 0<M3<2.
300 Reducerea cotelor obligatorii de rezerva:
-sporeste masa creditului bancar
-sporeste masa monetara din economic
301 selectati din enumerarea de mai jos principalele obiective
ale politicii monetare:
-mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii
-asiguarrea echilibrului balantei de plati externe
302 principalele instrumente (parghii) utilizate in politica
manetara sunt
Manevrarea taxei reescontului
Politica cotelor obligatiilor de rezerva
303 procesul de refinantare a societatilor bancare reprezinta:
Creditul pe termen scurt acordat de banca
nationala celorlalte banci
304 selectati din instrumentele prezentate mai jos pe cele
utilizate de banca nationala pentru refinantarea bancilor
comerciale
Linia de credit
Creditul de licitatie
305 operatiunea de scontare a efectelor de comert (polite,
cambia, trate) presupune:
Cumpararea valutei de catre agentii economici
306 reescontul reprezinta operatiunea
De cumparare a portofoliilor de efecte de comert
de catre banca nationala de la bancile comerciale
Operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte
de comert detinute de bancile comerciale bancii
nationale
307 cresterea taxei de reescont are ca effect:
-creste dobanda perceputa de bancile comerciale
debitorilor acestora
308 cunoscand valoarea totala a schimburilor mijlocite
de moneda ca fiind de 1000 miliarde u.m. si viteza de
rotatie a monedei egala cu 20, se cere sa se determine
marimea cererii de moneda in economia respective:
50 miliarde u.m.
309 care trebuie sa fie viteza de rotatie a monedei intr-o
economie pentru ca la o marime a cereri de moneda de
2000 miliarde u.m. sa se poata realize schimburi
comerciale in valoare de 20.000 miliarde u.m. :
10 rotatii
310 cunascand cererea de moneda dintr-o economie ca
fiinde de 50.000 miliarde u.m. si viteza de rotatie a
monedei egala cu 10 sa se determine volumul total al
schimburilor ce se pot derula cu masa monetara existent
500.000 miliarde u.m.
311 presupunand ca rata rezervelor bancare (r) la noile
depozite este de 10 %, sa se calculeze multiplicatorul
monetary (M m) si volumul noilor depozite la vedere
(D) la o depunere de catre un client la o banca oarecare
a sumei de 1.000.000 u.m.
10 ori si 10.000.000 u.m.

312 cunoscand multiplicatorul monetar (M m) ca fiind


egal cu 20 si suma noilor reserve obligatorii (R) egala
cu 2.000.000 u.m. , sa se determine volumul noilor
depozite la vedere constituite in cadrul bancilor
comerciale (D)
40.000.000 u.m.
313 nevoia de capital suplimentar la o sacietate comerciala se
poate acoperi prin mai multe cai:
Majorarea capitalului social printro emisiune de
actiuni
314 atunci cand se apeleaza la emisiunea de actiuni sau
obligatiuni pentru obtinerea banilor necesari, societatile
comerciale emitente intra in:
Sfera pietei de pital
315 notiunde de valoare imobiliara este conturata de
anumite coordinate majore:
Valorile mobiliare confera detinatorilor lor
drepturi patrimoniale si nepatrimoniale asupra
emitentului
316 din enumerarea de mai jos se lectati caracteristicile
actiunilor
Reprezinta fractiuni egale ale capitalului social cu
o anumita valoare nominal
317 dupa modul de identificare a propietarului actiunile
pot fi:
La purtator
318 dupa forma materiala de prezentare actiunile pot fi:
Materializate
319 dupa marimea si modul de stabilire a dividentului
actiunile pot fi:
Privilegiate
320 persoana detinatoare de actiuni are urmatoarele
drepturi:
Drepturi de decizie
Dreptul de a primi dividend

326 intr-o economie, dupa forma de emisiune,


obligatiunile pot fi:
Obligatiuni materializate
Obligatiuni dematerializate
327 obligatiunile emise de organele administratiei
publice central si locale, dupa tipul de venit pe care il
genereaza pot fi:
Obligatiuni cu dabanda
328 detinatorii de obligatiuni se numesc:
Obligatari
329 din enumerarea de mai jos selectati formele cererii
de capital financiar
Cerere structural
Cererea determinate de factori conjucturali
330 precizati care din enumerarile de mai jos reprezinta
surse ale ofertei de capital:
Disponibilitatile banesti ale populatiei
Capitalurile disponibile temporar ale societatilor
comerciale
331 riscul investitional care poate afecta cererea si
oferta pe piata capitalului poate cunoaste urmatoarele
forme:
Riscul momentului
332 precizati care sunt componentele pietei financiare
in Romania:
Piata monetara
Piata de capital
333 continutul pietei monetare consta in:
Plasarea si atragerea de fonduri pe termen scurt
Acordarea- luarea de credite pe termen scur
334 specificul pietei de capital consta in:
Plasarea capitalului de la investitori la emitentii de
titluri prin intermediul societatilor de valori
mobiliare

321 venitul actionarului se numeste:


Dividend

335 piata financiara primara are ca obiect de activitate:


Vanzarea si cumpararea de titluri de valoare nou
emise

322 dividendul, venit al actionarului, reprezinta:


O parte a profitului distribuit al societatii
comerciale

336 piata financiar secundara are ca obiect de activitate:


Efectuarea de tranzactii cu titluri de valoare
anterior emise

323 dividentul venitul actionarului poate fi:


Fix
Variabil

337 in principal, operatiunile pe piata financiar primara


se efec tueaza prin intermediul:
Bancilor comerciale

324 emitentii de obligatiuni pot fi:


Societatile comerciale pe actiuni
Judetul

338 precizati care sunt institutiile ce mijlocesc


tranzactiile pe piata financiar secundara:
Bursa de valori

325 obligatiunile dupa modul de identificare a


propietarului pot fi:
Obligatiuni la purtator
Obligatiuni nominative

339 cursul titlurilor de valoare pe piata financiara


primara este stability de emitent:
La valoarea nominal a a titlului care este un pret
ferm
Sub valoarea nominala, pentru anumite
imprumuturi

340 cursul titlurilor de valoare pe piata financiar


secundara
Este substantial diferit de valoarea nominal
341 precizati care sunt factorii ce influenteaza nivelul si
evolutia cursului titlurilor pe piata financiar secundara:
Raportul dintre cererea si oferta de titluri pe piata
Rata dobanzii
342 operatiunile la vedere ce se desfasoara pe piata
financiar secundara au loc:
Valoarea afisata in momentul tranzactiei
343 pe piata financiar secundara operatiunile la termen
se efectueaza:
Ulterior incheierii tranzactiei, la data scadentei
344 care din functiile enumerate ma jos sunt specifice
bursei de valori:
Usureaza procesul de transferare a unor capitaluri
individuale de la uin posesor la altul
Constituie un barometru extreme de sensibil al
starii economice dintro tara
345 piata secundara de valori mobiliare in Romania are
drept component:
Bursa de valori bucuresti
Piata razdaq
346 precizati care din institutiile enumerate mai jos sunt
sicietati de valori mobiliare care desfasoara activitati de
intermediere pe piata razdaq:
Societati de valori mobiliare care actioneaza pe
cant propriu
Societati de valori mobiliare care actioneaza
numai in contul clientilor
347 bursa de valori are un rol deosebit pe urmatoarele
piete:
Piata financiara secundara
348 care dintre factorii de mai jos influenteaza decisive
cursul titlurilor de valoare:
Raportul dintre cererea si oferta de titluri
349 care sunt genurile de operatiuni prin intermediul
carora se efectueaza tranzactiile la bursa de valori:
La vedere
La termen
350 de ce operatiunile nla termen sunt in esenta
speculative:
Una din partile contrctante castiga
Una din partile contractante pierde
351 care sunt procesele favorizate de birsa de valori:
Procesul de concentrare a puterii economice
Procesul de transferare a unor capitaluri
352 dividendul reprezinta:
Partea din profit ce revine posesorului de actiuni
353 intre rata dobanzii pe piata monetara si cursul
titlurilor de valoare exsista o relatie:
Invers proportional

354 cele mai raspandite si cunoscule titluri mobiliare


sunt:
Actiunile
Obligatiunile
355 termenul obligator desemneaza:
Agentii economici care sunt creditorii emitentului
de obligatiuni
356 sa se determine cursul obligatiunii care adduce un
venit annual de 5000 u.m. la o rata a dobanzii practicate
pe piata monetara de 50 %:
10.000 u.m.
357 in conditiile ratei dobanzii de 50% practicate pe
piata monetara cursul unei obligatiuni este de
1.000.000. care va fi noul curs al obligatiunii atunci
cand rata dobanzii se va reduce la 40%:
1.000.000 u.m.
358 capitalul social al unei firme este de 10 miliarde
u.m. iar o actiune are valoarea nominal de 5.000.000
u.m. daca un agent economic cumpara la bursa 250 de
actiuni platind in total 1.5 miliarde u.m. cu cate
procente din actiuni va participa la adunarea generala a
actionarilor:
Cu 12,5%
359 o obligatiune cu valoare nominal de 1.000.000 u.m.
adduce un venit annual fix de 50 % din valoarea sa. Ea
a fost achizitionata de pe piata la pretul de 500.000 u.m.
cand rata dobanzii pe piata monetara era de :
100%
360 precizati care din afirmatiile de mai jos referitoare
la piata muncii sunt adevarate:
Piata muncii reprezinta spatial economic in care
se confrunta si se negociaza cererea si oferta de
munca
Piata muncii desemneaza totalitatea relatiilor
dintre cererea si oferta de farta de munca
361 care din elementele enumerate mai jos reprezinta
component ale pietei muncii:
Ofertantii sau vanzatorii
Cumparatorii
362dupa locul unde se desfasoara in relatiile de vanzare
cumparare a fortei de munca, piata muncii poate fi:
-Piata interna
363 din enumerarea de mai jos selectati factorii care isi pun
amprenta asupra evolutiei si dezvoltarii pietei interne ale
muncii:
Cresterea produsului intern brut
Cresterea productivitatii muncii
364 evolutia si dezvoltarea pietei international a muncii
se afla sub influenta urmatorilor factori:
Migratia international a fortei de munca
Gradul de dezvoltare al statelor lumii
365 care sunt factorii ce stau la baza segmentarii pietei
fortei de munca:
Adancirea diviziunii muncii sociale

366 teoria segmentarii pietei muncii sustine existent


mai multor component e ale acesteia. Selectati din
enumerarea de mai jos care sunt acestea:
Sectorul primar
Sectorul secundar
367 interventia statului pe piata muncii este considerate
oportuna deoarece:
Are rol de legislator
Initiaza dialogul tripartite guvern,
patronat,sindicate
368 din enumerarea de mai jos selectati functiile
indeplinite pe piata muncii:
Influenteaza considerabil procesul de formare si
repartizare a veniturilor
369 precizati care sunt mecanismele de functionare ale
pietei muncii:
Negocierea pe piata muncii
Mecanismul de solutionare a conflictelor de
munca
370 cererea de forta de munca se caracterizeaza prin:
Volumul de forta de munca solicitata
371 oferta de forta de munca se caracterizeaza prin
anumite particularitati; precizati care sunt acestea:
Depinde de varsta, sex, nivel de pregatire
profesionala, specializare, starea de sanatate
Depinde de conditiile si m ediul in care se
desfasoara activitatea
372 care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
Cererea de farta de munca este mai mica in raport
cu oferta
373 starea pietei muncii din romanina se caracterizeaza
printr-o serie de trasaturi. Precizati care sunt acestea:
Resursele de munca au cunoscut evolutii
divergente
Restructurarea ocuparii este specifica austeritatii
si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei
374 care din enumerariele de mai jos se constituie in
disfunctionalitati ale pietei muncii in Romania:
Piata muncii are o sfera de cuprindere limitata,
interconditionanduse cu ocuparea fortei de munca
Criza locurilor de munca pe fandul crizei
econommice
375 plata impozitului prezinta urmatoarele trasaturi:
Are character definitive si nerambursabil
Are character obligatoriu
376 impozitele indeplinesc un rol care se manifest ape
plan:
Financiar
Economic si social
377 dreptul de a institui impozite revine:
Statului
378 cresterea relativa a incasarilor din impozite este
pusa in evident de:

Extinderea bazei de impunere

379 pentru a intervene in activitatea economica statul


foloseste impozitele ca un instrument de:
Stimularea sau defranarea unei activitati
Crestere ori de reducere a productiei unui anumit
produs
380 cresterea absoluta a incasarilor din impozite este
determinate de:
Cresterea numarului platitorilor
Extinderea bazei de impunere si majorarea cotelor
de impozit
381 care din factorii care influenteaza limita
impozitelor dintr-o anumita tara sunt considerate factori
interni sistemului de impunere:
Progresivitatea cotelor de impunere
Modul de determinare a materiei impozabile
382 egalitatea in fata impozitului presupune:
Ca impunerea sa se faca in acelasi mod, pentru
toate persoanele fizice si juridice, indifferent de
lucul unde domiciliaza sau isi au sediul
383 egalitatea prin impozit presupune diferentierea
sarcini fiscal de la o persoana la alta, in functie de:
Marimea absoluta a materiei impozabile, natura si
provenienta veniturilor
Situatia personala a subiectului impozabil
384 ce cerinte trebuie sa satisfaca un sistem fiscal
pentru a fi considerat rational:
Sa se refere la dimensionarea, asezarea si
perceperea impozitelor
Sa aiba in vedere obiectivele social economice
urmarite de politica fiscal
385.cerintele privind randamentu fiscal ridicat al unui
impozit sunt realizabile numai in cazul:
-impozitului pe salariu
386.ce conditii trebuie sa respecte pt a putea fi asigurata
egalitatea in materie de impozit:
-stabilirea minimului neimpozabil care sa permita
satisfacerea nevoilor de trai strict necesare
-impunerea sa fie generala
387.impunerea in cote proportionale asigura:
-aplicarea aceleasi cote de impozit indifferent de
marimea obiectului impozabi
388.dintre sistemele de impunere intalnite in practica
fiscal raspunde in mai mare masura cerintelor echitatii
fiscal:
-impunerea in cote progressive impuse(pe transe)
389.un contribuabil realizeaza intrun an fiscal
urmatoarele categorii de venituri
-venituri din salarii-10.000.um
-venituri din activitati independente-6000 um
-venituri din inchirieri de immobile-3500um
Cotele progressive de impunere utilizate in tara de
referinta sunt:
A=15775;B=15250
390.un contribuabil realizeaza intr-un an fiscal un venit
impozabil de 2000 um. Precizati in care din urmatorele
situatii el va suporta cel mai mare impozit, daca in tara
de referinta se practica urmatoarele cote de impunere:
-cota unica de 17%

391.unconribuabil realizeaza din surse diferite


urmatoarele venituri:3000 um,5000 um,si respective
6000 um.in tara de referinta se practica impozarea
separate si se folosesc urmatoarele cote progressive
compus :
-pt primul si al treilea venit contribuabilul plateste n
impozit calculate in valoare de 925 um
392.doi contribuabili realizeaza venituri astfel:
-A:21700um
393.care sunt conditiile ce trebuiesc indeplinite pt ca un
impozit sa aiba un randament fiscal ridicat:
Sa aiba character universal si volumul cheltuielilor
legate de asezarea si perceperea impozitelor sa fie cat
mai redusa
-sa n existe posibilitati legale sau nelegale de sustragere
de la impunere a uniei parti din material impozabila
394.stabilitatea impozitului presupune:
- ca incasarile din impozit sa nu fie influentate de
mutatiile de ordin conjectural ale ciclului economic.
395. Aprecierile asupra unui sistem fiscal au la baza:
- Obiectul impunerii si elul acesteia.
- ategoriile sociprofesionale supuse impunerii.
396. In ce directii se poate actona pentu incurajarea
dezvoltarii unor ramuri sau subramuri economice?
- micsorarearea impozitelor directe stabilite in sarcina
agentiolor economici.
- facilitarea amortizarii accelerate a capitalului fix.
397. Pentru combaterea inflatiei, statele recurg la
masuri cum sunt:
- majorarea ratei dobanzii.
- majorarea unor impozite.
398. Ce masuri ia statul in vederea reducerii
consumului uniei anumite marfi?
- majoreaza cotele impozitelor indirect aplicate la
vanzarea marfii in cauza.
399. Stimularea investitiilor particulare de catre stat se
asigura prin:
- reducerea impozitului afferent investit in masini
utilaje si alte utilaje.
400. Cresterea nataliatii prin promovarea principiilor
social-politice ale impunerii, vizeaza:
- introducerea unui impozit special pentru celibatari si
persoanele casatorite fara copii.
401. care din urmatoarele masuri sunt folosite de stat,
alaturi de impozite, pentru redresarea situatie
economice?
- stimularea invetitilor particulare prin reducerea
impozitului aferent venitului investit in masini, utilaje
si alte echipamente.
- combaterea inflatiei prin majorarea unor impozite si a
ratei dobanzii.
402. care din urmatoarele metode sunt considerate
metode directe de evaluare a materiei impozabile?
- evaluarea pe baza declaratiei contribuabilului.
-evaluarea pe baza declaratiei unei terte personae.
403. Care din urmatoarele caracteristici sunt specific
impozitelor de repartitie?
- stabilirea sarcinei fiscal se face de sus in jos.
- nu se tine seama de toate veniturile sau de intreaga
avere a contribuabililor.
404. Perceperea impozitului prin aplicarea de timbre
fiscal mobile este specifica:
- taxelor datorate statului pentru actunile in justitie.
405. In cazul impozitelor pe veniturile persoanelor
fizice, au calitatea de subiect al impunerii:
- persoanele fizice au domiciliul intr-un anumit stat.
- persoanele nerezidente care realizeaza venituri din
surse situate pe teritoriul acelui stat.
406. Pentru determinarea impozitului pe veniturile
persoanelor fizice se utilizeaza:

- cote proportionale.
- cote progressive.
407. impunerea separate se realizeaza prin:
- instituirea mai multor impozite, fiecare vazand
veniturile dintr-o anumita sursa.
- instituirea unui impozit unic dar care asigura un
tratament diferentiat pentru fiecare categorie de
venituri, in functie de natura veniturilor.
408. Care sunt avantajele pe care le prezinta impunerea
separate a veniturilor persoanelor fizice?
- trateaza in mod diferentiat veniturile in ceea ce
priveste modul de asezare si nivelul de cote.
- avantajeaza persoanele care realizeaza venituri din
mai multe sursece cad sub incidenta unor impozite
diferite.
409. Care sunt factorii sociali ce se iau in vedere la
impunerea veniturilor persoanelor fizice?
- starea civila a cotribuablului.
- numarul persoanelor aflate in intretinere.
410. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se aseaza
pe ansamblul persoanelor ce au participat la realizarea
acestora in cazul:
- inpozitului agricol.
411. Care sunt trasaturile specific societatilor de
personae?
- este dificila distinctia intre averea fiecarei persoane
asociate si aptrimoniul societatii.
412. in cadrul persoanelor juridice pentru determinarea
venitului brut se porneste deregula de la rezulatele de
bilant ale activitatilor desfasurate la care sea adauga
printer altele:
- rezultatele aferente stocurilor si veniturile din
castigurile de capital.
- dobanzile la conturile curente, veniturile din chirii,
dobanzile la creditele acordate.
413. Impozitul pe veniturile societatilor de capital se
determina cu ajutorul cotelor:
- proportionale.
414. Impozitele pe substanta averii se incadreaza in
categoria impositelor:
- propriuzis asupra averii.
415. Impozitul de proprietate funciara s-a instituit:
- ca un instrument de influentare a modului de folosinta
a fondului funciar
416. In categoria impozitelor pe circulatia averii cu
titlul oneros se cuprind:
- impozitul pe hartii de valoare.
- impozitele pe actele de vanzare-cumpare a unor
bunuri impobiliare.
417. Obiectul impozitului asupra castigului de capital
este reprezentat de:
- diferenta dintre valoarea de cesiune si valoarea de
achizitie corectata cu reevaluarile autorizate de lege si
cu lucrarile effectuate sau amenajarile effectuate de
proprietary.
418. Pentru veniturile societatilor de capita exista
urmatoarele solutii de impunere:
- se impune numai partea din profit ramasa societatii si
se exonereaza de la impunerea dividentelor.
- se impun separate profitul ramas la dispozitia
societatii si apoi dividendele reprtizate actionarilor.
419 in cazul dublei impuneri cunoasterea practice fiscal
internationale prezinta importanta deoarece poate:
Stimuli sau frana largirea cooperari intre diferite
state ale lumii
Duce la intensificarea relatiilor economice si
financiare dintre stae

420 care sunt cotele de impozit utilizate in cazul


impozitului pe donatii si factorii care influenteaza
nivelul acestor cote:
Cote progressive in functie de valoarea averii
donate, gradul de rudenie intre donator si donator
si de momentul si scopul donatiei
421 conform criteriului domiciliului impunerea
veniturilor si averii se efectueaza de organelle fiscal din
tara:
Careia ii apartine rezidentul
422 in cazul persoanelor juridice problema rezidentei se
realizeaza in functi de:
Locul unde se afla sediul conducerii sale effective
423 veniturile care provin din exploatarea bunurilor
immobile se impugn in statul;
Contractant in care sunt situate bunurile
respective
424 profiturile obtinute din exploatarea in traffic
international a navelor se impugn in statul:
Unde se afla conducerea efectiva a intreprinderii
425 in cazul veniturilor din dabanzi are prioritate la
impunere:
Statul de destinatie a dobanzilor
426 profiturile unei intreprinderi obtinute in cadrul mai
multor sedii in ambele state semnatare ale unei
conventii pentru evitarea dublei impuneri se impugn:
In ambele state proportional cu veniturile care
revin sediilor respective
427 veniturile din exercitarea pe cont propriu a unei
profesii libere se impugn in statul
Al carui resident este benificiarul veniturilor, daca
acesta nu dispune de un sediu stabil in statul de
origine a veniturilor
428 averea formata din bunurile mobile se impune in
statul in care :
Se afla sediul stabil
429 care din veniturile mentionate mai jos se pot
impune, in anumite proportii in ambele state semnatare
ale unei conventii fiscal:
Veniturile care provin din dividend si dobanzi
Veniturile care provin din redevente
430 procedeul scutirii totale ca metoda de evitare a
dublei impuneri international cansta in faptul ca:
Venitul realizat in strainatate de rezidentul unei
tari unde acesta a fost impus se reduce in
intregime din venitul total impozabil in tara de
resedinta
431 nediscriminare fiscal in relatiile internationale
presupune ca un stat:
Sa nu aplice fata de rezidenti altor state sarcini
fiscal mai grele decat fata de proprii contribuabili
aflati in aceeasi situatie

432 conventia pentru evitarea dublei impuneri se aplica


impozitelor pe venit sip e avere perceput in contul:
Fiecaruia dintre statele contractante
Subdiviziunilor politice si al colectivitatilor
localeale statelor contractante
433 evitarea dublei impuneri prin masuri legislative
unilateral este mai dificil de realuzat datorita:
Particularitatilor existente in fiecare tara in ceea
ce priveste reglementarile si tehnicile fiscal
434 o persoana realizeaza un venit total de 80.000 u.m.
din care 50000 u.m. in statul de rezidenta si 30.000 u.m.
in alt stat
A=19900 u.m.
B=18400u.m.
435. Un resident francez obtine in anglia un venit de
7500 um iar in statul de rezidenta un venit de 10000
um, cotele de impunere progressive simple, practicate
in cele doua state sunt:
-6250 um
436. Profitul afferent unui sediu stabil se determina
avandu-se in vedere:
- cheltuielile aferente activitatii desfasurate in statul in
care se afla sediul stabil.
- cheltuielile aferent activitatii desfasurate si in alte
state.
437. Dintre criteriile de impunere mentionate mai jos in
practica fiscal international se intalnesc:
- criteriul originilor veniturilor.
- criteriul nationalitatii.
438. O persoana fizica realizeaza un venit total de 4 mil
um din care 1,8 mil um in statul de rezidenta si 2200
dintr-un alt stat..:
- A= 756000 B=576000
439. Un resident din SUA realizeaza in franta un venit
de 28000 um pentru care plateste statului francez un
impozit calculate cu o cota progresiva simpla de
25%......
- 43560 um.
440. Care din urmatoaele trasaturi sunt caracteristice pt.
impozitele indirect:
- nu afecteaza veniturile nominale ci numai veniturile
reale ale contribuabililor.
- in cazul impozitelor indirect se face distinctive intre
contribuabilul legal si contrib. real.
441. Ce avantaje prezinta impozitele indirect:
- productivitatea lor este destul de ridicata si procura in
mod operativ resurse finaciare pentru stat.
- limiteaza considerabil evaziunea fiscal.
442. Ce deficient prezinta impozitele directe:
- randamentul instabil.
- lipsa de echitate.
443. Cum poate fi pus in evident caracterul regresiv al
impozitelor indirect?
- comparand masa impozitului platit odata cu pretul
marfurilor, cu totalul veniturilor de care dispun
cotribuabili.
444. care din urmatoarele reprezinta forme de
manifestare a impozitelor indirect?
- impozitul unic asupra productiei.
445. Ce categorie de marfuri vizeaza taxele de
consumatie pe produs?
- bunuri de uz current consummate in cantitati mari si
care au cerere inelastica.
- articole de lux.
446. Ce obiective se urmaresc prin instituirea de accize
asupra consumului de carburanti?

- obiective cu character ecologic.


447. care din urmatoarele afirmatii cu privire la accize
sunt adevarate?
- produsele destinate exportului sunt de regula
exonerate de la impunere.
448. Ce neajuns prezinta accizele asezate in cote
procentuale asupra pretului de vanzare a marfurilor?
- faciliteaza frauda fiscal prin practicarea in facturi a
unor preturi false.
449. Pentru a lupta impotriva fraudei fiscal si pentru
cresterea randamentului accizelor au fost gasite unele
solutii si anume:
- stabilirea tarifelor specific pe o unitate de masura intro moneda stabile.
- utliziarea unor preturi de referinta pentru determinarea
valorii in vama amarfuilor.
450. In Romania sunt supuse la plata accizelor unele
produse cum sunt:
- cafeaua naturala si solubila.
- petrolul lampant.
451. In Romania accizele stabilite in cote procentuale
din valoarea marfurilor au urmatorul nivel:
- intre 1 si 50%.
452. ce avantaje prezinta impozitul cumulative:
- asigura un randament fiscal ridicat limitand
considerabil frauda fiscal.
- permite practicarea de cote reduse ceea ce incita mai
putin la evaziune.
453. ce neajunsuri prezinta impozitul cumulative?
- provoaca stratificarea de impozit in pretul marfurilor
- este lipsit de transparent facand dificila aplicarea lui in
activitatea de comert exterior.
454. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la impo
cumulative sunt adevarate?
- prin acest impozit marfurile sunt impuse in toate
stadiile prin care trec.
455. Ce neajunsuri prezinta ipozitul unic asupra
productie?
- prezinta riscul de frauda fiscal productia nedeclarata
odata scapata de fisc ramane definitive neimpozitata.
- este dificil stadiul in care sa aiba loc impozitarea.
456 care este baza de calcul a impozitului unic doar cu
plata fractionate
Cifra de afaceri neta
Valoarea adaugata in fiecare stadiu a circuitului
econ omic
457 care din afirmatiile de mai jos reprezinta atribuite
ale impozitului pe cifra de afaceri neta:
Desi impozitul este multistadial cuntumul
prelevarii fiscal nu este influentat de lungimea
circuitului economic
Asigura alimentarea mai ritmicamai rapida si
relative stabile a bugetului cu resurse financiare
458 unde si cand a fost introdusa pentru prima data taza
pe valoare adaugata:
In franta in 1954
459 cum se poate determina cuantumul taxei pe valoare
adaugata datorata bugetului de stat
Prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii
adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic
Prin aplicarea cotei de impozit asupra pretului de
vanzare di stadiul respectiv din rezultatul obtinut
scazan duse taxa aferenta pretului de vanzare din
stadiul anterior

460 care era impozitul general pe vanzare practicata in


Romania pana in 1993:
Impozitul pe circulatia marfurilor
461 cand a fost introdusa tax ape valoare adaugata in
Romania:
La 1 iulie 1993
462 care dintre urmatoarele operatiuni sunt supuse taxei
pe valoare adaugata in Romania:
Livrarile de bunuri mobile si prestarile de servicii
Importul de bunuri si servicii
463 in Romania baza de calcul a taxei pe valoarea
adaugata pentru importuri o constituie:
Valoarea in vama stabilita conform legii in care se
adauga taxele vamale eventualele accize si alte
taxe
464 ca modalitate de impunere selective a consumului
monopolurile fiscal vizeaza de regula anumite categorii
de marfuri si anume:
Marfuri cu cerere inelastica si care sunt
nesubstituite
465 care din urmatoarele categorii de impozite
reprezinta o modalitate selective a consumului:
Taxele vamale
Monopolurile fiscal
466 care din urmatoarele categorii de impozite sunt
impozite sintetice ce afecteaza ansamblu cheltuielilor
effectuate de un contribuabil:
Taxa pe valoare adaugata
Accizele
467 in present accesul agentilor economici la
activitatile ce fac obiectul monopolului de stat este
controlat prin:
Sistemul de licente
468 dupa modul cum sunt stabilite taxele vamale
imbraca urmatoarele forme:
Taxe vamale specific
Taxe vamale advalorem
469 in raport de nivelul lor taxele vamale pot fi:
Taxe vamale autonome
Taxe vamale preferential
470 taxe vamale in contributia clauzei natiunii celei mai
favorizate se practica:
Intre tarile member organizate mondiale ale
comertului
471 nivelul taxelor vamale preferential este:
Mai scazut decat nivelul taxelor vamale
conventionale
Mai scazut decat nivelul taxelor vamale autohtone
472 care din urmatorele afirmatii cu privire la taxele
vamale de retorsiune este adevarata:
Sunt taxe vamale sanctionale aplicate fata de tarile
care au luat masuri de politica unilateral si
neloiala.

Constituie o forma de raspuns fata de masurile


discriminatorii aplicate de alte state fata de
exporturile din tara de referinta.

473. Cre este baza de calcul a taxelor vamale de import


practicate in Romania?
Valoarea in vama a marfurilor exprimata in lei
prin intermediulcursului de schimb stability si
comunicat saptamanal de BNR.
474. In ce consta regimul vamal de Draw Back
introdus in practica vamala a romaniei in 1991?
- restituirea totala sau partial a taxelor vamale de import
percepute la intrarea in tara a unor marfuri daca acestea
se reexporta.
475. Care din urmatoarele attribute sunt specific taxelor
diferentiindu-se de impozite?
- existent unei contraprestatii.
476. ce ne indreptateste sa afirmam ca taxele contin mai
mult sau mai putin veritabile elemente de impozit?
- lipsa de echivalenta intre suma platita cu titlul de taxa
si costul serviciilor oferite in schimbul taxei.
477. Taxele judecatoresti se percep pentru?

CARTE de SPECIALITATE - 2
1.Influenta monedei asupra activitatii economice, asupra produsului intern net, se exercita in opinia lui
Keynes, prin urmatoarele cai:
a)stoparea preferintei pt lichiditate si efectele rzultate din acest act;
b)manevra ratei dobanzii;
2.Conceptiile monetare dominante ,in zilele noastre,in literatura economica sunt:
b)teorioa keynesista si teoria monetarista
3)Reprezentantul scolii de la Chicago, Milton Friedman analizand corelatia dintre masa monetara si
produsul intern brut a ajuns la o serie de concluzii pe care va rugam sa le alegeti dintre cele ce urmeaza :
a)tendinta vitezei de circulatie a banilor este de scadere pe masura cresterii veniturilor reale;
b)impulsurile monetare influenteaza cererea sociala cu un decalaj temporal ,diferit de la un ciclu economic la altul
4.Pt Keynes economisirea (preferinta pt lichiditate) genereaza urmatoarele efecte:
e)are o actiune depresiva asupra cresterii economice
5.La baza conceptiei monetariste stau mai multe postulate pe care va rugam sa le precizati dintre
urmatoarele:
d)masa monetara in circulatie este o marime influentabila;
e)existenta unei stranse legaturi intre evolutia masei monetare sic ea a produsului intern brut
6.Dupa Keynes interventia statului in economie este necesara pt :
b)stimularea cresterii produsului national net;
d)asugurarea utilizarii complete a fortei de munca
7.Potrivit economistilor K.Brunner si A.H.Meltzer in structura bazei monetare sunt incluse mai multe active
pe care va rugam sa le alegeti dintre urmatoarele:
a)rezervele lichide ale bancilor pastrate in banca de emisiune;
b)numerarul in circulatie
8.Manevra taxei de rescont, la care bancile comerciale se refinanteaza de la banca de emisiune, este
considerate de monetaristi ca fiind:
b)inadecvata
9.Sursele de formare a bazei monetare pot fi controlate si dirijate cu ajutorul a diverse metode ,cea mai
potrivita, in opinia monetaristilor, fiind:
d)vanzarea-cumparare a hartii de valoare de catre banca de emisiune;
e)operatiunile de open-market
10.Principalul obiectiv al politicii monetare,in opinia scolii monetariste ,il constitue:
a)optimizarea masei monetare in circulatie
11.In aplicarea teoriei monetariste au aparut o serie de complicatii,pe care va rugam sa le mentionati dintre
urmatoarele:
a)lamurirea continutului de moneda si de masa monetara;
c)definire vitezei de circulatie a monedei si comportamentului acesteia
12.Dintre factorii care influenteaza ,in opinia monetaristilor,rata de crestere a masei monetare in circulatie,
mai semnificativi sunt:
a) experienta acumulata;
b)evolutia anuala de crestere a produsului intern brut
13.Potrivit lui Milton Friedman o politica monetara anticiclica,discretionara,nu conduce la stabilitate din
mai multe motive dintre care va rugam sa-l alegeti pe cel exact:
a)marimii diferite a decalajelor cu care se manifesta efectele sale
14.Conceptia keynesista considera ca inflatia si somajul sunt:
a)marimi invers proportionale,in sensul ca reducerea somajului poate fi obtinuta prin accelerarea inflatiei si invers
15.In opinia scolii keynesiste orice sporire a masei monetare in circulatie conduce la:
b)stimularea investitiilor
16.La baza functionarii etalonului aur-moneda au fost puse mai multe principii.Dintre cele mentionate mai
jos va rugam sa le precizati pe cele corecte:
c)stabilirea prin lege a valorii paritare;circulatia libera a aurului;
e)precizarea raporturilor de valoare dintre diferitele monedenationale;baterea libera a monezii din aur
17.Mecanismul intern de reglare a circulatiei monetare in conditiile circulatiei libere a aurului nu
presupune:
d)restrictii in baterea si circulatia libera a monedelor de aur

- cerererileintroduse spre judecare si pentru exercitarea


cailor de atatc impotriva hotararilor judecatoresti.
- eliberarea de copii de pe acte aflate in dosarele
instantelor sau executorilor judecatoresti.
478. Taxe consulare se percep pentru:
- eliberari de certificate de origine.
479. Dupa obiectul operatiunii si modul in care se
percepe taxa intalnim:
- taxe de inregistrare.
- taxe de timbre.
480. Taxele de inreg se percep pentru:
- vanzari de immobile.
- operatiuni de majorare a capitalului unor societati.
481. Taxele de timbre se percep pentru:
- cererile introduce spre judecarea la instantele
judecatoresti.
- certificarea, legalizarea sau autentificare de acte.
482. Care din urmatoaele situatii reprezinta cazuri de
evaz fiscala legala?
- cand determinarea veniturilor impozabile se face pe
baza semnelor exterioare sau pe baza unor norme medii
de venit.

18.Tezaurizarea si detezaurizarea aurului si convertabilitatea neingradita a bancnotelor in aur, specifice


etalonului aur-moneda,asiguar:
b)reglarea spontana a cantitatii de moneda in circulatie in functie de nevoile economiei
19.Punctele de intrare si respective, de iesire a aurului,definite ca limite stranse intre care pot oscila
cursurile valutare,sunt specifice:
c)etalonului aur-moneda
20.Mecanismele stabilizatoare ale etalonului aur-moneda au putut functiona doar in conditiile existentei:
a)pietei liber concurentiale
b)asigurarii libertatii efectivea transferurilor internationale de capital
21.Etalonul aur-lingouri, ca forma hibrida a etalonului aur-moneda, a permis printer altele:
b)disciplinarea emisiuni monetare interne;
c)echilibrarea balantei de plati externe prin exportul si importul de aur
22.Institutionalizarea etalonului aur-lingouri s-a concretizat prin:
c)echlibrarea balantei de plati externe prin import-export de aur si disciplinarea emisiunii monetare interne
23.Etalonul aur-devize,forma hibrida a etalonului aur-moneda,a fost instituit pe baza recomandarilor
Conferintei Monetare Internationale care au avut loc la:
d)Genova , in anul 1922
24.Istituit ca urmare a imprejurarilor postbelice care faceau imposibila restabilirea etalonului aur classic ,
etalonul aur-devize si-a conturat propia identitate prin mai multe trasaturi.Dintre urmatoarele precizati pe
cele exacte:
a)convertibilitatea bancnotelor, la alegerea bancii emitente,in aur sau in valute-aur
b)definirea unitatii monetare nationale pintr-o animita cantitate de aur sau in functie de o moneda mai
puternica,convertibila in aur;
25.In cadrul etalonului aur-devize conceptual de convertibilitate implica :
a)procurarea mijloacelor de plata necesare pt achitarea importurilor ;
b)interconvertibilitatea unei valute in alta
26.In ordine cronologica ,instituirea etalonului aur-devize a constituit prima mare delogare de la:
a)principiile automatiste ale functionarii etalonului aur-moneda
c)regulile convertibilitatii in aur;
27.Instituirea etalonului aur-devize a constituit o solutie pt:
c)sporirea masei monetare in concordanta cu nevoile economiei fara cresterea corespunzatoare a acoperirii
metalice;
28.Aplicarea principiilor la baza etalonului aur0devize sa confruntat cu numeroase dificultati.Dintre
urmatoarele mentionati pe cele reale:
a)aparitia unor excese sau unor insuficiente a lichiditatilor internationale;
b)oferirea de avantaje unilaterale tarilor furnizoare de mijloace de plata internationale;
29.Functionarea etalonului aur-devize a generat numeroase si complexe implicatii .Economistii de prestigiu
considera ca mai importante sunt:
a)cele de natura economica si politica;
30.Etalonul aur-devize a fost adoptat de autoritatile romanesti in baza:
b)reformei monetare din 1929
31.Primele incercari de reglementare internationala a relatiilor monetare s-au concretizat in:
a)crearea uniunilor si blocurilor monetare
32.Majoritatea specialistilor considera ca sistemul valutar international poate fi definit ca fiind:
a)ansamblul coerent de reglementari convenite intre state cu privire la relatiile lor de plati si la modalitatile de
lichidare a angajamentelor si creantelor lor reciproce;
b)un cod de conduita valutara adoptat de catre state in vederea cooperarii lor internationale
33.Sistemul valutar creat in baza acordurilor de la Bretton Woods s-a bazat pe respectarea anumitor
principii.Dintre urmatoarele va rugam sa le precizati pe cele reale:
b)universitalitatea;fixitatea paritatilor si cursurilor valutare;
c)convertabilitatea reciproca a monezilor si convertabilitatea in aur a dolarului;realizarea unui volum de reserve de
mijloace de plata internationale;
34.In vederea constituirii sistemului valutar international la Bretton Woods ,au fost luate in considerare mai
multe proiecte.Dintre urmatoarele va rugam sa le mentionati pe cele reale:
b)planul englez Keynes
d)planul American White
35.Crearea sistemului valutar de la Bretton Woods a insemnat:
a)un semnificativ success al ideii de cooperare internationala in domeniul financiar-monetar
36.In opinia unor economisti de prestigiu(Triffin,Rueff,Kaldor,Bergsten)principala conditie pt functionarea
sistemului valutar creat la Bretton Woods au fost;l

a)respectarea regulii convertibilitatii


37.Cauzele mai adanci care au agravat criza sistemului valutar instituit la Bretton Woods au fost:
a)incalcarea tuturor principiilor puse la baza functionarii sale
38.Eforturile Fondului Monetar Internatonal pt remedierea dezechilibrului rezervelor de mijloace de plata
internationale si mentinerea sistemului valutar instituit la Bretton Woods s-au materializat in :
a)extinderea creditelor acordate in regim de drepturi normale de tragere
d) introducerea de drepturi speciale de tragere si a unor facilitate destinate tarilor sarace
39.Masuri luate de SUA la 15 august 1971,pt apararea dolarului au constat in:
a)desprinderea dolarului de aur prin incetarea convertibilitatii lui in metal pretios;
c)trecerea la cursurile valutare flotante
40.Elaborarea unei noi strategii de cooperare monetara intre tarile Europei Occidentale a fost impusa de:
c)dezorganizarea sistemului valutar international
41.Integrarea monetara Europeana fiind un process dificil sa realizat in mai multe etape successive .Dintre
cele mentionate va rugam sa le alegeti pe cele reale:
a)Mecanismul Sarpelui Monetar;
d)Uniunea Monetar Europeana
42.Trecerea de la cursurile de schimb fixe la cursurile flotamte, fara nici un fel de limitari ale abaterilor a
condus la :
a)simplificarea incertitudinilor cu privire la evolutiile viitoare ale rapoturilor valorice dintre diferite monede
43.Instituirea Mecanismului Sarpelui Monetar a fost hotarata de mai multe state europene.Dintre cele
mentionate va rugam sa le alegeti pe cele care au aderat la noua institutie:
b)franta
c)anglia
44.Hotararea de a renunta la Mecanismul S arpelui Monetar a fost determinate de :
a)imposibilitatea de a controla marjele de fluctuatie ,atat in afara cat si in interiorul tunelului;
45.Instituit la 13 martie 1979 ,cu participarea a 8 stae occidentale ,Sistemul Monetar European s-a bazat in
functionarea sa pe urmatoarele principii:
a)practicarea cursurilor fixe in interiorul unor limite
b)interventiile pe pietele valutare atunci cand aparea pericolul iesirii cursurilor valutare in afara marjelor de
fluctuatie admise
46.Valoarea unei unitati de cont ECU a fost definite ,in cadrul Sistemului Monetar European, avand in
vedere:
c)cosul de monede ale tarilor member;
47.Sistemul Monetar European s-a dovedit superior Mecanismului Sarpelui Monetar prin urmatoarele:
a)a instituit posibilitatea unor realinieri ale cursurilor in situatii limita;
b)a impus crearea unui fond pt practicarea interventiilor in sustinerea cursurilor
48.Bazele juritice si politice ale Uniunii Monetare Europene au fost create in urma tratatului incheiat in
1991 in orasul European
c)Maastricht
49.Sistemul European al Bancilor Centrale cuprinde in present in structura sa mai multe institutii.Dintre
urmatoarele va rugam sa le alegeti pe cele adevarate :
d)bancile centrale ale tarilor member
50. In conditiile baterii libere a aurului, rap official intre valorile paritare este:1 USD= 5,5 FRF. Cheltuielile
de ambalare, transport, paza si asigurare sint 2%. Sa se aleaga solutiile cele mai convenabile de plata pt un
importator francez de marfuri din SUA, stiind ca valoarea marfurilor importate a fost de 300.000 USD, iar
cursul valutar pe piata franceza era la momentul t=,9 FRF, iar la momentul t= 5,7 FRF:
a) transfer valuta
1.470.000 FRF
b) transfer aur
1.683.000 FRF
51. Sa se stabileasca modalitatile de plat ace avantajeaza o firma romaneasca care a efectuat export de
marfuri in Germania in valoare de 900.000 DEM, cunoscindu-se:
- raportul official intre valorile paritare este: 1DEM= 1,25 lei
- cheltuielile de transport si asigurare reprezinta 2%
- cursul valutar la Bucuresti al DEM este:
a) 1,1 lei
b) 1,35 lei
Solutiile convenabile sint:
a) transfer aur
1.102.500 lei
b) transfer valuta
1.215.000 lei
52.Precizati solutiile convenabile importatorului American de pe piata engleza, cunoscind urmatoarele
informatii:
- valoarea marfurilor exportate de 100.000 GBP;
- cheltuielile de transfer a aurului reprezinta 3% din valoarea importului;
- cursul paritar este: 1 GBP = 4,87 USD
- cursul valutar pe piata Londrei este: a),7; b) 5.1
b) transfer valuta
470.000 USD
c) transfer aur
501.610 USD
53. Masa monetara desemneaza, potrivit unor specialisti consacrati urmatoarele:
b) totalitatea activelor care, pe un teritoriu dat, pot fi utilizate pt cumpararea de bunuri si servicii si pt. stingerea
obligatiilor.
d) agregatul/ agregatele statistico-financiare care sint strins correlate cu PIB.
54. Moneda efectiva include urmatoarele forme de existenta a banilor:
b) bilete de banca;
d) moneda divizionara;
55. Moneda de cont este reprezentata de:
b) disponibilitatile din conturile curente asupra carora pot fi trase cecuri si effectuate plati fara preaviz;
56. Activele plasate in titluri emise sip use in circulatie pe piata financiar-monetara se individualizeaza prin:
c) un grad redus de lichididate fata de celelalte componente ale masei monetare;
57. Emisiunea si punerea in circulatie a bonurilor de tezaur si a obligatiunilor de stat se concretizeaza in:
a) diminuarea masei monetare in circulatie;
d) diminuarea volumului creditului;
58. Obligatiunile si alte hirtii de valoare cu scadenta indepartata se caracterizeaza, d.p.v al lichiditatii, prin:
c) nu sint folosite in mod current ca mijloace de plata;
59. Metodele cantitative de dimensionare si dirijare a masei monetare sint:
c) un amestec de modele neokeynesiste si monetariste;
60. Generalizarea cursurilor flotante a condus la reconsiderarea unor mecanisme specifice:
c)atit teoriei cit si practicii monetare;
61. Indicatorii monetary sint grupati de specialisti in mai multe categorii. Precizati pe cele mai cunoscute:
b) indicatori care ofera informatii privind estimarea evolutiei masei monetare;
d) indicatori care ofera informatii privind estimarea efectelor exercitate de politica monetara asupra celei
economice;
62. In practica din tarile dezv principalii indicatori ce reflecta atit caracterul cit si obiectivele politicii monetare
sint:
a) rata dobinzii;
e) agregatele monetare;

63. Agregatul monetar simbolizat cu M1 include mai multe componente. Dintre cele mentionate precizati pe
cele reale:
c) bancnotele si moneda divizionara;
d) depunerile in conturile curente nepurtatoare de dobinda;
64. Agregatul monetary simbolizat prin M3, asimileaza in plus fata de agregatul M2 si alte componente. Va
rugam sa le ageti:
d)certificatele de deposit, bonurile de casa;
65. Moneda primara poate fi definite:
d) moneda emisa si controlata de banca Centrala;
66. Moneda primara se estimeaza ca diferenta dintre:
b) totalul activului si pasivele nemonetare din bilantul bancii de emisiune.
67. Moneda ca avutie neta incorporeaza in structura sa:
e) mijloacele de plata create de ansamblul sistemului bancar si activele financiare care nu se utilizeaza ca mijloace
de plata in mod current.
68. Operatiunile Lombard effectuate de bancile comerciale in exercitarea functiilor lor sint:
a) operatii active;
d) operatii de creditare;
69. Operatiunile de rescont effectuate de bancile comerciale pot fi incluse in una din grupele:
d) operatii passive;
70. Operatiile cambiale se concretizeaza in mai multe tipuri. Alegeti pe cele reale:
a) operatiuni de scontare
b) operatii de imprumut pe gaj de cambia si alte efecte comerciale.
71. Operatiile de refinantare de la bancile tutelare effectuate de bancile comerciale sint:
e) operatiuni passive.
72. Scontarea, ca forma de baza a operatiiunilor cambiale effectuate de bancile comerciale consta in:
b) cumpararea de catre banca a unei cambia inainte de scadenta.
73.Care din operatiile enumerate sint operatii de creditare effectuate de bancile comerciale:
b) operatiile de imprumut pe gaj de actiuni si efecte publice;
e) operatiile cambiale;
74. Operatiunile de imprumut pe gaj de marfuri , specifice bancilor comerciale, sint incorporate intr-una sau
mai multe din urmatoarele categorii:
d)opreatii active
e) operatii de creditare.
75. Avansurile in ct current, specifice unor tari cu economie dezv, sint o forma de manifestare a:
b) operatiilor de creditare effectuate de bancile comerciale.
76. Operatiunile de acreditiv, effectuate de bancile comerciale, sint incluse intr-una din grupele:
b) operatiuni de commission.
77. In parallel cu operatiunile de commission, bancile com efectueaza si operatuni de mandate. Precizati pe
cele exacte:
c) operatii privind administrarea portofoliului de hirtii de valoare;
e) operatii privind admin patrimoniilor.
78. Bancii de emisiune ii sint atribuite mai multe functii. Alegeti pe cele specifice:
c) emisiunea bancnotelor;
d) acordarea de imprumuturi statului;
79. Functiile atribuite bancilor de emisiune capata un character concret si prin intermediul operatiilor
passive. Alegeti cele incluse in aceasta grupa:
c) operatii de dpozit.
e) operatiuni de constituire a capitalului social si a fondurilor de rezerva.
80. in grupa operatiilor active effectuate de bancile de emisiune pot fi incluse:
c) operatiunile de creditare a statului;
d) operatiunile privind achizitia unor titluri ale imprumuturilor de stat.
81. In principiu, din vastul conglomerate in care sint incluse bancile si institutiile de credit specializate fac
parte:
a) bancile de comert exterior.
82. bancile de investitii, functionind sub diverse denumiri si variante, au un rol deosebit in domeniile:
d) emisiunea si plasarea hirtiilor de valoare.
83. Rolul preponderant al bancilor specializate este sa:
d) mobilizeze resursele de creditare sis a le plaseze pe termen mediu si lung.
84. Dintre functiile atrib bancilor de com exterior o semnif deosebita prez:
d) promovarea printr-o politica de creditare supla a exporturilor.
85. Prin trasaturile lor caracteristice operatiile de leasing reprezinta:
b) o forma speciala a operatiilor de creditare.
86. Formele de realizare a oper de leasing au cunoscut o continua dezv di diversificare. Precizati pe cele
exacte:
a) leasingul industrial
d) leasingul mobiliar.
87. Casele de economii functioneaza in urm ipostaze:
a) intstitutii care au ca tributie principala mobilizarea economiilor.
B) banci ale autoritatilor locale si ale institutiilor de prevederi sociale.
88. Institutiile specializate in finantarea vinzarilor pe credit sint intr-o mare masura creatii ale:
d) marilor intreprinderi producatoare de bunuri de consum si ale bancilor.
89. Sistemul rezervelor minime obligatorii consta in:
d) obligatia bancilor care constituie depozite sa consemneze in conturile lor, deschise la banca de emisiune, o suma
dimensionata de regula sub forma de cota procentuala.
90. Sist rezervelor min obligatorii se individualizeaza de la o tara la alta prin:
a) struct depozitelor cuprinse in baza de calcul.
b) remunerarea rezervelor constituite.
91. Operatiile de open-market constau in:
c) cumpararea si vinzarea de titluri, indeosebi a celor emise de tezaurul public pe piata monetara de catre banca de
emisiune.
92. In perioadele de stagnare economica banca de emisiune intervine pe piata monetara prin:
b) reduce taxa scontului
c) cumpara titluri de trezorerie.
93. In sit cind presiunile inflationiste sint puternice si se pune problema atenuarii ritmului neadecvat al
cresterii economice , banca de emisiune intervine pe piata prin:
b) vinde titluri ale creditului public.
94. Participarea bancii de emisiune la operatiile pe piata libera determina o redistribuire a resurselor,
diferita prin efectele sale intre:
c) banca de emisiune si celealte banci.
95. Decurgind din conceptele Keynesiste si considerate si de monetaristi ca singura modalitate accesibila si
eficienta, interventia bancii centrale pe piata libera se confrunta cu o serie de limite si contraindicatii:
b) dimensiunile considerabile ale datoriei publice.
c) perpetuarea bugetelor deficitare.

96. Reglementarile bancare, ca forme de interventie directa a autoriltatilor monetare in desfasurarea


activitatii bancilor, s-au concretizat intr-o serie de practice. Alegeti pe cele corecte:
c) incadrarea creditului
e) plafonul efectelor publice;
97. Conform principiilor puse la baza reglementarilor bancare din anii 30 ai secolului XX, concurenta
interbancara era strict limitata prin una din pirghiile:
a) reglem dobinzilor decurgind din depozite bancare;
b) reglem dobinzilor creditoare cuvenite la titlurile financiare utilizate pt mobilizarea economiilor.
98. potrivit reglem bancare promovate in anii 30 ai sec XX , ca o replica la efectele generate de marea criza
interbelica , au fost ingradite posibilitatile de expansiune a urmatoarelor tipuri de credite:
c) cr de consum
d) cr personal
99. Reglem bancare actionind ca restrictii cantitative si deopotriva ca sanctiuni in termini de costuri- au
generat influente negative in urmatoarele directii:
d) limitarii active bancilor
e) impiedicarii angajarii tuturor resurselor existente in depozitele bancare.
100. dereglementarile financiare si bancare, instituite la sf deceniului 8 si inceputul deceniului 9 ale secolului
XX, au vizat o serie de obiective pe care va rugam sa le alegeti dintre urm:
b) liberalizarea active bancare in special in sfera dobinzilor.
e) diversificarea produselor financiare ale statului.
101.Dereglementarile bancare , diferite ca intensitate si efecte in diferitele tari, au generat odata cu
inlaturarea unor contradictii si o serie de efecte nocive concretizate in:
b) crearea premiselor ce conduc la amplificarea riscurilor in domeniul bancar.
102. Noile norme prudentiale instituite in dom bancar, in deceniile 9 si 10 ale sec XX au avut ca scop:
c) sa protejeze pe depunatori
d) sa evite dezechilibrele bancare intre resurse si angajamente.
103. Normele prudentiale instituite in Franta in anii 90 ai sec XX se refera la:
d) norma Cooke
e) coeficientul fondurilor proprii si resurselor permanente;
104. Coeficientul lichiditatii potentiale, ca modaliate de reglementare a lichiditatii bancare se determina
prin:
c) raportul dinte lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor mai mari de o luna.
105. Norma Cooke oblige bancile sa asigure un raport minim intre:
a) fondurile proprii si riscurile ponderate in functie de natural or.
106. Cresterea rez minime oblig de la 15% la 17% fata de situatia prezentata in continuare conduce la:
e) dimuarea posib de acordare de cr cu 7000 um.
107. Reducerea rez minime oblig de la 25% la 22% are ca effect pt bancile comerciale al caror bilant
centralizat este prezentat in continuare:
d) cresterea volumului creditului acordat in economie cu 10.500 um.
108. Analizati modificarile intervenite in bilanturile urmatoare si precizati operatiunile effectuate.
c) cumpararea de bonuri de tezaur in suma de 1500 um si cresterea rez minima obligatorii cu 1%
109. Precizati efectele particioparii bancii de emisiune la operatiile ce au loc pe piata libera , cunoscind urm:
d) sporirea creditelor acordate economiei cu 400 um.
110. Bilantul centralizat al bancilor comerciale si bilantul bancii de emisiune se prezinta astfel:..In cond in
care se doreste retragere adin circulatie a unei cantitati de 2000 um se va actiona prin:
d) vinzarea de titluri de catre banca de emisiune in suma de 2000 um.
111. Se considera bilantul centralizat al bancilor comerciale ca avind urm structura:
In cond in care:
1)
se modifica rezerva minima obligatorie de la 12% la 10%.
2)
Are loc achizitia de bonuri de tezaur de catre bancile comerciale de la Banca de Emisiune in valoare
de 8500 um. Sa se stabileasca efectele correlate ale acestor masuri asupra potentialului de creditare
al bancilor comertciale:
a)
scade vol creditelor posibil afi acordate cu 2500 um.
112. Se considera bilantul centralizat al bancilor comerciale:..
In cond in care 1) se majoreaza rezerva minima oblig de la 10% la 15%; 2) are loc vinzare ade bonuri de
tezaur de banca centrala catre bancile comerciale in valoare de 20000 um sa se stab efectele correlate ale
acestor masuri asupra potentilului de creditare al bancilor comerciale.
b)
scade vol creditelor posibil a fi acordate cu 40000 um
113. Banca comerciala D isi constituie reserve minime in urmatoarele cote:
- 18% pt depozite la vedere;
- 30% pt depozite in valuta
Sa se precizeze modul de respectare al bancii D potrivit bilantului: Care este sit bancii in raport cu obligatiile
legale:
c)
excedent 2000 um
114. Bilantul bancii de emisiune si respective centralizat al bancilor comerciale se prez astfel:
In cond in care:
1)
se modifica rez min obligatorie de la 15% la 20%
2)
are loc achizitia de bonuri de tezaur de catre Banca de emisiune de la bancile comerciale in valoare
de 20000 um, sa se stabileasca efectele correlate ale acestor masuri asupra potentialului de creditare
al bancilor comerciale si la nivelul emisiunii de banknote.
B) scade nivelul emisiunii monetare cu 50000 um iar vol creditelor posibil a fi acordate reprez 1.270.000 um
115. Cumpararea de titluri de catre banca de emisiune in valoare de 600 um fata de situatia actuala
prezentata in continuare , va produce urmatoarele efecte:
c) cresterea lichiditatilor bancilor comerciale si majorarea volumului creditelor acordate economiei cu 600 um.
116. Stiind ca prin intermediul pol monetare si de credit se intentioneaza sa se realizeze o crestere cu 2000
um a creditelor acordate economiei si ca una din masurile vizate este reducerea marimii rezervei minime
oblig de la 10% la 8% , precizati ce alte posib exista si in ce sens tb actionat , cunoscind urm date ale
perioadei de referinta:
c) banca de emisiune achizitioneaza bonuri de tezaur in valoare de 1420 um.
117. urmarind reducerea cr acordate de catre bancile comerciale intrepr din economie cu 1200 um in egala
masura prin modif rezervei minime obig si negocierea bonurilor de tezaur la piata libera , precizati masurile
de luat, stiind ca in perioada de baza situatia e urm: - rez min oblig e 10% si bilanturile Bancii de emisiune
si respective bancilor comerciale se prez astfel:
b) majorarea rez min oblig cu 2,5% si vinzarea catre Banca de emisiune de bonuri de tezaur in suma de 600 um
118. Echilibrul monetary reprez punctual dintre:
b) inflatie si deflatie.
119. Mecanismele de autoreglare a masei monetare in circulatie sint specifice:
a) sist monetare bazate pe monedele cu val intrinseca.
120. Economistul olandez Johann Koompans a formula tuna din cele mai semnificative ecuatii ale
echilibrului monetar. Precizati versiunea corecta:
b) C+S M= C+I+L
121. In opinia specialistilor dezechilibrele monetare sint generate de multiple si complexe cause. Precizati
cele reale:

c) emisiunea excesiva de moneda cumulata cu activizarea depozitelor bancare.


122. Identitatea echilibrului monetary este asigurata de un ansamblu de trasaturi definitorii . mentionati
cele reale:
c) echilibrul monetary este prin natura sa instabil.
d) echilibrul monetary nu presupune preturi neschimbate.
123. Inflatia provoaca , dat dezechilibrelor pe care le creaza, multiple si complexe consecinte. Alegeti cele
reale:
c) expansiunea creditului bancar
d) activizarea unor sume banesti tinute in rezerva.
124. inflatia provoaca, datorita dezechilibrelor pe care le creeaza multiple complexe consecinte. Alegeti cele
reale:
c) dereglarea structurilor si proportiilor preexistente;
d) subminarea finantelor publice.
125. evaluarea de ansamblu a consecintelor inflatiei este uneori chiar imposibila, deoarece:
a) efectele sale economico- sociale difera de la o faza la alta a procesului inflationist.
b) efectele sale economico- sociale se produc cu un anumit decalj temporal.
126. In sens restrins, gestiunea fin presupune studiul deciziilor care pot fi:
a) decizii pe termen lung;
d) decizii pe termen scurt.
127. In sens larg, gestiunea cuprinde mai multe etape:
c) informarea si decizia
e) punerea in aplicare si controlul aplicarii deciziilor.
128. Componentele de baza ale gestiunii financiare sint:
a) deciziile si operatiunile financiare.
b) cadrul organizatoric al active financiare.
129. Criteriile de baza ale gestiunii financiare:
c) autonomia functionala
d) eficienta.
130. Gestiunea financiara optima presupune respectarea unor reguli de baza:
a) scadenta sursei de finantare sa fie superioara sau cel putin egala cu durata de existenta a activului creat pe seama
acesteia.
e) dezv si diversificarea intreprinderii prin investitii noi atota timp cit rentabilitatea sperata pt aceasta este
superioara costului capitalului utilizat pt finantare.
131. Efectul de levier financiar pozitiv al indatorarii se produce cind:
c) rentabilitatea ec este superioara ratei costului imprumutat.
132. Capitalui intrepr se imparte in:
a) capital real si cap fictive
c) capital financiar si capital real.
133. Capitalul real isi gaseste reflectarea in:
a) bilant
134. Capitalul real, dupa sursele de constituire , prezinta urmatoarea structura:
c) creditele si datoriile pe termen scurt, creditele si dat pe termen mediu si lung, reserve, rezultate, fonduri proprii,
capitalul social.
135. Capitalul total cuprinde:
a) cap proprii + creditele pe termen lung, mediu sis curt si alte datorii pe termen scurt.
b) capitalul permanent plus creditele si datoriile pe termen scurt.
136. capitalul permanent cuprinde:
b) capitalul social + grupa rezervelor, rezultatelor si fondurilor proprii+ creditele pe termen mediu si lung;
c) capitaluri proprii + creditele pe termen nediu si lung.
137. Fondurile se constituie in timpul anului si la sf anului din:
b) profitul net
138. Printre fondurile speciale constituite in intreprindere regasim:
s) fondul de participare la profit.
139. Struct de finatare se stabileste ca raport intre:
c) capitalurile imprumutate si capitalurile proprii.
140. Capitalul total, dupa modul de folosinta, prezinta urm structura:
e) activele imobilizate; activele circulante.
141. Activele imobilizate mai sint cunoscute sub den de:
c) utilizari durabile.
142. plaamentele de capital pe termen scurt cuprind:
d) stocuri de active circulante, creante, titluri de plasament si valori de incasat, desponibilitati banesti.
143. Struct bilantiera a capitalului se prez dupa urm criterii:
d) exigibilitatii dupa sursele de provenienta.
e) lichiditatii dupa modalitatile de utilizare.
144. Fondul de rulment net ca sursa de finantare a activelor este egal cu:
b) capitaluri prmanente minus activele imobilizate nete.
d) activele circulante minus dat pe termen scurt
145. fd de rulment net reprezinta:
c) diferenta dintre capitaluri permanente ramase dupa finatarea activelor imobilizate destinata finatarii activelor
circulante cu character de permanenta.
146. Se cunosc:
Capit social = 87.000 mii lei
Capit proprii = 105.115 mii lei
Cr si dat pe termen scurt = 76.885 mii lei
Cr pe termen mediu si lung = 18.700 mii lei
Active imobilizate nete= 59.725 mii lei
Active circulante = 140.975 mii lei
Val fondului de rulment va fi:
d)
64.090 mii lei.
147. Care din ipotezele urmatoare atribuite viitorului cert sint corecte:
a) decidentul considera proiectul de investitii independent de altele si allege intre mai multe proiecte.
c) exista o piata de capitaluri perfecta, cu o rata a dobinzii unica, beneficiarul investitiei putindu-se imprumuta
nelimitat, fara sa existe chetuieli de tranzactionare pe piata.
148. Printre fluxurile de iesire ce compun suma de investit regasim:
b) nevoia de fond de rulment
c) costul de oportunitate.
149. Cash-flow-ul net al investitiei curinde:
b) profitul net din exploatere + amortizarea
c) excedentul net de expoatare + economia de impozit datorata deductibilitatii amortizarii.
150.Fluxurile de trezorerie la finele exploatarii cuprind:
b) nevoia de fond de rulment recuperata ca urmare a disparitiei capacit de productie
d) valoarea reziduala a investitiei
151Cele mai uzuale criterii simple de optiune sunt

a)criteriul costului si criteriul ratei medii a rentabilitatii


e)criteriul duratei de recuperare a capitalului investit
152 criteriile pe baza de actualizare ce pot fi folosite sunt:
b) criteriul valorii actualizate nete si criteriul indicelui de rentabilitate
d) criteriul ratei interne de randament
153 Valoarea actualizata neta (VAN) se determina ca:
d) diferenta intre suma cash-flowurilor anuale actualizate si capitalul investit (valoarea investitiei)
154Rata de actualizare folosita in calculul valorii actualizate nete (van) poate fi:
b) rata dobanzii fara risc
e) rata costului capitalului
155 Indicele de rentabilitate se foloseste de regula, cand;
b) doua sau mai multe proiecte de investitii necesita alocari de fonduri initiale inegale
156 conform criteriului RIR, acesta trebuie sa fie:
c) superioara ratei de actualizare
157 Care din urmatoarele afirmatii sint adevarate cu privire la rata interna de rentabilitate:
c) este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este nula
e) trebuie sa fie superioara ratei de actualizare sau ratei dobanzii fara risc pe piata financiara
158Calculul ratei interne de rentabilitate (rir) presupune:
b) aproximari succesive si folosirea interpolarii liniare
159 Obiectivul central al investitiilor este de a:
c) plasa anumite fonduri cat mai rentabil posibil
160 In general, se poate vorbi de urmatoarele situatii de cunoastere imperfecta
a) situatii de incertitudine
d) situatii riscante
161 Situatiile probabilistice sunt acelea in care:
a) au putut fi indentificate toate cazurile posibile, in mod precis , si probabilizate
b) au putut fi identificate toate eventualitatile, in mod precis , si probabilizate
162 Situatiile de incertitudine sunt acelea in care;
a) au fost identificate toate cazurile posibile, dar nu li s-au putut asocia anumite probabilitati
b) nu au fost identificate toate cazurile posibile in mod precis
163 In conditiile unui mediu probabilistic, adoptarea deciziei de investitii presupune parcurgerea unui
numar de:
b) trei etape
164 In situatia in care pentru doua sau mai multe proiecte de investitii exista valori diferite ale sperantei
matematice, se opteaza pt prioectul cu speranta matematica:
e) cea mai mare
165 Cand pt doua sau mai multe proiecte de investitii se obtine aceeasi speranta matematica, pt a se opta se
procedeaza astfel:
d) se va reprezenta grafic densitatea de repartitie si se opteaza pt proiectul cu intervalul cel mai strans de variatie
166 Riscul se masoara prin intermediul:
a) ecart tip standard
d) abateri medii patratice
167 Coeficientul de variatie se detrmina ca raport intre:
a) abaterea medie patratica si speranta matematica
168Aplicarea criteriului van in conditiile unui viitor incert presupune:
c) perturbarea ratei actualizarii
e) perturabarea cash-flow-urilor anuale
169 Se considera un proiect de investitii in valoare de 100000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care aduce
profituri nete anuale astfel: an 1 =2000 mii lei, an 2 =300 mii lei, an 3 =3000 mii lei, an 4=5000 lei, an 5=3000
mii lei . Rata de actualizare este de 20%. In aceste conditii van este :
e -31085 mii lei
170Fie un proiect de investitii in valoare de 60000 mii lei amortizabil liniar in 6 ani si care aduce profituri
Brute anuale de 20000 mii lei .Rata de actualizare este de 15%.In conditiile impozitarii actuale , VAN si VVN
sunt:
41424,6 mii lei, 95815,1 mii lei
171 un proiect de investitii in valoare de 80000 mii lei, cu durata de exploatare de 8 ani, in conditiile unei
rate de actualizare de 20%, are VVN de 43000 mii lei. In aceste conditii, indicele de rentabilitate va fi:
b)1,125
172 Investitiile se finanteaza din urmatoarele surse:
c) credite obligatare
e) credite bancare pe termen mediu si lung
173 Printre sursele interne de finantare a investitiilor, regasim
b) sume repartizate din profitul net pt dezvoltare
c) amortiyarea activelor imobilizate din perioada de realizare a investitiilor
174 Printre sursele externe de finantare a investitiilor regasim:
c) finantari din partea grupului
e) creditul obligatar
175 notiunea de amortizare este caracteristica:
c) atat unor elemente de activ cat si si unor elemente de pasiv
176Amortizarea activelor imobilizate poate fi abordata diferit existand mai multe conceptii de amortizare :
c) abordarea juridico-contabila
d) abordarea economica si financiara
177 Destinatia amortizarii activelor imobilizate este:

201

Stocul de produse luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se


determina in functie de

202

Soldul creantelor luat in calculul nevoii de ond de rulment de exploatare se


determina in functie de

203

In afara nevoii de fond de rulment de xploatare, nevoia de fond de rulment


globala mai cuprinde:

d) sursa de constituire a fondului surselor proprii pt finantarea investitiilor


e) sursa de finantare a actvivitatii de exploatare sau achizitionarea unui portofoliu de active financiare in vederea
realizarii de venituri financiare cand nu este prevazuta realizarea de investitii
178In practica financiara, infunctie de reglementarea diferita , valoarea de amortizat poate fi:
a)
valoarea contabila si valoarea initiala recunoscuta la dobandirea si punerea in functiune a activului
imobilizat
179 In romania, valoarea de amortizat in functie de metoda de amortizare folosita poate fi:
a) costul activului
d) valoarea contabila
180 Printre situatiile in care se foloseste valoarea contabila intalnim:
a) intocmirea bilantului contabil
b) calcularea indicatorilor de eficienta ai utilizarii mijloacelor fixe
181 Pentru un mijloc fix intrat in functiune la 1.12, numarul lunilor de functionare in anul intrarii in
functiune este
c) 0
182 Pentru un mijloc fix intrat in functiune la 1.12, intervalul de timp luat in calculul valorii medii anuale
este:
e) 1an
183 Pt un mij fix iesit din functiune la 1.11, numarul lunilor de nefunctionare in anul iesirii din functiune
este:
b)1 an
184In romania, duratele normale de functionare stabilite in mod centralizat de guvern sunt:
b)
aprobate pe plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima, existand posibilitatea
alegerii duratei normale de functionare cuprinsa intre aceste limite
185 Criteriile modelului optimizat pt determinarea duratei optime de serviciu sint:
b) criteriul profitului
d) criteriul cheltuielilor
186 categoriile de durate de serviciu prevazute in literatura de specialtate sunt:
a) durata de serviciu tehnica si economica
b) durata de serviciu optima si admisibila
187 Normele de amotizare utilizate de agentii economici pot fi;
a) analitice
c) unica sau cota medie anuala de amortizare
188 In tara noastra, activele imobilizate se amortizeaza astfel:
b) mij fixe prin utilizarea uneia din urmatoarele regimuri; linear, degresiv si accelerat
189 O intreprindere a cumparat un mij fix pe 16.12 .2001 in valoare de 100000 mii lei, cu o durata de
functionare de 8 ani, pt amortizarea careia incepand cu 2002 aplica amortizarea degresiva
c) 7910,15 mii lei incepand cu al 5-lea an
190 Cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare dezvolate se amortizeaza intr-o perioada de:
c) cel putin 5 ani
191 Brevetele, licentele, know-how-ul marcile de facbrica si de comert subscrise ca aport sau achizitionate se
amortizeaza astfel:
c) pe durata prevazuta pt utilizarea lor de catre detinator
192 programale informatice create sau achizitionate se amortizeaza;
c) in functie de durata probabila de utilizare care insa, nu poate depasi 5 ani
193 Coeficientul de multiplicare prevazut de legislatie in cazul metodei degresive utilizate in Romania, pt o
durata normala de functionare de 8 ani este:
c) nu se supun amortizarii
194 In ceea ce priveste terenurile, acestea;
c) nu se supun amortizarii
195 pt un utilaj cu o valoare de 60 milioane lei si cu o durata normala de functionare de 5 ani, amortismentul
cumulat dupa 4 ani conform regimului de amortizare degresiv utilizat in Rom este:
b)52500 mii lei
196 O intreprindere achizitioneaza un mijloc fix in luna martie a anului curent a carui valoare de intrare
este de 60000 mii lei, iar durata normala de functionare este de 10 ani. Conform celor 3 regimuri de
amortizare utilizate in Rom( liniar, degresiv si accelerat) amortismentul anului curent este:
c) 4500, 9000, 22500 mii lei
197 O intreprindere achizitioneaza un mij fix in luna aprilie a anului curent a carui valoare de intrare este
de 80000 mii lei, iar durata normala de functionare este de 8 ani. Conform regimului de amortizare accelerat
utilizat in Rom amortismentul anului curent este:
b) 26666 mii lei
198 amortizarea anuala aferenta cladirilor si constructiilor speciale ale minelor, carierelor, explatarilor
minerale solide se determina;
d) in functie de cantitatea explatabila in anul programarii si norma de amortizare in lei/tona
199 stocul de materii prime luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie
de :
c) consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si durata medie de stocare a materiilor
prime dina nul de baza
200 soldul furnizorilor luat in calculul nevoi de fond de rulment de exploatare se detrmina in functie de:
a) consumul zilnic de materii rpime in anul curent in preturi inclusiv TVA si durata de rotatie a furnizorilor din anul
de baza
b) consumul de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si numarul mediu de zile de primire a
creditului comercial de la furnizori

b.Productia zilnica exercitiului in cost complet


prevazuta pentru anul current si durata medie de
stocare a produselor finite in anul de baza
D.productia zilnica vanduta in preturi, inclusive
TVA din anul current si durat de rotatie a clientilor
din anul de baza
E.Productia zilnica vanduta in preturi inclusive TVA
din anul current si numarul mediu de zile de
acordare credit commercial clientilor.
A.Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii
E. nevoia de fond de rulment aferenta activitatii
financiare si activitatii extraordinare

204

207

Care din urmatoarele tipuri de TVa este element de active de exploatare in


calcul NFRE
Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de passive de exploatare in
calculul NFRE
Se cunosc urmatoarele date (in mii lei):
-productia exercitiului in cost comlet realizata in anul de baza = 30000;
-productia exercitiului in curs complet programata in anul current = 36000
-consumul de materii prime in contul de profit si pierdere in anul de baza =
15126
-consumul de materii prime programat prin bugetul de venituri si cheltuieli an
current =20168
-soldul mediu al furnizorilor din anul de baza = 3000
Atunci valoarea furnizorilor in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare
(NFRE) este :
Nevoia de fond de rulment de exploatare se determina ca diferenta intre

208
209

Nevoia de fond de rulment de exploatare ia in calcul


Activele de exploatare luate in calculul NFRE includ

210

Pasivele de exploatare luate in calculul NFRE includ

211

In categoria cheltuielilor financiare regasim

212

Cifra de afaceri cuprinde

213

printre componentele productiei exercitiului regasim

214

Cheltuielile de exploatare cuprind

215
216
217

Lucrarile si serviciile prestate de terti sunt o component a:


Rezultatul current al exercitiului cuprinde
Rezultatul brut al exercitiului se determina:

218

In categoria cheltuielilor nedeductibile regasim:

219

In categoria veniturilor neimpozabile regasim:

220

Prnitre destinatiile profitului net la societatile nationale, companiile nationale si


societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la
regiile autonome intalnim:
Exceptiile de la cota de 16% impozit pe profit pot fi

205
206

221

B. TVA deductibila
C. TVA colectata
D. 4000

B.activele de exploatare si pasivele de exploatare


D. activele de exploatare si pasifvele stabile
C.activele de exploatare si pasivele de exploatare
A. Plasamentele de capitaluri in stocuri si in alte
elemente de active circulante
C.plasamentele de capitaluri in stocuri, client, efecte
comerciale de primit (de incasat), creante fata de
debitori altele decat cele provenind din pagube si
daune aduse intreprinderii si in decontari neincheiate
cu bugetul statului.
A.datoriile minime si permanente fata de terti
amanate la plata fata de momentul datorarii ,
datorita sistemului de decontare a platilor practicat
in economie sau a termenelor fixe de plata legiferate
D. pasivele stabile determinate prin metoda
soldurilor zilnice si prin metoda calculului direct pe
elemente de datorii
A. Diferente nefavorabile de curs valuta
c.dobanzile platite la creditele angajate
A. Venituri din vanzarea marfurilor
E. productia vanduta
C. productia imobilizata
E.productia vanduta
A. Costul total al productiei exercitiului
D. costul marfurilor vandute
E. costului total al productiei exercitiului
A. Rezultatul de exploatare si rezultatul financiar
B.prin insumarea rezultatului current si al
rezultatului extraordinar
C.ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile
totale exclusiv impozitul pe profit
A.amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si
penalitatile datorate catre autoritatile romane
E. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor,
constatate lipsa din gestiune sau degradate si
neimputabile, inclusi TVA aferenta acestora
B.dividendele primate de l o persoan juridica
romana
D.diferente favorabile de valoare a titlurilor de
participare inregistrate ca urmare a incorporarii
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la
persoanele juridice care detin titluri de participare
precum si diferentele de evaluare a investitiilor pe
termen lung.
A.rezerve legale
E.pana la 10% pentru participarea salariatilor al
profit
B.contribuabili care obtin profituri pe activitatea
barurilor de noapte si a cazinourilor datoreaza un
impozit pe profit care nu poate fi mai mic de 5% din

222
223

Sunt considerate microintreprinderi si se impoziteaza cu 3% asupra veniturilor


trimestriale societatile commercial care la 31 dec al anului precedent
indeplinesc urmatoarele conditii:
In economia de piata functiile profitului ar putea capata urmatoarele conditii

224

La societatile nationale companiile nationale si societati comerciale cu capital


integral sau majoritar de stat, precum si la regii autonome profitul net se
repartizeaza pe urmatoarele destinatii

225

Analiza echilibrului financiar microeconomic se realizeaza pe baza:

226
227
228

Pa baza bilantului lichiditate se calculeaza:


Bilantul lichiditatii este construit conform
La retratarea posturilor bilantiere pentru obtinerea bilantului lichiditate:

229

La retratarea posturilor bilantiere pentru obtinerea bilantului lichiditate:

230
231

Scopul analizei lichidate este:


Printre limitele analizei lichidate regasim:

232
233

Bilantul functional situeaza intreprinderea int-un context:


Trezoreria se stabileste ca:

234

Fondul de rulment net global se stabileste ca:

235

In cadrul teoriei ciclurilor se disting:

236

Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele financiare acopeara

237

Marja de securitate se determina c diferenta intre:

238
239

Printre ratele de dezechilibru calculate pe baza bilantului functiona regasim:


Printre ratele de rotatie calculate pe baza bilantului functional regasim:

240
241

Printre ratele calculate pe baza bilantului lichiditatii regasim:


Cheltuielile totale fundamentate in bugetul activitatii generale cuprind:

242

Fluxul de numerar net determinat in bugetul activitatilor de trezorerie cuprinde:

243

Soldul imprumuturilor garantate de stat la sfarsitul anului exprimat si in valuta


si in lei se calculeaza astfel:

244
245

Lichiditatea generala se determina ca raport intre:


Lichiditatea imediata se determina ca raport intre:

246

In bilantul si contul de profit si pierdere sunt inscrise urmatoarele date (mii lei):

valoarea veniturilor inregistrate de acestea


D.80% pentru profitul inregistrat de BNR
A.au capital integral privat
E.au o cifra de afaceri de pana la 100000 euro
B.asigura indeplinirea functiei sociale a
microintreprinderii
E.asigura indeplinirea functiei productive si de
cercetare-dezvoltare a intreprinderii prin
autofinantare
B.pana la 10% pentru participarea salariatilor la
profit
D.minimum 50% varsaminte la bugetul de stat sau
local, in cazul regiilor autonome, ori dividende in
cazul societatilor nationale, companiilor national si
societatilor cu capital integral sau majoritar de stat;
B.bilantului financiar construit pe baza bilantului
contabil
C.bilantului lichiditatii sau bilantului functional
A.ratele lichiditatii si rata autonomiei financiare
B.opticii creditorilor
A. Trebuie excluse non-valorile din imobilizari
necorporale
C.din imobilizarile financiare, imprumuturile
acordate care mai au scadenta mai mica de la un an
sunt reclasat in activul circulant
A. Din capitalurile proprii se exclude partea din
profit destinata distrigbuirii sub forma de dividend
care se include la datorii pe termen scurt
C.creante ce contin fractiuni mai mari de la un an
trebuie transferate in activul imobilizat
E.examinarea solvabilitatii intrprinderii
C.Nu pune in evident nivelul optim al fondului de
rulment
B.de continuitate a exploatarii
C.diferenta dintre resursele avansate si nevoile de
resurse antrenate de activitate.
D.diferenta intre resursele stabile si utilizarile
durabile.
D.ciclurile operatiunilor de investitii, de exploatare
si de trezorerie
E.ciclurile operatiunilor de investitii, de trezorerie si
curent
D.imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment
de exploatare
C.fondul de rulment net global si nevoia de fond de
rulment de exploatare
D.resursele stabile si activele imobilizate brut plus
nevoia de fond de rulment
D.trezoreria in zile din cifra de afaceri
E. nevoia de fond de rulment de exploatare in zile
din cifra de faceri
A.rata autonomiei financiare
A.cheltuieli de exploatare, financiare si
extraordinare
D.fluxul de numerar pentru activitatea de
exploatare, de investitie si financiara
D.sold la inceputul anului plus imprumuturi primate
in cursul anului minus rambursarile, dobanzile,
comisioanele si spezele bancare platite in cursul
anului.
A.activele circulante si datoriile curente
C.activele circulante minus stocurile si datoriile
curente
C. 20%

247

248

249

250

-total pasiv 200000 din care


-capitaluri proprii=110000
-datorii totale=90000 din care:
-Imprumuturi pe termen mediu si scurt =40000
-Profit brut =30000 din care profit din exploatare 22000
-Profit net 21000
Rata rentabilitatii economice este de:
In bilantul, contul de profit si pierdere, declaratia de impozit pe profit sunt
inscrise urmatoarele date:
-total pasiv =50000 din care:
-capitaluri proprii =300000
-imprumuturi pe termen mediu si lung =50000
-credite si datorii pe termen scurt =50000
-profit brut=50000
-profit impozitabil =60000
-profit net =35000
Rata rentabilitatii financiare si rata autonomiei financiare sunt:

Structura bilantului unei intreprinderi se prezinta astfel (mii lei):


A.activ:
-active imobilizate = 300000
-active circulante = 200000 din care:
-stocuri = 80000
-creante = 70000
- disponibilitati banesti = 50000
B.pasiv:
-capitaluri proprii = 290000
-datorii totale = 210000 din care:
-credite pe termen mediu si lung= 60000
Rata de finantare a stocurilor si rata datoriilor sunt:
Structura bilantului unei intreprinderi se prezinta astfel (mii lei):
A.activ:
-active imobilizate = 300000
-active circulante = 200000 din care:
-stocuri = 80000
-creante = 70000
- disponibilitati banesti = 50000
B.pasiv:
-capitaluri proprii = 290000
-datorii totale = 210000 din care:
-credite pe termen mediu si lung= 60000
Rata lichiditatii immediate si rata solvabilitati generale sunt:
In bilantul unei intrprinderi sunt inscrise urmatoarele (mii lei):
-Total pasiv = 150000 din care:
-capitaluri proprii = 85000
-datorii totale =65000 din care:
-credite pe termen mediu =25000
-active circulante totale = 70000 din care:
-stocuri:44000
-creante 12000
-disponibilitati banesti: 14000
Lichiditatea generala este:

251. c)
Unde si cand a fost intocmit pentru prima data bugetul ca document?
c) in Anglia, la inceputul decolului al XIII-lea
252. d)
Care a fost motivatia politica a elaborarii bugetului?
d) instituirea controlului Parlamentului asupra actiitatii Guvernului
253. a), c)
Care din urmatoarele trasaturi sunt specifice bugetului public?
a)
caracterul de previziune, el prezentandu-se ca un tablou evoluativ si comparativ al veniturilor si
cheltuielilor publice
c)
caracterul de autorizare , el fiind actul prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa
sa incaseze anumite venituri si sa efectueze anumite cheltuieli publice
254. a), d)
Ce elemente de distinctie exista intre legea bugetara anuala si bugetul propriu-zis?

A.11,7%; 85,7%

D. 62,5%; 42,0%

E.0,8; 3,3

B. 1,75

a) pe langa bugetul general, legea poate sa contina o serie de bugete anexe, bugete cu destinatie speciala, conturi
speciale de trezorerie, etc;
d) legea cuprinde si dispozitii cu caracter permanent, mai ales cu caracter fiscal sau avand o incidenta financiara
255. a), c)
Ce categorii de legi ale finantelor (ale bugetului) se intalnesc in practica?
a) legea anuala a finantelor sau legea bugetului initial;
c) legile rectificative ale finantelor
256. b), e)
Ce obiective se realizeaza prin legea de reglementare (regularizare) a finantelor?
b) se constata executia reala a bugetului;
e) se aproba diferentele fata de previziunile din legea bugetara initiala completata prin legile rectificative
257. a), d)
Bugetul de stat apare ca un dublu sistem de fluxuri financiare, si anume:
a) fluxuri financiare de repartizare;

d) fluxuri financiare de mobilizare;


258. a), e)
Care din urmatoarele mijloace constituie parghii de natura economico-financiara utilizate de stat?
a) impozitele si taxele
e) transferurile bugetare
259. c)
Care din afirmatiile de mai jos este corecta?
c) Bugetul economic este un inventar al tutror resurselor natiunii si al destinatiei lor pe anul expirat, urmat de
previziuni pentru anul urmator
260. b)
Care din afirmatiile de mai jos este corecta?
b) Bugetul economic este un inventar al tuturor resurselor natiunii si al destinatiei lor pe anul expirat, urmat de
previziuni pentru anul urmator
261. c), d)

Care din urmatoarele cheltuieli publice se finanteaza in totalitate din bugetele centrale?
c) cheltuielile privind datoria publica externa;
d) cheltuielile pentru aparare
262. c, d
Care din urmatoarele cheltuieli publice se finanteaza partial din bugetele centrale si partial din bugetele locale?
c) cheltuielile pentru sanatate;
d) cheltuielile pentru intretinerea organelor puterii si administratiei de stat;
263. e
Care din urmatoarele cheltuieli publice se finanteaza, de regula, din bugetele locale?
e) cheltuielile pentru gospodaria comunala
264. a, b
Care din urmatoarele bugete reprezinta o componenta a bugetului public?
a) bugetele locale;
b) bugetul asigurarilor sociale de stat

265. c
Se cunosc urmatoarele date cu privire la echilibrul sistemului bugetar al unei tari in anii t 0 si respectiv t1:
Indicatorii
Veniturile bugetului de stat
Cheltuielile bugetului de stat
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat
Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat
Veniturile fondurilor speciale
Cheltuielile fondurilor speciale
Veniturile bugetelor locale
Cheltuielile bugetelor locale
Transferuri de resurse intre bugete
Produsul intern brut
Precizati valorile inregistrate de urmatorii indicatori in anii t 0 si respectiv t1 in tara de referinta:
c) Ponderea soldului ansamblului bugetelor in cheltuielile publice totale consolidate:
1)
1,15% si 2,60%
2)
1,54% si 3,31%
3)
21,41% si 19,93%
266. b, e
Care din urmatoarele categorii de venituri intra in categoria veniturilor curente ce alimenteaza bugetul de stat al
Romaniei?
b) impozitele directe;
e) veniturile nefiscale
267. b
Care din urmatoarele impozite si taxe alimenteaza bugetul de stat al Romaniei?
b) accizele
268. a, c
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la bugetele locale este adevarata?
a) se intcomesc ca bugete autonome, tinandu-se seama in primul rand de veniturile proprii posibil de mobilizat;
c) se elaboreaza la nivelul fiecarei unitati adiminstrativ-teritoriale cu sprijinul organelor de specialitate
269. c
Care din urmatoarele impozite si taxe constituie venituri proprii ale bugetelor locale din Romania?
c) taxe asupra mijloacelor de transport
270. b
Care din urmatoarele impozite si taxe sunt afectate prin lege bugetelor locale din Romania?
b) impozitul pe cladiri
271. b, c
Veniturilor proprii ale bugetelor locale li se adauga unele sume defalcate din impozitul pe venit si TVA destinate:
b) finantarii institutiilor culturale;
c) sustinerii sistemului de protectie a drepturilor copilului
272. a, c
Bugetul asigurarilor sociale de stat este alimentat din urmatoarele surse:
a) contributia pentru asigurarile sociale platita de angajati si angajatori;
c) contributia beneficiarilor de bilete de tratament balnear si odihna
273. d
Care din urmatoarele forme de protectie a cetatenilor reprezinta cheltuieli ce se finanteaza din bugetul asigurarilor
sociale de stat?
d) trimiterile la tratament balnear si odihna
274. c, d
Incepand cu anul 2003, singurele fonduri constituite si administrate in afara bugetului de stat si a bugetului
asigurarilor sociale de stat sunt:
c) fondul asigurarilor de somaj;
d) fondul pentru asigurarile sociale de sanatate
275. c
La baza elaborarii si executiei bugetului de stat, bugetelor locale si bugetelor speciale stau urmatoarele principii:
c) unitatii, universalitatii, anualitatii, specializarii, echilibrului, publicitatii;
276. a, c
Ce presupune principiul universalitatii bugetului?
a) ca toate veniturile si toate cheltuielile sa figureze in buget cu sumele lor totale sau globale, fara vreo compensare
intre ele;
c) respectarea a doua reguli complementare: regula produsului brut si regula nonafectarii veniturilor
277. d, e
Infaptuirea principiului universalitatii bugetului presupune respectarea a doua reguli complementare, si anume:
d) regula nonafectarii veniturilor
e) regula produsului brut
278. b, d
Practicarea carora din urmatoarele categorii de bugete reprezinta veritabila abatere de la principiul unitatii
bugetare?
b) bugetele autonome
d) bugetele extraordinare

t0

t1
400
460
200
140
10
8
80
90
180
2000

500
540
260
220
20
14
120
150
200
3000

279. c, d
Care sunt aspectele vizate de principiul anualitatii bugetului?
c) perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba bugetul
d) perioada in care se incaseaza veniturile si se efctueaza cheltuielile inscrise in autorizatia data Guvernului de
catre Parlament
280. d
Care este motivatia tehnica pentru elaborarea si aprobarea anuala a bugetului?
d) evaluarea mai exacta a posibilitatilor si necesitatilor financiare ale statului
281. b, e
Care sunt argumentele care pledeaza in favoarea elaborarii unor bugete plurianuale?
b) continuitatea serivciilor publice care face ca bugetele succesive sa aiba o anumita continuitate functionala si
chiar structurala
e) ponderea ridicata a cheltuielilor de investitii in totalul cheltuielilor publice cu caracter economic
282. a, d
In privinta perioadei de executie a bugetului, care sunt sistemele de executie de casa a bugetului practicate in lume?
a) sistemul de gestiune
d) sistemul de exercitiu
283. b, d
Ce dezavantaje prezinta sistemul de exercitiu privind executia de casa a bugetului?
b) presupune functionarea temporara a doua bugete
d) determina temporizarea efectelor controlulului
284. d
Care dintre principiile bugetare era considerat de doctrina clasica ca fiind cheia de bolta a finantelor publice?
d) principiul echilibrului bugetar
285. d
Care din urmatoarele resurse poate fi utilizata conform legislatiei noastre bugetare pentru acoperirea deficitului
bugetar?
d) resursele din conturile de trezoererie ale statului
286. d
Pentru acopeirea golurilor temporare de casa aparute in procesul executiei bugetare, legislatia noastra bugetara
admite emiterea de bouri de tezau in urmatoarele limite si conditii:
d) 8% din totalul bugetului apobat, cu aprobarea Guvernului si cu rascumpararea pana la finele anului
287. c, e
Care din urmatoarele solutii sunt interzise de legislatia noastra bugetara pentru acoperirea golurilor temporare de
casa aparute in procesule xecutiei bugetare?
c) utilizarea fondurilor de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului
e) finantarea directa de catre bancile comerciale
288. d
Care din urmatoarele forme reprezint exceptii de la regula generla a specializarii bugetare?
d) creditele globale destinate sa acopere cheltuielile imprevizibile, accidentale sau eventuale
289. a, b
Ce contine setul de documente pe care Guvernul il inainteaza Parlamentului odata cu proiectul bugetului de stat?
a) expunerea de motive
b) proiectul de lege pentru aprobarea bugetului
290. b
Care din urmatoarele organe este nemijlocit insarcinat cu elaboarea proiectului bugetului de stat?
b) Ministerul Finantelor
291. c
Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget este de competenta:
c) Parlamentului
292. c, d
Ce competente in materie bugetara are compartimentul tehnic-legislativ al celor doua camere?
c) examineaza proiectul de buget, Raportul Guvernului si proiectul Legii bugetare;
d) avizeaza proiectul de buget, Raportul Guvernului si proiectul Legii bugetrare si transmite avizul sau Comisiei
permanente de buget si finante
293. c, d

Ce competenta in materie bugetara au Comisiile permanente de buget si finante din cele doua camere ale
parlamentului?
c) dezbat proiectele si propunerile de amendamente si intocmesc un Raport comun pe care il aproba prin vot;
d) formuleaza propunerea motivata pentru adoptarea, respingerea sau adoptarea cu modificari a celor doua proiecte
de lege (Legea bugetara si Bugetul de stat)
294. b
Care sunt etapele ce trebuie parcurse pentru executia veniturilor bugetare ?
b) asezarea, lichidarea, emiterea titlurilor de percepere si perceperea
295. c
Care sunt etapele ce trebuie parcurse pentru executia cheltuielilor publice?
c) angajarea, lichidarea, ordonntarea si plata
296. b, e
Care din operatiile ce se parcurg pentru executia veniturilor publice constituie operatii de gestionare a banilor
publici si se executa de contabilii-incasatori?
b) perceperea
e) urmarirea
297. e
Care din urmatoarele documente se intocmesc si se inainteaza Parlamentului spre aprobare, cu privire la incheierea
exercitiului bugetar?
e) Raportul public annual intocmit de Curtea de Conturi
298. d
Intocmirea Contului general al executiei bugetului de stat este de competenta:
d) Ministerului Finantelor Publice
299. a, d
Care din urmatoarele afirmatii cu privire la Contul general al executiei bugetului de stat este adevarata?
a) este intocmit pe baza darilor de seama prezentate de ordonatorii principali de credite;
d) trebuie aprobat de Parlament pana la 30 noiembrie anul urmator
300. c, e
Care din urmatoarele afirmatii cu privire la Contul annual al executiei bugetului asigurarilor sociale de stat este
adevarata?
c) este intocmitde Ministerul Muncii si Solidaritarii Sociale si prezentat Guvernului pana la 1 mai a anului urmator,
impreuna cu raportul de verificare si analiza a Ministerului Finantelor Publice;
e) este prezentat pana la 30 noiembrie a anului urmator de catre Guvern spre aprobare Parlamentului
301. a, d
Obiectivele controlului politic exercitat de Parlament in legatura cu activitatea bugetara sunt:
a) modul de respectare a autorizatiei parlamentare de catre executiv
d) gestionarea fondurilor si efeicienta utilizarii lor
302. d
Care este obiectivul controlului jurisdictional exercitat de Curtea de Conturi in legatura cu executia bugetului de
stat?
d) stabilirea raspunderii juridice pentru modul in care se administreaza si gestioneaza patrmoniul public
303. b, e
Care din urmatoarele organe exercita controlul administrativ asupra executiei bugetului?
b) Garda Financiara
e) Corpul de control al primului ministru
304. a, d
Cui revine sarcina intocmirii bugetului local?
a) primarului fiecarei unitati adiminstrativ-teritoriale;
d) presedintelui consiliului judetean pentru bugetul propriu al judetului
305. a, e
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la elaborarea, aprobarea, executia si incheierea bugetelor locale sunt
adevarate?
a) proiectele bugetelor locale se funamenteaza pe propunerile de bugete ale administratiilor proprii si cele ale
institutiilor publice finantate din bugetele locale;
e) conturile anuale de executie a bugetelor locale se transmit spre examinare si aprobare consiliilor judetene,
respectiv consiliilor locale, pana la 1 iunie a anului urmator
306. b, e
Metode clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari sunt urmatoarele:
b) metoda automata (sau a penultimei)
e) emtoda evaluarii directe
307. a, c
Metoda evaluarii directe a indicatorilor bugetari tine seama de influenta factorilor noi si are in vedere urmatoarele
variabile:
a) variabila juridica
c) variabila economica
308. d
Care din urmatorii indicatori se au in vedere la fundamentarea indicatorilor bugetari prin metoda evaluarii directe?
d) evloutia produsului intern bru
309. a, c
Care din urmatorii indicatori se poate folosi drept rata de actualizare a surplusului monetar in cadrul analizei
cost-avantaje ?
a) rata dobanzii
c) rata inflatiei
310. a, c
Ce dificultati de natura politica apar in aplicarea metodei Planificare, Programare, Bugetizare (PPBS) ?
a) riscul intaririi puterii tehnocratice si diminuarii libertatii de alegere a decidentului politic
c) limitarea posibilitatilor de intelegere si control al autoritatilor parlamentare
311. d, e
Limitele tehnice ce fac dificila aplicarea metodei Planificare, Programare, Bugetizare (PPBS) sunt :
d) precaritatea masurarii avantajelor, indeosebi a celor indirecte, mai greu de sesizat si, mai ales, de cuantificat;
e) irelevanta ratei de actualizare aleasa
312. c
Care sunt fazele fundamentale ce se parcurg in cadrul metodei Rationalizarea Optiunilor Bugetare (RCB) ?
c) studiul, decizia, executia si controlul
313. c, d
Care sunt criteriile utilizate de metoda Baza Bugetara Zero (ZBB) pentru identificarea valorii prezente a
progamelor alternative si ierarhizarea acestora ?
c) criteriul raportului avantaj/costuri
d) criteriul beneficiului net actualizat
314 d
In ce consta elementul de originalitate al metodei Rationalizarea Optiunilor Bugetare (RCB) ?
d) prezinta o capacitate de adaptabilitate a si reformulare a optiunilor, care asigura o anumita autoreglare a
sistemului

315. c
Ce avantaje de necontestat ofera metoda Rationalizarii Optiunilor Bugetare (RCB)?
c) asumarea responsabilitatii pentru atingerea obiectivelor
316. e
Ce limite prezinta metoda Rationalizarii Optiunilor Bugetare (RCB)?
e) conduce la o centralizare a deciziei
317. a, d
Practica internationala a consacrat urmatoarele sisteme privind organizarea executiei de casa a bugetului:
a) sistemul bancar
d) sistemul de trezorerie
318. b
Sistemul bancar privind executia de casa a bugetului prezinta urmatoarele avataje:
b) avantajul economicitatii
319. c, d
Sistemul bancar privind executia de casa a bugetului prezinta urmatoarele dezavantaje:
c) ridica dificultati in cunoasterea operativa a pozitiei de casa a bugetului
d) determina aparitia unor imobilizari de resurse bugetare
320. a, e
Din imprejurarile care au reclamat organizarea trezoereriei in tara noastra, cele mai importante au fost:
a) modificarea opticii cu privire la administrarea si utilizarea resurselor financiare publice
e) reorganizarea sistemului nostru bancar
321. d, e
Ce mutatii au iontervenit in sistemul nostru bugetar dupa 1990?
d) tendinta de intarire a autonomiei bugetelor locale
e) tendinta constituirii si utilizarii a numeroare fonduri speciale
322. b, c
In ce a constat modificarea opticii cu privire la administrarea si utilizarea resurselor financiare publice?
b) plasarea eventualelor disponibilitati bugetare in conditii cat mai avantajoase
c) acoperirea deficientelor bugetare la costuri cat mai reduse
323. b, d
Ce avantaje prezinta sistemul de executie a bugetului prin trezorerie?
b) perfectionarea sistemului informational si decizional
d) avantajul reducerii costurilor legate de asigurarea lichiditatilor trezoreriei
324. b, c
In ce mod influenteaza executia bugetului prin sistemul trezoreriei reducerea costurilor legate de asigurarea
lichiditatilor trezoreriei?
b) prin utilizarea directa a disponibilitatilor din conturile trezoreriei apartinand corespondentilor
c) prin utilizarea directa a disponibilitatilor din venituri extrabugetare apartinand institutiilor publice
325. a, d
Sistemul trezoreriei permite solutionarea unor importante probleme financiare ale statului, si anume:
a) gestionarea creditelor externe pimite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma
d) monilizarea resurselor financiare din economie pentru acopeirea deficitului bugetar
326. a, d
Care sunt principiile ce stau la baza sistemului de organizare a trezoreriei finantelor publice?
a) principiul ierarhizarii unitare
d) principiul autonomiei
327. a
Care din urmatoarele atributii cad in sarcina trezoreriei centrale ?
a) deschiderea creditelor bugetare dispuse de ordonatorii principali de credite
328. b
Cum este garantat in practica principiul autonomiei ce sta la baza organizarii trezoreriilor publice?
b) prin separarea activitatii ordonatorilor de credite de cea a contabililor publici
329. b, e
Controlul financiar preventiv exercitat de trezorerie asupra realizarii veniturilor are ca principale obiective:
b) respectarea termenelor de plata a obligatiilor fiscale
e) reflectarea corespunzatoarea a incasarilor conform clasificatiei bugetare
330. d
Care din urmatoarele servicii este organizat in cadrul Directiei de Trezorerie de la nivel de judet (municipiul
Bucuresti)?
d) serviciul adiminstrarii contului curent general al trezoreriei statului si contabilitatea
331. c
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
c) trezoreriile teritoriale sun unitati direct functionale sau trezorerii executive
332. c, d
Cine are obligativitatea de a avea conturi deschise la trezoreria statului?
c) regiile autonome si societatile comerciale care beneficiaza de subventii
d) persoanele fizice autorizate pentru activitatea medicala
333. a, c
Prin functia de casier public trezoreria realizeaza urmatoarele sarcini:
a) executia de casa a bugetului
c) exercitarea controlului preventiv asupra incasarii veniturilor si mai ales asupra incadrarii cheltuielilor in
prevederile si destinatia aprobata prin buget
334. b, e
In functia de banca a finantelor publice trezoreria realizeaza urmatoarele sarcini :
b) gestioneaza datoria publica
e) efectueaza operatiuni in care statul apare in calitate de garant sau coparticipant la acordarea de imprumutir
diferitelor agentii guvernamentale
335. d
In viziunea moderna de gardian al marilor echilibre trezoreria finantelor publice asigura:
d) echilibrul circuitelor monetare
336. b, e
Trezoreria apare ca agent al interventiei financiare publice in economie urmarind obiective precum:
b) dezvoltarea regionala si amenjarea teritoriului
e) sprijinirea construirii de locuinte sociale
337. d
In cazul agentilor economici si institutiilor publice obligatia calcularii si virarii la termen a impozitelor, taxelor,
contributiilor si altor venituri bugetare revine:
d) unitatilor respective
338. a, c
In cazul impozitelor si taxelor incasate de la persoanele fizice, organelor fiscale le revin urmatoarele obligatii:
a) depistarea surselor de venit si a contribuabililor platitori
c) supravegherea si indurmarea contribuabililor pentru a-si achita in intregime si la termen obligatiile fiscale
339. b

Care din metodele enumerate mai jos pentru incasarea efectiva a veniturilor bugetare este corecta?
b) anularea de timbre fiscale mobile
340. b, e
Gestionarea veniturilor bugetului de stat se realizeaza de :
b) unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice
e) unitati vamale
341. c, d
Procedura de executare a veniturilor publice presupune doua faze, si anume:
c) o faza administrativa
d) o faza contabila
342. d, e
In cadrul procedurii de executarea a veniturilor bugetare distinctia intre atributiile organelor adiminstrative si cele
ale contabililor publice este mai putin evidenta, deoarece:
d) exista o anumita diversitate a administratiilor abilitate sa perceapa impozite
e) sunt cazuri cand atributiile administrative si contabile sunt reunite in mainile aceluiasi agent
343. d
Plata creantelor bugetare se face distinct, pe fiecare venit bugetar, in urmatoarea ordine de prioritate:
d) obligatii bugetare cu termen de plata in anul curent : obligatii bugetare datorate si neachitate la 31 decembrie a
anului precedent; dobanzi, penalitati de intarziere si alte penalitati aferente obligatiilor bugetare; obligatii bugetare
cu termene de plata viitoare
344. b, e
Pentru diferentele de impozite, dobanzile si penalitatile stabilite de organele de control termenul de plata este:
b) 20 a lunii urmatoare daca debitul a fost comunicat in intervalul 16-31 din luna
e) data de 5 a lunii urmatoare daca debitul a fost comunicat in intervalul 1-15 din luna
345. b
Care din urmatoarele procedee prezinta mijloace legale de constrangere:
b) penalitatile de intarziere
346. a, b
Care sunt etapele care trebuie parcurse in cazul executiei silite prin urmarirea bunurilor mobile ?
a) aplicarea sechestrului
b) publicatia de vanzare
347. c
In comparatie cu urmarirea bunurilor mobile, urmarirea bunurilor imobile cuprinde o faza in plus, si anume:
c) expedierea la debit a unei noi instiintari de plata cu 3 zile inainte de a incepe procedura executarii
348. b
Nivelul dobanzilor percepute pentru neachitarea la termen a creantelor bugetare este corelat cu :
b) nivelul dobanzii de referinta a BNR
349. a, e
Care din urmatoarele afirmatii cu privire la dobanzile percepute pentru neachitarea la termen a obligatiilor bugetare
nu este adevrata?
a) se calculeaza pentru fiecare zi incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care acestea aveau de plata
e) nivelul acestora se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice
350. c
Plata cu intarziere a obligatiilor bugetare (cu exceptia accesoriilor) se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere de :
c) 0.5% pentru fiecare luna si / sau fractiune de luna de intarziere
351) Care din urmatoarele afirmatii cu privire la penalitatile de intarziere aferente obligatiilor bugetare este
adevarata:
-a) Se calculeaza pentru fiecare luna si / sau fractiune de luna de intarziere.
352) Nevirarea intreprindere termen de 30 de zile de la data scadentei a obligatiilor bugetare calculate si
retinute la sursa se sanctioneaza cu:
e) O penalitate reprezentand 10% din suma intreprindere cuza.
353) Se considera data platii obligatiilor bugetare:
a)Data inscrisa pe documentul de plata eliberat de organul specializat, in cazul platilor in numerar;
e) data creditarii contului bugetar corespunzator in cazul platilor prin decontare bancara sau prin mandat postal.
354) Pentru sumele de restituit de la buget, contribuabilii au dreptul la:
d) dobanda, dupa expirarea unui termen de 30 zile de la data depunerii cererii de restituire sau compensare.
355) Care din urmatoarele institutii participa la incasarea veniturilor bugetare?
b) institutiile vamale;
d) unitatile CEC.
356) Care din urmatoarele venituri bugetare se incaseaza prin intermediul institutiilor vamale?
b) taxa pe valoare adaugata aferenta importurilor.
357) Numerarul, cecurile si ordinele de plata ce au stat la baza incasarilor prin virament se depun de
organele vamele la trezorerie:
c) In termen de 24 de ore.
358) Aprobarea esalonarii sau amanarii la plata a creantelor bugetare este conditinata de:
c) constituirea unei garantii la nivel de 100% din suma datorata.
359) Care din urmatoarele principii stau la baza finantarii bugetare?:
d) orice cheltuiala poate fi inscrisa si efectuata din buget numai daca este prevazuta expres intr-un act normativ
360) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la compensarea creantelor bugetare este adevarata?:
c) compensarea presupune ca la unele impozite sa fie sume virate in plus, iar la altele sa existe debite.
361) Finantarea bugetara prezinta anumite trasaturi specifice si presupune respectarea urmatorelor
principii:
b) aprobarea cheltuirii resurselor bugetare nu are caracter global, ci este strict individualizata.
362) Utilizarea tehnicii finantarii bugetare pentru stimularea institutiilor publice in largirea bazei proprii de
venituri si realizarea lor la nivelul previzionat, presupune:
a) Acordarea resurselor bugetare numai in completarea resurselor proprii;
e) acordarea resurselor bugetare conditionat de realizarea veniturilor proprii la nivelul previzionat.
363) Deschiderea creditelor bugetare se aproba de Directia Generala a Tezoreriei in baza documentului
intitulat:
b) cerere pentru deschidere de credite
364) Ordonatorul principal de credite intocmeste Comunicarea de deschidere de credite si o prezinta
compartimentului de coordonare a bugetului local in termen de:
a) Pana in ziua de 20 ale fiecarei luni, pentru creditele aferente lunii viitoare.
365) Dispozitia bugetara este documentul care serveste pentru:
d) repartizarea creditelor bugetare catre institutiile subordonate.
366) Functia de ordonator principal de credite in cadrul bugetelor locale, este indeplinita de:
e) primari (pentru bugetele municipiilor, oraselor, comunelor) si presedintii Consiliilor Judetene (pentru bugetele
judetelor).
367) Care sunt documentele in baza carora casele de incasari ale trezoreriei primesc varsaminte in numerar
in favoarea bugetului?:
b) foaia de varsamant cu chitanta;
d) ordinul de incasare.
368) Care este documentul pe baza caruia se tine evidenta zilnica a numerarului existent in caseria tezaur?:

e) registrul pentru evidenta valorilor din casa de circulatie.


369) Care este documentul cu ajutorul caruia se tine evidenta numerarului existent in casele de incasari si
plati ale trezoreriei?:
d) registrul privind evidenta numerarului manipulat de personalul casieriei.
370) Pe baza carui document se poate ridica numerar de la casele de plati ale trezoreriei?:
b) Cec de numerar
371) Ce destinatie capata numerarul care la sfarsitul zilei depaseste plafonul caseriei tezaur judetene?:
c) se depune in contul corespondent al trezoreriei de schis la sucursala BNR.
372) Organul abilitat prin lege sa elaboreze, administreze si sa execute bugetul trezoreriei statului este:
d) Ministerul Finantelor Publice
373) Principalele venituri care alimenteaza bugetul trezoreriei sunt:
a) dobanzi incasate pentru disponibilitatile in valuta provenite din imprumuturi externe, destinate finantarii
deficitului bugetului de stat;
e) venituri din recuperarea creantelor interne si externe preluate la datoria publica.
374) Bugetul trezoreriei statului se aproba anual prin:
c) hotarare a Guvernului.
375) Excedentul anual rezultat din executia bugetului trezorerie statului are urmatoarea destinatie:
e) este reportat in anul urmator.
376) Aceeasi cu 374
377) Aceeasi cu 375
378) Coeficientul de conncentrare Gini- Struck calculat pentru o firma poate avea urmatoarele valori si
semnificatii:
e) G= 0,9 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cirei de afaceri.
379) Indicele Herfindhal, calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse poate avea urmatoarele
valori si semnificatii:
b) H= 0,2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.
380) Coeficientul de concentrare Gini- Struck (G) si indicele Herfindhal (H) calculati pentru o firma care
realizeaza cinci produse, pot avea urmatoarele valori si semnificatii:
a) G= 0,93 H= 0,90 grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri
e) G= 0, H= 0,20 distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente.
381) Cifra de afaceri este influentata intr-un sistem factorial, de urmatorii factori directi in urmatoarea
ordine:
a) numar de salariati, productivitatea muncii, gradul de valorificare a productiei fabricate;
b) volumul productiei vandute, structura productiei, pretul de vanzare.
382) Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariati = 105%; Ind.gradului de valorificare
a productiei marfa fabricate = 101 %, Ind. Gr. De inzestrare tehnica a muncii = 95%. Aceasta semnifica:
d) A scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de produse finite.
383)Ind.nr. de salariati= 95%; Ind. Productivitatii muncii= 98%; Ind. Gr. de valorificare a productieimarfa
fabricate= 96%; Ind. Gr. de inzestrare tehnica a muncii =99%. Aceasta semnifica:
e) Au scazut cifra de afaceri si eficienta utilizarii mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de produse finite.
384) Ind. Nr. de salariati = 103%; Ind. Productiei fabricate = 101%; Ind. Cifrei de afaceri = 97%. Aceasta
semnifica:
c) a scazut productivitatea muncii si a crescut stocul de produse finite.
385) Ind. Nr. de salariati = 98%; Ind. Productiei fabricate = 97%; Ind. Cifrei de afaceri = 101%. Aceasta
semnifica:
c) A scazut productivitatea muncii si stocul de produse finite.
386) Ind. Nr. de salariati = 102 %; Ind. Productiei fabricate = 103%; Ind. Cifrei de afaceri=101%. Aceasta
semnifica:
c) a crescut productivitatea muncii si stocul de produse finite
387) Ind. Nr. de salariati = 95%; Ind.productivitatii muncii = 98%; Indicele gradului de valorificare a
productiei fabricate =96%; Ind. Gr. de inzestrare tehnica a muncii = 97%. Aceasta semnifica:
b) a scazut cifra de afaceri si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;
d) a scazut productivitatea muncii dar a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite.
388) Ind. Cifrei de afaceri = 97%; Ind. Nr. de salariati = 102%; Ind. Gr. De valorificare a productiei marfa
fabricate = 98%; Ind. Gr. de inzestrare tehnica a muncii =103%.Aceasta semnifica:
b) a scazut productivitatea muncii si eficienta mijloacelor fixe dar a crescut stocul de produse finite.
389) Ind. Cifrei de afaceri = 103%; Ind.nr. de salariati =105%; Ind. Gr. De valorificare a productiei marfa
fabricate = 96%; Ind. Gr. de inzestrare tehnica a muncii = 101%. Aceasta semnifica:
b) au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe;
d) a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite.
390) Valoarea adaugata se determina ca :
a) diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti.
391) Care dintre urmatoarele elemente se includ in valoarea adaugata;
a) Cheltuielile cu salariile;
c) Profitul.
392) Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi in urmatoarea ordine:
b) productia exercitiului si valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului;
c) volumul fizic al productiei, structura productiei si valoarea adaugata pe produs.
393) Influenta cu semnul minus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate
presupune:
a) scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat media valorii adaugate pe
intreprindere.
394) Ind. Valorii adaugate (Iva) este mai mare decat indicele productiei exercitiului(Iqex). Aceasta reflecta:
c) o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti in productia exercitiului.
395) Ind. Val. Adaudate (Iva) este mai mic decat indicele productiei exercitiului (Iqex). Aceasta reflecta:
e) o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti in productia exercitiului.
396) Influenta cu semnul minus a modificarii structurii productiei asupra valorii adaugate presupune:
a) scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata pe produs mai mare decat media pe intreprindere;
e) scaderea valorii adaugate totale.
397) Coeficientul mediu de sortiment, calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse,
poate avea urmatoarele valori si semnificatii:
c) ks= 0,9 si semnifica nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;
d) ks= 1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele.
398) Referitor la activitatea unei firme industriale, se cunosc urmatoarele:
coeficientul mediu de sortiment=1; Coef. Mediu de asortiment = 0,87; Ind. Vol.fizic al productiei = 103%.
Aceasta semnifica:
productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele in proportii diferite.
399) Referitor la activitatea unei firme industriale, se cunosc urmatoarele:
Coef. Mediu de sortiment = 0,87; Coef. Mediu de asortiment = 1; Ind. Vol. Fizic al productiei = 90%. Aceasta
semnifica:
e) productia nu a fost realizata la niciun produs, in aceeasi proportie.
400 ) Coeficientul de nomenclatura, calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse, poate
avea urmatoarele valori si semnificatii:

a) Kn =1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele.


400.Coef de nomenclatura, calculat pt o firma industriala care realiz 5 produse poate avea urmat valori si
semnif :
Kn = 1 si semnifica realizarea si chiar depasirea vol. productiei la toate sortimentele.
401 Influenta cu semnul plus a modifiarii structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000 lei venituri
totale semnifica :
C ) cresterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari decat media pe
intreprindere.
D ) cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale.
402. Influenta cu semnul minus a modificarii structurii veniturilor totale asupra cheltuililor la 1000 lei
venituri totale semnifica :
B)Cresterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decat media pe
intreprindere
D) Scaderea ponderiiveniturilor cu cheltuieli la 1000 lei pe categorii , mai mari decat media pe intreprindere
403. Cheltuieli la 1000 lei CA sunt influentate de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine :
C) Strucura, pret, cost
404. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
semnifica :
A) Scaderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
D) Cresterea pretului de vanzare
405. Influenta cu semnul plus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
semnifica :
C) scaderea pretului de vanzare
E) cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
406. Influenta cu semnul minus a structurii productiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
semnifica :
A) cresterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decat media pe intreprindere
D) reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decat media pe intreprindere
407. influenta cu semnul plus a structurii productiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
semnifica :
B) cresterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decat media pe intreprindere
C) reducerea ponderii cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decat media pe intreprindere
408. Pe baza relatiei q1c0 /q1p01000-q0c0/q0p01000 se determina influenta :
B) Structurii asupra cheltla 1000 lei cfra de afaceri
409. pe baza relatiei q1c1/q1p11000-q1c0/q1p11000 se determina influenta :
D) costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
410. influenta cu semnul minus a costurilor pe produse asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
semnifica :
C) scaderea costurilor pe produse
411. Pe baza relatiei q1c0/q1p11000-q1c0/q1p01000 se determina influenta :
E) pretuluiasupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
412. indicele veniturilor din exploatare=106% ; Indicele cifrei de afaceri= 104% ; indicele cheltuielilor
aferente cifrei de afaceri = 102%.Acasta semnifica ;
B) a crescut cifra de afaceri si sau redus cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri
C) a crescut ponderea productiei stocate si imobilizatein venituri de exploatare
413. Cheltuielile variabile totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel :
A) cresc odata cu cresterea volumului de activitate
C) scad odata cu reducerea volumului de actvitate
414. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de activitate
astfel :
E) au caracter relativ constant
415. Cheltuielile fixe totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel :
E) au un caracter relativ constant
416. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel :
B) scad odata cu cresterea volumului de activitate ;
D) cresc odata cu reducerea volumului de activitate
417. Indicele productivitatii muncii (calculata pe baza veniturilor din exploatare ) este mai mare decat
indicele salariului mediu.
Aceasta are ca efect :
C) cresterea profitului din exploatare
D)reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare
418. Indicele productivitatii muncii ( calculate pe baza veniturilor din exploatare ) este mai mic decat
indicele salariului mediu.
Aceasta are ca effect :
A)
reducerea profitului din exploatare
B)
cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare
419. Modificarea absoluta a fondului de salarii este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea
ordine :
B) numarul de personal si salariul mediu
420. Modificarea relativa a fondului de salarii este influentata de urmatorii factori,in urmatoarea ordine :
E) productivitatea orara a muncii si salariul mediu orar
421. Indicele salariului mediu este mai mic decat indicele productivitatii muncii ( calculata pe baza
veniturilor din exploatare ). Aceasta semnifica :
B) reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare
422. Indicele salariului mediu este mai mare decat indicele productivitatii muncii (calculata pe baza
veniturilor din exploatare ). Aceasta semnifica :
C) cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare
423. Influenta cu semnul minus a productivitatii muncii asupra modificarii cheltuielilor cu salariile la 1000
lei venituri din exploatare reflecta :
D) o crestere a productivitatii muncii
E) o reducere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare
424. Cresterea productivitatii muncii ( calculate pe baza cifrei de afaceri ) are ca effect :
A) cresterea cifrei de afaceri
B) reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri
425. Scaderea productivitatii muncii (calculata pe baza cifrei de afaceri ) are ca efect :
C) cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri
D) reducerea cifrei de afaceri
426. Indicele fondului de salarii = 96% ; Indicele veniturilor din exploatare = 88% ; Indicele productivitatii
muncii = 98% .
Aceasta semnifica :
B) s-a redus numarul de personal si a crescut fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare
D) a crescut salariul mediu , dar s-a redus productivitatea muncii

427. Indicele fondului de salarii = 106% ; Indicele veniturilor din exploatare = 108% ; Indicele salariului
mediu = 104% .
Aceasta semnifica :
A)
a crescut numarul de personal si productivitatea muncii
C)
a crescut fondul de salarii si productivitatea muncii , dar s-a redus fondul de salarii la 1000 lei venituri din
exploatare
428. Influenta cu semnul plus a productivitatii muncii asupra modificarii cheltuielilor cu salariile la 1000 lei
venituri din exploatare reflecta :
C) o reducere a productivitatii muncii
E) o crestere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare
429. Indicele productiei fizice = 105% ; Indicele consumului specific = 102% ; Indicele cheltuielilor cu
materialele totale = 106% . Aceasta semnifica :
D) a crescut cantitatea fabricate, consumul specific si s-a redus pretul materialelor
430. Indicele productiei fizice = 98% ; Indicele consumului specific = 92% ; Indicele cheltuielilor cu
materialele totale = 95% . Aceasta semnifica :
A) s-a redus cantitatea fabricate , consumul specific si a crescut pretul materialelor
431. Economia sau depasirea absoluta a costurilor intregii productii comparabile este influentata de
urmatorii factori directi ,in urmatoarea ordine :
A) cantitate , structura , cost
432. Economia sau depasirea relativa a costurilor intregii productii comparabile este influentata de
urmatorii factori directi ,in urmatoarea ordine :
E) structura , cost
433. Costul marginal reprezinta :
B) sporul de cheltuieli generate de cresterea volumului de activitate cu o unitate
434. Excedentul brut de exploatare se calculeaza cu relatia :
C) valoarea adaugata + subventii de exploatare impozite,taxe si varsaminte asimilate cheltuieli cu personalul
435. Rezultatul curent al exercitiului se stabileste cu relatia :
C) rezultatul din exploatare + rezultatul financiar
E) venituri din exploatare cheltuieli din exploatare + venituri financiare cheltuieli financiare
436. Rezultatul exploatarii se poate determina cu relatia :
B) excedentul brut de exploatare + venituri din provizioane din exploatare + alte venituri din exploatare
cheltuieli cu amortizarea si provizioanele din exploatare alte cheltuieli de exploatare
E) veniturile din exploatare cheltuielile din exploatare
437. Profitul aferent cifrei de afaceri este influentat ,intr-un sistem factorial ,de urmatorii factori directi, in
urmatoarea ordine :
B) volumul productiei vandute , structura productiei , costul de productie , pretul de vanzare
C) numarul de salariati , productivitatea muncii , gradul de valorificare al productiei , rata rentabilitatii
comerciale
438. Influenta cu semnul plus a pretului de vanzare asupra profitului aferent cifrei de afaceri semnifica :
D) cresterea pretului de vanzare
439. Influenta cu semnul minus a modificarii costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifica :
C) cresterea costului pe produs
440. Influenta cu semnul plus a modificarii costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifica :
E) reducerea costului pe produs
441. Iinfluenta cu semnul plus a structurii productiei asupra profitului afferent cifrei de afaceri semnifica :
A) cresterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decat media pe intreprindere
C) reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mica decat media pe intreprindere
442. Influenta cu semnul minus a structurii productiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri semnifica :
C) reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decat media pe intreprindere
E) cresterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mica decat media pe intreprindere
443. Cresterea preturilor de vanzare are ca efect :
B) reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
C) cresterea profitului aferent cifrei de afaceri
444. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect :
A) cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
D) reducerea profitului aferent cifrei de afaceri
445. Scaderea preturilor de vanzare are ca efect :
A) cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
D) reducerea profitului aferent cifrei de afaceri
446. Scaderea costurilor pe unitatea de produs are ce efect :
B) reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
C) cresterea profitului aferent cifrei de afaceri
447. Cresterea volumului fizic al productiei are ca efect :
B) cresterea profitului afferent cifrei de afaceri
E) cresterea cifrei de afaceri
448. Scaderea volumului fizic al productiei are ca efect :
A) scaderea profitului aferent cifrei de afaceri
E) scaderea cifrei de afaceri
449. Influenta cu semnul plus a modificarii structurii veniturilor totale asupra profitului total semnifica :
B) Cresterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii , mai mici decat media pe
intreprindere
E) cresterea profitului total
450. Cresterea ponderii produselor mai rentabile , in totalul productiei vandute ,are ca efect :
B) reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
C) cresterea profitului aferent cifrei de afaceri
451. Scaderea ponderii produselor mai rentabile , in totalul productiei vandute , are ca efect :
A) cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
D) reducerea profitului aferent cifrei de afaceri
452. Rata rentabilitatii resurselor consumate este influentata de urmatorii factori directi , in urmatoarea
ordine :
E) structura , cost , pret
453. Rata rentabilitatii vanzarilor (comerciale ) este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea
ordine :
B) structura , cost , pret
454. Pe baza relatiei
q1p0-q1c0/q1c0100-q0p0-q0c0/q0c0100 se determina :
D)
influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate
455. Rata rentabilitatii resurselor consumate s-a modificat de la 15% in perioada de baza , la 10% in
perioada curenta . Aceasta poate semnifica :
A) cheltuielile aferentecifrei de afaceri au crescut mai mult decat profitul aferent cifrei de afaceri
456. Rentabilitatea financiara ( a capitalului propriu ) creste ,prin apelarea la credite ,atunci cand :

E) rentabilitatea economica > rata medie a dobanzii


457. Pe baza relatiei
q1p1-q1c1/q1p1100-q1p0-q1c1/q1p0100 se determina :
E)
influenta pretului asupra ratei rentabilitatii comerciale
458. Pe baza relatiei
q1p0-q1c0/q1p0100-q0p0-q0c0/q0p0100 se determina :
A)
influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale
459. Conditia ca rata rentabilitatii financiare sa creasca prin folosirea indatorarii este :
D) rentabilitatea economica sa fie mai mare decat rata dobanzii , iar cota de impozit pe profit sa fie mai mica de
100%
460. Indicele veniturilor = 103% ; Indicele activelor = 105% ; Indicele ratei rentabilitatii activului = 102%
.Aceasta semnifica :
B) s-a incetinitviteza de rotatie a activului si a crescut rata rentabilitatii veniturilor
461. Indicele profitului = 103% ; Indicele veniturilor = 105% . Aceasta semnifica :
C) au crescut veniturile si au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri
462. Indicele profitului = 106% ; Indicele veniturilor = 103% . Aceasta semnifica :
D) au crescut veniturile si au scazut cheltuielile la 1000 lei venituri
463. Pragul de rentabilitate semnifica :
A) acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile
C) acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabila
464. Rata rentabilitatii economice a activului este influentata de urmatorii factori directi in urmatoarea
ordine :
B) activele totale si profitul
C) eficienta activelor totale si cheltuielile la 1 leu cifra de afaceri
465. Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 98% ; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri =
105% ; Indicele ratei rentabilitatii comerciale = 103% . Aceasta semnifica :
D) au scazut cheltuielile si a crescut rata rentabilitatii resurselor consumate
E) au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut cifra de afaceri
466. Indicele veniturilor =105% ; Indicele activelor=102% ; Indicele ratei rentabilitatii activului=98%
.Aceasta semnifica :
A) s-a accelerat viteza de rotatie a activelor si s-a redus rata rentabilitatii veniturilor
D) au crescut activele si s-a redus rata rentabilitatii veniturilor
467. Indicele cifrei de afaceri=94% ; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri=98% ; Indicele ratei
rentabilitatii resurselor consumate=90% . Aceasta determina :
B) au crescut cheltuielile si rata rentabilitatii comerciale
C) au crescut rata rentabilitatii comerciale si cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri
468. Indicile cifrei deafaceri=106% ; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri=108% ; Indicele ratei
rentabilitatii resurselor consumate=104% . Aceasta semnifica :
B) au crescut cheltuielile si rata rentabilitatii comerciale
E) au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut cifra de afaceri
469. Rata autonomiei financiare globale reflecta :
C) ponderea capitalurilor proprii in totalul capitalului
470. Pe baza relatiei
Capital permanent / Capital total se determina :
D)rata stabilitatii financiare
471. Rata finantarii imobilizariloa = Capital permanent / Active imobilizate > 1 semnifica :

D)degajarea unui fond de rulment pozitiv


472. Rata finantarii imobilizarilor= Capital permanent / active imobilizate < 1 semnifica :
D) un fond de rulment negativ
E) un dezechilibru financiar
473. Acoperirea capitalurilor investite =
Capital permanent / Active imobilizate + Nevoia de fond de rulment < 1 semnifica :
B)
o trezorerie negativa
D)
un fond de rulment mai mic decat nevoia de fond de rulment
474. Acoperirea capitalurilor investite =
Capital permanent / active imobilizate + nevoia de fond de rulment > 1 semnifica :
A)
o trezorerie pozitiva
C) un fond de rulment mai maredecat nevoia de fond de rulment
475. La data de 31 dec 2001 creantele detinute de o firma fata de clienti insumau 5 mld. Lei, iar dat.
Catre furnizori erau de 7 mld lei.Stii nd ca durata medie de icasare a creantelor si durata medie de plata
a datoriilor erau de 20 zile, fluxul de numerar va fi influentat astfel :
B) favorabil deoarece suma imobilizata in creante este inferioara sumei atrase de la furnizori
476. La data de 31 dec 2001 creantele detinute de o firma fata de clienti insumau 7 mld lei, iar datoriile
catre furnizori erau de 5 mld lei. Stiind ca durata medie de incasare acreantelor si durata medie de plata
a datoriilor erau de 20 zile, fluxul de numerar va fi influentat astfel :
D) Nefavorabil deoarece suma imobilizata in creante este superioara sumei atrase de la furnizori
477. Fondul de rulment reprezinta :
A) diferenta dintre capitalurile permenente si valoarea activelor imobilizate
C) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt
478. Cresterea fondului de rulment poate avea loc prin :
A) cresterea capitalurilor proprii
E) contractarea unui credit pe termen lung
479. Reducerea fondului de rulment poate avea loc prin :
B) achizitionarea unor active imobilizate
C) reducerea capitalurilor proprii
480. Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia :
B) ( stocuri + creante ) datorii de exploatare pe termen scurt
481. Cresterea nevoi de fond de rulment poate avea loc prin :
C) cresterea creantelor fata de clienti
E) reducerea datoriilor catre furnizori
482. Reducerea nevoii de fond de rulment poate avea loc prin :
B) cresterea datoriilor catre furnizori
D) reducerea stocurilor de materii prime si produse finite
483. Evolutia nevoii de fond de rulment este influentata de actiunea urmatorilor factori
A) durata ciclului de exploatare
C) durata medie de incasare a creantelor clientilor
484. Trezoreria se calculeaza cu relatia :
B) fond de rulment minus nevoia de fond de rulment
C) disponibilitati banesti minus datorii financiare pe termen scurt
485. Resursele pe termen lung cuprinse in tabloul de finantare includ :
A) capacitatea de autofinantare a exercitiului
E) creditele pe termen lung contractate in cursul perioadei

486. Se cunosc urmatoarele date :


Indicatori
An baza
Productia exercitiului ( mil. Lei)
10000
Consumurile provenind de la terti(mil lei)
6000
Numarul mediu de personal
100
Timpul total efectiv lucrat (ore)
160000
Influenta timpului lucrat de un salariat asupra valorii adaugate este :
D) 137,5 mil. Lei
487
Se cunosc urmatorele date:
Produsele
Productia fizica
Pretul de vanzare
Prevazuta
Realizata
Prevazuta
Realizata
A
600
1000
7
9
B
400
300
5
6
Total
*
*
*
*
Coeficientul medu de sortiment si coeficientul mediu de asortiment iau
valorile:
488
Se cunosc urmatoarele date:
Indicatori
An baza
An current
Cifra de afaceri
2000
2300
Cheltuieli materiale
1200
1400
Productia vanduta in
1800
perioada curenta
1300
exprimata in :
-Pretul perioadei de
baza
-Cheltuielile
materiale pe produs
Ale perioadei de baza
Influenta productiei fizice si a structurii productiei asupra valorii adaugate este:

An curent
14000
8000
110
181500
E.0.919 si 0.854

C. -80 mil lei si -220 mil lei

489

490

Pe baza datelor:
Natura activitatii

Venituri (mil. lei)

Cheltuieli (mil. lei)

An baza

An curent

An baza

An curent

Exploatata

8000

10000

6000

7500

Financiara

500

300

1000

1400

Extraordinara

1500

1700

1000

1100

Total

10000

12000

8000

10000

Influenta structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor al 1000 lei venituri


totale si asupra venitului total:
Se cunosc urmatoarele:
Indicatori
An baza
An curent
Fondul de salarii (mil. lei)

750

1020

Numarul mediu de salariati

50

60

Veniturile din exploatare (mil. lei)

5000

9000

Timpul total lucrat (ore-om)

87500

108000

D.30,6 si +366,7 mil. lei

D. 424,3 mil. lei si +94.3 mil. lei, si se apreciaza


favorabil deoarece productivitatea orara a muncii a
crescut intr-un ritm superior cresterii salariului mediu
orar;

Influentele productivitatii orare a muncii si a salariului mediu orar asupra


"Modificarii relative a fondului de salarii" sunt de

491

D. -150 lei si 1440 mil. lei

Se cunosc urmatoarele:
Indicatori

An baza

An curent

Fondul de salarii (mil. lei)

2000

3000

Numarul mediu de salariati

50

60

Veniturile din exploatare (mil. lei)

5000

9600

Timpul total lucrat (ore-cm )

87500

108000

Influenta productivitatii ana ale a muncii asupra "Fondului de salarii la 1000


lei venituri din exploatare" si asupra profitului din exploatare este:
492

B. +62.5 lei si -600 mil. lei

Se cunosc urmatoarele:
Indicatori

An baza

An curent

Fondul de salarii (mil. lei)

2000

3000

Numarul mediu de salariati

50

60

Veniturile din exploatare (mil. lei)

5000

9600

Timpul total lucrat (ore-om)

8'7500

108000

Influenta salariului mediu anual asupra "Fondului de salarii la 1000 lei venituri
din exploatare" si asupra profitului din exploatare este:

493

E. -50 lei si 250 mil lei

Se cunosc urmatoarele:
mil.lei
Indicatori

An baza

An curent

Cifra de afaceri

4000

7000

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

3000

4200

Productia vanduta in perioada


curenta exprimata in:
- pretul perioadei de baza
- costul perioadei de baza

5000
3500

Influenta structurii productiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri si


asupra profitului aferent cifrei de afaceri este de:

494

O firma industrials realizeaza in perioada de bazS doua produse (A si B), iar in


perioada curenta trei produse (A, B si C), pentru care se cunosc urmatoarele
date:
Produ
Productia fizica
Costul pe unitatea de produs Pretul de vanzare (mii
-sele
lei)
(mii lei)
RealiPreva
Per. de
Preva
Realizat Preva
Realizat
zata
-zut
-zuta
baza
-zut
A
B
C
Total

500
300
800
*

700
160
900
*

1000 J
500
*

950
450
100
*

900
550
120
*

1400
700
170
*

B. -8000 mii lei +0,64%;

1500
750
180
*

Influenta modificarii volunnilui fizic al productiei asupra economiei sau


depasirii absolute si a structurii productiei asupra economiei sau depasirii relative
la costul produselor comparabile este:
495

A.

Se cunosc urmatoarele:
Indicator!

Prevazut

mil. lei
Realizat

Productia comparabila exprimata in costurile din


anul de baza

1200

1320

Productia comparabila exprimata in costurile din 1150


anul curent

1230

Volumul efectiv al productiei comparabile la cost -

1250

-15 mil. lei si -1,13%;

prevazut
Influenta structurii asupra economiei sau depasirii absolute si asupra
economiei sau depasirii relative la costul produselor comparabile este:

496

Sa se calculeze cifra de afaceri (CA) si rezultatul din exploatare (Re) in baza


urmatoarelor date: valoarea adaugata 70000 mii lei; marja comerciala 15000
mii lei; cheltuieli cu materiile prime si materialele 2400 mii lei; cheltuielile cu
lucrarile si serviciile executate de terti 1100 mii lei; cheltuielile cu personalul
15000 mii lei; cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe 1400 mii lei; cheltuieli
cu dobanzile 12000 mii lei; productia stocata (sold, debitor) 4500 mii lei;
productia imobilizata 1800 mii lei; costul de cumparare al marfurilor vandute
3600 mii lei, datorii fata de furnizori 22000 mii lei, creante fata de clienti 18000
mii lei:

497

Se cunosc urmatoarele: mil. lei


Indicatori

An baza

An curent

Cifra de afaceri

6200

10800

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

4600

7500

C. CA = 79800 mii lei; Re = 53600 mii lei;

Productia vanduta in perioada curenta exprimata


in:
- pretul perioadei de baza
- costul perioadei de baza

A. +593.55 mil. lei si +2.31%;

8500
6200

Influenta volumului productiei asupira profitului aferent cifrei de afaceri si a


structurii productiei asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de:
498

499

Se cunosc urmatosirele:
ProduCantisele
tatea

Pret

Chelt.

1000

fixe totale (mil.


lei)
1000

2000

2000

Total

3000

Cost unitar
vanzare _(mil. lei) (mil. lei)

C. 8571 mil. lei si 11429 mil. lei;

Pragul de rehabilitate la nivelul firmei si indicatorul de pozitie in marime


absoluta (a), care apreclaza riscul de exploatare, iau valorile:
Se cunosc urmatoarele:
ProduCantiFret
Cost
Chelt. fixe
sele

tatea
2000

viinzare
(mil. lei)
5

unitar
(mil. lei)
4

totale (mil.
lei)
3000

A
B

1500

10

9 _

4500

Total

7500

A. 21591 mil. lei

ca valoarea activelor totale este de 10000 mil. lei, nivelul cifrei de


afaceri care permite atingerea unei rate a rentabilitatii onomice a activului de
20% este:
500

D. 200 milione si 500 mil lei

La data de 31 dec. 2002 bilantul financiar al SC APOLO SA se prezinta astfel:


mil. lei
ACTIV

PASIV

I. Active imobilizate

1000

I. Capital propriu

800

II. Active circulante,


din care:

1500

II. Datorii, din care;


a) Datorii pe tr.

1700

a) Stocuri
b) Creante

700
600

Mediu si lung
b) Datorii pe termen

400

c) Disponibilitati

200

scurt, din care:


Datorii de
exploatare

1300

Total

2500

800

Datorii flnanciare
curente

500

Total

2500

Fondul de rulment si nevoia de fond de rulment au valorile