PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011

CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE REZISTENTA

CAP.I

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE

CAP.II

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FUNDATII

CAP.III

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE DIN BETON SI BETON ARMAT

CAP. IV SPECIFICATII PENTRU SARPANTA DIN LEMN

CAP.V

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

1 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
CAPITOLUL I
SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE
1 - Prevederi generale
Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul,
imprastierea, nivelarea si compactarea pamntului pentru realizarea fundatiilor si a instalatiilor
subterane din interiorul cladirilor civile si industriale si a zonei aferente din jurul lor, care
influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii.
Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamnt ca urmare a
influentei executarii lucrarilor de terasamente prevazute in proiect precum si stabilitatea
constructiilor si instalatiilor invecinate.
2 - Executarea sapaturilor
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
- mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta
suficienta astfel incat sa nu pericliteze instalatiile si constructiile invecinate;
- cnd turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii, sapatura
va fi oprita la o cota mai ridicata cu cca. 20 cm dect cota finala pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa fundatiei, urmnd ca inaintea betonarii sa
se execute sapatura pana la cota din proiect;
- in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul
gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvnte inainte de inceperea lucrarilor de executare a
fundatiei; iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi;
- betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din
proiect.
3 - Receptionarea lucrarilor de terasamente
Controlul calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in conformitate cu
prevederile din Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
din H.G. nr.273/1994 si a Normativului C 56-2002.
Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente se vor controla procesele
verbale de lucrari ascunse si documentatia de santier privind:
- masuri de asigurarea respectarii cotei de sapare si dupa caz ridicarea sau coborrea
acesteia pentru pregatirea fundului sapaturii.
4 - Natura Solului si Materiale
Se va considera:
Contractantul s-a edificat asupra naturii materialelor si caracteristicilor privind excavatiile
si prelevarile ce urmeaza a fi efectuate, la cotele si pantele de excavatie indicate n planuri sau
specificate n prezenta, precum si privind necesarul de sprijiniri si orice alte lucrari.
Contractantul va prevedea preturi unitare astfel inct sa fie acoperitoare pentru orice
cheltuieli suplimentare cu excavari de pamnt, montarea de popi de sustinere sau sprijiniri de
lemn pentru epuismente sau orice alte situatii ce ar putea aparea pe parcurs sau legat de
excavatiile pentru finalizarea lucrarii.
- Metodologie
2 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
Contractantul va selecta metodologia de lucru cea mai adecvata ca si echipamentele
cele mai potrivite pentru lucrari de excavare, umpluturi, transport, nivelare, compactare, etc. Se
va prezenta inginerului spre avizare o lista a tuturor echipamentelor, cu indicarea tipurilor,
capacitatilor, numarului, etc.
Contractantul va prezenta desenele de lucru pentru sprijiniri si sustineri necesare n
legatura cu lucrarile de excavatii specificnd ordinea de succesiune a lucrarilor.
- Responsabilitatea pentru lucrari
Contractantul va fi pe deplin raspunzator pentru orice posibil efect sau dauna adusa vietii,
lucrarilor, oricarei structuri existente, facilitatilor, etc. sau oricaror proprietati invecinate prin sau
legat de excavatii, umpluturi sau dispunerea de materiale excavate. Contractantul va fi complet
raspunzator pentru toate alunecarile de teren datorate excavatiilor ca si de orice posibile daune
aduse vietii si bunurilor, etc. si le vor compensa sau repara pe propriul sau cost. Contractantul
va fi de asemeni singurul raspunzator de constructie si stabilitatea tuturor malurilor, taluzurilor si
sprijinirilor.
5 Lucrari de excavatie
- Generalitati
Excavarile vor implica toate excavatiile necesare.
- Materiale inadecvate
Materialele care sunt inadecvate pentru utilizare vor fi indepartate si transportate n depozitul
stabilit.Daca datorita caracterului lucrarii, indepartarea materialului iandecvat nu este reflectata
de Lista de Cantitati sau nu este mentionata n Specificatie, lucrarea poate fi achitata ca si
lucrare suplimentara cu conditia ca inaintea efectuarii oricaror lucrari de acest gen Contractantul
sa faca o solicitare scrisa privind aceasta plata.
- Surplusul de Materiale
n afara altor indicatii din planuri sau mentiuni din Specificatii, nici un surplus de materiale
din excavatii nu va fi aruncat n interiorul santierului. Contractantul va lua toate masurile pentru
a trimite materialele la locuri aflate n afara santierului si va pune la dispozitia inginerului un
consimtamnt scris din partea proprietarului zonei unde se intentioneaza sa se faca depunerea
de astfel de materiale.
Cantitatile de surplusuri de materiale, n cazurile n care apar n Planuri sau n Listele de
Cantitati, sunt doar aproximative. Contractantul va cunoaste volumul materialului necesar
pentru finalizarea lucrarii inainte de a indeparta orice cantitate de surplus de materiale din
interiorul sau din afara santierului. Orice lipsa de materiale cauzata de indepartarea prematura
de catre Contractant a surplusului de materiale, va fi suportata de catre acesta si nu se vor
admite nici un fel de compensatii pentru astfel de lucrari.

Excavatia pentru structuri

Excavatia se va efectua n mod adecvat dimensiunilor fundatiei avizate de Inginer.

Inainte de orice excavatie n parte, Contractantul va prezenta Inginerului spre aprobare
metodologia sa de efectuare a lucrarilor.
Contractantul va lua toate masurile de precautie pentru a asigura mentinerea n stare
curata si uscata a suprafetelor excavate.
n afara altor indicatii specifice din Planuri sau a vreunei aprobari din partea Inginerului,
pentru excavatii cu adncimi de peste 1.5m se vor folosi taluze cu panta 1:1 .Daca, dupa
parerea Inginerului, materialul decopertat nu este adecvat, Contractantul va indeparta acest
3 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
material. Umplutura se va asterne si compacta corespunzator n straturi de 150 mm pna la
formarea nivelului.
Ori de cte ori s-ar produce o excavare excesiva fata de adncimile de excavare
indicate, respectiva portiune n care exista o excavare excesiva se va umple cu material
granular si se va compacta conform specificatiei, pe cheltuiala Contractantului.

Umpluturi si compactari

Material de umpluturi

Materialele excavate se vor folosi la umpluturi cu conditia ca aceste materiale sa nu contina

gunoaie, radacini, resturi de materiale lemnoase si substante vegetale. Dimensiunea maxima a
granulatiei va fi de 75 mm si va face obiectul avizarii de catre Inginer.
-

Umpluturi

Nu se va incepe nici o lucrare de umplutura inainte ca structura sa fi fost finalizata si avizata

de Inginer.
-

Compactarea

Umplutura se va compacta la o umiditate optima pentru a ajunge la cel putin 95% din
densitatea maxima n stare uscata stabilita conform cu STAS 2914-84 si STAS 1913/13-83.
Umplutura situata la un nivel de pna la 600 mm dedesubtul pardoselii se va compacta
pentru a ajunge cel putin 95% din densitatea maxima stabilita conform cu STAS 2914-84 si
STAS 1913/13-83.
CAPITOLUL II
SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FUNDATII
1. Prevederi generale
Orice lucrare de fundatii va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea ei ca faza
de lucrari a naturii terenului si a sapaturilor.
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si
rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
Avnd in vedere importanta deosebita pe care o are fundatia in asigurarea rezistentei si
stabilitatii intregii constructii, faptul ca fundatiile constituie lucrari ascunse, trebuie sa se tina seama
de urmatoarele:
- clasa de importanta a constructiei respective, cazul de fata III.
- seismicitatea regiunii;
- caracteristicile structurii de rezistenta, capacitatea structurii de-a prelua eventualele tasari
inegale ale terenului de fundare;
- marimea si uniformitatea in plan a incarcarilor transmise de constructie;
- conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, variatia sezoniera a
nivelului hidrostatic, agresivitate, posibilitati de patrundere a acestora la fundatii);
- conditii locale, care in unele cazuri pot determina materialele ce trebuie folosite la
realizarea fundatiei;
- considerente tehnologice;
- gelivitatea cu efectele ei negative;
- sensibilitate la umezire;
- existenta de goluri subterane - caverne naturale unori greu de depistat, pot crea dificultati
att in timpul executiei, ct si al exploatarii constructiei respective.
4 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
Fundatiile directe sunt fundatii de suprafata care se folosesc in constructii atunci cnd
stratul de fundare asigura capacitatea portanta necesara preluarii incarcarilor date de
suprastructura si se gaseste la mica adncime fata de cota terenului natural.
In cazul fundatiilor constructiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, mlurilor, nisipuri
afnate, umpluturilor) executarea si verificarea lucrarilor de fundatii se va face cu respectarea
Normativului C 29-85.
La fundatiile directe se pot admite urmatoarele abateri:
1. privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor
- pozitia in plan vertical a cotei de nivel
2. dimensionale
- dimensiuni in plan orizontal
. inaltimi pna la 2 m
. inaltimi peste 2 m
- inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor
. pentru un ml
. pe toata inaltimea
- inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor
. pentru un ml
. pentru suprafete libere

10 mm
10 mm
20 mm
30 mm
3 mm
16 mm
5 mm
20 mm

Radierul (in cazul rezervoarelor) se va turna fara intrerupere pe distanta intre rosturile de
lucru si se vor respecta urmatoarele prevederi:
- suprafata rostului se face perpendicular pe axa fundatiei, secanta sau verticala dreapta;
- nu se admit rosturi de lucru inclinate in fundatii;
- durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri
speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1.5 si 2 ore, in functie de tipurile de ciment
folosit (cu sau fara adaosuri);
- reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetei rosturilor, constand in curatarea si
spalarea abundenta cu jet de apa si aer dupa sfarsitul prizei betonului;
- intreruperile betonarii cu durata mai mare vor fi stabilite cu conducatorul tehnic al
santierului in concordanta cu prevederile proiectului, cu dispunerea de armaturi
suplimentare si masuri speciale de realizare a profilului de intrerupere; reluarea lucrarii
se va face prin curatarea si tratarea suprafetei betonului intarit prin udare indelungata
(8-10ore), curatare cu perie de sarma, jet de apa etc., imediat inainte de turnarea
betonului proaspat ( vezi pct. 13.5 din Cod NE 012-99).
Inaintea turnarii radierului se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului
de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor etc. Se va verifica de asemenea, si
grosimea stratului de acoperire care va trebui sa fie prevazuta in proiect , dar nu mai putin de
35mm pentru fata inferioara si 45mm pentru fetele laterale.
La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua in
afara de examinarea actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea
in prevederile proiectantului si prescriptiile tehnice, in limita abaterilor admisibile si o serie de
sondaje, in numarul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea
verificarilor anterioare, in special in ce priveste pozitiile, formele si dimensiunile geometrice si
calitatea corpului fundatiilor.
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si
rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
FUNDATII PENTRU STRUCTURI
5 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
Generalitati
Orice lucrare de fundatii va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea ei ca faza
de lucrari a naturii terenului, a sapaturilor si dupa retrasarea generala a tuturor fundatiilor si a
elementelor geometrice respective.
n cazul fundatiilor din beton sau beton armat se vor aplica prevederile Normativului C 562002 din Buletinul Constructiilor 19-20/2004.
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si rezultatele
acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
Avnd in vedere importanta deosebita pe care o are fundatia in asigurarea rezistentei si
stabilitatii intregii constructii, faptul ca fundatiile constituie lucrari ascunse, trebuie sa se tina seama
de urmatoarele:
-

gradul de importanta al cladirii respective;

- seismicitatea regiunii. Efectul cutremurelor de pamnt poate fi considerabil asupra

anumitor terenuri. n timpul cutremurului unele nisipuri saturate si pot pierde capacitatea portanta
datorita fenomenului de lichefiere, iar unele pamnturi argiloase si reduc sensibil coeziunea prin
distrugerea legaturilor structurale dintre particule;
- caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, existenta subsolurilor, densitatea si felul
elementelor portante, capacitatea structurii de-a prelua eventualele tasari inegale ale terenului de
fundare;
- marimea si uniformitatea in plan a incarcarilor transmise de constructie;
- comportarea cladirilor vecine;
- conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, variatia sezoniera a nivelului
hidrostatic, agresivitate, posibilitati de patrundere a acestora la fundatii);
- conditii locale, care in unele cazuri pot determina materialele ce trebuie folosite la realizarea
fundatiei;
- considerente tehnologice;
- gelivitatea cu efectele ei negative;
- sensibilitate la umezire; loessurile si pamnturile cu structuri instabila la inmuiere pun probleme
deosebite la fundarea constructiilor pe astfel de terenuri;
- fenomenele de umflare-contractie provocate de variatiile de umiditate ale terenurilor, de la un
anotimp la altul si care se resimt in tara noastra pna la adncimi de 2 m;
- existenta de goluri subterane - caverne naturale unori greu de depistat, pot crea dificultati att in
timpul executiei, ct si al exploatarii constructiei respective;
- solicitarile dinamice provocate de fundatiile de la pompe, ciocane, compresoare, transmit
terenului de fundare vibratii si socuri care se propaga prin masivul de pamnt si pot afecta
constructiile invecinate.
.
Materiale
n mod obisnuit fundatiile se executa din:
- beton simplu
- beton armat.
Marcile de betoane pentru fundatii sunt:
Beton simplu
C 6/7.5
- beton fundatii.
6 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
Beton armat
C 12/15
-beton armat.
Abateri admise:
1. privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor
- pozitia in plan vertical a cotei de nivel
2. dimensionale
- dimensiuni in plan orizontal
. inaltimi pna la 2 m
. inaltimi peste 2 m
- inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor
. pentru un ml
. pe toata inaltimea
- inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor
. pentru un ml
. pentru suprafete libere

10 mm
10 mm
20 mm
30 mm
3 mm
16 mm
5 mm
20 mm

La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua in

afara de examinarea actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si
incadrarea in prevederile proiectantului si prescriptiile tehnice, in limita abaterilor admisibile
si o serie de sondaje, in numarul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge
de corectitudinea verificarilor anterioare, in special in ce priveste pozitiile, formele si
dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.
CAPITOLUL III
SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DIN BETON, BETON ARMAT
1. PREVEDERI GENERALE
Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat, indicativ NE 012-99 face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice
in constructii elaborat de MLPAT INCERC, sistem ce are la baza Legea 10/1995 privind calitatea
in constructii.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la executarea elementelor sau structurilor
din beton si beton armat sunt specificate cerintele de baza ce trebuie indeplinite in ce priveste
betonului (materiale componente, compozitia, proprietatile betonului proaspat si intarit,
producerea, turnarea, tratarea), cofrajele, armatura. De asemenea sunt stabilite criteriile pentru
satisfacerea acestor cerinte in contextul sistemului de control si asigurare a calitatii in conformitate
cu recomandarile si reglementarile in vigoare.
Pentru asigurarea durabilitatii constructiilor, executantul va analiza att regimul de serviciu
si de expunere, ct si gradul de agresivitate a mediului, clasa de expunere si cerintele impuse
betonului corespunzatoare clasei de expunere respective stabilite de catre proiectant.

7 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
2. COFRAJE
1. Cerinte de baza
a) Cofrajele si sustinerile au rolul de a asigura obtinerea formei, dimensiunilor si gradul de
finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectndu-se
inscrierea in tolerantele admisibile.
- Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate sunt:
lungime 4 mm
latime 3 mm
b) Sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie.
c) Sa fie dispuse astfel inct sa fie posibila amplasarea corecta a armaturilor, ct si
realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.
d) Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel inct sa nu produca
degradarea elementelor de beton cofrate.
e) Sa fie astfel alcatuite inct sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului.
f) Imbinarile dintre panourile cofrajului sa fie etanse.
g) Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in
timpul procesului de executie.
h) Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului
trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat ct
timp acesti agenti sunt eficienti. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor
tehnice.
i) Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul
betonului.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel inct sa se evite
deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamnt sau
depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
2. Pregatirea lucrarilor
In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul
de cofraj ce se va adopta si va elabora proceduri necesare realizarii lucrarilor de cofraje ce vor
cuprinde:
- lucrari pregatitoare
- fazele de executie
- pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare
- programul de control al calitatii in fazele de executie a cofrajelor
- organizarea locului de munca.
Montarea cofrajelor
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele
care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia
armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
a) trasarea pozitiei cofrajelor
b) asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor
8 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
c) verificarea si corectarea pozitiei panourilor
d) incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura
repartizarea solicitarilor tinnd seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere
pentru a se evita tasarile neuniforme.
In cazurile terenurilor inghetate sau expuse inghetului, rezemarea sustinerilor se va face
astfel inct sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
3. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje
Pentru asigurarea unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua urmatoarele verificari
etapizate:
1) preliminara in care se controleaza lucrarile pregatitoare si elementele de cofraj si
sustineri
2) in cursul executiei in care se verifica pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare
a elementelor
3) finala in care se receptioneaza cofrajele si se consemneaza constatarile in registrul de
procese verbale pentru lucrarile ce devin ascunse.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje si armaturi.
4. Decofrarea
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o rezistenta suficienta
pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
- partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 2,5 N/mm astfel inct fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate;
- cofrajele fetelor inferioare la placi se vor indeparta mentionnd sau remontnd popi de
siguranta, atunci cnd rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente:
- 70 % pentru elemente cu deschideri mai mici de 6 m
Popii de siguranta se vor indeparta atunci cnd rezistenta betonului a atins fata de clasa,
urmatoarele procente:
- 95 % pentru elemente cu deschideri mai mici de 6 m
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face
prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii
similare elementelor in cauza conform STAS 1275-88.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5C, se recomanda ca
durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului.
5. Reguli privind operatia de decofrare
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
a) desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului de
lucru. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta
stabilitatea constructiei decofrate se va sista demontarea elementelor de sustinere pna la
aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
b) sustinerile cofrajelor se vor desface incepnd din zona centrala a deschiderii elementelor
si continund simetric catre reazeme;
9 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
c) decofrarea se va face astfel inct sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele care se decofreaza ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului.
In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre
conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de catre proiectant (daca este
convocat), la examinarea elementelor de rezistenta ale structurii incheindu-se un proces verbal
unde vor fi consemnate calitatea lucrarilor si eventuale defecte constatate. Nu se fac remedieri
inainte de aceasta examinare.
3. ARMAREA BETONULUI
Oteluri pentru armaturi
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze Specificatiei tehnice privind cerinte
si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare)
sunt:
- oteluri cu profil neted OB 37
- oteluri profilate la cald PC52
Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt precizate in STAS 10107/0-90.
Livrarea si marcarea
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate ce trebuie sa contina urmatoarele informatii:
- denumirea si tipul de otel, standardul utilizat
- toate informatiile pentru identificarea loturilor
- greutatea neta
- valorile determinate privind criteriile de performanta
Otelul beton se livreaza sub forma de colaci, legaturi de bare sau plase sudate insotite de o
eticheta ce contine:
a) marca produsului
b) tipul armaturii
c) numarul lotului si al colacului sau legaturii
d) greutatea neta
Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate
si depozitate in asa fel inct sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta
armatura.
Depozitarea otelurilor pentru armaturi se face pe tipuri si diametre in spatii amenajate si
dotate corespunzator, astfel inct sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii
evitarea murdaririi acestora cu pamnt sau alte materiale
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Fasonarea, montarea si legarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel inct sa se evite:
- deteriorarea mecanica (crestaturi, lovituri)
10 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot
produce procese de coroziune.
Armaturile care urmeaza a se fasona, trebuie sa fie curate si drepte. Astfel se vor indeparta
eventuale impuritati si rugina, in special in zonele de innadire prin sudura a armaturilor.
Otelul beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se
proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul alungirea maxima
este 1 mm/m.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10C.
Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu crlige conform prevederilor din proiect
STAS 10107/0-90.
Formele de crlige utilizate sunt:
cu indoire la 180 pentru barele din OB 37
cu indoire la 90 pentru barele din PC52
Pentru etrieri si agrafe ancorarea se realizeaza prin crlige indoite la 135 sau 180 in cazul
etrierilor din OB 37 (pentru detalii se poate consulta STAS 10107/0-90).
Indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se
conformeze prevederile proiectului si a STAS-ului 10107/0-90.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri.
Montarea armaturilor
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:
- receptionarea calitativa a cofrajelor
La montarea armaturilor se vor lua masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si
compactarii betonului:
a) crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (minim 2,5 x diametrul vibratorului).
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect lundu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
- cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete;
- cel putin un distantier intre rndurile de armatura la fiecare doi ml de grinda in zona de
armatura pe doua sau mai multe rnduri.
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme sau din masa
plastica.
Abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in N.E. 012-1999 anexa
II.2.
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din
beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera
conform STAS 10107/0-90.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.
Stratul de acoperire cu beton
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor prin protectia armaturii impotriva coroziunii si o
conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se
11 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie
de:
- tipul elementului
- categoria elementului
- conditiile de expunere
- diametrul armaturilor
- clasa betonului
- gradul de rezistenta la foc
si se stabileste prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in zona mediului marin cu agresivitate atmosferica
va fi de 45 mm.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din mortar sau din materiale plastice.
4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
a) Cimenturi
Prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat, indicativ NE 012-99 stabilesc domeniul si conditiile de utilizare ale
cimenturilor destinate executarii lucrarilor de betoane si mortare.
Pentru stabilirea tipului de ciment s-a tinut seama de urmatoarele criterii:
- conditiile de serviciu si expunere
- conditiile de executie si tehnologia adoptata
- clasa betonului.
Conditiile de serviciu luate in considerare se refera la urmatoarele cazuri:
a) elemente de constructii care au conditii normale de serviciu
b) elemente de constructii care sunt expuse la inghet in stare saturata cu apa
c) elemente de constructii expuse apelor naturale in functie de gradul de agresivitate.
Conditiile de executie luate in considerare se refera la lucrari executate in conditii normale,
lucrari executate pe timp friguros, lucrari masive.
Alegerea tipului de ciment s-a facut pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1; 1.2.2; 1.2.3 din
anexa 1.2 a codului de practica NE 012-99, in functie de conditiile de executie, cimentul ales este
de tip CEM IIAS 32.5 R.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hrtie sau in vrac transportat in vehicule rutiere,
vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac transportul se face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale
sau vagoane CF speciale cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
Conform standardului SREN 196-7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot
cu prevederile standardelor, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta
producatorului si a utilizatorului inaintea sau in timpul livrarii.
Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa in silozuri
destinate tipului respectiv de ciment (cazul cimentului vrac) sau incaperi special amenajate inchise
(cazul cimentului ambalat in saci).
12 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
Sacii vor fi asezati in stive pe scnduri dispuse cu interspatii pentru a se asigura circulatia
aerului la partea inferioara si la o distanta de 50 cm de peretii exteriori. Stivele vor avea cel mult 10
rnduri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator.
b) Agregate
La executarea elementelor si constructiilor din beton si beton armat se folosesc agregate cu
densitate normala provenite din sfarmarea naturala si concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile STAS 4606-80, SR 662:2002
si SR 667-2000.
Producerea si livrarea agregatelor
Statiile de producere a agregatelor (balastiere) vor functiona numai pe baza de atestat
eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT.
Transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforma betonate avnd pante si rigole de
evacuare a apelor. In cazul mai multor sorturi de agregate se vor crea compartimente pentru
evitarea amestecarii.
Nu se admite depozitarea direct pe pamnt sau pe platforma balastate.
Controlul calitatii agregatelor se realizeaza conform NE 012-99, iar metodele de verificare
sunt reglementate in STAS 4606/80.
c) Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa daca indeplineste conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008:2003.
5. NIVELELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
5.1. Betonul proaspat
Consistenta betonului proaspat poate fi determinata prin
compactare si raspndire.

tasarea conului, grad de

Densitatea aparenta se determina pe betonul proaspat in conformitate cu SR EN 123504:2002.

5.2. Betonul intarit
Rezistenta la compresiune (N/mm) se determina pe cilindrii de 150/300 mm sau cuburi
cu latura 150 mm la vrsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa static cel mult 5% din
rezultate.
Definirea clasei betonului facuta in prezenta reglementare tehnica are in vedere SR EN
12350-4:2002 cu privire la pastrarea epruvetelor.
Rezistenta la penetrarea apei
Nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate se
stabilesc in conformitate cu STAS 3622-86.
13 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
Densitatea betonului
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 zile a betonului datorita contractiei pentru
betoane obisnuite in conditii normale de intarire este 0,25 conform STAS 10107/0-90.
Rezistenta la compresiune a betonului si relatia intre raportul A/C trebuie determinate
pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o vrsta data a betonului. Adaosurile din
beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la anumite conditii de mediu si
care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
a) materialele componente ale betonului sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii
b) sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta
c) sa evite actiunile interne (reactia alcalii-agregate)
d) sa reziste actiunii mediului inconjurator
e) amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat trebuie
facuta astfel inct distribuirea materialelor componente ale betonului sa fie uniforma, iar betonul sa
nu segrege
f) protejarea corespunzatoare a betonului
In acest sens, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, raportul A/C si tipul de
ciment folosit la prepararea betonului, s-au stabilit functie de clasa de expunere in care sunt
incadrate constructiile.
6. PREPARAREA BETONULUI
6.1. Dozarea
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
- agregate
3%
- ciment si apa
2%
- adaosuri
3%
- aditivi
5%
Pentru realizarea preciziei la dozare, mijloacele de dozare trebuie sa fie in buna stare de
functionare si sa se supuna verificarilor tehnice.
6.2. Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport
Amestecarea componentilor betonului se va face pna la obtinerea unui amestec omogen.
Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul
instalatiei.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre
+5C si +30C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul
tampon va fi de maximum 20 minute.
In cazul betonului preparat la statii de betoane, executantul trebuie sa cunoasca compozitia
betonului inainte de livrare sau la livrare care trebuie insotit de bonul de livrare in care sunt trecute:
clasa de rezistenta, clasa de consistenta a betonului, tipul, clasa si dozajul cimentului, tipul de
agregate, tipul de aditivi si adaosuri.
6.3. Transportul betonului
14 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
Transportul betonului trebuie efectuat lund masurile necesare pentru a preveni
segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului:
- mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment;
- transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu agitatoare, iar a celor
cu tasare pna la 50 mm cu autobasculante cu bena;
- in caz de ploaie sau arsita, cnd betonul se transporta cu autobasculante pe distante mai
mari de 3 km, suprafata libera a betonului trebuie protejata;
- durata maxima posibila de transport depinde de compozitia betonului si conditiile
atmosferice.
6.4. Pregatitea turnarii betonului
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai dupa indeplinirea urmatoarelor
conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonare si acceptarea acesteia de catre investitor;
b) sunt stabilite si instituite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si
masurile privind securitatea muncii si PSI;
c) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
d) daca, de la montarea armaturilor a trecut o perioada mai mare de 6 luni, se va intocmi o
comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care va decide
oportunitatea expertizarii armaturii;
e) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat,
vor fi curatate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua
betoane;
f) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna, etc)
g) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii;
h) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si
efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai
sus, la care, de la caz la caz se mai pot adauga si alte masuri.
6.5. Reguli generale de betonare
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale care pot fi completate
cu prevederi suplimentare:
a) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
b) daca betonul adus la locul de punere in lucrare prezinta segregari sau nu se incadreaza
in limitele de consistenta admise, va fi refuzat sau se admite imbunatatirea consistentei numai prin
folosirea unui superplastifiant;
c) inaltimea de cadere libera a betonului trebuie sa fie maxim 1.5 m;
d) betonul trebuie sa fie uniform raspndit in lungul elementului in straturi orizontale de
maximum 50 cm, iar turnarea noului strat sa se faca inainte de inceperea prizei betonului turnat
anterior;
e) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta; in caz contrar, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
f) se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton in conformitate cu prevederile
proiectului;
g) este interzisa asezarea vibratorului pe armaturi;
15 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
h) in zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii cu beton;
i) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea acestora;
in cazul cedarii sau deplasrii lor, se vor lua masuri de remediere;
j) este interzisa circulatia muncitorilor direct pe armaturi sau pe betonul proaspat;
k) betonarea se va face continuu pna la rosturile de lucru;
l) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare este de 2 ore in cazul cimenturilor
cu adaosuri si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.
6.6. Compactarea betonului
Compactarea betonului este obligatorie si se face prin prin vibrare mecanica. In cazul in
care se intrerupe functionarea vibratorului din diferite motive se admite continuarea compactarii cu
maiul manual.
In timpul compactarii betonului proaspat trebuie evitate deplasarea si degradarea
armaturilor si cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atta timp ct este lucrabil.
6.7. Tratarea betonului dupa turnare
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa ct mai curnd posibil dupa compactare,
durata acestora fiind functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu si conditiile de
expunere in perioada de serviciu.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
- uscarii premature (vnt, soare puternic).
Principalele metode de tratare sunt:
- mentinerea in cofraje
- acoperirea cu materiale de protectie in stare umeda
- stropirea periodica cu apa
Durata tratarii depinde de:
a) sensibilitatea betonului la tratare
b) temperatura betonului
c) conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare
d) conditiile de serviciu.
Executantul va stabili durata in functie de conditiile reale.
CAPITOLUL IV
SPECIFICATII PENTRU SARPANTA DIN LEMN
Sarpanta reprezinta elementul de rezistenta al acoperisurilor cu panta mare. Elementele
sarpantei sunt: astereala, capriori, pane, popi, clesti si talpi.
ASTEREALA este formata din scanduri de 2.4cm si latimea de 1215cm, dispuse
paralel cu streasina si rezemand pe cel putin 3 capriori, de care se prind prin cuie.
CAPRIORII piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare panta, care sustin
elementele secundare ale acoperisului; se executa din rigle sau grinzi de lemn ce reazema pe
pane si cosoroane la distante de 7075cm unul de altul. In zona de imbinare capriorul se
cherteaza 3 cm si se prinde de pana sau cosoroaba cu scoabe metalice 6 sau cuie. Sectiunea
curenta a capriorilor este de 10x12cm. Se recomanda executarea capriorilor dintr-o singura
bucata: daca se realizaeaza din doua elemente, imbinarea se face prin petrecere sau prin chertare
in jumatatea sectiunii in dreptul panelor.
PANELE piese din lemn rezemate pe popi, dispuse longitudinale cladirii la distante de
3...4m unele de altele. Inadirea panelor se face cap la cap in dreptul popilor ( in dreptul
reazemelor) si se prind de acestia cu scoabe 6. Panele se executa din grinzi de lemn cu sectiuni
16 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
15x15cm. Panele pot fi orizontale ( de coama sau intermediare) sau inclinate ( la coame inclinate
sau dolii).In cazul in care in dreptul coamei orizontale nu sunt dispusi popi se va prevedea
obligatoriu o rigla de coama agatata de caprior cu rol de rigidizare a acestora.
COSOROABELE piese din lemn ( pane situate la nivelul streasinii acoperisului) dispuse
pe zidurile exterioare ale cladirii pe care sprijina capriorii; se ancoreaza cu mustati 6 din OB37
prevazute in centura de beton, la distante de 60cm.
POPII piese realizate din lemn ecarisat cu sectiunea 12x12cm asezati vertical sau
inclinat. Popii reazema pe zidurile portante transversale sau longitudinale prin intermediul unor
grinzi de lemn denumite talpi. La partea superioara popii sustin panele.
CLESTII elemente orizontale realizate din scanduri, dulapi sau lemn semirotund care
solidorizeaza popii intre ei in sectiune transversala si ii leaga de capriorii din dreptul scaunului,
formand impreuna un contur indeformabil. Clestii se amplaseaza sub pane si se prind de popi si
capriori prin buloane sau cuie; in dreptul prinderii popii rotunzi se tesesc in vederea asigurarii unor
suprafete plane de contact cu clestii. Sectiunea uzuala pentru clesti este de 2.8x15cm.
CONTRAFISELE sunt piese din lemn rotund cand popii sunt din lemn rotund sau din
lemn ecarisat cand popii sunt diin lemn ecarisat si realizeaza contravantuirea longitudinala a
cladirii si preluarea incarcarilor care actioneaza perpendicular pe planul sarpantei; se mai numesc
contrafise de contravantuire. Sectiunile contrafiselor sunt 8x8cm. In cazul in care clestii sunt lungi
se pot prevedea si contrafise in sens transversal sarpantei.
Ansamblul transversal alcatuit din popi, din clesti si capriori din dreptul popilor poarta
denumirea de scaun. Distanta optima in scaune este de 3..5m.
CAPITOLUL V
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Aceasta reglementare tehnica prevede masurile minime obligatorii necesare controlului
executiei structurilor din beton, beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si
verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice.
Procedee de control a calitatii in constructii
a) Controlul productiei si executiei
Pentru mentinerea la un nivel corespunzator a calitatii betonului se vor lua toate masurile
necesare in conformitate cu cerintele specifice. Acest procedeu include inspectiile in diferite etape
ale producerii, punerii in lucru a betonului si determinarile privind materialele componente, betonul
proaspat si betonul intarit.
Datele asupra controlului productiei in statiile de betoane sau controlul executiei pe
santiere, trebuie consemnate in procese verbale sau alte tipuri de documente in care se
consemneaza:
- numele producatorilor (furnizorilor) de ciment, agregate, aditivi si adaosuri;
- seria documentelor de livrare si certificare a calitatii pentru ciment, agregate, adaosuri si
aditivi;
- sursa de apa de amestecare;
- consistenta betonului;
- densitatea betonului proaspat;
- raportul A/C;
- cantitatea de apa;
17 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
- continutul de ciment;
- numarul de probe;
- programarea si etapele punerii in opera si tratarii betonului;
- temperatura si conditiile atmosferice in timpul betonarii si tratarii betonului.
Toate abaterile de la procedurile specificate in ce priveste transportul, descarcarea,
betonarea, compactarea, tratarea betonului trebuie consemnate si raportate responsabililor cu
executarea lucrarilor.
b) Controlul materialelor constituente, echipamentelor, executarii lucrarilor si proprietatilor
betonului
In cazul in care loturile de materiale aprovizionate (otel beton, ciment, agregate, adaosuri,
aditivi) nu indeplinesc conditiile de calitate, se va interzice utilizarea lor si se va instiinta
producatorul, beneficiarul si organele Inspectiei judetene in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism
si Amenajarea Teritoriului in termen de maxim 38 de ore.
controlul calitatii cimentului se face la:
- aprovizionare
- inainte de utilizare
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1, 196-2, 196-3, 1964, 196-5, 196-6, 196-7, 196-21.
controlul calitatii agregatelor se face la:
- aprovizionare
- inainte de utilizare
Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80.
controlul calitatii aditivilor (aprovizionare) si B3 (inainte de utilizare)
controlul calitatii adaosurilor
controlul calitatii cofrajelor (a fost prezentat in capitolul III 2.3)
controlul calitatii armaturilor
c) Controlul calitatii lucrarilor de executie
In cazul fazelor determinante este obligatorie participarea beneficiarului, proiectantului,
executantului si a inspectiei in constructii care in functie de rezultatul controlului va autoriza sau nu
continuarea lucrarilor.
In procesele verbale se vor preciza corect verificarile si masuratorile efectuate, abaterile
constatate si incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect.
Verificarile care se efectueaza sunt urmatoarele:
a) la terminarea executarii sapaturilor pentru fundatii:
- adncimea si cota de fundare se va intocmi un proces verbal
- natura terenului (cu participarea obligatorie a proiectantului geotehnician) se va
intocmi proces verbal)
- pozitia in plan
- dimensiunile sapaturilor
b) la terminarea executarii cofrajelor
- alcatuirea elementelor de sustinere
- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii lor
- dimensiunile interioare ale cofrajelor corelate cu ale elementelor ce se vor
betona
18 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
- pozitia golurilor
c) la terminarea montarii armaturilor
- numarul, diametrul si pozitia armaturii
- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare
- pozitia innadirilor si lungimile de petrecele a barelor
- numarul si calitatea legaturilor dintre bare
- grosimea stratului de acoperire
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate
d) in cursul betonarii elementelor de constructii:
- datele inscrise in bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii
- consistenta betonului
- conditiile de turnare si compactare ale betonului
- se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale
betonului proaspat
e) la decofrarea oricarei parti de constructie:
- aspectul elementelor (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare,
etc)
- dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor
- distanta intre diferitele elemente
- pozitia golurilor
- pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna
ulterior.
Se va consemna in procesul verbal daca sunt respectate prevederile proiectului.

19 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICATE IN PROIECTARE SI EXECUTIE
LA LUCRARILE DE REZISTENTA
Nr.
crt.
0
1

1
STAS 10265-75

STAS 9824/1-87

STAS 10493-76

4
5
6
7

STAS 9165-72
STAS 10100/0-15
CR 0 - 2005
STAS 10101/1-78

STAS 10101/2-75

STAS 10101/OA-77

10

NP -082-04

11
12

CR 1-1-3-2005
STAS 10101/23 A-78

13

STAS 10101/2 A1-87

14

P100 - 2006

15
16

NP 112-04
STAS 6054-77

17
18

STAS 11156-78
STAS 2745-90

19
20
21
21

STAS 3300/1-85
STAS 3300/2-85
CR 6 - 2006
STAS 10102-75

22

STAS 9556-87

23

STAS 10107/1-90

24

STAS 10107/2-77

25

STAS 6657/1-89

26

SR EN 12620:2003

STANDARD

DENUMIREA
2
Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor
finisate. Termeni si actiuni de baza
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agro-zootehnice.
Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului
Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice
Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiei
Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. (M-SR
6/85; 4/86)
Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare. (M-SR
6/85)
Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii
civile si industriale. (M-SR 6/85)
Cod de proiectare.Bazele proiectarii si actiuni asupra
constructiilor.Actiunea vantului
Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in
constructii civile si industriale
Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pt. constructii
civile, industriale si agro-zootehnice
Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru
cladiri
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
Teren de fundare. Adncimi maxime de inghet.
Zonarea teritoriului Romniei
Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie
Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
topografice
Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe
Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi
fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor
Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de
montaj. Dimensiuni
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat
si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din placi
si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si
alcatuire.
Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.
Conditii tehnice generale de calitate
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
20 of 21

PFA PITULICE SILVIA ELENA

CUI 28067302/22.02.2011;F34/104/21.02.2011
27

STAS 4606-80

28
29

SR 6232 : 1996
SR 226-1 : 1995

30
31
32
33
34
35

SR EN 196-3 :1995
ST EN 196-1 : 1995
SR 388 : 1995
SR 1500 : 1996
SR 1544:2003
SR EN 12390-6:2002

36

SR EN 12350-4:2002

37

STAS 2414-72

38
39

STAS 2833-80
STAS 3349/2-83

40
41
42

STAS 3518-89
STAS 3622-86
NE 012/2007

Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.

Metode de incercare (M-SR 12/87)
Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si terminologie
Clincher Portland si ciment Portland. Indicatii generale pentru efectuarea
analizei chimice
Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea timpului de priza
Cimenturi. Incercari fizice. Determinari pe rezistente mecanice
Lianti hidraulici. Ciment Portland
Cimenturi compozite uzuale, tip II, III, IV si V
Ciment pentru sonde tip S.1
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea
rezistentelor mecanice.
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea
densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a
inceputului de priza
Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii
betonului intarit.
Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit
Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a
apei
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet
Betoane de ciment. Clasificare (M-SR 10/88)
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat

INTOCMIT,
Ing. Silvia Pitulice

21 of 21