Sunteți pe pagina 1din 3

Miron Costin (1633 - 1691)

Mare reprezentant al culturii romanesti din secolul XVII. Miron Costin a fost fi
ul hatmanului Iancu Costin si al Saftei din cunoscuta familie de boieri a Movile
stilor din Moldova, s-a nascut in 1633. Deja in 1634 Iancu Costin cu intreaga sa
familie a fost nevoit sa se refugieze in Polonia, salvindu-si viata de minia tu
rcilor. Aici ei au obtinut cetatenia (indigenatul) polonez si includerea in slea
hta poloneza. In timpul aflarii in Polonia, viitorul cronicar, isi face studiile
la colegiul iezuit din orasul Bar. Ajuns la maturitate, Miron Costin devine un
om de o aleasa cultura, un adevarat politolog, posedind in aceeasi masura limbil
e romana, polona, ucraineana, slava veche si latina. Se intoarce in patrie abia
la inceputul anilor '50, unde in scurta vreme urca virtiginos pe scara unor inal
te dregatorii boieresti pina la cea de logofat, pe care a ocupat-o din 1675 pina
la sfirsitul anului 1683, cind se retrage din activitatea de stat.
Indeplinind multe functii pe linga domnii moldoveni, M. Costin a fost martor si
in acelasi timp participant la multe evenimente din istoria Tarii Moldovei, pe c
are in mare parte le-a reflectat in cronica sa. In 1683, dupa infringerea oastei
otomane, M. Costin, ca participant la asediul Vienei (in tabara otomana) a fost
facut prizonier de catre regele Poloniei Ian Sobietki, care insa l-a miluit, pu
nindu-i la dispozitie unul din castelele sale de linga orasul Stryi, unde cronic
arul a desfasurat o activitate carturareasca timp de aproape doi ani. Dupa ce i
s-a permis repatrierea, M. Costin nu a mai reusit sa capete increderea domnului
Constantin Cantemir, tatal lui Dimitrie Cantemir, care printr-o invinuire neinte
meiata l-a condamnat la moarte in 1691.
M. Costin a lasat posteritatii o bogata mostenire spirituala carturareasca. Prin
cipala sa opera este "Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron-Voda incoace de unde
este parasit de Ureche , vornicul de Tara de Jos, scos de Miron Costin, vornicu
l de Tara de Jos, in oras Ias, in anul de la zidirea lumii 7183, iar de la naste
rea mintuitorului lumii Iisus Hristos, 1675 meseta ...dni". Letopisetul este imp
artit in 22 de capitole neintitulate, iar acestea in paragrafe, numite "zaciale"
, si cuprinde o descriere desfasurata a istoriei tarii intre anii 1595-1661, inc
heindu-se cu relatarea mortii lui Stefanita voda Lupu si inmormintarea sa. Inzes
trat cu o inalta maiestrie de povestitor, Miron Costin a ramas in primul rind is
toric, cautind sa-si intemeieze opera sa istorica pe o larga baza documentara. L
a elaborarea cronicii sale carturarul a apelat pe larg la un sir de lucrari ale
istoricilor transilvaneni si polonezi: L. Topeltin, "Despre originea si caderea
transilvanenilor", P. Piasetki "Cronica celor mai mai insemnate evenimente din E
uropa (1568-1638)", A. Guagnini, "Descrierea Sarmatiei europene" etc. Incepind c
u evenimentele din 1633, M. Costin apeleaza frecvent la amintirile si impresiile
proprii, letopisetul capatind intr-o masura oarecare un aspect de memorii, mai
cu seama cind este vorba de domniile lui Vasile Lupu si Gheorghe Stefan.
O alta opera costiniana este "Cronica Moldovei si a Munteniei", scrisa in 1677.
In citeva mici capitole autorul descrie cuceririle romane in Dacia, precum si un
sir de vestigii ale culturii materiale ce atesta dominatia romana in Bazinul ca
rpato-dunarean; prezinta date convingatoare cu privire la originea latino-romani
ca a limbii materne, se opreste succint la legenda despre Dragos, la credintele
si superstitiile moldovenilor, insiruie tinuturile, riurile si orasele Tarii Mol
dovei. In timpul prizonieratului in Polonia, M. Costin scrie "Poiema polona" in
versuri (limba poloneza), in care proslaveste originea romana a poporului sau, d
eplinge soarta grea a contemporanilor sai sub dominatie turcilor, exprimindu-si
increderea ca vor fi in stare sa izbindeasca in lupta pentru libertate cu ajutor
ul regelui polon.
In ultimii ani de viata, Miron Costin a lucrat asupra unei alte opere de larga r
ezonanta si inalta tinuta stiintifica, intitulata "De neamul moldovenilor, din c
e tara au iesit stramosii lor". Opera contsta din 17 capitole, in care autorul v
orbeste despre Imperiul Roman, despre Dacia si cucerirea acesteia de catre Traia

n, despre stramutarea populatiei romanesti din Maramures in Moldova, despre ceta


tile moldovene, despre imbracamintea, obiceiurile si datinile moldovenilor etc.
Scopul urmarit de autor consta in a artata originea nobila romana a poporului sa
u, precum si originea comuna latina a tuturor romanilor, comunitatea limbii lor
numita limba romana, care de asemenea este de origine latina. Drept argumente, M
iron Costin aduce nu numai izvoare scrise, ci si mostre arheologice, epigrafice,
numismatice si etnografice.
Miron Costin a continuat cronologic nu numai letopisetul lui Grigore Ureche, ci
si unele dintre ideile de baza ale precursorului sau. Dintre acestea face parte
si ideea originii romano-latine a comunitatii si unitatii de neam a poporului sa
u. Miron Costin a dezvoltat aceasta conceptie in primul rind in cunoscuta sa ope
ra "De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor", scrisa prin ani
i 70-80 ai secolului XVII, precum si doua lucrari mai mici de limba poloneza: "C
ronica Tarii Moldovei si a Munteniei" si "Istoria in versuri polone despre Moldo
va si Tara Romaneasca". Subiectul acestor din urma doua luari este acelasi ca si
in lucrarea "De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor". Autor
ul incearca sa-i edifice pe vecinii nostri din partea de nord, polonezii, asupra
originii moldovenilor si a tuturor romanilor, indiferent de tara in care locuie
sc. Scopul principal pe care l-a urmarit Miron Costin in aceste lucrari, dar mai
cu seama in lucrarea monografica "De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit
stramosii lor", era acela de a combate basna interpolatorului Cronicii lui Grigo
re Ureche, Simion Dascalul, si de a arata originea moldovenilor si tuturor roman
ilor din colonistii adusi de imparatul Traian in stravechea Dacie. Dupa cum demo
nstreaza cu diverse argumente stiintifice Miron Costin, chiar numele arata pe de
scendentii romanilor de astazi, adica contemporani cu el; ei "nu si-au schimbat
numele sau, ce tot Romanus, apoi cu vremea si dupa indelungate veacuri, romani p
ina azi isi zic". Acest scop este foarte clar formulat chiar in Predislovie: "In
ceputul tarilor acestora si a neamului moldovenescu si muntenescu, si citi sunt
si in tarile unguresti cu acest nume si romani si pina astazi, de unde suntsi de
ce semintie, de cind si cum au descalecat aceste parti de pamintu..." Pentru a
ilustra cu cit mai multa convingere conceptia si viziunea lui Miron Costin refer
itor la aceata problema, aducem citeva dintre cele mai reprezentative fragmente
din lucrarea "De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor" - "Si
asa neamul acesta de carele scriem, al tarilor acestora (enumarate si caracteriz
ate de Miron Constin mai sus: "Moldovei si Tarii Muntenesti si romanilor din Ard
eal" - A.E.), numele vechiu si mai direptu iaste ruman, adica ramlean, de la Rom
a.. tot acest nume au tinut si tin pina astadzi..".
"Macara dara ca si la istorii si la graiul si streinilor si inde sine cu vreme,
cu vacuri, cu primenele au si dobinditescu si alte numere, iara acela carile ias
te vechiu nume sta intemeiat si inradacinat: ruman. Cum vedem ca, macar ca ne ra
spundem acum moldoveni, rara nu intrebam: "stii moldoveneste?", ce "stii romanes
te?" pre limba latineasca... Si asa iaste acestor tari si tarii noastre, Moldove
i si Tarii Muntenesti numile cel direptu de mosie, iaste ruman, cum sa raspundu
si acum toti aceia din tarile unguresti lacuitori si muntenii tara lor si scriu
si raspundu in graiul: Tara Romaneasca"
"De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor" reprezinta un adeva
rat simbol al constiintei latine si al mindriei originii romane de neam a poporu
lui nostru. Spiritul si ideile din aceasta opera au fost dezvoltate, capatind di
mensiuni cu adevarat monumentale in operele lui Dimitrie Cantemir si prin inteme
diul acestuia, in lucrarile carturarilor Scolii Ardelene de la hotarul secolelor
XVIII-XIX. Miron Costin este considerat in acelasi timp drept unul din intemeie
torii poeziei romanesti din Moldova. Lui ii apartin asemenea opere poetice ca "V
iata lumii", "Stihuri de descalecatul Tarii Moldovei", etc. Miron Costin prin in
treaga sa opera a adus o mare contributie la dezvoltarea culturii, istoriografie
i, limbii, si literaturii romanesti. Majoritatea operelor sale au vazut lumina t
iparului si la Chisinau. Dintre acestea fac parte : "Letopisetul Tarii Moldovei"
, "De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor", "Viata lumii", e

tc, fiind accesibile tuturor cititorilor.