Sunteți pe pagina 1din 30

Catedra de medicina celulara si

moleculara

Obiectul biologiei celulare


Microscopie optica

Obiectul biologiei celulare

Biologia celulara = stiinta fundamentala


care se ocupa cu studiul celulei ca unitate
structurala si functionala a oricarui
organism viu

Microscopia optica

Microscopul optic = dispozitiv cu ajutorul


cruia se pot examina structuri cu
dimensiuni mult sub puterea de rezolutie a
ochiului uman

Microscopul optic
O c u la ru l

C o n d e n s a to r
S u rs a lu m in a

M asa
M a c ro si
m ic ro v iz a

Componentele microscopului optic

1. SURS DE LUMINA
2. CONDENSOR
3. DIAFRAGM
4. MASA
5. DISPOZITIV DE
DEPLASARE A LAMEI

6.
7.
8.
9.
10.
11

REVOLVER
OBIECTIVE
SISTEM DE PRISME
OCULAR
MACROVIZA
MICROVIZA

Modul de formare a imaginii la MO

Obiectivul formeaza o
imagine marita , reala si
rasturnata a obiectului
Ocularul- are ca obiect
imaginea data de obiectiv
si va forma imaginea
finala mult marita ,
rasturnata si virtuala , la
infinit deci nu necesita
efort de acomodare

Performantele microscopului optic


Puterea de marire
Puterea de rezolutie

Puterea de marire
Puterea de marire = produsul dintre puterea
de marire a obiectivului si cea a ocularului
Puterea de marire maxima x1500 ori
Puterea de mrire
- 4, 10
- 20, 40 diagnostic histologic
- 60, 100 diagnostic citologic

Puterea de rezolutie a
microscopului optic

=Cea mai mic distan dintre dou puncte la care


acestea pot fi percepute distinct
De ea depinde claritatea i bogia n detalii a
imaginii
Depinde de lentila obiectivului
FORMULA LUI ABB :
d= / n sin
= lungimea de unda a radiatiei electromagnetice ( 0,55 m)
n= indicele de refractie al mediului dintre preparat si obiectiv
= din apertura unghiulara a obiectivului

Puterea de rezolutie a
microscopului optic
Limitarile puterii de rezolutie a
microscopului optic in practica

este o constanta naturala ce nu poate fi


influentata (0,55)
Mediul dintre preparat si obiectiv este de obicei
aer (n = 1)

Puterea de rezolutie

Obiectivul cu imersie intre obiectiv si


preparat se interpune o picatura de lichid cu
un indice de refractie supraunitar, cum este
uleiul de cedru (n=1,51)

Apertura unghiulara maxima teoretica este


180 , deci =90, limita teoretica maxima a
sin =1

Rezolutia maxima a microscopului optic=


0,2

Preparate fixate si colorate

Studiul celulelor vii, necolorate

1.MICROSCOP CU
CMP NTUNECAT
2. M. CU CONTRAST
DE FAZ
3. M. CU
INTERFEREN
4. M. TIP NOMARSKI
5. MICROSCOPUL
RANVERSAT

Studiul celulelor vii, necolorate

1.MICROSCOP CU
CMP NTUNECAT
PRINCIPIU exista un
diafragm in condensor
care selecteaza doar
lumina laterala, iar
imaginea finala este
formata de catre razele
reflectate de
componentele din
preparat

2. M. CU CONTRAST DE FAZ
PRINCIPIU
- lumina care trece prin medii cu indici de
refracie diferii i modific direcia i
viteza
- microscopul transform aceste diferene
n diferene de intensitate luminoas

3. M. CU INTERFEREN
PRINCIPIU
- mai folosete nc o raz de lumin care
nu traverseaz esutul analizat ,dar interfer
cu raza provenita de la sursa de lumina
- ofera informaii despre densitatea
obiectului analizei

4. M. TIP NOMARSKI

Un tip modificat al
microscopului cu
contrast de faza,
oferind imagini aparent
tridimensionale

..

5. MICROSCOPUL RANVERSAT
- pentru examinarea celulelor din flacoane
sau placi Petri
- obiective sub masuta
- sursa de lumina deasupra

MICROSCOPUL CU
FLUORESCEN
LUMINISCENTA = proprietatea unor substante de
a emite lumina atunci cand sunt stimulate luminos
=FOTOLUMINISCENTA
FLUORESCENTA proprietatea unei substante
de a emite radiatii lumioase doar in timpul

stimularii

FOSFORESCENTA proprietatea unei substante


de a emite radiatii lumioase si dupa incetarea

stimularii

MICROSCOPUL CU
FLORESCEN
TERMOFLUORESCENTA = proprietatea unor
substante de a emite lumina atunci cand sunt
stimulate termic.

MICROSCOPUL CU
FLUORESCEN
Aplicatii practice:
1.AUTOFLUORESCENA
capacitatea tesuturilor vii
de a absorbi radiatii
luminoase cu o anumita
lungime de unda si de a o
emite ulterior alte radiatii,
cu o alta lungime de unda,
mai mare

2. FLUORESCENTA SECUNDARA dup


marcare cu compui fluoresceni :

a.

Acridin orange ADN-verde/ ARN-rosu

b.

Quinacrina cromozomi = bandare

Marcarea fluorescenta a ADN

MICROSCOPUL CU
FLORESCEN
3.IMUNOFLUORESCENA : punerea n
eviden a diferiilor antigeni cu ajutorul
unor anticorpi specifici marcai cu un
compus fluorescent IZOTIOCIANAT DE
FLUORESCEINA (FITC)
-2 tipuri: directa si indirecta

Imunofluorescenta directa
=Ag + Ac specific
marcat

Imunofluorescenta indirecta
Ag + Ac specific + Ac sec. marcat
- are o sensibilitate mai mare ca metoda a
se foloseste in cazul in care antigenele se
gasesc in cantitate mica in tesut

Imunofluorescenta indirecta

4.SONDE FLUORESCENTE ,
molecule care detecteaza concentratia IC a
ionilor , a rad. liberi , a variatiilor de pH IC
si isi modifica proprietatile in functie de
valorilor acestora.