www.plusminusgalati.wordpress.

com

Caiet documentar
Concurs de invenii urbane

Oraul
posibil
adresat tinerilor profesioniti pn n 35 ani

episodul Galai 2050

CONCURS: 24 februarie - 24 mai 2011 I EXPOZIIE CU VOT PUBLIC: 1-19 iunie 2011, GALAI I SIMPOZION: 18-20 iunie 2011, GALAI

O:

F:

P:
observatorul
urban

Caiet documentar Concurs invenii urbane: Oraul posibil - episodul Galai 2050
plusminus 2011
Studiu elaborat n cadrul proiectului cultural SOS Galati - Analiza si monitorizare interventii,
finanare: Taxa timbrul arhitecturii, Observatorului Urban, Uniunea Arhitecilor din Romnia, 2010
coordonator: ElenaSTOIAN (arh.urb.)
echipa: Mirela NIU (arh.urb.), Marius MITRAN (arh.urb.)

PR / Violeta Piciorus, traduceri/ Cosmina DIACONEASA, Luminita STOIAN

Concurs de inventii urbane

Orasul posibil - episodul Galati 2050

INTRO / 4
DOCUMENTATIE CONCURS / 5
ExremaSE
Galati-Braila, Braila-Galati
Pod peste Dunare
Fond construit, 55ani
Industrie silocuire
Spatii urbanestrategice
Faleza si frontul laapa
Faleza.Comportament in spatiul public urban
Portul turistic galati, unparadox?
Un prim port deambarcatiuni
Galatii dealtadata
Back to scratch!?
La 2 de kmzero
Ce se intampla cu centrele de cartier,comerciale?
Strada Brailei, centrucivic?
Tiglina. Ce s-a intamplat cu spatiuldintre?
In fata blocului scenarii
Spatiul dintre scenarii
Tiglina. Indici deocupare
DezvoltareimobiliaraTiglina-Faleza
Combinatul
Biserica in oras
Educatie universitara si preuniversitara
PLAN ORAS / 27
REGULAMENT CONCURS / 28
ALTE INFORMATII
www.plusminusgalati.wordpress.com

INTRO
Cum sa devii un tanar inventator?
Pentru noi, un concurs de idei nu este doar un concurs despre
imaginea finala. Suntem de parere ca, in Romania, concursul poate
deveni mai mult decat o urna 6/49, din care extragem solutii [aparent]
castigatoare. In intampinarea acestui gand propunem un altfel de
concurs, un instrument de cercetare urbana. Cum cercetarea pare
sa nu-si gaseasca un loc in contextul educatiei si practicii, credem ca
este nevoie de o provocare, un motiv pentru a cauta. Drept urmare,
Orasul Posibil reprezinta o AVENTURA URBANA bazate pe explorarea
orasului romanesc in toate cele 3 etape: documentarea, schitarea
temei si interventiilor in cadrul general propus de concurs, premierea
castigatorilor.
Oraul posibil se gsete la grania dintre real i imaginar, ntr-un
teritoriu al experimentului, prin testarea de invenii urbane. Oraul posibil
lanseaz la nivel naional o platform pentru noi abordri capabile de a
structura i modela transformrile urbane actuale, cu metode i soluii
diferite de cele practicate pn n prezent. n cadrul acestei platforme
oraul Galai a fost ales ca i studiu de caz.

Proiectele elaborate n cadrul concursului trebuie s dea un impuls
pentru o dezbatere pe tema abordat de fiecare participant i mai
puin s ofere propuneri exhaustive. Proiectele pot s mbine elemente
concrete i elemente utopice, care vor urmri transformri culturale,
sociale, economice, spaiale, structurale pe teritoriul oraului. Accentul
va fi pus pe proces prin explicarea mijloacelor i instrumentelor folosite.
Chestionnd metodele i abordarea practicii curente de urbanism i
raportarea arhitecturii la ora, scopul concursului este de a introduce
inovaia i creativitatea ca i alternativ n demersul de lucru cu oraul
romnesc. Cum arat oraul viitorului?
Concursul este deschis tuturor specialitilor pn n 35 ani (arhiteci,
urbaniti, designeri, artiti, sociologi, antropologi, etc.), n mod individual
sau n echipe, cu desemnarea unui coordonator de proiect, absolvent
de studii superioare. Se ofera astfel tinerilor ocazia sa-si defineasca
propria identitate culturala si profesionala. Artist, jurist, ase-ist, arhitect,
antropolog sau sociolog, pe scurt, orice tanar cu idei despre oras, insa
nascut dupa anul 1975 si stapanit de spiritul de aventura, este incurajat
sa participe la acest concurs. Vom numi toti participantii la concurs cu
titlul de TINERI INVENTATORI URBANI.

Site-ul concursului

www.plusminusgalati.wordpress.com

DOCUMENTATIE CONCURS
ExtremaSE
Galatiul este punct de frontier
cu Republica Moldova i se
afla la o distan de 8km de
grania cu Ucraina.

www.wikipedia.org

Cel mai apropiat ora este

Brila, la doar 15km spre sud.

Situat pe malul nordic al Dunrii, ocup o suprafa de 246,4 km2, la

confluena rurilor Siret i Prut, lng Lacul Brate, la circa 80 km de
Marea Neagr. Regiunea face parte din rezervatia naturala Prutul de Jos,
o continuare a biosferei Deltei.
Orasul este situat intr-o zona cu seismicitate ridicata (8,5 grd), pe un
relief dezvoltat pe loess si sensibil la fundare. In ciuda avantajelor
amplasamentului exista probleme mari de ordin constructiv. Toate
constructiile realizate incepand cu anii 60 sunt sustinute de o retea
densa de piloti.

Galati-Braila, Braila-Galati
La nivel international, dezvoltarea urbana ia in calcul factori precum
scaderea si imbatranirea populatiei, parasirea platformelor industriale
si imagineaza chiar reducerea suprafetei oraselor. In Romania inca se
discuta despre dezvoltarea zonelor periurbane in directia urbanizarii si
maririi suprafetei intravilanului oraselor.
Sistemul urban Galati-Braila sau Braila-Galati este un subiect mult discutat
in studii geografice / planificarea urbana la nivel national. Intradevar cele
mai apropiate aglomeratii urbane din tara, orasele par sa fi ramas la
viziunea de dezvoltare din perioada comunista*.
Extinderea si unirea morfologica a celor doua orase a inceput s prinda
contur la nivel de proiect acum foarte multi ani. A fost propusa construirea
de cartiere rezidentiale intre cele doua orase, construirea unui aeroport,
etc. Declinul economic, evolutia demografica negativa, rivalitatea intre
cele doua orase, problemele de constructie datorate solului au impiedicat
si impiedica in continuare crearea unui organism functional. Costisitorul
cartier Siret, inceput langa Galati, a demonstrat acest lucru.
Judetele patriei, 1980

Totusi, o viitoare zona metropolitana incluzand aceste orase este posibila.

Datorita pozitiei periferice, dezvoltarea acesteia ar trebui sa tina cont de o
colaborare transfrontaliera.

www.wikimapia.org

*Dezvoltarea continua a municipiului resedinta de judet va permite

apropierea acestuia de orasul vecin, Braila aglomerari urbane ce vor
putea fi legate cu o sosea, amplasata pe malul Dunarii, artera cu mai
multe benzi, dotata cu trenuri de tramvaie, ce vor permite legatura foarte
rapida intre cele doua municipii. Intre ele va putea fi amplasata o viitoare
platforma industriala, orase muncitoresti satelit. Prin aceasta legatura se
va realize o aglomerare ce va putea atinge in anul 2000 circa un million de
locuitori, citadela comparabila cu alte mari orase de pe Dunare
* sau http://urbanismul.blogspot.com/2010/05/studiu-privind-dezvoltarea-zonei.html

fotografie aeriana regiunea

Galati - Braila

ROMANIA

MOLDOVA

Prut

Galati

Siret

Dunarea

Braila

UCRAINA

Pod peste Dunare

Vrem Pod peste Dunare! este unul din grafitiurile care a tot circulat
prin oras. Alaturi de aceasta sintagma discutia daca e mai bine sa se
construiasca un pod in Galati sau mai bine in Braila. Se aduc argumente
pro si contra.
In 1960, cu ocazia constructiei podului peste Dunare de la Giurgeni
Vadu Oii, au fost elaborate o serie de studii comparative cu posibile treceri
permanente atat in Galati cat si in Braila. Tema a fost reluata cu diverse
ocazii pana in 1990.
Lucrarea ce reuneste aceste studii* explica cum pentru rezolvarea circulatiei
in tranzit spre Constanta, litoralul Marii Negre, delta Dunarii sau legatura cu
drumuri europene spre Bulgaria si Turcia, s-a pus problema realizarii unor
traversari permanente in Galati, Braila si Calarasi. Totusi, podurile peste
Dunare trebuie sa reprezinte mai mult decat legatura intre cele doua maluri
ale Dunarii. Acestea trebuie sa asigure dezvoltarea economica si sociala
a municipiilor existente si in al doilea rand, imbunatatirea conditiilor de
tranzit, care se desfasoara acum prin traversari nepermanente, influentate
de conditiile atmosferice si limitate de serviciile de transbordare.

* Podurile Viitorului pe
Dunarea de Jos, 2006,
ing. Gheoghe Buzuloiu,
sc Media Drumuri-Poduri srl

revista Arhitectura, 11/1956

Fond construit, 55ani

Galatii este poate orasul care a resimtit cel mai mult distrugerile razboiului;
in nici unul din celelate puncte ale tarii noastre aceste distrugeri nu au
fost atat de concentrate si nu au avariat in asa masura centrul unui oras.
Datorita apropierii de port, vechiul centru al orasului a disparut aproape
in intregime in urma bombardamentelor si mai ales in urma minarii
strazilor

orasul spre Dunare - tesutul

urban ante 1900 / suport
planul Manciulescu

Schita de sistematizare care fixa etapele de dezvoltare ale centrului

orasului a fost aprobata de catre Consiliul de Ministri in 1955. In acel
moment, lucrarea constituia prima de acest fel din tara. Piata centrala si
promenada principala catre Dunare au fost conturate in cadrul acestui
ansamblu. Intre 1961-65, in zona centrala a orasului au fost construite
blocuri noi (3000 apartamente).
Tot in aceiasi perioada, in zona de vest a orasului au fost ridicate cartierele
Tiglina 1,2,3 (7000 apartamente). Dintre acestea, multe cladiri sunt in
prezent in stare proasta, iar altele au fost chiar demolate. Configuratie
spatiala initiala este greu recongnscibila.

orasul spre Dunare - tesutul

urban actual / suport plan
cadastral 1975

Initial, orasul cobora pana la apa. In zona centrului efervescenta activitatilor

portuare dadeau o anumit specific frontului la apa. Ulterior WW2 modul de
raportare al orasului la apa s-a schimbat: parcelarul a suferit transformari
puternice, faleza a fost sistematizata si apoi zona industriala a fost separata
de oras. Dupa 1989, o activitate intensa de construcuctie se petrece din ce
in ce mai aproape de apa.
8

Industrie silocuire
In anii 60 se schimba radical profilul industrial al orasului Galati prin noi
unitati industriale in teritoriu, noi ramuri industriale dar in pricipal datorita
noului combinat siderurgic. Inceput in 1962 in partea de vest a orasului,
CS Gheorghe Gheorghiu Dej, urma sa devina doar dupa cativa ani un
simbol al socialismului. 1967: 156.000 de locuitori in oras, 73.000 de
angajai la combinat. In anii 80 sectorul siderurgic Galati avea un record
de 60% din productia tarii.
Orasul se estima sa ajunga in anul 2000 la 500 000 locuitori. Pentru a
deservi platforma industriala au fost construite intr-o perioada de aprox.
30 ani toate cartierele de blocuri ale orasului (muncitori Tiglina, Dunarea,
Aeroport /specialistii straini adusi in perioada executiei santierului Tiglina
1). Planul initial era prevazut cu o zona de protectie (padure). Acest plan a
fost abandonat, suprafeta paltformei marindu-se.

industrie / densitatea locuirii

Cele mai dense zone construite ale orasului aflate in imediata apropierea
a zonei industriale / nu exista perdele verzi de protectie / balta Catiusa
este folosita pentru deversarea deseurilor / combinatul extinde constant
suprafata afectata prin haldele de zgura si alte deseuri /in continuare
principalul producator in Europa de Est / plateste zeci de amenzi pentru
poluare si nu intentioneaza sa amelioreze situatia / functioneaza partial
si nu produce produse de mare calitate / primeste reduceri pentru utilitati
dar reduce personalul 2010: 290.000 locuitori, 9.000 de angajati in
combinat. 2020, incotro?

directii posibile de dezvoltare

Spaii urbanestrategice

a spatiilor urbane

O schema a spatiilor publice urbane reprezentative in oras. intre verde si

mineral/ intre reprezentativ si comun. verde pe plan

Dintre acestea, 2 spatii semi-naturale strategice ar putea sa influenteze

dezvoltarea ulterioara a altor zone si prin urmarea cresterea calitatii vietii in
oras: faleza si parcul Rizer*. Nu oricum, ci daca ar trece prin procesul unor
concursuri publice, proiecte de calitate si amenajare corespunzatoare.
Cele mai importante repere ale oamenilor se refera la spatiile verzi ale
orasului (parcuri, gradini, faleza). De ce? Orasul e puternic construit, ne
petrecem timpului liber in aceste zone, in oras nu exista dotari socioculturale accesibile publicului larg (ex. cinematograf, sala concerte) si nici
alt tip de spatiu urban nu exista amenajat in oras.
- faleza. Intregul spatiu al falezei constitue nucleul care prin revitalizare /
restructurare va sustine importanta dezvoltarii retelei de spatii urbane din
oras. Acest nucleu va iradia in principal in cartierele adiacente, zone cu
potential nevalorificat (ex. cartierului Tiglina). Faleza reprezinta singurul
reper de spatiu public major al Galatiului.

faleza Dunarii. imagine din

- parcul Rizer. Amplasat intr-un cartier de case si in apropierea Gradinii

Publice, acest parc foarte interesant (forma, plantatii, relief), prin amenajare
si nu prin construire (muzee, etc), ar putea genera revitalizare urbana in
acea parte a orasului. In principal propunem vizarea siturilor industriale,
bariere puternice in continuitatea tesutului urban. (roz pe desen)

turnul de televiziune 2010

10

* Toate reperele locale la care ne referim (unele identificate si in urma

studiul sociologic pentru noul PUG) se refera la zone cu un important rol in
viata orasului in trecut si folosite in prezent in lipsa de altceva.

parcul Rizer 2009

NOTA: Ca indicator de dezvoltare urbana studiile de specialitate releva

ca spatiile verzi ar trebui sa acopere circa 30% din suprafata intravilanului
unui oras (!) iar distributia acestora sa permita cetatenilor sa aiba acces la
ele in aproximativ 15 minute de mers pe jos.

Faleza si frontul laapa. Faleza, in viitor o scena urbana de calitate?

Decizia recuperarii frontului la apa si amenajarea spatiilor urbane
adiacente reprezinta in viata unui oras momentul in care se pune pret pe
simboluri identitare, memorie, etc. Astfel, orasele isi creeaza o imagine
prin intermediul spatiilor publice reprezentative si reusesc integrarea de
succes a unor zone unice in viata orasului. Zona protejata dendrologic si
cu potential peisagistic, faleza nu pare sa faca parte din tendintele recente
de dezvoltare ale orasului. Administrator: PMG.

11

Faleza este vazuta ca un parc public si utilizata pe un banal parcurs liniar

asfaltat. Dubla promenada faleza superioara si inferioara este accesata
de intreaga populatie a orasului (segmentele 2-5). jos 3 benzi dedicate
pietonilor, rolelor si carucioarelor. sus si bicicletelor.

Zona majora de dotari (terase, vapoare restaurant) se suprapune peste

principalul acces catre apa (segment 3). Supraaglomerarea necontrolata a
accesului si a frontului la apa subliniaza starea de nedefinire, lipsa viziunii
pentru dezvoltarea spatiului falezei.
distrugerea frontului la apa

Multe buzunare tematice ale falezei sunt abandonate, iar statuile de metal
prost intretinute. Totusi noi dotari parazit ocupa peluza: exemplul recent
amenajatei piste de role in locul peluzei. Regulament pentru utilizarea
pistelor de role: art.2 este interzisa patrunderea in zona pistei a masinilor,
biciclistilor, carucioarelor si a persoanelor cu caini sau care nu insotesc
copiii! (???) Evident vorbim despre o zona protejata de fluxul pietonal.
utilizari neadaptate

12

comportament in spatiu
public

Portul turistic galati, unparadox?

politia de frontiera (santier)

parter servicii

hotel

parcul de soft

administratia portului

administratia fluviala

Cladirea Palatului Navigatiei din Galati (1912) este una din cladirile
proiectate de arhitectul Petre Antonescu. Monumentul constitue reperul
major al ultimului segment pietonal al falezei. Zona cu un puternic potential
urban duce lipsa de mobilier urban, finisajele sunt degradate si carpite,
spatiul verde nu este intretinut si nici utilizat, cladirea este flancata de
parcaje. Interventiile din ultimii 20 de ani au o arhitectura discutabila

Avand in vedere functiunile publice ale cladirilor din jur: administratia

portuara, hotel, parcul de soft, gara fluviala, politia de frontiera, alte servicii
s-ar putea impune un standard al spatiului public urban. Nu exista intentii
de parteneriere in aceasta directie, in schimb se aud zvonuri despre
intentia de construire a zonei / de amenajrea a unui port turistic. Scenariul:
acostarea unor ambarcatiuni, dezvoltarea cartierelor orasului vechi. (?)

13

Uimiti, ne intrebam pentru ce ar veni atatia turisti la Galati? Zona adiacenta

portului, Valea Orasului cartierul Badalan, Bad Lands, chiar daca primul
cartier al orasului este in prezent acaparat de port, cu un fond construit
degradat, fara valoare si lipsit de infrastructura. Orasul nu are zone
urbane de calitate sau multe atractii turistice de top. Pentru normalitate
est-europeana da. Dar daca orasul ofera mai mult
scenariu optimist

scenariu previzibil

Un scenariu optimist: simplu / amenajarea unui piete urbane.

Un scenariu cu tente de scenariu real ar fi tansformarea parcului in parcare.
Panoul de santier al sediului politiei de frontiera, in constructie, nu indica
existenta unei parcari in cladier si nu prezinta nicio imagine de ansamblu
a cladirii. Intuim ca nu va fi vorba de parcari subterane la 10m distanta de
malul Dunarii.
Scenariul pesimist, construirea totala a zonei. Nu dorim ilustrarea.

14

Un prim port deambarcatiuni

In 2004 a fost eleborat de ctre IPTANA un studiu de fezabilitate pentru
amplasarea unui port de ambarcaiuni mici n Galai (lungime~6/12m).
Amplasat ntr-un buzunar al Dunrii, marina prezenta posibilitatea separrii
funcionale fata de zona pietonal a falezei, a branrii la pompe de
alimentare, zone de reparaii, etc. Zona este n comntinuare neamenajat,
in schimb un ponton pentru ambarcaiuni a fost realizat n 2009 la civa
metri distan, ntr-o zona cu acces direct de pe promenad. Realizarea a
fost finanata de Ministerul Turismului i Primria Galai.
colaj proiect / realizat

Proiectul nu a vizat amenajarea zonei de mal (acces ctre pasarel, mal

paralel cu pontonul) ci doar asigurarea unor locuri de parcare pentru
ambarcaiuni. Avnd n vedere nivelul fluctuant al apei se pot imagina
cteva soluii de platforme care s avanseze pe suprafaa apei i s fie
folosite pentru pescuit sau simpla belvedere i care s ridice nivelul de
amenajare a malului la standardele marinei.
posibil?

15

Galatii dealtadata
Strada domneasca o zona istorica pastrata, partial intretinuta, partial
abandonata, partial restructurata. Cu toate acestea, fiind cel mai plantat
bulevard al orasului, ramane cel mai circulat pentru promenada dupa
faleza. Din functiunile publice care atrageau altadata publicul, parte
s-au inchis (cinema de vara, 2 cinematografe), altele sunt parasite sau
transformate in cluburi. Altele sutin in continuare potentialul bulevardului
(universitate, teatru, prefectura).
axa istorica

Zona gara-autogara, adiacenta acestu ax, e in plin proces de reorganizare

(ANL, noua gara, mall.). Gradina publica si parcul Rizer zone cu un
potential extraordinar, necesita amenajare si dotare. In segmentul final al
strazii nu s-a mai tinut cont de caracterul istoric al strazii in interventiile
recente (praktiker!). Istoria catorva cladiri care sustin coloana vertebrala a
zonei istorice si alte informatii: http://galatiidealtadata.volte.ro/.

Back to scratch!?
In anul 1954 s-a elaborat schita de sistematizare a centrului orasului
Galati. Solutia propunea realizarea unui sistem de piete si esplanade care
lega faleza cu cea mai veche strada rezidentiala a orasului (Republicii, azi
Domneasca) si zona de vest a orasului cu zona portului. Ce s-a realizat
respecta in mare masura aceasta schita.

16

In prezent, la nivel pietonal piata centrala nu este lizibila, spatiul fiind

puternic plantat si mobilat. Acest lucru nu constitue o schimbare negativa
fata de planul initial, intrucat zona pare o oaza verde in mijlocul orasului,
iar mobilierul specific anilor 80 are un farmec aparte. In schimb, in zona
hotelurilor centrale amenajarile nu este valorificat potentialul spatiului.
Precum in centrele altor orase dezvoltate si amenajate in comunism,

accentul a fost pus pe realizarea unor modele decorative din gresie, desen
de plan vizibil doar de la etaje superioare ale cladirilor. Dupa unii arhitecti,
amenajare recunoscuta si demna de pastrat. Aceste spatii devin foarte
aride si neprimitoare vara si prin urmare nefolosite.
Mai mult, goana dupa suprafete inchise a adosat acestui hotel cutii de
plastic si sticla. Un gand adresat proprietarilor hotelului Dunarea: Privind
o imagine de la 1965 mesajul ar fi: ne putem intoarce la zero? Posibil,
reversibil.
imagine anii 70. putem
reveni?

piata centrala.
macheta proiect

17

La 2 de kmzero. Mutatii ale centrului comercial Potcoava de Aur.

rustic / modern. OMG

Ce se intampla cu centrele de cartier,comerciale?

In cartierul Tiglina 1 exista 2 complexe construite in anii 55-56 unul
abandonat (Francezi), altul partial demolat si incoltit de paraziti (Tiglina).
complexul

Aflat pe artera principala a orasului (! str. Brailei), despartit de aceasta

printr-un largo plantat, zona complexului Tiglina si-a pierdut identitatea
de-a lungul anilor din cauza modului de ocupare al spatiului. Interventiile
brutale si haotice au distrus spatialitatea initiala a ansamblului, au condus
cinematograful

18

la pierderea caracterului specific si in final la conturarea unei imagini

dezolante a zonei. NOW&THEN Stare vizibila de degradare a cladirilor
cu caracter public / Alterarea spatiilor libere prin densificarea excesiva
cu diverse constructii temporare / Supraglomerarea cu autoturisme si
trafic pietonal ingreunat / cinematograful transformat in DISCOTECA! /
Upgardarea centrului comerical la mall ! /
o piata?!

Amplasat pe una dintre legaturile intre str. Brailei si faleza (strada Regiment
11 Siret), complexul La francezi se deschidea spre Dunare si profita de o
piata bine amenajata si insorita in fata. De peste 10 ani cladirea nu mai este
folosita, se prabuseste, vederea spre apa este blocata de noi constructii,
mobilierul din piata se dezintegreaza, etc. Spatiul, aflat in mijlocul unui
cartier locuit si in proximitatea unei scoli, este utilizat de alcoolici (servicul
de urgente are zilnic cazuri aici) si de breakdanceri. Spatiul e pe departe
cu cel mai mare potential urban din oras.
self-distruct

19

Strada Brailei, centrucivic?

Centru civic (?) si anume cateva istitutii (banci) pe un ax si multe kioskuri.

Un spatiu urban uzat fizic si moralunde regasim efecte fenomenului
numit turbourbanism: panouri publicitare pe cladiri, in spatii verzi, pavaj
neintretinut si peticit (asfalt, piscoturi, gresie sau asfalt vechi inerbat), masini
parcate dezordonat, interventii neintegrate, etc. Parterurile blocurilor sunt
extinse spre strada cu functiuni comerciale, in anumite zone blocand total
permeabilitatea initiala a tesutului. Posibil studiu de caz pentru diversitate
si consecventa a arhitecturii parazitare.
Pe anumite sectoare, spatiul strazii Brailei este unul interesant la nivel
pietonal, cu largouri, trotuare late sau parcuri longitudinale. Totusi, axul
ramane un spatiu de reprezentare hibrid. Cladirile participante la spatiu au
in principal functiunea de locuire. Gradinile de fatada sunt transformate,
mobilarea urbana nu sustine serviciile adosate.
Autostrada este tranzitata zilnic de foarte multi oameni, deoarece constitue
principala legatura cu centrul si totodata axul din care se merge spre faleza.
Amenajata in anii 80, zonei ii lipseste in prezent coerenta si viziunea unei
amenajari urbane. Nici legaturile cu faleza Dunarii (o serie de strazi ce
iriga tesutul) nu sustin potentialul pietonal al zonei (stationare si tranzit).

20

Tiglina. Ce s-a ntmplat cu spaiuldintre?

Cartierul Tiglina 1 este unul din primele mari ansambluri de locuinte
realizate in Romania [anii 60] si bazate pe principiile de organizare
a unitatilor urbanistice complexe [microraioanele]. Principiile acestei
metode de urbanizare [populare a unui teren liber cu constructii] constau
in delimitarea unei suprafete de teren, amplasarea dotarilor necesare in
functie de numarul viitorilor locuitori, minim de circulatii auto la interior,
distante posibil de parcurs pe jos, circulatii majore care delimiteaza
aceasta zona, spatii libere verzi. Un alt factor important era respectarea
unor reguli de amplasare a dotarilor:
- scoala, gradinita, dispensarul orientate spre zone verzi;
- centrele de cartier, centrele comerciale, institutii de importanta
oraseneasca asezate periferic si orientate catre arterele principale.
cartierele Tiglina 1/2
plan initial / plan actual
cu marcarea interventiilor
ulterioare. cu rosu, dotari
publice

La aceste principii s-a renuntat de-a lungul timpului, odata cu decizia

de a eficientiza terenul liber al oraselor. Indesirea cartierelor de acest
gen a constituit o practica recurenta in toate tara in perioada ulterioara
[amplasarea unor constructii noi intre cele existe, in zonele verzi]. Odata
cu cresterea numarului de masini in oras au aparut si garajele in interiorul
acestor zone. Tot inlocuind spatiile libere si fragmentandu-le.
Cu toate aceste interventii, raportul dintre spatiul construit si spatiul liber
[initial verde] este in aceast cartier impresionant. Acest spatiu era destinat
zonelor de joaca pentru copii, locurilor de odihna si recreatie pentru
adulti si (!) se presupunea ca va trebui mentinut in timp cu plantatii
peluze, flori, arbusti si arbori.

21

Comunitatea si autoritatile nu au valorificat de-a lungul anilor potentialul

spatiilor din acest tip de cartier. Imaginile de mai jos ilustreaza modul
in care societatea contemporana utilizeaza si intelege spatiul dintre:
pamant, locuri de parcare oriunde, mobilier urban neintretinut, lipsa de
respect pentru spatiile comune, etc.
In fata blocului scenarii
Worst case scenario. Bataie cu perne printre ciulini. acumulare de energii
negative si neintelegere in folosirea spatiilor comune.
Best case scenario. Posibil exemplu de amenajare corespunzatoare a
spatiului. ingrediente recomandate: pavaj, banci, plantatii atent culese.

Spaiul dintre scenarii

Worst case scenario. Gratare, mici si bere. Parc auto innoit. Multi se vor
intreba: de ce e in acest capitol? Pentru ca ilustreaza un exemplu de
utilizare inadecvata a spatiului!
Best case scenario. Peluza multifunctionala. Chiar daca ne bucura lucruri
diferite, avem in comun un singur spatiu.

Tiglina. Indici deocupare

22

De ce am inceput critica cu cel mai verde cartier al orasului? In principal

pentru ca spatiul sau liber si cu potential (vezi propunerea spatiala
initiala) a fost impanzit de cladiri parazit si parcari. Peste 90 ha spatiu
public neamenajat! peste 1 500 garaje! Nicio parcare colectiva! Spatiile
dintre sunt neintretinute si deloc verzi. Nu exista nicio strategie sau
intentie de ameliorare a acestei situatii.

suprafata totala cartier aprox.127ha

suprafata la sol a cladirilor aprox.23,7ha
suprafata libera aprox. 103,3ha in proprietate publica!!!
suprafata ocupata de garaje si alte anexe aprox. 4ha (cu negru)
suprafata trotuare, alei, strazi aprox. 57ha
suprafata zone verzi aprox 42ha (?) (jardiniere, plantatii de
aliniament, maidane, gradini, peluze, etc) (cu verde pe desen)

INFO: un garaj ocupa, la sol, in medie 25mp / in zona sunt aprox. 1500
garaje / un loc de parcare exterior are max. 2,5x5m adica 12,5mp / intr-o
parcare suprafata ce revine unei masini (loc de parcare si circulatii) este
de aprox. 20mp / folosind parcaje colective, supraetajate, suprafata
ocupata la sol de o masina se reduce considerabil /
INFO: scuterele, bicicletele, trotinetele, rolele sunt mijloace alternative de
locomotie. In orase de aceasta talie si in zone de acest tip e indicat a fi
folosite!

23

DezvoltareimobiliaraTiglina-Faleza
La momentul finalizarii ansamblului Tiglina 1 (1957-1965), in literatura
de specialitate se aprecia ca monotona amplasarea a 8 unitati similare
perpendicular pe cornisa Dunarii. Incepand cu 1997 s-a remediat
greseala.
ecranul opac.
solutie contemporana

in continuare verde ?!

24

Combinatul

~1,3 km distanta fata de zona de locuire densa / poluare / peisaj dezolant

Biserica in oras
In Romania organizarea administrativa a bisericii ortodoxe romane se
prezinta astfel: mitropolii, arhiepiscopii, episcopii. Mai multe informatii pe
wikipedia. La Galati - sediul Episcopiei Dunarea de Jos.
Ca si in alte orase, de Sf. Ioan Botezatorul tineri curajosi se arunca in apa
inghetata sa prinda crucea. Multe scoli sau licee au Sfinti protectori si ii
serbeaza cu fast in prezenta episcopului. Din 1994, dupa investirea in
functie a episcopului Casian, la Galati au inceput a fi organizate in cadrul
unui mare eveniment Sarbatorile Galatiului. Orasul il are protector pe Sf.
Andrei. Frig, vant, ploaie, casutzele de lemn invadeaza cateva zone ale
orasului.Si concertele cu artistii in
voga.

biserica Precista si ... imagine

bulevardul central

25

Educatie universitara si preuniversitara

Galatiul are un centru universitar ce scolarizeaza in 2011 aproximativ
22.000 studenti. Orasul are aproximativ 290.000 locuitori. Studentii
reprezinta una dintre cele mai mari categorii sociale din oras, dar acest
lucru la fel de vizibil ca in alte centre universitare.
Actuala Universitate Dunarea de Jos a fost infiintata in 1974 si are 16
facultati / aprox. 14.000 studenti in 46 domenii / studii master si scoli
doctorale. Universitatea are o pozitie favorabila in Regiunea de dezvoltare
Sud-Est, ca centru universitar de traditie aflat ntr-o zon de frontier
geo-politic. Extensia universitatii - Facultatea Transfrontalier din Cahul
are caracter unic in tara. Pe langa aceasta universitate de stat, mai
functioneaza universitatile particulare Danubius (7000 studenti) si Spiru
Haret (900 studenti).
In oras exista doua tipuri de licee, teoretice si vocationale. Cele teoretice
de renume reprezinta pepiniera pentru universitatile din tara, restul pentru
cele din oras. Scolile galatene trimit elevi in strainatate, ori cu burse ori
la munca. Liceele cu traditie din Galati sunt mereu citate pentru numarul
mare de elevi premiati la olimpiade sau participanti la diverse activitati
conexe. Totusi orasul nu prezinta o infrastructura speciala adresata acestor
elevi (alta decat spatiile scolilor). In Colegiul National Vasile Alecsandri,
cel mai vechi liceu din oras, tineretul e pregatit pentru a pleca din oras:
85% pleaca, 15% raman (situatie orientativa).

26

ALTE INFORMATII
www.plusminusgalati.wordpress.com

PLAN GALATI
fara detaliere in dreptul platformei combinatului

27

REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Concurs de invenii urbane: Oraul posibil episodul Galai 2050
Are oraul romnesc un viitor? Cum arat oraul viitorului?
Lipsa unor politici publice, dezvoltarea urban necontrolat, progeria
manifestat la nivelul fondului constuit recent, abandonul instituiilor culturale
i sociale, scderea i mbtrnirea populaiei, reducerea activitii zonelor
industriale sau iminenta ieire din uz n 2050 a ansamblurilor (complexe) de
locuit sunt civa dintre factorii care susin nevoia de reorientare a oraelor
postsocialiste romneti. Se contureaz astfel premisele unui nou nceput,
al unei alternative n problematica urban. Reevaluarea relaiei dintre spaiu
i utilitatea sa i diversificarea formelor de intervenie primeaz n acest
context.
Oraul posibil se gsete la grania dintre real i imaginar, ntr-un teritoriu
al experimentului, prin testarea de invenii urbane. Oraul posibil lanseaz
la nivel naional o platform pentru noi abordri capabile de a structura i
modela transformrile urbane actuale, cu metode i soluii diferite de cele
practicate pn n prezent. n cadrul acestei platforme oraul Galai a fost
ales ca i studiu de caz. Situaia actual a Galaiului ofer oportunitatea
schirii unor noi viziuni urbane evalund valorile culturale sau modelele de
gndire i aciune existente.
Aflat n extrema sud-estic a rii, Galaiul i-a cunoscut apogeul n anii
60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. Desemnat n 2008 pol urban de
dezvoltare, oraul trece pe o poziie ierarhic inferioar celei anterioare de
mare centru economic. Focalizndu-i atentia doar ctre profilul industrial,
oraul nu a exploatat contextul natural n care se afl, proximitatea unui
alt mare centru urban sau potenialul universitar i de cercetare. Fondul
locativ, ce reprezint n proporie mare rezultatul interveniilor comuniste,
este ntr-o stare precar i va iei din uz n urmtorii 40 de ani. Efectele
dezvoltrii necontrolate i diminuarea puternic a activitilor culturale din
ultimii ani au condus ctre degradarea vizibil a calitii vieii la nivelul
oraului n asemenea msur nct ideea de aparenen fa de Galai a
devenit inadecvat.
Proiectele elaborate n cadrul concursului trebuie s dea un impuls pentru
o dezbatere pe tema abordat de fiecare participant i mai puin s ofere
propuneri exhaustive. Proiectele pot s mbine elemente concrete i
elemente utopice, care vor urmri transformri culturale, sociale, economice,
spaiale, structurale pe teritoriul oraului. Accentul va fi pus pe proces prin
explicarea mijloacelor i instrumentelor folosite. Chestionnd metodele
i abordarea practicii curente de urbanism, scopul concursului este de a
introduce inovaia i creativitatea ca i alternativ n demersul de lucru cu
oraul romnesc.
28

Cum stabilim ce funcioneaz? Exist abordri informale care pot fi

considerate modele pozitive de aciune pentru ora? Cum ar putea fi ele
diseminate i amplificate? Cum ar putea avea impact asupra dezvoltrii
urbane? Cum adaptm existentul? Care vor fi efectele iesirii din uz a
ansamblurilor (complexe) de locuit asupra oraului? Dar a mbtrnirii,
reducerii populaiei? Cum pot fi spaiile existente adaptate unor noi tipuri
de utilizare cu investiii minime? Ce efecte ar avea la nivelul oraului o
decizie de mprosptare a populaiei? Ce facem cu motenirea comunist:
demolm, reevalum, reorganizm sau imaginm ceva nou? Cum integrm
ali factori? Cum schimb/ afecteaz mentalitatea indivizilor sau criza
identitar spaiul urban? Cum poate fi influenat pozitiv? Care e rolul
mass-media n felul n care este perceput i utilizat oraul? Cum poate fi
exploatat comunicarea / PR-ul urban? Cum construim oraul? Ce confer
coeren unui ora n afara fondului construit? Cum e gndit infrastructura?
Cum e spaiul urban modelat ntr-un ora fr fonduri? Cum e spatiul urban
modelat n proprietatea privat? Cum schimbm regulile? Ce alte modele ar
putea fi imaginate, de exemplu n legea proprietii? Sau la ce valori sociale
s-ar putea face referire?
Fr a acoperi toate posibilitile de abordare, acestea sunt cteva direcii
orientative de cercetare.
Proiectele
Proiectele vor fi concepute ca i intervenii n spaii reale ori aplicaii n
spaii virtuale (media spaces), intervenii cu impact la nivelul oraului. Scara
proiectelor poate varia, putnd fi propuse intervenii punctuale, care prin
activare pot genera reele spaiale (prototip) sau abordri de ansamblu.
Tipul interventiilor poate fi de asemenea variat, ajungand pn la critici
sociale sau utopii politice.
Documentaie de concurs
Documentaia de concurs este pus la dispoziia concurenilor sub
form electronic i se poate descrca de la adresa de internet www.
plusminusgalati.wordpress.com.
Procedura de concurs
Oraul posibil episodul Galai 2050 este un concurs de idei structurat n
dou pri.
Prima faz presupune colectarea de aplicaii, care trebuie s prezinte un
stadiu intermediar al ideilor de proiect, propuse de fiecare participant. n
baza aplicaiilor, un juriu va alege 10 proiecte care vor avea oportunitatea
de a fi continuate n faza a doua. Odat anunat, grupul de ctigtori*
poate beneficia de organizarea unei vizite n Galai**. n cadrul acestei vizite
organizatorii concursului se vor angaja s asigure accesul la toate zonele
de interes ale oraului (inclusiv port, platforma combinatului).
29

n faza a doua a concursului se vor detalia proiectele selecionate. Odat

predate propunerile finale, va fi organizat o expoziie cu vot public, care va
asigura implicarea locuitorilor din Galai n proiect. La final, ntr-un interval
de 3 zile, finalitii vor avea ocazia s-i prezinte i s discute propunerile n
cadrul unui eveniment la care vor fi prezeni i reprezentanii administraiei
locale (membri ai Consiliului Local, Consiliului Judeean, city manager, etc.)
i n cadrul unor evenimente media (apariii tv i/sau radio).
Faza 1
Aplicaia va conine ideea proiectului:
- 1 plan format 29,7x84cm, pdf 300dpi (concretizarea grafic a ideii)
sau un format multimedia (la alegerea participantului)
- 1 pagin A4 (text cu explicitarea temei abordate, scopul interveniei,
descrierea i evaluarea ei).
Alturi de proiect se va preda declaraia pentru drepturile de autor i
folosin a materialului i declaraia de participare. Anonimatul proiectelor
va fi asigurat prin marcarea, n partea dreapt sus a documentelor, a unui
numr format din 6 caractere.
Aplicaiile se trimit pn la data de 8.04.2011,16.00. Predarea pe e-mail.
Faza 2
Proiectul va conine ideea de proiect, dezvoltat i prezentat n detaliu pe:
- 1 plan format A1 (o imagine reprezentativ);
- 1 caiet A5 de maxim 20 pagini (care s explice demersul proiectului);
- o prezentare format multimedia max 5min (ppt, film, foto, etc).
Planele vor continua sa aib marcat n partea dreapta sus numrul de
nregistrare.
Proiectele se trimit pn la data de 24 mai 2011. Predarea pe e-mail.
Condiii de participare
Concursul este deschis tuturor specialitilor pn n 35 ani (arhiteci,
urbaniti, designeri, artiti, sociologi, antropologi, etc.), n mod individual sau
n echipe, cu desemnarea unui coordonator de proiect, absolvent de studii
superioare. Coordonatorii concursului sunt exclui de la competiie.
Un proiect se consider nscris n concurs dac este trimis pe e-mail la
adresa plusminus.org@gmail.com pn la data limit de predare. Nu este
necesar o nscriere prealabil.

30

Calendar concurs
- lansarea concursului: 24 februarie 2011
- data limit de trimitere a aplicaiilor pe e-mail: 8 aprilie 2011
- anunarea proiectelor admise pentru faza 2: 11 aprilie 2011
- vizit la Galai**: 14-15 aprilie 2011
- data limit de trimitere a proiectelor pe e-mail: 24 mai 2011
- expoziia proiectelor i vot public: 1-19 iunie 2011
- eveniment pe teme urbane la Galai, festivitate premiere: 18-20iunie 2011

Juriul
Componena juriului care va analiza soluiile concursului i va decide care
dintre ele vor fi premiate i continuate n faza 2 este urmtoarea:
- erban Popescu Criveanu, urbanist
- Dan Dinoiu, arhitect
- Cristian Movil, fotoreporter
- Nicu Ciumacnco, viceprimar Galai
De asemenea juriul va stabili 3-5 categorii n care se ncadreaz proiectele.
Pe baza acestora vom organiza votul public.
Ctigul concursului
Zbor cu elicopterul deasupra regiunii Galai.
Vizitarea unor zone de interes greu accesibile (acesta poate fi efectuate
la nceputul celei de-a doua etape a concursului** sau la final).
Accesul la Evenimentul de la Galai, prin asigurarea tuturor cheltuielilor
de participare.
* Grupul de ctigtori reprezint grupul alctuit din coordonatorii celor 10
proiecte. La evenimente pot fi prezeni i ali membri ai echipelor ctigtoare
cu asigurarea cheltuielilor.
** Datorit perioadei scurte de desfurare a concursului, aceast vizit se
va face la cerere.
Drepturi de autor i folosina materialului
Toate documentele predate de participani vor fi printate de organizatori i vor
rmne n posesia acestora. Drepturile de autor asupra lucrrilor rmn ale
autorilor. Autorii consimt, prin participarea la concurs, s cedeze drepturile
de publicare asupra materialelor predate ctre organizatori. Autorilor li se va
meniona numele, dar nu vor fi acordate alte remuneraii.
Organizatorii concursului
Concursul este organizat de Asociaia Plusminus n parteneriat cu OAR
filiala Dunrea de Jos, prin coordonator proiect: Elena Stoian, asisteni
proiect: Mirela Niu, Marius Mitran, Violeta Picioru.
Proiect finanat din Taxa Timbrul Arhitecturii, 2010.
Asociaia Plusminus, str. Tipografiei nr. 18, 1 I ro 400101 I Cluj-Napoca
OAR filiala Dunrea de Jos, str. Portului nr 23, 012 I ro 80025 I Galai

31

GALATI

www.plusminusgalati.wordpress.com

informeaz-te! exprim-te!
un proiect al asociaiei PLUSMINUS
str. Tipografiei 18/1, 400101 Cluj-Napoca

32

plusminus.org@gmail.com