Aminoacizii

Aminoacizii sunt compui cu funciune mixt (compui care au grupe funcionale diferite n
molecula lor) care conin n molecula lor gruprile -NH2 i -COOH.
Formula general a aminoacizilor este

Nomenclatur
Aminoacizii se denumesc folosind cuvntul acid, urmat de amino i numele acidului
corespunztor. Prin prefixele di, tri etc., se arat numrul de grupe amino i carboxil, iar
poziia relativ a dou grupe funcionale se precizeaz cu literele greceti , , , ,
, n care acidul este dac gruprile amino i carboxil se leag de un acelai carbon,
dac gruprile amino i carboxil se leag la atomi de carbon alturai, iar, pe msur ce crete
distana, se vor numi , , . n cazul compuilor aromatici, se folosesc prefixele orto,
meta, para.

acid amino-propanoic

acid amino-propanoic

Tipuri de aminoacizi naturali

Un aminoacid este natural dac este alifatic i . Exista 20 de aminoacizi ce intr n
componena proteinelor. Acetia sunt: alanin, valin, leucin, izoleucin, prolin, triptofan,
fenilalanin, metionin, glicocol, serin, treonin, tirozin, asparagin, glutamin, cistein,
acid aspartic, acid glutamic, arginin, lizin, histidin (acesta din urm constituie un
aminoacid esenial pentru copiii cu vrsta sub 1 an). Dintre acetia, 8 sunt eseniali, adic nu
pot fi produi de organismul uman i trebuie adui din exterior, prin alimentaie (valina,
leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina, metionina, lizina i treonina).

Dup numrul grupelor carboxil i amino

Aminoacizi monoaminici i monocarboxilici

acid amino-acetic (glicina, glicocol)

acid -amino-propanoic (-alanin)

acid -amino-izovalerianic (valin)

Aminoacizi monoaminici i dicarboxilici

acid aminosuccinic (acid asparagic)

acid aminoglutaric (acid glutamic)

Aminoacizi diaminici i monocarboxilici

acid , diamino-capronic (lisin)

Proprieti fizice
Aminoacizii sunt substane solide, cristalizate. Au puncte de topire foarte ridicate (P.t.>250 C
datorita legaturilor de H ce se stabilesc intre gruparile -COOH la moleculele vecine i sunt
solubili n H2O dar insolubili in compusi organici.Aminoacizii inferiori au gust dulce iar cei
superiori au gust amar. Culoare: incolori la temperatura camerei.

Proprieti chimice
Soluii tampon
Aminoacizii se folosesc la prepararea soluiilor tampon. Acestea sunt soluiile n care, dac se
adaug o cantitate limitat (mic) de acid sau de baz, aceasta este neutralizat i pH-ul
soluiei nu se schimb.

Reacii caracteristice acizilor organici

Deoarece conin gruparea carboxil, care este specific acizilor carboxilici, aminoacizii
reacioneaz la aceast grupare n acelai fel.

Reacii caracteristice aminelor

Datorit gruprii amino, care este specific aminelor, coninut n molecul, aminoacizii
reacioneaz la aceast grupare n mod similar.

Reacia de condensare
n timpul acestei reacii se formeaz legturi noi ntre atomi ce aparin la molecule distincte,
numite legturi peptidice. Rezultatul reaciei sunt peptidele.

GRASIMI, PROTEINE Si ZAHARIDE

Corpul omenesc este alcatuit din celule aranjate ca si caramizile intr-o

constructie. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste si a sa
inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare.
Grasimile sunt substante organice sintetizate de organismele animale si
vegetale facand parte din clasa lipidelor.
Grasimile sunt o sursa de energie si in general, furnizarea enegiei este
mai constanta. In plus, o data supuse procesului de digesie, o anumita cantitate
de grasimi va fi depozitata in depozitele de grasimi din organism, situate sub
piele si in jurul catorva organe importante, cum ar fi rinichii, inima si ficatul.
Aceste depozite apara organismul impotrivba frigului siprotejata oasele si
organele interne impotriva ranilor. Contrar unor teorii la moda, o anumita
cantitate de grasime este esentiala pentru pastrarea sanatatii.
Aproape toate alimentele contin grasimi, cu exceptia majoritatii fructelor si
legumelor.
Produsele animale carne, untura, produse lactate contin asa-numitele
grasimi saturate. Nucile, pestele gras, uleiurilr vegetale si unele margarini usoare
contin grasimi nesaturate. Dieticienii recomanda un consum mai mare de
grasimi nesaturate decat de grasimi saturate. Grasimile saturate tncurajeaza
colesterolului, substanta produsa pe cale naturala in ficat, dar prezenta si in
unele alimente.
Un anumit nivel al colesterolului este esential sanatatii organismului; dar
se pare ca ficatul este capabil sa produca intreaga cantitate de colesterol
necesara, fara sa fie nevoie sa includem in alimentatie aceasta substanta.
Aceasta nu inseamna ca alimentele cu un continut ridicat de colesterol trebuie
evitate, desi persoanele care au un nivel ridicat de colesterol in organism sunt
sfatuite ss reduca consumul acestuia.
Deoarece grasimile furnizeaza o energie mai consistenta decat
carbohidratii, procentajul lor in alimentatia zilnica trbuie sa fie mai mic. De
asemenea, acestea sunt mai satioase decat alte alimente. Nu se poate spune care
este cantitatea ideala de grasime din alimentatie: clima rece sau activitatea
intensa accentueaza nevoia de grasimi. In general, cel putin 15% din caloriile
zilnice trebuie sa provina dsin grasimi, iar media ar fi 20-30%.
Asemenea carbohidratilor, daca consumam mai mult decat este nevoie
organismul, excesul se depune sub forma de grasime.

PROTEINELE sunt principalele substante nutritive ce se afla in alimentele

pe care la consumam sunt proteinele, carbohidratii, grasimile, vitaminele,
mineralele, apa si fibrele. Proteinele sunt raspandite in muschi, oase si cartilagii,
piele, lichide ale corpului si toate organele interne, cum ar fi inima, ficatul,
rinichii si creierul.
Peoteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale
organismului. In procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate
in aminoacizi. Organismul apoi separa si foloseste aminoacizi in diferite scopuri.
O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare
organismului, o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp, iar
restul vor fi transformati in hormoni, anticorpi si enime.
Proteinele se gasesc in carne, peste., oua, lapte si alte produse lactate,
precum si in seminte de plante: nuci, boabe de fasole, mazare si cereale.
Deoarece oamenii apartin regimului animal, proteinele provenite din surse
animale pot fi asimilatemai rapid decat cele din surse vegetale, asa incat este
foarte important ca vegetarienii sa-si obtina proteine din seminte de soia, nuci,
faina de grau, sau de seminte de bumbac, deoarece acestea contin proteine din
clasae superioare.
Desi proteinele insumeaza un procentaj ridicat din compozitia
organismului, nu rezulta ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei.
Din punct de vedere procentual, o alimentatie echilibrata ar trebui sa contina 1520% alimente bogate in proteine. Deoarece procentajele sunt greu de estimat in
acest fel, este mai usor sa exprimam consumul zilnic necesar in grame. Un
adolescent are nevoie de aproximativ 70-100 de grrame pe zi, iar o femeie adulta
30 grame de proteine pe zi.
ZAHARIDELE sunt substante organice naturale care provin din grasimi
vegetale. Zaharidele sunt cunoscute ca produsi naturali inca din cele mai vechi
timpuri sub forma sucurilor de fructe si a mierii de albine.
Zaharidele fac parte din categoria unor substante ce sunt constitite din
carbon,hidrogen si oxigen. In zaharide cat si in apa proportia de hidrogen si
oxigen sunt egale ceea ce a dus la denumiea lor hidrati de carbon. Majoritatea
zaharidelor au gustul dulce, de aceea au fost numite glucide.
Deoarece zaharidele pot fi extrase din diferite organe ale plantelor cum ar
fi: glucoza, celuloza, zaharul, amidonul ele constituie o baza a materiei vii care
are rol energetic in metabolism.
Zaharidele se gasesc atat in corpul animalelor cat si al omului, iar in fructe
este cunoscuta sub numele de glucoza. Glucoza este o substanta solida, de

culoare alba, cristalizata, de doua ori si jumatate mai putin dulce decat zaharul,
si este solubila in apa.Prin fermentatie alcoolica, glucoza, in prezenta drojdiei de
bere, se transforma in alcool etilic si dioxid de carbon, in acest mod se poate
obtin vinul dun struguri.
Atunci cand in organism are loc oxidarea glucozei se elibereaza o cantitate
mare de energie, necesara activitatii organismelor. De obicei medicii pentru a
intarii organismele slabite ale oamenilor bolnavi administreaza injectii cu
glucoza.
In chimie zaharului i se spune zaharoza. In natura zaharul se gaseste in
:sfecla de zahar, in morcovi, in coceanul de porumb, in trestia de zahar.
Zaharul este sub forma starii solide, cristelizata si are culoare alba; are un
gust dulce, este solubil in apa, dar insolubil in alcool, iar prin incalzire se topeste