EDUCAŢIE ARTISTICĂ

Cronologie
Sec.
I. i Hr
Preistorie Arta preistorică – arta mesopotamiană, arta egipteană,
Indiană, Chineză.
V. i Hr
Arta greacă - arhaică
Antichitate - clasică

†
- eclesiastică
arta romană

V. d H
Romanică » Europa apuseană
Evul mediu Gotică » Europa de vest
Bizantin » Europa de est XV.
Renaştere Umanism
XVI.
Epoca modernă XVII – Baroc, Rococo, Manierism
XVIII – Clasicism / neoclasicism
- pictură franceză
XIX - romantism, realism, post impresionism
- impresionism (final de sec. 19), neoimpresionism
Reprezentanţi: Van Gov, Cezanne, Gaugain XX.
Sec XX: - 1900 Art Nouveau;
Epoca - Simbolismul, Expresionismul, Futurismul, Favism, Orfism
postmodernă (Orfeu), Dadaism, Arta abstractă, Constructivismul (rev.
bolşevică), Futurismul, Suprerealism, Cubismul – Picaso,
Der Blau Reiter.

Monumentul sculptural
• statuile au menirea de a le aduce aminte privitorilor prin intermediul artei înscrierea pe listele
patrimonuiului naţional
• statuile au dobândit privilegii doar prin vechimea lor, marcând evenimentele istorice însemnate
• dimensiunile mari ale unui monument, nu reprezintă o calitate
• după Primul Război mondial în România a avut loc o companie de edificare a unor evenimente
închinate eroilor care erau jertfiţi pentru întregirea neamului
• 1919 – Societatea pentru ridicarea monumentelor noilor căzuţi în război
• 1926 – Societatea Cultului Eroilor patronată de Regina Maria
• se ridică semne de recunoştinţă, troiţe, obeliscuri, plăci comemorative pe care erau scrise numele
celor căzuţi în război
• cel mai des: statuia unui soldat îmbrăcat în uniforma de atunci, stând de pază, cu arma la picior,
pornind la atac cu baioneta în mână
 Monumentele sculpturale în România
• primele sunt statuile Romei antice – cu care s-a însemnat stăpânirea în Dacia cucerită
• idealul uman al antichităţii greco-romane: MENS SANA IN CORPORE SANO (=O minte
sănătoasă poate sta doar într-un corp sănătos)
o definea un echilibru psiho-fizic
• după ce s-a întâmplat încreştinarea s-a produs scindarea între sufletul muritor şi sufletul nemuritor
supus păcatului
• arta bizantină – veşminte lungi, care acopereau materialitatea trupului
o renunţându-se la sculptură
• Adamclisi – Dobrogea – reliefuri istorice
o înfăţişează soldaţi romani şi băştinaşi captivi
• în Transilvania, catolicismul a favorizat revenirea la volum în artă
o la început în reliefuri figurative, romanice şi gotice
o apoi în sculptură ronde-bosse (ex. statuia Sf Gheorghe omorând balaurul de fraţii Martin şi
Georg – originalul e la Praga, la Cluj e doar o replică)
Reliefuri:
 altorelief
 mezorelief
 basorelief

Tehnici de sculptură – metode:

 material moale – modelaj
 material tare – cioplit prin îndepărtare
– turnare
Sculptura laică modernă s-a dezvoltat în Ţările Române o dată cu europenizarea din sec 19
 primele încercări: generaţia paşoptiştilor – acestea nu s-au păstrat
 Karl Storck – prof. de sculptură la „Şc. de Bele-Arte”,
o condusă de Theodor Aman, care a creat monumente despre personalităţi istorice: Mihail
Cantacuzino, Domniţa Bălaşa
 Ioan Georgescu – statuia lui Gheorghe Lazăr (uşor supradimensionată)
 Dimitrie Paciurea – a supradimensionat Gigantul său, comandat pentru
expoziţia din Parcul Carol din 1906
La începutul sec 20, Bucureştiul era plin de statui aşezate în pieţe şi parcuri
- majoritatea reprezentau politicieni
Prezenţa lui Brâncuşi în ţară în anii 1930 pentru a-şi instala ansamblul de la Târgu-Jiu, a însemnat un
monument de racordare a artei româneşti, prin ce a dat ea mai specific, la istoria artei moderne universale.
Pictura Românească în sec XIX.
Numeroase portrete de la începutul sec. XIX confirmă faptul că pictura de şevalet de tradiţie
Occidentală îşi făcuse apariţia şi la noi. De la sf. sec al XVIII- lea, „zugravii de subţire” (pictorii) sunt
deosebiţi de vopsitorii de tot felul (zugravii de gros).
Pictorii provin fie din rândul iconarilor, a pictorilor de Biserici, fie sunt pictori străini deja formaţi.
Caracteristicile picturii de la începutul sec.
▪ portrete heiratice
▪ convenţionale
▪ desen naiv
▪ portretul
▪ portretul nu e corect realizat, au dificultaţi în modelarea Volumelor
▪ preocuparea pentru detaliu îmbrăcăminţii;
▪ multe lucrări sunt încă anonime (nu aveau conştiinţa paternităţii artistice);
Se cunosc nume de pictori:
▪ Nicolae Polocvnicul;
▪ Ion Balomir;
▪ Eustache Altini –de formaţie neoclasică dobândită la Viena;
▪ Giovani Schiavoni – tehnica clarobscurului;
▪ Niccolo Livaditti – introduce portretul de grup;
Odată cu revoluţia din 1848 se schimbă tematica abordată, dar nu tehnica:
▪ Constantin Daniele Rosethal;
▪ Ion Negulici – arta portretului;
▪ Barbu Iscovescu;
Academismul:
▪ Stilul academic e preluat la noi datorită prestigiului pe care şi-l păstrase şi se va întrepătrunde cu
elemente din Romantism şi Realism adaptându-se cerinţelor mediului Românesc.